+ All Categories
Home > Science > Umanismul

Umanismul

Date post: 09-Jun-2015
Category:
Upload: natalia-dabija
View: 249 times
Download: 2 times
Share this document with a friend
Description:
psihologia umanista
35
Psihologia umanistă- a treia forţă în psihologie
Transcript
Page 1: Umanismul

Psihologia umanistă-a treia forţă în

psihologie

Page 2: Umanismul

Obiectul psihologiei umaniste

Carl Rogers: „omul nu are caracteristicile unei maşini, el nu este pur si simplu o fiinţă sub controlul instinctelor inconştiente, ci este o persoană aflată in procesul creeării de sine...Omul tinde să devină el însuşi, nu o păpuşă, nu un sclav, nu o maşină, ci sinele său individual şi unic”. Tocmai acest „sine individual si unic” intenţionează psihologii umanişti să fie transformat in obiect al psihologiei. Allport nota: „Psihologia nu trebuie să se mulţumească cu studierea unui om artificial, ci trebuie sa explice omul real”

Page 3: Umanismul

Umaniştii au studiat: omul si problematica sa umană, sfera lui motivaţională, problematica autoaprecierii umane, scopurile lui, interacţiunea cu lumea umană, viaţa personală si relaţională a omului presărată cu nimicurile ei cotidiene sau cu marile ei drame.

Page 4: Umanismul

Umaniştii :”pentru a înţelege personalitatea cuiva trebuie să ştim cum percepe el lumea”. Trebuie

găsită o cale de a "te aşeza în pantofii alteipersoane chiar şi numai pentru un moment"

Page 5: Umanismul

• Teoria care susţine că trăsăturile sau motivaţiile inconştiente şi conflictele sunt foarte importante în dezvoltarea personalităţii

• Forţele mediului sunt determinanţi majori ai personalităţii.

Umanistii resping:

Page 6: Umanismul

„Terapia umanistă" nu acordă o importanţă prea mare trecutului

pacientului ca sursă de autolămurire a sa, accentul fiind pus ci pe construcţia

prezentului

„AICI ŞI ACUM”

Înlocuirea ideii:

„Boală mintală”

PROBLEMĂUMANĂ

Page 7: Umanismul

Întemeietorii psihologieiUmaniste:

K.

RogersA. Maslov

G. M

ayK.

Buhler

G. Merfy

G. Allport

Page 8: Umanismul

(1908-1970)

ABRAham Maslow

Psiholog american, născut la New York in

1908, vorbeşte in teoria sa despre faptul că fiecare individ are o

personalitate mobilă. Ȋn cartea sa, “Motivaţie si personalitate”, Maslow

susţine că personalitatea umană

se modifică foarte dinamic

în funcţie de trebuinţele individului din fiecare

moment.

Page 9: Umanismul

Gordon AllportAllport a ajutat cel mai

multumanismul prin

cercetările sale legate de avantajele si

dezavantajele metodei de studiu

nomotetice şi ale metodei idiografice şi a facut o comparaţie pe larg intre behaviorism si umanism. Allport a atras mereu atenţia asupra caracterului

sănătos si organizat al comportamentului

uman.(1897-1967)

Page 10: Umanismul

Allport este cunoscut ca un psiholog al "trăsăturilor". Unul dintre proiectele sale iniţiale a fost să caute în dicţionar şi să localizeze

orice termen pe care el l-a considerat că descrie o persoană. Acest fapt este cunoscut ca o "ipoteză lexicală." Din acest lucru, a alcătuit o listă de 4500 de cuvinte legate de trăsături. Le-a

organizat apoi pe trei niveluri de trăsături.

O 1. Trăsături cardinale - Trăsături care domină şi modelează comportamentul unei persoane. Acestea sunt rare pentru că majoritatea persoanelor nu au o singură temă care le modelează vieţile.

3. Trăsături secundare - Acestea sunt caracteristici întâlnite doar în anumite circumnstanţe (cum ar fi lucrurile plăcute şi neplăcute pe care un prieten foarte apropiat le-ar putea cunoaşte). Trebuie să fie incluse pentru o oferi o imagine completă a complexităţii umane.

