Date post: | 09-Jun-2015 |
Category: |
Science |
Upload: | natalia-dabija |
View: | 249 times |
Download: | 2 times |
Psihologia umanistă-a treia forţă în
psihologie
Obiectul psihologiei umaniste
Carl Rogers: „omul nu are caracteristicile unei maşini, el nu este pur si simplu o fiinţă sub controlul instinctelor inconştiente, ci este o persoană aflată in procesul creeării de sine...Omul tinde să devină el însuşi, nu o păpuşă, nu un sclav, nu o maşină, ci sinele său individual şi unic”. Tocmai acest „sine individual si unic” intenţionează psihologii umanişti să fie transformat in obiect al psihologiei. Allport nota: „Psihologia nu trebuie să se mulţumească cu studierea unui om artificial, ci trebuie sa explice omul real”
Umaniştii au studiat: omul si problematica sa umană, sfera lui motivaţională, problematica autoaprecierii umane, scopurile lui, interacţiunea cu lumea umană, viaţa personală si relaţională a omului presărată cu nimicurile ei cotidiene sau cu marile ei drame.
Umaniştii :”pentru a înţelege personalitatea cuiva trebuie să ştim cum percepe el lumea”. Trebuie
găsită o cale de a "te aşeza în pantofii alteipersoane chiar şi numai pentru un moment"
• Teoria care susţine că trăsăturile sau motivaţiile inconştiente şi conflictele sunt foarte importante în dezvoltarea personalităţii
• Forţele mediului sunt determinanţi majori ai personalităţii.
Umanistii resping:
„Terapia umanistă" nu acordă o importanţă prea mare trecutului
pacientului ca sursă de autolămurire a sa, accentul fiind pus ci pe construcţia
prezentului
„AICI ŞI ACUM”
Înlocuirea ideii:
„Boală mintală”
PROBLEMĂUMANĂ
Întemeietorii psihologieiUmaniste:
K.
RogersA. Maslov
G. M
ayK.
Buhler
G. Merfy
G. Allport
(1908-1970)
ABRAham Maslow
Psiholog american, născut la New York in
1908, vorbeşte in teoria sa despre faptul că fiecare individ are o
personalitate mobilă. Ȋn cartea sa, “Motivaţie si personalitate”, Maslow
susţine că personalitatea umană
se modifică foarte dinamic
în funcţie de trebuinţele individului din fiecare
moment.
Gordon AllportAllport a ajutat cel mai
multumanismul prin
cercetările sale legate de avantajele si
dezavantajele metodei de studiu
nomotetice şi ale metodei idiografice şi a facut o comparaţie pe larg intre behaviorism si umanism. Allport a atras mereu atenţia asupra caracterului
sănătos si organizat al comportamentului
uman.(1897-1967)
Allport este cunoscut ca un psiholog al "trăsăturilor". Unul dintre proiectele sale iniţiale a fost să caute în dicţionar şi să localizeze
orice termen pe care el l-a considerat că descrie o persoană. Acest fapt este cunoscut ca o "ipoteză lexicală." Din acest lucru, a alcătuit o listă de 4500 de cuvinte legate de trăsături. Le-a
organizat apoi pe trei niveluri de trăsături.
O 1. Trăsături cardinale - Trăsături care domină şi modelează comportamentul unei persoane. Acestea sunt rare pentru că majoritatea persoanelor nu au o singură temă care le modelează vieţile.
3. Trăsături secundare - Acestea sunt caracteristici întâlnite doar în anumite circumnstanţe (cum ar fi lucrurile plăcute şi neplăcute pe care un prieten foarte apropiat le-ar putea cunoaşte). Trebuie să fie incluse pentru o oferi o imagine completă a complexităţii umane.
