SATMAN

USflDI[

SATMAN

sr{Dl[

Tladucere din limba englezh, note gi postfa!5de Dana Criciun

POLIROM2017

Cuprins

L O cas[ divizatd .........7

II. Masala Malabar..... ...................155

III. Bombay Central ....361

IV. ,Ultimul suspin al Maurului"................. ....479

Postfa!6. Din noi nu rdrnin deci,t pouegtile(Dana Criciun) ............547

,,Iatd-mi-s aici, in picioare, agteptindu-vd.Nu s-ar fi putut a1tfe1"......... .....541,La naiba cu treburile importante de stat !

Eu am de spus o poveste de dragoste" ..........................550,,Pentru inceput, da!i-mi, vi rog, piperul." Sau :

la inceput a fost boaba de piper. Sau:eterna poveste a ceva foarte mic ce dd naqterela ceva foarte mare........... .........551in ciutarea Palimpstinei .................. ............554Noti parlial explicativ5. a traducdtorului ...................... 560

IO case divizati

m pierdut girul zilelor care au trecut de cind amreuqit sd scap de grozdviile fortbrelei nebune a lui

Vasco Miranda din satul andaluz de munte Benengeli;am fugit de moarte la addpostul intunericului, lisind unmesaj lintuit de uq6. Au mai rdmas de atunci in urm6,de-a lungul drumuiui meu infometat qi inceloqat de cdl-dur6, qi alte mdnunchiuri de foi mizgilite, lovituri de cio-can, scriqnete asculite scoase de cuiele lungi de doi !oli.Odat6, demult, cind incd mai aveam caq la gur5, iubitamea mi-a spus cn drag: ,,Oh, tu, Maure, negm ciudat, cucapul mereu atit de plin de teze demne de urmat qi nicio uqd de biserici pe care sd le bali in cuie'.. (Ea, o indiancdnecreqtinatd, pretins evlavioasd, glumea pe seama protes-tului lui Luther la Wittenberg ca sd-l necijeasc6 pe iubi-tul sdu indian, creqtin qi pdcitos din ambilie: cum maicircul5 istoriile qi pe ce buze sfirqesc !) Din nefericire,mama auzi; gi.se repezi, iute ca muqcitura de qarpe:

,,Vrei si spui plin de rahat". Da, mami, gi aici ai avutultimul cuvint: ca peste tot, de altfel.

Cineva le spusese cindva ,rAmrika" qi,,Moskva" mameimele, Aurora, qi iubitei mele, IJma, poreclindu-le dupbnumele celor doud superputeri; qi lumea suslinea chiarci seminau, dar eu n-aq fi zis, n-aq fi zis deloc. Amtndoudsint moarte acum, din cauze nenaturale, iar eu mi afluintr-o !ar5 indepilrtatb, cu moartea pe urme gi povestealor in brale, poveste pe care am rdstignit-o pini acum pe

Saknan Rushdie

o poartd, un gard, un meslin, imprdstiind_o peste tot indecorul acestui ultim drum, povesie care duce la mine. ingoana aceasta, am transformat lumea intr_o hartd de pirat,plin5 de indicii, care dezvdluie, marcat cu X_uri, t"aserrispre comoara care sint chiar eu. cind urmiritorii mei vorfi strdbdtut qi ei drumul, md vor gdsi resemnat, firdsuflu, pregitit. Iatd-md-s aici, tn picioare, agtepttnd,u_ud..Nu s-ar fi putut attfet.

- (Iatd-m5-s qezind, mai degrabi. Cdci in aceastd pddureintunecatd - adicd pe acest munte al mdsliniloa in mijlo_cui acestui pilc de copaci, supravegheat de

"",r.il" ae iia_trd arcuite intrebitor din acest cimitir mic qi paraginit,un pic mai jos de stalia de benzind

"Ultimo Sospiro* _,fdrd avantajul sau nevoia de a avea vreun Virglliu, laceea ce ar trebui sb fie jumdtatea drumului vielii mele,dar a devenit intre timp qi din motive complicate sfirgituisdu, nu pot decit sd mi prdbuqesc epuizal.)

