R E A L I T A T E A

ANUL UI20 A prilie 1929

. •u i M w n i i t n i i n m

.. - No. 17 l l l u s l r a t d 2 4 P A G I N IA pare S âm băta

OLTENIA", d-ra Tinelle Stavrache-Craiova.PREŢUL 8 LEI

H K A L I ' I ATEA I U S T H A ! Atll Al'riltr MM

Realitate trişti, Iluzie frumoasă

O F E M E E de lângă Târgul M ureş şi-a ucis, în com plicita te cu copiii ei, so­

ţul, tăindu-i gâtul cu o secure. Cadavrul a fo s t apoi târît pe linia fera tă şi ciopârţit de tren. O fată şi-a ucis, în Basarabia, mama, în com plicitate cu ibovnicul ei, care era şi ibovnicul mamei. Un fec io r din M oldova a dat cu parul în capul tatălui său şi natural, i-a răpus viaţa. O soră, din nu ştiu care alte meleaguri, a aruncat cu v itrio l în ochii fra ­telu i pe care l-a orbit.

M otive pen tru fiecare ispravă, fireşte , se găsesc.

So ţu l îşi m altrata nevasta, mama împărţia patul cu ibovnicul fe te i, părintele avea o veche răfuială cu odrasla, fratele disputa cu sora o biată m oştenire.

Dar ceeace, m ai presus de cauza reală sau pretextată numai a acestor groaznice dezlăn­ţu iri de patim i, se desprinde, e valul de cru­zim e care se um flă şi înaintează cotropitor dela război încoace.

A u fo st răsturnate m ulte noţiuni, şi-au pierdut preţul m ulte valori. Şi-a p ierdut pre­ţul şi bunul cel mai mare, singurul care al­tădată conta: viaţa, pe care oamenii şi-o zm ulg cu inconştientă frenezie şi uşurinţă.

E o constatare pe care am mai făcut-o, mâhniţi şi altădată şi pe care zilnic rubrica faptelor d iverse ne.o confirm ă cu brutali­tate.

...Aşa cum, cu mâhnire, am luat act de pă­ţania tânărului conte dela Cluj care făcea ravagii printre fe te . încăpând pe mâinile po­liţiei, nenorocitul a fo s t nevoit să declare că el nu e contele Bata ci un simplu pantofar cu un nume prozaic şi cu o lamentabilă des­cendenţă.

Ne-a mâhnit, deoarece am văzut în el nu un escroc vulgar, ci un su fle t dornic de alte orizonturi.

N i l-am înch ipu it lec to r de romane în fas­cicole şi spectator la cinematografele cu f i l ­me, în care, ca în romane, e vorba de suave îndrăgostite şi de am orezi nobili cari stră­nută când iubita are un guturai. E vorba în film ele şi în romanele acestea de întâm plări triste sau feric ite , dar frum oase şi unele şi altele, căci ele se petrec în castele şi în par­curi, nu în odaia sum bră a cismăriei cu m i­ros de pap şi de tăbăcărie.

Visa o altă viaţă tânărul pantof ar. Era ne­m ulţum it de viaţa ce ducea. Dar care dintre noi nu râvneşte spre altceva şi care dintre noi e m ulţum it cu ceeace posedă.

E în su fle tu l nostru, turceşte aşezat, un demon care nu ne lasă în pace. D em onul a- cesta sălăşluia ş i în p iep tu l pantofarului de­la Cluj.

In defin itiv, acotdându-şi titlu l pom pos de conte, individul jn‘a com is nici o escrocherie. N'a urmărit decât ţe lu ti sentim entale. Iubia. Vroia să iubiască ş i să f ie iubit.

Ş i ştia căi f e tele din mahala, — căci la m a­hala descindea el, fe te le care şi e le citesci omane şi m erg la cinema, năzuesc dease­meni să iubiască un conte.

Contele visurilor lor din nopţile, care ur­mau zilelor irosite prin ateliere nesănătoase, era el, tânărul pantofar. Ş i el şi ele aveau iluzia altor situa ţii, a ltor împrejurări. Gus- rau fericirea, m inţindu-se.

De ce s’a alarm at lum ea?Ş i de ce l-a trim is poliţia la răcoare pe

tânărul romantic?ION PAS

î*« t»t t J-t* »» #♦

Expoziţia de jucării SCHIFFERSTRADA SMARDAN No. 18un so rtim en t sp lendid in Jucării ii.

genuril». G ăsiţi în perm anenţă jucă m grădini, (urm e. autom obile, servicii d* uasâ, serv ic ii de porcelan , biciclete, drezî

ae, cărucioare «le păpuşi, jocuri de consi rucţiun i d in lem n şi m etal, p&puşi diij ■ele m ai frum oase , Anim ale de tot lelul săbii, ech ipam ente m ilita re Baukasten, cu bus. viori, p ian in e , vile mobilate, cai, urşi cămile, m ing i în toa te m ărim ele şi culorii» Se repară p ăp u ş i, we pun capete noui.

0n nou mijloc de transportrVUAMNA GEORGES CHAPELLF. din

P aris este cunoscută cs expertă tn m aterie de reptile.

De curând a a p ă ru t pe străzile P ariau lui, călare pe o b roască ţestoasă u riaşă , s tâ rn in d senzaţie p r in tre trecători. B roasca face parte d in ca tego ria „Galapagos" şi oricât de m are este, nu poate to tuş să fin

Desigur că, b roasca ţestoasă pe care caia ria d-na Ci apelle nu p u tea să se ia la tn trecere cu ’ax im etre le ca re sboară pe bule varde. A re u ş it to tu ş să a tra g ă a te n ţi i tu tu ror, făcând ch ia r pe şoferi aă-şi opi«'\>cA m aşinile şi să vie sfi adm ire cu rioz; ‘atea

Se presupune că, tn vrem urile «1 lemuli broasca ţestoasă e ra un fel de u i jn a rd . peste toate an im alele gigantice, pen trucă. întocm ai u n u i „ tan c“ b ine constn !, dânsa se preum bla fă ră g rije p rin tre toate cele lalte bestii. N im eni nu o putea răn i. Putea să' umble p rin tre porni, striv indu-i. tnlă fu rând orice obstacole d in calea sa

Pentru ş tiin ţă , b roasca „G alapasos n-pre zin tă una d in tre cele m a i in te resan ţi' rea

com parată cu d im ensiun ile Imense pe care le ave>iu străm oşii ei din era preistorică.

Cu câţiva an i în u rm ă, s ’au descoperit în Ind ia fosilele unei b roaşte ţestoase, cari1 după m ărim e, am in tea de faimoşii dino sauri. m astodonţi, etc., cari reprezin tă u- riaşii locuitori ai păd u rilo r de->acum şase milioane d« ani.

tu r i vertebrate. De* ceastă specie a rftnm .oelaş fel cuin se prez bări m ari au survet a aproape tu tu ro r o la „G alapagos" s au însem nate desvoltflr generări.

S ingura sch im bare nei, care, d u p ă cum gigantică a a ju n s la reprodus tn fotograf

m ari ia ne

înmormântarea unui erou '

ha Galaţi a a v u t loc cuo deosebită so lem nita te , înm o rm ân tarea ca p o ra lu ­lu i pom pier A ii Riza, că­zu t victim a ero ism u lu i său , cu ocazia u n u i in ­cendiu uriaş.