O Trăsături centrale - Caracteristici generale găsite într-o anumită măsura la orice persoană. Acestea sunt segmente fundamentale care modelează majoritatea comportamentelor, chiar dacă nu sunt aşa de impunătoare ca şi trăsăturile cardinale. Un exemplu de trăsătură centrarlă îl reprezintă onestitatea.

Page 11: Umanismul

Autonomie funcţională

 În cuvintele lui Allport, teoria "evită absuditatea de a privii energia vieţii acum, în prezent, ca pe ceva care consistă în

forme arhaice anterioare (instincte, reflexe

prepotente sau Sine neschimbătoror). Învăţarea

aduce noi sisteme de interes în existenţă aşa

cum aduce noi abilităţi şi deprinderi. La fiecare stadiu de dezvoltare, aceste interese sunt

întotdeauna contemporare; "orice ar

conduce, conduce acum".

Allport a fost unul dintre primii cercetători care au făcut distincţia dintre Motiv şi

Impuls. A sugerat că un impuls format ca o reacţie la un motiv poate depăşi motivul. Impulsul este atunci autonom şi distinct

de motiv, fie că este instinct sau altceva. Allport dă exemplul

unui om care caută să-şi perfecţioneze sarcina sau

dexteritatea. Motivele sale pot fi determinate de inferioritatea

sădită în copilărie, însă sârguinţa din lucrarea sa şi

motivul pe care îl dobândeşte mai târziu reprezintă o nevoie

de a excela în profesiunea aleasă

Page 12: Umanismul

Gindirea psihologica la ALLport

O In anumte privinte

oamenii sunt la fel.

O In anumite privinte

nici un om nu este ca

celalalt.

O Propune inlocuirea

termenului de ”EU”.

O Incluzind simtul

corporal, self-identitatea,

autoaprecierea, gindire

raționala, imagine de

sine.

Page 13: Umanismul

O Eul este ceva de care suntem conștienți. Allport considera ca aceasta reprezinta ” regiunea caldă„, este un nucleu al ființei noastre ,și totuși nu este un nucleu constant.

O Eul se elaborează treptat ,începind cu copilaria mică ,atunci cind copilul este ”unicentrat”.

O Și apare mai intîi ” non-eul”, adică TU.

O Eul corporal este ca o ancora a conștiinței de sine.

Page 14: Umanismul

Gordon Allport a studiat prejudecațile și stereotipurile sociale.

Perioada paradigmatic

ă

Page 15: Umanismul

Carl rogersEste considerat ca fiind

cel care a оmplinit curentul umanist

deoarece a reuşit să-i confere o orientare

aplicativă cu o influenţă extraordinară оn

domeniul terapiei. Carl Rogers este fondatorul terapiei nondirective,

apoi a celei centrate pe client şi, оn final al terapiei centrată pe

persoană.(1902-1987)

Page 16: Umanismul

TEORIA ROGERSIANĂ

A PERSONALITĂŢII

Conceptul de sine

Autoactualizarea

Consistenţa şi congruenţa sinelui

Situaţii de

incongruenţă

Page 17: Umanismul

Caracteristici semnificative ale AUTOACTUALIZĂRII1. este organica, naturala, predispozitie innascuta.2. este un proces activ de initiere, 3.  este  directa  si inclina  fiecare  forna  a  vietii  catre  crestere4.  este selectiva

Page 18: Umanismul

Eul actual - perceptiile noastre despre cum suntem acum.Eul ideal - este cel dorit a fi.

Rogers deosebeste eul actual de eul ideal

Page 19: Umanismul

OPerceptiile noastre despre self pot fi mai mult sau mai putin in acord cu experienta a ceea ce se petrece cu adevarat in noi.

Congruenţa cu experienţa

Page 20: Umanismul

Conditii pentru  schimbarea personalitatii:

O  privire pozitiva neconditionata: care presupune acceptarea de a fi persoana care esti.

O b)  empatie acurata: Rogers a crezut ca abilitatea de a intelege alta persoana este ovaloare enorma.

O c)   congruenta in relatiile interpersonale. In directia cunoasterii unei persoane, altepersoane trebuie sa-si demonstreze abilitatea de a fi ei insisi in relatie cu aceastapersoana naturali si deschisi.

