ESTELLA DOUGLAS

Umbre \n

râsul t`u

Traducerea [i adaptarea \n limba român` de

CECILIA IONESCU

ALCRIS

giannijollys

Capitolul 1

Difuzoarele transmiteau \n surdin` acordurile cunoscute aleunei vechi melodii a forma]iei Beatles [i, \n mod incon[tient,Catherine fredona. Era ocupat` s` aranjeze crizanteme ro[iipentru s`rb`toarea tuturor sfin]ilor. Se d`du \napoi pentru a-[iadmira opera [i vocea sa se \n`l]` pe finalul cântecului. Nu auziu[a magazinului deschizându-se. Lini[tea care se l`sase dup`ultima not` fu \ntrerupt` pe nea[teptate de o voce timid`.

– Dumnezeule, Cat, nu pot \n]elege cum ai putut renun]ala toate acestea!

Surprins`, Catherine se \ntoarse spre prietena sa, Nancy,care se uita la ea cu o privire admirativ`.

– M-ai speriat, spuse ea cu o mic` grimas`, nu te-am auzitintrând. S` fie deja ora?

Era vineri [i trebuia s` ias` amândou` la restaurant [i apoila cinema.

– Aproape, r`spunse Nancy. Am tri[at pu]in, am \nchismagazinul mai devreme. M-a[ fi gr`bit [i mai mult dac` [tiamc` d`deai un recital. Haide, cânt` alt cântec pentru mine!

giannijollys

|nconjur` tejgheaua, se a[ez` pe un taburet [i arunc` spreCatherine un zâmbet seduc`tor.

Aceasta scutur` din cap cu un aer contrariat.– Nu fi ridicol`! {i dac` intr` un client? Oamenii vor crede

c` mi-am pierdut min]ile.– Glume[ti! S-o aud` pe Cat Devlin \n persoan`... ar fi o

s`rb`toare pentru ei! N-ar fi trebuit s` renun]i niciodat`.Nancy \[i privi atent prietena, cople[it` de curiozitate.

Chiar [i cu coafura sa obi[nuit` [i machiajul discret, nu eragreu s` ]i-o imaginezi pe Catherine \n rolul s`u de vedet`.Avea \n ea ceva greu de definit... Nu era numai frumuse]ea ei,c`ci era frumoas`, cu p`rul ei ro[cat, bogat [i fa]a de un ovalperfect luminat` de ochii c`prui-\nchis, calzi. Era ceva maimult... o aur`, un farmec ce atr`gea aten]ia chiar mai multdecât perfec]iunea tr`s`turilor sale.

Nancy murmur`, nest`pânit`:– Acum, ai fi putut fi un foarte cunoscut star.Catherine ridic` din umeri f`r` s` r`spund`. O irita aceast`

curiozitate a lui Nancy fa]` de Cat Devlin [i regret` c` \ntr-o zi\i f`cuse confiden]e. De când era la curent cu trecutul ei decânt`rea]`, Nancy nu \nceta s-o chinuiasc` punându-i\ntreb`ri. {i Catherine n-avea nici cea mai mic` inten]ie s`r`spund` la ele... trecutul era complet mort [i nu-l vadezgropa numai pentru a satisface curiozitatea unei tinere fetevis`toare.

Se sim]i totu[i pu]in vinovat` de reticen]ele sale [i sfâr[iprin a ceda insisten]elor prietenei. |ncepu s` cânte [i se\ntoarse u[or pentru a-[i ascunde chipul. Cântase aceast`balad` de sute de ori, era \n mod obi[nuit \n repertoriul lor.Auzea \n minte vocea de bariton a fratelui ei Casey, care o

6 ESTELLA DOUGLASgiannijollys

acompania alt`dat` [i ochii i se \nce]o[ar`. Se \mplineau cinciani de când Casey murise, dar Catherine se \ntreba dac` va\nceta vreodat` s`-i lipseasc`.

Ultima not` se stinse, Catherine \[i \n`bu[i durerea [i se\ntoarse s-o priveasc` pe Nancy. Dar ochii s`i se oprir` asupraunui necunoscut care st`tea \n picioare \n spatele ei. Unb`rbat cu tr`s`turi seduc`toare, ai c`rui ochi, de un albastrulimpede, scânteiau de amuzament.

Obrajii Catherinei se \mbujorar`. Cu excep]ia vechilormedii muzicale, era mai degrab` ciudat s` vezi o persoan` carevinde flori cântând \n magazinul s`u. Morm`i ni[te scuze vagi:

– |mi pare r`u, nu v-am auzit intrând.F`r` s` fie preocupat de jena ei, b`rbatul continua s-o

examineze cu un interes pe care nu-l ascundea. Privi silueta eifin` cu un ochi admirativ [i Catherine ro[i [i mai mult.

– Ce pot face pentru dumneavoastr`? \ntreb` ea. Eram pepunctul de a \nchide...

– Ar`ta]i foarte bine, spuse el lini[tit.Ea se \ncrunt`.– Evident! interveni Nancy cu entuziasm. N-o recunoa[te]i?B`rbatul schi]` un zâmbet.– |mi pare r`u, mi-e team` c` nu.Catherine \i arunc` prietenei sale o privire furioas` pe care

aceasta se gr`bi s-o ignore.– A]i auzit cu siguran]` vorbindu-se despre Cat Devlin, nu-i

a[a? insist` ea.– Sunt dezolat, nu-mi spune nimic.– Sunt sigur` c` domnul este gr`bit, Nancy, i-o t`ie

Catherine pe un ton agasat. Dori]i ni[te flori? ad`ug` ea,\ndreptându-se spre marfa expus`.

UMBRE |N RÅSUL T~U 7

Din nefericire, necunoscutul nu d`du impresia c` vrea s-ourmeze. Se mul]umi s-o priveasc` atent, cu curiozitate.

– Dumneavoastr` sunte]i Cat Devlin? o \ntreb` el.– Am fost, replic` ea.Apoi, amintindu-[i c` era vorba de un client, preciz`:– Acesta era numele meu de scen`. Am fost cânt`rea]`

profesionist`. Ce flori...?– Aici?– Poftim?– A]i cântat \n regiune?– Cat [i fratele s`u erau vedete la Las Vegas, declar` repede

Nancy. Aveau mult succes. |mi vine greu s`-mi imaginez c`n-a]i auzit niciodat` vorbindu-se de ei, erau foarte la mod`.Nu [ti]i „Stardust Magic“? Acesta a fost marele lor succes!Cântecul a fost mult timp cel mai grozav [lag`r.

„|ntr-o zi, o voi omor\ pe aceast` fat`! se gândi Catherineexasperat`. {tie totu[i c` detest s` se vorbeasc` despre carieramea de cât`rea]`!“. Dus` de elanul s`u, Nancy p`rea dispus`s`-i ofere necunoscutului detalii despre cei doi Devlin. Atunci,f`r` s` [ov`ie, Catherine o \ntrerupse:

– Cum v-am spus, eram pe punctul de a \nchide. Dac` \mispune]i ce dori]i...

– Prin urmare, cânta]i \mpreun` cu fratele dumneavoastr`„Stardust Magic“? \ntreb` b`rbatul \n loc s` r`spund` la\ntrebarea ei.

– Exact, spuse ea pe un ton sec. Acum, dac` nu v`deranjeaz`...

El o privi cu un aer gânditor, apoi se uit` prin \nc`pere [i\[i opri privirea asupra unui buchet de garoafe. I le ar`t` cuun gest.

8 ESTELLA DOUGLAS

– Acestea vor fi foarte bune.Catherine se gr`bi spre ele. Când aduse florile, el \ntreb`:– A]i cântat pe scen`, acum cât timp?– Ad`uga]i o carte de vizit`? \i replic` ea, ignorându-i

\ntrebarea.Câteva secunde, se \nfruntar` din priviri.– Nu cred, florile ajung, spuse el \n cele din urm`.|[i scoase portofelul din buzunar, trase din el o carte de

credit [i o puse pe tejghea. |n timp ce \nvelea buchetul \ncelofan, Catherine arunc` o privire discret` asupra ei. KentLatimer... Recunoscu imediat numele. Nu era de mirare c`fa]a lui i se p`rea vag cunoscut`! Avea birourile de consilierijuridici \n cl`dire [i trecea, f`r` \ndoial`, \n fiecare zi prin fa]amagazinului. Mai mult, portretul s`u ap`rea deseori \n ziare,deoarece era unul dintre consilierii municipali dinVancouver.

Dar era \nc` [i mai r`u [i Catherine sim]i c` i se strângeinima! De[i pân` \n acea zi, nu pusese niciodat` piciorul \nmagazinul ei, Kent Latimer era unul dintre cei mai buniclien]i. Secretara sa f`cuse comenzi \n numele lui denenum`rate ori prin telefon, de când \[i f`cea Catherine mese-ria. {i când, \n sfâr[it, venise \n persoan`, ea se purtasedezagreabil cu el...

Umilit`, \n`l]` capul, hot`rât` s`-i ofere cel mai frumoszâmbet al s`u pentru a se face iertat`. Stângace, lovi o vaz`plin` [i v`zu cu groaz` apa rece rev`rsându-se pe pantaloniiimpecabili ai lui Kent Latimer.

– Oh, nu! exclam` ea \nnebunit`.El scosese deja o batist` din buzunar [i [terse de bine de

r`u pata \ntunecat` de pe materialul gri deschis.

UMBRE |N RÅSUL T~U 9

– |mi pare teribil de r`u, domnule Latimer, mai bâigui ea,preg`tindu-se s` \nconjoare tejgheaua spre a-i veni \n ajutor.

El \i pre\ntâmpin` gestul [i ridic` mâna.– V` rog, nu v` deranja]i, i-o arunc` el pe un ton rece.Se \ndep`rt`, \[i lu` cartea de credit [i o puse la loc \n

buzunar.– Mi-am schimbat p`rerea \n leg`tur` cu florile, relu` el.

Ierta]i-m` v` rog, c` v-am \mpiedicat s` \nchide]i la timp.Cum el f`cu stânga-mprejur, Catherine lu` \n grab`

buchetul de garoafe [i se repezi \n urma lui.– V` rog, domnule Latimer, lua]i florile... Sunt din partea

casei. Vreau s` spun... M`car atâta pot face... [i s`-mi trimite]ifactura de la cur`]area pantalonilor... |mi pare \ntr-adev`r r`u.

El accept` [i lu` florile cu o fa]` indiferent`. Dar vocea satr`da mânia.

– Mul]umesc, le iau. Din nefericire, este târziu [i nu maiam timp s` g`sesc \n alt` parte. Cu atât mai mult cu cât, acum,sunt obligat s` m` schimb!

|ncremenit`, Catherine \l v`zu ie[ind din magazin trântindu[a \n urma lui.

– Catherine, cum ai putut oare? exclam` Nancy \n spateles`u. {tiu c` nu-]i place s` se vorbeasc` despre via]a ta decânt`rea]`, dar nu trebuia s`-l uzi pe acest biet b`rbat!

Remu[c`rile care o cople[ir` g`sir` un mijloc nea[teptat dea-[i v`rsa furia. Se \ntoarse, cu ochii str`lucind:

– A fost un accident! izbucni ea. Dar dac` [tii c` detests` se vorbeasc` despre trecutul meu, de ce oare ai povestit?M-am s`turat! De când e[ti la curent, m` sâcâi. {i iat` c`te-ai decis s` le m`rturise[ti tuturor celor pe care-i\ntâlne[ti c` o cuno[ti pe celebra Cat Devlin! Ei bine, s`-]i

10 ESTELLA DOUGLAS

intre \n cap: Cat Devlin nu mai exist`! A murit, \n acela[itimp cu Casey Devlin. A[adar, \nceteaz` s` mai \ncerci s-o re\nvii!

– Credeam c` suntem prietene, protest` Nancy, cu ochii\notând \n lacrimi.

Catherine se mul]umi s` ofteze, f`r` s` r`spund`. Dup` ot`cere tensionat`, Nancy murmur`:

– Presupun c` e[ti o vedet` prea mare pentru a accepta s`fii prieten` cu cineva banal, ca mine. |mi imaginez c` \]i esteru[ine. Preferi ca oamenii s` nu [tie cine te viziteaz` acum.

Durerea evident` a tinerei fete o tulbur` pe Catherine.– |mi pare r`u, Nancy, spuse ea pe un ton obosit. Suntem

prietene [i n-aveam nici un drept s` vorbesc astfel.– Dar gândeai ceea ce ai spus...Catherine ezit`.– Ei bine... nu \n felul \n care m-am exprimat. Tu e[ti

prietena mea cea mai bun` [i, a[ vrea s` \ncetezi s` maiaminte[ti de Cat Devlin. Aceast` prioad` din via]a mea atrecut. Nu vreau nici s` m` mai gândesc la ea.

Nancy p`rea \nc` \n defensiv`. Catherine f`cu un pas spreea [i o v`zu dându-se \napoi:

– Pentru Dumnezeu, Nancy! Nu vreau s` m` cert cu tine.Numai c`... n-ai putea oare s` ui]i ce am fost? Cine am fost? Nupot fi oare numai Catherine Delaney, prietena ta care vindeflori?

Tân`ra fat` afi[` o expresie \nc`p`]ânat`, apoi \n ochi \iap`ru o lic`rire [ireat`.

– De acord, cu condi]ia s`-mi spui de ce nu vrei s` vorbe[tidespre asta. Dac` suntem prietene, nu trebuie s` avem secreteuna fa]` de cealalt`. Dac` \mi explici, nu voi mai spunenim`nui c` e[ti Cat Devlin.

UMBRE |N RÅSUL T~U 11

Catherine o privi cu insisten]`, cl`tinând din cap. Nancyavea cu cinci ani mai pu]in decât ea [i \[i d`du seama brusc dedistan]a pe care aceast` diferen]` de vârst` o marcase \ntreele. Nu era numai o chestiune de ani, dar mai ales deexperien]`.

– Nancy, spuse ea cu amabilitate, exist` anumite lucruricare nu pot fi m`rturisite nici celor mai buni prieteni.

– A[adar, nu vrei s`-mi poveste[ti nimic?– Nu!– |n acest caz, nu cred c` suntem prietene.Catherine l`s` capul \n jos, ezit`, apoi murmur`:– Dac` sim]i astfel... atunci probabil c` \ntr-adev`r nu

suntem.– Foarte bine! i-o arunc` Nancy.Cu fruntea sus, ie[i din magazin f`r` s` se \ntoarc`.Catherine nu f`cu nici un gest. R`mase acolo, nemi[cat`. O

cuno[tea destul de bine pe Nancy pentru a [ti c` aceasta nu vareveni [i c` n-o va ierta... decât dac` \[i va vedea pân` la urm`curiozitatea satisf`cut`. Iar Catherine nu era dispus` s` cedezeasupra acestui punct, nici m`car pentru a salva prietenia lor.

Cu pa[i len]i, merse pân` la u[` [i \nchise magazinul. |nmai pu]in de jum`tate de or`, \[i pierduse cea mai bun` pri-eten` [i cel mai bun client! Pe scurt, o zi bun`... Izbucni penea[teptate \n lacrimi.

* * *

Kent Latimer f`cu o grimas` \n fa]a albumului imens pecare secretara sa tocmai i-l pusese pe birou. Cum s` scape decorvoada de a-l r`sfoi f`r` s-o mâhneasc` pe aceast`

12 ESTELLA DOUGLAS

cumsecade domni[oar` Hamilton? |ntr-un elan degenerozitate pe care \ncepuse s`-l regrete, vinerea trecut` oinvitase la cin` pe aceast` domni[oar` b`trân`, la \ntoarcereasa. {tia c` era aniversarea ei [i c`, f`r` \ndoial`, n-avea penimeni cu care s-o serbeze.

Conversa]ia fusese mai \ntâi pu]in stingher`. N-aveaumulte lucruri \n comun, \n afara rela]iilor lor profesionale, iarmunca nu era un subiect potrvit pentru o mas` de s`rb`toare.Aproape \n disperare de cauz`, Kent \i povestise incidentul ceavusese loc la magazinul de unde \[i procurase buchetul pen-tru aniversare. {i astfel, f`r` s` vrea, evocase un subiect draginimii secretarei sale.

B`trâna domni[oar` se emo]ionase aflând c` persoana carevindea flori [i c`reia \i f`cuse atâtea comenzi de-a lungul anilornu era alta decât Cat Devlin, idolul s`u. Se mir` de asemeneade ignoran]a patronului s`u [i \ndat`, de a doua zi, \[i f`cu odatorie de-a o \ndrepta. Judecând dup` grosimea albumului,colec]ionase f`r` \ndoial` cu pasiune toate articolelereferitoare la cuplul Devlin.

Kent trebuia s` admit` c` seara fusese instructiv`. Ob`nuise pe tân`ra Nancy c` exagerase popularitatea prieteneisale, dar descoperise cu mirare c` cei doi Devlin cunoscuser`celebritatea [i bog`]ia \n cursul carierei lor. De fapt, fuseser`printre vedetele cele mai populare la Las Vegas...

Interfonul ]ârâi pe biroul s`u \n momentul \n care sehot`râse s` examineze mai am`nun]it albumul domni[oareiHamilton despre cei doi cânt`re]i.

– Da? spuse el, ap`sând pe buton cu un gest ner`bd`tor.– Tat`l dumneavoastr`, pe linia trei. S` v` fac leg`tura?Kent f`cu o grimas`, apoi accept`.

UMBRE |N RÅSUL T~U 13

– Bun`, tat`! spuse el.– Kent, sunt foarte mul]umit c` te-am g`sit, declar` James

Latimer cu entuziasm. Am cinat cu Charlie Ames, ieri. Primulministru va apela la alegeri par]iale pentru a ocupa locul liber.Se pare c` ai putea avea o [ans`. Eu...

– Sunt la curent, tat`, i-o t`ie Kent cu o voce re]inut`. Peter[i cu mine suntem gata de lupt`, suntem hot`râ]i s` nearunc`m \n b`t`lie, dar totul nu este decât \n stadiul deproiect.

– Ei bine, ce m`suri ai luat pân` acum? Te-ai \ntâlnit cuPenrod? Pentru campania ta ai nevoie de sprijinul s`u.

– Avem mai multe idei, replic` Kent. Pentru moment,trebuie s` m` fac cunoscut.

– S` te faci cunoscut! exclam` James Latimer. Este ridicol.Ai nevoie de sus]inerea unor oameni cu func]ii \nalte, caPenrod. Vrei s`-l invit eu acas`? Poate pentru weekend...

– Nu, tat`, spuse Kent pe un ton lini[tit. Ca s` fiu sncer cutine, nu sunt sigur c`-mi doresc sus]inerea lui Penrod. El [i cumine suntem de p`reri opuse \n politic` [i [tiu c` pentru aob]ine sprijinul s`u ar trebui s`-l urmez pe unele direc]ii pecare nu le aprob.

Ghici c` tat`l s`u era gata s` protesteze [i continu` prompt:– Nu te nelini[ti, am câteva proptele personale. Pentru

moment, ne vom concentra asupra publicit`]ii.– Publicitatea! \l ironiz` tat`l s`u.{i se lans` \ntr-un lung discurs despre influen]a \n capital`

a domnului Penrod. Kent ascult` distrat. Tat`l s`u se interesa\n mod deosebit s`-l ajute, dar el ]inea s` ia propriile saledecizii, s` ia asupra sa cariera lui politic`... [i via]a sa. JamesLatimer nu p`rea s`-i recunoasc` aceast` capacitate...

14 ESTELLA DOUGLAS

– Cât despre proiectul t`u de publicitate, se \nc`p`]ân` el,s` [tii c` f`r` sus]inerea unor oameni influen]i, n-ai nici o[ans` s` fii ales, chiar cu cea mai bun` publicitate din lume.Poate c` eu n-am candidat niciodat`, dar [tiu ce vorbesc. Vei fiales mergând al`turi de personalit`]i, nu având portretulexpus \n mass-media.

Ironia sor]ii, Kent tocmai privea o fotografie dintr-o revist`.Nu pe cea a unui politician, ci pe cea a unei cânt`re]e: CatDevlin! Ce adolescent` \ncânt`toare fusese! Ca femeie, era\nc` frumoas`, dar parc` \[i pierduse acea bucurie de a tr`icare-i lumina chipul tân`r. S` fi fost oare vârsta care oschimbase astfel...?

– A[adar, e[ti de acord cu mine? Te vei \ntâlni cu Penrod?\ntreb` James Latimer.

Kent \[i d`du seama c` aproape uitase de tat`l s`u.– Nu, spuse el pe un ton ferm. Prefer s` m` \ncred \n pro-

priile mele instincte. |mi pare r`u, tat`, asta este. Acum, te rogs` m` ier]i. S`rut-o pe mama din partea mea. La revedere.

|nchise f`r` a-i l`sa tat`lui s`u timp s` protesteze.|ncepu din nou s` examineze fotografia. Tat`l s`u nu

credea deloc \n importan]a publicit`]ii \ntr-o campanie elec-toral`, dar Kent nu era de p`rerea sa. Pentru a comunica ni[teidei, trebuie s` câ[tigi aten]ia aleg`torilor. Sus]inerea unoroameni influen]i nu era de ajuns, mai trebuia ceva \n plus...sau cineva...

* * *

Catherine \[i arunc` stiloul pe birou [i-[i \ntinse bra]elecare o dureau deasupra capului pentru a-[i destinde mu[chii

UMBRE |N RÅSUL T~U 15

\ncorda]i. |i pl`cea s` se ocupe de flori, s` aranjeze buchete,s` primeasc` pe clien]i... dar detesta socotelile! Se \ncurca \ncifre [i-i repugna s` pretind` plata facturilor \ntârziate.Clientela sa, uneori comod`, nu se gr`bea s`-[i reglezecomenzile [i restan]ele se adunau.

Se gândi cu regret la Kent Latimer. Pierduse un clientserios! El pl`tea \ntotdeauna f`r` s` discute nenum`ratele floripe care le comanda, f`r` \ndoial` pentru iubitele sale.Trandafiri, nu-m`-uita, orhidee... Ce idioat` fusese s`-lofenseze! Stricase totul \n mod iremediabil...

Sosirea Paulei, asistenta sa, \i \ntrerupse brusc cursulgândurilor negre.

– Cineva vrea s` te vad`, Catherine.– Sosesc.Catherine arunc` o privire du[m`noas` registrului de

socoteli [i se ridic` imediat, mul]umit` de aceast` \ntrerupere.Poate va reu[i s` angajeze un contabil, s` lase pe altcineva s`se descurce cu aceste cifre [i s` se \ncarce cu scrisorile dereclama]ii... Aceast` idee o f`cu s` zâmbeasc`.

Dar zâmbetul i se [terse când \l v`zu pe vizitatorul ei. Cef`cea Kent Latimer aici? Nu-i trimisese factura de la cur`]areapantalonilor [i secretara sa \ncetase s`-i mai fac` vreocomand`.

– Voia]i s` m` vede]i? \ntreb` ea cu o voce nesigur`.Era \ntr-adev`r foarte frumos, cu acei ochi de un albastru

surprinz`tor pe chipul bronzat. Foarte frumos [i foarteatr`g`tor... Catherine \i adres` un zâmbet for]at.

– Domni[oar` Delaney, am intrat \n trecere, pentru a v`\ntreba dac` cina]i cu mine \n aceast` sear`.

16 ESTELLA DOUGLAS

El zâmbea, iar Catherine \[i d`du seama c`-l privea atent,cu gura c`scat`. Spuse atunci primul lucru care-i veni \nminte:

– De ce?El \ncepu s` râd`, cu un râs cald ce f`cu s` palpite inima

tinerei femei.– Este oare necesar s` v` spun cât sunte]i de atr`g`toare?

Nu m` a[teptam s` fi]i o persoan` care cere complimente!glumi el cu amabilitate.

La aceast` glum`, Catherine ro[i. Kent Latimer avea f`r`\ndoial` multe admiratoare, de ce-[i d`dea oare osteneala s-oseduc`? Dup` incidentul de zilele trecute, nu sperase a[aceva...

Afi[ând o min` indiferent`, spuse:– |mi este greu s` cred c` acesta este motivul invita]iei

dumneavoastr`.– Ei bine, nu este singurul, admise el f`r` a se intimida.Catherine \l privi, brusc circumspect`.– }ineam s` m` fac iertat pentru purtarea mea de zilele

trecute, relu` el. Mi-e team` c` am fost mai degrab` necioplitcu dumneavoastr` [i voiam s` v` invit pentru a m` scuza.

– Dar... Eu v-am distrus hainele, bâigui Catherine.– {i dumneavoastr` v-a]i scuzat foarte amabil, spuse el cu

o voce blând`. Oricum, n-am fost prea amabil cu dumnea-voastr`, nu-i a[a? |mi este ru[ine de mine. V` rog, accepta]i s`cina]i cu mine. L`sa]i-m` s` v` dovedesc c` nu sunt\ntotdeauna atât de grosolan.

P`rea sincer, dar Catherine r`m`sese \n gard`. Ea nu uitasemanierele sale arogante când \ncercase s`-[i repare stâng`cia.Aceast` brusc` remu[care era cel pu]in nea[teptat`.

UMBRE |N RÅSUL T~U 17

Mai mult, era de-ajuns s`-[i imagineze genul de femei pecare Kent Latimer avea obiceiul s` le frecventeze: manechine,femei de lume... O simpl` flor`reasc` f`r` importan]`, nu-lputea interesa.

Oscila \ntre ne\ncredere [i curiozitate. {i, la urma urmei, cerisca oare dac` primea? Cel mai r`u era s` petreasc` o sear`plictisitoare, dar cel pu]in, nu va mai lucra la registrele desocoteli!

– Voi fi \ncântat` s` cinez cu dumneavoastr`, domnuleLatimer, spuse ea cu un zâmbet.

– Te rog, spune-mi Kent, replic` el cu o voce pl`cut`. Voitrece s` te iau de la apartamentul dumitale pe la ora opt.

|i lu` mâna [i i-o s`rut` u[or.– Pe disear`, Cat, murmur` el \nainte de a pleca.Catherine r`mase o clip` \ncremenit` locului, privind u[a

cu un aer buimac. Acest mod de a-i s`ruta mâna fusese atât deneobi[nut, atât de... demodat. De ce oare nu-i râsese \n nas \nloc s`-l priveasc` admirativ, ca o adolescent` extaziat`?

Cu siguran]`, nu era decât un seduc`tor abil [i \ncepu s` se\ntrebe dac` nu comisese o gre[eal` acceptând invita]ia sa. Arfi fost mai bine s` nu se \ncread` \n Kent Latimer.

Se \ntoarse \n birou, evitând privirea curioas` a Paulei. Nudorea deloc s` se explice, voia numai s` reflecteze. Kent nu-iceruse adresa apartamentului s`u; \i spusese Delaney [i nuDevlin. Evident, se informase asupra ei \nainte de a o invita.Dar de ce?

18 ESTELLA DOUGLAS

Capitolul 2

Catherine era con[tient` de privirile curioase care-iurm`reau \n timp ce [eful de sal` \i conducea spre masa lor.Privirile femeilor mai ales se a]inteau asupra \nso]itorului s`ucu o umbr` de invidie. Nu se mira de asta; se str`duia \n zadars` nu aib` \ncredere \n Kent Latmer, nu se putea \mpiedica s`nu-l g`seasc` extrem de seduc`tor.

Se prezentase la ea la ora fixat`, refuzase invita]ia de-a beaun pahar \nainte de plecare, apoi o dusese la barul cu vederepanoramic` „Sheridan Landmark“, pentru a savura un cocteil.La etajul paisprezece vederea era magnific`, dar Catherine eraprea captivat` de \nso]itorul s`u pentru a-i da aten]ie. Kent[tia s` dea dovad` \n acela[i tmp de acea polite]e demodat`care lini[tea o femeie [i acel respect atent pentru ideile sale pecare le punea \n valoare. |n plus, era frumos, bogat [i fer-mec`tor. Seara abia \ncepuse [i Catherine nu era departe dea-l considera deja irezistibil.

Când p`r`sir` „Sheridan“ pentru a merge la restaurantulcelui mai cunoscut hotel din Vancouver, ea \ncerc` o

tulbur`toare senza]ie de bine. Obi[nuita ei rezerv` fa]` deb`rba]i o p`r`sise [i se hot`râse s` profite de acea sear`. Kentera fiin]a cea mai fascinant` pe care o \ntâlnise de foarte multtimp. Se abandon` farmecului s`u cu o anume pl`cere.

Se instalar` la o mas` luminat` de lumân`ri. Kent seinform` despre preferin]ele ei, consultând lista cu vinuri, apoio ajut` s`-[i aleag` meniul. Când chelnerul se retrase cucomanda, el \i zâmbi.

– Gust` acest vin, este excelent. Sper c`-]i va pl`cea.Catherine se supuse. |[i ascunse cu promptitudine reac]ia.

Era un vin consistent, tare [i cu buchet, din cele care se urc`la cap...

– Ai mai fost aici? \l \ntreb` ea, pentru a schimba discu]ia.N-avea nici o cuno[tin]` \n materie [i se sim]ea incapabl`

s` discute meritele acelui vin celebru. La \ntrebarea sa, Kent\ncuviin]`.

– Buc`t`ria este \ntotdeauna delicioas` [i serviciul perfect.Ea arunc` o privire \n jur, z`rind un chelner care st`tea la

pând`. |ncepu s` râd` v`zându-l s`rind s` aprind` ]igara unuiconsumator de la masa vecin`.

– Va sfâr[i prin a se sim]i vinovat dac` nu-i d`m nimic def`cut, remarc` ea.

Kent \i urm`ri privirea.– Sunt mul]umit s` v`d c` nu fumezi, spuse el, nu este un

obicei foarte pl`cut. De fapt... am impresia c` n-ai nici un defect.Catherine b`u o \nghi]itur` mic` de vin pentru a-[i ascunde

\ncurc`tura.– Mul]umesc pentru compliment, murmur` ea, dar te

asigur c` am defecte, ca toat` lumea.Kent o lu` de mân` [i-i zâmbi. O lic`rire amuzat` dansa \n

ochii lui.

20 ESTELLA DOUGLAS

– Ce ascunzi? i-o arunc` el pe un ton degajat. Ai ochifrumo[i... prea frumo[i pentru a ascunde ni[te secrete sumbre.

|n acel moment chelnerul ap`ru cu aperitivele [i Kent \il`s` mâna. Catherine privea distrat` la b`rbatul care a[eza far-furiile \n fa]a lor. Tachin`rile \nso]itorului ei o tulburaser`.Secrete sumbre... de ce oare folosise aceste cuvinte? Existau \ntrecutul ei atâtea secrete, care o ap`sau [i pe care nu le vaputea m`rturisi niciodat`, nim`nui.

L`s` capul \n jos [i \ncepu s` m`nânce f`r` poft`. Magiaacelei seri p`rea c` disp`ruse, iar ea nu [tia cum s-o recreeze.Indiferent la t`cerea ei brusc`, Kent degusta lini[tit cocteiluls`u de creve]i. Se \ntrerupse pentru a bea pu]in vin [i a o privizâmbind.

– Sper c` mi-ai iertat comportarea de acum câteva zile,spuse el. Dac` n-am recunoscut numele de Cat Devlin, a fostf`r` inten]ie.

Catherine \ncremeni cu furculi]a \n mân`. Ce idioat` era!Examinase toate motivele pe care le putuse avea Kent s-oinvite [i-l neglijase pe cel mai evident!

Se str`dui s` ridice ochii [i s` zâmbeasc`. Domnul Latimerva fi decep]ionat: nu avea nici cea mai mic` inten]ie s`vorbeasc` despre Cat Devlin.

– Nu este nimic de iertat, nu erai obligat s` m` recuno[ti.A[adar, te rog, s` uit`m asta, spuse ea pe un ton degajat. Acestfel de mâncare este delicios. Sunt mul]umit` c` mi l-airecomandat.

Lu` o \mbuc`tur` de somon [i i se p`ru c` are gust decarton.

– Sunt \ncântat c`-]i place dar... Catherine, \mi pare cuadev`rat r`u de maniera \n care m-am comportat \n magazinuldumitale. Te asigur c`, de obicei, sunt mai sociabil.

UMBRE |N RÅSUL T~U 21

– N-are importan]`, Kent. De altfel, nici eu n-am fost preaamabil`. Sper c` persoanei c`reia i-ai oferit florile, i-au pl`cut.

– Da. Erau pentru secretara mea... un cadou de ziua ei dena[tere. Am f`cut din \ntâmplare aluzie la dumneata [i se\ntâmpl` c` este una dintre fanii dumitale, remarc` el cu \nsu-fle]ire. A doua zi mi-a adus un album enorm cu t`ieturi dinpres`, relatând cariera dumitale.

– Un album cu t`ieturi din pres`... Catherine \[i \n`bu[i ogrimas`.

– Aveai o via]` pasionant`. Sunt surprins c` ai abandonat-o.Se \ntrerupse, \n a[teptarea unui comentariu oarecare.

Cum ea r`mase t`cut`, continu`:– Presupun c` n-ai vrut s` continui singur` dup` moartea

fratelui dumitale.– Exact, spuse ea pe un ton laconic.C`uta cu disperare un mijloc de a schimba subiectul f`r` s`

par` nepoliticoas`.– Pierderea fratelui dumitale a fost probabil un [oc teribil,

relu` el, cu atât mai mult cu cât \]i pierduse[i deja p`rin]ii cucâ]iva ani \nainte.

El f`cu \nc` o pauz`, sperând c` ea va vorbi. Dar ce-i puteaspune, oare?

– Cred c` tat`l dumitale a fost pastor? Probabil c` n-a fostu[or s` te adaptezi vie]ii agitate de la Las Vegas, dup` ocopil`rie atât de ocrotit`. Dar [i dumneata [i fratele dumitalev-a]i asumat asta \n mod remarcabil. Unii tineri de vârstavoastr` s-ar fi l`sat corup]i de o asemenea existen]`. Dar credc` p`rin]ii vo[tri au continuat s` fie exemple pentru voi, chiardup` dispari]ia lor.

Catherine b`u o \nghi]itur` de vin pentru a-[i veni \n fire.Lupta \mpotriva unei dorin]e absurde de a izbucni \n râs. Dac`

22 ESTELLA DOUGLAS

ar fi [tiut Kent! N-avusese nici o greutate s` se adapteze lumiiviciate din Las Vegas pentru c` urmase exemplul mamei sale!|n acela[i timp, era mirat` s` constate c` biografia celor doiDevlin, inventat` bucat` cu bucat` cu zece ani mai \nainte deRick Moss, era \nc` acceptat`. Nimeni nu descoperise nimic.

Se putea spune c` Rick Moss era un expert \n arta\n[el`toriei... Nu-i pl`cea s` se gândeasc` la acest individ, cutoate secretele pe care le de]inea. Cum putuser` oare, el [iBrian s` ascund` un lucru atât de grav? Atitudinea lui Rick seexplica: nu vrusese s` caute ajutor pentru Casey din teama depublicitate, din teama de a le compromite cariera. Dar Brian?|ncetase s` mai fie prietenul lor!

O clip`, \l rev`zu pe Casey, a[a cum \l v`zuse pentru ultimadat`: cu tr`s`turile relaxate de moarte [i corpul \ntins de-alatul scaunului din ma[ina sa. |nchise ochii [i-[i ap`s` mâna pefrunte pentru a [terge aceast` imagine dureroas`. Nu mai voias` se gândeasc` la cei doi Devlin, nici la Casey, nici la trecut.

– Spune-mi, Cat, insist` Kent, cum este s` fii o artist` desucces?

|ntrebarea \i \ntrerupse cursul gândurilor. Pe nea[teptate,sim]i cum se \nfurie [i ridic` spre el o fa]` inaccesibil`. Totu[i,el se \nc`p`]ân`:

– |mi \nchipui c`, atunci, via]a dumitale a fost foartediferit`.

– A fost, r`spunse Catherine pe un ton t`ios.– {i asta nu-]i lipse[te?– Nu.Cu ochii pierdu]i \n gol, nu-l privea. |n realitate, nu [tia cu

adev`rat dac` aceast` via]` trecut` \i lipsea. |[i amintea uneoride emo]ia puternic` ce punea st`pânire pe ea când izbucneauaplauzele. Dar scena nu era decât un moment din via]a lui Cat

UMBRE |N RÅSUL T~U 23

Devlin. Cât despre rest, refuza s`-[i aminteasc`. Orele lungi detensiune, obliga]iile epuizante care o \ndep`rtaser` de frateles`u [i de via]a lui particular` chiar \nainte de a muri...

Brusc, \l privi atent pe Kent [i-i arunc` pe un ton glacial:– Dac` ai t`ieturi din pres`, nu mai este nimic ce a[ putea

ad`uga.T`cerea stânjenitoare care urm` acestei declara]ii fu \n cele

din urm` rupt` de sosirea chelnerului. El le \nlocui farfuriile,le umplu paharele, \n timp ce Catherine se juca nervos cu[erve]elul. Era con[tient` c` \l iritase pe Kent, dar nu-i d`dusede ales. Chelnerul se \ndep`rt` discret, iar t`cerea care se pre-lungea devenea ap`s`toare. Orchestra \ncepu s` cânte. |ndisperare de cauz`, ea \ntreb`:

– Am putea dansa?Kent se \ncrunt` u[or, apoi, obligat de polite]e, accept` [i

se ridic` pentru a o conduce pân` la ring. Dansar` f`r` s`schimbe nici un cuvânt, nici o privire.