Fotogralia a lă tu r a tă re ­p rez in tă corteg iu l, la c i­m itiru l m usu lm an , în a in ­te de înhum are

i iHUMtuH K m

...„Aci sfârşesc rienoViiciţii * Kci sun t ingr**pftti sase leproşi an u a l / v .

fn sp a te le c u r ţii J J i petec de p ăm ân t, m izerabil to g ra-lit > . 1 î — ^.■ uirt un sem n şi ris ip ite , 'p^ tru cruci de lem n. s tn m b e . nutrezitt- i>-

Xici o floare D oar urzfci. m ă se la riţă şi ciulini Apoi cât vezi cu ochii 'xâm pul, un câm p neted şi 1h>c cip'.-a; •.

i'-ritis! iarna. s .Im aginea se im puse ochilor n frei. V iziuna^ 'u ,! D ecem brie, tn puMn

prăşii s trân ş i lao la ltă , tăcu ţi, zg ribu liţi, a scu ltân d geîîTT'kii’ ' mletele- lup ilo r hăm esiţi. Fără voe m ă săget/. Im fior

l ângă m ine C&tălin. Ffirfi *3-1 privesc. I-a.ru tntrehxrMulţi m orţi " V; iMulţi..Dar dece a tâ t de puiiiie cruci \

Păi. le m ai iau băieţii, să facă foc ia rna 'D in volum ul „Cinci zile p rin tre leproşi' de F o i

vAri/Hi-H !h l ib ră r i i «i ch io şcu r i de zian- .'i |*. v n lu m n '

tu A 1'Tlllr

C apitolul 5 CKA MAi MARE DRAGOSTE DIN

VIAŢA MEAUn m are poet englez a scris : „Sunt doua

tragedii in v ia ţă : De a n u obţinea ceeace doreşti şi de a obţinea". P oate că tragedia m ea a fost de acest fel. Am reuşit to tdeau­na să obţin ceeace voiam şi am fost foarte fericită, în ca rie ra m ea artistică , încă de când Max R e inhard t m ’a chem at la Berlin, ca să joc rolul p rincipal din grandiosul său film „Sum urun. S un t 10 ani de când am avu t p rile ju l acesta unic.

D acă pe atunci lucru l a fost greu, trebuie să recunosc că în a in te a fost cu m ult m ai greu, a tunci când m ă s trăd u iam din toata in im a să devin o a r tis tă m are. îm i am in tesc însă de em oţia m ea, când am debutat, la 10 anj pe scena tea tru lu i Mic din Var ?ovia.

Eşisem din conservator şi sa lariu l meu a lingea sum a p rin c ia ră de 100 ruble pe lună. In 1913 rubla avea o m are capacitate de cu m p ăra re şi cu această sum ă eram în tro s itu a ţie destul de bună. C ând am prim it p rim ul meu sa la r, credeam că sunt pose- soarea unei averi. Tot d rum ul până acasă alergai, ţinând ban ii s trân ş i în m ână şi rum am sosit m ’am asv ârlit pe canapea unde de bucurie am p lâns vre-o 10 m inute.

S im ţiam că su n t pe d rum ul gloriei şi sa la riu l era dovada convingătoare în faţa ochilor mei. E ram a tâ t de m ulţum ită, că nu îndrăzn iam să cheltuesc aceşti bani.

Iub iam rolul care m i-a fost dat. II tră lam : a tâ t de in tens îl s im ţiam pe scenă. A plauzele pe care le-am recoltat nu m ’au

tul nostru era s itu a t la e ta ju l al şaptelea. In tr 'una din cele m ai vechi case din str. Sa- uatorska, şi cum nu nvea ascensor, acei cari veniau să m ă felicite, după ce-au ur cat a tâ tea etaje, nu pu teau fi acuzaţi dt* lipsă de sinceritate.

A partam entul nostru nu se com punea de cât din i camere, care e ra u to tdeauna p li­ne de flori. îm i plăcea să fiu încon ju rată de frum os când m ă în torceam dela repetiţiile, pe care le făceam în te a tru l întunecos şi u med. N iciodată n ’am fost m ai fericită în v ia ţa mea, decât în acea epocă.

V arşovia este un o raş m are, de vreun m ilion de locuitori, d a r cu toate acestea foarte ra r o piesă ţine afişu l m ai m ult de tre i sau patru săp tăm ân i. Aproape imediai d upă prem iera piesei „H annele“ începurăm repetiţiile piesei „Sluby P an tenskje” dram ă de Alexandru Predro, unul din cei mai m ari autori polonezi. D upă succesul meu in „Hannele”, m i se d ădu rolul principal d in Amela şi 3 săp tăm ân i după debutul meu, am apăru t în acest rol, la teatru l Mic Al douilea rol fu prim it m ai bine decât p r i­mul. Evident că făcusem o impresie exce lentă.

Cel de-al douilea rol, a fost prim it şi mai bine decât primul. H otărât, făcusem o im­presie excelentă, căci to ţi criticii dramatici mi-au adus laude şi directorul teatrului „Im ­perial", cel mai mare din Varşovia îmi ofeji un contract pe un an, pentru ca să joc în teatru l său, cu un salar considerabil.

N atural că acceptai, căci unul din visurile mele, era să joc la tea tru l „Imperial". Când primii, acasă, noutatea că am fost angajată la acest teatru cu 150 de ruble pe lună. mi se părea că am ajuns ţelul v ieţii mele... Anul cât am stat la teatru i „M ic“ a fost un an de muncă intensă. T rebuia să fiu la repetiţie la 10 dimineaţa şi să joc în toate serile şi Duminica în matineu. Ca să mă distrez, nu aveam timp deloc. Mama mea era tot timpul cu mine şi mă însoţia şi la teatru. Lunile tre ­cură repede până ’n vară când începură p ri­mele sgomote de război.

Mobilizarea ! In prim ele zile ale lunei August, avură loc grandioase m anifestaţii. Declararea războiului provocă închiderea teatrului „Mic“ unde eram angajată: fu transform at în spital.

Mă angajai imediat ca infirm ieră şi începui preparative asidue, care erau necesare acestei misiuni grele. Din fericire, redeschiderea tea ­trului, câteva săptămâni mai târziu mă re­chemă la arta mea. Nu eram destul de tare

Cn H arry L iedtke în „S um urun“

făcu t să-m i pierd capul. După prima emo Sie, am devenit rece şi s tăp ân ă pe mine.

Am ju ca t ro lu l p rinc ipa l din ..Hannele'o piesă de m arele d ram a tu rg Gerhardi H aup tm ann . R epetasem rolul, săp tăm âni îti treg i şi-l ştiam pe de rost, cuvânt cu cu vând. D ar in m om entul când apăru i pen tru p rim a oarg pe scenă, devenii a tâ ta de aervoasă , că de ab ia p u tu i p ronun ţa re plicile. T rem uram a tâ t de tare , că mi-era frică să nu observe publicul, curo îmi clăn ţă n ia u dinţii

Cu un efort im ens m 'am recules şi am re in tra t ln rolul meu, s tăp ân ă . Când cor tin a căzu, ştiam că am făcu t o im presie b ună A fo?t un trium f Ceilalţi

S tânga: George B ernhard Shaw , ce leb ru l scriito r şl d ram a tu rg englez, un lost m ar» adversar al cinem atografului, a lost convins de Pola Negri (dreapta) să scrie

scenarii clneqrnflce şl «A a p a ră tn tr ’un film vorbitor.

a rtiş ti mă înăbuşiră aproape, cu să ru tă rile şi m ângâierile lor şi în lojă am prim it com plimentele în tregulu i personal al tea tru lu i până şi ale directorului.

S ăru tările şi m ângâierile mamei mele, tnă m işcară şi m ai m ult. „Mica mea Polla este acum o artistă m are , sunt m ândră de ea“ nu înceta să repete. Am plâns îm ­preună de bucurie. In acea noapte n ’arn pu tu t dormi. Micul nostru apartam en t era încărca t cu flori, trim ese de prieteni şi cu­noştinţe. Nu voi u ita nici odată dejunul

In „Suflet de mamă"

de a doua zi, după debutul meu. Mama Îmi adusese la pat o ceaşcă cu cafea cu lapte şi jurnalele care conţineau, toate, laude. Mama îmi citi criticile de două ori, de trei ori şi apoi şi eu le-am citit şi recitit.

LA CRUCEA ROŞIEhram atât de m ulţum ită că sării dm pai

ţi începui să dansez prin cameră. După a miază, acum când eram o artis tă recunos cută, vreo duzină de vizitatori, am ici şi rude, veniră să m ă vadă. Cum apartam en

R E A L I T A T E A ILUSTRATA i0 I j i r i l i e fggg

P ROMISESEM să dăm câteva fragm ente din scrisorile ce s’au m ai găsit la

defunctul D um itru G. Popescu. In '.r’uua din aceste scriso ri Popescu ara tă că a jă c u l şeaşe zile în spital- El se scuză că n u poate tr im i'e nici un ban fratelui său, dar că îi va trim ite n eapăra t datoria peste zece zile când va vinde invenţia sa pentru suma de 60 000 lei.„CONTELE Z E PPELIN E UN HOŢ”-

In tr’a ttă scrisoare Popescu spune:.11 dau dracu lu i pe contele Zeppelin că

e 1111 lioţ- Vrea să-mi tragă chiulul. Din'

In v e n ta to ru l DUMITRU G. POPESCUcauza lui am fost închis şease zile- M’au dus cu o dubă, m a u închis în lr ’o celulă şi era să m or de foame- Acum tra tez cu maiorul Gross-..”.

