Umanismul

Date post:09-Jun-2015
Category:
View:228 times
Download:2 times
Share this document with a friend
Description:
psihologia umanista
Transcript:
  • 1. Obiectul psihologiei umaniste Carl Rogers: omul nu are caracteristicile unei maini, el nu este pur si simplu o fiin sub controlul instinctelor incontiente, ci este o persoan aflat in procesul creerii de sine...Omul tinde s devin el nsui, nu o ppu, nu un sclav, nu o main, ci sinele su individual i unic. Tocmai acest sine individual si unic intenioneaz psihologii umaniti s fie transformat in obiect al psihologiei. Allport nota: Psihologia nu trebuie s se mulumeasc cu studierea unui om artificial, ci trebuie sa explice omul real

2. Umanitii au studiat: omul si problematica sa uman, sfera lui motivaional, problematica autoaprecierii umane, scopurile lui, interaciunea cu lumea uman, viaa personal si relaional a omului presrat cu nimicurile ei cotidiene sau cu marile ei drame. 3. Umanitii :pentru a nelege personalitatea cuiva trebuie s tim cum percepe el lumea. Trebuie gsit o cale de a "te aeza n pantofii altei persoane chiar i numai pentru un moment" 4. Teoria care susine c trsturile sau motivaiile incontiente i conflictele sunt foarte importante n dezvoltarea personalitii Forele mediului sunt determinani majori ai personalitii. 5. Terapia umanist" nu acord o importan prea mare trecutului pacientului ca surs de autolmurire a sa, accentul fiind pus ci pe construcia prezentului AICI I ACUM nlocuirea ideii: PROBLEM UMAN 6. ntemeietorii psihologiei Umaniste: G. Merfy G. Allport 7. ABRAham Maslow Psiholog american, nscut la New York in 1908, vorbete in teoria sa despre faptul c fiecare individ are o personalitate mobil. n cartea sa, Motivaie si personalitate, Maslow susine c personalitatea uman se modific foarte dinamic n funcie de trebuinele individului din fiecare moment. 8. Gordon Allport Allport a ajutat cel mai mult umanismul prin cercetrile sale legate de avantajele si dezavantajele metodei de studiu nomotetice i ale metodei idiografice i a facut o comparaie pe larg intre behaviorism si umanism. Allport a atras mereu atenia asupra caracterului sntos si organizat al comportamentului uman. 9. Allport este cunoscut ca un psiholog al "trsturilor". Unul dintre proiectele sale iniiale a fost s caute n dicionar i s localizeze orice termen pe care el l-a considerat c descrie o persoan. Acest fapt este cunoscut ca o "ipotez lexical." Din acest lucru, a alctuit o list de 4500 de cuvinte legate de trsturi. Le-a organizat apoi pe trei niveluri de trsturi. O 1. Trsturi cardinale - Trsturi care domin i modeleaz comportamentul unei persoane. Acestea sunt rare pentru c majoritatea persoanelor nu au o singur tem care le modeleaz vieile. 3. Trsturi secundare - Acestea sunt caracteristici ntlnite doar n anumite circumnstane (cum ar fi lucrurile plcute i neplcute pe care un prieten foarte apropiat le-ar putea cunoate). Trebuie s fie incluse pentru o oferi o imagine complet a complexitii umane. O Trsturi centrale - Caracteristici generale gsite ntr-o anumit msura la orice persoan. Acestea sunt segmente fundamentale care modeleaz majoritatea comportamentelor, chiar dac nu sunt aa de impuntoare ca i trsturile cardinale. Un exemplu de trstur centrarl l reprezint onestitatea. 10. Autonomie funcional n cuvintele lui Allport, teoria "evit absuditatea de a privii energia vieii acum, n prezent, ca pe ceva care consist n forme arhaice anterioare (instincte, reflexe prepotente sau Sine neschimbtoror). nvarea aduce noi sisteme de interes n existen aa cum aduce noi abiliti i deprinderi. La fiecare stadiu de dezvoltare, aceste interese sunt ntotdeauna contemporare; "orice ar conduce, conduce acum". Allport a fost unul dintre primii cercettori care au fcut distincia dintre Motiv i Impuls. A sugerat c un impuls format ca o reacie la un motiv poate depi motivul. Impulsul este atunci autonom i distinct de motiv, fie c este instinct sau altceva. Allport d exemplul unui om care caut s-i perfecioneze sarcina sau dexteritatea. Motivele sale pot fi determinate de inferioritatea sdit n copilrie, ns srguina din lucrarea sa i motivul pe care l dobndete mai trziu reprezint o nevoie de a excela n profesiunea aleas 11. Gindirea psihologica la ALLport O In anumte privinte oamenii sunt la fel. O In anumite privinte nici un om nu este ca celalalt. O Propune inlocuirea termenului de EU. O Incluzind simtul corporal, self-identitatea, autoaprecierea, gindire raionala, imagine de sine. 12. O Eul este ceva de care suntem contieni. Allport considera ca aceasta reprezinta regiunea cald, este un nucleu al fiinei noastre ,i totui nu este un nucleu constant. O Eul se elaboreaz treptat ,ncepind cu copilaria mic ,atunci cind copilul este unicentrat. O i apare mai inti non- eul, adic TU. O Eul corporal este ca o ancora a contiinei de sine. 13. Gordon Allport a studiat prejudecaile i stereotipurile sociale. Perioada paradigmatic 14. Carl rogers Este considerat ca fiind cel care a mplinit curentul umanist deoarece a reuit s-i confere o orientare aplicativ cu o influen extraordinar n domeniul terapiei. Carl Rogers este fondatorul terapiei nondirective, apoi a celei centrate pe client i, n final al terapiei centrat pe persoan. 