Când se \ntoarser` la mas`, chelnerul ap`ru din nou cu unc`rucior. U[urat` de acest r`gaz, Catherine se pref`cu intere-sat` de prepararea salatei. Chelnerul p`rea de altfel c` se anga-jase \ntr-un ciudat ceremonial, amestecând ingredientele cu omimic` extravagant`. |i servi cu un gest teatral [i se \ndep`rt`.

|ndat` ce nu-i mai putea auzi, Kent l`s` s`-i scape un râs u[or.– Trebuie s` recunosc, spuse el, nu-mi place \n mod spe-

cial salata Cezar, dar o comand \ntotdeauna pentru a-l vedeaf`cându-[i num`rul.

Catherine \i arunc` o privire timid` [i, v`zându-l c`-[ireg`sise zâmbetul, se relax`. Nu mai voia s` se lase surprins`de \ntreb`rile sale! |[i atac` salata cu o poft` deosebit`.

|n timp ce pu]in mai târziu \[i savurau cafeaua [ilichiorurile, se gândi c` nu petrecuse de foarte mult timp o

24 ESTELLA DOUGLAS

sear` atât de pl`cut`. |n afar` de câteva discordan]e la\nceputul mesei, totul fusese minunat. Kent se dovedise a fifascinant, inteligent, cultivat f`r` ostenta]ie. |n ciuda educa]ieisale pu]in superficial`, Catherine se sim]i \n largul s`u cu el.

Discutar` despre ambi]iile lui politice, despre ideile [i planurilesale, iar ea risc` unele comentarii pe care el le ascult` cu aten]ie.

Se preg`teau s` p`r`seasc` restaurantul când Kent oconduse pe nea[teptate spre o mas` din apropierea u[ii.

– Peter! Leanne! Nu v-am v`zut! exclam` el. A]i fi putut s`v` al`tura]i nou` pentru cafea.

B`rbatul a[ezat la mas` se ridic` zâmbind. Era de aceea[italie cu Kent, dar mai \ndesat [i mai lat \n umeri.

– Ne-am gândit la asta, replic` el, dar se p`rea c` n-ave]ideloc nevoie de companie.

Ochii s`i cenu[ii str`lucir` de mali]iozitate când o v`zu peCatherine ro[ind.

– Foarte subtil din partea voastr`! coment` Kent râzând.|[i trecu bra]ul \n jurul taliei Catherinei [i-i spuse cu un

zâmbet:– Catherine, mi-ar pl`cea s` te prezint prietenului meu

atent, Peter Castle. {i iat-o [i pe sora sa, Leanne. Peter,Leanne, ea este Cat Devlin.

Ea tres`ri [i sim]i \mbr`]i[area lui Kent devenind maiputernic`. Nici o clip` nu-[i imaginase c` o va prezenta cunumele ei de scen`... Peter \i \ntinse mâna, ea \[i reveni [i i-o\ntinse pe a sa, tremurând.

– Cat Devlin, murmur` Peter. Ce pl`cere! Mi se p`rea miec` v` cunosc. Am v`zut un spectacol al dumneavoastr`,cândva, cu mul]i ani \n urm`.

Se \ntoarse spre Kent.– V` al`tura]i nou` pentru cafea? Ai p`strat numai pentru

tine aceast` fermec`toare doamn` destul de mult timp.

UMBRE |N RÅSUL T~U 25

Sora sa se f`cu ecoul invita]iei [i Kent \i arunc` o privire\ntreb`toare Catherinei. Ea se uit` la ceas, hot`rât` s` nu mai\nfrunte noi \ntreb`ri despre trecutul ei.

– N-a[ vrea s` ajung acas` prea târziu, \mi pare r`u. N-amputea amâna pentru o alt` ocazie?

Peter ridic` din umeri cu regret.– V` \n]eleg! De fapt... \i spuse el lui Kent... Cat va veni cu

tine la serbarea de binefacere?– N-am \ntrebat-o \nc`, dar sper c` da.– Formidabil. M` voi ocupa de ea cât timp \]i ]ii discursul...

astfel nu se va plictisi.|i adres` o privire Catherinei, dar ea nu era atent`. Serbare

de binefacere... discurs... asta \nsemna ziari[ti. Cu Kent ca\nso]itor, risca s` fac` senza]ie...

– Când are loc aceast` serbare? \ntreb` ea.– La sfâr[itul s`pt`mânii viitoare, mai exact, sâmb`t`,

r`spunse Peter.– Atunci, mi-e team` c` nu voi putea veni, spuse ea cu un aer

pref`cut dezolat. Am un magazin \n care vând flori [i m-am anga-jat s` procur florile pentru dou` c`s`torii care au loc a doua zi.|n acea sear`, voi fi obligat` s` lucrez. Cu alt` ocazie, poate...

– Dar asistenta dumitale nu-]i poate ]ine locul? interveni Kent.– Ea nu lucreaz` cu mine de foarte mult timp. |i lipse[te

\nc` experien]a. |mi pare r`u, \ntr-adev`r nu te voi putea \nso]i.Se l`s` o scurt` t`cere, apoi Kent declar`:– |n]eleg... Ei bine, este timpul s` plec`m. Pe curând,

Peter, la revedere, Leanne.|[i strecur` mâna sub cotul Catherinei [i amândoi p`r`sir`

restaurantul.– Vrei s` intri s` bei un ultim pahar? propuse Catherine

câteva minute mai târziu.

26 ESTELLA DOUGLAS

Erau \n fa]a u[ii apartamentului s`u [i ea scotocea \n po[et`s` g`seasc` cheia. |n ciuda insisten]ei sale de a scurta seara, defapt nu se gr`bea deloc s-o vad` terminat`.

– Nu, mul]umesc. Mâine diminea]` am o \ntâlnire foartedevreme.

|n cele din urm` reu[i s` descopere cheia. Kent i-o lu` [ideschise u[a. |n prag, ea ezit`:

– Ei bine... mul]umesc pentru aceast` sear` fermec`toare.|l privi, dintr-o dat` tulburat`. A[teptase acest moment,

sperând \n tain` c` o va s`ruta. Dar el nu p`rea s` aib` aceast`inten]ie! Decep]ionat`, se \ntoarse repede pentru a intra.

– Noapte bun`, Kent, spuse ea cu o voce r`gu[it`.El o prinse atunci de umeri [i o r`suci cu blânde]e. Ea

ridic` ochii [i descoperi zâmbetul s`u amuzat.– Doar nu credeai c` te voi l`sa s` pleci f`r` un s`rut, nu-i

a[a?Cu inima palpitând, sim]i buzele lui calde peste ale ei. |[i

\nnod` bra]ele \n jurul gâtului s`u [i r`spunse cu pasiunemângâierii lui.

Apoi, \ncet, f`r` tragere de inim`, Kent se \ndep`rt` de ea.– A[ face mai bine s` plec acum, [opti el.Catherine nu se mi[c`, privindu-l atent cu ochii s`i mari [i

lumino[i. Cu \nfl`c`rare, el puse din nou st`pânire pe gura ei[i o strânse cu putere \n bra]e.

Apoi \i d`du drumul brusc [i f`cu un pas \napoi.– |ntr-adev`r, trebuie s` plec, spuse cu o voce destul de

nesigur`. Noapte bun`, Cat.F`cu stânga-mprejur [i plec` \ncet. Ea \l privi \ndep`rtându-se,

pu]in ame]it` de \mbr`]i[area lor nea[teptat`. Nu s`rutase \nc`niciodat` un b`rbat cu atâta \ndr`zneal`, plin` de dorin]` [i eradescump`nit` de aceast` \nfiorare atât de nou`.

UMBRE |N RÅSUL T~U 27

La cap`tul culoarului, Kent se \ntoarse. O privi cu aten]ieun timp, ciudat de \ncremenit, \nainte de a-i oferi un zâmbet.Acel zâmbet atât de fermec`tor care o f`cea s` tremure...

– |]i voi telefona! \i spuse el.Când disp`ru, Catherine se hot`r\ \n sfâr[it s` intre \n cas`.

Se preg`ti s` se culce, apoi se a[ez` \n fa]a oglinzii pentru a-[iperia p`rul lung ca arama. Nervoas`, adres` imaginii sale ostrâmb`tur`. F`r` cocul s`u cuminte, cu obrajii trandafirii [iochii str`lucitori, redevenise Cat Devlin. |ntreb`rilesup`r`toare ale lui Kent fuseser` singura umbr` a acestei seridelicioase. Sperase c`-l f`cuse s` admit` refuzul s`u de a vorbidespre trecut. Trecutul era mort, pe viitor nu conta decâtCatherine Delaney. Evita s` se gândeasc` la faptul c` nu putea[terge astfel o parte din via]a sa...

Se ridic` brusc [i p`r`si camera. Era prea agitat` pentru adormi. Dintr-un sertar al biroului din salon, scoase un discmare. De]inea o colec]ie considerabil`, aranjat` \n apropierede combina stereo, dar acesta era deosebit.

R`mase o clip` s` contemple \nveli[ul albumului, ilustratcu o fotografie a celor doi Devlin. Casey zâmbea acolo cu acelzâmbet pu]in piezi[ care cucerea femeile. Avea un chip fru-mos, fin, ochi lumino[i, ca un cer de var`, p`rul negru ondu-lat, cu o [uvi]` rebel` care se \nc`p`]âna, spre marea sasup`rare, s`-i cad` pe frunte. Radia de bucuria de a tr`i [i des`n`tate...

Dintr-o dat`, Catherine \[i aminti c` aceast` fotografiefusese f`cut` numai cu câteva s`pt`mâni \nainte de moarteasa. Nimic nu l`sa s` se vad` c` se droga. {i totu[i, ea nu puteanega faptele... Din ziua mor]ii lui, trebuise s` tr`iasc` mereucu ideea c` fratele s`u era toxicoman.

28 ESTELLA DOUGLAS

Deschise combina [i puse delicat discul. Când r`sunar`primele note, se instal` pe canapea [i \nchise ochii. Rareori seabandona amintirilor, dar \n acea sear` reveneau puhoi, oasaltau, o captivau...

Cât de palpitant fusese debutul! Erau acoperi]i de elogii, lise prevedea o carier` fulger`toare [i \ncunutat` de glorie.

Pentru un public plictisit, s`tul de spectacole indecente deun umor \ndoielnic, cei doi Devlin erau o adiere de aer curat.Pe scen`, ca [i \n ora[, ofereau imaginea unor arti[ti tineri,s`n`to[i [i echilibra]i, care tr`iau \n respect pentru valorilecare se credeau pierdute \n lumea cinic` a industrieispectacolului.

Ea crezuse c` magia va dura mereu. |[i imaginase c` dup`\ncerc`rile din copil`ria lor, g`siser` \n sfâr[it paradisul. |nziua mor]ii fratelui s`u, descoperise c` acest paradis nu eradecât o iluzie, ca [i copil`ria idilic` inventat` pentru ei de RickMoss.

|n ziua aceea, Casey nu venise ca de obicei la repeti]ia dediminea]`. Catherine fusese furioas`. Preg`teau un nou spec-tacol [i trebuia s` \ncerce noi cântece. P`r`sise ca vântul salade repeti]ie pentru a se duce s`-l caute \n apartamentul s`u,dar nu-l g`sise decât pe Brian Collins, garda lui de corp, careera \ngrijorat. Casey disp`ruse \nc` din ajun!

Mânia f`cuse loc nelini[tii. Cu câteva luni mai \nainte,Casey cump`rase o ma[in` puternic` [i f`cea deseori plimb`ri\n pustiu, \n zori, pentru a-[i \ncerca bolidul [i a se ame]i devitez`. Iar ma[ina nu se afla \n parcare.

Ea insistase pentru a-l contacta imediat pe managerul lor,Rick Moss. El va [ti cu sigura]` ce s` fac`. |ndat` dup` sosireasa, Rick o sf`tuise s` se \ntoarc` la repeti]ie. Brian [i cu el vormerge s`-l caute pe Casey. El respinsese sugestia de a suna la

UMBRE |N RÅSUL T~U 29

poli]ie [i la spitale de team` ca problema s` nu devin`cunoscut`. |n mod curios, Brian \mbr`]i[` p`rerea lui, iar astao lini[tise mai degrab` pe Catherine. Dac` Rick nu se interesade ei decât din sete de câ[tig, Brian \i iubea \n mod sincer. Earefuzase totu[i s` se \ntoarc` la repeti]ie [i pretinsese s`-i\nso]easc`.

Le trebui foarte pu]in timp pentru a-l g`si, iar ea se\ntrebase de altfel uneori dac` Rick [tiuse exact unde s` caute.Când v`zu corpul fratelui s`u \ntins pe scaunul de la ma[in`,când Rick vorbise despre o supradoz`, ea se revoltase mai\ntâi. Nu putea fi adev`rat! Fratele s`u nu era, nu fuseseniciodat` drogat!

{i apoi, cei doi b`rba]i \i ar`tar` seringa ascuns` \nbuzunarul lui Casey. M`rturisiser` c` [tiau de câteva luni.Atunci, ea se resemnase... f`r` s`-i ierte totu[i c`-i ascunseser`adev`rul \nainte de a fi prea târziu.

Cu un z`ng`nit u[or, discul se opri. |[i [terse ochii cu dosulmâinii, se ridic` pentru a-l pune la loc [i \mpinse sertarul cuun gest hot`rât. Dac` ar fi [tiut m`car... l-ar fi putut \mpiedicape fratele s`u s` se distrug`...

Acceptase s` se ascund` adev`rul despre moartea sa,f`cându-se s` se cread` \ntr-un accident de ma[in`, pentru a-iap`ra memoria, pentru ca oamenii s`-i p`streze o imagine f`r`pat`. Dar \n]elesese imediat c` frumoasa carier` a celor doiDevlin se terminase. Pre]ul succesului fusese prea ridicat.

30 ESTELLA DOUGLAS

Capitolul 3

A doua zi diminea]`, Casey, a[ezat` la birou, privea u[a cuun aer gânditor. |[i propusese s` pun` ordine \n socoteli, dargândurile sale reveneau mereu la Kent. |i promisese c` o vasuna [i poate chiar \i va face o scurt` vizit`. La urma urmei,birourile lui se g`seau chiar deasupra...

Cu un oftat resemnat, lu` stiloul [i arunc` o privire poso-morât` coloanelor de cifre. Impozitele pe vânz`ri... Ce pl`cereputea s` aib` s` se intereseze de impozitele pe vânz`ri! Cutoate acestea, se supuse acestei corvezi [i se adânci \ntr-ununivers de formule complicate [i de coloane derutante.

Când sun` telefonul, r`spunse distrat`, atent` \ndeosebi s`nu piard` firul ideilor. |n urechi \i r`sun` vocea pu]in r`gu[it`a lui Kent.

– Bun` ziua, Cat. E[ti ocupat`?Ea se uita fix la registrul de socoteli cu o u[oar` grimas`.– Nu, r`spunse ea.– N-a[ vrea s` te deranjez.– Nu f`ceam nimic important.

F`r` \ndoial` c` perceptorul n-ar fi fost de acord, dar pu]in\i p`sa de asta.

– M` \ntrebam dac` e[ti liber` mâine sear`?– Pe cuvântul meu, spuse ea pe un ton circumspect, nu

[tiu! Hm... ce ai de gând?– Regimentul de Poli]ie C`lare d` un spectacol la „BC

Palace“. Compania tat`lui meu dispune de o loj` [i m-amgândit c` ]i-ar pl`cea s` mergi acolo.

Era o ofert` tentant`: c`l`re]i cu mantii str`lucitoareprezentând exerci]ii de echita]ie pe muzic`... Era de asemeneacurioas` s` descopere locul. Auzise vorbindu-se de noul sta-dion [i despre lojele luxoase, destul de mari pentru a primicel pu]in o duzin` de persoane.

– Te intereseaz` a[a ceva? insist` Kent.– Da, ar fi pl`cut, dar nu cred c` sunt disponibil`.– Ai alte planuri? \i arunc` el cu o voce distant`.– Nu chiar... De fapt, am \ntâlnire cu perceptorul! Trebuie

s` pun la punct extrasele de cont ale impozitelor pe vânz`ri\nainte de ziua de luni. Dac` n-o fac mâine sear`, nu v`d cânda[ putea s` m` ocup de ele.

– {i dac` ai termina la timp?– Lucrez la ele, numai c`... nu sunt prea \nzestrat` pentru

socoteli, astfel c` nu [tiu când voi termina.– |n]eleg... Credeam c` ai un contabil care s` ia asupra sa

acest gen de corvoad`.– Consider c` \ntr-un magazin este mai bine s` te ocupi de

calcule tu \nsu]i.– Dac` asta \]i pune probleme, poate ar fi mai \n]elept s`

apelezi la un profesionist.

32 ESTELLA DOUGLAS

– Nu neap`rat, r`spunse Catherine. Vreau s` spun... Decinstea mea sunt cel pu]in sigur`!

– Cei mai mul]i dintre contabili sunt cinsti]i!– N-am spus contrariul; totu[i, [tii cum se spune: cine s-a

fript cu ciorb` sufl` [i-n iaurt...– Oh! Te-a \n[elat oare cineva? insist` el, curios.– Ei bine... nu tocmai... pur [i simplu nu cred c` este foarte

prudent s` \ncredin]ezi unui str`in controlul afacerilor.Cum ajunseser` oare s` vorbeasc` despre a[a ceva? N-avea

inten]ia s`-i m`rturiseasc` decep]iile cu Rick. Se hot`r\ s`pun` cap`t.

– |n orice caz, Kent, \mi pare r`u pentru mâine sear`, darvoi fi obligat` s` muncesc, sunt aproape sigur` de asta.

La cel`lalt cap`t al firului se l`s` o scurt` t`cere, apoi Kentspuse pe un ton pu]in aspru:

– |n]eleg. |mi pare r`u. Cred c` ]i-ar fi pl`cut.– F`r` \ndoial`, \ncuviin]` ea \ncet.Dintr-o dat`, \i fu team` ca el s` nu \nchid`. De fapt, \[i

dorea cu ardoare s`-l vad` [i, cu entuziasm, risc`:– Voi fi liber` luni seara... m-am ocupat de flori pentru un

restaurant nou \n Hastings Street [i acest loc mi s-a p`rutfoarte pl`cut. Servesc buc`t`rie greceasc`. Vrei s` cinezi cumine acolo?

De[i acceptase emanciparea femeilor, nu-i propusese \nc`niciodat` o \ntâlnire unui b`rbat. Speriat` de propria ei\ndr`zneal`, \[i re]inu respira]ia.

– Cu pl`cere, r`spunse el.– Oh! mul]umesc, exclam` ea incapabil` s`-[i ascund`

u[urarea.

UMBRE |N RÅSUL T~U 33

Nu putu s` ghiceasc` faptul c` observând asta, Kent zâmbea.– Dar... n-am ma[in`, relu` ea, am putea s` ne \ntâlnim aici?– Voi trece s` te iau de la apartamentul t`u [i eu sunt cel

care te invit`.– Nici nu poate fi vorba, eu...– F`r` discu]ie, altfel nu voi veni.– Oh... \n acest caz...– Perfect! La ora nou`sprezece la tine?– De acord. Pe curând!Mult timp dup` ce \nchise, r`mase cu ochii \n gol.

* * *

– E[ti absolut \ncânt`toare \n aceast` sear`, Cat, declar`Kent dup` plecarea chelnerului.

– Mul]umesc!Zâmbi [i ochii \i str`lucir` \n lumina blând` a lumân`rilor.

Era fericit` cum nu fusese niciodat`.|n luna care trecuse, cinase deseori cu Kent [i cu cât \l

vedea mai mult, cu atât se afla mai mult sub farmecul lui. |[iuitase temerile, refuzase cel pu]in s` se gândeasc` la ele, cumrefuzase s` se opreasc` asupra sentimentelor fa]` de el.

– Cat, a[ fi vrut s` te \ntreb ceva, spuse el pu]in mai târziu.Peter Castle d` o cin` mâine sear` [i mi-ar pl`cea s` m`\nso]e[ti acolo.

– Mâine sear`? repet` ea pe un ton nesigur.– Da. Este o sear` \ntre prieteni, chiar dac` nu-]i pot promite

c` nu se discut` afaceri. Vor fi acolo oameni foarte influen]i \npolitic` [i voi \ncerca s` le câ[tig sprijinul pentru candidaturamea la viitoarele alegeri. Mi-ar pl`cea s` vii cu mine...

34 ESTELLA DOUGLAS

– Mâine sear`? mai spuse o dat` Catherine pentru a tragede timp. Este pu]in cam \n grab`... nu cred s` fie posibil.

– E[ti ocupat`? i-o arunc` el cu o voce aspr`.– Ei bine, sunt foarte r`mas` \n urm` la magazin. Eu...

facturile. Trebuie s` trimit facturile poimâine. Voi fi obligat` s`lucrez seara.

|l privi, v`zu o lic`rire de enervare aprinzându-se \n ochiis`i [i \n]elese c` acceptase cu greu scuza. De fapt, era din ce\n ce mai iritat de pretextele voalate pe care le folosea f`r`\ncetare pentru a evita s` se arate cu el \n locuri frecventate deprietenii s`i sau de pres`. {i refuzul s`u categoric de a vorbidespre trecut nu rezolva nimic.

– Nu e[ti niciodat` liber`, nu-i a[a, Cat?Ea \ncerc` s` evite \ntrebarea.– Nu [tiu ce vrei s` spui. Am un magazin [i trebuie s` m`

ocup de el.– Ascult`, Cat, \i replic` el, \nceteaz` cu joaca. Vreau s` [tiu

ce se \ntâmpl`.Ea se [tia \ncol]it`, dar se \nc`p`]ân`:– Nu \n]eleg ce vrei s` spui, repet` ea.– |n]elegi perfect. Aceasta este a treia oat` când \]i cer s`

m` \nso]e[ti la o cin` [i de fiecare dat` ai g`sit o scuz` pentrua refuza. De ce?

– Nu ]i-a trecut niciodat` prin minte c` pur [i simplu num` intereseaz` s`-mi petrec seara discutând politic`?

– Nu cred c` acesta este adev`ratul motiv. Este altceva. Nu[tiu ce, dar mi-ar pl`cea s` aflu. |]i aminte[ti, s`pt`mâna tre-cut`, când eram \n acel restaurant [i când a sosit Todd Black,ziaristul? Am vrut s` ]i-l prezint [i ai sim]it brusc o violent`durere de cap. A trebuit s` te duc imediat acas`.

Ea se \nfior` sub privirea lui atent`.

UMBRE |N RÅSUL T~U 35

– Sugerezi oare c` nu m` durea capul? C` min]eam?– Mai degrab` am impresia c` ]i-e team` ca cineva s` n-o

recunoasc` pe Cat Devlin.Catherine se sim]i p`lind, dar sper` c` nu remarcase [i Kent.– Nu fi ridicol, \i replic` ea, cine ]i-a dat o idee atât de stupid`?– Este oare \ntr-adev`r stupid`? \ntreb` el f`r` s-o piard`

din ochi. Prima dat` când te-am v`zut, te-ai sup`rat peprietena ta, Nancy, când mi-a dezv`luit cine erai. Atunci amcrezut c` erai jenat` c` fusesei surprins` \n timp ce cântai.

– Desigur, eram jenat`! protest` ea foarte mul]umit` descuz`. Cariera mea s-a terminat [i este inutil ca toat` lumea s`[tie ce f`ceam \nainte.

– Oare asta este tot? Când te-am prezentat lui Peter Castlesub numele de Cat Devlin, ai tres`rit. De atunci, ai aranjat ast-fel \ncât n-am mai avut nici cea mai mic` ocazie s` te prezintaltcuiva. De fiecare dat` când te invit s` ie[im, m` exasperezipân` te conving s` accep]i!

– Credeam c` \n]elegi. Nu pot accepta fiecare invita]ie.Magazinul meu nu merge singur [i este normal ca uneori s`fiu prea ocupat` pentru a ie[i cu tine.

– Acesta nu este singurul motiv, continu` el cu\nc`p`]ânare. De fiecare dat` când amintesc despre cariera ta,refuzi discu]ia. Mi-ai vorbit despre munca ta, despre prieteni,dar niciodat` despre trecutul t`u. Te compor]i ca [i când n-arfi existat.

– Nu-mi place s`-l dezgrop.– De ce?– Pentru c` nu mai sunt cânt`rea]`, ci vânz`toare de flori!

Am p`r`sit acea via]`. |ntotdeauna oamenii \[i imagineaz` c`au ni[te drepturi asupra vie]ii personale a arti[tilor pe care-iv`d pe scen`! Am [i eu dreptul la o anumit` intimitate!

36 ESTELLA DOUGLAS

|l privi; o asculta cu aten]ie. Ea f`cu un efort pentru a se calma.– Mi-am iubit mult fratele, relu` ea, dar Casey a murit [i Cat

a murit o dat` cu el. M` mul]umesc cu via]a mea actual` [irefuz s` m` gândesc la trecut.

Din fericire, \n acel moment ap`ru chelnerul. |i servi [i eimâncar` \n t`cere pân` când Kent \[i \mpinse farfuria.

– |n]eleg c` nu preferi s` vorbe[ti despre trecut, dar astanu explic` de ce refuzi f`r` \ncetare s`-mi \ntâlne[ti prietenii,sau s` m` \nso]e[ti la recep]ii.

Catherine oft` cu triste]e. Trebuia s`-i ofere o explica]ie. |ncele din urm`, spuse:

– Refuz invita]iile tale pentru c` [tiu bine sub ce nume m`vei prezenta. Imediat ce oamenii descoper` c` sunt CatDevlin, vor s` [tie totul despre cariera mea, despre via]a mea,despre fratele meu. Prefer s` evit asta.

– Oare amintirile tale din acea perioad` sunt atât dedureroase?

– Da, sunt, declar` ea, f`r` ocol.Kent r`mase t`cut. Catherine se juca nervoas` cu tacâ-

murile, sperând c` renun]ase. Pe nea[teptate, el \i lu` mâna.– Catherine, prive[te-m`, spuse el blând. Dac` amintirile

sunt dureroase, nu serve[te la nimic s` le evi]i. Asta nu le va[terge. Acum cinci ani, ai abandonat o carier` \ncununat` desucces, dar asta nu ]i-a adus fratele \napoi. Faptul c` acumnegi aceast` parte a vie]ii tale nu-l va re\nvia. Este timpul s`-]iaccep]i trecutul. A pretinde c` cei doi Devlin n-au existat nurezolv` nimic.

Ea cl`tin` \ncet din cap.– Nu \n]elegi. Nu-]i pot explica, dar... trecutul meu, fratele

meu... ar fi mai bine pentru mine s` uit toate astea.

UMBRE |N RÅSUL T~U 37

– Nu, te \n[eli, insist` el.Pentru c` \ncerca s`-[i retrag` mâna, el i-o strânse mai tare.– |ncerc numai s` te ajut s`-]i vezi via]a \n „perspectiv`“.– Sunt perfect mul]umit` de via]a mea a[a cum este. Nu

doresc s-o v`d \n „perspectiv`“.Kent afi[` o min` contrariat`. Dup` un moment, se hot`r\

s` rup` t`cerea:– Voi fi foarte discret, Cat. |mi placi mult [i doresc s`

continu`m s` ne vedem, dar la naiba, am o mul]ime deobliga]ii \n via]a mea public` [i am nevoie de o femeie al`turide mine \n astfel de situa]ii. Vreau ca aceast` femeie s` fii tu.

Catherine t`cea, \mp`r]it` \ntre bucurie [i triste]e. Kent ovoia al`turi de el... [i era imposibil. Dac` Rick afla, ar fiurm`rit-o pentru a o obliga s`-[i termine contractul. {i ea n-arputea nicodat` s` \nfrunte asta... nici pe Rick... nici specta-colele. Niciodat`! Nu voia s`-i mai revad` pe cei care \itr`daser` \ncrederea. Nu voia nici m`car s` se mai gândeasc`la ei.

– Credeam c` ai o anumit` afec]iune pentru mine, mur-mur` Kent, c` de-a lungul acestor s`pt`mâni ne-am apropiat.

– |mi... \mi placi mult, Kent, bâigui Catherine. Dac` a[accepta s` te \nso]esc unde vrei tu, n-ai putea s` m` prezin]idrept Catherine Delaney?

– Asta ar fi \nc` o evitare a problemei, cum ai evitat-o timpde cinci ani.

– Nu \n]elegi.– Tu e[ti cea care nu \n]elege. E[ti Cat Devlin! Este timpul

s` \ncetezi s` pretinzi contrariul.Cum ea r`mase t`cut`, el o privi pe furi[ [i \ncerc` o alt`

tactic`:

38 ESTELLA DOUGLAS

– Spui c` m` placi mult. Nu te-ai gândit niciodat` cât demult ai putea s` m` aju]i?

– Ce vrei s` spui?– |n acest ora[ se mai ]ine minte numele de Cat Devlin,

spuse el dup` o scurt` ezitare. Ar fi o bun` publicitate pentrucariera mea dac` rela]iile noastre sunt cunoscute.

– |n... \n]eleg.Lucrurile se limpeziser`! Conversa]ia luase dintr-o dat` o

turnur` nea[teptat`. Nu se \ntâmplase de mult s` fie invitat`numai pentru c` era Cat Devlin, cânt`rea]a. Pe vremuri, astaf`cea parte din obliga]iile meseriei sale [i ea acceptase s`ias` cu b`rba]i care \i erau indiferen]i din grij` pentruimportan]a imaginii ei. Dar Kent nu-i era indiferent...Descoperise chiar cât de mult conta pentru ea... {i elm`rturisea lini[tit c` nu vedea \n ea decât un sprijin nece-sar, un atu publicitar!

Pref`cându-se c` se concentreaz` asupra paharului de vin,\l \nvârti \ntre degete, observând lichidul galben care str`lucea\n lumina lumân`rilor. Kent \i spunea deseori Cat \n loc deCatherine... Toate rezervele pe care refuzase s` le \nfrunte oasaltar` acum. Se sim]ea din nou tr`dat`, mai mult de propri-ile iluzii decât de b`rbatul care st`tea \n fa]a ei. {i asta \i f`cear`u, foarte r`u...

Kent o lu` de mân` peste mas`.– |n]elegi, Cat?Ea \[i retrase mâna [i-i adres` un zâmbet indiferent.– |n]eleg perfect. Nu e[ti primul care m` invit` pentru a se

pune \n valoare!Kent morm`i ceva \n [oapt`, apoi declar`:

UMBRE |N RÅSUL T~U 39

– Nu asta am spus. |ncearc` s` \n]elegi! Cariera politic`este foarte important` pentru mine. Am investit mult [i al]ii lafel. Familia [i prietenii mei m-au ajutat. Nu ]i-ar pl`cea s`-]iaduci [i tu contribu]ia?

– |n calitate de Cat Devlin?– Da. Asta ar fi mult mai favorabil pentru mine. Dac`

trecutul t`u este dureros, trebuie s`-l \nfrun]i.Catherine \l privea cu aten]ie [i triste]ea sa deveni

mânie.– E[ti un b`d`ran ipocrit! M` iei drept o idioat`? Nu te

gânde[ti nici la mine, nici la via]a mea. Vrei doar s` exploatezinumele de Cat Devlin. Din nefericire, domnule Latimer, n-amnici o inten]ie s` te las s-o faci. Nu v`d nici un avantaj pentrua continua s` te v`d.

Kent ro[i puternic [i chipul i se \n`spri. Catherine \l v`zustrângând pumnii [i, cu o mi[care incon[tient`, \[i \mpinsescaunul \napoi. Kent era o fiin]` fermec`toare, dar orgolioas`[i ea \l insultase. Nu era b`rbatul care s` accepte asta cu zâm-betul pe buze. Totu[i, el zâmbea... cu un zâmbet ironic,aproape feroce.

– Adev`rat? Aveam impresia c`... dezmierd`rile noastrenu-]i erau de nesuferit, o ironiz` el.

Ea p`li, r`nit` de aceast` aluzie. Nu [tiuse s` ascund`tulburarea pe care o de[tepta \n ea. Dac` rela]ia lor sem`rginiser` pân` atunci la câteva s`rut`ri, asta se datoranumai rezervei lui Kent. Ea crezuse c` o respecta... [i erafericit` pentru asta. |n definitiv, nu sperase chiar la o cerere \nc`s`torie? Ce vis ridicol! Ce iluzie stupid`!

40 ESTELLA DOUGLAS

Vedea acum figura lui arogant`, lic`rirea cinic` din ochiis`i. {i adev`rul o lovi pe nea[teptate ca o palm`: era\ndr`gostit` de el!

|nnebunit`, se gândi c`, f`r` \ndoial`, nu era decât oadmira]ie exagerat`, o simpl` atrac]ie fizic`. Se ag`]` deaceast` idee, luptând s`-[i recapete calmul. Când ridic` ochiidin nou, spuse cu o voce indiferent`:

– Poate sunt o actri]` la fel de bun` ca tine, Kent. De ce num-a[ fi pref`cut c`-mi plac dezmierd`rile tale? Un consiliermunicipal are o anumit` influen]`. Sprijinul lui poate fi utilcând ai un magazin.

|i adres` un zâmbet u[or for]at, curioas` de reac]ia lui.– A[adar, exista un avantaj \n a m` vedea, spuse el simplu.Decep]ionat` c` nu-l atinsese, scutur` din cap.– Acum, nu, Kent. Din nefericire n-a mers, mi-am dat

seama c` nu-mi erai atât de necesar cum sperasem.– Ah... dar n-am \ncercat cu adev`rat s` te ajut. O pot face,

[tii asta. Acest magazin de flori are mare importan]` pentrutine, nu-i a[a? {i dup` cum ai spus, am o oarecare influen]`.Te voi prezenta unor oameni care \]i vor deveni clien]i. Eicump`r` multe flori! Cine [tie? Ai putea avea atâta succes \ncâtva fi necesar s`-]i m`re[ti magazinul, sau s` deschizi un altul.Un consilier municipal poate facilita demersurile administra-tive pentru licen]e sau autoriza]ii de construc]ii.

– M-am descurcat foarte bine singur` pân` \n prezent. Nucred c` am nevoie de ajutorul t`u.

El o privi cu un aer de superioritate [i \ncepu s` râd`.– Draga mea, ai un magazina[ adorabil, dar m` \ndoiesc c`

este foarte rentabil.

UMBRE |N RÅSUL T~U 41

|i examin` rochia cu o privire ironic`, de parc` \i evalua pre]ul.Nu era bine\n]eles un model unicat, dar ea se sim]i jignit`.

– S` nu-mi spui c` ai uitat bucuria de a frecventa locuripl`cute sau de a purta ]inute elegante, relu` el. Dac` dore[ti,\]i voi oferi o garderob`. {i, de asemenea, bijuterii.

Privirea i se \ndrept` cu dispre] spre perlele care-i\mpodobeau gâtul. Ea \n]elese c` le credea false. |ntr-un elancopil`resc era gata s` riposteze, apoi se ab]inu. Perlele [i altebijuterii pe care le avea, reprezentau o mic` avere. |i fuseser`oferite odinioar` de fratele s`u... Era departe de a fi atât des`rac` precum \[i imagina el, dar nu dorea câtu[i de pu]in s`discute.

– E[ti o celebritate, continu` el. Nu m` vei face s` cred c`toate astea nu-]i lipsesc. De fapt, vei putea chiar s`-]i reieicariera.

– Te \n[eli, i-o t`ie Catherine pe un ton sec. Nu voi maicânta niciodat` pe scen`.

– N-am spus c` trebuie s-o faci, \i declar` el cu o intona]ieciudat`. |mi place s` ies cu tine, \mi place compania ta, Cat,dar nu vreau s` m` mul]umesc doar cu ni[te cine \n doi.Cariera mea pretinde s` duc o via]` monden`. {i vreau s` par-ticipi la ea. |n schimb, voi face tot posibilul pentru a te ajuta\n afaceri.

Catherine se str`dui s` r`mân` nep`s`toare. Kent expuneasitua]ia cu o simplitate derutant`, f`r` s`-[i dea seama deimportan]a cererii sale. De fapt, o punea \n fa]a une alterna-tive penibile: fie s` se resemneze cu spaim` s` redevin` CatDevlin, fie s`-[i asume riscul, refuzând, s` nu-l mai vad`niciodat`. Iar ideea de a-l pierde era de nesuportat.

42 ESTELLA DOUGLAS

De altfel, dac` se gândea bine, nu va fi prima artist` cesus]ine un politician... Atâta timp cât nu va cânta, Rick nu vaavea nici o influen]` asupra ei. Erau chiar foarte pu]ine[anse ca el s` afle, Vancouver fiind departe de Las Vegas. Arputea de asemenea s`-l lase pe Kent, s` se despart` de el [is` \ncerce s`-l alunge brusc din via]a sa. Apoi va c`dea dinnou \n anonimat, ne[tiut` de nimeni, cum mai f`cuse odat`.

– Cat, \]i cer oare prea mult? murmur` Kent. Dup` to]iace[ti ani, trebuie s` fii totu[i capabil` s` \nfrun]i anumite\ntreb`ri despre cariera ta?

Pe nea[teptate, el se ridic` [i o lu` de mân`.– Vino s` dans`m. Vom vorbi mai târziu.O duse cu el pe ring [i o \mbr`]i[`. |n bra]ele lui, ea se des-

tinse \ncetul cu \ncetul. Orchestra cânta o melodie melanco-lic` [i Kent o strânse lâng` el \ntr-o \mbr`]i[are lini[titoare.Vraja ac]iona ca \ntotdeauna. Ea \[i rezem` u[or capul deum`rul lui, cuprins` de o ciudat` emo]ie.