In form aţiunea aceasta coincide cu cea pe care ne-o dă d- (1. P. Zlale, care spune că unele ziare stră ine l’au acuzat pe P o­pescu de fap tu l că s’a dat d rep t inginer. Ziarele în chestiune spuneau că Popescu a inventat... o lam pă şi că e un escroc.m i MI M MHM MH IH M U M M f H t H d I M H ««« « m S m C l U t Hpentru m eseria de infirm ieră şi sunt sigură că m’ar fi epuizat. Cu toate acestea conti- nuai serviciul meu la „Crucea R oşie“ şi fui trimisă la spital pen tru a scrie scriso rile ră­niţilor şi bolnavilor.

M ajoritatea p rietenelor mele, erau ataşa te sălilor ofiţereşti, dar preferai să a ju t so l­daţii simpli, din cari m ajoritatea nu ştiau să scrie. Ca patrioată poloneză, prim ii războiul cu sentimente d iferite. Nu aveam p referin ţă pentru germani sau pentru ruşi. Speram nu ­mai la o eliberare eventuală a Poloniei. Mă reintorsei la teatru. In spiritul meu se des­chisese un orizont mai larg, din punct de ve­dere dram atic şi deveniam din zi în zi mai experim entata Când angajamentul meu ex-Pin- î ^Teatrul debutai la tea tru l Im ­perial. Nu cunoşteam nimic în lume afară de teatru şi mă în treb adesea cum am avut curajul sa fiu atat de perseverentă. Gustasem de-acum succesul căci afară de „Hannele" £i de dram a lui A lexandru Fredro jucasem Surnurun . In tim pul războiului nu S

decât o singura prem ieră „Sfârşitul S o d o m ia de H ermann Sudjrm ann, unul din autorii mei favoriţi U rm ara aceleaşi flori, complimente dar, cand ma sculai, a doua zi, nu eram n u ! mai celebra ci recunoscută ca una d a c e l e mai ta len ta te a rtis te poloneze.

F IL O Z O F IA AMORULUICând nu eram la repetiţie, sau nu studiam

rolurile, ma ocupam de rochiile mele. N™ eram destu l de bogata ca să-mi cumpăr ro chilie dela m agazin. Din fericire am oare"

ROLUL INGINERULUI SWANKAm relevat cu diferite ocaziuni ro lu l in ­

ginerului Swank- Cu privire la activitatea a- cestuia d. S. N. Devechi din str. Miiiail Cornea 12, ne scrie că inginerul F rederich Swank se îndeletuicia cu brevetarea de in- venţiuni şi \ alorificarea lor şi că de aceiai s’a ad re sa t lui, Popescu. S w ank şi-a da t toată osteneala pentru a dem onstra in stitu ­tului geografic al arm atei austriace că in­venţia lui Popescu trebue cum părată . In ­ginerul văzând că inventatorul rom ân e în- tr o m are jenă financiară t’a prim ii în casa sa, unde Popescu a sta t mai m ull timp-

Venind vara, Swank îm preună cu nume; roasa sa familie a plecat în v iligiatură ^i i-a oferit lui Popescu o cam eră la un cro i­tor. Când inventatorul rom ân a căzut la pat, cro ito ru l a in tervenit la spitalul ,,Barm- herzige B ruder” unde l’a in ternat. După aceia c ro ilo ru l l’a dat în judecată pe Swank pentru un rest de ch irie neplătilă şi a reu ­şit să ob ţină dela acesta sum a respectivă- D-na Swank îşi am inteşte că Popescu ve­nise la soţul ei în so ţit de un dom n al cărui nume îl scapă- Ea afirm ă p r in tr ’o scri­soare adresată d-lui Devechi că Swank a făcut acelui dom n aspre rep roşuri pentru faptul că a lăsat să m oară în mizerie ini re străini, un om de genialitatea lui Popescu a cărui soa rtă tragică îl im presionase cu cât ea se asem ăna şi cu soarta lui, căci şi Swank avusese m ai multe invenMuni în tre care şi telefonul autom at. A utorităţile aus­triace n’au vrui să ţină seama de invenţiunea sa care a fost realizată mai târziu de un altul, pe motivul că prin in troducerea te ­lefonului au tom at, îşi p ierdeau pâinea , a- tâ ţi telefonişti.LĂMURIRILE D-LUI T- BRUMĂRESCU

Cunoscutul inven tato r rom ân d- B rum ă- resC11 s’a prezin tat Li redacţie după ce ne-a felicitai pen tru acţiunea în trep rinsă , ne-a declarat că se pune la dispoziţia n o as tră pentru con tinuarea invesiigaţiunilor. D-sa s a ară tat su rp rins de fap tu l că după trecerea unui tim p a lâ t de îndelungat . am putu t reconstitui ap roape exact nenorocitele îm ­preju rări care au dus la însti ă narea in ­venţiei. D. Brum ăre: cu îm preună cu d. in ­giner Moscu, care trăeşle şi azi, auzind de

twtlBIIt I W W MM W W H t m t t » ! » t l H r r m t m . , .care ag ilita te de a lucra şi de aceea eram cea mai bine îm brăcată din toată trupa. Se spu­nea că sunt frum oasă. Nu ştiu dacă este ade­vărat; nu dădeam nic i o atenţiune ex terio ­rului meu. Cu tim pul observai că sexul opus căuta m ereu să fie în compania mea. D ar so­cietatea bărba ţilo r nu-m i procura plăcere. Nu m ’am gândit n ic iodată la amor, până la sfâ r­şitul acelui an. Şi fiindcă veni vorba de amor, vreau să te rm in spunând ce gândesc despre acesta.

Amorul este după to ţi, cel mai im portant lucru din viaţă. N ’aş vrea să nu fiu înţeleasă. Nu sunt o fem ee uşuratică, inconştientă şi in­fidelă, dar cred că o femee poate iubi de mai multe o ri în viaţă. M ajoritatea operilo r li­terare, au fo st in sp ira te de această temă, a- dică a devotam entului femeii. E ste poate a- morul ideal, dar pen tru o feme care este a r­tis tă de tem peram ent şi de caracter, am orul se poate repeta, rămânând, din celelalte, nu­mai am intiri tandre şi parfumate. E xperien ţa în dragoste este un tezaur. Ea dă v ieţii mai m ultă m atu rita te , dezvoltă caracterul şi e cel mai m inunat educator al sufletului.

D ragostea nu poate m uri niciodată. P en tru un moment se pare că da, dar totdeauna re ­naşte.

Am iubit pe prim ul meu soţ, contele D om b- ski, am adora t pe Valentino, am avut o p ro ­fundă afecţiune p en tru Charlie Chaplin. D ar Serge M di vani e p en tru mine mai m ult decât ei toţi. D ragostea pen tru bărbatul meu este cea mai m are din v ia ţa mea.