$i da, doamnelor, multe se bat in cuie in vremurilenoastre. Pdreriie qi credinfele, de exemplu, odatd mdrtu-rigite. J)oar cd., dup5 o viali nu chiar foarte lungd (deqiplind de excese), tocmai am rdmas f6rb, teze. Ca si cumn-ar fi destul ci viata e oricum rdstignire.

NtCind te lasd puterile gi suflul ce te mind din urmd abia

de se mai simte, e semn cd a sosit vremea mdrturisirilor.Spunefi-i testament sau cum vd place ; viala sfirgind inbirtul ,,Ultima Suflare*. De aici si acest ,,ia.td_md_s_in_pi-c-ioare-sau-stind-jo#' cu precepteie vielii' mele lintuite indecor qi cu cheile de la un fort roqu in buzunlr, de aiciaceste momente de aqteptare inainie de abandonur final.

Aqa ci acum se cuvine sd ridicdm in sldvi sfirsiturile;ceea ce a fost qi nu mai poate fi; ceea ce a fost .,r- ," cuvineqi ceea ce nu. Un ultim suspin pentru o lume pierdutd, olacrimb pentru trecerea ei. Dar gi un ,,ura,, di final, un

Ultimul suspin al Maurului

ultim ghem de fire scandaloase qi trase de pir (trebuie sdne mullumim doar cu cuvintele, din moment ce nu avemdotdri video) qi niqte melodii zglobii pentru priveghi.

Povestea unui maur, insolitd de zgomot qi furiel. Viintereseazd ? Ei bine, gi ce dacd nu. Pentru inceput, dali-mivi rog piperul.

- Ce-ai zis?Surpriza stirneqte pind qi copacii la vorb6. (Singuri qi

disperali, chiar n-a!i vorbit niciodati perelilor, vreunuiamirit de c5!el, vintului ?)

Repet: piperul, v[ rog; cdci de n-ar fi fost boabele depiper, se prea poate ca tot ceea ce se sfirqeqte acum in Estqi in Vest sd nu fi inceput niciodatd. Piperul a fost cel carea dus vasele semele ale lui Vasco da Gama peste ocean'de la Thrnul Bel6m din Lisabona pini pe Coasta Malabar:prima dati la Calicut qi apoi, datoriti portului sdu culagune, Ia Cochin. In urma acelui dintii portughez auinceput sX vind englezii qi francezii, aqa cd in perioadacunoscutd sub numele de ,,Descoperirea Indiei" - deqicum puteam fi descoperili cind nu fuseserdm acoperiliinainte ? - eram mai degrabi un ,,subcondiment decit unsubcontinent", dupd cum zicea distinsa mea mam6. ,,Dela bun inceput a fost clar ca lumina zilei ce voia lumea dela biata mam6-India", spunea ea. ,,Au venit pentru celeiu!i, la fel ca orice bdrbat care merge la curve."

,N,

Povestea mea e aceea a cdderii in dizgralie a unei cor-cituri de vi!5 nobil6: adicd a mea, Moraes Zogolby, zisMaurul, care am fost aproape toatb viala singurul moqte-nitor al marii firme de comer! cu mirodenii qi al celorlalteafaceri ale dinastiei da Gama-Zogoiby din Cochin, qi asurghiunirii din ceea ce avusesem tot dreptul si cred cd

II

1. Referire la William Shakespeare, Macbeth.

Salman Rushdie

era viata m_ea fireasci de cdtre mama mea, Aurora,ndscutd da Gama, cel mai ilustru dintre artiqtii noqtrimoderni, o mare frumusele qi,in acelaqi timp femeia'culimba cea mai asculitd din generalia'ei, impdrfindu-le,pe cele iu!i" oricui se intimpla sd se afle prin preajmd.Copiilor ei nu li s-a ariltat nici un fel de mild. ,,Nl'oud,odraslelor beatnik cu mdtbnii qi crucifixe, ne curge ardeiiute in v1ne", obignuia ea sd spund. ;Fdri privilegiipentrurudele de singe ! Dragilor, de mincat mincdm carne vie,iar setea ne-o astimpdrdm cu singe."