Când muzica se opri, \l urm` pân` la masa lor, cu vagasperan]` c` nu va relua conversa]ia.

– Dans`m bine amândoi, nu-i a[a, Cat? o \ntreb` el cu ovoce tandr`. Am putea reu[i multe lucruri \mpreun`. Vei faceoare ceea ce \]i cer?

Catherine oft`. |n fa]a unei asemenea \nc`p`]ân`ri, nu aveacurajul de a rezista.

– Accept s`-]i \ntâlnesc prietenii, Kent, dar nu-mi cere s`cânt, deoarece voi refuza. Este clar?

El accept` cu un zâmbet radios, \n timp ce ea se gândea cuinima strâns`, la aventura periculoas` \n care se arunca. De ce

UMBRE |N RÅSUL T~U 43

oare acceptase? Din speran]a nes`buit` de a se desprinde deel? Sau din teama de a nu-l vedea plecând pentru totdeauna.

|n ciuda nelini[tii sale, se pref`cu vesel` tot restul serii.Kent ob]inuse ceea ce-[i dorea; nu mai abordase subiectul,fusese amabil [i plin de antren. Se sim]i totu[i mai u[urat`când \n cele din urm` p`r`sir` restaurantul.

Când ajunser` \n fa]a casei ei, Kent opri motorul [i sepreg`ti s` ias` din ma[in`. Catherine \i \ntrerupse gestul:

– Nu te deranja! exclam` ea.Avea o nevoie disperat` de a fi singur`, de a se gândi...

C`ut` cu stâng`cie pân` deschise portiera, dar el interveni,trecându-[i bra]ele \n jurul ei.

– Nu m` invi]i s` beau o cafea? murmur` el pe un tonsurprins.

Catherine abia \[i st`pânea nervii. Se sim]i brusc cuprins`de mânie. Voia s` se foloseasc` de ea, s` profite de numele s`u\n ajutorul carierei [i continua s` joace comedia b`rbatului\ndr`gostit? Cu o mi[care brusc`, \i \ndep`rt` bra]ele.

– Nu, nu te invit. |n seara aceasta, am \ncheiat un acord.M` vei ajuta \n afaceri [i te voi ajuta \n carier`. Rela]iile noastrese m`rginesc la atât.

Kent se rezem` cu spatele de scaunul s`u [i r`mase untimp t`cut.

– Credeam c` \n]elegi, spuse el \n cele din urm` pe un toniritat. Putem \ncheia un acord [i totu[i s` nu \ncet`m s` fimprieteni.

– Ai \ncetat s` fii prietenul meu când ai insistat s` fiu dinnou Cat Devlin. Am acceptat, dar asta nu \nseamn` c` trebuies`-mi plac`... nici c` te iubesc.

44 ESTELLA DOUGLASgiannijollys

Kent morm`i ceva [i ea ghici c` era furios. Dintr-o dat`, oprinse de umeri [i o \ntoarse cu brusc spre el.

– Sunt prietenul t`u, orice ai spune. Tu e[ti Cat Devlin [ieste timpul ca cineva s` te oblige s` admi]i asta. Timp de cinciani, ]i-ai plâns de mil` pentru c` ]i-ai pierdut fratele. Acum,abandoneaz` rolul de martir` [i hot`r`[te-te \n fine s` tematurizezi!

O privea fix, cu ochii scânteind de mânie, apoi se aplec` [i-i strivi gura sub a sa. Era un s`rut brutal, ca [i când c`uta s-opedepseasc`. Cu cât se zb`tea mai mult, cu atât o strângea maitare \n menghina bra]elor sale.

|n cele din urm` ced`, supunându-se pasiv. Kent o sim]i c`sl`be[te, s`rutul s`u deveni mai subtil, mai seduc`tor. Când ease \nfior`, el \n`l]` capul pentru a o privi [i recunoscu dorin]adin ochii ei tulbura]i.

Ea \ncerca \nc` s` se elibereze [i bâigui:– Las`-m` s` plec.Apoi, cum continua s-o ]in` lâng` el, exclam` cu o voce

furioas`:– Acordul nostru a c`zut!|ncet, el \i d`du drumul f`r` s` \ncerce s-o re]in`. Catherine

se \ndep`rt` \n grab`, deschise portiera [i s`ri pe trotuar.– La revedere, domnule Latimer! Iart`-m` c` nu pot spune

c` mi-a f`cut pl`cere s` te cunosc!– Cat! A[teapt`!Ea auzi portiera deschizându-se, \l v`zu \nconjurând

ma[ina [i apropiindu-se cu pas hot`rât. |i lu` bra]ul cublânde]e [i o privi \n ochi.

UMBRE |N RÅSUL T~U 45

– {tiu c` m-am purtat urât adineauri. N-ar fi trebuit s` m`\nfurii astfel. |]i promit s` nu te mai ating, cel pu]in dac` n-odore[ti.

|i l`s` bra]ul, apoi murmur`:– Te rog... vino cu mine mâine sear`...Ea privi atent acel chip frumos, aureolat de lumina

felinarelor, acel p`r negru ciufulit [i acea [uvi]` rebel` care-ic`dea pe frunte... ca lui Casey...

– Dac` accept, dup` aceea m` vei l`sa \n pace? \ntreb` ea,blestemându-l \n sinea ei.

– |]i promit.– {i vei \nceta s` mai scormone[ti \n via]a mea [i s` m`

h`r]uie[ti cu trecutul meu?Dup` o scurt` ezitare, el accept`. Atunci ea capitul`.– De acord, voi veni.|nainte s`-[i mai poat` schimba p`rerea, el plec`.

Stupefiat`, \l privi urcând \n ma[in` [i demarând, apoi se\ndrept` cu pa[i len]i spre intrarea apartamentului s`u.

|n ciuda prieteniei sale sincere pentru Nancy, se resemnases` n-o mai vad` pentru a nu mai \nfrunta \ntreb`rile eiindiscrete. De ce oare nu putea renun]a la Kent \n acela[imod?

Inutil s` se legene cu iluzii, cuno[tea r`spunsul! Dar nu [tiade ce avusese sl`biciunea de a se \ndr`gosti de el.

46 ESTELLA DOUGLAS

Capitolul 4

Panorama contribuise foarte mult la hot`rârea lui Kent dea-[i instala biroul \n aceast` \nc`pere. Când era senin, se vedeaparcul Stanley [i aproape uita c` lucra \ntr-un ora[ mare, \nplin centru al cartierului de afaceri. Când medita asupra unorprobleme dificile, \i pl`cea s` contemple ambarca]iunileu[oare care urcau \ncet pe canal. Dac` lucra pân` târziu,vedea luminile telefericului de la „Grouse Mountain“ \n[irateca un [irag de m`t`nii pe flancul \ntunecat al muntelui.

Dar \n aceast` diminea]`, vederea nu-i producea nici osatisfac]ie. Era o zi de noiembrie umed` [i trist`. Cea]aacoperise ferestrele largi, f`când peisajul s` dispar`. Priveatotu[i afar`, indiferent la dosarul mare deschis pe biroul dinspatele s`u. Se gândea la Cat Devlin. F`cuse tot posibilul pen-tru a o convinge s`-i \ntâlneasc` prietenii, deoarece sperase caapoi s` ob]in` de la ea un sprijin efectiv \n compania politic`.Acceptase pân` la urm`, dar el nu ob]inuse din astamul]umirea scontat`. De fapt, discu]ia lor din ajun \i l`sase \nmod ciudat un gust amar.

Conducea un cabinet juridic prosper, era unul dintre ceimai tineri politicieni din ora[, avea \n fa]a lui un viitorpromi]`tor. Aceast` reu[it`, o datora \n parte perspicacit`]iisale, unei anumite cunoa[teri intuitive a celorlal]i. {i totu[i, \nceea ce o privea pe Cat, comisese o gre[eal` grav`. {tiuse s`-itrezeasc` interesul, chiar entuziasmul, vorbindu-i despreideile [i ambi]iile sale. Dar nu \n]elesese c` faptul de a-[irefuza trecutul se transformase \n obsesie. Crezuse c` era oproblem` u[or de dep`[it [i se izbise de un lucru \ntr-adev`rde neatins. Atunci mizase totul pe o carte. Ghicise senti-mentele afectuoase ce le avea pentru el [i se folosise de acestlucru pentru a o convinge s`-l ajute. Ce femeie putea oarerezista la chemarea unui b`rbat pe care-l dore[te?

|ntr-un impuls de mânie, lovi cu pumnul bra]ul fotoliului.Nimic nu se desf`[urase cum prev`zuse. Ea ocolise \ntreb`riledespre trecutul s`u de cânt`rea]`, despre motivele care of`cuser` s`-[i abandoneze cariera. Nu [tia mai nimic \n plusdecât \nainte \n leg`tur` cu acest subiect.

Când, decep]ionat, jucase cartea sentimentelor, asta nu-lmul]umise aproape deloc. Se \n[elase oare? F`r` \ndoial`, eaadmisese c` sim]ea o anumit` afec]iune pentru el, dar insis-tase de asemenea asupra faptului c` rela]ia lor era numai dininteres. Ea \l va ajuta \n campanie dac` el o ajuta \n afaceri. Nu[tia ce s` mai cread`, incapabil s`-[i dea seama dac` eraserioas`, sau ac]ionase astfel dintr-un reflex de ap`rare.

{i din ajun, \[i chinuia mintea f`r` \ncetare. |n cazul \n careCatherine se ata[ase de el, trebuia s` \n]eleag` punctul lui devedere. Era un personaj public [i curiozitatea oamenilor fa]`de el era normal`...

Se sim]i aproape u[urat când interfonul \ncepu s` sune,punând cap`t gândurilor ce nu-i d`deau pace.

48 ESTELLA DOUGLAS

– Domnule, domnul Castle dore[te s` v` vad`, \i anun]`secretara.

– S` intre [i aduce]i-ne o cafea, v` rog. Apoi v` ve]i puteaocupa de mica misiune pe care v-am dat-o.

Schi]` un zâmbet la ideea sarcinii pe care i-o \ncredin]asecumsecadei domni[oare Hamilton. Catherine \l exasperaseevocând ni[te probleme de interes \ntre ei. Detesta acest gende rela]ii [i nu-i pl`cea s` aib` \mpresia c` \i cump`r` cuivasprijinul. Totu[i, \n acea diminea]`, se hot`râse s` foloseasc`aceast` metod` pentru a \ntorce situa]ia \n avantajul s`u. Vajuca dup` regulile pe care le stablise Catherine, dar va face ast-fel \ncât s`-i fie datoare [i \n consecin]`, s` nu-[i poat`schimba p`rerea.

U[a biroului se deschise [i Kent se ridic` pentru a-[i primiprietenul. Schimbar` câteva cuvinte banale despre vremea[teptând cafeaua. Dup` plecarea secretarei, Peter deschiseservieta [i scoase un dosar.

– Totul este gata pentru seara aceasta, spuse el. Va veniGault, de asemenea Simpson [i Stokes. Trebuie s` fii atentcu Gault; ceilal]i \i vor urma exemplul, a[adar este cel pecare trebuie s`-l impresionezi. Este deja interesat, a[a c`probabil nu va fi prea greu. Sprijinul s`u va fi pre]ios.Apropo, cu cine vii?

– Cat.Peter ridic` din sprâncene cu un aer surprins.– Adev`rat? Cum ai aranjat asta? Credeam...– N-a fost u[or, replic` Kent cu o min` ursuz`. Ascult`,

Peter, f`-mi o favoare. |n seara aceasta a[az`-te lâng` ea,\ncearc` s-o desco[i. Eu m` izbesc parc` de un zid de fiecaredat` când o \ntreb despre cariera sa. |ncearc` s` \n]elegi de cerefuz` cu atâta \nc`p`]ânare s` vorbeasc` despre asta.

UMBRE |N RÅSUL T~U 49

– Crezi oare c` voi reu[i mai mult ca tine?– Eu n-am reu[it absolut nimic! remarc` Kent cu o grimas`.– Ai convins-o s` vin` \n seara asta.– Aproape am obligat-o s-o fac`! Nu reu[esc s-o \n]eleg. Am

citit pân` [i cel mai mic articol scris despre ea [i n-am g`sit expli-ca]ia atitudinii sale. Pretinde c` a renun]at din cauza mor]iifratelui s`u, dar sunt sigur c` nu este singurul motiv. A fostponegrit` de presa din acea vreme pentru c` n-a participat la\nmormântare. Presupun c` n-a fost o dorin]` premeditat`, ci maidegrab` o urm` de pudoare, un refuz de-a ap`rea \n public...

Kent p`ru dintr-o dat` vis`tor. Peter \l privi o clip` \nt`cere, apoi \i suger`:

– S-ar putea s` se simt` responsabil` de moartea fratelui s`u?– Nu v`d de ce, r`spunse imediat prietenul s`u, scuturând

din cap. El a murit \ntr-un accident de ma[in`. De altfel, separe c` a fost destul de \ngrozitor. Ma[ina a ars [i n-a r`masmare lucru din corp. A fost \n mod cert un accident. A cedatun ax la direc]ie [i a c`zut de pe falez`. Cum s-ar fi putut davina pe ea? A[ fi \n]eles dac` ar fi dus, ca cei mai mul]i dintrearti[ti, o via]` destr`b`lat`, dar nu era deloc genul celor doiDevlin. Cat chiar se laud` cu asta.

T`cu, fixând cu un aer absent fereastra \ntunecat` de cea]`.|n cele din urm`, Peter murmur`:

– Cred c` ar trebui s` renun]i.Kent \l privi atent, cu stupoare.– Ea nu pare foarte echilibrat`, Kent! {i \n mod sincer,

situa]ia ta nu-]i permite s` te joci de-a psihiatrul amator.Cariera ta a luat avânt, ai o [ans` de a fi candidat la alegerilepar]iale [i asupra acestui lucru va trebui s` te concentrezi.

V`zu c` fa]a prietenului s`u se \n`spre[te [i zâmbi ridicânddin umeri.

50 ESTELLA DOUGLAS

– Ascult`, relu` el, mi-ai cerut s` lucrez pentru tine \naceast` campanie. M` pl`te[ti ca s` te sf`tuiesc. Asta este ceeace fac! Uit` de Cat Devlin!

– Ar putea fi un ajutor pre]ios.– Pe cine \ncerci oare s` convingi, Kent? Ea n-a mai cântat

de cinci ani, iar publicul a uitat-o, f`r` \ndoial`. A trebuit s-ofor]ezi s` asiste la o simpl` cin`! Nu este dispus` s` coopereze,acesta-i adev`rul!

Iritarea lui Kent era din ce \n ce mai evident`; Peter nu sel`s` descump`nit doar pentru atât.

– Ce se va \ntâmpla oare când alegerile par]iale vor fideclarate? Va trebui s`-]i \nmul]e[ti apari]iile \n public [i dac`mai e[ti \n acel moment \n rela]ii cu ea, va trebui s`-]i fieal`turi. Crezi oare c` va accepta?

– Va avea timp s` se obi[nuiasc`, se \nc`p`]ân` Kent– |ntr-adev`r?Cum Kent ignor` \ntrebarea, el \l provoc`:– {i tat`l t`u?– Ce este cu tata?– Va fi furios când va afla c` ie[i cu ea. Sus]inerea lui \n

aceast` campanie este important`. Nu-]i po]i permite s-opierzi.

– Tat`l meu va fi primul care va recunoa[te utilitatea cuivacare s` aibe renumele lui Cat Devlin. |n plus, ies cu cine vreau,asta nu este treaba lui.

– Presupun c` nu a[tep]i de la Cat doar sprijin politic sauprezen]a sa la anumite serate. Visezi, dac` \]i imaginezi c`James Latimer o va accepta pe Cat Devlin ca nor` f`r` s`murmure.

– N-am spus c` inten]ionez s` m` c`s`toresc, protest`Kent, surprins.

UMBRE |N RÅSUL T~U 51

– Atunci, de ce nu renun]i?– Pentru c` sunt convins c` \mi va fi util` \n campanie.– E[ti \ndr`gostit de ea?– |n nici un caz.Peter nu putu s` nu remarce c` spunând asta, Kent \i

evitase privirea, dar se ab]inu de la orice comentariu [i-l l`s`\n mod prudent s` continue.

– Te pl`tesc ca s` m` sf`tuie[ti, dar deciziile le iau eu\nsumi. Cat, cred c` reprezint` un atu. M` poate ajuta... veivedea disear`.

Se ridic` brusc [i spuse:– Acum, dac` n-ai altceva de f`cut, eu am de studiat acest

dosar.Peter se ridic` la rândul lui, acceptând concedierea.– Desigur! Te voi vedea disear`.Dup` ce-l conduse, Kent se \ntoarse la birou [i lu` prima

foaie din dosar: „Sper c`-l intereseaz`...“ Arunc` foaia pebirou, apoi \[i \ncruci[` bra]ele \n spatele capului [i \[i a]intiochii \n tavan. Era mânios pe Peter, mânios [i pe Cat. Mai alespe Cat. Dac` ar fi cooperat de bun`voie, Peter n-ar fi tras ni[teconcluzii atât de bizare, ar fi \n]eles cât de util` le putea fi. Erao mare vedet` [i oamenii n-o uitaser`. Pentru asta ]inea atât demult la prezen]a sa, numai pentru asta...

* * *

Catherine \[i scutur` umbrela [i se gr`bi s` intre \n cl`dire.Slav` Domnului, Paula era con[tiincioas` la post. Dup` ple-carea lui Kent cu o sear` \nainte, adormise târziu [i diminea]anu auzise de[tept`torul. Din fericire, Paula avea o cheie [ideschisese \n locul ei.

52 ESTELLA DOUGLAS

|mpinse u[a [i intr` \n magazin. Ca \n fiecare diminea]` seopri o clip` pentru a inspira parfumul pe care-l r`spândeauflorile. Sim]ea \ntotdeauna aceea[i bucurie c` face aceast`meserie. Chiar [i când ploua toren]ial, avea impresia c` este\ntr-o gr`din`, \n mijlocul verii [i asta o reconforta.

|[i scoase impermeabilul [i se duse \n spatele magazinului.Dup` tejghea, Paula privea o femeie care inspecta cu un aernep`s`tor vitrina cu flori din m`tase.

– |mi pare r`u c` am \ntârziat, se scuz` Catherine. N-amauzit de[tept`torul. N-ai avut probleme, Paula?

– Nu, nu este prea mult` activitate, dar aceast` doamn`a[teapt` s`-]i vorbeasc`.

Femeia se apropie [i-i \ntinse mâna Catherinei.– Bun` ziua! Nu v` pot spune cât sunt de \ncântat` c` v`

\ntâlnesc pân` la urm`, domni[oar` Devlin, spuse ea cu unzâmbet larg.

Catherine tres`ri u[or la numele de Devlin, apoi observ` c`Paula afi[ase o min` intrigat`.

– Sunt secretara domnului Latimer, Marjorie Hamilton. Amimpresia c` v` cunosc de mul]i ani telefonându-v` atât de des.|n plus, v-am urm`rit \ntotdeauna cariera.

Paula nu [tia nimic despre precedenta carier` a Catherinei[i se \ntreba f`r` \ndoial` cum putea fi „urm`rit`“ cariera uneivânz`toare de flori.

– Putem merge \n biroul meu, suger` prompt Catherine,ar`tând u[a din spatele tejghelei.

Dintr-o clip` \n alta, va fi obligat` s` g`seasc` o explica]iepentru a satisface curiozitatea Paulei, dar acum, cu cât aceastava auzi mai pu]in, cu atât va fi mai bine.

– Desigur, accept` domni[oara Hamilton urmând-o.Catherine \nchise u[a, oferi un scaun vizitatoarei sale [i-i

propuse o cafea. Umplu dou` ce[ti \n timp ce domni[oara

UMBRE |N RÅSUL T~U 53

Hamilton arunca o privire mirat` hârtiilor mototolite careacopereau biroul. Cu siguran]`, era foarte priceput` [i n-aveanevoie s` \ncerce de mai multe ori s` fac` un formular, segândi Catherine, jenat`. Oare Kent a trimis-o din \ntâmplarepentru a se ocupa de hâr]og`rie [i a o priva astfel de scuza eiobi[nuit`? Femeia \[i deschise po[eta, sco]ând o band` lung`de hârtie.

– Domnul Latimer mi-a cerut s` vin la dumneavoastr`pentru c` dore[te s` v` ofere o nou` garderob`, declar` eacu \nsufle]ire. Iat` o list` de lucruri pe care le crede nece-sare [i cu numele magazinelor la care are cont deschis.M-a rugat de asemenea s` v` dau cartea sa de credit; astfel,dac` g`si]i ceva care s` v` plac` \n alt` parte, nu va fi nici oproblem`.

|i \ntinse lista Catherinei, care o ascultase cu o groaz`crescând`. Când parcurse lista, deveni stacojie: rochii desear`, de dup`-amiaz`, lenjerie, pantofi, po[ete... Ridic` ochii[i o privi pe domni[ora Hamilton cu un aer ne\ncrez`tor. Kentf`cuse \ntr-o sear` câteva observa]ii cam lipsite de bun`voin]`asupra toaletelor sale, dar nu-[i imaginase nici o secund` c` vamerge pân` la a-i cump`ra o garderob` complet`.

Chipul secretarei r`mase indiferent, dar Catherine \i ghiceagândurile. Cum \ndr`znea oare Kent s-o pun` \ntr-o asemeneasitua]ie?

– Vrea... s` cump`r toate astea? bâigui ea.Domni[oara Hamilton zâmbi calm`, ca [i când g`sea totul

un fapt banal. Se mai achitase probabil deja de acest gen demisiuni pentru el...

– Domnul Latimer [tie c` sunte]i foarte ocupat`, spuse ea,totu[i dore[te s` face]i aceste cump`r`turi ne\ntârziat.

Catherine v`zu \n asta un mijloc de a se sustrage.

54 ESTELLA DOUGLAS

– |ntr-adev`r, nu-mi permit deloc s` lipsesc. Aceast` list`este prea lung` [i sunt ocupat` cu magazinul.

Vizitatoarea \ncepu s` râd` pe \nfundate.– |ntr-adev`r, v` cunoa[te bine! A prev`zut r`spunsul dum-

neavoastr`. De aceea m-a trimis. Trebuie s` aduc la zi hârtiiledumneavoastr`, pentru a v` l`sa timp s` alerga]i prinmagazine.

„A[adar, aveam dreptate“, se gândi Catherine uluit`.|nainte ca ea s` protesteze, domni[oara Hamilton continu`:

– Nu v` nelini[ti]i, sunt obi[nuit` cu acest gen de munc`.|nainte de a fi angajat` de domnul Latimer, asiguramcontabilitatea mai multor magazine. Nu-mi va fi greu s` puntoate acestea \n ordine.

– Nu cred... se hazard` Catherine.Dar b`trâna domni[oar` tria deja hârtiile \ngr`m`dite pe

birou.Câteva clipe mai târziu, Catherine st`tea \n fa]a u[ii sale, cu

cartea de credit a lui Kent \ntr-o mân` [i lista \n cealalt`. F`cuun pas spre ascensorul care ducea la biroul generosuluib`rbat, apoi se r`zgândi. A[adar, considera ]inutele ei preamodeste! Ei bine, \i va ar`ta c` era capabil` s` aib` gusturicostisitoare! |ntr-un impuls de mânie, f`cu stânga-mprejur [iie[i din cl`dire.

* * *

Catherine se a[ez` \n fa]a oglinzii pentru a examina nouasa rochie. Croit` dintr-un jerseu lucios de un albastru rafinat,\i dezvelea umerii [i se desf`[ura \n falduri gra]ioase pân` lapicioare. Se mula admirabil pe silueta sa, punându-i \n evi-den]` bustul ferm [i talia fin`. Cât despre pre]... era exorbitant!

UMBRE |N RÅSUL T~U 55

Era o rochie ce se purta cu diamante. Catherine scoase dinsipet un pandantiv superb pe un l`n]i[or din platin`, ni[tecercei \ncânt`tori [i o br`]ar` asortate. Când se d`du \napoipentru a judeca efectul, v`zu c` pietrele scânteiau la cel maimic gest.

Soneria de la u[` r`sun` \n cas`. Luând \n trecere capa decatifea alb` cump`rat` de asemenea dup`-amiaz`, se gr`bi s`se duc` s` deschid`. Kent se afla \n u[`, teribil de seduc`tor\ntr-o elegant` ]inut` de sear` luminat` de o c`ma[` alb` cujabou plisat.

El r`mase nep`s`tor când ea \ntinse cu indiferen]` facturilecump`r`turilor din timpul zilei. Decep]ionat`, deveni agresiv`.

– Ei bine, asta \]i place? i-o arunc` ea pe un ton t`ios.El tres`ri \n fa]a acestei nea[teptate ostilit`]i, dar declar` cu

o voce monoton`:– E[ti \ncânt`toare.– Sunt foarte bucuroas` de aprobarea ta. Mi-ar pl`cea s`

cred asta pentru banii t`i din aceast` afacere.Ghici c` l-a ofensat v`zându-l c` se \ncordeaz`. La urma

urmei, poate c` nu-l l`saser` atât de indiferent cheltuielile einebune[ti.

– De ce por]i mereu p`rul ridicat? \ntreb` el pe nea[teptate.– |mi place astfel, \i replic` ea.El f`cea un efort evident de a-[i st`pâni mânia, dar

Catherinei nu-i p`sa. Sim]ea o pl`cere r`ut`cioas` de a-lprovoca. Cum el \ntârzia s` reac]ioneze, ea schi]` un miczâmbet de satisfac]ie, dar el spuse brusc:

– Mie nu-mi place. Du-te [i desf`-l.Ea f`cu o min` de parc` n-auzise [i f`cu stânga-mprejur cu

arogan]`.Atunci el se apropie [i o prinse de \ncheietura mâinii.

56 ESTELLA DOUGLAS

– Nu-mi \ntoarce spatele, Cat! \i ordon` el.Apoi \ncepu s` scoat` agrafele care \i sus]ineau p`rul. Când

ea \ncerc` s`-i scape, o trase lâng` el cu o mân` ferm`.La acest contact brutal, se sim]i ro[ind, \ntoarse fa]a [i

capitul`.– |l... \l voi desface, bâigui ea.Imediat \i d`du drumul [i ea se gr`bi s` se refugieze \n camera

sa pentru a sc`pa de privirea lui ironic`. Cu riscul de a-[i facer`u, \[i perie p`rul lung, ca arama, cu o râvn` sporit`. Cândreveni \n salon, Kent \i arunc` o privire aprobatoare.

– A[a este mult mai bine!Ochii i se oprir` asupra pandantivului cu diamant de la

gâtul ei. |i atinse u[or pielea cu vârful degetelor ridicându-lpentru a-l examina. Diamantul str`lucea aruncând sclipiri

– Este veritabil? o \ntreb` el.– Evident! Dar nu te nelini[ti, nu l-ai pl`tit tu. |l am de

mul]i ani.De[i nu-i pl`cea s` se laude de o manier` atât de

copil`reasc`, ad`ug`:– Am multe bijuterii [i sunt autentice, inclusiv perlele.Se \ndep`rt` de el [i diamantul \i c`zu pe gât.– E[ti gata s` plec`m?El lu` capa de catifea [i ea se \ntoarse pentru a i-o pune pe

umeri. Mânile lui \ntârziar` \ntr-o mângâiere u[oar` pe pieleapl`cut` a cefei când \i ridic` p`rul.

– Cat, vrei s` spui c` perlele [i toate bijuteriile pe carete-am v`zut purtându-le, nu sunt imita]ii? exclam` el dintr-odat`, f`când-o s` se \ntoarc` spre el.

– Ei [i? ripost` ea.– |n]eleg, spuse el pe un ton afectat.– Unde vrei s` ajungi exact?

UMBRE |N RÅSUL T~U 57

– N-are importan]`! Este timpul s` plec`m.– Nu \nainte de a-mi r`spunde.Catherine se \nc`p`]ân`. I se p`ruse c` sesizeaz` un anumit

sub\n]eles \n remarca sa [i voia s`-l oblige s`-[i explice gândul.– Te gânde[ti c` mi le-a oferit un b`rbat, nu-i a[a?– Ba nu! N-am spus nimic de genul `sta. S` l`s`m asta, vrei?Se \ndrept` spre u[`, o deschise cu un gest hot`rât, apoi se

\ntoarse.– Vii?– Nu. Nu-mi place felul \n care gânde[ti. E[ti odios [i nu

voi ie[i cu tine!|[i \ncruci[` bra]ele \ntr-o atitudine provocatoare.– Oh, ba da, vei veni!Din doi pa[i fu lâng` ea [i o prinse de \ncheietura mâinii.– Tu ai fost cea care ai vorbit despre un acord din interes.

Astfel c` trebuie s`-l respec]i. Eu mi-am \ndeplinit partea meade contract, am cump`rat compania ta pentru aceast` sear`,ca [i rochia pe care o por]i. Acum s` ]i-o \ndepline[ti pe a ta.

O trase cu for]a, ducând-o spre u[`. Ea se zb`tea inutil,plin` de furie.

– Las`-m`! Nu voi merge nic`ieri cu tine!Cu cât lupta mai mult, cu atât \i strivea \ncheietura mâinii,

\n acela[i timp surd la ordinele ei.|n u[` se opri [i-i arunc` o privire sever`.– Nu numai c` vei veni cu mine, exclam` el, dar vei \ncerca

s` veghezi asupra comportamentului t`u. Mai clar vorbind,asta \nseamn` c` cheltuiesc bani mul]i pentru relansarea luiCat Devlin. Am stabilit un acord [i-l vei respecta.

– Cum m` vei constrânge?Atunci el zâmbi, cu un zâmbet rece [i cinic.– Te-ai \ntrebat vreodat` de ce birourile mele se afl` \n

aceast` cl`dire? Las`-m` s` te informez. Pur [i simplu pentru

58 ESTELLA DOUGLAS

c` sunt unul dintre proprietari. Este evident c` dac` unuldintre chiria[ii no[tri \mi displace, nu va fi nici cea mai mic`problem` s`-l dau afar`. |n]elegi?

– Am un contract de \nchiriere, protest` Catherine cudispre].

– Dar eu sunt jurist, nu uita! Sunt foarte bine informatasupra procedurii de ruptur` a contractelor.

Ea deschise gura pentru a se revolta, dar se r`zgândi.Pentru moment, trebuia s` tac` [i s` se supun`, n-avea de ales.|[i cl`dise via]a \n jurul acelui magazin, nu voia s`-l piard`.

– Vin, murmur` ea.Kent d`du drumul imediat \ncheieturii care o durea.– {tiam c` nu dore[ti o ceart` stupid` [i c` vei ajunge s`

accep]i punctul meu de vedere, contat` el cu pu]in` arogan]`.O lu` de cot pentru a o conduce spre ie[ire.El parc` u[or luxosul Mercedes alb-g`lbui \n fa]a unei

cl`diri luxoase, apoi ie[i [i veni s` deschid` portieraCatherinei f`r` s`-[i spun` nici un cuvânt.

Drumul fusese f`cut \ntr-o t`cere total`, \n timp ce mâniaCatherinei se transform` treptat \n team`.

Str`b`tur` un hol larg de marmur` [i ea se sim]ea din ce \nce mai \ngrijorat`. Pân` atunci, evitase s` se gândeasc` la faptulc` va intra \ntr-o \nc`pere plin` de lume [i va fi prezentat` dreptCat Devlin. Dar \n câteva secunde, exact asta se va \ntâmpla.|ncepu s-o cople[easc` o panic` \ngrozitoare, care o paraliza.

Când u[ile ascensorului care \i ducea la ultimul etaj se\nchiser` cu un [uierat u[or, Kent o privi cu evident` mirare.

– Ce se \ntâmpl`, Cat? S-ar spune c` e[ti pe punctul s`le[ini.

– M` simt foarte bine, [opti ea, ascunzându-[i mâinile cetremurau sub cap`.

UMBRE |N RÅSUL T~U 59

Cum s`-i explice c` ideea de a fi confruntat` cu to]i ace[tioameni sub numele de Cat Devlin o \mboln`vea de team`? {idac` ei erau la curent cu anumite bârfe, dac`-i puneau\ntreb`ri despre Casey? Nu-[i putea permite nici o inexacti-tate, nici o gre[eal`...

Kent se \ncrunt`.– |mi pare r`u c` te-am tulburat adineauri, spuse el cu un

aer poc`it. Nu f`ceam nici o aluzie nepoliticoas` când amvorbit de bijuteriile tale. {tiam c` ]i le-ai cump`rat singur`.

– Atunci, ce voiai s` spui? se mir` Catherine.– Ei bine... când am descoperit c` erau autentice, m-am

gândit dintr-o dat` la tot ceea ce ai irosit abandonându-]i cari-era. Asta m-a uimit... |]i dai seama c` mii de oameni viseaz` unasemenea succes? Cum spune un vechi proverb: „Fiecarelumin` de pe Brodway reprezint` o inim` zdrobit`“... Aveaitotul [i ai p`r`sit totul.

– Banii [i succesul nu sunt totul, Kent.– {tiu, dar ai luptat pentru a le ob]ine [i n-ai ajuns

niciodat` pân` la cap`t.– Nu m` mai tenteaz` asta, ripost` Catherine cu o voce

nesigur`. Vreau numai s` fiu singur`, s` m` ocup de magazin,s`-mi duc via]a f`r` s` te amesteci \n ea.

– Chiar dac` este spre binele t`u?– G`sesc c` te preocupi prea mult de „binele“ meu, nu?

Abia au trecut cinci minute de când m` amenin]ai c` m`alungi din imobil!

Kent l`s` s`-i sape un oftat de ner`bdare.– Nu gândeam asta, Cat, [tii bine. M-am l`sat dus de nervi.

Mi-ai c`utat gâlceav` imediat ce am ajuns la tine. N-ar fi trebuits` dau importan]`, dar...

|i lu` mâna [i i-o scutur` cu amabilitate.

60 ESTELLA DOUGLAS

– S` nu ne mai cert`m. N-am inten]ia s` te las f`r` magazin.Dimpotriv`, doresc s` te ajut \n afaceri.

Cu chipul \mpietrit, Catherine \[i retrase mâna.– Nu doream decât s` m` la[i \n pace. Nu voiam s` vin la

aceast` serat`.– Te vei distra, ai s` vezi. {i acum, \nceteaz` s` mai

abordezi aceast` min` de condamnat`. Dac` e[ti nelini[tit` laideea de a fi prezentat` drept Cat Devlin, te \n[eli. S` [tii c`prietenii mei sunt destul de inteligen]i pentru a nu se purta cao adunare obi[nuit` de la un concert de rock, sub pretextul c`e[ti cânt`rea]`.

|n fa]a chipului s`u \nc` \ncremenit, o atrase spre el [i os`rut` pe buze.

Ea s`ri \napoi, brusc enervat`.– Ai promis c` nu m` mai atingi!Kent \ncepu s` râd`.– Iat` un mijloc de a-]i rec`p`ta culorile!U[ile ascensorului se deschiser`. El ie[i, urmat de

Catherine care fierbea de mânie. La u[a apartamentului, elap`s` pe sonerie [i-i arunc` o privire piezi[`.

– Am ajuns. Nu uita s` zâmbe[ti!Umilit`, \l privea intens, de parc` voia s`-l omoare. Dar

când f`cu un pas spre ea, arbor` un zâmbet fals pe fa]`. U[a sedeschise: \ncepea \ncercarea.

UMBRE |N RÅSUL T~U 61

Capitolul 5

– Nu v` imagina]i cât de \ncântat` am fost s` aflu c` ve]i fi\n aceast` sear` aici.

Femeia se apropie mai mult de Catherine, \nv`luind-o \ntr-unnor de parfum gre]os. Aceasta se d`du instinctiv \napoi [i sim]i\n spate [emineul de marmur` neagr`. Detesta amestecul altorpersoane, mai ales a celor necunoscute.

Parcurse cu privirea salonul, \n c`utarea lui Kent. La sosirealor, fusese uluit` s` descopere decorul. Acest apartament \nterase era \n \ntregime mobilat \ntr-un stil de avangard`.Fotoliile [i canapelele r`spândite pe un covor de un galbenstr`lucitor p`reau mai mult ni[te sculpturi decât adev`ratelocuri de stat. Mesele, f`cute din metal [i sticl`, erau acoperitede scrumiere pline [i pahare murdare. Picturi abstracte, puse\n valoare de o iluminare rafinat`, explodau \n pete de culoarepe peretele de un alb viu.

|l v`zu pân` la urm` pe Kent la câ]iva pa[i, \ntr-o conver-sa]ie aprins` cu un alt b`rbat. El o observ` [i-i zâmbi distratf`r` a face vreun gest de a se \ntrerupe. Nu putea spera la nici

un ajutor din acea parte, se gândi ea cu triste]e. F`r` \ndoial`,era \ncântat s-o vad` prins` \n curs` de acea baborni]`afectat`.

– Aceste serate sunt de obicei atât de plictisitoare, \i maim`rturisi vecina sa. B`rba]ii se izoleaz` \ntr-un col] pentru avorbi despre sport sau politic` [i ne las` \n voia sor]ii.

Catherine se \ntoarse resemnat` spre femeie. Aceastadep`[ise bine cincizeci de ani, avea o siluet` de matroan` [iera \nf`[urat` \ntr-un brocart greu.