Page 21: Umanismul

Proprietăţile selfuluia)     se dezvolta din interactiunile organismului cu mediul;b)    poate interioriza valorile altor oameni si ii percepe intr-un mod distorsionat;c)     lupta pentru consistenta sau congruenta;d)    organismul se comporta in moduri care sunt congruente, consistente cu selful;e)     experientele care nu sunt congruente cu selful sunt percepute ca periculoase, amenintatoare;f)      se poate schimba ca rezultat al maturizarii si invatarii.

IMPORTANŢA

SELFULUI

Page 22: Umanismul

Teoria centrată pe client

Fiecare individ este văzut ca avînd vaste relaţii înăscute pentru unui mediu favorabil.

autoactualizare în condiţiile Terapia

include motivaţia spre schimbare.

Page 23: Umanismul

STADIILE TERAPIEI CENTRATE PE CLIENT

1.     Comunicarea clientului este mai mult despre ce este exterior nu despre self.2.     Clientul descrie sentimente dar nu recunoaste ca-i apartin, ca sunt ale personalitatii sale.3.     Clientul vorbeste despre self ca despre un obiect, deseori in termeni ai experientei trecute.4.     Clientul experimenteaza emotii, sentimente in prezent dar mai mult le descrie cu furie si dezgust decat le arata.5.     Clientul experimenteaza in prezent exprimandu-si liber si direct sentimentele. Exprima dorinta congruenta de a le experimenta.6.     Clientul isi accepta sentimentele, starile afective, trairile in toata bogatia lor.7.     Clientul incearca experiente noi si vorbeste altora liber si deschis despre el.

Page 24: Umanismul

(1908-1970)

ABRAham Maslow

Psiholog american, născut la New York in

1908, vorbeşte in teoria sa despre faptul că fiecare individ are o

personalitate mobilă. Ȋn cartea sa, “Motivaţie si personalitate”, Maslow

susţine că personalitatea umană

se modifică foarte dinamic

în funcţie de trebuinţele individului din fiecare

moment.

Page 25: Umanismul

Maslow susţine că personalitatea umană se modifică foarte

dinamic în funcţie de trebuinţele individului din fiecare moment.Tot el a pus bazele psihologiei umaniste care a denumit-o treia forţă în psihologie.După mai multe studii Maslow a constatat că există anumite trăsături caracteristice fiecărui individ. Aceste trăsături evidenţiaza diferenţele interpersonale. El sugerează studierea altor calităţi ale omului, printre care şi dragostea, valorile, umorul, etc.

Page 26: Umanismul

În dezvoltarea psihologiei umaniste un pas important l-a constituit formularea unei noi teorii a motivaţiei (Maslow,1943). Conform acestei teorii există şase tipuri de nevoi:

Fiziologice De Securitate De afeliere

De dragoste De stimă şi statut

De autoactualizar

e

Page 27: Umanismul
Page 28: Umanismul
Page 29: Umanismul

Astfel, nevoile cele mai puternice au fost așezate la baza piramidei trebuințelor. Cu cât o nevoie urca spre vârful piramidei, cu atât este mai slabă și specifică individului respectiv. Se observă astfel că nevoile primare sunt comune atât tuturor oamenilor cât și animalelor. Ele includ necesitățile fiziologice (cum ar fi cele biologice ca hrana, apa, aerul, igiena), somnul, sexul și o temperatura relativ constantă a corpului.Nevoile de siguranță. Acestea au de a face cu stabilitatea și consistența într-o lume relativ haotică. Ele țin mai mult de integritatea fizică, cum ar fi securitatea casei și a familiei. În unele cazuri, nevoia de siguranță motivează unii indivizi sa devină religioși. Nevoia de iubire și apartenență. In acest nivel se includ nevoia de prietenie, familie, apartenență la un grup, sau de implicare într-o relație intima non-sexuală.