S F Â R Ş I T

•pomi2 Pprezenţa lui Popescu 1a Viena s’au dus acpi(l* s’au in te resa t de soarla sa- Din nefericire au afla t că cu Irei zile îna in .e acesta îşi dăause sufletul- S ora de ca rita te văzând că are de a face cu nişte com patrioţi ai defunctu lu i le-a a r ă ta t o h â r tie care fusese găsită în aş te rn u tu l mortului-

E ra un m em oriu In el Popescu arăta experienţele făcute la Viena în faţa unei com isiuni oficiale. M em iriu l spunea că ex­perienţa a doua a avut o reuşită desăvâr­şită- P roducându-se oarecare v â l\ă în ju­rul acestei invenţiuni, m aioru l Gross i-a cerut p lanurile şi a începui să discute ches­tiunea preţu lu i, fixându-L în principiu, nu la 60.000 lei cum am i r i ta i , ci la 60 de mii mărci, spune d. Brum ărescu. Tot din acea scrisoare-testam ent d-sa a p u tu t afla că o parte din piesele aparatu lu i fuseseră ama­netate la firm a „Smi'.ik’- D Brumărescu a avut cu rioz ita tea să se ducă la această firmă şi să studieze piesele pe' care Po­pescu fusese nevoit să le am aneteze pentru câţiva gologani. D espre luc ră rile văzute d. B rum ărescu, care este cunoscător în materie, vorbeşte în m odul cel mai elogios D-sa spune că M atache Popescu er.i un adevărat geniu inventiv şi că el reuşise cel dintâiu să facă ca pe aceiaşi axă sa se învâr­tească în m od invers două elice propul­sive. Nu cred că exagerez când afirm că acest om a m urit din cauza m i. e-riei”- I)-sa ne-a dat apoi ainănunle preţioase asupra persoanelor cari au jucat un red dubios în această afacere-

PLANUL CÂRMEI BALONULUIP artea cea m ai p reţioasă a lămuririlor

dT|u i B rum ărescu a fost însă alia. D-sa ri^a recom andai pe d Mitică Maleescu, un bun prieten al iui Popescu, care fusese însărcinai de acesta cu desem narea planu­rilor.

D. Mateescu ne-a predat o serie de seri' sori din /DOI adresate de că tre Dumitru Popescu d-sale şi p rin care succesiv îi cere, îi roagă, îl im p lo ră să vină neapărat la Câmpulung, Calea Măţăului Ne>- 2, unele locuia a tu n ci, sp re a-i face p lan u l inven­ţiunii sale. D. M ateescu s ’a ob liga t să nu pună la dispoziţie planut cârm ei balonului. D-sa a plecat în t r ’u n suflet a c a să spre a ve­dea dacă nu cum va m ai găseşte printre hârtiile afla te în podul casei sa le planurile originale.

Sperăm că în nu m ăru l v iito r al revistei noastre să publicăm aceste schem e menite sa dovedească şi ce lo r mai incredu li că nu e vorba de o născocire fantezistă $i că sunteu1 înlr adevăr în fa ţa unui r a p t ordinar.

O LĂMURIRE PENTRU CITITORI

0 p arte din citito rii ca ri urm ăresc portagiile n o as lre ne scriu arătându-^.i sul.' p rinderea că, deşi ş tim precis cine a în s tra ' na t invenţiunea lui Pope cu, totuşi ezit?* H să trecem la p rec iză ri §i să cerem au to ri» ţiletr să ia m ăsuri îm potriva bandiţilor- aceia ţinem să dăm citito rilo r noştri 11 * m ătoarele lăm u riri: liste adevărat câ Pos®[ dăm acte zd rob itoare îm potriva unor P® soane car^ trăesc ch iar în cuprinsu l l»1 noastre. Aceste acte însă nu sunt de n tu ră să ne p e rm ită să în h ă ţă m de gat T tâlhari cu atât m ai m ult cu câ t după cod nostru civil fap te le infam ante s ă v â r ş i t® ! zece ani tn u rm ă sunt p rescrise Şi “L 0 nu m ai pot fi pedepsite- R ăm âne . nsape. altă pedeapsă: o p rob iu l opiniei publ ce- j deapsa aceasta o vom aplica-o acelora c< prim ind un m andat lim itat din partea ventalorului n u num ai că l’au d e p ă ^ 1- * au dat dovadă tle p a ten tă rea creai t j în s tră in â n d inven ţiunea şl în su ş in d 11 fruc tu l acestei vânzări.

EM- SAMOII'A

R E A L IT A T E A IL U S T R A T Ă20 Aprilie 1929

Interview cu D-ra Tinelle Stavrache, „Miss Oltenia**.

o_ qS '

L A CRAIOVA... un interview cu „MISS O L T E N IA ".

In ceta tea banilor, stăpânită de demonul geniului practic... este poate o fantezie de repo rte r naiv, să cauţi un cadru de roman­tism şi poezie...

Şi totuş!...O s tradă tăcu tă ca o am intire. O căsuţă în

Un zâmbet, îi dilată nările puternice şi are buzele pline, hrănite cu aceleaşi sucuri, care aprind smeura şi fraga.

— E primul meu in terview !!Şi după o tăcere :— Ş i să nădăjduim că nu va fi ultimul !!T o t ce era copilăresc, deschis şi luminos

în obraz, pieri. Luă un aer de adorabilă gra­vitate, ca un copil care a prim it o însărci­nare de „om mare":

— Să nu te miri... Am fo s t crescută cu o rară severitate. A i mei, m ’au deprins să evit contactul cu lumea din afară... Când închid ochii, văd numai casa noastră, cu fraţii, cu poveştile, cu jucăriile, cu toate bucuriile unei copilării, zăvorită între ziduri...

Singurătatea mi-a deschis pianul, mi-a pus sub ochi partiturile, mi-a pus în mână pene -

Iul şi culorile.N ’am avut nici o prietenă. A m trăit şi tră­

esc numai cu lumea din mine.Mama are principii austere. Se trage din

străbuni aprigi — nepoată de vornic — boeri olteni, cu braţ viteaz, tăcuţi, mândri şi în tu­necaţi, ca şi tablourile lor din salonul nostru: deprinşi să priviască, prin despicătura mun-

stil genovez, albă şi dreaptă, izolată în pi­toresc.

M inunata am fitrioană deschide cu mâna ii subţire vitraliu l, de unde priveşte, peste zi­durile oraşului — zale şi flam uri, — arma­tele soarelui înălţate deasupra asfinţitului.

Mă pofteşte în camera ei de visuri. în ­căperea e m ărginită de covoare, care au

fu ra t culorile câmpului şi ale pădurii. Florile zâmbesc în pânze naive ca şi în vasele de bronz.

Şi fotografii... o legiune de obiective au prins chipul gingaş al copilei, răsărind dintre buclele rebele. Pe divan, se răsfaţă, împrăş­tiate, chilim uri lucrate de o mână de maes- tră. P ăpuşa bălae şade osten ită pe o etajeră şi cărţile desfăcute pe mesuţe. P este tot plu­teşte m ireasm a nebunatecă şi pură a adoles­cenţii.

T IN E L L E , N EPO A TA V O RNICULUI...

A ŞA E S T E dânsa : subţire, sglobie şi iute. P are o podoabă subtilizată de arta

gravorului, tn rochiţa ei neagră.E , poate, alegoria prim ăverii, purtând în

suflet păduri de brad, poveşti şi trandafiri, ce vin ca ploile şi pâclele din m unţii olte­neşti.

E ste şi g raţie dar şi melancolie în îmbi­narea trandafiru lu i din piept, cu faţa îmbu­jorată , cu ochii căprii, adânci ca o apă, um­b rită de bucle castanii în veşnic neastâmpăr.

E g raţia întreagă a tine reţii în elanul care îna lţă trupul de copilă, spre floare. Se aşează pe un taburel, cu picioarele încruci­şa te pe covor.

ţilor, o ţară care sângera de focuri, puse de duşmani, bucatelor, bisericilor şi aşezărilor.

MUZICA Ş I PICTURA..E MICA, aveam înclinări artistice.

Cântam şi spuneam versuri toată ziua.

Muzica a produs totdeauna asupra mea o înrâurire puternică. E pasiunea şi viaţa mea. Când am fost pentru întâia oară la operă, — aveam numai şase ani — la sfârşitul specta­colului, am plâns cu hohote, de emoţie şi de plăcere...

Mi-a plăcut şi pictura... Şedeam ceasuri în tregi în camera mea, cu vopselele şi pen­sulele şi lucram încet, cu visătoare duioşie.

N ’aveam nici nerăbdare, nici porunci ; lu­cram mereu cu trudă şi migală. Iată micile mele lucrări".

In perete atârnau pânze desenate cu graţie de cântec popular, îngeri îngenunchiaţi cu aripile zgribulite, garoafe roşii în oale de lut şi feţe copilăroase, ademenind, cu mâi­nile întinse, sălbătăciunile pădurii.