– Sunt \ncântat` s` \ntâlnesc pân` la urm` pe cineva intere-sant aici. |ntotdeauna v-am admirat mult, pe fratele dumnea-voastr` [i pe dumneavoastr`, spuse ea punându-[i mâna\nc`rcat` de inele pe bra]ul Catherinei, care tremura,ne\ndr`znind s` crâcneasc`. Era]i ni[te copii atât de adora-bili... Ce tragedie s` v` termina]i cariera \n acest mod. Dar\n]eleg ce a]i sm]it probabil la ideea de a continua dup`moartea fratelui dumneavoastr`. M` \ntrebam...

– |mi pare r`u, nu vorbesc despre cariera mea, i-o t`ieCatherine pe un ton sec. Acum, v` rog s` m` scuza]i.

Femeia p`ru descump`nit` v`zând-o \ndreptându-se \ngrab` spre Kent.

Se strecur` lâng` el, iar el \[i trecu bra]ul \n jurul taliei sale,aruncându-i o privire scurt`. Apoi se \ncrunt` când observ`chipul ro[u de indignare al femeii pe care tocmai o l`sasemasc`.

Se \ntoarse spre interlocutorul s`u [i-i spuse cu un aervesel:

– De ce s` nu continu`m aceast` discu]ie imediat? M` ducs`-mi salut câ]iva prieteni [i s` m` asigur c` \nso]itoarea meaa \ntâlnit pe toat` lumea.

UMBRE |N RÅSUL T~U 63

O trase \ntr-un col] izolat, la ad`postul unui portocal \n ghiveci.– Ce naiba i-ai spus doamnei Gault? Pare jignit`.– Ei bine... n-am... nu mai puteam vorbi cu ea.|[i \ndep`rt` o [uvi]` de p`r rebel` cu o mân`

tremur`toare. Se sim]ea dintr-o dat` epuizat`, exasperat` [i nudorea câtu[i de pu]in s` discute cu el.

– Ascult`, Cat, [tiu bine cât este de agasant`, dar nu po]iface un mic efort s` fii mai amabil`? So]ul s`u este o persoan`foarte important`, nu m` aju]i repezind-o.

Descump`nit`, ea r`mase mut`. Nu [tia cum s` se explice...pur [i simplu nu mai suportase \ntreb`rile indiscrete ale aceleifemei. Nu avu r`gazul s` g`seasc` o scuz`; cineva \ncepu s`râd` \n spatele ei.

– A[adar, aici era]i amândoi!U[urat`, se \ntoarse [i o descoperi pe gazda lor care venise

s`-i scoat` din ascunz`toare.– |mi pare r`u c` v` \ntrerup, dar va fi servit` cina. Vin

s`-mi reclam privilegiul de gazd` [i s` r`pesc acest copilfermec`tor.

– Cu pl`cere, dar numai pentru mas`, ripost` Kent foartecurtenitor. O s`rut` u[or pe frunte pe Catherine \nainte de-ai-o l`sa lui Peter. Ea \i arunc` \n schimb o privire sarcastic`.Acest gest posesiv era complet deplasat!

La cin`, se afla a[ezat` \n dreapta lui Peter [i-l z`ri pe Kent,la cel`lalt cap`t al mesei, lâng` doamna Gault.

Se gândi cu satisfac]ie c` la rândul s`u, va trebui s` suporteflec`relile acestei fiin]e plictisitoare pe toat` durata mesei. Darfu de-a dreptul decep]ionat` când arunc` o privire discret` \n

64 ESTELLA DOUGLAS

direc]ia sa câteva minute mai târziu. P`rea c` se distreaz`bine... [i se dedicase cu \nsufle]ire celeilalte vecine, o blond`superb`...

Catherine \[i concentr` aten]ia asupra supei sale, f`r` s`simt` nici un pic de poft` de mâncare. De când \l cunoscusepe Kent, se str`duise s` uite numeroasele comenzi de flori pecare el le f`cuse magazinului s`u. Aceast` fat` f`cea oare partedintre alese? Nu se putea \mpiedica s` nu-i priveasc` dinnou... Formau o pereche surprinz`toare, ea atât de blond` [iel atât de brunet.

Se sili s` \nghit` o lingur` de sup` [i s` ignore râsulcristalin ce r`suna din cel`lalt cap`t al mesei. N-avea dreptuls` fie geloas`; Kent \i ar`tase clar c` nu-l interesa decât numele[i celebritatea ei. Totu[i era... \i f`cea r`u.

– Trebuie s` recunosc: Kent are mult gust, [opti o voce laurechea ei.

– |mi pare r`u, ce-a]i spus?Ridic` ochii [i-l v`zu pe Peter care \i zâmbea. Ea \i \ntoarse

zâmbetul cu curaj, hot`rât` s` nu se vad` nimic din emo]iilesale.

– Admiram gustul lui Kent \n materie de femei, \i explic`Peter.

F`r` voia ei, Catherine arunc` din nou o privire spreveselul cuplu. {i f`r` s` vrea, zâmbetul i se [terse. Peter oremarc`. Exclam` cu promptitudine:

– Dumnezeule, doar n-a]i crezut c` fac aluzie la Nathalie?– Este foarte seduc`toare, r`spunse ea pe un ton jenat.– Dar n-are nimic dintr-o rival`! Ve]i vedea, Kent o va

p`r`si imediat ce se va termina cina. |n cursul acestor ultime

UMBRE |N RÅSUL T~U 65

s`pt`mâni, n-a \ncetat s` vorbeasc` despre Cat Devlin. Amajuns s` cred c` dorea s` v` p`streze numai pentru el! |mipierdusem speran]a s` v` rev`d.

Catherine morm`i ceva cu ochii a]inti]i \n farfurie. A[adar,Kent \i vorbise lui Peter despre ea. Ce-i putuse spune, oare?N-avu mult de a[teptat pentru a afla.

– Kent afirm` c` l-a]i putea ajuta \n campania sa, continu`Peter, [i atunci, f`r` \ndoial`, ne vom vedea mai des \n cursullunilor viitoare. V-a spus c` lucrez pentru el?

Ea scutur` din cap \n chip de r`spuns. Ce voia oare s`spun` referitor la ajutorul ei pentru campania lui Kent?Acceptase doar s`-i \ntâlneasc` prietenii... nimic mai mult!

– Am luat asupra mea organizarea campaniei, relu` vecinuls`u. Kent este convins c` a]i putea fi un atu serios pentru el.

Avea o intona]ie curioas`... Ea \l privi, \l v`zu zâmbind, darsim]i c` nu era de aceea[i p`rere cu prietenul s`u. Cu atât maibine! Poate-l va convinge pe Kent s-o lase \n pace!

Sim]i totu[i o ciudat` enervare. Contrar a ceea ce credea el,nu fusese o cânt`rea]` mic` [i f`r` importan]`! Cei doi Devlinfuseser` vedete la Las Vegas, iar spectacolele lor atr`geau omul]ime de oameni. La urma urmei, dac` dorea, \i puteaaduce un ajutor pre]ios lui Kent mizând pe popularitatea sa.

Li se servi un alt fel de mâncare [i ea profit` pentru aschimba subiectul, comentând originalitatea apartamentului.Peter \ncepu s` râd`.

– Cu timpul, te obi[nuie[ti cu el! Leanne l-a decorat pentrumine [i m`rturisesc, eram gata s-o omor când l-am v`zut. |nacea perioad` eram fotbalist [i fusesem plecat pentruantrenamentele de prim`var`. La \ntoarcere, iat` ce am g`sit!

F`cu un gest larg, \nso]it de o grimas` comic`.

66 ESTELLA DOUGLAS

– Am crezut c` nu voi putea niciodat` tr`i aici, dar amreu[it s` m` obi[nuiesc. Acum, aproape c`-mi place. Dar nui-a[ m`rturisi pentru nimic \n lume Leannei, ad`ug` el cu unzâmbet complice. Pentru a o scuza, totu[i, trebuie s` recunoscfaptul c` mi-a instalat o combin` stereo remarcabil`. Eu suntpasionat de muzic` [i sper c` ve]i veni \ntr-o zi cu Kent s`-miadmira]i colec]ia de discuri. De altfel, am [i câteva dinalbumele dumneavoastr`!

Catherine \nghi]i \n grab` o buc`]ic` de crevete. Oareconversa]ia trebuie s` revin` \n mod inevitabil la Cat Devlin?Reu[i s` glumeasc`.

– A[adar, dumneavoastr` era]i! M` \ntrebam cine le avea!Peter izbucni \n râs, apoi protest`.– N-ar trebui s` fi]i atât de modest`!– De fapt, nu sunt departe de adev`r, s` [ti]i. Spectacolele

noastre pe scen` au avut foarte mult succes, dar albumele aufost un dezastru. Cheltuielile de produc]ie [i de publicitate auabsorbit beneficiile.

– Adev`rat? M` surprinde, credeam c` discuriledumneavoastr` se vânduser` bine.

– Presupun c` nu s-au vândut chiar atât de r`u, explic` eacu o ridicare din umeri. Dar contractul nostru era f`cut astfel\ncât toat` lumea câ[tiga bani, cu excep]ia noastr`.

Exista o umbr` de am`r`ciune \n vocea sa. Rick scosesemul]i bani din acele discuri. Casey [i cu ea \i \ncredin]aser`controlul total al mijloacelor lor b`ne[ti. Ea nu aflase decâtdup` moartea fratelui s`u cum se folosise de acest control \ninterese personale. Desigur, nu f`cuse nimic ilegal, era preaviclean pentru asta. Dar se angajase \n ni[te investi]ii care nu

UMBRE |N RÅSUL T~U 67

ie[iser` bine [i \n cheltuieli excesive. F`r` bijuteriile sale, ar fifost aproape ruinat` la sfâr[itul carierei... dup` ce timp decinci ani fusese una dintre cele mai bine pl`tite vedete din LasVegas.

Unul dintre invita]i i se adres` lui Peter [i când el se\ntoarse din nou spre ea, conversa]ia urm` alte subiecte.Restul serii se desf`[ur` pl`cut. Nu mai fur` \ntreb`ri despreCat Devlin, nici despre cariera sa.

Dup` cin`, cafeaua fu servit` \n salon. |ndat` ce Catherinese a[ez` pe una din canapele, Kent se instal` lâng` ea,l`sând-o pe frumoasa Natalie tristului s`u destin.

Pân` la urm`, Catherine aprecie aceast` serat` chiar dac`avea oroare s` recunoasc`. R`spunsese calm` \ntreb`rilor [icu excep]ia incidentului cu doamna Gault, nu era nemul]umt`de ea. Poate c` pân` la urm` Kent \[i va da seama c` nu eranevoie s`-[i pun` trecutul „\n perspectv`“. Prefera pur [i sim-plu s` fie Catherine Delaney pe viitor, mai degrab` decât CatDevlin.

Dup` cafea, invita]ii \ncepur` s` se r`spândeasc` [i Kent \isuger` s`-[i ia r`mas bun. Ea consim]i, apoi \l auzimurmurându-i la ureche:

– |ncercarea n-a fost atât de nepl`cut`, nu-i a[a?Ea schi]` un zâmbet [i scutur` din cap.– Nu... mi-a... pl`cut.– Cu atât mai bine! S` mergem s`-i spunem la revedere lui

Peter.Acesta se afla \n apropierea u[ii pentru a-[i saluta prietenii

la plecare.

68 ESTELLA DOUGLAS

– Pleca]i deja? exclam` el.– Da, r`spunse Kent. Eu am o zi \nc`rcat` mâine [i Cat de

asemenea, f`r` \ndoial`. Totul s-a desf`[urat foarte bine, nug`se[ti?

Peter aprob`, apoi se adres` Catherinei.– |mi pare bine c` a]i venit. Dup` cum v-am spus, cred c`

ne vom \ntâlni mai des pe viitor. Poate chiar vom lua masa deprânz \mpreun` \ntr-o zi din aceast` s`pt`mân` [i s` discut`mdespre rolul dumneavoastr` \n campania lui Kent. Lunaviitoare se organizeaz` un mare bal de caritate care...

– Ai dreptate, vom discuta asta cu ocazia unui prânz, i-ot`ie Kent, aruncând o scurt` privire Catherinei. Sun`-m`mâine [i vom fixa o dat`. S` mergem, Cat.

|[i trecu o mân` ferm` sub cotul s`u [i o conduse f`r` s`mai a[tepte.

Pe culoar, se eliber` [i-l \nfrunt` cu un aer hot`rât.– La ce f`cea Peter aluzie? Am acceptat s`-]i \ntâlnesc

prietenii, atâta tot. De-a lungul \ntregii seri, n-a \ncetat s`-prezinte rolul meu \n campania ta. Ce complota]i oare?

Kent o lu` de bra] pentru a o duce spre ascensor.– Nu putem vorbi aici, Cat. Vom discuta când ajungem la tine.Ea se preg`tea s` protesteze, dar chiar \n acea clip` ie[i o

pereche din apartamentul lui Peter. Avea dreptate, locul eraprost ales pentru a sta de vorb`. Cu toate acestea, când vor fila ea, el nu se va mai putea eschiva.

Drumul fu parcurs \ntr-o t`cere de ghea]`. Imediat ce Kentparc` ma[ina, Catherine s`ri din ea [i trânti portiera. Se\ndrept` spre cl`dire f`r` s`-l a[tepte, dar intrat` \napartamentul s`u, trecu la atac.

UMBRE |N RÅSUL T~U 69

– Despre ce vorbea Peter? Ce rol consider` c` voi juca \ncampania voastr`?

– Nu te sup`ra! Am discutat \ntr-o sear`. Ai acceptat s`apari lâng` mine când am obliga]ii mondene.

– {i trebuie s` lu`m prânzul cu Peter pentru a discuta dinnou? \l ironiz` ea. Complota]i ceva amândoi! La ce f`cea Peteraluzie \n leg`tur` cu acea serbare de caritate?

– Va avea loc un bal de caritate peste dou` s`pt`mâni, laVictoria. F`r` \ndoial`, vor fi o mul]ime de ziari[ti [i vrem pur[i simplu s` discut`m despre r`spunsurile pe care le dai. Nueste mare lucru.

Catherine \l privea, consternat`. Nu e mare lucru! De-a lun-gul carierei sale avusese rela]ii bune cu presa, dar aceste rela]iise stricaser` la moartea lui Casey. Tulburat` de dram`,refuzase s` asiste la sinistra comedie organizat` de Rick pen-tru \nmormântare [i refuzase s` \nfrunte \ntreb`rile indiscreteale ziari[tilor, curiozitatea lor indecent`. Ei nu-i iertaser`aceast` eschivare [i o calomniaser` \n mod public.

– Nu voi merge, Kent, spuse ea cu o voce ferm`. Mi-ai ceruts` m` \ntâlnesc cu prietenii t`i, s` asist la câteva recep]ii cu tine[i am acceptat. N-am consim]it niciodat` s` vorbesc ziari[tilor.

– Nu te vor intervieva, \i replic` el cu ner`bdare. |]i vorpune numai una, dou` \ntreb`ri. Ascult`, scopul este de a facecunoscut` rela]ia care ne leag` [i acest bal este o ocazieexcelent`.

Catherine se \ndep`rt` [i cl`tin` din cap.– S` vorbesc ziari[tilor, s`-i las s` r`scoleasc` \n via]a mea...

Asta nu face parte din contractul nostru.Kent \njur` pe \nfundate.

70 ESTELLA DOUGLAS

– Tu [i contractul t`u p`c`tos! i-o arunc` el cu mânie. Nupo]i s` consideri lucrurile din punctul meu de vedere, s` te pui\n locul meu? Asta \mi poate face o publicitate bun`. Ei, fir-ars` fie, dac` vrei \ntr-adev`r s` cooperezi vei accepta chiar s`cân]i un cântec, dou` cu orchestra. Aceasta ar face o impresiefantastic` [i-]i va da...

– Nu! strig` Catherine f`când stânga-mprejur. Nu! }i-amspus c` nu voi mai cânta niciodat` \n public.

– De ce? Te-am auzit \n magazin, n-ai pierdut nimic dintalentul t`u. Nu-]i propun un adev`rat spectacol, doar unul,dou` cântece. Pentru o serbare de caritate. Cu pu]in`repeti]ie...

– Nu mai cânt!Vocea Catherinei friza isteria. Numai gândul la Rick

ap`rând din nou, o \ngrozea. Se sim]i dintr-o dat` prins` \ncurs`.

– {i nici nu stau de vorb` cu ziari[tii, ad`ug` ea. Po]irenun]a la planurile tale.

– Fii rezonabil`, Cat...– Nu!Tremura de exasperare, dar mai ales de spaim`. Cursa se

\nchidea peste ea... |[i \nfund` fa]a \n mâini.– Nu pot, Kent, spuse ea cu un murmur \n`bu[it.

Amenin]`-m`, scoate-m` din magazin, nu-mi pas`. Nimic dinceea ce vei spune sau vei face nu m` va obliga s` accept.

Kent o privea atent; toat` mânia disp`ruse, impresionat deo asemenea tulburare. Se apropie [i \[i puse mâinile peumerii ei.

UMBRE |N RÅSUL T~U 71

– Haide, calmeaz`-te, murmur` el.– N-am acceptat niciodat` s` cânt.Ridic` spre el ochii ce \notau \n lacrimi [i un chip de o

paloare \ngrijor`toare.– Nu m` po]i obliga, insist` ea. Nu voi \ncepe din nou. Nu

voi mai fi niciodat` Cat Devlin. De când Casey a murit... totuls-a terminat.

Kent o trase lâng` el cu blânde]e. Ea tremura [i seabandon` \mbr`]i[`rii lui reconfortante.

– Calmeaz`-te, repet` el.|i mângâie p`rul, \[i strecur` degetele printre [uvi]ele

m`t`soase. Ea avea un aer de copil`... [i-[i aminti de fotografialui Cat Devlin... cu excep]ia ochilor. De atunci, \n ochii eiap`ruser` umbre care eclipsaser` râsul... umbre pe care nimicnu le [tergea, secrete nespuse; el era un lupt`tor, nu renun]au[or, dar [tia c` pentru moment, nu avea de ales.

– Nu plânge, Cat, spuse el strângând-o mai tare. Nu te voiobliga. Vom uita de contracte din interes [i de campaniipublice. Vom face altfel, ca [i când nimic nu s-a \ntâmplat. Darmai ales, nu plânge.

* * *

|n vârfurile picioarelor, Catherine se str`duia s` ia o cutiede pe raft. Scara mic`, pliant` se cl`tin` periculos sub ea [i seprinse de marginea dulapului \n perete pentru a-[i p`straechilibrul. Magazinul era bine amenajat, cu excep]ia a ceea ceprivea a[ezarea. {i \n mod curios, avea \ntotdeauna nevoie deceea ce se afla unde nu putea ajunge! Ca de aceast` cutie plin`cu panglici imprimate pentru s`rb`torirea Anului Nou.

72 ESTELLA DOUGLAS

Mai erau trei zile pân` la Cr`ciun [i activitatea era intens`.Clien]ii se perindaser` toat` diminea]a. Trebuise s` a[teptepauza de prânz pentru a strânge accesoriile pe care dorea s`le duc` acas`. Magazinul va fi deschis a doua zi de Cr`ciun, iarea inten]iona s` \nceap` preg`titile pentru Anul Nou. F`cu oultim` tentativ` de a ajunge la cutie...

– Ce naiba faci? exclam` o voce cunoscut` \n spatele ei.Ea tres`ri, gata s`-[i piard` echilibrul. Se \ntoarse cu

precau]ie [i-l v`zu pe Kent \n picioare, \n cadrul u[ii.– Pentru numele lui Dumnezeu, Cat! Vrei s`-]i rupi gâtul?Se apropie, o prinse de talie pentru a o ridica de pe scar`

[i o a[ez` \n fa]a lui.Inima Catherinei b`tea s`-i sparg` pieptul. Cât \i lipsise! La

câteva zile dup` serata de la Peter, o sunase pentru a o anun]ac` pleca pe nea[teptate \n c`l`torie [i c` o va vedea la\ntoarcerea sa.

Trecuser` zile, apoi s`pt`mâni, f`r` nici cel mai mic semndin partea lui. |ncetul cu \ncetul, se convinsese c` aceast`c`l`torie nu era de fapt decât o scuz` pentru a n-o mai vedea.Nu mai avea nevoie de ea de când constatae refuzul s`u decolaborare.

Trei s`pt`mâni de t`cere... Sim]i dintr-o dat` c` se \nfurie.Intra [i ie[ea din via]a sa dup` cum voia fantezia lui. Cu cedrept? Abia \ncepuse s` se resemneze [i iat` c` ap`rea din nou.

– Dac` vreau s`-mi rup gâtul, este treaba mea! i-o trânti eape un ton caustic.

El o ]inea \nc` de talie, iar ea \ncerc` printr-o mi[carebrusc` s` scape. El \[i strânse mai mult \mbr`]i[area [i o privicu aten]ie. Jenat`, r`mase nemi[cat` [i-l v`zu zâmbind.

UMBRE |N RÅSUL T~U 73

– }i-am lipsit oare tot atât cât mi-ai lipsit tu mie, Cat? o\ntreb` el \ncet.

Apoi domol, \[i l`s` capul \n jos [i-i cuprinse buzele cu alesale. Era un s`rut tandru, iar Catherine i se abandon`,cuib`rindu-se lâng` el. Oh da, \i lipsise mai mult decât [i-ar fiputut el imagina. Devenise o parte din via]a sa, o parte foarteimportant`. Avea nevoie de el, de mângâierea bra]elor lui cares-o cuprind`. Nu [tia de ce plecase, de ce se \ntorsese. Nu [tiadecât un lucru: \l iubea [i nu putea tr`i f`r` el.

El \n`l]` capul cu un aer pu]in emo]ionat.– |ntr-adev`r, cred c` ]i-am lipsit, Cat, murmur` el cu o

umbr` de satisfac]ie.Catherine se \ndep`rt` \n grab`, incapabil` s`-i sus]in`

privirea. Cum a putut oare s` se lase luat` pe nepreg`tite?Pentru el nu era decât un joc... Pentru a-[i face de lucru, \[inetezi fusta cu o mân` tremur`toare, apoi ripost`:

– |]i propusesei s` nu m` mai s`ru]i, aminte[te-]i.– Am uitat.Pe deasupra, \[i b`tea [i joc de ea! |[i st`pânea cu mare

greutate enervarea [i-l fulger` cu ochii ei negri.– Cum? Nu ]i-a pl`cut s`rutul nostru de Cr`ciun? insist` el.Ea era gata s` protesteze când el o trase din nou [i o s`rut`

repede pe gura mirat`. Apoi \i d`du drumul râzând:– A fost mai bine, sau trebuie s` mai \ncerc?Ea f`cu o s`ritur` pentru a p`stra distan]a [i schimb`

subiectul.– Cum a fost \n c`l`torie? \l \ntreb` ea.El ridic` din umeri [i Catherine remarc` faptul c` p`rea

foarte obosit.

74 ESTELLA DOUGLAS

– A fost interesant, dar sunt mul]umit c` m-am \ntors. A[ fivrut s` te sun [i apoi... n-am avut ocazia.

– }i-ai putut rezolva toate treburile?El oft`, frecându-[i obrazul cu un gest obosit.– N-a fost o c`l`torie de afaceri– Oh...A[adar, plecase pur [i simplu \n vacan]`. F`r` \ndoial`,

Catherine n-avea nici un motiv s` fie contrariat`, dar era. {i-ip`ruse r`u de mina lui obosit`! Cât` naivitate! F`cuse proba-bil abuz de vin [i de femei!...

Ca [i când i-ar fi citit gândurile, Kent \i arunc` o privireamuzat`.

– |]i imaginezi c` am f`cut chefuri \n vreun paradistropical, nu-i a[a? Ei bine, nu; am plecat \n China.

– Unde?– |n China.Zâmbi \n fa]a aerului ei n`ucit.– Am f`cut o c`l`torie \n China cu un grup de oameni de

afaceri timp de dou` s`pt`mâni. Nu ]i-am vorbit despre ea,pentru c` nu inten]ionam s` particip. Nu credeam c` potinclude asta \n programul meu. Apoi mi-am schimbat p`rerea,r`m`sese un loc liber [i am plecat.

|ntoarse o clip` ochii, gândindu-se la motivul hot`rârii sale.Acea ultim` sear` petrecut` \mpreun`... lacrimile Catherinei...toate acestea \nsemnaser` o schimbare pentru el. Trezise \n elsentimente pe care nu le b`nuia, de care nu se credea capabil.Pentru prima dat` \n via]a sa, dorea s` protejeze o femeie, s`vegheze asupra ei. Aceast` c`l`torie fusese un fel de fug`, oultim` tentativ` de a se convinge c` o putea uita cu u[urin]`,

UMBRE |N RÅSUL T~U 75

c` era un entuziasm trec`tor. Pusese \ntre ei Oceanul Pacific,se lansase \n descoperirea unei ]`ri, a unei culturi... dar nu\ncetase s` se gândeasc` la ea. Acest chip \l obsedase tottimpul cât lipsise.

Se apropie de ea, \i atinse u[or buzele [i spuse:– Mi-ai lipsit, Cat. Acum, trebuie s` plec. M-am oprit s`-]i

spun c` voi petrece Cr`ciunul cu p`rin]ii mei, \n Victoria. Plec\n aceast` dup`-amiaz`, a[a c` ]i-am adus ast`zi cadoul. L-aml`sat la intrarea magazinului.

Catherine l`s` ochii \n jos pentru a-[i ascunde decep]ia.Abia sosit, pleca! Schi]` un zâmbet u[or [i exclam` cu o voce\n mod pref`cut vesel`:

– Ce ghinion! Cadoul t`u este acas`!Nu [tia ce anume o \mpinsese s` caute un cadou pentru el!

Alesese totu[i o pereche de butoni pentru man[ete careapar]inuser` lu Casey [i-i \mpachetase \n caz c`... Erau din aur,\mpodobi]i cu safire. F`r` s` [tie de ce, dorea s`-i dea lui Kent.Vânduse unele din propriile sale bijuterii pentru a strângebanii necesari deschiderii magazinului, dar le p`strase\ntotdeauna pe cele ale fratelui s`u.

– Nu te nec`ji pentru asta, r`spunse Kent, mi-l vei da cândm` \ntorc.

– Desigur.Se \ntoarse, pref`cându-se c` aranjeaz` câteva fleacuri

\ntr-o cutie.– Ce c`utai pe raft când am venit? Pot s`-]i dau eu ce ai

nevoie \nainte s` plec, \i propuse el.– Nu-i nevoie, mul]umesc. Jerry, b`iatul care duce

comenzile, se va ocupa de asta.

76 ESTELLA DOUGLAS

Se sim]i dintr-o dat` cople[it` de o triste]e ciudat` [i \[idorea cu disperare s` fie singur`.

– Dar nu m` deranjeaz`, insist` el. Spune-mi ce vrei.P`rea atât de dornic s-o ajute \ncât capitul`.– Cutia albastr`, din spate de tot.El o lu`, i-o \ntinse [i o privi cum o aranjeaz` \n alt` cutie

\n care se mai aflau [i alte accesorii.– Duci astea acas`? \ntreb` el.– Da. Am multe comenzi pentru recep]iile de Anul Nou [i

voi profita de zilele libere pentru a \ncepe s` le preg`tesc.– Credeam c` pleci \n vacan]`.– Ei bine...Pl`nuise, cu luni \nainte, s` mearg` s` schieze cu Nancy \n

timpul s`rb`torilor. Proiectul se sfâr[ise o dat` cu prietenialor. Ezit`, nu voia s` descopere Kent c` nu era ocupat`. |n celedin urm` g`si o scuz`:

– N-am timp s` plec, nu \nchid magazinul decât trei zile.– Unde petreci Cr`ciunul?|i venea greu s`-i r`spund`. Cu o min` \ncurcat`, se bâlbâi:– Eu... eu...– N-ai nici un plan, Cat, i-o t`ie Kent, care \n]elesese. |n

acest caz, vii cu mine \n Victoria.Gândul de a tr`i aceste zile \n compania lui, f`cu s`-i

palpite inima.– |n Victoria?– Cred c` \]i va pl`vea.Ea se \ncrunt`. Dac` \i era mil` de ea, nici nu se punea

problema.

UMBRE |N RÅSUL T~U 77

– Mul]umesc pentru aceast` invita]ie, dar nu pot s` accept.– De ce? N-ai nimic altceva prev`zut, nu-i a[a?– De fapt, da, r`spunse ea, evitându-i privirea. Am mult de

lucru din urm`.– Nu fi ridicol`, Catherine. Nimeni nu lucreaz` \n ziua de

Cr`ciun!Ea nu voi s` insiste, [i \[i repro[` c` n-a \ncercat.

Ne\ndr`znind s` refuze categoric, c`uta cu febrilitate oscuz`.

– Dac` a[ fi fost anun]at` mai devreme, a[ fi putut s` m`organizez... {i apoi, nu pot pica a[a, pe nea[teptate, ca unintrus \n familia ta. N-a[ fi \n largul meu.

– Te rog, Cat. E timpul s`-mi cuno[ti familia.– Nu cred. |n plus, n-am nici un cadou s` le ofer [i este

prea târziu s` g`sesc ceva acum.– Ei nu se a[teapt` s` te vad` sosind \nc`rcat` de cadouri.

Vor \n]elege \ndat` c` n-ai avut timp. Te rog, Cat... Dac` nu vii,asta \mi va strica s`rb`toarea de Cr`ciun!

– Nu te mai copil`ri! De altfel, n-ai de ce s` te preocupi demodul \n care aleg s`-mi petrec vacan]a.

Cu vârful degetelor, el atinse u[or cearc`nele care-iumbreau ochii.

– M` \ngrijoreaz` s` te [tiu aici, complet singur`, spuse el\ncet. Pari obosit`, Cat. Ar trebui s`-]i aduci un ajutor \n plusla magazin. Pariez c` nu ]i-ai luat o zi liber` de s`pt`mâni\ntregi.

|ntr-o mi[care copil`reasc`, ea \i \ntoarse spatele. N-aveanevoie de mila lui [i nici de falsa sa bun`voin]`.

78 ESTELLA DOUGLAS

– Ascult`, spuse ea cu o voce \ncordat`, n-ai de ce s` tenelini[te[ti pentru mine. N-am acordat niciodat` foarte mult`importan]` Cr`ciunului. Prefer s` petrec aceast` zi \n felulmeu.

– Nu te voi l`sa singur` aici, se \nc`p`]ân` el. Te cunosc!De fapt, vei lucra. Acesta este felul t`u de a-]i petreceCr`ciunul?

– Nu \ncerca s` m` impresionezi, Kent. Ceea ce fac teintereseaz` prea pu]in. Po]i s` m` la[i pur [i simplu \n pace?

– Nu, Cat, nu pot, \i replic` el pierzându-[i brusc calmul.Acum, vei veni cu mine \n Victoria, fie c` vrei sau nu.

– Nu.Se \nfruntar` un moment din priviri, apoi Kent se \mblânzi.– {tii c` ochii t`i arunc` mici sclipiri de aur când e[ti

mânioas`? \i spuse el cu un zâmbet. Este unul din primelelucruri pe care le-am remarcat la tine.

F`r` s` se preocupe de aerul s`u intransigent, o \mbr`]i[`[i o strânse lâng` el.

– Este aproape Cr`ciunul, s` nu ne mai cert`m. Putem facepace timp de câteva zile?

O strânse mai puternic [i o s`rut` u[or pe tâmpl`.– Te rog, Cat, s` fim prieteni, [opti \n p`rul ei.Ea sim]i c` cedeaz`. Dac` va refuza s`-l \nso]easc`, va

petrece Cr`ciunul \n singur`tate. {i dorea s` fie lâng` el.– De acord, Kent, voi veni, spuse ea \n cele din urm`.

UMBRE |N RÅSUL T~U 79

Capitolul 6

Câteva ore mai târziu, Catherine se afla \n ma[in` peferibot, ocupat` s` r`sfoiasc` o revist`, \n timp ce Kent citeaziarele de sear`. Dup` multe reticen]e, acceptase \n cele dinurm` s` p`treac` la p`rin]ii lui câteva zile. Paula luase asupraei bunul mers al magazinului [i comenzile de ultim` or`; Jerryse va ocupa de clien]i [i so]ul Paulei, care era \n vacan]`,fusese angajat drept comisionar pentru diferite \mprejur`ri.Cat se \n[elase crezându-se de ne\nlocuit.

Era trecut de ora dou`zeci [i unu când ajunser`, \n fine, lacasa p`rin]ilor lui Kent, pu]in \n afara ora[ului Victoria. Casafamiliei Latimer era amplasat` \ntr-o zon` privilegiat` apensinsulei Saanich. Kent i-o descrisese \nainte de plecare,explicând c` p`rin]ii s`i o construiser` \nainte cu câ]iva ani.

Totu[i, \n momentul \n care ma[ina lor intr` pe alee, nuimpozanta cl`dire din lemn de cedru [i sticl` fu cea care re]inuaten]ia Catherinei, ci numeroasele ma[ini parcate \n fa]`.

Descump`nit` [i pu]in nelini[tit`, se \ntoarse spre Kent caretocmai oprise motorul. El nu p`rea surprins de aceast` aglomera]ie.

– P`rin]ii t`i dau o recep]ie? \ntreb` ea pe un ton circumspect.– Credeam c` ]i-am spus. Primesc \ntotdeauna mult` lume

de Cr`ciun, r`spunse el lini[tit.Ie[i din ma[in` [i o \nconjur` pentru a-i deschide portiera.

Catherine se sim]i dintr-o dat` umilit` [i decep]ionat`. Ar fitrebuit s` presimt` c` invita]ia lui Kent era departe de a fialtruist`. De fapt, pu]in \i p`sa de modul \n care inten]iona s`-[ipetreac` Cr`ciunul. |i ceruse s`-l \nso]easc` pentru a puteaap`rea \n public cu Cat Devlin.

Când el \i \ntinse mâna pentru a o ajuta s` coboare, \i v`zufa]a crispat` [i se \ncrunt`.

– S-a \ntâmplat ceva, Cat? o \ntreb` el.– Totul este \n regul`! Dar mi-ai spus c` nimeni nu

lucreaz` \n ziua de Cr`ciun.– Cu tine, am f`r` \ncetare impresia c` transport dinamit`!

Nu [tiu ce va declan[a explozia, exclam` el. Vei fi amabil`s`-mi explici sensul acestei observa]ii ciudate?

O prinse de bra] obligând-o s` stea cu fa]a la el.– Ai fi putut s` fii cel pu]in cinstit, \i spuse ea cu o voce

tremur`toare. Dac` doreai s`-mi joc rolul de vedet`, trebuia s`m` anun]i, \n loc s` te pretinzi \ngrijorat de singur`tatea mea.

– Nu pretindeam nimic, Cat, protest` el. M` nec`jeam \ntr-adev`r. N-ai destul` grij` de tine. M` gândeam c` aceast`vacan]` \]i va prinde bine [i-]i va [terge aceste cearc`ne de subochi... Nu mi-am imaginat o clip` c` vei fi atât de impresionat`c` p`rin]ii mei dau o recep]ie.

Ea \ntoarse capul pentru a-[i ascunde durerea [i lacrimilece-i \nce]o[au privirea.

– Cat, nu e[ti obligat` s` asi[ti la aceast` recep]ie, relu`el. |i vom saluta doar pe p`rin]ii mei, apoi te vei putea

UMBRE |N RÅSUL T~U 81

retrage \n camera ta. |n timpul acestor câteva zile, te veiodihni, te vei distra, nu a[tept nimic altceva de la tine.

Catherine r`mase t`cut`, cuprins` de o irezistibil` dorin]`de a-l crede.

– Nu te speria, draga mea, murmur` el. Vreau s` petreci unCr`ciun fericit.

|ncetul cu \ncetul, se destinse, \ncurajat` de blânde]ea sa.Ghicind c` s-a lini[tit, Kent o \ndep`rt`, privind-o cu tandre]e.

– Te sim]i mai bine?Ea schi]` un zâmbet [ters. El o s`rut` pe frunte [i-i \ntoarse

zâmbetul.– Atunci, s` intr`m.|[i men]inu bra]ul \n jurul taliei sale ca s-o conduc` spre

u[a de la intrare care se deschise larg \n clipa când urcar`primele trepte. O doamn` micu]` cu p`rul argintiu ie[i pentrua-i \ntâmpina.

– Iat`-v`, \n fine! V` a[teptam mai devreme.Ea i se adresase lui Kent, dar o privea atent pe Catherine cu

o curiozitate pe care n-o ascundea. Aceasta ro[i, mul]umit` c`avusese timp s`-[i refac` machiajul [i coafura \nainte de a p`r`siferibotul. |n ciuda c`l`toriei, compleul el bej ar`ta \nc` bine, daravea un aspect trist [i comun al`turi de somptuoasa rochie agazdei. Aceasta \i zâmbi totu[i, cu un aer aprobator [i spuse:

– Sunte]i f`r` \ndoial`, Cat Devlin. Eu sunt mama lui Kent,Jean Latimer. Te rog s`-mi spui Jean, iar eu \]i voi spune Cat.

Lu` cu entuziasm mâna Catherinei, apoi \i conduse \n interior.– De când m-a anun]at Kent de sosirea dumitale, ard de dorin]a de

a te cunoa[te. Am auzit atâtea vorbindu-se despre dumneata!Vorbea repede, ridicând vocea pentru a domina zgomotul

care r`zb`tea din spatele casei.

82 ESTELLA DOUGLAS

– Kent, adu bagajele, relu` ea, \n timp ce eu o iau pe Catpentru a o prezenta invita]ilor. To]i sunt, de asemenea,ner`bdtori s-o cunoasc`.