O Trăsături centrale - Caracteristici generale găsite într-o anumită măsura la orice persoană. Acestea sunt segmente fundamentale care modelează majoritatea comportamentelor, chiar dacă nu sunt aşa de impunătoare ca şi trăsăturile cardinale. Un exemplu de trăsătură centrarlă îl reprezintă onestitatea.
Autonomie funcţională
În cuvintele lui Allport, teoria "evită absuditatea de a privii energia vieţii acum, în prezent, ca pe ceva care consistă în
forme arhaice anterioare (instincte, reflexe
prepotente sau Sine neschimbătoror). Învăţarea
aduce noi sisteme de interes în existenţă aşa
cum aduce noi abilităţi şi deprinderi. La fiecare stadiu de dezvoltare, aceste interese sunt
întotdeauna contemporare; "orice ar
conduce, conduce acum".
Allport a fost unul dintre primii cercetători care au făcut distincţia dintre Motiv şi
Impuls. A sugerat că un impuls format ca o reacţie la un motiv poate depăşi motivul. Impulsul este atunci autonom şi distinct
de motiv, fie că este instinct sau altceva. Allport dă exemplul
unui om care caută să-şi perfecţioneze sarcina sau
dexteritatea. Motivele sale pot fi determinate de inferioritatea
sădită în copilărie, însă sârguinţa din lucrarea sa şi
motivul pe care îl dobândeşte mai târziu reprezintă o nevoie
de a excela în profesiunea aleasă
Gindirea psihologica la ALLport
O In anumte privinte
oamenii sunt la fel.
O In anumite privinte
nici un om nu este ca
celalalt.
O Propune inlocuirea
termenului de ”EU”.
O Incluzind simtul
corporal, self-identitatea,
autoaprecierea, gindire
raționala, imagine de
sine.
O Eul este ceva de care suntem conștienți. Allport considera ca aceasta reprezinta ” regiunea caldă„, este un nucleu al ființei noastre ,și totuși nu este un nucleu constant.
O Eul se elaborează treptat ,începind cu copilaria mică ,atunci cind copilul este ”unicentrat”.
O Și apare mai intîi ” non-eul”, adică TU.
O Eul corporal este ca o ancora a conștiinței de sine.
Gordon Allport a studiat prejudecațile și stereotipurile sociale.
Perioada paradigmatic
ă
Carl rogersEste considerat ca fiind
cel care a оmplinit curentul umanist
deoarece a reuşit să-i confere o orientare
aplicativă cu o influenţă extraordinară оn
domeniul terapiei. Carl Rogers este fondatorul terapiei nondirective,
apoi a celei centrate pe client şi, оn final al terapiei centrată pe
persoană.(1902-1987)
TEORIA ROGERSIANĂ
A PERSONALITĂŢII
Conceptul de sine
Autoactualizarea
Consistenţa şi congruenţa sinelui
Situaţii de
incongruenţă
Caracteristici semnificative ale AUTOACTUALIZĂRII1. este organica, naturala, predispozitie innascuta.2. este un proces activ de initiere, 3. este directa si inclina fiecare forna a vietii catre crestere4. este selectiva
Eul actual - perceptiile noastre despre cum suntem acum.Eul ideal - este cel dorit a fi.
Rogers deosebeste eul actual de eul ideal
OPerceptiile noastre despre self pot fi mai mult sau mai putin in acord cu experienta a ceea ce se petrece cu adevarat in noi.
Congruenţa cu experienţa
Conditii pentru schimbarea personalitatii:
O privire pozitiva neconditionata: care presupune acceptarea de a fi persoana care esti.
O b) empatie acurata: Rogers a crezut ca abilitatea de a intelege alta persoana este ovaloare enorma.
O c) congruenta in relatiile interpersonale. In directia cunoasterii unei persoane, altepersoane trebuie sa-si demonstreze abilitatea de a fi ei insisi in relatie cu aceastapersoana naturali si deschisi.