15. 1. este organica, naturala, predispozitie innascuta. 2. este un proces activ de initiere, 3. este directa si inclina fiecare forna a vietii catre crester e 4. este selectiva 16. Eul actual - perceptiile noastre despre cum suntem acum. Eul ideal - este cel dorit a fi. Rogers deosebeste eul actual de eul ideal 17. OPerceptiile noastre despre self pot fi mai mult sau mai putin in acord cu experienta a ceea ce se petrece cu adevarat in noi. Congruena cu experiena 18. Conditii pentru schimbarea personalitatii: O privire pozitiva neconditionata: care presupune acceptarea de a fi persoana care esti. O b) empatie acurata: Rogers a crezut ca abilitatea de a intelege alta persoana este ovaloare enorma. O c) congruenta in relatiile interpersonale. In directia cunoasterii unei persoane, altepersoane trebuie sa-si demonstreze abilitatea de a fi ei insisi in relatie cu aceastapersoana naturali si deschisi. 19. Proprietile selfului a) se dezvolta din interactiunile organismului cu mediul; b) poate interioriza valorile altor oameni si ii percepe intr-un mod distorsionat; c) lupta pentru consistenta sau congruenta; d) organismul se comporta in moduri care sunt congruente, consistente cu selful; e) experientele care nu sunt congruente cu selful sunt percepute ca periculoase, amenintatoare; f) se poate schimba ca rezultat al maturizarii si invatarii. 20. Teoria centrat pe client Fiecare individ este vzut ca avnd vaste relaii nscute pentru unui mediu favorabil. autoactualizare n condiiile Terapia include motivaia spre schimbare. 21. 1. Comunicarea clientului este mai mult despre ce este exterior nu despre self. 2. Clientul descrie sentimente dar nu recunoaste ca-i apartin, ca sunt ale personalitatii sale. 3. Clientul vorbeste despre self ca despre un obiect, deseori in termeni ai experientei trecute. 4. Clientul experimenteaza emotii, sentimente in prezent dar mai mult le descrie cu furie si dezgust decat le arata. 5. Clientul experimenteaza in prezent exprimandu-si liber si direct sentimentele. Exprima dorinta congruenta de a le experimenta. 6. Clientul isi accepta sentimentele, starile afective, trairile in toata bogatia lor. 7. Clientul incearca experiente noi si vorbeste altora liber si deschis despre el. 22. ABRAham Maslow Psiholog american, nscut la New York in 1908, vorbete in teoria sa despre faptul c fiecare individ are o personalitate mobil. n cartea sa, Motivaie si personalitate, Maslow susine c personalitatea uman se modific foarte dinamic n funcie de trebuinele individului din fiecare moment. 23. Maslow susine c personalitatea uman se modific foarte dinamic n funcie de trebuinele individului din fiecare moment.Tot el a pus bazele psihologiei umaniste care a denumit-o treia for n psihologie. Dup mai multe studii Maslow a constatat c exist anumite trsturi caracteristice fiecrui individ. Aceste trsturi evideniaza diferenele interpersonale. El sugereaz studierea altor caliti ale omului, printre care i dragostea, valorile, umorul, etc. 24. n dezvoltarea psihologiei umaniste un pas important l-a constituit formularea unei noi teorii a motivaiei (Maslow,1943). Conform acestei teorii exist ase tipuri de nevoi: Fiziologice De Securitate De afeliere De dragoste De stim i statut De autoactualizare 25. Astfel, nevoile cele mai puternice au fost aezate la baza piramidei trebuinelor. Cu ct o nevoie urca spre vrful piramidei, cu att este mai slab i specific individului respectiv. Se observ astfel c nevoile primare sunt comune att tuturor oamenilor ct i animalelor. Ele includ necesitile fiziologice (cum ar fi cele biologice ca hrana, apa, aerul, igiena), somnul, sexul i o temperatura relativ constant a corpului. Nevoile de siguran. Acestea au de a face cu stabilitatea i consistena ntr-o lume relativ haotic. Ele in mai mult de integritatea fizic, cum ar fi securitatea casei i a familiei. n unele cazuri, nevoia de siguran motiveaz unii indivizi sa devin religioi. Nevoia de iubire i apartenen. In acest nivel se includ nevoia de prietenie, familie, apartenen la un grup, sau de implicare ntr- o relaie intima non-sexual. 26. Nevoile de stim. Acestea cuprind att recunoaterea venit din partea altor indivizi (care rezulta n sentimente de putere, prestigiu, acceptare, etc) ct i din respectul de sine, ce creeaz sentimentul de ncredere, adecvare, competen. Nesatisfacerea nevoilor de stim rezulta n descurajare, i pe termen lung n complexe de inferioritate. O nevoie pronunat de acest fel (de exemplu nevoia pentru admiraie) are la baz nesatisfacerea unor nevoi care stau n vrful piramidei, cele de auto-actualizare estetic. Nevoile de auto-actualizare vin din plcerea instinctiv a omului de a fructifica la maximum capacitile proprii, pentru a deveni din ce n ce mai bun. Creativitatea este una dintre fatetele autorealizarii, dupa cum o descrie Maslow intr-un eseu scr

Click here to load reader

Embed Size (px)
Recommended