Catherine \i arunc` lui Kent o privire chinuit`, \n timp cedoamna Latimer se \ndep`rt` p`l`vr`gind.

– Mam`! exclam` el pe un ton autoritar.Ea f`cu stânga-mprejur, cu o min` mirat`.– Nu vom asista la recep]ie.– Ce vrei s` spui? Ba da, veni]i! Toat` lumea v` a[teapt`.P`rea consternat` [i privirea care trecea de la unul la

cel`lalt, afi[a o total` ne\n]elegere.– Kent, [opti Catherine cu o voce nesigur`.El se apropie [i-[i trecu bra]ul cu un gest protector \n jurul

taliei sale.– Mam`, Cat este obosit`. O voi conduce \n camera ei. Pe

care i-ai rezervat-o?Decep]ia doamnei Latimer era atât de evident` \ncât

Catherine se sim]i pu]in ru[inat`; accept` totu[i cu un zâmbetc`lduros.

– Iart`-m`, Cat. Ar fi trebuit s` m` gândesc la faptul c` e[tiobosit`. Te-am instalat \n camera vecin` cu cea a lui Kent.}i-o voi ar`ta \n timp ce se ocup` el de bagaje.

Camera, situat` la etajul al doilea, domina marea. Eraspa]ioas`, confortabil`, decorat` \n albastru deschis cu motivealbastru \nchis. Mobilele albe [i perdelele din dantel` \id`deau o pl`cut` not` feminin`.

Doamna Latimer \i ar`t` baia, ca [i dulapul din perete undese aflau p`turi \n plus. Cu cât era mai amabil` gazda sa, cu atâtde mult se sim]ea Catherine mai \ncercat` de remu[c`ri. JeanLatimer era atât de dezam`git` c` n-o putea prezenta

UMBRE |N RÅSUL T~U 83

prietenilor s`i! Avea chiar impresia c` nu pe Cat Devlin doreas-o arate lumii, ci pe prietena fiului s`u. |[i adora \n mod evi-dent fiul [i ar fi primit cu bra]ele deschise orice femeie pentrua-l vedea fericit.

Când aceasta f`cu gestul de a se retrage, Catherine, \ntr-unelan spontan se oferi s`-[i fac` o scurt` apari]ie la recep]ie,dup` ce se schimb`. |ncântat`, b`trâna doamn` o l`s` pentrua se \ntoarce la invita]ii s`i.

Kent sosi cu valizele câteva minute mai târziu [i Catherinese gr`bi s`-i deschid` u[a, trecând \n revist`, \n minte, ]inutelepe care le adusese cu ea. Dac` toaleta doamnei Latimer era unsimbol al elegan]ei seratei, risca s` fie complet deplasat` \nmodestul s`u compleu bej. Poate c` una din rochiile ei desear` trecuse cu bine prin \ncercarea din valiza sa f`r` s` fieprea [ifonat`.

Kent \i a[ez` valiza pe lada de la picioarele patului.– Apropo de mama, \mi pare r`u, Cat. Presupun c` ar fi

trebuit s-o avertizez. Dar nu te fr`mânta pentru ea, voi cobor\s`-i vorbesc. Preg`te[te-te s` te culci.

Se apropie de ea [i-i mas` u[or ceafa pentru a \ndep`rtaoboseala. Catherine se abadon` unei delicioase unde demelancolie. Trebuia s`-l anun]e c`, \n cele din urm`, accep-tase s` se arate la recep]ie, dar pentru moment, nu doreadeloc s` vorbeasc`. Kent era atât de tandru, atât de dr`gu]când voia!

Mângâierea devenea mai insistent`. Ea se \nfior` depl`cere. Fusese stupid` s` se cread` destul de puternic`pentru a rezista farmecului acestui b`rbat. Ca reac]ie lastilul mamei sale, Catherine adoptase fa]` de rela]iilefizice o atitudine \n mod hot`rât demodat`... [i rigid`.

84 ESTELLA DOUGLAS

|nainte de a-l \ntâlni pe Kent, nu-[i imaginase c` \ntr-o ziar putea fi tentat` s`-[i uite principiile sub influen]adorin]ei. Nu [tia atunci c` iubirea treze[te emo]ii stranii,instincte ciudate.

Când Kent \i d`du p`rul la o parte pentru a-i atinge ceafacu buzele sale calde, ea gemu \ncet. El o \mbr`]i[` [i o strânselân` corpul puternic [i musculos. Gura sa r`t`cea de-a lungulgâtului [i mâinile i se aventurar` \ntr-o dezmierdare u[oar`peste sâni, prin bluza fin` de m`tase.

Respirând \ntret`iat, \i sim]i degetele alunecând \nr`scroiala bluzei, atingând u[or trupul neted [i arz`tor.

Apoi, cu un geam`t r`gu[it, o \ntoarse lipind corpul eisuplu de al lui [i puse st`pânire pe gura sa. Era \n acel s`rutun fel de patim` disperat`, o revendicare la care ea r`spunsecu toat` fiin]a sa.

– Oh, Cat, murmur` el, ai o cât de mic` idee despre ceeace-mi faci?

Continuând s-o s`rute, \i desf`cu unul din nasturiibluzei, \ndep`rt` ]es`tura m`t`soas` [i-i prinse vârful sânu-lui \ntre buze. Cople[it` de pl`cere, Catherine se arcui,oferindu-se mângâierilor. Bluza \i alunec` de pe umeri [ic`zu pe jos, iar Kent \[i ascunse fa]a \ntre sânii ei fragezi. Ease l`s` \n voia sor]ii, ame]it` de un val de senza]ii\mb`t`toare.

F`r` efort, el o ridic`, o a[ez` pe pat, z`bovind s-opriveasc` admirativ cu ochi arz`tori.

– E[ti atât de frumoas`, Cat, spuse el \ncet, cred c` nu m`voi plictisi niciodat` s` te privesc.

Cu o mi[care supl`, se \ntinse al`turi de ea mângâindu-ipielea m`t`soas` \n timp ce ochii i se plimbau pe formele

UMBRE |N RÅSUL T~U 85

ferme ale sânilor. Chinuit` de o dorin]` ner`bd`toare,Catherine \[i \nnod` bra]ele \n jurul gâtului s`u, oferindu-igura.

Schimbar` un lung s`rut p`tima[, iar ea se abandon`,uitând realitatea.

Pe nea[teptate, Kent s`ri \n picioare... Cineva cioc`nea lau[`.

– Cat, e[ti gata s` cobori? exclam` vocea doamnei LatimerCatherine privea fix, cu un aer \ngrozit mânerul u[ii. |[i

]inea respira]ia, paralizat` de teama ca gazda sa s` nu intre f`r`s` fie invitat`. Kent avu probabil acela[i gând, deoarece [opti:

– Pentru Dumnezeu, r`spunde-i \nainte s` se hot`rasc` s`intre.

{fichiuit` de aceste cuvinte, ea r`spunse \n grab`:– Nu... nu intra]i... M` schimb... Cobor \n dou` minute.Vocea sa i se p`ru ciudat de autoritar`.– Foarte bine, spuse doamna Latimer prin u[`. Nu [tii din

\ntâmplare unde este Kent?Catherine arunc` o scurt` privire spre b`rbatul ce st`tea \n

picioare lâng` pat.– Nu... Nu l-am v`zut.– M` duc s` v`d dac` \l g`sesc pân` te \mbraci.|i ascultar` pa[ii \ndep`rtându-se [i se privir`. Catherine \[i

d`du dintr-o dat` seama c` este pe jum`tate goal`, ro[i\ncurcat` [i strânse cu un gest jenat faldurile cuverturii de pat\n jurul s`u. Era aproape gata s` fac` dragoste...

Kent o privi cu aten]ie o clip`, apoi spuse cu o voce\ncordat`:

– A[ face mai bine s` plec.Se \ntoarse [i p`r`si camera.

86 ESTELLA DOUGLAS

Un sfert de or` mai târziu, Catherine se \ndrepta spre scar`pentru a se confrunta cu invita]ii. Nu se mai \mbr`case atât derepede de pe vremea spectacolelor, când trebuia s`-[i schimbecostumele \ntre dou` cântece. Purta o rochie de cocteilneagr`, cu talie joas`, care sem`na cu moda anilor 1920.Corsajul, foarte decoltat, era sus]inut de bretele \nguste [i tivitcu paiete argintii. Cu ciorapi negri [i pantofi asorta]i, ansam-blul era seduc`tor; spera numai ca nimeni s` nu remarce celecâteva cute datorate c`l`toriei.

|n hol, doamna Latimer se apropie de ea cu un chip radios.|[i trecu bra]ul pe sub al s`u [i o conduse spre un salon imenscu vedere la mare. Jean Latimer plec` discret o clip` pentru a-iaduce Catherinei un pahar. Aceasta admir` \nc`perea. Erafoarte spa]ioas` [i cele treizeci de persoane aflate aici semi[cau cu u[urin]`. Fa]ada era aproape \n \ntregime din sticl`,vederea spre golful Islandei trebuia s` fie magnific` la luminazilei. Ramuri de ilex ornau \mbr`c`mintea [emineului undeun foc vesel trosnea \n spatele unui ecran de sticl`. La cel`laltcap`t al salonului trona un splendid pian din mahon lustruit,lâng` care se \n`l]a bradul de Cr`ciun uria[ [i str`lucitor.

Catherine se \ntreba cum reu[iser` s`-l treac` pe u[`, cândobserv` o lini[te nea[teptat`. |n fa]a ei se afla un b`rbat care oprivea insistent, cu un aer rece. Asem`narea cu Kent era u[orde observat... dar expresia sa n-avea nimic prietenos.

– A[adar, dumneavoastr` sunte]i celebra Cat Devlin!exclam` el pe un ton insolent.

Descump`nit` de aceast` ostilitate surd`, Catherine arunc`o privire \n jurul ei. Vecinii s`i se \ndep`rtaser` discret, JeanLatimer st`tea de vorb` \n alt col] al salonului [i Kent nu eranic`ieri. Trebuia prin urmare s`-l \nfrunte singur` penecru]`torul James Latimer.

UMBRE |N RÅSUL T~U 87

– Acesta este numele meu de scen`, \ng`im` ea. Numelemeu adev`rat este Catherine Delaney.

– Totu[i, numele de Cat Devlin este cel pe care toat` lumeaconsider` c`-l cunoa[te.

O privea cu atâta intensitate \ncât pân` la urm` plec` ochii.– Fiul meu pretinde c`-i pute]i fi de un ajutor pre]ios

pentru carier`, relu` el cu acela[i aer provocator.– Mi-a cerut s`-l sus]in \n campania sa, r`spunse ea \ncet.Nu voia s` m`rturiseasc` faptul c` de acum \nainte Kent \[i

schimbase p`rerea. Nu \n]elegea pentru ce James Latimer \iar`ta o asemenea antipatie, dar indiferent de motiv, acestsentiment era reciproc.

– {i \n ce mod presupune]i c`-l ve]i ajuta?– Trebuie s`-l \nso]esc \n diverse activit`]i, s` fiu al`turi de el...Se \ntrerupse, apoi ad`ug` curajoas`:– S` fac s` se [tie \n mod public c` sunt femeia vie]ii lui.Era o l`ud`ro[enie nebuneasc`, destinat` doar s`-l con-

trarieze pe James Latimer [i [tiu imediat c` reu[ise v`zândcum i se \ncordeaz` maxilarul.

El m`sur` atunci cu o privire insolent` silueta ei delicat` [izâmbi \n fa]a obrajilor s`i \mpurpura]i.

– Da, spuse el cu o voce de o blânde]e pref`cut`, m` a[teptca \n anumite domenii, fiul meu s` v` considere foarte util`.

Catherine insipr` adânc.– Nu-mi plac sub\n]elesurile, domnule.|n acel moment, \l v`zu intrând pe Kent cu Peter Castle [i

f`cu un pas spre el. Domnul Latimer o prinse de \ncheieturamâinii.

– |nc` un lucru \nainte s` pleca]i, domni[oar` Devlin, [optiel amenin]`tor. Eu nu apreciez c` a]i fost introdus` de Kent \n

88 ESTELLA DOUGLAS

casa mea sub pretextul c`-l ajuta]i \n carier`. Este o insult`pentru mine \nsumi [i pentru so]ia mea. {i s` nu v` imagina]i,mai ales, c` prezen]a dumneavoastr` aici \nseamn` cine [tiece. O fost` cânt`rea]` n-are nimic interesant de oferit fiuluimeu.

Ochii s`i negri luceau ca obsidianul. O l`s` pe nea[teptate[i se \ndep`rt` f`r` s` se \ntoarc`.

|ncremenit`, Catherine \l v`zu al`turându-se unui grup deinvita]i de lâng` brad. De departe, \i arunc` o privire dis-pre]uitoare \n timp ce buzele i se ridicar` \ntr-un u[or zâmbetsatisf`cut. O trata de sus, discreditându-i talentul de artist`...r`nit` \n mândria sa, se \ndrept` [i-i sus]inu privirea.

Odinioar`, era mândr` s` fie Cat Devlin, dar moartea luiCasey, descoperirea c` este toxicoman, \i distrusese aceast`mândrie. |[i ascunsese identitatea, fugise de \ntreb`ri, \nacela[i timp de ru[ine [i din grija de a evita amintiriledureroase.

Tat`l lui Kent tocmai \i dezv`luise c` orgoliul ei nu murise.Poate nu apar]inea unei familii foarte respectabile, poatefratele s`u fusese un drogat, dar ea era Cat Devlin [i domnulLatimer n-avea nici un drept s-o umileasc`, dispre]uind-o.

Kent se apropie de ea, cu un pahar \n mân`. |i adres` unzâmbet cald [i-[i strecur` bra]ul sub al s`u. Atitudinea gazdeisale ac]ionase ca un declic, f`când-o s` nu-[i mai renege tre-cutul. Fusese o cânt`rea]` de talent, o artist` celebr` [i puteas` fie mândr`, indiferent ce se \ntâmplase dup` aceea. F`r`nici o reticen]` se l`s` câ[tigat` de ambian]a vesel` a recep]iei.

|n timpul orelor care urmar`, surprinse \n mai multe rân-duri privirea mirat` a lui Kent asupra ei. Nu reu[ea s`\n]eleag` schimbarea nea[teptat` a atitudinii sale. Râdea,

UMBRE |N RÅSUL T~U 89

st`tea de vorb` [i când i se puneau \ntreb`ri despre cariera sa,\n loc s` se refugieze \ntr-o t`cere \nc`p`]ânat`, ca de obicei,r`spundea cu u[urin]` [i cu gra]ie.

Când invita]ii se adunar` \n jurul pianului pentru a intonacântece de Cr`ciun, Catherine li se asocie, al`turi de Kent.Apoi veni momentul inevitabil când cineva o rug` s` cântesolo. Era gata s` refuze, apoi se r`zgândi z`rind mina arogant`a lui James Latimer. |n mod evident, se a[tepta s` nu fac` fa]`situa]iei... Se \ntoarse spre pianist, f`cu un semn din cap [i-iceru s` cânte o veche melodie clasic`, ce-i punea \n valoarefrumuse]ea vocii.

Salonul familiei Latimer nu sem`na deloc cu o sal` de spec-tacole din Las Vegas, mai mult, acompaniamentul la pian alunui amator nu sem`na cu cel al unei orchestre, dar vrajaac]ion` ca odinioar`. Invita]ii grupa]i \n jurul ei nu eraudiferi]i de spectatorii pentru care cântase. Erau la fel de capti-va]i [i sim]i cum se creeaz` \ntre ea [i ei un curent de emo]ie.Ca odinioar`...

O lini[te profund` salut` ultima not`, apoi aplauzeleizbucnir`. Kent o lu` de mân` [i o trase spre el.

– A fost foarte frumos, Cat, murmur` el cu un aer mi[cat.|i atinse gura cu un s`rut u[or. Instinctiv, ea \i arunc` lui

James Latimer o privire sfid`toare.Mai târziu, a[ezat` lâng` Kent care st`tea de vorb` cu Peter,

ced` oboselii. Elanul cu care sporov`ise [i care o animasetoat` seara, disp`ruse, l`sând-o epuizat`. Muncise mult lamagazin \n ultimele s`pt`mâni...

Un val de nostalgie o cople[i pe nea[teptate. Jinduia dup`florile [i singur`tatea sa. Catherine Delaney ducea o existen]`

90 ESTELLA DOUGLAS

lini[tit`, cum Cat Devlin nu cunoscuse niciodat`. Via]a uneivedete era emo]ionant`, cu momente de entuziasm, altele dedureroas` incertitudine. Nu dorea s` re\nceap`...

– Obosit`? \ntreb` Kent \ncet.– Pu]in, m`rturisi ea.– Recep]ia se va termina curând. Cred c` nimeni nu va avea

ceva de obiectat dac` urci \n camera ta acum.– Atunci, m` voi retrage, dac` asta nu te sup`r`.– Te \nso]esc.Kent se ridic`, imitat de Peter.– |nainte de a pleca, spuse acesta din urm`, ]in s`-]i spun

cât de mult mi-a pl`cut s` te ascult. N-ai piedut nimic dintalentul dumitale.

– Mul]umesc, r`spunse ea cu un zâmbet u[or.Dorea s` uite de Cat Devlin pentru o clip`... Uneori avea

impresia c` se dedubleaz`: când Cat, când Catherine... pentruun timp era din nou Catherine, care visa s` se retrag` \ncamera sa, s` fie \n sfâr[it singur`.

– Eu sunt cel care \]i mul]ume[te, replic` Peter. Am pierdutceva deosebit când ]i-ai abandonat cariera. A fost numai dincauza mor]ii fratelui dumitale?

Ea [ov`i... |n timpul acestei seri, acceptase s` vorbeasc`despre trecutul ei. La \nceput se sim]ise stânjenit`, sesustr`sese prea mult timp \ntreb`rilor, ascunzând adev`rul.Apoi, treptat, se eliberase...

– |n parte din cauza asta, r`spunse ea, dar [i alte motivem-au convins s` nu continuu.

– Care? \ntreb` Kent.Cei doi b`rba]i o priveau cu interes, a[teptând, evident, s`

se explice. Atunci, \ncepu:

UMBRE |N RÅSUL T~U 91

– M-am certat cu managerul nostru [i n-am mai vrut s`-i\ncredin]ez cariera mea. Pentru a continua, ar fi trebuit s`g`sesc un mijloc de a m` elibera de contractul cu el [i s` cautalt impresar, atunci... mi s-a p`rut c` toate astea erau un chin.

Ridic` din umeri cu un gest u[or resemnat, apoi i se adres`lui Kent:

– Acum, mi-ar face \ntr-adev`r pl`cere s` urc \n camera mea.– Desigur, consim]i el imediat.O lu` de bra] pentru a o conduce [i se oprir` \n trecere

pentru a-[i saluta gazdele. Catherine o ascult` pe Jane Latimermul]umindu-i cu c`ldur` c` acceptase s` cânte [i se \ntoarse\mpotriva voin]ei ei spre James Latimer \ntinzându-i mâna.

– Mul]umesc, domnule, pentru invita]ie. Bun` seara.James Latimer nu lu` \n seam` mâna \ntins` [i i-o trânti cu

o voce de ghea]`.– Sunte]i invitata fiului meu, domni[oar` Devlin. Nu este

cazul s`-mi mul]umi]i mie.Se \ntoarse repede [i se \ndrept` spre alt col] al salonului.

To]i trei r`maser` \ncremeni]i, mu]i de jen`. Doamna Latimerera consternat`, Kent cu fa]a brusc \n`sprit`, \[i urm`ri tat`l cuo privire du[m`noas`. Catherine \l sim]i gata s`-[i piard`sângele rece [i când el schi]` un gest, \l prinse de bra].

– A[ vrea s` urc \n camera mea... Te rog, Kent...El o privi atent, cu ochii scânteind de mânie.– Te rog, repet` ea.El \nclin` capul [i ie[ir` din \nc`pere.

92 ESTELLA DOUGLAS

Capitolul 7

Catherine urca \ncet scara al`turi de Kent. Se sim]earesponsabil` pentru incidentul care tocmai avusese loc... [iru[inat`. Atr`sese \n mod deliberat aten]ia asupra sa, asupralui Cat Devlin, pentru a-l provoca pe James Latimer [i a ser`zbuna pentru atitudinea sa dispre]uitoare.

|i arunc` o privire piezi[` lui Kent [i-l v`zu nervos. Asta \ispori [i mai mult jena, Nu voia s` devin` subiect de conflict\ntre tat`l s`u [i el.

|n u[a camerei sale, Kent \i puse mâna pe bra], o privi oclip` \n t`cere, apoi murmur`:

– |]i datorez scuze. |mi pare r`u pentru ceea ce s-a\ntâmplat.

Ea cl`tin` din cap cu un gest de neputin]`.– Nu este vina ta.El f`cu o grimas` [i-[i trecu nervos mâna prin p`rul negru.– Nu [tiu ce l-a apucat, dar n-ar fi trebuit s`-]i vorbeasc`

\n felul acesta. El... Vreau s` \n]elegi un lucru, Cat, spuse elpe un ton grav. Pentru mine, asta nu va schimba cu nimic

rela]iile noastre [i sper c` la fel va fi [i pentru tine. Câtdespre tat`l meu, voi avea grij` s` nu mai fie grosolan cutine.

Catherine ezit`, descump`nit`. Era greu uneori s` fii\ndr`gostit`... Nu-i pl`cea James Latimer, duritatea [i arogan]asa, dar \l iubea pe Kent [i refuza s` se interpun` \ntre ei.Prefera s` capituleze...

– Am face mai bine s` uit`m toat` aceast` poveste, spuseea \n cele din urm`.

– Ce vrei s` spui?– Ei bine... tat`l t`u nu m` place [i ar fi, f`r` \ndoial`, mai

bine s` m` \ntorc acas`. Pot lua feribotul diminea]`.– Nu, Cat! Nu te voi l`sa s` pleci. Tat`l meu nu-mi dirijeaz`

via]a. I-a fost probabil greu s` accepte aceast` idee [i dinaceast` cauz` au existat tensiuni \ntre noi \n ultimii ani. |nconsecin]`, n-ai de ce s` te sim]i responsabil`. Eu te-am invitataici [i nu-l voi l`sa s` te alunge.

Catherine [ov`i, fr`mântat`. Poate Kent spunea adev`rul,rela]iile cu tat`l s`u erau f`r` \ndoial` tensionate cu mult\nainte de sosirea ei... Dar asta nu schimba cu nimic problemaactual`: era un motiv de vrajb` \ntre ei [i nu se putea resemna.Gândindu-se la cuvintele lui James Latimer, \ntreb` penea[teptate:

– Crezi \ntr-adev`r c` te pot ajuta \n cariera ta, Kent? C`reprezint pentru tine un atu?

El p`ru surprins, apoi zâmbi.– Categoric, Cat! |n aceast` sear`, te-ai comportat foarte

bine cu invita]ii [i ai cântat minunat. Eram foarte mândru detine. M` po]i ajuta ca persoan`! Nu numai pentru c` e[ti fru-moas` [i foarte talentat`, ci [i pentru c` oamenii te stimeaz`.

94 ESTELLA DOUGLAS

Ei o ador` pe Cat Devlin [i pu]in din aceast` admira]ie ser`sfrânge [i asupra mea când descoper` c` sunt cel ce \]i facecurte.

Se \ntrerupse o clip`, cu un aer nehot`rât, apoi continu`:– Am fost \ntotdeauna interesat de politic`. La \nceputurile

carierei mele, credeam c` pentru a fi un bun politician, erasuficient s` ai idei valabile [i destul` ambi]ie pentru a lerealiza. Dar nu este atât de simplu! Exist` aleg`tori respon-sabili, care reflecteaz` [i se hot`r`sc \n func]ie de beneficiilelor. {i exist` aceia, numero[i, care aleg un om pentru\nf`]i[area lui, priceperea de a ]ine discursuri sau pur [i sim-plu pentru c` beneficiaz` de sus]inerea cuiva pe care ei \ladmir`... cum este Cat Devlin. Am tot felul de idei bune, Cat.Sunt atâtea lucruri pe care mi-ar pl`cea s` le realizez \n aceast`regiune, \n aceast` ]ar`. Dar nu pot face nimic, dac` nu suntales. Tu m` po]i ajuta s` fiu.

Ea dorea totu[i s`-l ajute. La \nceput, nu acceptase decât deteam` c` nu-l va mai vedea. Mai târziu, fusese altceva, credea\n el, \n ideile sale [i voia s` participe la ac]iunile lui. Dar dac`o g`sea Rick...

– Nu te nec`ji pentru tat`l meu, Cat, relu` Kent, \l voi faces` asculte de ra]iune, {i prezen]a ta aici timp de câteva zile vafi binef`c`toare. Sunt sigur c` atunci când te va cunoa[te maibine, va \n]elege cât de mult contezi pentru mine [i \[i vaschimba atitudinea.

V`zând-o c` \nc` ezit`, insist`:– Ascult`, Cat, nu lua decizii pripite. Voi vorbi cu tat`l meu.

Peter st` aici [i am prev`zut s` discut`m planul de lupt` pen-tru lunile viitoare. Trebuie s` ne gândim la alegerile par]ialedin prim`var`... Tata va asista la discu]iile noastre [i mi-ar

UMBRE |N RÅSUL T~U 95giannijollys

pl`cea s` fii [i tu acolo. Astfel, \[i vor putea da seama amândoi derolul important pe care-l poate juca \n campania mea Cat Devlin.

Se apropie de ea, \i puse mâinile pe umeri [i o privi plin desperan]`.

Poate c` \l putea ajuta \n carier`, dar putea de asemenea s`i-o distrug`... Dac` vreodat` presa va descoperi adev`ratacauz` a mor]ii lui Casey, asta \i va aduce lui Kent un prejudi-ciu \ngrozitor. Trebuia s`-i m`rturiseasc` adev`rul \nainte s`fie prea târziu. Cu riscul de a-l vedea ie[ind din via]a ei... Darnu putea suporta aceast` idee, nu acum când se \ntorsese.

– F` un mic efort, Cat, te rog! o implor` el.Atunci, \ncet, ea consim]i. La urma urmei, povestea

r`m`sese secret` de-a lungul anilor. Cu pu]in noroc, var`mâne \nc`.

Kent zâmbi [i o s`rut` u[or pe frunte.– Mul]umesc! A[ face mai bine s` cobor [i tu s` dormi.

Noapte bun`, Cat.

* * *

Catherine \mp`turi revista pe care tocmai o cump`rase dela chio[c [i se preg`tea s` li se al`ture lui Kent [i lui Peter. Darei p`reau atât de prin[i de conversa]ia lor \ncât se r`zgândi [ise duse pe punte.

Un vânt \nghe]at \i biciui fa]a. Se \nfofoli \n mantou [i c`ut`un loc ad`postit. Feribotul aluneca domol sub cerul perfectsenin, \n drum spre Vancouver. Aceast` vacan]` nea[teptat` [iemo]ionant`, reprezentase pentru ea un pas decisiv: accep-tase, cucerit` de entuziasmul lui Kent, s` redevin` Cat Devlin.Spera doar s` fie capabil` s` mearg` pân` la cap`t...

96 ESTELLA DOUGLASgiannijollys

Se gândi din nou la Casey, cum se gândise deseori \n acesteultime zile. |i rev`zu chipul, lumini]a din ochi, când o tachina,zâmbetul...

|n to]i ace[ti ani, se silise s` fug` de amintiri, dar de untimp nu putea s` se \mpiedice s` nu se \ntrebe cum seputuser` oare \ndep`rta atât de mult unul de cel`lalt?Bine\n]eles, nu locuiau \mpreun`, fiecare avea propriul s`uapartament, prietenii s`i, dar se vedeau \n fiecare zi, larepeti]ii, pe scen`. Mâncau [i ie[eau deseori \mpreun`...

Ghicise c` fratele s`u era preocupat, dar nu se gândiseniciodat` la droguri. Când aflase, se sim]ise tr`dat`, serevoltase. Cu toate acestea, nu putea nega eviden]a... Caseymurise pur [i simplu dintr-o supradoz`. Ea nu \ncetase s`lupte \mpotriva acestei teribile realit`]i, f`r` s` reu[easc` s` seresemneze...

|l v`zu pe Kent ap`rând pe punte, privind-o atent, cu tan-dre]e. Cât era de frumos! Vântul \i ciufulise p`rul negru,accentuând str`lucirea chipului s`u bronzat [i-i d`dea un aerde pirat seduc`tor. Când o z`ri, privirea i se lumin` [i seapropie repede.

– E un ger afar`! Ce faci?– Nu este chiar atât de r`u, la ad`post de vânt, r`spunse ea

cu un zâmbet.Kent se ghemui lâng` ea, sprijinit de un stâlp, cu o figur`

nu prea entuziast`.– Iat` de ce n-am \nv`]at s` schiez. Detest frigul!|n timpul acestor ultime zile, Catherine descoprise un nou

aspect al personalit`]ii lui Kent. |n spatele aspectului arogant [iplin de siguran]` se ascundeau unele sl`biciuni \nduio[`toare,pe care pu]ini oameni le cuno[teau, f`r` \ndoial`.

UMBRE |N RÅSUL T~U 97

– Nu fi copil, Kent, \l ironiz` ea cu amabilitate. Cum vei tr`ila Ottawa dac` nu supor]i nici m`car clima din Columbianoastr` britanic`?

Strecurându-[i un bra] \n jurul ei, o trase spre el.– Presupun c` va trebui s` iau cu mine pe cineva care s`

m` \nc`lzeasc`. Te intereseaz` postul?Tulburat` de aceast` \ntrebare jenant`, ne[tiind cum s`

r`spund` la ea, se \ndep`rt` [i spuse:– Nu ]i-am mul]umit c` m-ai invitat la p`rin]ii t`i.– Te rog, Cat! A fost un dezastru [i [tii asta. M` gândeam s`

profit de aceste câteva zile cu tine, ori n-am putut fi singurinici cinci minute. {i tata, fir-ar s` fie! Nu mi-a[ fi imaginatniciodat` c` poate fi atât de stupid!

– Te rog, Kent... dup` prima sear` n-a mai f`cut nici oreflec]ie.

– Ah, nu-l ap`ra!Catherine \l privi cu triste]e. |n realitate, Kent, ca [i tat`l

s`u, detestau ca lucrurile s` nu se desf`[oare dup` voia lor.Amândoi \nc`p`]âna]i, refuzau s` cedeze m`car pu]in. |n acestcaz, situa]ia era foarte \ncurcat`...

– Am putea s` vorbim despre altceva? murmur` ea. F`r`\ndoial`, nu voi mai avea ocazia s`-l rev`d pe tat`l t`u, a[adars` uit`m asta. Nu vreau s` fiu motiv de ceart` \ntre voi.

– Nici nu e[ti! Am \ncercat \ntotdeauna s` fiu diplomat cuel, i-am cerut p`rerea, uneori sfaturi. Dar el refuz` s` acceptec` nu mai sunt un copil sub autoritatea sa... va trebui totu[i s`se resemneze. Nimeni nu-mi d` ordine!

Vocea lui Kent tremura de mânie. |[i \nfund` mâinile \nbuzunare [i se rezem` de balustrad`, cu ochii a]inti]i asupraapei. Catherine \l sim]i r`nit [i, de asemenea, descump`nit de

98 ESTELLA DOUGLAS

atitudinea tat`lui s`u. La vederea p`rin]ilor s`i, ghicise c` \[ir`sf`]aser` fiul, \l ajutaser` s`-[i satisfac` cele mai mici dorin]e.

Dintr-un motiv inexplicabil, el hot`râse c` o vrea pe Cat [inu \n]elegea de ce se opunea tat`l s`u. De fapt, Kent dusese\ntotdeauna o via]` protejat` [i mai ducea \nc`. Decep]iile, lip-surile [i e[ecurile... toate acestea \i erau necunoscute.Obi[nuia s`-[i vad` nevoile, chiar capriciile, imediatsatisf`cute.

Se \ntoarse spre ea.– Nu te nelini[ti \n privin]a lui, Cat. Am destul` \ncredere

\n cinstea sa pentru a crede c` va admite \n cele din urm` c`a gre[it. Când va \n]elege cât de pre]ioas` e[ti pentru mine vacapitula.

|i zâmbi.– Haide, s` ne \ntoarcem \n`untru [i s` bem o cea[c` bun`

de cafea.Catherine \[i strecur` mâna \n a sa. Nu era atât de optimist`

ca el \n schimbarea brusc` a lui James Latimer, dar se ab]inude la orice comentariu. A[a vedea Kent via]a: problemele erauf`cute pentru a fi rezolvate, provoc`rile pentru a te face remar-cat. |i invidia siguran]a, ea care avusese deseori tendin]a de afugi de greut`]i, \n loc s` le \nfrunte. Ca \n acest moment, deexemplu... Se gr`bi s` alunge acest gând stânjenitor.

Peter \i a[tepta \n cafenea [i Catherine se a[ez` lâng` el \ntimp ce Kent se dusese s` aduc` ni[te cafele.

– E frig afar`? \ntreb` Peter aruncând o privire obrajilor ei\nro[i]i de vânt.

– Nu prea tare!– Kent este \nc` la fel de enervat din cauza tat`lui s`u?Catherine ridic` din umeri, \ncurcat`.

UMBRE |N RÅSUL T~U 99

– Nu [tiu. Sper` s`-l vad` cedând...– {i dumneata nu \mp`rt`[e[ti aceast` speran]`?– Eu nu-l cunosc prea bine pe domnul Latimer, dar... dac`

nu cedeaz`?– {i atunci? ripost` Peter.|n fa]a figurii sale \ngrijorate, el \i strânse u[or mâna.– Nu te nec`ji, \i spuse el, lucrurile se vor aranja de la sine.– Kent \[i imagineaz` c` tat`l s`u m` va accepta când va

\n]elege cât de mult \l pot ajuta \n campania sa. Eu nu sunt con-vins`... Ajutorul meu nu va fi \n mod obligatoriu eficace [i chiardac` este, poate domnul Latimer nu m` va stima mai mult peviitor. Kent n-ar fi trebuit niciodat` s` m` ia cu el. Nu-mi places` fiu motiv de ceart` \n familie. Ar fi mai bine s` renun]...

– Nu! protest` Peter. Kent este poate optimist \n ceea ce-lprive[te pe tat`l s`u, dar dumneata nu po]i abandona. Arenevoie de dumneata [i nu numai \n campanie.

Ea se preg`tea s`-i cear` ni[te explica]ii când Kent reveniaducând cafelele. |ncepur` s` vorbeasc` despre tot felul delucruri. Peter reu[i chiar s`-i fac` s` râd` povestindu-leaventurile lui de fotbalist.

|n mijlocul oamenilor, \n acest decor mai degrab` banal,Catherine r`mânea vulnerabil` la farmecul lui Kent; avea une-ori o dorin]` nebun` s` se cuib`reasc` lâng` el. Avuseser`r`gazul de a se izola mai mult \n aceste zile [i dac` mama luiKent n-ar fi cioc`nit la u[` \n prima sear`... F`r` \ndoial`, acumar fi fost aman]i. Acest gând \i f`cu inima s` palpite. Dininstinct, ghicea \n el un amant priceput, \n acela[i timp tandru[i preten]ios... Ar fi fost o poveste minunat`... Dar cum oare arputea s` i se supun` acum, când el n-o mai dorea? Cum vadep`[i oare aceast` nou` durere

100 ESTELLA DOUGLAS

Tres`ri când Kent \i atinse bra]ul. Brusc, \[i d`du seama c`cei doi b`rba]i o priveau amuza]i. Slav` Domnului, nu-iputeau citi gândurile!

– |mi pare r`u, \ng`im` ea. M`... gândeam la magazin.M-a]i \ntrebat ceva?

– Vorbeam de emisiunea de televiziune din februarie,spuse Peter. Kent va fi bine\n]eles acolo pentru a r`spunde la\ntreb`rile spectatorilor, dar dac` dumneata vei accepta s`cân]i, asta va fi o publicitate formidabil`. Produc`torii vor fi\ncânta]i s` aibe pe cineva cu reputa]ia dumitale.

– Cred c` ]i-a explicat Kent, spuse ea cl`tinând din cap. Nucânt \n public nici pentru o oper` de caritate. |mi pare r`u,Peter, nu pot.

– De ce? Ascult`, Cat, te-am auzit cântând la p`rin]ii luiKent. E[ti formidabil`! Ai avea un succes nebun! Cu o repeti]iescurt`, e[ti perfect capabil`...

– N-am spus c` nu eram capabil`, i-o t`ie Catherine pe unton sec. Am spus c` nu voiam s-o fac. Am discutat deja depremodul \n care \l puteam ajuta pe Kent [i am acceptat s`-l\nso]esc la recep]ii [i reuniuni. Voi ]ine [i discursuri dac`trebuie, dar nu voi cânta. Credeam c` este clar.

– Spui mereu c` nu vrei, interveni Kent, dar f`r` s`precizezi de ce.

– Sunt \nc` sub contract, i-o trânti ea f`r` ocol.– Ce vrei s` spui?– Vreau s` spun c` sunt \nc` legat` oficial de Rick Moss. Nu

pot accepta s` cânt \n public f`r` acordul s`u. N-are impor-tan]` dac` sunt sau nu pl`tit` pentru asta, nu pot face decâtceea ce-mi permite el.

Pe viitor, Kent [tia. {tia c` nu va cânta \n public, nici m`carpentru a-i sus]ine campania.