LA V IEN A

TRECEAM totdeauna prima clasele liceu­

lui. Aşteptam cu înfrigurare viaţa stu denţească

A m plecat la Viena să-mi complectez in­strucţiunea şi să cultiv muzica, singura mea patimă covârşitoare. • , .

In tr ’o seară, eram la Operă, însoţită de baroneasa Castaldy, directoarea pensionatu­lui. Se cânta „Lohengrin".

In prima pauză, zăresc în foyer o cunoscu­

tă din ţară, o româncă... M 'am repezit cu toată însufleţirea s'o îm brăţişez. I-am vorbit cu glas cald şi vibrant.

D intr'un colţ, un domn mic, trăsături ener­gice, ochi de oţel, purtând în colţul gurii o lulea, mă privia stăruitor.

La cealaltă pauză, întovărăşit de un bătrân simpatic, se prezintă baronesei. Era însuş Max Reinhardt şi bătrânul nu era altcineva, decât marele profesor G eiringer, dela con­servator, maestrul meu de mai târziu.

I-au comunicat directoarei, pe care o cre­deau mama mea, că am to t ce-mi trebue pen­tru a face o carieră artistică: statură, fizic, temperament dramatic, voce melodioasă...

A doua z i eram în cabinetul lui Geiringer. După prima partitură, m ’a îm brăţişat cu entu­ziasm. De atunci am rămas eleva lui credin­cioasă. Peste şase luni, am plecat cu el. Ia M ilano, ca să depun un examen.

DE CE NU FAC CINEM A

* ’AM REV ĂZUT pe Reinhardt. Mi-a H -4 propus să iau parte la un concurs de artă dramatică, pe care-1 prezida. Nu m’am dus. D ealtfel toată lumea îm i spune să fac cinema... De ce n’am făcut ? N u ştiu...

Poate, tocmai, din pricină că mă îndeamnă fiecare...

La Viena, am luat parte la un concurs de fotogenie... Am reuşit... A u vo it să-mi trimia- tă fotografia la un concurs internaţional, printre reprezentantele Vienei. A m spus că prefer să figurez în calitatea mea de român­că... N ’au vrut ei... Deaceea, sunt recunoscă­toare „R E A L IT A T II ILU S T R A T E", care mi-a dat prilejul să mă remarc printre fru ­m useţile ţării mele.

P R E F E R IN Ţ E1[ N GENER AL mă preocupă muzica... îm i

place Chopin, pe care l-am studiat, sonatele lui Beethoven, îm i place Massenet. Idealul meu e să interpretez pe „M anon“...

— „Da, sigur, citesc şi literatură. Ador pe Eminescu.. Te m iri cum se împacă firea mea veselă şi sburdalnică, cu pesim ism ul şi filo- sofia rece a poetului... Sub orice aparenţă se ascunde un fond. Sun t ascunzişuri sufleteşti, tainice, pe cari nici noi nu le cunoaştem bine. îm i plac poemele lui. R ecitesc cu plăcere ver­surile lu i A lfred de V igny şi V ic tor Hugo... Poezia lu i Hugo „La mere“ mă obsedează... După cum vezi, plutesc in plin romantism.

1„E D EAJUNS CA SUN T EU FR U ­

MOASA 1“

— Ai vrea să te m ăriţi, dudue?— N u, încă nu ! La şaptesprezece ani şi

jumătate...— In tre carieră a rtis tică şi m ariaj, ce-ai

p refera ?— De ce-mi pui întrebări cu două tăi­

şuri?... Dacă voi întâlni omul ideal...— Omul ideal ?! Şi cum trebue să fie o-

mul ideal, dudue ? F rum os ?— E deajuns că sunt eu frumoasă. Poate

fi numai simpatic... însă să aibe v ir tu ţi su fle­teşti... Să fie cealaTtă jum ătate a sufletului meu. Omul ideal ar f i acela, care m’ar putea înţelege şi care m ’ar face fe ric ită !" .

_Am eşit pe_ verandă. Se abătu un vânt re- vărsând în nări şi pe obraji parfum ul ud al ploilor de primăvară.

T inelle sta senină în bătaia ploii.Dacă ar fi întins braţe le spre cer, în faţa

zărilor, în ploaie, ar fi în flo rit ca viorelele şi m ărgăritarii.

___________________ H . SOREANU

N eobositu l co lindăto r al m ărilo r, Joseph C onrad, an to ru l cel m ai p o p u la r a l Angliei con tem porane , a în fă ţişa t în rom anul TAI­FUN o povestire de u n d ram a tism profund şl de u n p ito resc fă ră pereche. Lucrarea a- ceas ta celebră ln to a tă lum ea, a fost t r a ­d u să în rom âneşte de d. Ion P as şi publi­c a tă în No. 111—112 a l Bibliotecii D im inea­ţa. P re ţu l 10 lei.

ZACHEJ A, A R A B Ade Ettore Mondini

20 April ie 1929i A L I T A T E A I L U S T R A T Ă

R EN U L alerga peste n isipu l când gal­ben* când ro şia tic a l pu stiu lu i, am ă-

lu-ne în cântecu-i m onoton, u râ tu l şi o- ia la. In acel ţ in u t secetos, în se ta t şi îic de verdeaţă, spusei p rie ten u lu i meu b:

„Povesteşte-m i ceva despre Z a ch e ja \ a i în a in te d iscu tând de fem eile băsti- 3, îm i spusese că cea m a i m a re dragos- se avusese în tinereţe , a fost Zacheja.- I a tă — începu p rie ten u l cu pielea ca ing inea , răsuc indu -şi p ă ru l cre ţ Za- j a e ra o fată de a rab , o fru m u seţe arabă 3-m i plăcea. Pe a tu n c i e ra m tâ n ă r şi bo- . F usesem in s tru it în E u ropa , aveam ic ă tu ri civilizate. L u a i la m ine pe m ica bă, că re ia m ă g ân d eam să-i fac o edu- ie, să scot din ea o f iin ţă d e lica tă şi e- m tă . I-am a ra n ja t o că su ţă în t r ’un colţ ş tit, d in vechiul Cairo. I i d ăd u i vestmm- giuvaericale , p a rfu m u ri, jucării... O de­

nsei să facă baie ziln ic şi c u obiceiurile opene.... Făcusem die ea o p ăp u şă dră- aşe, f in ă şi cochetă: d ragostea mea.

Iu b iam m ult pe Zacheja. O m ângâiam detung, petreceam cu d ân sa ceasu ri m- egi în serile cu lună , în d u p ă am iezile Jdu roase , când u m b ra e ra o binefacere, în iro s de iasomie şi de tra n d a fir i, în cuibul is tru nu m ai covoare şi • perini, la adăpos-1 palm ierilor, în răco area N ilu lu i.Z acheja era supusă ca o f ia ră îm blânzită ,

s ă ru ta m m âinile mici, pleoapele brune, ţin e a m pe b raţe ca pe o p ra d ă dorită, o

coperiam cu atenţii, g ingăşii, nesfârşite riji....Ce gândia? Ce sim ţia Zacheja?Mă iubia? . . . .N ’aş i pu tea s’o spun. E ra o fiin ţă ciu-

a tâ , u n m ic sfinx: acum asu rz ito r de gura- v ă 'c u m sun t arabele, acum tac itu rn ă şi ncnisă, pe ju m ăta te zăpăcită....

M ă înşe lam că m ă iubeşte. N ădăjduiamă m ă iubeşte.

D ar m ângâierile m ele patim aşe, tinereţea nea năvaln ică , d ragostea m ea, păreau că o lim esc. O m irau ca ceva neobişnuit. Uneori âd e a ca de u n lu c ru caraghios, sau holba ohii-i în tuneca ţi, ra m a n â n d m ută , uluita. P ă re a că nu pricepe de ce o copleşiam ş i

ăceam d in ea u n idol, idolul m eu egiptean. C âte odată zicea, su rp rin să :— De ce faci aşa? — De ce toate astea? —

ip rp -m i spui acestea?T otuş, aveam im p resia , că ea se sim ţia bine

n d ră g u ţu l cuib tă c u t şi lin iş tit unde nu lu c ea lip să de n im ic: n ic i b u n a starea, mei luxul, n ic i iubirea.