Pictorul V. (de la Vasco) Miranda, originar din Goa,mi-a spus odati, cind eram tindr: ,,Sd fii odrasla demo-nicei Aurora inseamni categoric s6 fii un Lucifer modern.M5 inlelegi: fiul zorilor ce infloresc,,. pe vremea aceeafamilia mea se mutase deja la Bombay, iar in paradisullegendarului salon al Aurorei Zogoiby aqa ceva treceadrept compliment; dar eu imi aduc aminte de vorbele luica de o profelie, cdci a venit ziua in care am fost intr_ade_vdr imbrincit din acea fabuloasd grddind qi m-am pr6bu_git in Pandemoniul. (Alungat din sinul naturaluiui, cealtd qansd aveam decit sd-i imbrdtigez opusul? Adicdnenaturalismul, singurul -ism ad"eierat aI acestor zilesucite qi f[rd sens. Pus in umbr5, cine n-ar incerca sdlumineze intunericul ? Chiar aqa.. Expulzat din ceea ceera istoria sa personald, Moraes Zogoiby a cdzut in isto-rie.) * $i toate astea de Ia o pipernild. ! -Nu doar piper, cisi nucsoar5, mahon, scorliqoard, ghimbir, fistic, .oigour";pe llngd_ nuci qi condimente de tot felul, mai uruu qiboabele de cafea, gi chiar atotputernicele frunze de ceai.E adevbrat insd cd, dup6 cum spunea Aurora, ,,piperul afost intiiul tuturor - da, da, intiiul, de ce sd spui inaintea ?De ce si vii inaintea, cind po{i si vii fntiiul?;. Ceea ce eravalabil pentru istorie tn general a fost valabil qi pentrudestinul familiei noastre in particular - pipeiul, mult

1. Referinld la John Milton, parad.isul pierd.ut.

Ultimul suspin aI Maurului

rivnitul Aur Negru al Malabarului, a fost calul de bitaieal dezgustdtor de bogatului meu clan, cei mai instiriticomercianli de condimente, nuci, boabe qi frunze dinCochin, care, fir[ nici o dovadi in afara citorva secole de

tradilie, pretindeau cb ar fi urmaqii din flori ai mareluiVasco da Gama insuqi...

Gata cu secretele. Le-am pironit deja in vdzul lumii'

2

f ,a virsta de treisp rezece ani, mama mea, Aurora dar.J(iama, incepu sd bintuie in picioarele goale prin casamare qi inmiresmatd a bunicilor ei din hiula Crt;;il"timpul acceselor de insomnie care au fost p""t;;-;;;_

oadi ndpasta ei de fiecare "glqt"; qi, invariabil, i; iiip"facestor odisei nocturne deschidea ttate ferestr"i; _;;i;;

datd ramele din interior, a cdror plasd find protej;;";;9" -."r:yii!e linlari mugte, ,poi g"u.rrorile plurnbuite siin cele din urmd obloaneie ae iemi a" p" ai"ii"";. ;;;;;Epifania, matroana in virstd d" qufu";i;;;;: ;X;pl-tri de linlari dobindise de-a lunguianitor un numdr deg6uri mici, dar semnificative, pe

"."r" "." fie prea *;;;pd"fie prea zgircitl sd re obserrr" -, ira trezitd. in fiecaredimineald de mincdrimea pigcdturiio; ;" p" n"u!"fot;;;;;;gi strdvezii, dupi care slobozea un lipdt asculii fu

""J"r"umuqtelor care biziiau in jurul tlvii cu ceai gi Uir."igi-f"care o .punea iingd ea Tereza, servitoarea (care disparlaurgent). Epifania cddea pradd unei frenerii i";tii;-;;scdrpinat qi plesnit, fandind in jurul rotunjimilor patuluidin tec in formd de barcd, deseoJi varsind.".i p".i["""_turile de bumbac cu danteld sau pe cdmaqa de noapte dinmuselin5_albi cu gulerul inalt gi v5lurit care ii "*"rrrrJ"ugitul, cindva ca al unei lebede, du, u.,r- increlit cu totul.