UMBRE |N RÅSUL T~U 101

– Ei bine, nu v`d care este problema, declar` Peter. Estesuficient s` lu`m leg`tura cu acest Moss [i s`-i cerem acordul.

– Nu este a[a simplu, Peter, replic` ea cu o umbr` de exas-perare. Rick nu m` va l`sa s` fac nimic f`r` s` pretind` ceva \nschimb. El nu fusese de acord s`-mi abandonez cariera [i m`va obliga s-o reiau. Nu vreau!

|[i lu` cea[ca de cafea cu un gest brusc pentru a \ncheia. Kentn-avea nimic de spus. Era oare atât de decep]ionat? |ncerca oares` g`seasc` o porti]` de sc`pare, acum când [tia c` nu mai cânta?C`uta oare un mijloc elegant de a se descotorosi de ea?

– Cat, spuse el pe nea[teptate, nu po]i s` te eliberezi deacest contract? Exist` \ntotdeauna o solu]ie la acest gen desitua]ie.

– Nu-l cuno[ti pe Rick Moss, oft` ea, eu da! Are toatedrepturile asupra vie]ii mele profesionale.

– {i dac` le-am r`scump`ra? \i suger` el. |n cât timpcontractul devine nul?

– Este un contract pe [apte ani [i l-am semnat cu pu]in\nainte de moartea lui Casey. Deci, se va \ncheia peste doi ani.Dar Rick nu va accepta niciodat` s`-[i vând` drepturile. N-o vaface pentru c` am abandonat \mpotriva voin]ei sale.

|nainte ca unul sau cel`lalt din cei doi b`rba]i s` poat`r`spunde, o voce din difuzor anun]` c` se apropia ultimasta]ie [i trebuia s` mearg` la ma[ini. Catherine \[i adun`lucrurile, se ridic`, apoi \i privi cu un aer jenat.

– |mi pare r`u. Doresc \ntr-adev`r s` v` ajut, dar nu \nacest fel. Nu... vreau s`-mi reiau cariera de cânt`rea]`

Kent \[i trecu cu amabilitate bra]ul \n jurul taliei sale.– |n]eleg, Cat, dar permite-mi cel pu]in s` arunc o privire

pe acest contract...

102 ESTELLA DOUGLAS

Ea ridic` din umeri [i accept` cu un gest obosit. Kent \[i vapierde timpul [i va fi pân` la urm` obligat s` capituleze. Seputea oare ar`ta mai conciliant \n cazul \n care constata bunasa credin]`?

* * *

Catherine se trezi tres`rind. Gâfâia, iar inima \i b`tea s`-isparg` pieptul. Se \ntoarse pentru a vedea ce or` este pecadranul luminos al de[tept`torului. Trei diminea]a...

Se ridic` [i aprinse lampa de pe noptier`. |[i amintea vag,c` \l visase pe Casey... ceva ce nu reu[ea s`-[i aminteasc` o tul-burase. Cu un gest resemnat, \mpinse p`tura pentru a seridica. Nu va mai putea dormi dup` un co[mar.

Umplu cada [i se \ntinse \n apa cald`, cu ochii \nchi[i.Imediat, \n minte \i reveni imaginea lui Kent. De la Cr`ciun,rela]ia lor devenise mai calm`, discu]iile penibile \ncetaser` [iel se comporta aproape ca un \ndr`gostit. Cu toate acestea,pân` atunci ea nu-i adusese nici un ajutor eficace! La\ntoarcerea \n Vancouver, avusese mult de munc` la magazin.|ntre Cr`ciun [i Anul Nou, comenzile soseau \n num`r mare [iea \[i consacra tot timpul acestui lucru.

Apoi, \ndat` dup` \nceputul anului, când ar fi trebuit s`profite \n sfâr[it de un mic r`gaz dup` o activitate atât deintens`, Catherine contract` o grip` puternic`. Trebui s`r`mân` \n pat zece zile.

De[i pu]in decep]ionat de aceast` nepotrivire, Kent sear`tase de o amabilitate extrem` \n timp ce fusese bolnav`. Ovizitase de câte ori putuse, o cople[ise cu mici cadouri. Dup`cum se a[teptase, studiase contractul cu Rick f`r` s` g`seasc`

UMBRE |N RÅSUL T~U 103

mijlocul de a-l rezilia, dar nu-i repro[ase nimic, asigurând-o c`ajutorul s`u va fi pre]ios, chiar [i dac` nu mai cânta.|nduio[at`, ea \[i regretase \ndoielile [i ne\ncrederea.

El nu mai f`cuse nici o aluzie la tat`l s`u, ca [i când oconsidera complet nevinovat` \n acea ne\n]elegere [i ea sesim]ise u[urat`.

Totu[i, continua s` \ncerce o curioas` indispozi]ie. Aceast`\ntrerupere din cauza bolii contribuise f`r` \ndoial` la r`cireaentuziasmului s`u [i ideea de a ap`rea \n public o nelini[teadin ce \n ce mai mult. Se compl`cea \n anonimatul s`u demic` flor`reas`. Cat Devlin ap`ruse destul \n public \n trecut.

|n cele din urm`, fericirea ar`tat` de Kent o agas`, o\ntrist`. El ob]inuse ceea ce-[i dorea: sprijinul lui Cat Devlin.Dar ce mai \nsemna Catherine Delaney \n toate astea?

Dac` nu s-ar fi \ndr`gostit niciodat` de el! |l iubea, pe cândel nu se interesa decât de numele s`u, de fantoma vedetei cefusese odinioar`.

Plânse \ncet, apoi se decise s` ias` din apa care s` r`cise. Laurma urmei, ce importan]` avea c` el prefera cânt`rea]a miciiflor`rese? N-ar fi avut loc \n via]a sa nici pentru una, nici pen-tru cealalt`, când va fi la Ottawa... iar ea promisese s`-l ajutes` ajung` acolo.

104 ESTELLA DOUGLAS

Capitolul 8

Catherine se \ntoarse târziu de la magazin. Domni[oaraHamilton \i telefonase peste zi din partea lui Kent pentru a-ipropune s` participe cu el, \n aceea[i sear`, la o cin`, \n caz c`se sim]ea destul de bine pentru asta.

Ea acceptase, apoi se cufundase \n registrele sale cu con-tabilul pe care tocmai \l angajase, [i uitase. Nu-[i aminti deinvita]ie decât când p`r`si magaiznul. Chiar dac` se gr`bea,avea pu]ine [anse s` fie gata la ora la care Kent trecea s-o ia.

Ajuns` acas` se gr`bi \n baie, \nghi]i dou` aspirine [i intr`sub du[. Kent nu va \ntârzia.

|n timp ce apa cald` [iroia pe ea, se gândea cu nostalgie lapatul s`u. Era atât de obosit`! Avea o durere de cap\nsp`imânt`toare [i nici cea mai mic` dorin]` de a ie[i.Soneria r`sun` \n clipa \n care-[i \mbr`ca halatul de baie. Lanaiba, Kent! De ce oare era \ntotdeauna de o punctualitateatât de \ngrozitoare? Str`b`tu salonul, bomb`nind [i f`r` s`-ilase timp pentru a o saluta, i-o trânti:

– Nu spune nimic! {tiu c` sunt \n \ntârziere!El o privi cu un aer descump`nit, apoi zâmbi.– Z`u, nu credeam c` vei ie[i \n aceast` ]inut`! o ironiz` el.Departe de a se amuza, ea \[i strânse cordonul cu un gest

nervos [i se d`du la o parte pentru a-l l`sa s` intre. Pe un tonmoroc`nos, \i oferi s` bea un pahar a[teptând-o s` se \mbrace.El accept` privind-o atent cu o evident` curiozitate, iar eaplec` \n grab` \n buc`t`rie pentru a c`uta o sticl` de whisky.|n timp ce se agita, Kent ap`ru \n cadrul u[ii.

– Cu ghea]`? \l \ntreb` ea cu o voce t`ioas`.El cl`tin` din cap, apoi se apropie, \i lu` sticla din mân` [i

o oblig` s` se uite la el.– Ai o figur` de speriat. De ce nu i-ai spus domni[oarei

Hamilton c` e[ti prea obosit` pentru a m` \nso]i \n searaaceasta? Nu te-ai restabilit \nc` dup` grip`.

– M` simt foarte bine! Mi-am reluat munca de o s`pt`mân`,protest` ea, jignit` de remarca lui pu]in flatant`. N-am avut\nc` timp s` m` fardez [i m` doare pu]in capul, atâta tot! Amluat o aspirin`; voi fi gata \n câteva minute.

– Ar trebui s` anul`m aceast` cin`. Se pare c` ai nevoie deodihn`. Va \n]elege toat` lumea...

– M` simt foarte bine, repet` Catherine.|i promisese s` asiste la obliga]iile sale mondene [i o va

face! Dac` mai amâna mult timp, risca s`-[i pard` curajul.|l l`s` \n salon, se duse \n camera sa [i \nchise u[a. |[i

arunc` halatul pe pat [i \ncepu s` se \mbrace. Abia \[i pusesefuroul [i sim]i pe nea[teptate o ame]eal`. |ncerc` s` se prind`de m`su]a de toalet` [i izbi un flacon care se sparse cu unzgomot puternic.

|n spatele ei u[a se deschise de perete [i Kent ap`ru gr`bit.

106 ESTELLA DOUGLAS

– Ce s-a \ntâmplat? Ai c`zut?Catherine scutur` din cap cu un aer buimac. Ame]eala

\ncetase, dar \nc` se cl`tina. Kent o prinse de mâini, sorbind-odin ochi cu o privire \ngrijorat`.

Era \ngrozitor de palid` [i mâinile \i erau ca ghea]a.– Ai face mai bine s` te \ntinzi o clip`.|i \nconjur` talia cu un bra] ca s-o conduc` pân` la pat [i

cum picioarele n-o mai ]ineau, o ridic` pe sus. O \ntinse u[or[i se a[ez` lâng` ea.

– Se pare c` n-ai ferb`, remarc` el atingându-i fruntea. Decând n-ai mâncat?

|ncurcat`, \nchise ochii. N-avusese timp pentru masa de prânz.– Ei, fir-ar s` fie, Cat! exclam` el mânios, de ce n-ai mai

mult` grij` de tine? N-ar fi trebuit s`-]i reiei munca atât decurând.

Cu vârful degetului, \i urm`ri conturul gâtului [i liniaproeminent` a claviculei.

– Prive[te cât e[ti de slab`! Ce prostie s` sari peste mese,mai ales când abia ]i-ai revenit dintr-o boal`!

Atingerea acestei mâini calde o tulbur`. Dintr-o dat` sim]idorin]a ca el s-o prind` \n bra]e, s-o mângâie, s-o \ncurajeze...Ca [i când i-ar fi citit gândurile, Kent o privea cu o aten]iestranie. Ea ro[i [i l`s` ochii \n jos.

– Nu te nelini[ti, murmur` ea, a fost o simpl` ame]eal`.Acum, totul este bine.

– Cat? Uit`-te la mine!Ea tremura, dar nu-l ascult`. Mâna lui Kent alunec` atunci

pe pieptul ei, mângâind un sân prin m`tasea fin` a furoului.Speriat`, \i arunc` o privire scurt`, ghicindu-i dorin]a.

Când el se aplec`, ea \ntoarse repede capul.

UMBRE |N RÅSUL T~U 107

– Nu, Kent, [opti ea.Buzele sale \i atinser` obrazul, coborâr` \ncet de-a lungul

gâtului, unde z`bovir` cu o blânde]e aproape de nesuportat.Cople[it` de o nea[teptat` sl`biciune, c`uta \n zadar s`-ireziste, apoi \[i afund` mâinile \n p`rul negru, m`t`sos. Elridic` brusc capul [i o privi \n ochi.

– Cat, asta era inevitabil \ntre noi, de când te-am s`rutatprima dat`, spuse el cu o voce r`gu[it`.

Puse st`pânire pe gura ei, \ntr-un s`rut pasionat care o f`cus` palpite de dorin]`. Lupta \nc`, slab, apoi se abandon`,l`sându-se \n voia mângâierilor sale, pierzând orice sim] alrealit`]ii. Cu ochii \nce]o[a]i de pasiune, se ag`]` de el,gemând...

Pe nea[teptate, el se \ndep`rt` [i se ridic` de pe pat. |l v`zuzâmbind, apoi \ncepând s` se dezbrace. Catherine \l priveaadmirativ, nemi[cat`, p`tima[, dar când el \[i deschisecureaua, tres`ri [i stânse cu un gest speriat halatul \n jurul ei.

– Nu, Kent, \ng`im` ea, nu putem... Nu vreau.– De ce? \ntreb` el \ncet. Nu [tii cât de doresc, Cat. Ne-am

dorit amândoi de sp`t`mâni \ntregi, s` nu-mi spui contrariul.Nu mai suntem copii.

Se apropie, o trase lâng` el f`r` ca ea s` poat` rezista [i-icuprinse gura cu patim`. Ea \[i sim]i inima b`tând cu putere,corpul \nfl`c`rat. Avea dreptate... \l dorise, cât de mult \ldorise...

Când el f`cu s` alunece bretelele sub]iri ale furoului, nuprotest`. El \i mângâie sânii \nt`ri]i de dorin]` [i murmur`:

– M` dore[ti, Cat, la fel cum te doresc [i eu.Ea se \nfior` când \i scoase ultimele ve[minte, afundându-[i

fa]a \n um`rul s`u.

108 ESTELLA DOUGLAS

– E[ti atât de frumoas`! Dumnezeule!|ncepu s`-i acopere corpul cu s`rut`ri p`tima[e, iar ea se

arcui spre el, ner`bd`toare, oferindu-se. Când se \ntinse pesteea, \l \nl`n]ui [i-i \ntinse gura.

Vraja fu rupt` de strig`tul ei u[or [i brusc de durere. Dintr-odat` se zb`tea, c`utând s`-i scape.

– Nu, opre[te-te! suspin` ea.– Ce naiba...Kent \ncremenise [i privea cu stupoare lacrimile ce-i

curgeau pe obraji.– Cat, gemu el, acum este prea târziu.|i cuprinse din nou gura [i-i [terse lacrimile cu un gest blând.

Apoi deveni atât de tandru, atât de pasionat, \ncât \ncetul cu\ncetul ea se lini[ti. Dorin]a o aprinse din nou [i i se abandon`.

Când deschise ochii, toropit` [i fericit`, Kent, \ntins al`turide ea, privea fix \n tavan, cu un aer preocupat. Ea \ntinse timidmâna pentru a-l atinge, ca pentru a se asigura c` era real. Eltres`ri [i se ridic` f`r` s` spun` un cuvânt. |ntors cu spatele,se \mbr`c` \n grab`, apoi o privi cu o infinit` triste]e.

– Ar fi trebuit s`-mi spui, Cat... |mbrac`-te [i vino \n salon.Avem de discutat.

Ie[i din camer`, l`sând-o descump`nit`.Când intr` \n salon, el st`tea lâng` fereastr`, cu un pahar

de whisky \n mân`. |i f`cu semn s` se a[eze.– Vrei un pahar?Vocea sa n-avea nici o expresie, dar Catherine ghici c` se

st`pânea cu greu. Cl`tin` din cap, f`r` s` \ndr`zneasc` s`-lpriveasc`. Brusc, \i era \ngrozitor de frig.

– De ce nu mi-ai spus c` e[ti virgin`? o \ntreb` el pe un tont`ios.

UMBRE |N RÅSUL T~U 109

Sim]i cum \n ea urc` un val de ciud`. Oare cu ce drept oataca? De parc` era vinovat` de o gre[eal` ru[inoas`! Nu-ir`spunse, privindu-l posomorât`.

– |n sfâr[it, exclam` el ai dou`zeci [i cinci... dou`zeci [i[ase de ani! N-am b`nuit nimic, niciodat`.

|[i trecu mâna prin p`r, cu o figur` uluit`.De data aceasta, Catherine nu se putu \mpiedica s`

reac]ioneze.– Iart`-m` c` te-am decep]ionat, ripost` ea. Nu este genul

de detaliu pe care-l po]i strecura cu u[urin]` \ntr-o conversa]ie!El \njur` \n [oapt`, apoi p`ru s` se potoleasc`.– |mi pare r`u. Presupun c` e[ti tulburat`, dar [i eu sunt la

fel. Trebuie s` \n]elegi c` niciodat` n-a[ fi...– Ascult`, Kent, i-o t`ie Catherine pe un ton r`gu[it, n-ai

nimic s`-]i repro[ezi. Regret doar c` lipsa mea de experien]` astricat totul. Nu te nelini[ti, nu se va mai \ntâmpla.

Abia dac` \[i d`dea seama de ceea ce spunea [i vorbea doarpentru a-[i st`pâni lacrimile.

– Voi \ncerca s` iau câteva lec]ii, relu` ea, astfel nu vei fidecep]ionat, dac` totu[i o lu`m de la cap`t...

– Taci! {i \nceteaz` s` te mai compor]i ca o bolnav` denervi, nu este momentul!

– Bolnav` de nervi! izbucni ea ofuscat`.– Da, bolnav` de nervi! Cineva care se \nc`p`]âneasc` ca

tine s` se ascund` nu este normal. A trebuit s` m` lupt ca s`descop`r pu]inul pe care-l [tiu despre tine. {i asta, esteculmea! Suntem \ntr-o situa]ie nepl`cut`.

Catherine \[i \n`bu[i lacrimile [i f`cu un efort pentru a-[ireveni \n fire. |l ura pe Kent Latimer, cu arogan]a lui insu-portabil`! |ndr`znea s-o trateze ca pe o bolnav` de nervi!Ridic` spre el un chip de nep`truns, f`r` nici o expresie.

110 ESTELLA DOUGLAS

– A[a este mai bine! i-o trânti el cu un aer sever. Acum,presupun c` nu erai preg`tit` pentru ceea ce tocmai s-a\ntâmplat?

– Preg`tit`? repet` ea dezorientat`.– M`rturisesc, nici eu nu m-am gândit la asta, dar cum erai

virgin`... De fapt, cred c` singurul lucru de f`cut este s` nec`s`torim imediat.

– Ce-ai spus? \ntreb` Catherine, uluit`.– M-ai auzit bine! Am spus c` ar trebui s` ne c`s`torim...

\ndat` ce este posibil.El se \ndrept` spre mas` pentru a-[i turna un alt pahar. Ea

\l privea, \ncremenit` de stupefac]ie.– Vrei s` spui c` trebuie s` ne c`s`torim... numai din cauza

a ceea ce tocmai s-a \ntâmplat?– Este hot`rârea cea mai rezonabil`. Mama ta nu ]i-a expli-

cat niciodat` de unde vin bebelu[ii? Eu n-am f`cut nimic pentrua pre\ntâmpina asta [i, dup` toate aparen]ele, tu [i mai pu]in.

Catherine tres`ri. Un copil... copilul lui Kent... o bucurie\n`bu[it` [i ciudat` se de[tept` \n ea, care se [terse când \iv`zu expresia fe]ei. Nu va fi cazul unui copil.

– Dar... nu... nu sunt \n mod obligatoriu \ns`rcinat`.– Ai putea fi, nu vreau s` ne asum`m ni[te riscuri.– Nu m` voi c`s`tori cu tine, Kent, replic` ea, revoltat` s`-l

vad` planificându-i astfel via]a. }i-ai pierdut min]ile!Se ridic` pentru a se duce \n camera sa cu un pas

hot`rât. Dintr-un pas, el fu lâng` ea, o prinse de umeri [i oroti \ncet.

– M` vei asculta!– E[ti absolut ridicol! Nu inten]ionez s` m` c`s`toresc cu

tine numai pentru c` s-ar putea s` fiu \ns`rcinat`!

UMBRE |N RÅSUL T~U 111

– {i dac` e[ti?– Ce dac`? O mul]ime de femei au copii f`r` s` fie m`ritate.Se eliber` cu o smucitur` [i-[i \nfund` fa]a \n mâini.

Cuno[tea foarte bine via]a copiilor nelegitimi, a celor carecresc f`r` tat`... Se gândi, cu inima plin` de am`r`ciune, lamama sa. Ve deveni ca ea...

– Sunt sigur c` asta \]i va conveni, dar n-am s` te las s` tejoci de-a femeia abandonat` [i s`-mi compromi]i cariera,declar` Kent.

– Ce \nseamn` gluma asta odioas`?– Asta \nseamn` c` trebuie s` fiu atent la aceast` tendin]`

nepl`cut` de a face pe martira. }i-ai sacrificat o carier` str`luci-toare, atât ai fost de cople[it` de moartea fratelui t`u. Cinci aimai târziu, \nc` o resim]i \ncât nu supor]i s` vorbe[ti despre asta,\]i negi chiar acea perioad` din via]`. Spune-mi un lucru: ai avut\ntr-adev`r grip`, sau nu era decât o tentativ` de a te eschiva dela promisiunea de a m` ajuta [i de a-]i plânge iar de mil`?

Totul \n vocea, \n privirea lui ar`ta dispre]ul. Oare credeaceea ce spunea? O considera oare atât de dezechilibrat`?

– Nu [tii nimic, Kent, ripost` ea cu o violen]` st`pânit`. Nu[tii totul despre cariera mea, despre motivele pentru care amabandonat-o!

– Pentru c` n-ai vrut s`-mi spui nimic! Dar asta n-areimportan]`! M-am conformat destul capriciilor rale. Acum, \njoc este cariera mea [i nu voi renun]a la ea din cauza ta.Toat` lumea cunoa[te rela]ia noastr`. Dac` e[ti \ns`rcinat`,voi trece drept un individ demn de dispre], \n cazul \n carenu vom fi c`s`tori]i. Cariera mea politic` va fi distrus` dac`...

– Cariera ta! izbucni Catherine, scoas` din fire. Numai laasta te gânde[ti.

112 ESTELLA DOUGLAS

El o privi lung, apoi brusc, mânia p`ru c`-i dispare. Se\ncovoie u[or [i pe tr`s`turi i se citea o mare oboseal`.

– Nu m` gândesc numai la cariera mea. Ci [i la a ta.Se apropie de ea [i-i puse mâinile pe umeri. Derutat` de

aceast` nea[teptat` schimbare de atitudine, ea nu se \mpotrivicând o trase spre el.

– Cat, murmur` el, spui c` nu [tiu nimic despre tine, darte \n[eli. Te-am observat \n timpul ultimelor s`pt`mâni. Te-amv`zut cum te ascunzi f`r` \ncetare, cum refuzi s`-]i \nfrun]itrecutul. Nu cred c` ]i-ai putea asuma singur` o asemenearesponsabilitate.

Cum ea se agita, el se gr`bi s` continue:– Vei \ncerca, nu spun c` nu, dar \n ciuda evolu]iei prin-

cipiilor, faptul de a fi o mam` singur` este considerat \nc`drept o dezonoare [i s` fii un copil nelegitim, ca o ru[ine.Via]a nu va fi u[oar` pentru tine.

Catherine se prijini de el, cople[it`. Avea dreptate, [tia astamai bine decât oricine.

– Ei bine... am putea a[tepta s` fim siguri, pentru a nec`s`tori, \ndr`zni ea \n [oapt`.

Va trebui s` se resemneze cu aceast` c`s`torie ciudat`,nu-[i va l`sa copilul s` creasc` f`r` tat`, cum a fost ea [i frateles`u.

– Nu trebuie s` ne gr`bim, insist` ea.– Este totu[i cea mai bun` solu]ie. Nimeni nu va crede \n

minciuna banal` despre copilul prematur dac` a[tept`m preamult timp. Nu vom putea \mpiedica zvonurile. |n plus,alegerile par]iale vor fi fixate \n câteva zile [i dac` ne c`s`torim\n plin` campanie electoral`, ar p`rea ciudat. Te asigur c` ar fimai bine s` ne c`s`torim \ndat` ce va fi posibil.

UMBRE |N RÅSUL T~U 113

F`r` \ndoial`, avea din nou dreptate. Nu trebuia s` seb`nuiasc` faptul c` din cauza copilului o lua Kent de so]ie.

Ea oft`, apoi consim]i \ncet.– Perfect! spuse Kent imediat. Voi suna la aeroport s` v`d dac`

putem prinde un avion spre Reno sau Las Vegas \n seara aceasta.– De ce? protest` Catherine. De ce nu ne c`s`torim aici?Nu voia s` se \ntoarc` \n Nevada, pe urmele lui Cat Devlin.– Va fi mult mai bine astfel. Vom da impresia c` am fugit,

presa va considera asta fantastic de romantic, r`spunse el cu oumbr` de ironie.

|n fa]a unei asemenea siguran]e, ea r`mase mut` [i-l priviridicând receptorul.

– Du-te [i f` ni[te cafea, \i mai spuse el, \n timp ce eu daucâteva telefoane. Po]i chiar s` aduci ceva de mâncare.

Apoi se \ntoarse [i \ncepu s` formeze un num`r.

* * *

A doua zi, spre sfâr[itul dup`-amiezii, debarcar` peaeroportul din Las Vegas. De când acceptase propunerea luiKent, Catherine se scufundase \ntr-un fel de apatie, ac]ionândca un automat, f`r` s` gândeasc`. |[i f`cuse bagajele, dar derestul se ocupase el. Organizase c`l`toria [i o contactase chiarpe Paula pentru a-i cere s` se ocupe de magazin.

Dar acum, \n acest loc pe care-l cuno[tea, din care fugiseodinioar`, \ncepea treptat s`-[i dea seama de realitate. |ncâteva ore, va fi c`s`torit`... c`s`torit` cu Kent. Se \nfior`,cuprins` pe nea[teptate de panic` [i se \mpiedic`. Imediat,\nso]itorul ei \ntinse mâna ca s-o sus]in`.

La intrarea \n aerogar`, ea ezit` [i se opri \n mijloculvalurilor de pasageri indiferen]i.

114 ESTELLA DOUGLAS

– Kent?El o trase cu enervare.– Vino, Cat, deranj`m trecerea.– Nu, Kent, te rog! exclam` ea cu o voce disperat`. Nu pot.

Nu este \nc` prea târziu pentru a renun]a...– Am discutat deja despre toate acestea, bomb`ni el. Am

luat o hot`râre [i acum trebuie s` ne conform`m.Sub luminile vii avea o tent` livid`, ochii \ncerc`na]i [i

\ntuneca]i de nelini[te.Brusc \nduio[at, Kent relu` pe un ton lini[titor.– Te vei sim]i mai bine când te vei odihni pu]in [i vei

mânca ceva. Vom \nchiria o ma[in` [i ne vom duce direct lahotel.

|[i trecu bra]ul \n jurul taliei sale [i o conduse spre o sal`de a[teptare. O f`cu s` se a[eze \ntr-un fotoliu [i-i zâmbi cuamabilitate.

– A[teapt`-m` aici pân` recuperez bagajele [i pân` cândm` ocup de ma[in`. |nceteaz` s` te mai fr`mân]i, totul vamerge bine.

Catherine \[i rezem` capul de sp`tarul fotoliului [i \nchiseochii. Aerogara, foarte aglomerat`, r`suna de zgomotulvocilor, la care se ad`uga [i inevitabilul trosnet de ma[ini dededesubt. Numai dac` ar spune Kent adev`rul, numai dac`totul at trece cu bine! |n orice caz, de acum \nainte, nu maiputea da \napoi. Nu voia s`-l jigneasc` refuzând s`-l ia deb`rbat. {i apoi... risca s` fie \ns`rcinat`. |n acest caz, n-aveadreptul s`-[i lase copilul s` creasc` f`r` tat`, s`-l lase s`suporte aceast` ru[ine. Aceast` c`s`torie trebuia s` fie oreu[it`, iar ea va face tot posibilul pentru asta.

UMBRE |N RÅSUL T~U 115

Capitolul 9

Printre zgomotele de fond din aerogar`, Catherine distinsedintr-o dat` pe cel al unor pa[i care se apropiau. Se \ntorceaKent, f`r` \ndoial`... Deschise ochii, se \ndrept` \n fotoliu,hot`rât` s`-[i alunge incertitudinile [i s` uite temerile pentruviitor.

– Cat... Cat Devlin! Chiar tu e[ti!Clipi din ochi, ne\ncrez`toare. Nu [i-ar fi imaginat nicio-

dat` s`-l \ntâlneasc` pe Rick exact imediat dup` sosirea \n LasVegas. {i totu[i, el se afla acolo, \n picioare \n fa]a ei. De fapt,nu era surprins` deloc, hazardul are uneori misterele lui... |lprivi, descump`nit` totu[i c` nu simte decât indiferen]`.

– Bun` ziua, Rick, spuse ea cu o voce calm`.Se schimbase pu]in. Era \nc` acela[i b`rbat usc`]iv [i

nervos, cu tr`s`turi col]uroase. |n schimb, remarc` faptul c`avea un costum demodat [i man[etele de la c`ma[` pu]inuzate. Rick fusese \ntotdeauna foarte mândru de garderoba sa,de costumele [i pantofii s`i pe m`sur`. Poate traversa o

perioad` proast`, se gândi ea, f`r` s` simt` nici cea mai mic`satisfac]ie. De-a lungul anilor ura i se atenuase, acum nu maisim]ea fa]` de el decât o u[oar` repulsie.

Rick \i adres` un zâmbet \mbietor [i se strecur` \n fotoliulvecin.

– Ce te aduce oare \n Las Vegas? N-ai venit din \ntâmplases` m` g`se[ti? Ai \n]eles, \n cele din urm`, ce-ai pierdut aban-donându-]i cariera? \ntreb` el cu o privire insistent`.

Ea se ab]inu s` fac` aluzie la Kent [i r`spunse pe un ton[ters:

– Sunt aici \n vacan]`.– Cat Devlin \n vacan]` la Las Vegas! exclam` el râzând. Nu

cred o vorb`! Po]i s`-mi spui ce faci aici, draga mea, la urmaurmei suntem prieteni vechi. Te-am considerat mereu ca pefiica mea.

Catherine \l privea insistent, uluit`. Cum \ndr`znea oare s`spun` o asemenea minciun`? Casey [i ea nu fuseser` niciodat`pentru Rick altceva decât o surs` de venituri. Ea fusese \n modcrud con[tient` de asta la moartea fratelui s`u. Ascunsese detoat` lumea dependen]a de droguri a lui Casey [i-l l`sase s`moar`, mai degrab` decât s` compromit` aceast` carier` pecare o cl`dise cu grij` [i din care tr`gea avantaje.

Dezgustat`, se ridic`, incapabil` s`-i suporte mai mult timpprezen]a.

– N-am timp s` discut acum. La revedere, Rick!El o re]inu cu un bra].– Nu pleca atât de repede, draga mea. Oricare ar fi motivul

care te aduce aici, iat`-te \ntoars` \n vechiul t`u domeniu deactivitate. Nu-]i dai seama c`, probabil, n-ar fi trebuit s` pleci

UMBRE |N RÅSUL T~U 117

niciodat`? Dar nu este prea târziu, [tii asta... Cat Devlin poateurca din nou pe scen` [i s` devin` mai celebr` ca odinioar`.

|i zâmbea [i-i mângâia \ncheietura mâinii cu un gestgroaznic de familiar. Mânia Catherinei explod`:

– Nu m` atinge! Nu voi mai urca pe scen`. {tiu, e[ti \nc`managerul meu. Te credeai foarte abil când ne-ai f`cut peCasey [i pe mine s` semn`m acel contract. Credeai c` e[tist`pânul celor doi Devlin, nu-i a[a? Dar nu mai po]i st`pâniceea ce nu mai exist`! Casey a murit [i Cat Devlin nu maiexist`. N-ai \n]eles c` preferam s` abandonez tot, mai degrab`decât s` fiu asociat` cu un individ demn de dispre] ca tine?

Tr`s`turile lui Rick se \n`sprir`. Ochii lui cenu[ii str`luceauca granitul.

– E[ti \nc` aceea[i mic` pacoste! Ai uitat oare c` [tiu multelucuri... lucruri jenante? Ar trebui s` fii mai prudent`, dar dedata aceasta te iert. Aminte[te-]i doar c` atunci când \]i veischimba p`rerea, voi fi aici. Cat Devlin nu poate cânta f`r`acordul meu. Este limpede?

– Nu exist` nici un risc s` uit! ripost` Catherine.|l z`ri pe Kent care se apropia [i, aruncându-i lui Rick o

privire scurt`, dezgustat`, se \ndrept` \n grab` spre el.– Suntem gata de plecare? \l \ntreb` ea cu amabilitate.El consim]i, cu un aer pu]in surprins \n fa]a figurii ei tulburate.– Este vreo problem`, Cat?Kent \i arunc` o privire lui Rick, ce-i observa de departe. Ea

\l lu` de bra].– Nici o problem`. Mergem?Ma[ina \i a[tepta [i Kent aranjase deja bagajele \n portba-

gaj. Hotelul era aproape de aeroport [i ajuser` acolo f`r` s` se

118 ESTELLA DOUGLAS

\ncurce. Kent r`mase t`cut \n timpul drumului, atent la trafic.|ndat` ce ajunser` \n apartamentul lor, d`du bac[i[ hamalului[i \nchise u[a.

– Vrei s` m`nânci ceva? \i propuse el.Ea \nclin` capul, f`r` s` spun` un cuvânt. Se sim]ea

epuizat` [i nu-i era deloc foame, dar [tia c` nu va putea dormiacum. |ntâlnirea cu Rick tulburase amnintiri vechi, rede[tep-tase temeri uitate. Cum se putea c`s`tori cu Kent f`r` s`-i vor-beasc` depre trecutul s`u, f`r` s`-i dezv`luie adev`rul? Darunde s` g`seasc` acel curaj de a se dest`inui?

– Este o idee bun`, relu` Kent. Am remarcat c` n-ai mâncatprea mult \n avion [i apoi, f`r` \ndoial`, vei dormi mai bine.Voi cere s` ni se aduc` ni[te sandvi[uri [i cafea.

De la sosirea lor, se ar`tase tandru [i prevenitor... p`rea c`accept` situa]ia cu mult calm. El, c`ruia nu-i pl`ceau lucrurileneprev`zute, ac]iona ca [i când era mul]umit de turnuraevenimentelor.

– Cât timp a[tept`m ar trebui poate s` te r`core[ti, \isuger` el, [i s` te \mbraci pentru noapte. A[a ne vom puteaculca imediat dup` ce vom cina

|i \ntinse mâna ca s-o ajute s` se ridice. Ea \i privi chipulseduc`tor cu tr`s`turile pu]in trase de oboseal` [i un val dedorin]` se trezi \n ea.

– N-ar trebui s` m` prive[ti astfel, spuse el cu o voceblând`.

O trase lâng` el, cu regret parc`, [i-i cuprinse buzele\ntr-un s`rut cuminte. Catherine \[i \nnod` bra]ele \n jurulgâtului s`u, ner`bd`toare, pasionat`. Voia s`-l scoat` dinaceast` ciudat` rezerv`, voia s` retr`iasc` acea aventur`

UMBRE |N RÅSUL T~U 119

magic` pe care o avuseser` \mpreun`... pentru a nu se maigândi, a nu-i mai fi team`. |l sim]i tremurând, dar el se \ndep`rt`.

– Du-te s` te schimbi, Cat, murmur` el, masa va fi servit`curând.

Ea r`mase o clip` nemi[cat`, dezorientat`, apoi se resemn`[i se duse \n camera sa. Dup` un du[ rapid, \mbr`c` un negli-jeu din m`tase bordo [i se gr`bi s` i se al`ture lui Kent \nsalon.

|n absen]a sa, se adusese masa. Kent \i f`cu semn s` sea[eze [i-i oferi \n t`cere o cea[c` de cafea. Pe m`su[a joas` eraa[ezat` o tav` cu sandvi[uri [i ea lu` unul. Kent nu mânca, \[isorbea cafeaua privind atent, cu \nc`p`]ânare, podeaua.Tensiunea dintre ei era aproape palpabil` [i ea tres`ri când o\ntreb` pe nea[teptate:

– Cine era acel b`rbat c`ruia \i vorbeai la aeroport?– Rick Moss.– Fostul t`u manager?– Da.– A[adar, este tot \n Las Vegas, spuse el cu un aer gânditor.

~sta poate fi un lucru bun. Mi-ar pl`cea s`-l \ntâlnesc, pentrua vedea dac` nu putem g`si un mijloc de a te elibera de acestcontract cu el.

O privi [i \n fa]a minei ei speriate, ad`ug` pe un tonlini[titor:

– Nu te nelini[ti, Cat. |n]eleg c` nu vrei s`-]i reiei cariera.Pur [i simplu nu-mi place s` te [tiu legat` de el \n felul acesta.

Nici Catherinei nu-i pl`cea mai mult, dar \i pl`cea [i maipu]in \nc` ideea unei \ntâlniri \ntre cei doi b`rba]i. N-avea\ncredere \n Rick, \n ce putea povesti.

120 ESTELLA DOUGLAS

– Nu cred c` este necesar s`-l vezi. A[a cum ai spus, nu-mivoi relua cariera, a[a c` fie c` sunt sau nu sub contract cu el,asta nu schimb` nimic... Prefer... s`-l evit.

– |n]eleg [i asta, dar pot s` m` ocup eu, f`r` s` fie nevoies`-l vezi. La urma urmei, curând voi fi so]ul t`u. Poate este oconcep]ie demodat`, dar cred c` un b`rbat trebuie s` aib`grij` de so]ia sa, s-o apere dac` este necesar de situa]iinepl`cute. Nu te fr`mânta, voi trata eu cu Moss \n locul t`u.