Proprietăţile selfuluia) se dezvolta din interactiunile organismului cu mediul;b) poate interioriza valorile altor oameni si ii percepe intr-un mod distorsionat;c) lupta pentru consistenta sau congruenta;d) organismul se comporta in moduri care sunt congruente, consistente cu selful;e) experientele care nu sunt congruente cu selful sunt percepute ca periculoase, amenintatoare;f) se poate schimba ca rezultat al maturizarii si invatarii.
IMPORTANŢA
SELFULUI
Teoria centrată pe client
Fiecare individ este văzut ca avînd vaste relaţii înăscute pentru unui mediu favorabil.
autoactualizare în condiţiile Terapia
include motivaţia spre schimbare.
STADIILE TERAPIEI CENTRATE PE CLIENT
1. Comunicarea clientului este mai mult despre ce este exterior nu despre self.2. Clientul descrie sentimente dar nu recunoaste ca-i apartin, ca sunt ale personalitatii sale.3. Clientul vorbeste despre self ca despre un obiect, deseori in termeni ai experientei trecute.4. Clientul experimenteaza emotii, sentimente in prezent dar mai mult le descrie cu furie si dezgust decat le arata.5. Clientul experimenteaza in prezent exprimandu-si liber si direct sentimentele. Exprima dorinta congruenta de a le experimenta.6. Clientul isi accepta sentimentele, starile afective, trairile in toata bogatia lor.7. Clientul incearca experiente noi si vorbeste altora liber si deschis despre el.
(1908-1970)
ABRAham Maslow
Psiholog american, născut la New York in
1908, vorbeşte in teoria sa despre faptul că fiecare individ are o
personalitate mobilă. Ȋn cartea sa, “Motivaţie si personalitate”, Maslow
susţine că personalitatea umană
se modifică foarte dinamic
în funcţie de trebuinţele individului din fiecare
moment.
Maslow susţine că personalitatea umană se modifică foarte
dinamic în funcţie de trebuinţele individului din fiecare moment.Tot el a pus bazele psihologiei umaniste care a denumit-o treia forţă în psihologie.După mai multe studii Maslow a constatat că există anumite trăsături caracteristice fiecărui individ. Aceste trăsături evidenţiaza diferenţele interpersonale. El sugerează studierea altor calităţi ale omului, printre care şi dragostea, valorile, umorul, etc.
În dezvoltarea psihologiei umaniste un pas important l-a constituit formularea unei noi teorii a motivaţiei (Maslow,1943). Conform acestei teorii există şase tipuri de nevoi:
Fiziologice De Securitate De afeliere
De dragoste De stimă şi statut
De autoactualizar
e
Astfel, nevoile cele mai puternice au fost așezate la baza piramidei trebuințelor. Cu cât o nevoie urca spre vârful piramidei, cu atât este mai slabă și specifică individului respectiv. Se observă astfel că nevoile primare sunt comune atât tuturor oamenilor cât și animalelor. Ele includ necesitățile fiziologice (cum ar fi cele biologice ca hrana, apa, aerul, igiena), somnul, sexul și o temperatura relativ constantă a corpului.Nevoile de siguranță. Acestea au de a face cu stabilitatea și consistența într-o lume relativ haotică. Ele țin mai mult de integritatea fizică, cum ar fi securitatea casei și a familiei. În unele cazuri, nevoia de siguranță motivează unii indivizi sa devină religioși. Nevoia de iubire și apartenență. In acest nivel se includ nevoia de prietenie, familie, apartenență la un grup, sau de implicare într-o relație intima non-sexuală.