$i in timp ce tot plesaea gi buinea.ofn.i,rt a" *"qt" lt;,Tl11^U_l=ta, Ei in timp ce unghiiie lungi de la cea,ti"SIn ror scarprnau spatele incercind sd ajungd la piqcdturiie

Ultirnul suspin al Maurului r5

mai greu de atins, Epifaniei da Gama ii aluneca scufia de

noapte de pe cap, scolind la iveal5 o incilciturd de pdrcdrunt prin care se puteau - vai, prea ugor - zbri porliunipestrile de craniu. Cind tin[ra Aurora, care asculta lauqd, ajungea la concLuzia ch sunetele produse de furiadetestatei sale bunici (injurdturi, bibelouri spdrglndu-se,neputincioasele lovituri ale pliciului, biziitul zeflemitoral insectelor) se apropiau de punctul culminant, igi afiqa cel

mai dulce zimbet posibii qi se strecura induntru urindu-ivesel matroanei bund dimineafa, qtiind cd aparilia aceasta

tinereascb ce o surprindea in mijlocui neputinlei ei strd-vechi era tot ce-i lipsea mamei tuturor celor purtind nu-mele de da Gama din Cochin pentru ca furia ei s[lbaticdsd dea pe de i6turi. Cu pbrui rdvdqit, in genunchi pe

cearqafurile pitate, fluturind pliciul ca pe o baghetd ma-gicd frintd qi incercind cu disperare si-qi descarce rninia,Epifania incepea sd urle ca o vrdjitoare, un demon sau o

furie la Aurora, care indrdznea sd o deranjeze, toate spredeliciul tainic al acesteia.

,,Oho-ho, fetilo, ce m-ai speriat, o sd mb omori intr-unadin zilele astea."

Aqa se face ci Aurora da Gama culese ideea de a-qiucide bunica chiar de pe buzele potenlialei victime. Dupicare incepu sd faci planuri; dar toate aceste fantezii dince in ce mai macabre care presupuneau otrdvuri Ei mar-gini de stinci furd invariabil z5ddrnicite de chestiuni prac-

tice, cum ar fi dificultatea de a face rost de o cobrd qi de

a o strecura intre cearqafurile Epifaniei sau refuzul cate-goric al hoaqtei de a se plimba pe orice suprafald care,

dup6 cum spunea chiar ea, avea,,incliniciuni intr-o partesau alta". $i e adevirat ci Aurora gtia foarte bine de

unde putea lua un culit asculit de bucdtdrie qi era sigurdcd puterea ei era deja suficient de mare ca s5 o sugrumepe Epifania, dar toate aceste variante erau excluse pentrucd nu avea de gind sd se lase prins6, iar un atac preabdtdtor la ochi putea si dea nagtere unei serii de intrebdri

i6 Salman Rushdie

incomode. Cum crima perfecti intirzia sd se arate, Aurorafdcea in continuare pe nepoata perfeetd; dup6 cumcontinua gi sd unelteascd in taind, fdrd sd-i treacd mdcaro dati prin cap cd in gindurile ei se strecurase o dozddestul de mare din lipsa de scrupule a Epifaniei:

,,Rdbdarea e o virtute.,, iqi spunea. ,,Ani sd astept mo_mentul potrivit."

Intre timp continud sd deschidd ferestrele in noplileacelea umede, qi uneori chiar sd arunce miei obiecte'depre!, figurine cu nasuri ca niqte trompe sculptate in lemn,care pluteau pe valurile lagunei lovindu-se-de perelii co-nacului de pe insuld, sau colli de fitdeq fin sculptali, care,evident, se scufundau fdrd urmh. pre{ de citeva ziie'fami-liei li fu imposibil sd inleleagd ce se intimpld. Fiii Epifa-niei da Gama, unchiul Aurorei, Aires_pronungat_Irish, qitatdl ei, Camoens-pronunlat-Cu*orrq-rr"ral, descopereaLcind se trezeau cd neastimpdratere brize de'peste noaptele scoseserd cdmisile din durapuri qi imprdqtiaserd hir-tiile din tdvile in care iqi asteptau rindur *a n" rezolvate.Curenlii cu degete agile dezlegaserd gurile sacilor cumostre, saci de iutd.plini de nucqoard mare qi micd gi defrunze de eucalipl gi mahon, care stiteau veqnic ca nigtesantinele de-a lungul coridoarelor umbroase ale aripii cubirouri, qi ca urmare tot felul de seminle de schinduf qifistic se rostogoleau nebunegte pe podeaua tocitd din cal_ca.r, ma-ngal, albuquri gi multe alte ingrediente uitate, iarmirosul de condimente o terorizapematroand, care oiatdcu trecerea anilor devenise din ce in ce mai alergicd laprodusele din care familia ei igi trdgea averea.