– Prefer s` nu-]i dai aceast` osteneal`.– Cred c` trebuie. Datorit` acestui contract, el de]ine un

control asupra ta. |ntr-un anumit fel, \n calitate de artist`, \iapar]ii.

Catherine se ridic` [i se a[ez` \n fa]a ferestrei, cu spatele\ntors spre Kent. Inspir` adânc [i spuse:

– {tiu, Cat Delin \i apar]ine, dar este pu]in normal, el acreat-o.

– Ce vrei s` spui prin „creat“?– Aproape tot ceea ce s-a scris \n leg`tur` cu cei doi Devlin

este produs de imagina]ia lui Rick. Voia ca noi s` avem o anu-mit` imagine, a[a c` ne-a inventat ni[te antecedente potrivitecu aceast` imagine. Realitatea este departe de a fi atât deseduc`toare.

– {i \mi vei spune acum adev`rul? \ntreb` Kent cu un viuinteres.

– Voi \ncerca... Casey [i cu mine am crescut la Toronto.Tata nu era pastor, nici m`car n-am avut un tat`. Mama nu eragenul de femeie pe care b`rba]ii o vor de so]ie, dac` \n]elegice vreau s` spun. Cel mai ades, tr`ia din ajutoare sociale, daruneori, g`sea o slujb` de chelneri]` de bar. N-am \n]eles foarte

UMBRE |N RÅSUL T~U 121

bine \n acea perioad`... dar avea mul]i prieteni b`rba]i.Oricum, ne-a abandonat când eu aveam treisprezece ani [iCasey cincisprezece. Nu mi-a lipsit niciodat`; fratele meu seocupa de mine mult mai bine decât o f`cuse ea. Dup` ple-carea sa, ne-am descurcat singuri.

– Nu \n]eleg, interveni Kent. {i oamenii de la serviciulsocial? De ce n-a]i fost du[i \ntr-un c`min familial?

Ea l`s` s`-i scape un râs u[or.– Nu ne-au putut prinde niciodat`! Nu voiam s` fim

desp`r]i]i...– Dar cum tr`ia]i?– Oh, nu a[a r`u! Aveam o camer` [i, atâta timp cât puteam

pl`ti chiria, proprietarul nu se preocupa de vârsta noastr`.Unul din prietenii mamei \[i uitase chitara \nainte de a se muta[i Casey a \nv`]at s` cânte singur la ea. Cântam la col]urilestr`zilor [i oamenii ne d`deau bani.

– Nu reu[esc s`-mi imaginez cum n-au putut autorit`]ile s`pun` mâna pe voi. {i [coala?

Catherine zâmbi la aceast` \ntrebare naiv`. Kent era inca-pabil s` \n]eleag`, el avusese o copil`rie atât de diferit`, atâtde ocrotit`!

– N-am mers la [coal`. }i se pare poate greu de crezut, dar\n ora[ele mari, ca Toronto sau Vancouver, sunt sute de copiisinguri. Fugari sau abandona]i, ca noi.

Kent r`mase o clip` t`cut.– De aceea n-ai vorbit niciodat` despre asta? Pentru c` era

o perioad` nefericit` din via]a ta?Se apropie \ncet de ea. |i v`zu imaginea \n geam, dar nu se

\ntoarse. Nu dorea s` citeasc` mil` pe chipul lui. Prezentate \n

122 ESTELLA DOUGLAS

acest mod banal, faptele p`reau triste [i regretabile. Cu toateacestea, \[i amintea de momentele de fericire, privilegiate, cufratele s`u, când erau atât de apropia]i unul de cel`lalt.

– Nu, te \n[eli, protest` ea cu o voce emo]ionat`. |n aceast`privin]`, eram foarte fericit`... Casey [i cu mine eram foarteapropia]i unul de altul; el avea grij` de mine, m` ocrotea...

– {i \ntr-o zi a ap`rut Rick Moss?– Ne-a auzit cântând [i ne-a promis cerul [i p`mântul, ca s`

spun a[a. Casey n-avea \ncredere \n Rick, era prudent dininstinct. Dar eu eram entuziasmat` de planurile sale [i fratelemeu a cedat \n cele din urm`. Asta era cu aproximativ [ase luni\nainte de sosirea noastr` \n Las Vegas. Rick ne-a f`cut s` lu`mlec]ii de canto, de dans, de dic]ie... El a conceput [i montatspectacolul el a f`cut tot! Pe scurt, el i-a creat pe cei doiDevlin.

Când se \ntoarse spre Kent cu un zâmbet amar, el o\mbr`]i[` [i o trase lâng` el.

– De ce ]i-a fost atât de team` s`-mi poveste[ti asta? Nueste copil`ria idilic` despre care vorbeau ziarele, dar v`admir [i mai mult pentru asta pe fratele t`u [i pe tine. A]ireu[it s` v` dep`[i]i problemele, s` v` construi]i o via]`deosebit`.

Catherine \l privea mirat`. A[adar, nu era sup`rat, nicim`car [ocat!

– Dar... [i cariera ta? \ng`im` ea. Contai pe reputa]ia mea,pe imaginea mea irepro[abil`?

El schi]` un zâmbet [i-[i spori \mbr`]i[area.– Mai contez [i acum. |n momentul de fa]`, nimeni nu va

descoperi adev`rul.

UMBRE |N RÅSUL T~U 123

Ea se \ndep`rt` \ncet. Kent nu cuno[tea decât o parte dinadev`r, o foarte mic` parte. Ar fi trebuit s`-i m`rturiseasc` [irestul, dar nu reu[ea s` se hot`rasc` s-o fac`.

– Kent, sunt obosit`. Acum, dac` nu te superi, m` voi duces` m` culc.

– Nu m` sup`r deloc, r`spunse el cu amabilitate. A fost osear` lung`.

}inând-o de talie, o conduse pân` la u[`.– Mai este o camer` \n acest apartament, preciz` el. |n

seara aceasta m` voi instala acolo, ca s` nu fii deranjat`.Noapte bun`, Cat.

O s`rut` u[or pe tâmpl` [i plec`.Catherine \[i scoase capotul [i descoperi patul cu un aer

gânditor. Atitudinea lui Kent o descump`nise pu]in. Nup`ruse [ocat s` descopere c` imaginea atât de fermec`toare alui Cat Devlin era construit` pe minciun`. Pân` la urm` b`nuic`-i fusese mil` de ea, mil` de copil`ria ei trist`. F`r` \ndoial`,n-o crezuse când pretinsese c` atunci fusese fericit`. {i totu[i,era adev`rat, avusese \mpreun` cu fratele ei momente de feri-cire nevinovat`. Mai târziu, o dat` cu lansarea carierei lor,leg`turile dintre ei sl`biser`, se \ndep`rtaser` \n mod sensibilunul de cel`lalt, f`r` s` [tie de ce, f`r` s` vrea...

Oare cum putuse fi atât de oarb`? De ce oare nu-i spuseseRick? Ar fi g`sit un mijloc de a-l ajuta pe Casey, f`r` s` se [tieceva. {i chiar dac` s-ar fi aflat, via]a lui n-avea oare mai mult`valoare decât cariera lor?

* * *

124 ESTELLA DOUGLAS

A doua zi, lu` prânzul cu Kent \ntr-un restaurant adorabil,apoi se duser` la biroul judec`torului districtual, unde trebuiacelebrat` c`s`toria. Catherine purta un costum de culoare alb-g`lbui, cu o bluz` din crepde[in galben. Kent \i oferise unbuchet mic din trandafiri de o uimitoare culoare – ca lev`n]ica– ce se asorta cu bijuteriile din ametist.

Ceremonia, foarte sobr`, se desf`[ur` \n prezen]a a doisecretari cu figuri lugubre care fuseser` solicita]i ca martori.Când Kent f`cu s` alunece pe degetul lui Cat verigheta masiv`din aur [i o s`rut` pe obraz, \i fu greu s` se conving` c` era\ntr-adev`r c`s`torit`. Era totu[i u[urat` c` el nu dorise maimult` pomp`. Aceast` simplitate \i convenea prin intimitatea[i discre]ia ei.

Dar se \n[elase.Când ie[ir` pe u[`, ea r`mase \ncremenit` de stupefac]ie.

Oare de ce n-o avertizase Kent? Pe treptele cl`dirii eraunenum`ra]i oameni... oameni \narma]i cu microfoane [icamere de luat vederi... Presa d`dea din nou n`val` \n via]aei! O clip` sper` c` era vorba despre o coinciden]`, dar tre-bui s` se resemneze când \ntreb`rile izbucnir` din toatep`r]ile.

– Domni[oar` Devlin, este adev`rat zvonul care circul`...– De ce a]i ales Las Vegas?– Unde ve]i petrece luna de miere?– Pe când \ntoarcerea pe scen`?|i arunc` lui Kent o privire furioas`. El o lu` de talie [i se

aplec` pentru a-i murmura la ureche:– Nu face figura asta, Cat. Nu i-am anun]at eu, dar pentru

c` sunt aici, trebuie s-i \nfrunt`m. Haide, zâmbe[te!

UMBRE |N RÅSUL T~U 125giannijollys

El \nsu[i adres` mul]imii de jurnali[ti un zâmbetbinevoitor. Catherine n-avea de ales decât s`-l urmeze, zâm-bind for]at sub flashurile care se aprindeau la trecerea sa. F`r`s` renun]e la zâmbetul s`u, Kent o gr`bi s` coboare scararepetând \ntr-una, \n mod mecanic:

– F`r` comentarii! So]ia mea va face o declara]ie mai târziu.Din fericire, ma[ina era parcat` foarte aproape [i, \n ciuda

urm`ritorilor \ndârji]i, Kent reu[i s-o fac` s` urce \n ea, f`r` s`fi rostit un cuvânt. El se a[ez` la volan [i demar` \n tromb`pentru a merge la hotel. |n fa]a t`cerii sale \nc`p`]ânate, elspuse dup` un timp:

– Nu mai sta \mbufnat`, nu eu i-am anun]at. Ar trebui s`[tii c` sunt incapabil s` fac un asemenea lucru f`r` s` discut cutine.

– Atunci, cum au aflat? ripost` ea.– Nu [tiu. Ascult`, Cat, este inutil s`-]i faci sânge r`u. Pân`

la urm`, oricum tot ar fi aflat. Situa]ia ar fi fost mai pu]in peni-bil`, dac` puteam s-o prevedem ca s` ne preg`tim, darlucrurile s-au desf`[urat astfel. Nu merit` osteneala s` teenervezi.

– A[ fi prefrat s`-i evit, asta este tot, insist` ea pe un tonmoroc`nos.

{tia c` era copil`rie s`-[i reverse mânia asupra lui Kent, darprezen]a jurnali[tilor o tulburase. De altfel, avea o vag` ideedespre cine era responsabil. F`r` \ndoial` \n spatele a toateacestea era Rick! |[i f`cuse prea multe iluzii despre \ntoarcereaei pe scen`, ca s` fie str`in de aceast` afacere. Credea poate c`f`cea astfel presiune asupra sa, pentru a o obliga s`-[i reiaactivitatea \mpreun` cu el. Ei bine, \[i f`cea iluzii!

126 ESTELLA DOUGLAS

|i arunc` o privire piezi[` lui Kent. El t`cea, cu fa]a\ntunecat` [i un aer contrariat. Avea dreptul s` fie! O scosesedin \mbulzeal` [i, \n schimb, ea \l certase.

– |mi pare r`u, Kent, murmur` ea. {tiu c` nu tu e[ti celcare i-a convocat. Probabil c` este Rick. |[i imagineaz` c` astfelm` va face s` reiau spectacolele.

Kent o privi [i schimb` imediat direc]ia spre o str`du]`.Parc` ma[ina de-a lungul trotuarului [i o prinse \n bra]e cutandre]e.

– Nu dramatiza, Cat. Rick nu te poate obliga s` cân]i dinnou. M` voi ocupa eu de el. Cât despre ziari[ti, mi-ar pl`ceas`-]i pot promite c` nu-i vei mai \nfrunta niciodat`, dar astaeste imposibil. Am muncit prea mult timp [i prea mul]ioameni se bizuie pe mine ca s` renun] acum la cariera mea.Publicul va fi \ntotdeauna curios \n leg`tur` cu noi: cu mine,pentru c` sunt politician, cu tine pentru c` e[ti Cat Devlin.Dar \]i pot promite asta: voi face tot ce-mi st` \n putin]` pen-tru a te ocroti. Vom anun]a c` de acum \nainte e[ti doamnaLatimer, so]ia mea [i c` trecutul este \ncheiat. Nu-i voi l`sa s`dezgroape pove[ti vechi, draga mea.

Mi[cat` pân` la lacrimi, ea \[i \nfund` deodat` fa]a laum`rul lui. |i d`dea impresia c` este \n sfâr[it la ad`post,protejat` [i totu[i ea nu-i spusese totul.

– Kent, spuse ea cu o voce \n`bu[it`, trebuie s` [tii c`...– Nu, Cat, i-o t`ie el blând. |ntr-o zi vom vorbi despre

toate acestea mai \n am`nunt, dar nu ast`zi, nu \n ziuac`s`toriei noastre. Ast`zi, trebuie s` ne gândim la viitor, nula trecut.

O s`rut`, apoi reluar` drumul spre hotel.

UMBRE |N RÅSUL T~U 127

Al]i jurnali[ti \i a[teptau la intrare. Kent le puse din noustavil` [i o conduse pe Cat spre apartament, f`r` s` cedezeinsisten]elor lor. |n salon, g`sir` o sticl` de doi litri de[ampanie [i [ase duzini de trandafiri, fermec`toare aten]ie dinpartea lui Rick!

Catherine se posomor\ \n timp ce Kent fluier` examinândeticheta de pe sticl`.

– Foarte impresionant! coment` el cu o urm` de ironie.|ntr-adev`r, dore[te s` te recâ[tige.

– Oh, pur [i simplu are mânc`rime la t`lpi, r`spunse earidicând din umeri.

– Are ce?– Mânc`rime la t`lpi! Casey [i cu mine obi[nuiam s`

glumim pe acest subiect. |n calitate de manager al celor doiDevlin, Rick obi[nuia s` c`l`toreasc` mult. Pleca deseori \nMexic sau la Montreal, chipurile pentru a procura materialpentru spectacol, sau a g`si cântece care s` fie apoi traduse.De fapt, materialul n-a fost niciodat` mul]umitor, nici cân-tecele remarcabile. Dar presupun c` \n teorie, era o ideebun`.

– S` deduc din asta c`, \n practic`, nu era ceva profitabil?– }i-am spus, cea mai mare parte din materialul pe care-l

aducea nu valora mare lucru [i cântecele, o dat` traduse, erauridicole.

– |n acest caz, sunt surprins c` a perseverat.– Pentru c` are mânc`rime la t`lpi! Aceste c`l`torii intrau

\n cadrul cheltuielilor profesionale [i erau finan]ate din\ncas`rile noastre.

Kent f`cu o grimas` u[oar` privind [ampania [i trandafirii.

128 ESTELLA DOUGLAS

– {tiu c` asta te nec`je[te, dar cred totu[i c` voi avea o mic`discu]ie cu acest domn. Mi-ar pl`cea \ntr-adev`r s` te eliberezde acel contract cu el.

P`ru nemul]umit când ea refuz` cu fermitate, dar nuinsist`. Pu]in dup` aceea, suger`:

– Cred c` ar fi mai bine ca \n aceast` sear` s` cin`m \napartament... pentru a-i evita pe prietenii no[tri din hol. Dac`dore[ti s` te schimbi, eu voi profita pentru a da câteva tele-foane. Apoi vom gusta din aceast` [ampanie. Trebuia s` m`\ntâlnesc ast`zi cu tat`l meu la Victoria [i-mi este team` c` amuitat complet s`-l anun]. }in, de asemenea, s` afle vestea de lamine, \nainte de a fi dat` \n vileag.

Catherine n-avusese r`gaz s` se gândeasc` la James Latimer\n cursul ultimelor zile. Cum va reac]iona oare, aflând c` deacum \ncolo era so]ia fiului s`u? |n fa]a acestei probleme, sesim]i dintr-o dat` foarte obosit`. Se ridic` \ncet pentru a seduce \n camera sa s` se schimbe. |n trecere, Kent, care pusesedeja mâna pe telefon, \i adres` un zâmbet \ncurajator. Dac` arfi fost mai pu]in lucid`, ar fi fost tentat` s` cread` c` eramul]umit de c`s`toria lor neprev`zut`.

|n camer`, \n scoase taiorul [i-l ag`]` cu grij` \n dulapulpentru haine. Apoi \[i scoase cerceii de ametist din urechi[i \ncerc` s` desfac` l`n]i[orul de aur ornat cu un pandan-tiv asortat, de la gât. |ncuietoarea era tare [i dup` ce dibuiun timp, \ncerc` s` \nvârteasc` l`n]i[orul pentru a vedeamai bine. Din nefericire, o verig` a lan]ului se prinse\ntr-un fir de la bluz`. Trebuia s` se duc` s`-i cear` ajutorullui Kent.

UMBRE |N RÅSUL T~U 129

U[a r`m`sese \ntredeschis` [i covorul gros \i \n`bu[izgomotul pa[ilor. Intr` f`r` ca el s`-[i dea seama de prezen]asa. Era \nc` la telefon, \ntors cu spatele. Ea se decise s` aib`r`bdare, pentru a nu-l \ntrerupe.

F`r` s` vrea s` fie indiscret`, nu putu s` nu aud` ce spunea.Tocmai \[i d`dea osteneala s` descrie ]inuta pe care ea o pur-tase \n momentul c`s`toriei. |l ascult` \nduio[at` [i \ncepu s`râd` \nceti[ot când el exclam` cu un ton exasperat:

– Nu, mam`, nu [tiu despre ce material era vorba! Eragalben [i era moale, este tot ceea ce [tiu. Acum, las`-m` s`vorbesc cu tata.

Conversa]ia cu tat`l s`u fu mai pu]in amuzant`. Kentvorbea pu]in, se mul]umea s` asculte cu un aer \ncordat.Totu[i, exclam` brusc:

– Da, [tiu cât este de important pentru carier` s` alegi binefemeia pe care o iei de so]ie!

T`cu, mai ascult`, apoi replic`:– {tiu tot ceea ce trebuie s` [tiu despre acest subiect... Nu,

eu nu g`sesc ciudat c` a pus cap`t carierei sale dup` moarteafratelui ei... Nu [tiu ce \ncerci s` insinuezi, dar de acum \ncoloeste nora ta, a[a c` n-ai ce s` faci, decât s` accep]i... A fost f`r`\ndoial` un accident de ma[in`, nu exist` nici cel mai micscandal dedesubt... Erau foarte apropia]i unul de altul... Câtdespre atitudinea ei de acum, ]i-am explicat...

130 ESTELLA DOUGLAS

Capitolul 10

Catherine \nchise \ncet u[a camerei \n urma ei. De ce oarese oprise s` asculte? Kent respinsese cu t`rie aluziile tat`luis`u la un scandal. Dar scandalul exista, a[tepta \n umbr`, ca ocreatur` oribil`, s` fie descoperit \ntr-o bun` zi. |n complici-tate cu Rick [i sub influen]a sa, ascunsese adev`rul asupramor]ii lui Casey, f`când s` se cread` \ntr-un accident dema[in`. Dar [i alte persoane puteau fi la curent cu toxicoma-nia fratelui s`u, chiar dac` ea nu era. Casey nu tr`ise \ntr-unpustiu, avusese prieteni, cuno[tin]e. Cineva putea s` se decid`subit s` vorbeasc`.

{i Rick! O lipsise de orice [ans` s` revin` asupra celor\ntâmplate. Ei nu mai puteau anula aceast` c`s`torie acum,prea mul]i oameni cuno[teau vestea. Iar s` fug`... era suficients` dea na[tere la un scandal.

N-avea de ales, trebuia s` continue s` tac`. Secretul fusesep`strat ani de zile, se va ruga s` r`mân`...

Se uit` la pandantiv [i-[i d`du seama c` l-ar fi putut mira peKent dac` o g`sea \n aceea[i ]inut`. Prinse lacrima de ametist

[i trase cu o smucitur`. Lan]ul se rupse; \l arunc` pe m`su]ade toalet` [i se dezbr`c` \n grab`. Se schimb` \ntr-o rochielung` din crep verde ca smaraldul, \[i ref`cu machiajul [i \[iperie p`rul. |[i puse apoi la gât colierul de diamant, cerceiiasorta]i \n urechi, se \nc`l]` [i se \ntoarse \n salon.

Kent se afla \n picioare lâng` telefonul pe care-l priveaintens, cu un aer preocupat. De data aceasta o auzi intrând [ise \ntoarse spre ea cu o fa]` foarte palid`, marcat` de triste]e.

Se privir` amândoi \n t`cere. Catherine ezit`, cu inima pal-pitând [i jucându-se nervos cu verigheta de aur care-i \mpodobeadegetul. |n cele din urm`, \l \ntreb` cu o voce nesigur`:

– Tat`l t`u... a fost foarte tulburat?– N-a comandat o fanfar` pentru a ne \ntâmpina la

\ntoarcerea noastr`, \n orice caz, ripost` el.O v`zu pe Catherine tres`rind sub asprimea acestor

cuvinte [i se calm` imediat.– |mi pare r`u, n-am nici un drept s` m` descarc asupra ta.

Era pur [i simplu furios. Ar fi trebuit s` m` a[tept la asta, darcredeam c` \n fa]a faptului \mplinit, va ceda cu pl`cere. |i [tiureputa]ia, este considerat autoritar, nemilos chiar, `sta estefelul s`u de a fi \n afaceri. |n familie... a fost un tat` sever, une-ori pu]in distant, totu[i l-am respectat \ntotdeauna [i amcrezut mereu c` m` iubea. Credeam c`-l cunosc, \ns` \nceps`-mi spun c` m` \n[elam.

Catherine era \nnebunit` de o asemenea decep]ie. Ea eraresponsabil` pentru aceast` decep]ie. N-ar fi trebuit s` accepteniciodat` s`-l ia \n c`s`torie pe Kent. Dorea s` se duc` spre el,s`-l consoleze, dar \n acela[i timp se sim]ea neputincioas` [ir`mase ]intuit` locului. N-ar fi trebuit s` intre niciodat` \nvia]a lui...

132 ESTELLA DOUGLAS

El \i adres ̀un zâmbet dezarmant, apoi se apropie [i-i lu ̀mâinile.– |i pare r`u, Cat. A fost o zi \ngrozitoare pentru amândoi

nu-i a[a? Meri]i mult mai mult decât ceea ce am fost \n stares`-]i dau. Voi face totul pentru a-]i face viitorul mai fericit. |naceast` diminea]` ne-am f`cut unele promisiuni [i vreau s` [tiic` mi le voi ]ine. Sunt poate pu]in demodat, dar nu cred \ndivor], la primul semn de criz`. C`s`toria este f`cut` s` durezepentru totdeauna. Trebuie ca amândoi s` ne str`duim s`reu[im \n a noastr`. Dac` exist` probleme, cu efort, le vomputea dep`[i. {i o vom face, nu-i a[a, Cat?

Catherine l`s` ochii \n jos pentru a-[i ascunde ru[inea. Elnu cuno[tea toate problemele pe care le vor avea de \nfruntat,nu [tia c` unele nu vor fi dep`[ite niciodat`.

Pe m`sur` ce seara \nainta, se sim]ea mai vinovat`. Kent sestr`dui s` fie vesel, s` glumeasc`, dar ea \i surprindea uneori\n ochi un lic`r de triste]e; ghicea atunci c` se gândea la tat`ls`u, la aceast` ruptur` penibil` dintre ei... ruptur` a c`reicauz` era ea.

A[eza]i pe canapea, b`ur` o ultim` cea[c` de cafea. Kent \[itrecuse bra]ul \n jurul ei [i-i mângâia u[or umerii.

– Ai o piele atât de delicat`! S-ar putea spune c` am ocatifea sub degete, murmur` el.

|[i puse cea[ca pe o m`su[` mic`, rotund` [i o trase maiaproape.

Când \l v`zu aplecându-se spre ea, se \ndep`rt`, se ridic` [ir`mase \n picioare la distan]`, \ntoars` cu spatele. Nu puteasuporta aceast` tandre]e care nu f`cea decât s`-i agravezesentimentul de nevinov`]ie.

– S` ie[im pu]in! exclam` ea cu o voce nesigur`.– Vrei s` ie[im?Ea se \ntoarse [i-i zâmbi cu efort.

UMBRE |N RÅSUL T~U 133

– Da. S` coborâm la cazinou. Mi-ar pl`cea s` joc la black-jack.Casey [i cu mine jucam deseori dup` spectacol. Este foarteamuzant [i n-am mai jucat de mul]i ani.

Simula entuziasmul, dar \n vocea sa era o nuan]` de dis-perare [i-l v`zu \ncruntându-se. Trebuia s` plece totu[i dinaceast` camer`, de lâng` Kent, \nainte de a se l`sa antrenat`s` spun` ni[te lucruri pe care voia s` le ]in` mai bine ascunse.

– Este aproape miezul nop]ii, Cat!Kent o privea atent, remarcând gesturile ei nervoase [i

privirea ascuns`.– Oh! [tii c` \n Las Vegas, ora n-are nici o importan]`!El se ridic` [i se apropie \n timp ce ea continua s`

sporov`iasc` agitat`.– Nu te nelini[ti, Kent, nu-]i voi pierde to]i banii, [tiu s` joc.

Casey [i cu mine aveam o tehnic` bine pus` la punct: trebuies` vezi care este cartea de deasupra când cel care d` c`r]ile...

– Nu-]i fie team` de mine, i-o t`ie Kent cu blânde]e.– Team`?– Ai fost \ncordat` toat` seara... ca o pisic` pe un acoperi[

fierbinte, glumi el. |n acea sear` a fost prima dat` pentru tine,dar de data asta va fi mai bine, promit. Aceasta este noapteanun]ii noastre, dragostea mea, [i nu vreau s-o petrecemjucând c`r]i.

Se aplec` [i-i c`ut` buzele. O clip`, ea rezist`, ]eap`n` [irece \n bra]ele sale. Apoi, \ncetul cu \ncetul se destinse,cedând tulbur`rii delicioase care se trezea \n ea. Ru[inea ocople[i din nou; f`r` \ndoial`, va fi din nou \mpov`rat` detriste]e \n fa]a acestei tandre]i pe care n-o merita, dar pentrumoment, savura \n mod egoist aceast` pl`cere pe care i-ooferea, care \i potolea nelini[tile.

134 ESTELLA DOUGLAS

Respira greu când \n cele din urm` el \[i \ndep`rt` capul[i-i zâmbi. O ridic` atent [i o privi insistent cu ochii s`i de unalbastru impresionant. Tulburat`, ea \[i \nnod` bra]ele \n jurulgâtului s`u [i-[i ascunse fa]a la um`rul lui. Merita mult maimult decât \i d`dea ea! Merita \ncredere, sinceritate, iar ea eraprea slab` pentru a i le putea acorda. Ni[te lacrimi i se ivir` subpleoape [i \nchise ochii \n timp ce el o ducea spre dormitor.

* * *

Zilele urm`toare se desf`[urar` totu[i \n mod pl`cut. Kentaranjase s` fie liber toat` s`pt`mâna [i de[i \i propusese s`mearg` \n alt` parte, Catherine descoperi c` era \ncântat` desejurul la Las Vegas. |ntr-un fel, era o parte din via]a ei aici.Tr`ise aici timp de cinci ani, cuno[tea locuri neobi[nuite, pecare marea parte a turi[tilor nu le [tia. |[i f`cuse o bucurie dina i le ar`ta lui Kent. |n mod inevitabil, i se \ntâmpl` s` fierecunoscut` \n timpul plimb`rilor lor; nu refuz` s` semnezeun autograf pentru a-[i mul]imi admiratorii.

Trandafirii de la Rick se ofiliser`, f`r` ca el s` \ncerce s-ocontacteze [i, \ncetul cu \ncetul, \[i uit` temerile. Nurenun]ase totu[i s`-i m`rturiseasc` lui Kent adev`rul despremoartea lui Casey: evitase pur [i simplu s` se mai gândeasc`la asta, pentru a nu-i strica fericirea.

Erau c`s`tori]i de patru zile când, dup`-amiaza târziu se\ntorceau la hotel, dup` ce-[i petrecuser` ziua la ferma unuiprieten al Catherinei. Când Anthony Graves telefonase s`-iinvite, ea ezitase mai \ntâi, de team` ca el s` nu vorbeasc`despre Casey. Apoi, pentru c` nu voia s`-l supere, nici s`invoce ni[te scuze vagi \n prezen]a lui Kent, \n cele din urm`

UMBRE |N RÅSUL T~U 135

accept`. Se nelini[tise degeaba, c`ci actorul \i ghici reticen]elede a evoca trecutul [i se mul]umi cu discu]iile banale despreexisten]a lor actual`.

– Vrei s` te odihne[ti pu]in? o \ntreb` Kent, deschizând u[aapartamentului. Vom sta treji pân` târziu, dac` asist`m laspectacolul lui Anthony.

– Da, sunt pu]in obosit`. Nu te deranjeaz` s` mergi la acestspectacol?

– Deloc! Tony \mi este foarte simpatic... mai ales dup` cel-am \ntâlnit, ad`ug` el zâmbind.

Catherine \l privi cu un aer mirat [i \ncepu s` râd`,\mbr`]i[ând-o.

– Când ai propus s`-i facem o vizit`, mi-a fost team` s` num` confrunt cu una din vechile tale cuceriri!

– Tony? Este destul de b`trân pentru a-mi putea fi bunic!– Acum [tiu, spuse el cu satisfac]ie.Se opri e nea[teptate \n u[` [i exclam`:– Tat`, ce faci aici?– Am vrut s`-]i vorbesc.James Latimer se adresase fiului s`u, dar o privea insistent

pe Catherine cu ochii negri marca]i de o evident` ostilitate– Sunt \n plin` lun` de miere, tat`, protest` Kent pe un ton

aparent degajat. Oare nu mai poate a[tepta?– Nu cred.B`trânul domn p`rea c`-[i st`pâne[re cu greu mânia.

Catherine o ghici [i tres`ri când se \ntoarse spre ea.– I-ai spus ce complota]i dumneata [i am`râtul acela mic?Ea \l privea atent, \nghe]at` de groaz`. Rick... f`cea cu siguran]`

aluzie la Rick... N-avea ve[ti de la el, nu \ncercase nici s-o vad`.Asta nu i se potrivea... Ce f`cuse oare?

136 ESTELLA DOUGLAS

Kent o v`zu p`lind [i-l interpel` pe tat`l s`u pe un ton sever:– Despre ce vorbe[ti?James Latimer schi]` un zâmbet ne\ndur`tor, f`r` s` piard`

din ochi chipul alb ca varul al Catherinei.– Trebuie oare s`-i spun eu? i-o trânti el. Trebuie s`-i spun

c` mica aventurier` pe care a f`cut prostia s-o ia de so]ie caut`s` m` escrocheze? Trebuie s`-i spun cum amantul dumitale\ncearc` s` m` [antajeze?

|[i pierdea treptat sângele rece [i ridic` vocea.Fa]a lui James Latimer exprima mai mult decât mânie, ar`ta

triumful s`u. Nu se \n[elase cu privire la Catherine [i erasatisf`cut. Atunci, ea \[i veni \n fire [i \ntreb` cu curaj:

– Este vorba despre Rick, nu-i a[a? Ce vrea?– Nu te preface c` nu [tii! bomb`ni b`trânul.– Nu [tiu! ripost` ea, furioas` la rândul s`u.|i privi pe amândoi. Kent era livid, cu un aer r`t`cit [i

suferin]a lui o tulbur`.– Indiferent ce spune tat`l t`u, declar` ea, Rick Moss nu

este amantul meu [i n-a fost niciodat`. |l ur`sc [i l-a[ fi ucisdac` puteam!

Câteva secunde, ea \i sus]inu privirea f`r` s` cedeze, apoi \l v`zurespirând adânc pentru a se calma [i \ntorcându-se spre tat`l s`u.

– Vreau s` [tiu ce s-a \ntâmplat! pretinse el.– Rick Moss a venit s` m` vad` ieri sear`. Are \n posesia lui

ni[te fotografii... Mi le va vinde cu negativele pentru o sut` demii de dolari. Trebuie s` ced`m, deoarece dac` le va publicavreodat`, cariera ta politic` va fi distrus`.

Kent tres`ri, p`li [i mai mult.– Ce fel de fotografii? \ntreb` cu o voce r`gu[it`.Tat`l s`u \ncepu s` râd` zeflemitor.

UMBRE |N RÅSUL T~U 137

– Nu genul pornografic, dac` asta este ceea ce te fr`mânt`.|n acest caz, a[ fi l`sat-o pe aceast` fat` tristei sale sor]i! Nu,\ntr-un fel, este mai r`u. Apare al`turi de fratele ei mort.

Kent se \ncrunt` [i cl`tin` din cap.– Nu \n]eleg! Casey Devlin a murit \ntr-un accident de

ma[in`. Corpul era carbonizat, era de nerecunoscut!|nainte ca James Latimer s` poat` r`spunde, Catherine

spuse calm`:– Noi am falsificat adev`rul. Casey n-a murit \ntr-un acci-

dent de ma[in`, a murit dintr-o supradoz`. Nu voia s` se afle,a[a c` l-am l`sat... l-am l`sat pe Rick s` m` conving` s`ascundem ceea ce s-a \ntâmplat.

Se str`duia s`-[i \n`bu[e lacrimile, lupta \mpotrivadescump`nirii sale. Nu [tia de existen]a acestor fotografii [i nu[tiuse niciodat` c` Rick le f`cuse. Totu[i, perfidia lui n-o miradeloc, p`strase probabil aceste dovezi la ad`post to]i ace[tiani, pândind aceast` ocazie favorabil` s` se foloseasc` de ele...[i s`-i distrug` via]a.

– |n fotografii, ea st` \n picioare lâng` corpul lui [i ]ine \nmân` o sering` [i un pachet cu praf alb, explic` JamesLatimer. Ceea ce s-a \ntâmplat mi se pare evident, eu...

– Când vrea Moss banii? i-o t`ie Kent pe un ton ab`tut.– Poimâine! Pl`ti]i \n bancnote mici, aici \n Las Vegas. {i

pretinde dolari americani!– Atunci, te po]i \ntoarce \n Victoria. M` voi ocupa eu de

asta.– Am mai multe posibilit`]i decât tine, replic` James

Latimer. Voi pl`ti eu. Pentru asta sunt f`cu]i ta]ii!Exista o anumit` ironie \n cuvintele sale. Kent se revolt`

imediat.

138 ESTELLA DOUGLAS

– Am spus c` m` voi ocupa eu! Ascult`, nu mai sunt unpu[ti care a spart geamul vecinului [i al c`rui tat` trebuie s`aplaneze incidentul. Am crescut, chiar dac` refuzi s-o admi]i.Sunt b`rbat [i-mi asum propria mea via]` [i propriile meleprobleme.

– Pe legea mea, ai reu[it pân` acum! Ai l`sat-o pe aceast`fat` s` te farmece. Dac` o voiai, puteai s-o ai ca amant`. Nuerai obligat s` te \nsori!

Catherine \[i re]inu respira]ia v`zându-l pe Kent strâgândpumnii. Când schi]` un gest spre tat`l s`u, se a[ez` brusc\ntre ei.

– Opre[te-te, Kent! Nu vreau s` v` bate]i din cauza mea!– Nu-l voi l`sa s` vorbeasc` \n acest fel despre tine! replic`

el cu o voce aspr`.Se ag`]` de bra]ul s`u cu toat` energia disper`rii.– Te rog, \l implor` ea. Uit` toate astea. Te rog...El ezit`, apoi \[i trecu bra]ul \n jurul umerilor ei [i se

\ntoarse spre tat`l s`u.– Din considera]ie pentru Cat [i... pentru mama, voi face

astfel ca [i când n-ai spus nimic. Dar fie c`-]i place sau nu, deacum \nainte Cat este so]ia mea [i ai face mai bine s` teobi[nuie[ti cu aceast` idee. Acum, cred c` ar trebui s` tele-fon`m la aeroport pentru a-]i rezerva un loc la avion.

– Nu trebuie s` te obose[ti! i-o trânti James Latimer. O s`m` ocup eu \nsumi de asta.

Ie[i trântind u[a \n urma lui. Dup` câteva minute,Catherine \ndr`zni s` rup` t`cerea ap`s`toare ce domnea \n\nc`pere.

– |mi pare r`u, nu...Se \ntrerupse \n fa]a chipului trist al lui Kent.

UMBRE |N RÅSUL T~U 139

– Am putea vorbi despre asta mai târziu? spuse el. Amnevoie de timp pentru a \n]elege ce mi se \ntâmpl`.

|[i mas` tâmplele cu un gest obosit, apoi o privi cu un aer trist.– Sunt dezolat, relu` el. Voi ie[i pu]in. {tiu c` n-ar trebui

s` te las astfel... dar acum... nu g`sesc nimic de spus. Nu [tiuce s` cred. |n orice caz, sunt sigur c` n-ai nimic de-a face cuaceast` poveste [i c` nu tu l-ai incitat pe Moss la acest [antajodios. Am \ncredere \n tine, chiar dac` nu mi-ai acordatdestul` \ncredere pentru a-mi vorbi despre fratele t`u. Pur [isimplu... am nevoie de pu]in timp.