C redeam că-mi e ra recunoscă toare , devo­ta tă mie, „s tăpânu lu i e i“. M ă g an d iam cat a r fi fost de d is p e ra tă /d a c ă a-şi fi Pa la- sit-o, lăsând-o pe u liţa p ră fu ită şi m u rd ara , în m u lţim ea soioasă şi s lu tă a plebei in ­digene.

* * *Taine de-ale sufletu lu i arab!In tr ’o zi, se sm ulse d in b ra ţe le mele şi

rosti ră sp ica t:— V reau să plec!— Să pleci? Unde v re i să te duci?— Nu ştiu . Vreau să plec!— G lum eşti, Zacheja!— Nu, nu . Vreau să ies de aci!— Dece? Ce ţi-am făcut? Iţi lipseşte ceva,

poate? Ce vrei? Spune-mi! Vorbeşte! Te voi satisface.... ca to tdeauna.

— Nu. N u-m i lipseşte nim ic, n n -a i dat ae toate, în să n u m ai pot sta .

— Dece?— F iin d că tu nu eşti b ă rb a t.Isbucnii în t r ’un hohot de râs .— Ce spu i Zacheja? N u su n t bărbat?!....—• D esigur. Tu nu eş ti b ă rb a t. M ă să iu ţi,

m ă iei în braţe, te aşezi la p ic ioarele mele. T o tdeauna m ă alin ţi, îm i s ă ru ţi m âinele. N u înă baţi niciodată. T u n u eşti barbat şi de aceea plec.

De a s tă d a tă răsp u n su l ei m ă tu rb u ra , m a în tr istă . N u m ai râd eam . In trevăzu i, ca în tr o fu lgerare, golul d in acel suflet de fe- mee, care de altfel e ra asem ă n ă to r tu tu ro r fem eilor arabe. Asta e ra p rea de to t: o pra- pastie d esp ărţia ed u caţia m ea occidentala de m e n ta lita tea Zachejei, a ra b ă care se so- cotia o fiin ţă in ferioară b ă rb a tu lu i şi care m ă do jen ia că n ’o tra te z ca a ta re . Eu n o loviam , n u m ă p u r ta m a sp ru ca un „stă­p â n ” : p r in u rm are n u eram bărbat. Aceas­ta e ra p ă re re a ei, aceasta^ v ina mea!

— Şi acum încă — îm i explica am icul, desch izând o p a ran teză la povestirea^ lu i— fem eea a rabă v rea să fie m a ltra ta tă ca să fie m u lţu m ită şi să te considere „s tăp â­n u l ei“ , să te adm ire ca pe u n bărbat. Nu ştie de delicateţă, cavalerism , respectul b ă r ­batu lu i, iub irea fa ţă de ea. în t r o zi, pe când m ergeam pe o potecă în g u stă , m ă dădui la o p a rte spre a face loc u n e i indigene. Fem eia se ofensă, at,răgându-m i aten ţia ir i ta ta *

— Ţi-e frică că su n t leproasă? Ce te fereştia şa de m ine? _

A ceasta e curioasa psichologie a femeilorarabe.

— R ăspunsu l Zachejei — co n tin u a poves­tito ru l, îm i pricinu i o a m ărăc iu n e cum pli­tă. C ău ta i to tuş să ia u lu c ru l în glum ă.

E ra o după am iază de F eb ru arie calda şi dulce de p rim ăv ară . îm i am intesc că în s tra d ă u n orb se tâ n g u ia tr is t. Eşii dm casă su p ă ra t, ca şi cum aş fi p ie rdu t ceva scum p. S im ţiam în su fle t n u ş tiu ce regret.

C ând m ’am re în to rs seara , cuibul dragos­tei m ele e ra pustiu , tăcu t.

Z acheja n u m ai e ra !E a plecase, aşa, f ă r ă o sa lu ta re . Fugise

cine ştie unde. Se top ise ca o um bra. D is­p ă ru se în o raşu l im en s cu m ii de uliţe, cu m ii de co lţu ri ta in ice, cu in fin ite peşterim is te rio ase....

Unde? Unde?Mă p răbuşii, în d u re ra t, pe p en n ile calde

încă.♦*+«*#«»*«*♦•*♦*♦**** *** *f ******

S in g u ru l lucru viu, în a e ru l d in odaia de­ş a r tă şi tă cu tă , e ra p u te rn icu l P arfum de fo ii, p a rfu m u l ei eg ip tean, m iro su l lă sa t den eîn ţe leasa fugară... .

N ’am m a i văzut-o. Nu m a i ş tiam n im ic de dânsa . Au trecu t an i. C ă lă to rii în E u ro ­pa Mă în to rse i în E gipt. Alte femei m i-au p lăcut, a lte aven tu ri m 'a u ocupat.

I n t r ’o zi, s tră b ă tâ n d o u liţa d in ca itie ru l ind igen d in B urlak, văzui o femeie în tr o s ta re de p lân s şi m ă auz ii s tr ig a t pe num e.

M’am op rit su rp rin s .— Cine eşti ?îş i a r ă tă faţa.— Nu m ă m ai cunoşti ? N u-ţi m ai a m in ­

teşti de Zacheja ?Z acheja ?

A veam înain te o s ă rm a n ă f iin ţă îm bă trâ n ită , suferindă, schim onosită....

— Tu, Zacheja?!E ra de n e re c u n o sc u t! In im a m i se frânse .îm i povesti o v ia ţă de m izerie, de su fe­

rin ţe , de um ilinţe.— Dece ai plecat ?F ăcu u n gest de resem n are , ca şi cum ar

fi spus că aşa i-a fost so rtit, fa ta lita te a , c;i AII ah a şa a vrut, că z a d a rn ic e ra s ă se m a i p lângă.

Ii d ăd u i bani.P a r că văd încă m â n a ce se în tinse sa-i

ia. Ah ! prietene ! O m â n ă de schelet în n e ­g rită , diform ă, cu ungh iile încovoiate ca n işte g h ia re ! a

Mă d ep ă rta i în g rab ă , ab ă tu t, g an a in - du-m ă, cu m âhn ire, la v rem ea, c â n d aceeaş m â n ă — pe atunci, încă p a rfu m a tă , in e la ta— o să ru ta m de a tâ te a ori, ţ in â n d pe m ica Z acheja la pieptul m eu, dem ult în zilele fe ricite ale iubirei noastre ...

Din i ta l ia n ă de P . V. ZANCHI

A a p ă r u t c e l e b r u l r o m a n

M U N C A(TR A V A IL ) de EM ILE Z O L A

E d l u r a „ C u g e ta r e a ” —2 v o lu m e , L ei 9 0

»»♦♦« t♦♦*♦♦♦♦** *

Ml OBI LE FINE, Obiecte de Artă, Antichităţi „EXPOZIŢIA P A S C U ” Str. Sf. Vineri No. ÎS

Viaţa fiecărui m iliardar american ar pu­tea fi extrem de uşor „romansată", după modelul ultimului curent la modă, la Paris, care vrea ca viaţa personagiilor mai de seamă ale veacului trecut, să fie prezentată de o anumită editură pariziană, sul) forma de roman.

Moda a prins bine şi desigur că nu peste multă vreme o vom imita-o şi noi, la Bucu­reşti.

De altfel nu ar fj numai o modă, dacă ne reamintim că „lancu Jianu' şi alte romane haiduceşti ale lui N. D. l ’opescu, nu au fost decât un modest început in sensul de mai sus.

Terente, nu şi-a avut şi el biografii lui ocazionali?

Dar Iiudolf Valentino, cel plâns de femeile noastre drept un al doilea Ântinous ?

* * *Vedem dar, că departe de a nu fi favora­

bile firilor şi destinelor, ce ne-am obişnuit

20 April ie 1929

să le numim romantice, vremurile noastre au văzut poate, dimpotrivă, o recrudescenţă a celor etichetate sub această noţiune.

Şi poate de vină sunt tocmai marile, epo­calele descoperiri: automobilul, avionul, di­rijabilul, radio, televiziunea, cinematogra­ful, etc....