^ Iar dacd prin plasele desfdcute intrau muqte si prinferestrele date de perete p5trundeau rafale nepldeute devint, obloanele deschise ldsau iniuntru tot resiul: prafulgi tumrrltul vapoarelor din portul Cochin, sirenele .urgo_boturilor qi pufditurile remorcherelor, giumele por"oJ*ale.pescarilor gi pulsaliile umfliturilor provocate de atin_gerile meduzelor, soarele tdios ca o laml de culit, cdldura

Ultimul suspin al Maurului

ce te putea sufoca precum o pinze umedd infdquratd strinsin jurul capului, strigitele vinzdtorilor ambulanti, triste-lea evreilor necisdtorili plutind ca o adiere peste ape lnMattancherri, ameninlarea traficanlilor de smaralde, ma-qinaliunile rivalilor in afaceri, nesiguranla cresclndd a

coloniei britanice din Fortul Cochin, revendicirile mate-riale ale personalului qi muncitorilor de pe plantaliile dinMunlii Condimentelor, poveqtile despre necazurile prici-nuite de comuniqti qi politica dusi de Congres, numeleGandhi qi Nehru, zvonurile despre foametea din Est gigrevele foamei din Nord, cintecele qi ritmurile de tobd alepovestitorilor qi vuietul risundtor al noilor valuri ale isto-riei (pe mdsuri ce se spdrgeau de debarcaderul Eubred depe Insula Cabral). ,,Iisuse, ce lard plebee", injura unchiulAires la micul dejun in stilul s5u cel mai spilcuit. ,,Deparcd n-ar fi lumea de-afard destul de impufit6, nu? Carecotoroan!5, care fir-ar el si fie de nenorocit i-o fi dat iardrumul induntru? Ce-i asta, pentru numele lui Dumnezeu,o casd decentb sau, scuzali-mi limbajul, o budd din bazar ?"

in dimineala aceeaAurora igi dbdu seama c[ merseseprea departe, cdci iubitul ei tati Camoens, un bdrbatscund, cu cioc, imbricat intr-o cimaqi sport in culorifipitoare, care deja rdmdsese cu un cap mai scurt decitprdjina de fiicd-sa, o duse pe micul debarcader qi, lopdindde-a dreptul de emolie qi agitalie, in aqa fel incit, proiec-tatd pe fundalul frumuselii incredibile qi al freamdtuluicomercial al lagunei, silueta lui p6rea a fi un rod al ima-ginaliei, un spiriduq dansind intr-un luminiq sau un duhblajin ieqit din vreo lamp6, li mdrturisi cu un quieratmisterios marea qi devastatoarea veste. Posesor al unuinume de poet qi al unei frri visdtoare (dar nu qi al vreunuitalent), Camoens sugeri timid cd s-ar putea ca regedinlalor sd fie bintuit5.

,,Cred", ii spuse el fiicei sale inmdrmurite, ,,cd draga tamamd s-a intors printre noi. $tii cit ii plicea briza proas-pitd, cum se certa cu bunica ta pentru aer; gi acum

r8 Salman Rushdie

ferestrele se deschid ca prin minune. $i, fiica mea, uitd-tece-ce lucruri dispar ! Numai cele pe care intotdeauna le-aurit, nu-ti dai seama ? Zeii elefanli ai lui Aires, cum obiq-nuia sd le spund. A dispdrut coleclia de zei Ganesa Lunchiului tiu. $i fiidequl,,.

Dirtlii de elefant ai Epifaniei. prea mutgi etefanli apasd.pe casa asfo. Riposata Belle da Gama spusese intotdeaunacu voce tare ceea ce-i trecea prin minte. ,Md gindesc cddaci stau tteaz la noapte poate reuqesc sd-i mai vdd odati chipul iubit", se destdinui Camoens plin de dorinld.,,T\r ce creziT Mesajul e cit se poate de clar. Ce_ar fi sEveghezi gi tu cu mine ? Tu qi tatdl tdu sinteli in aceeaqistare: lui ii e dor de doamna lui, tu esti ursuzd pentru cdti-ai pierdut mama."