Zgomotul u[ii care se \nchise \ncet dup` el p`ru asurzitor\n lini[tea grea din \nc`pere. El avea nevoie de timp ca s` nurosteasc` ni[te cuvinte necugetate, se gândi Catherine cuam`r`ciune. Luase cu u[urin]` decizia de a se c`s`tori cu ea [iasta \i servea de lec]ie. Cum s` se \mpiedice s` nu regrete c`intrase \n via]a lui?

Orbit` de lacrimi, se ghemui pe canapea [i plânse pes`turate. Când criza fu dep`[it`, se str`dui s` examinezesitua]ia cu calm. Kent nu-l putea l`sa pe tat`l s`u s` pl`teasc`pentru o c`s`torie nefericit`, iar ea nu-l putea l`sa pe Kent s`pl`teasc` pentru gre[elile ei de odinioar`. Trebuia s` ia asupraei rezolvarea problemei cu Rick. |n emo]ia plec`rii, oricum segândise s` ia cu ea cutia cu bijuterii. O va scoate din casa debani a hotelului [i i-o va oferi lui Rick \n loc de bani.

|[i [terse lacrimile [i se duse \n camera sa pentru a seschimba. F`r` \ndoial`, nu-i va fi foarte greu s`-l g`seasc` pevechiul ei manager. Aparent, nu-[i schimbase obiceiurile [iprobabil frecventa \nc` acelea[i locuri.

* * *

140 ESTELLA DOUGLAS

Câteva ore mai târziu, se afla \n fa]a unei u[i de pe unculoar de la „Palace Cesar“ [i se \narm` cu tot curajul pentrua se hot`r\ s` cioc`neasc`. Rick nu pierduse timpul pentru ase bucura de viitoarea avere! Barmanul de la pensiunea jalnic`unde se informase despre el \i spusese c` se mutase chiar dediminea]` \ntr-un domiciliu mai fastuos.

|n cele din urm` cioc`ni, cu vaga speran]` c` nu-i va r`spundenimeni; cu toate acestea, u[a se deschise aproape imediat.

– Ei bine, dar aceasta este Cat Devlin!Rick se \nclin` [i o invit` cu un gest s` intre.– C`rui fapt datorez pl`cerea acestei vizite, draga mea? o

\ntreb` el, \n timp ce trecea \n t`cere prin fa]a lui.– Cred c` ghice[ti, Rick, \i replic` ea.Rezemat neglijent de u[`, el f`cu o figur` mirat`.– Adev`rat? Poate dore[ti s`-]i revezi vechii prieteni, seara asta?– Nu este o vizit` de prietenie, [tii foarte bine!El f`cu o mutr` ironic` [i se \ndrept`.– Pe legea mea, chiar dac` este una de afaceri, ne putem

instala mai confortabil. Ia loc, te rog. Voi cere s` ne aduc` deb`ut. {ampanie, presupun? Este atât de mult timp de cândn-am vorbit, trebuie s` s`rb`torim ocazia.

Se \ndrept` spre telefon, dar Catherine nu se mi[c`.– Nu vreau nimic altceva decât fotografiile [i negativele,

i-o arunc` ea pe un ton de ghea]`.Rick ridic` spre ea o privire nevinovat`.– Ce fotografii?– O [tii foarte bine, izbucni ea, pierzându-[i sângele rece.

Le vreau. Oh, nu te nelini[ti... {tiu c` va trebui s` pl`tesc pen-tru asta. Dar le vreau [i refuz ca familia Latimer s` fieamestecat`. Este o afacere \ntre tine [i mine.

UMBRE |N RÅSUL T~U 141

Masca de nevinov`]ie disp`ru, f`când loc vicleniei [i calculului.– {tii cât cer?– O sut` de mii de dolari.– Bani ghea]`, \i aminti el cu un zâmbet sarcastic.– Nu-i am, spuse atunci Catherine f`r` ocol. Dar am

bijuteriile mele.Scoase din po[et` cutia pe care o luase din seiful hotelului

[i o a[ez` pe mas`.– |mi [tii bijuteriile, Rick, continu` ea. Le po]i avea \n

schimbul fotografiilor [i a negativelor. Valoreaz` dublu a ceeace pretinzi tu.

Rick r`mase o clip` gânditor, apoi \ntreb`:– |ntr-adev`r, Cat?– O [tii bine! Te-ai plâns destul de pre] când mi le-a

cump`rat Casey. N-am vândut decât o sigur` parur` dup`moartea sa... smaraldele. Toate celelalte sunt aici.

Cu un aer indiferent, el se apropie de mas`, puse mâna pecutie [i o deschise. Când \l v`zu sco]ând perlele, pip`indu-le,Catherine avu impresia c` o violase. Chiar dac` refuza s` le ia,se \ndoia c` va mai putea s` le poarte din nou.

– Sunt foarte frumoase, spuse el dup` o clip`. Totul estefoarte frumos, dar nu valoreaz` o sut` de mii de dolari.

– |]i ba]i joc de mine! Aceste bijuterii valoreaz` dublu,protest` ea.

Se sim]ea cuprins` de nelini[te [i-[i st`pâni cu greutremurul din voce. Totu[i, nu trebuia s`-l lase s`-i ghiceasc`temerile.

– |mi pare r`u, micu]o, nu!Ridic` din umeri cu dezinvoltur` [i arunc` perlele \n cutia

pe care o puse pe mas`.

142 ESTELLA DOUGLAS

– Vreau acele fotografii, Rick, spuse Catherine printre din]i.– Dar... le vei avea, r`spunse el zâmbindu-i.Ea \l privi, dintr-o dat` atent`.– Ce vrei s` spui?– Vei avea fotografiile [i negativele când \]i vei \ndeplini

contractul. Vreau s` spun, cântând, desigur, nu ascunzându-te\n Canada. Vreau s` urci din nou pe scen`. |n schimb, \]i voida fotografiile... peste doi ani.

Automat, Catherine scutur` din cap cu un aer buimac.– Asta este, relu` el pe un ton dur, sau \nmânez fotografiile

presei.– {i dac` fac rost de bani? \ng`im` ea, disperat`.– Inutil. Mi-am schimbat p`rerea. Credeai f`r` \ndoial` c`

acesta este un privilegiul al femeilor, nu-i a[a? o ironiz` el.Pentru tine, acesta este singurul mod de a le ob]ine...

– Nu pot.Rick o privi atent, apoi, \n aparen]` f`r` nici o urm` de

emo]ie, declar`:– Atunci, cred c` ai face mai bine s`-l previi pe nou t`u so].

|i vei putea spune c` dac` \l intereseaz` fotografiile, le vavedea \n ziarele de diminea]`.

– Te \n[eli!– Z`u? Vezi tu, poli]ia ar putea s` pun` imediat \ntreb`ri

despre moartea fratelui t`u, s` \ntrebe de exemplu de ce aimin]it sau dac` era \ntr-adev`r mort când ai aruncat ma[ina depe falez`.

– Era mot! E[ti cel mai \n m`sur` s` [tii! |n plus, tu ai fostcel care a avut ideea acestui accident. Ai de pierdut tot atât câtmine dac` vreodat` acele poze sunt publicate.

Rick f`cu o grimas` de dezaprobare [i scutur` din cap.

UMBRE |N RÅSUL T~U 143

– Deloc! Eu pot face rost de dou`zeci de martori care vorafirma c`, \n acea zi, m-au v`zut la masa de joc. Se pare chiarc` am câ[tigat! |n orice caz, nu m` aflam \n de[ert. Vinova]iisunt Brian [i cu tine! Da altfel, referitor la asta, voi explica fap-tul c` el a f`cut fotografiile [i mi le-a \ncredin]at foarte recent.

Ea tr`ia un co[mar [i [tia c` n-avea nici o [ans` s` scape.– A[adar, ce hot`r`[ti, micu]o?– |mi voi \ndeplini contractul, murmur` ea.– Perfect!|i zâmbi cu o min` triumf`tiare. Când ea \ntinse mâna s` ia

cutia cu bijuterii, el o opri.– Le po]i l`sa, Cat. Poate nu valoreaz` o sut` de mii de

dolari, dar ne vor permite s` re\ncepem. Vom avea nevoie deo orchestr`, de costume de scen`, de o sal` de repeti]ie... f`r`s` vorbim despre publicitate. Te voi suna la hotel imediat cetotul va fi aranjat.

Se \ndrept` spre u[`, deschizând-o cu un gest nep`s`tor:– Noapte bun`, Cat! Vise pl`cute!

144 ESTELLA DOUGLAS

Capitolul 11

– Unde naiba ai fost?Vocea furioas` a lui Kent se rostogoli asupra ei ca un val

nest`pânit \n momentul \n care intra \n apartament. Ea \ncre-meni, incapabil` s` r`spund`. Era la cap`tul puterilor, obosit`s` se lupte, obosit` s` braveze...

– |]i dai seama c` m-am chinuit aici ca un nebun,\ntrebându-m` ce ]i s-a putut \ntâmpla?

Avea gulerul de la c`ma[` descheiat, cravata pe deasupra [iera tras la fa]`.

– Am lipsit numai o or` [i la \ntoarcere disp`rusei. Poateam gre[it p`r`sindu-te astfel, dar trebuie s` \n]elegi, am avutun [oc! Nu voiam s` \ncep o discu]ie despre acest subiect,situa]ia este penibil` [i n-ar fi servit la nimic s` ne cert`m. Amcrezut c` era mai bine s`-mi iau timpul de a-mi reveni \naintede a vorbi despre asta.

Respira greu [i p`rea departe de a-[i fi reg`sit calmul.– Nu-mi puteam imagina un asemenea lucru! relu` el pe

un ton agitat. Credeam... mai ales dup` confiden]ele dintr-o

sear`... credeam c` numai durerea te \mpiedica s` vorbe[tidespre fratele t`u, despre trecutul t`u. Nu m-a[ fi gânditniciodat` c` se droga!

Catherine se \ntoarse, tulburat`.– |mi pare r`u, murmur` ea.– Sunt so]ul t`u! Ar fi trebuit s` ai \ncredere \n mine!– |mi pare r`u, repet` ea cu un aer jalnic. Presupun c` tat`l t`u...– Las`-l pe tata \n afar` de aceast` problem`, i-o t`ie Kent.

Pentru el, nu valorezi prea mult. Asta ne prive[te doar pe tine[i pe mine... el n-are de ce s` intervin`. E[ti so]ia mea, nu alui. Ar fi trebuit s` ai \ncredere \n mine; dac` n-ai f`cut-o, astan-are nimic de-a face cu tat`l meu.

Ea t`cea, neg`sind nimic de r`spuns.– |n orice caz, mai spuse el, nu asta este problema. Vreau

pur [i simplu s` [tiu unde ai fost!|n acea clip`, r`sun` soneria telefonului.– Este f`r` \ndoial` Peter, explic` el, \ndreptându-se spre

telefon. Aici Kent Latimer, r`spunse el, apoi dup` o scurt`t`cere: Ascult`, Peter, voi merge drept la ]in`. |]i aminte[ti dehârtia aceea prin care formulam \n scris acum câteva luni c`-]idau mân` liber` \n afacerile mele? Vreau s` te duci la mine labirou mâine diminea]` \nainte de deschiderea bursei. O veig`si \n seif cu portofelul meu de ac]iuni. Ia-le! |ndat` ce se vadeschide bursa, vreau s` \ncepi s` le lichidezi.

Se f`cu iar t`cere, apoi exclam`:– Peter, am nevoie de o sut` de mii de dolari americani, [i

am nevoie de ei repede... Nu, desigur, nu am jucat... Da, [tiuc` voi suferi o pierdere... nu m` pot explica la telefon. F` pur[i simplu ceea ce-]i cer; apoi adu-mi banii. Da, \ncearc` s` pro-tejezi valorile Latimer, dar dac` trebuie, vinde-le. Am nevoiede exact o sut` de mii de dolari.

146 ESTELLA DOUGLAS

Catherine ascultase, uluit`, apoi se str`dui s` fac` ni[tesemne c`rora Kent nu le d`dea nici o aten]ie. Se hot`r\ s`intervin` [i-l prinse de bra] cu vehemen]`.

– Nu, Kent! Nu po]i... nu trebuie s` faci asta. M-am ocupateu de Rick. L-am v`zut \n aceast` sear`. Nu mai trebuie, acum,s`-i d`m ace[ti bani.

El se \ncrunt`, privind-o, apoi exclam` imediat:– E[ti acas`, nu-i a[a? Te sun imediat, se petrece ceva aici.|nchise [i se \ntoarse spre ea.– Despre ce vorbe[ti? De ce nu mai avem nevoie de atâ]ia bani?Catherine [ov`i [i \n cele din urm` r`spunse cu o voce

stânjenit`:– Am fost s`-l v`d pe Rick \n seara asta. Voiam s` \ncerc s`

ob]in fotografiile.Kent \njur` \ncet, ridicând ochii spre cer.– N-ar fi trebuit s` te duci acolo singur`! Nu se [tie

niciodat`, ar fi putut fi periculos.Distrat, \[i d`du la o parte o [uvi]` rebel` [i ad`ug`:– A[adar, ai aceste faimoase fotografii?– Nu, m`rturisi Catherine.– Atunci, ce s-a \ntâmplat?– Am \ncheiat un acord, murmur` ea f`r` s`-l priveasc`. Mi

le va da când... \mi voi \ndeplini contractul.– Cum? }i-ai pierdut min]ile? Nu te po]i \ntoarce s` lucrezi

cu el... desigur, numai dac` nu dore[ti asta...– Nu, n-o doresc! protest` ea, este sigura solu]ie, atâta tot!

Dac` nu accept, va publica fotografiile. I-am oferit chiar [ibijuteriile mele, dar a pretins c` nu este de-ajuns.

– Dar le-a p`strat?– Da, pentru a pl`ti cheltuielile necesare spectacolului.Kent mai \njur` o dat` [i Catherine tres`ri.

UMBRE |N RÅSUL T~U 147

– E[ti sigur` c` nu dore[ti s` lucrezi din nou cu el?– O [tii bine, [opti ea cu ochii \n lacrimi.El se apropie [i o lu` \n bra]e cu tandre]e.– Nu plânge, Cat. Nu te vei mai \ntoarce acolo. Vom pl`ti.– Nu \n]elegi, Kent... El afirm` c`, acum, nu mai vrea bani.

Dore[te numai s` lucrez pentru el.Cu vârful degetelor, el \i ridic` b`rbia [i-i s`rut` buzele cu

mult` tandre]e.– Sunt convins c` va lua banii imediat ce \i vom pune la dis-

pozi]ia sa. Acum, las`-m` s`-l sun din nou pe Peter pentru apune la punct am`nuntele.

Caterine scutur` din cap cu disperare.– Nu vreau s` faci asta! |]i vei pierde timpul [i banii. |l

cunosc pe Rick, nu-[i va schimba p`rerea, ]ine s` m` recu-pereze. Este capabil s` ia banii [i s` nu dea fotografiile \nschimb.

– Ai \ncredere \n mine. Va ceda, vei vedea.– Nu, nu va ceda! De altfel, asta nu este problema ta, este

a mea. Casey era fratele meu [i eu am gre[it ascunzândadev`rul, eu trebuie s` pl`tesc acum. Refuz s` te amesteci \naceast` poveste.

Kent p`li; se \ntoarse cu un aer jignit.– |n]eleg, spuse el cu o voce aspr`. Iart`-m`. Credeam c`

\n calitate de so], participam la problemele tale. Dar se pare c`nu e[ti de acord...

F`cu o grimas` trist` [i dintr-o dat` se uit` la ea atent, cu oprivire curios de intens`.

– Chiar dac` nu suntem de acord asupra rolului unui so],admi]i c` un tat` are anumite responsabilit`]i, nu-i a[a? Ai uitatc` ai putea fi \ns`rcinat`? Nu ne-am c`s`torit \n primul rând

148 ESTELLA DOUGLAS

pentru acest motiv? Pe viitor, este mai mult decât oposibilitate... N-am jucat pocher \n fiecare noapte aici, de lac`s`toria noastr`! |l voi suna pe Peter s` fac` rost de bani.Dac` apreciezi c` intervin \n treburile tale personale, \mi parer`u. N-o fac pentru tine, ci pentru copil, care ar putea fi \npericol dac` te \nc`p`]ânezi s`-]i reiei cariera.

Catherine tres`ri, de parc` ar fi fost lovit`.– |n]eleg, murmur` ea.{i alerg` s` se refugieze \n camer`, cu ochii \notând \n lacrimi.

* * *

– B`trâne, pl`tit` astfel, pare \ntr-adev`r o sum` impresionant`,coment` Peter hipnotizat de valiza cu bancnote.

– Este o sum` impresionant`, r`spunse Kent pe un tont`ios.

Cât despre Catherine, ea evit` s` priveasc` banii. Simplulfapt de a se gândi la ei \i f`cea r`u. Toate astea erau inutile!Dac` totu[i Rick \i lua, va pretinde c`-i folose[te pentrumontarea spectacolului, dar nu va ceda pentru atât negativele[i fotografiile. Era convins` de asta, \l cuno[tea prea bine. LuiRick \i pl`cea s` tr`iasc` \n lumina reflectoarelor, \n urmavedetelor.

Peter [i Kent discutar` modalitatea de livrare a banilor [i ease str`dui s` nu-i aud`. Kent abia dac` \i vorbise de alalt`ieri [i[tia de la Peter c` pierduse mult lichidându-[i ac]iunile. Astanu f`cuse decât s`-i agraveze indispozi]ia.

Pe nea[teptate, se auzi un cioc`nit la u[`. |i v`zu pe cei doib`rba]i schimbând o privire scurt`. Erau foarte nervo[i [i nu-iputea condamna deloc. N-ai \n fiercare zi o asemenea sum` \nmâini!

UMBRE |N RÅSUL T~U 149

– M` duc, spuse Kent \nchizând valiza. Ar fi mai bine s`a[tep]i \n camera cealalt`.

Peter accept` [i lu` pre]ioasa valiz`. Kent a[tept` pân` ie[ipentru a deschide u[a.

– Cu ce v` pot ajuta? \ntreb` el cu o voce surprins`.|n u[` se afla un negru uria[, impresionant de lat \n spate.Cu toate acestea p`ru ciudat de copil`ros când \[i scoase

[apca cu un gest stângaci [i spuse:– Am venit s-o v`d pe Cat.Catherine ie[i imediat din apatie [i ridic` ochii.– Pe so]ia mea?– Brian!Cele dou` exclama]ii se auzir` \n acela[i timp. Catherine

s`ri \n picioare [i se gr`bi spre vizitator, cu mâinile \ntinse.Disp`ru pe jum`tate \ntr-o \mbr`]i[are de urs, apoi se d`du unpas \napoi [i zâmbi. Vechiul lupt`tor nu se schimbase deloc:aceea[i \nf`]i[are pu]in brutal`, aceea[i privire de o blânde]enea[teptat` a ochilor negri, pe un chip cu tr`s`turi grave.Acest colos avea o timiditate aproape boln`vicioas`, care-lf`cea \n ochii altor oameni s`rac cu duhul, dar Catherine, care\nv`]ase de-a lungul anilor s`-l cunoasc` [i s`-l iubeasc`, [tiac` juca de bun`voie acest rol, din comoditate.

– Brian, ce pl`cere s` te rev`d! exclam` ea.Se ridic` pe vârfurile picioarelor [i-l s`rut` pe obraz, ceea

ce-l f`cu s`-i acorde lui Kent o grimas` \ncurcat`. Acesta aveao min` \n acela[i timp stupefiat` [i nelini[tit`.

– Kent, totul este \n ordine, spuse Catherine. El este BrianCollins. A lucrat pentru Casey, este un prieten. Brian, el esteso]ul meu, Kent Latimer.

Kent \i \ntinse mâna cu pruden]`, ca [i când se temea s`n-o vad` zdrobit` de acea lab` neagr`.

150 ESTELLA DOUGLAS

Câteva minute mai târziu, se aflau to]i trei a[eza]i \n holulhotelului. Catherine fusese gata s`-i propun` lui Peter s` li seal`ture, dar Kent o opri cu o privire. La urma urmei, nu-iputea repro[a c` se ar`ta b`nuitor fa]` de vechile ei rela]ii!|ncurc`turile cu Rick \ndemnau la pruden]`...

Brian ajunse f`r` \ntârziere la scopul vizitei sale.– Am crezut c` inten]ionezi s`-]i reiei lucrul cu Rick,

micu]o?– A[a este, r`spunse \ncet Catherine.|i arunc` o privire lui Kent [i v`zu c` fa]a sa se \n`spri.– Este un tip josnic! Am venit s` te sf`tuiesc s` stai

deoparte.– N-am de ales, Brian.– Ce... a mai f`cut acest bandit?Ea ridic` mâinile \n semn de neputin]`, apoi \l privi pe

Kent. El \l cerceta pe Brian cu un aer gânditor [i exclam` penea[teptate:

– |i voi spune eu, Cat. {antajeaz`! Amenin]` c` dezv`luiecum a murit fratele lui Cat. Poate nu [ti]i, dar eu sunt intere-sat \ndeaproape de politic` [i, dac` faptele sunt cunoscute,cariera mea risc` s` fie compromis` serios. Mai \ntâi a pretinsbani, dar acum vrea s-o recupereze pe Cat. Ori eu n-aminten]ia s` cedez! Am f`cut rost de bani. Dac` nu-i vrea, vaputea dezv`lui totul presei, nu-mi pas`. Va fi un scandal, darni-l vom asuma [i ne vom bate.

|n timp ce vorbea, a]inti asupra Catherinei o privire careexprima ceea ce nu [tiuse s`-i spun` sau nu \ndr`znise.Niciodat` pân` atunci n-o privise astfel: ca [i când era lucrullui cel mai de pre], ca [i când o iubea... Ea tremura deemo]ie.

UMBRE |N RÅSUL T~U 151

– Este un bluf, Rick nu va face nici un scandal!Vocea lui Brian \ntrerupse acel schimb de priviri t`cut [i

privilegiat. Amândoi \[i \ndreptar` din nou aten]ia asupra lui,dar datorit` vrajei acelei simple priviri, Catherine nu se maisim]ea atât de disperat`.

– Nu cred c` este un bluf, spuse ea cu regret.– Ba da. Va avea numai de pierdut dac` adev`rul este dezv`luit.

El [i cu mine am min]it \n leg`tur` cu Casey [i cu drogurile.Catherine \l privea insistent, \n acela[i timp mirat` [i

nelini[tit`.– Ce vrei s` spui? Cum m-a]i min]it?– Ceea ve ]i-am povestit noi era o minciun`. Voiam s` evit`m

s` te duci la poli]ie [i acesta era singurul mod pe care l-am g`sitpentru a te \mpiedica. |mi pare r`u... Cat... Rick m-a convins s`-lsus]in. Cred c` nu b`nuia c`-l vei p`r`si, dar eu eram sigur c-ovei face. |n caz contrar, ]i-a[ fi m`rturisit adev`rul.

– Nu sunt sigur c` \n]eleg bine, interveni Kent.– Ce [ti]i despre moareta lui Casey? \l \ntreb` atunci Brian.– {tiu c` a murit dintr-o supradoz` [i c` Rick [i Cat au

ascuns asta, f`când s` se cread` c` a fost vorba despre unaccident de ma[in`.

– Eram [i eu acolo. A[ fi preferat s` nu fie [i Cat. Când l-amg`sit pe Casey... a trebuit s`-i d`m o explica]ie [i atunci i-amspus c` fratele ei se droga de câteva luni. |n felul acesta cre-deam c` punem cap`t \ntreb`rilor sale [i o f`ceam s` ne ajutes` ascundem ad`varata cauz` a mor]ii lui. Cat... atunci te-ammin]it... Casey era nevinovat, nu era un drogat.

Catherine cl`tin` din cap [i-l privi \nnebunit`.– Dar... nu \n]eleg, spuse ea cu o voce schimbat`. Era mort,

l-am v`zut... Am v`zut de asemenea seringa [i drogurile;cum...?

152 ESTELLA DOUGLAS

– A fost omorât, Cat.Timp de câteva secunde interminabile, ea r`mase

\mpietrit`, tras` la fa]`, tremurând din toate \ncheieturile.Kent se ridic`, se \ntoarse cu un pahar de coniac [i-i ordon`s`-l bea, apoi arunc` spre Brian o privire \ntreb`toare.Acesta accept` [i Kent se duse s` mai aduc` alte dou`pahare. Dup` aceea se a[ez` lâng` Catherine [i-i trecubra]ul \n jurul umerilor ei.

|ncetul cu \ncetul, ajutat` de coniac, ea \[i rec`p`t`culoarea [i ie[i din apatie.

– Vreau s` te explici, Brian, murmur` ea.– Este o poveste lung`... L-am \ntâlnit pe Rick la New York,

acum cincisprezece ani; \n acea vreme avea alt nume. Amlucrat pentru el. Era c`m`tar [i-i slujeam ca agent recuperator,dac` \n]elegi ce vreau s` spun. Dup` câteva luni am renun]at,nu suportam s`-mi petrec timpul brutalizând ni[te oameni.Nu l-am mai v`zut câ]iva ani, pân` când l-am re\ntâlnit la LasVegas. Devenise Rick Moss, celebrul descoperitor de talente [imanagerul celor doi Devlin. Când mi-a propus s` fiu garda decorp a lui Casey, mai \ntâi am refuzat. Dup` New York, am statun timp \n \nchisoare [i preferam s` fiu lini[tit, s` nu risc s`fiu amestecat \n ni[te lucruri necinstite. Dar l-am \ntâlnit peCasey, m-am \mprietenit cu el [i cum Rick p`rea de acumcorect, am acceptat slujba.

El se \ntrerupse un moment, privind alcoolul auriu dinpaharul s`u.

– Când am descoperit activit`]ile lui Rick, m` ata[asem devoi doi [i n-am vrut s` demisionez. Am crezut c` pot s` v`feresc de necazuri, s` v` ap`r... dar n-am fost capabil.

Tr`s`turile sale brutale tr`dau mânia [i dezgustul. Cum elt`cea, Kent \ntreb`:

UMBRE |N RÅSUL T~U 153

– Ce f`cea Moss?– Aducea amintiri din numeroasele sale c`l`torii! |n

realitate, f`cea contraband` cu droguri: cocain`, heroin`... Amdescoperit totul, dar am preferat s` tac. Nu prea [tiu cum, darCasey a descoperit [i el pân` la urm`. Pentru un copil carecrescuse pe str`zi, fratele t`u era mai degrab` naiv, Cat. S-adus la Rick [i i-a spus c`-l denun]`.

– Vrei s` spui c` Rick...– Nu, Cat! Rick nu este un asasin, dar a povestit totul tipi-

lor pentru care lucra. Presupun c` voia numai ca ei s`-l speriepe Casey. Din nefericire... el obi[nuia s` extrag` [i s` p`strezepentru el o mic` parte din fiecare livrare. Nu b`nuia c` tipiierau la curent cu asta, to]i erau... Atunci le-a c`[unat pe Casey,\n acela[i timp pentru a-l reduce la t`cere [i a se r`zbuna peRick, care \i escrocase.

Brian \[i puse paharul gol pe mas`, f`când un gest s` seridice. Kent \l opri:

– {i dumneavoastr`? Oare de ce n-a]i spus nimic? De ce l-a]iajutat pe Rick s` denatureze moartea lui Casey?

Brian oft` [i-[i frec` ceafa cu o mân` [ov`itoare.– Dumneavoastr` nu pute]i \n]elege... Tipii cu care tratase

Rick erau periculo[i. Nici via]a mea, nici a lui Cat n-ar fi valoratmare lucru dac` ne duceam s` m`rturisim la poli]ie.

Se \ntrerupse [i o privi pe Cat zâmbind.– Dar nu te nec`ji, micu]o, nu scap` el ieftin din asta. Tu [i

Casey era]i singura mea familie... Am avut grij` de ei!– Vre]i s` spune]i c`... exclam` Kent tulburat.– Ei dr`cie, nu! izbucni Brian. Nu a[a! Dup` [ederea mea

\n \nchisoare, am descoperit c` \n via]` exist` lucruri mai reledecât moartea. S` fii \nchis, de exemplu! Tipii care l-au omorât

154 ESTELLA DOUGLAS

pe Casey al meu sunt gata s` fie prin[i. N-a fost greu s` g`sescalte dovezi \mpotriva lor, dar voiam mai \ntâi s-o [tiu pe Cat laad`post.

Se ridic` brusc.– Ar fi mai bine s` plec. Nu te nelini[ti pentru Rick. Voi

avea o discu]ie cu el. Nu-]i va mai face necazuri.Kent se ridic` la rândul s`u [i cei doi b`rba]i \[i strânser`

mâinile c`lduros.– Sunt fericit c` v-am \ntâlnit, spuse Brian. M-am gândit

mult la Cat \n timpul acestor ani. E bine s` [tiu c` are pe viitorpe cineva care s` vegheze asupra ei.

Se \ntoarse spre tân`ra femeie cu ochii blânzi [i negriumbri]i de triste]e.

– |mi pare r`u, micu]o, c` te-am min]it, dar am crezut c`fac bine. M` ier]i?

Catherine \i zâmbi [i ochii \i \notau \n lacrimi.– Desigur, \n]eleg... murmur` ea.Se apropie [i se strânse o clip` lâng` el. Când \i d`du

drumul, el \i arunc` lui Kent o privire \nc`rcat` de emo]ie.– S` veghea]i atent asupra ei!Apoi plec` \n grab`. Cat [i Kent se \ntoarser` \n aparta-

mentul lor, t`cu]i [i dezorienta]i de ceea ce tocmai aflaser`.Cat se instal` pe canapea f`r` s` spun` un cuvânt, prad` uneiprofunde confuzii. Nu mai [tia ce s` cread`... Era \n acela[itimp fericit` s`-l vad` pân` la urm` pe Casey disculpat [i teri-bil de nefericit` c`-l judecase gre[it. El n-o tr`dase... Ea era ceacare-l tr`dase crezându-l vinovat...

|ncet, lacrimile \ncepur` s`-i curg` pe obraji, f`r` s`-[i deaseama. Cinci ani! Timp de cinci ani, \l condamnase penedrept, \i purtase pic`... Dac` cel pu]in nu i-ar fi crezut peBrian [i pe Rick!

UMBRE |N RÅSUL T~U 155

Kent o lu` pe dup` umeri [i o trase spre el cu blânde]e. Ea\[i puse capul pe pieptul lui, plânsul i se \nte]i, de parc` brusc,\n ea se rupsese un baraj. Era scuturat` de suspine [i Kent \imângâia p`rul, murmurându-i cuvinte lini[titoare pentru a\ncerca s-o calmeze.

– Haide, Cat, ajunge, spuse el \n cele din urm` cu o vocer`gu[it`.

Ea scutur` din cap cu un gest de revolt`.– N-ar fi trebuit s`-i cred niciodat`, bâigui ea. |l iubeam pe

Casey, ar fi trebuit s` [tiu c` min]eau!– Cat... Ascult`-m`! Trebuia s`-i crezi, ai auzit ce a spus

Brian. Casey n-ar fi vrut s` te pun` \n pericol [i pentru prote-jarea ta, trebuia s`-i crezi. Te-ai chinuit timp de cinci ani cuideea c` se droga, nu te voi l`sa acum s` continui subpretextul c` era nevinovat.

– Presupun c` ai dreptate, r`spunse ea, \n`bu[indu-[iun nou val de suspine. |mi pare r`u v` ai trecut prin toateastea, [tiam cât este de important` cariera pentru tine...Credeam... c` va r`mâne un secret c`... dac` nu vorbeamdespre Casey... nimeni n-ar fi aflat nimic. Am stricat totul...M` vei ierta?

Kent o \ndep`rt` u[or [i o privi cu o expresie ciudat`.– S` te iert? Dac` cineva trebuie s` fie iertat, acela sunt eu.

Ce durere ]i-am cauzat \n numele carierei mele blestemate! |nseara \n care ai plâns \n bra]ele mele, am \ncercat pe nea[tep-tate un sentiment care \mi era necunoscut. Mi-a fost team` [ide aceea am plecat \n China. Dup` aceea, când am f`cutdragoste, am fost fericit, Cat, fericit la gândul c` ai putea aveaun copil. Asta \mi d`dea o scuz` s` te p`strez! Dup` vizitatat`lui meu, dup` acuza]iile sale, am reflectat [i am \n]elesceea ce te-am f`cut s` \nduri. Am vrut s` te folosesc pentru

156 ESTELLA DOUGLAS

cariera mea, te-am impus tat`lui meu cu scopul de a-mi afirmaindependen]a, te-am obligat s` ie[i cu mine, f`r` s` m`gândesc cât te costa asta. Dac` am plecat \n acea sear`, erapentru c` \mi era ru[ine. La \ntoarcere, eram hot`rât s` m`reabilitez, s` te ap`r de Moss, dar...

– Dar acceptasem deja s` lucrez din nou cu el, i-o t`ie Catpe un ton istovit.

– Nu te-a[ fi l`sat s` faci asta, [tiind ce sim]i fa]` de el. Chiarf`r` interven]ia lui Brian, n-a[ fi permis niciodat`.

– Dar dac` Rick publica acele fotografii, povestea toateaceste minciuni... ziarele ar fi f`cut vâlv` [i planurile, ambi]iietale...

– Asta ar fi fost f`r` \mportan]`, i-o t`ie el. A[adar, nu\n]elegi? Te iubesc! Mi-a trebuit mult timp pentru a admite,dar te iubesc! Cat, \n seara \n care tata a venit aici, am \n]elespân` la urm` c` obliga]ia de a urca din nou pe scen`, te-ar fif`cut nefericit` [i nu faci nefericit pe cineva pe care-l iube[ti.|n realitate, nu cariera mea era cea pe care voiam s-o ap`r, cipe a ta. Când am pretins c`-mi fac griji pentru copil, nuc`utam decât s` te oblig s` m` la[i s` te ajut.

– {i eu de asemenea, \ncercam s` te protejez! Te iubescatât de mult! Nu voiam s` te amestec \n aceast` povestemurdar`. {i apoi, tat`l t`u...

– |nceteaz` s` te mai nec`je[ti \n leg`tur` cu tata! spuseKent pe un ton f`r` replic`.

Se aplec`, o s`rut` u[or pe gur`, apoi murmur`:– Este pentru prima dat` când \mi spui c`... m` iube[ti.

Oare este adev`rat?Catherine \i zâmbi cu fa]a radiind de bucurie.– |n acest caz, relu` el, nu trebuie s` ne nec`jim, indiferent

ce ar fi. Atâta timp cât ne iubim...

UMBRE |N RÅSUL T~U 157

Schimbar` un lung s`rut pasionat. Când \n cele din urm`ea se \ndep`rt`, cu buzele umflate [i obrajii ro[ii, el o lu` demân` [i o antren` spre camer`.

Deschizând u[a, se oprir` \n loc amândoi, stupefia]i. PeterCastle, \ntins pe pat, cu bra]ele \ncruci[ate \n spatele capului,contempla tavanul cu un zâmbet \ncântat. O mul]ime debancnote erau \mpr`[tiate \n jurul lui.

Kent tu[i ostentativ. Imediat, Peter s`ri din pat, f`când s`zboare bancnotele.

– Oh! exclam` el ro[ind, am uitat de voi doi!– Oare ce naiba faci? \ntreb` Kent.– Ei bine... \n]elege]i... A]i lipsit mult timp [i... vreau s`

spun... m` plictiseam [i atunci mi-a venit brusc aceast` ideenebuneasc` de...

Vocea i se pierdu brusc, \n timp ce arunc` bancnotelor oprivire \n care era un vag regret.

– Credeam c` voi aranja totul pân` la \ntoarcerea voastr`,ad`ug` el stânjenit.

Kent l`s` s`-i scape un zgomot u[or \n`bu[it, dar \[i p`str`mina sever`.

– |]i dai seama c` este vorba despre o sut` de mii de dolari?exclam` el.

– {tiu, f`r` \ndoial` asta m-a \mpins \n ispit`. N-am v`zutniciodat` atâ]ia bani la un loc! Ascult`, voi aduna tot [i-i voinum`ra pentru a m` asigura c` sunt to]i.

Kent \[i st`pâni o grimas`, \[i drese glasul [i spuse:– Nu-]i da aceast` osteneal`; Cat [i cu mine lu`m asta asupra

noastr`. Am alt` misiune pentru tine. Vreau s` te duci la Moss\nainte s` p`r`seasc` ora[ul [i s` recuperezi bijuteriile lui Cat.

Peter afi[` un aer surprins. Se preg`tea s` protesteze, darKent se mul]umi s` adauge:

158 ESTELLA DOUGLAS

– N-ar trebui s` ai nici o problem` pentru a-l convinge s`le dea \napoi. Spune-i numai c` e[ti un prieten al lui BrianCollins. {i acum, ce-ar fi s` ie[i de aici?

F`r` \ndoial`, Peter murea de dorin]a de a pune ni[te\ntreb`ri, dar \n fa]a chipului ferm al prietenului s`u, sest`pâni. Imediat ce u[a se \nchise \n urma lui, Catherine l`s`\n sfâr[it s` explodeze râsul care amenin]a s-o sufoce. Kent sepr`p`dea de râs la rândul lui.

Când \n cele un urm` se lini[tir`, se privir` [i o lic`riremali]ioas` juca \n ochii lui Kent. Se uit` atent la Catherine,apoi la bancnotele \mpr`[tiate pe pat.

– Ai avut vreodat` o idee atât de nebuneasc`, draga mea?[opti el cu o voce dr`g`stoas`.

{i f`r` s`-i dea timp s` r`spund`, o ridic` \n bra]e.

Sfâr[it

UMBRE |N RÅSUL T~U 159

giannijollys