Nobile - polul Nord, — Byrd — polul Sud, — Kemal-Paşa, Lenin şi chiar degrin­golada fantastică a multor tronuri euro­pene, ce sunt, dacă nu un indiciu peremp­toriu, câ tocmai noi trăim epoca cea mai variată şi cea mai pitorească, din câte au fost dâte istoriei să înscrie în paginile ei clare şi precise?

OCHELARI DETECTIVI ?Ie centrul Capitalei, pe Calea Victoriei No, 94

este situat Institutul Universal de optică „LA RUDI N“ sub conducerea personală a D-lui Inventator „A1- bert Is ra ilo v ie i" optician specialist din Berlin, unde se găsesc expuse în permanenţă de vânzare, none produse perfecţionate — ne mai văzute în ţară, Tot aci se execută orice, ochelari după prescripţiur.i me ticale — având ateliere proprii de optică.

De notat este că acest Institut vinde cu preţuri excepţionale, iar D ra Magda Demetrescu „M iss IJomânia", a binevoit să-l onoreze cu vizita sa, de la care a reţinut o lorgnetă specială cu care se poate vedea înainte şi înapoi până la o distanţă de 1000 metri.

MondialUn singur TON răsună azi! De nu-i aşa, vă cer pardon Un TON plăcui armonios, Atunci când scrii cu

Remtng-TON!

Lawrence? Ce carieră fantastică a fâ ­nul acesta! Un savant, care a fost în i timp şi pe rând: rebel, agitator, rege ibiei, bibliotecar, aviator, spion, figură Iară în India şi Afganistan. Un aven-

America, mai mult ca orice altă parte a lumii pară să fie o pepinieră de aceste vieţi-meteor sau vieţi trăite într’un tempo adecuat perfect noţiunei de a „epata pe bur­ghezi” .

AL1TATEA I L U S T R A T A

românÂrmNEVA a descoperit, însfârşit că epoca, în care tră im azi, e lipsită de orice ro-

ism.i şi destine ca acele ale lui Hanibai, A- Ldru, Columb, Cortez, Casanova, Ca-

turier, care în privinţa celor ce a trăit (nu şi în ceeace priveşte tragicul) se poate mă­sura chiar cu faimosul Trebitsch-Lincoln.

Amundsen, a cărui viaţă de epopee an tică nu îşi aşteaptă decât Homerul său, pen tru a fi cunoscută pe întreg pământul, de-ii lungul veacurilor.

Dar Lindbergh? Cel logodit, şi cuminţit azi?

Allain Gerbault, străbătătorul oceanelor, singur într’o biată corabie de copil ?

Amanulach, pe care ambiţia şi gelozia frumoasei regine Suraya, l a făcut azi cel mai tragic ' dintre reformatorii moderni.

ro, Napoleon sau Law, nu ar mai fi asibile, în era postbelică de matemati- terre â terre.cu toate acestea, exemple numeroase ne a îndemână, ca să dovedim destul de )t contrariul., de pildă, aţi auzit vreodată de colo-

Dar viaţa acelui faimos Fred Alb. Cook purtat_ altădată pe braţe în America (fiind că, pretindea el, ar fi atins — primul, — polul nord), iar azi moare în închisoare, condamnat pentru nenumărate excrocherii?

Şi ce e Mussolini, — lucrător, refugiat politic, ziarist, revoluţionar şi dictator, — decât o măreaţă figură romantică?

Grandoarea şi decadenţa, fără precedent, a fam iliei Stinnes din Germania?

Dar aventurierul sau martirul Trotzki, a- poi Jusupoff, prinţ, asasin, salvator, creator de mode la Paris (pe când Maria Rasputin, fiica celui mai mare aventurier, e fluerată în mai toate teatrele de varietăţi unde în­cearcă să danseze)....

Şi câţi, câţi alţii şi chiar altele, dacă vom adăuga aci numele faimoasei Ha.nan sau acel al ambasadoarei sovietice Kalontay.

R E A L I T A T E A IL U S T R A T Ă20 Apri l i t 1929

d e . i . ş U o a c h i r a e s a j -

Horcăitul desarmonic al lui Cobici îl tre­zi pe-o clipă, dar se lăsă iar pradă haluci­naţiei. In praful şoselii, reapăru calul înspu­mat al amazoanei, care a galopat până sub fereastră, s’a oprit veselă, cu două tovarăşe, la salcâmul de sub fereastră şi apoi a intrat în baracă. Cele trei femei au venit drept la ei, s’au aşezat la picioarele lor şi cu aburirea parfumată a gurilor şi mâinilor, le-au dat o căldură aromitoare. Privind cu satisfacţie la vecinii săi, Istrate se gândi: „Ce feric it e Duşan. Bădăranul ăla de Chirnoagă par’că nici nu vede. H a i! U ite si coniac! Şi cioco- lată!“

Amazoana aşezată la picioarele lui, îi în­tindea sticla. Istrate sorbia cu sete. Ce cald şi bine îi era acum.

— Atunci, dacă nu eşti arătare, cine eşti?Amazoana îl privi cu mânie şi izbucni de­

odată, răstindu-se:— De ce te îndoeşti de mine?In clipa următoare Istrate se trezi iar

singur.— Vezi, nu trebuia să mă îndoesc, îşi spu­

se el.închise ochii şi băgând capul mai adânc

sub manta, aşteptă amazoana, dar amazoana nu mai venia. O doria, o căuta în imaginaţie, chiar aşa, arătare mincinoasă. Apărea fereas­tra, vedea salcâmul, îşi plimba privirea de- alungul şoselii până la cotitură, dar pe ama­zoană nu o mai găsia. înciudat pe sine însuşi începu să se mustre. Privia desperat prin fe ­reastră, dar drumul rămânea pustiu. II cu­prinse o mânie neputincioasă şi chinuit tot mai mult de regretul de a fi sfărâmat un vis, oricum mângâietor, avu impresia că se pălmueşte. îş i trăgea, singur, palme atât de puternice, încât ameţia, cădea jos şi tot se pălmuia. O ferbinţeală mistuitoare îi năvălia în coşul pieptului. Capul îi era mare, peste măsură de mare. E l însuşi era un uriaş. Un uriaş, dar cu picioare de om de rând. T ru ­pul şi capul i se răbuniau într’un număr infinit de părticele, abia lipite laolaltă. „Ce curios", gândi el, „uite atomii desagregaţi: unu, doi, trei, patru, cinci, şase, şeapte, opt."

Continuă să numere, chiar când văzu, cu e- moţie, calul reapărând pe şosea. Teama, cu­riozitatea, spaima, dorinţa, neîncrederea, nă­văleau în el cu aceeaş intensitate, alungân- du-se una pe alta, suprapunându-se, învălmă- şindu-se.

„Acum e călăreţ" îşi continuă el gându­rile. „Amazoana nu mai vine. S’a supărat. Ba e un roşior. Ştii că-mi place? Sunt chiar eu! Eu vin pe şosea călare. Ştii că-mi stă bine! Eu!... Eu!...

— Duşane!... Duşane!... Chirnoagă!... Va­sile !...

Şi ridicându-se pe jumătate în prada vede­niei, întinse^ mâna tremurătoare spre cama­radul din stânga. Acesta dormia dus. I I zgu­dui, dar Vasile se zbătu puţin şi-şi văzu de somn. Desperat se întoarse spre inginerul sârb Un horcăit greu, asurzitor, pornia hu­ruind din pieptul lui Duşan.

— Duşane!... Duşane!!... Dusane !!!.... Stţrd> Duşan horcăia într’u'na, mestecând in piept un rest întârziat de viaţă.

Duşan moare! gemu roşiorul si istovit de sbuciumul zadarnic, se lăsă cu capul în paie.

Călăreţul de pe şosea înainta acum la ga­lop, dar ce-i mai păsa lui Istrate, deşi îşi dadea bine seama că e chiar el. Ca şi ama­zoana, călăreţul a legat dârlogii de salcâ­mul de la fereastra, şi-a mângâiat calul şi învârtind cravaşa, a înaintat în cadenţă Mut încrucişându-şi braţele pe piept, n o ii sosit s’a oprit la picioarele suferindului şi l-a cu­prins deodată într’o privire oarbă.