Rogind incurcat5, Aurora strigd: ,,M6car eu nu cred intimpenii cu stafii" qi fugi induntru fdr6 s[ fi putut m6rtu_risi adevdrul, cd. ea insdqi era fantomu *u*"i*ule moarte,perpetuindu-i gesturile qi felul de a vorbi; cd fiica som_nambuli era cea c?r€ o linea pe mamd in via!6, abando_nindu-qi corpul astfel incit cea plecatd sd aibd un addpost,agdlindu-se de moarte, refuzind-o, incdpilinlndu_se sdcreadi in triinicia iubirii qi dincolo de mormint - cd deve-nise noul risdrit al mamei sale, trup pentru duhul ei,doud frumuseli intr-una.

(Peste ani propria ei casi va primi numele d,e Elefanta;ceea ce aratd cd aceste chestiuni elefantine, ca de altfelgi cele spectrale, au continuat sd joace un rol importantin saga noastr6.)

G,

Nu trecuserd decit doud luni de la moartea lui Belle.Belle cea din Infern, cum ii spunea unchiul_Aires (careavea enervantul obicei de a da porecle oamenilor, proiec_tind astfei agresivitatea propriului univers urrrp"u rumiiintregi): Isabella Ximena da Gama, bunica p" .lr" ,_u*

Ultimul suspin al Maurului

cunoscut-o niciodat5. intre ea qi Epifania fusese rdzboide la bun inceput. Rdmasd viduvd la patruzeci qi cinci deani, Epifania incepu de indatd si facd pe matroana qi iqifdcu un obicei din a sta dimineala cu poala plind de fisticla umbrb in curtea ei preferat5, fdcindu-Ei vint cu evan-taiul, spdrgind nuci cu dinlii intr-o zgomotoasi qi impre-sionanti demonstralie de putere qi cintind pentru a-itrece vremea, cu o voce inalt6, implacabil5,

Nd,ttngut Shafto a plecat pe rna-areCu sticle argintii pe ge-eenunchi...

Cric ! Crac ! se spirgeau nucile ln gura ei.

Se ua intoarce sd. md, ingro-oapeNdttngul, scheleticul S hafto.r

Cit a trbit, Belle a fost singura care a refuzat, si-i fiefricd de ea. ,,Patru cuvinte in plus", ii spuse vesel Isabellala cei noudsprezece ani ai sdi soacrei sale a doua zi dupice intrd in familie ca o nord dezaprobatH, dar acceptathcu de-a sila in cele din urm5. ,,Fird ndting, fhrh sticle,fdr5 ingropat, fdrl" scheietic. La virsta dumitale cinli aqade frumos melodii de dragoste, nu-i pdcat de cuvinteleastea nepotrivite care le transformd in prostii?"

,,Camoens", zise neinduritoarea Epifania,,spune-i preabunei tale solii s6-qi inchidd robinetul. Cam curg zoaie dingura ei". Iar in zilele ce urmari se lansd cu incipdlinareintr-un potpuriu de cintece marindregti personalizate:Ce ne facem cu croitorul intrat Ia apd. ?2 ii stirni proaspe-tei nurori o veselie ln5busiti cu greu, Ia care Epifania,

1. Denaturare a unui cintec tradilional englezesc. in original:,,Bobby Shafto a plecat pe mare / Cu catarame de argint pegenunchi... / Se va intoarce sd md ia de nevasti / FrumosulBobby Shafto".

2. De fapt: ,,Ce ne facem cu marinarul beat?".

r9

Salman Rushdie

incruntati, schimbd placa : Vtslegte, u?.slegte, utslegte_{iuas,', ugor tn josul d,-riului, cinta ea, probabil sfdtuind_ope Belle sd-gi vadd de treburile ei casnice, addugind apoicu o tentd ceva mai metafizicd: Moral, rnoral, *oril...crac! ...solia nu e regind.L.

Ah, legendele rizboinicei familii da Gama din Cochin !Le redau aga cum mi-au parvenit gi mie, Iustruite qi inflo_rite de atitea repovestiri. sint fantome de demult, urn-bredin depdrtare, qi le spun povegtile ca sd-gi gdseasci insftrqit pacea; ele sint tot ce mi-a mai rdmai aqa ci leredau libertatea. Din portul Cochin pind in portul Bombay,de pe Coasta Malabar pind pe Dealul Malabar2: poveste"aintilnirilor noastre, a sfiqierilor, a ridicdrilor qi cdderiior, atnclind,ciunilor tntr-o parte gi alta. D\pdcare, adio, Mattan-cherri, rimii cu bine, Marine Drive. in orice caz, pind sd_gifacd mama mea, Aurora, aparilia in casa aceea insetatd decopii qi pind. si atingd rdzvrdtita virsti de treisprezeceani, toate delimitirile fuseserd fdcute foarte clar.