Nevoile de stimă. Acestea cuprind atât recunoașterea venită din partea altor indivizi (care rezulta în sentimente de putere, prestigiu, acceptare, etc) cât și din respectul de sine, ce creează sentimentul de încredere, adecvare, competență. Nesatisfacerea nevoilor de stimă rezulta în descurajare, și pe termen lung în complexe de inferioritate. O nevoie pronunțată de acest fel (de exemplu nevoia pentru admirație) are la bază nesatisfacerea unor nevoi care stau în vârful piramidei, cele de auto-actualizare estetică.Nevoile de auto-actualizare vin din plăcerea instinctivă a omului de a fructifica la maximum capacitățile proprii, pentru a deveni din ce în ce mai bun. Creativitatea este una dintre fatetele autorealizarii, dupa cum o descrie Maslow intr-un eseu scris in 1968. In schimb, exista legaturi intre normalitatea psihica si productivitatea obisnuita. Maslow defineste creativitatea in termeni caracteriologici – ea tinand de deschiderea fata de experiente noi si de buna dispozitie. Maslow aseamana oamenii creativi cu copiii veseli si siguri pe ei. De asemenea, el vede societatea ca pe un factor major de inhibitie, care altereaza personalitatea creativa
Pentru ca actualizarea sinelui sa fie posibila, Maslow a elaborate
unele preconditii:- eliberarea de constrangerile
impuse de altii.- persoana nu trebuie sa fie
distrasa de preocuparea pentru hrana, securitate, dragoste etc.- sa fie sigura de capacitatile
sale (autocunoastere), de familia sa, de grupul de apartenenta.
- persoana trebuie sa se autocunoasca foarte bine, sa-si evalueze puterile, slabiciunile,
viciile si virtutile pentru a sti ce are de implinit si de actualizat.
Caracteristici ale "persoanei inalte" sau autoactualizarii de sine:1. Perceperea realitatii la un grad inalt de eficienta2. O acceptare a lor, a altor oameni si a naturii in general fara sa incerce sau sa falsifice, sa disimuleze imaginea lor3. Propriile slabiciuni si imperfectiuni nu le produc complexe.4. Dispun de spontaneitate, simplitate si naturalete.5. O trebuinta de independenta si autonomie6. O continua prospetime a perceptiei.7. Interesul social este prezent in comportamentul lor, ei manifestand simpatie si empatie pentru umanitate in general.
8. Autorealizatorii de sine tind sa fie inalt creativi, manifestand inventivitate, originalitate si flexibilitate in toate aspectele vietii.9. Prezinta rezistenta la presiunea sociala si culturala.10. Au capacitatea de a se bucura de propria lume psihica innascuta.11. Traiesc experiente de varf, momente de extaz, de uimire, de revelatie.12. Poseda o structura democratica a caracterului.
Contribuţii
1. speranta,fericire, extaz mistic, umor, raspundere, viata. 2. Psihologia se imbogateste cu noi concepte si directii de cercetare:autoactualizare, self, vointa libera, congruenta cu experienta, autorealizare,creativitatea sau modelul umanist al dinamicii motivatiei.3. Conceptia umanista cu privire la personalitate delimiteaza tipulautoactualizatorului si inalt realizatorului (sinelui).4. Pune un accent deosebit pe intelegerea libertatii ca libertate de a acceptaresponsabilitatea si pe virtutile, aspiratiile, vointa libera si implinirea deplina apotentialitatii omului.
Critici&limite
1. Umanistii au fost criticati ca si-au concentrat explicatiile prea mult asupra individului si au ignorat problemele mediului care pot cauza disconfort si dizarmonie.2. In 1950 Smith aprecia critic faptul ca umanistii, accentuand prea mult asupraperceptiei de sine, evaluarii subiective, nu pot sa explice cauzele comportamentuluiindividual.3. O alta limita evidentiata de critici este faptul ca punctul de vedere umanist nu poate fi demonstrat prin experimente riguroase. Nu se poate sustine (decat intr-o mica masura) afirmatia umanistilor ca 'fiintele umane sunt pozitiv impulsionate catre autoimplinire si poseda vointa libera'.
VĂ MULŢUMIM
pentru A
TENŢIE!!!
Au elaborat:1. Andronic Diana2. Palamarciuc Doina3. Serjant Adriana