Page 30: Umanismul

Nevoile de stimă. Acestea cuprind atât recunoașterea venită din partea altor indivizi (care rezulta în sentimente de putere, prestigiu, acceptare, etc) cât și din respectul de sine, ce creează sentimentul de încredere, adecvare, competență. Nesatisfacerea nevoilor de stimă rezulta în descurajare, și pe termen lung în complexe de inferioritate. O nevoie pronunțată de acest fel (de exemplu nevoia pentru admirație) are la bază nesatisfacerea unor nevoi care stau în vârful piramidei, cele de auto-actualizare estetică.Nevoile de auto-actualizare vin din plăcerea instinctivă a omului de a fructifica la maximum capacitățile proprii, pentru a deveni din ce în ce mai bun. Creativitatea este una dintre fatetele autorealizarii, dupa cum o descrie Maslow intr-un eseu scris in 1968. In schimb, exista legaturi intre normalitatea psihica si productivitatea obisnuita. Maslow defineste creativitatea in termeni caracteriologici – ea tinand de deschiderea fata de experiente noi si de buna dispozitie. Maslow aseamana oamenii creativi cu copiii veseli si siguri pe ei. De asemenea, el vede societatea ca pe un factor major de inhibitie, care altereaza personalitatea creativa

Page 31: Umanismul

Pentru ca actualizarea sinelui sa fie posibila, Maslow a elaborate

unele preconditii:-    eliberarea de constrangerile

impuse de altii.-    persoana nu trebuie sa fie

distrasa de preocuparea pentru hrana, securitate, dragoste etc.-    sa fie sigura de capacitatile

sale (autocunoastere), de familia sa, de grupul de apartenenta.

-    persoana trebuie sa se autocunoasca foarte bine, sa-si evalueze puterile, slabiciunile,

viciile si virtutile pentru a sti ce are de implinit si de actualizat.

Page 32: Umanismul

Caracteristici ale "persoanei inalte" sau autoactualizarii de sine:1.     Perceperea realitatii la un grad inalt de eficienta2.     O acceptare a lor, a altor oameni si a naturii in general fara sa incerce sau sa falsifice, sa disimuleze imaginea lor3.     Propriile slabiciuni si imperfectiuni nu le produc complexe.4.     Dispun de spontaneitate, simplitate si naturalete.5.     O trebuinta de independenta si autonomie6.     O continua prospetime a perceptiei.7.     Interesul social este prezent in comportamentul lor, ei manifestand simpatie si empatie pentru umanitate in general.

8.     Autorealizatorii de sine tind sa fie inalt creativi, manifestand inventivitate, originalitate si flexibilitate in toate aspectele vietii.9.     Prezinta rezistenta la presiunea sociala si culturala.10. Au capacitatea de a se bucura de propria lume psihica innascuta.11. Traiesc experiente de varf, momente de extaz, de uimire, de revelatie.12. Poseda o structura democratica a caracterului.

Page 33: Umanismul

Contribuţii

1. speranta,fericire, extaz mistic, umor, raspundere, viata. 2.  Psihologia se imbogateste cu noi concepte si directii de cercetare:autoactualizare, self, vointa libera, congruenta cu experienta, autorealizare,creativitatea sau modelul umanist al dinamicii motivatiei.3. Conceptia umanista cu privire la personalitate delimiteaza tipulautoactualizatorului si inalt realizatorului (sinelui).4.  Pune un accent deosebit pe intelegerea libertatii ca libertate de a acceptaresponsabilitatea si pe virtutile, aspiratiile, vointa libera si implinirea  deplina  apotentialitatii omului.   

Page 34: Umanismul

Critici&limite

1.  Umanistii au fost criticati ca si-au concentrat explicatiile prea mult asupra individului si au ignorat problemele mediului care pot cauza disconfort si dizarmonie.2.         In 1950 Smith aprecia critic faptul ca umanistii, accentuand prea mult asupraperceptiei de sine, evaluarii subiective, nu pot sa explice cauzele comportamentuluiindividual.3.         O alta limita evidentiata de critici este faptul ca punctul de vedere umanist nu poate fi demonstrat prin experimente riguroase. Nu se poate sustine (decat intr-o mica masura) afirmatia umanistilor ca  'fiintele  umane  sunt pozitiv impulsionate  catre autoimplinire si poseda vointa libera'.

Page 35: Umanismul

VĂ MULŢUMIM

pentru A

TENŢIE!!!

Au elaborat:1. Andronic Diana2. Palamarciuc Doina3. Serjant Adriana


Recommended