- "Pr9a

inalti pentru o fatd*, fu verdictul dezaprobatoral Epifaniei in legdturi cu nepoata sa Aurora cind aceastaintrd ln adolescen!5. ,,Neastimpdrul din privire aratd cd_isdl5qluieqte diavolul in inimd. $i pu fiunte - ruqinea,oricine poate sd vadd. iqi sare in ochi de la distanl&." Lacare Belle replici furioasd: ,,Dar dragul de Aires cL copilnemaipomenit de perfect a fdcut? Mdcar existd o da Gania,intreag6 qi sindtoasb, nu-ti face dumneata griji de cit e delnalt5. Cdci de la fratele Aires qi sora Safra"a nici unsemn de vreun produs, nici lung, nici scurt,.. Numele sotieilui Aires era Carmen, dar Belle, imitind plicerea.rr-rrr_tului ei de a inventa porecle, ii dbduse numere deqertului,,,pentru ci e stearpd ca nisipul qi in toatd posti"tat*uasta nu pot zdri nici o oazd unde sd-mi astimpbr setea,,.

1.

2.

,,Visleqte, vjsfe.1, te, visleqte-fi vasul / Uqor in josul riului / Vesel,vesel, vesel / Yiata nu e decit un vis.,,Malabar Hill, denumire englezeasci, tradusd pentru a facetextul inteligibil.

Illtimul suspin al Maurului

Aires da Gama, cu briantina luptindu-se se-i lind intinspdrul alb, des qi ondulat (incirunlirea prematur5 e demult o trdsdturi a familiei mele; la doudzeci de ani mamamea, Aurora, era deja albd ca zbpada; si ce vrajd de basm,ce grauitas rece addugau frumuselii ei ghelarii aceia moi,vdlurindu-i in cascade de pe creqtet !): cum mai pozaStrbunchiul meu ! fmi amintesc niqte mici fotografii alb-ne-gru de cinci pe cinci centimetri gi ce impresie ridicold frceacu monoclul acela, cu gulerul leap6n si costumul la doudrinduri din cea mai fini gabardini. Intr-o mini linea unbaston cu cap de fildeq (un baston-sabie, imi qopteqte laureche istoria familiei mele), iar in cealalti un tigaretlung; qi mi-e teamd cb trebuie sd mdrturisesc qi cd aveaobiceiul sd poarte ghetre. Dacd addugali indllimea qi niqtemustSli rdsucite, veli avea imaginea completd a unei puq-lamale de operd comic5; doar ci Aires era la fel de minus-cul ca fratele siu, iar fala-i era tot timpul proaspdt rasdgi pulin lucioas5, aqa cd imaginea lui de trintor contrafd-cut inspira, probabil, mai degrabi mil6 decit fluierdturi.

Tot aici, pe o altd paginb din albumul de fotografii almemoriei, e qi Strdmdtuqa Sahara, Femeia Fdrb Oaze,gtrbovitd si sasie, mestecind betel cu fdlcile ei care adu-ceau atit de mult cu cele ale unei c5mile qi aritind deparci nu i-ar fi fost c5milele acasd. Carmen da Gama eraverigoara primari a lui Aires, copilul orfan al suroriiEpifaniei, Blimunda, qi al unui mic proprietar de tipo-grafie pe nume Lobo. Ambii pirinli ii muriserd in timpulunei epidemii de malarie, iar qansele de mdritig ale luiCarmen fuseserd sub zero, inghelate bocn6, pind cindAires igi uimi mama acceptind partida. Epifania trecuprintr-o sdptimind de insomnie, torturati de nehotbrireqi incapabili sb aleagd intre visul ei de a-i gisi lui Aireso pradd mai demnd qi nevoia disperati de a o viri peCarmen pe gitul cuiva inainte de a fi prea tirziu. in final,datoria fald de sora ei moartd se dovedi mai puternicidecit speranlele pe care le nutrea pentru fiul sdu.