Marin Istrate a înlemnit.Capul roşiorului nu mai era al lui, ci era

o scăfârlie găunoasă, din negrul orbitelor căreia fulgera acum o privire de foc.

— Eşti moartea, zise Istrate privind cu nepăsare.

— Nu, sunt viaţa.— Viaţa, care vine sau care pleacă?...— Viata, una si aceeaş.— Hm!...— Da, sunt viata, urmează-mă.— Unde?— Să străbatem clipa.— Hm!...— Nu râde, vezi pământul?Marin Istrate văzu atunci cum pământul

se desprinde uşor, de sub el, se coboară, se afundă, se adânceşte rotund, într’o negură.

— II văd.— Vrei să-ţi trăeşti viaţa?— Dacă vreau...— Coboară cu mine atunci.Trecând alături de roşiorul cu scăfârlie,

Marin pluti uşor, spre creştetul pământului, care, deşi îşi păstra mărimea, rămânea to­tuşi mic sub picioarele lor.

— Acum ţine-te, că vom face o cursă ne­bună, zise curiosul roşior, trăgându-şi căciula peste ochi.

In acelaş timp se repezi cu faţa la pământ şi înfigând stânga în ţărână, ca într’un grea- băn de cal, cuprinse cu pulpele crupa pămân­tului şi începu să cravaşeze.

Aiurit,^ Marin Istrate simţi că pământul începe să-şi iuţească învârtirile şi de ce cra­vaşa lovia mai furioasă, de ce globul se în­vârtea mai iute, mai iute, ameţitor de iute. O toropeală plăcută îi cuprindea trupul. Că­zu într’un genunchiu, îşi rezemă capul de mână şi privi nesăţios. Zile şi nopţi se în­şirau caleidoscopic, unele după altele, ca pe­tele unui covor, trecut repede pe sub ochi ; aci năvălea căldura verei, aci gerul pătrun­zător al iernii, iar veacurile se succedau în­tr’o ritmică desfrânată, gonindu-se unul pe altul, venind şi dispărând ca scânteile, în lungul diabolicei cavalcade.

— Anul două mii, rânji roşiorul, crava­şând furios. Două mii cinci sute!... T re i m ii!!!...

Istrate înmărmuri:— T re i m ii?! Au trecut trei clipe numai!

Trei clipe! Opreşte-te. Opreşte-te! ţipă Is ­trate înfricoşat.

— T re i mii cinci sute!...— Opreşte-te, înţelege! Dă-mi viaţa pe

care mi-ai promis-o, nu toarce fir mincinos din caierul vremii.

Din scăfârlie răsună un zgomotos ,.hahaha“, iar mâna, care lovise furioasă până atunci, mângâie uşor, cu cravaşa, crupa pământului! Acesta începu să se învârtească mai domol, mai blând, din ce în ce mai încet.

Târât de straniul său tovarăş, Marin Is­trate plutea acum în jurul globului pămân­tesc, a cărui scoarţă era acoperită cu o uzi­nă imensă. De pretutindeni năvălea huruit asurzitor de motoare. M ii de maşini sbură- toare spintecau aerul, porniau ca ciocârliile drept spre lumina soarelui sau amuţeau de­odată în zbor, atârnându-se ca papagalii de trapeze uriaşe. Căprioreli de fer înfricoşe- ..tor de înalte, străpunse de conducte, de as­censoare, de scări, de spirale ameţitoare, de platouri mobile, de poduri şi podeţe, o îm- pânzătură orbitoare de sârme acopereau faţa globului, în timp ce furnicarul de oameni hu mai contenea frământarea. M ari bolizi, în­cărcaţi cu materiale şi oameni, străbăteau în clipe distanţa dintre planete într’un du-te vi­no necontenit., Pipernicite şi mumificate, făpturile ome­neşti se confundau cu maşinismul, lipite ici coio, straturi murdare de insecte. Sori elec­trici uriaşi aruncau lumini palide, din loc în loc, pe sub căpriorelile întunecate, iar via­ţa se desfăşura grăbită, tainică, adaos ne­trebnic al ferului.

Marin Istrate privea înfrigurat această ghehenă a ferului şi a fumului. Căuta să se găsească în lumea aceea, căuta cu nesaţul un punct, în care să-şi rezeme ochji, de care să-şi anine speranţele. Umbla după ceva cu­noscut, după un colţ din peisagiul, cu care se obişnuise, după o creatură omeneasca, pri­etenă. Gândacii umani forfoteau cu nepasa- re în susul şi’n josul schelelor lor uriaşe ş| afumate, înălţând, clipă cu clipă poduri now peste cele vechi sau sfredelind măruntaie­le necuprinzătoare ale pământului. Ferul re­ce îi îngheţa tălpile, îi arunca fiori in o sele înţepenite. A r fi vrut flori. S’ar fi v pe el însuşi altul, înviorat, împrimăvarat.

Se întoarse răzvrătit către tovaraşul s şi strigă cu desnădejde:

— Vreau primăvară!viaţa. Sta­

na-

— Hahaha! Copile! Aceasta-i_ e. pâneşte-o, aşa cum se aruncă năvalnica> alungul vremii. _ . .

— Vreau primăvară! Păstreaza-ţi ţ| vala veacurilor. Inchide-mă pe mine m oaca unei clipe. „ « j .

— Nu te închide în tine. Revarsa-te. râmă digurile neîncrederii. ,

(Va urma)......: .................

TA ţEEd e /N ElG EŞCREME de BEAUTE

©T!! PĂSTREAZĂ FAŢA CATIFELATĂ TĂRĂ LUCIU ŞI m en ţin e PUDRĂ PE OBRAZ.

I M H 1 U I MUNKU

®KRBTI LA PARFUM ERI I, DROQHERII Şl FARMACII

8

R E A L IT A T E A IL U S T R A T 3 ^ A prm e

S erba rea „ju n ilo r“ Ia B ra şo v

D. ministru M ihail Popovici, ascultand un discurs

Un cor im provizat

Cortegiu]

S I A N U L acesta cu tot timpul nefavora­bil, au avut loc de Paşti Ia Braşov, cu­

noscutele serbări ale „junilor", la care au luat parte pe lângă un numeros public braşo­vean, d-nii miniştri I. Mihalache, Mihai Po­povici, Voicu Niţescu şi I. Lugoşanu.

Serbările „junilor" la Paşti sunt unele din cele mai frumoase obiceiuri româneşti, carac­teristice numai feciorilor din mahalaua Scheiu a Braşovului. E le ţineau altădată^ opt zile, începând din prima zi de Paşti şi până’n Dumineca Tomii. Se compun din jocuri şi excursiuni, Ia care ia parte toată populaţia Braşovului, fără deosebire de naţionalitate.

Fxistă obiceiul ca feciorii braşoveni, „Junii", să se ducă înainte de Paşti în zilele de Buna Vestire şi F lorii, împreună cu Sur- laşul pe Coasta Prundului, anunţând începu­tul serbărilor prin Surlă (u n fel de fluer).

Surlaşul e un fel de trubadur al junilor, care ia parte la toate serbările, rămânând ne­schimbat în această funcţie toată viaţa. Cu surla nu se cântă însă decât la Buna Vestire,Ia F lorii şi de Paşti când încep adevăratele ^erbări ale junilor.

începutul serbărilor se face după un anu­mit protocol, totdeauna acelaş.

După vecernie, feciorii se duc la protopop şi-şi aleg patru căpetenii : Vătaful, Armaşul mare, Armaşul mic şi Sutaşul. Vătaful şi cei doi armaşi au fiecare câte un buzdugan, suta­şul are rol de vistiernic.

După alegerea căpeteniilor, junii cântă „H ristos a înviat" ! joacă hora şi aruncă buzduganul, mergând apoi la Crucea din Prund unde petrec tot timpul zilei.

In celelalte zii'e se fac excursiuni la Scheiu şi în jurul lui, cea mai de seamă fiind cea de Miercuri (a 4-a zi de Pa şti). Locul de pe­trecere în această zi e în capătul de sus al Scheiului la „Intre P ie tre " de unde se des­făşoară o minunată privelişte spre Braşov.

Junii m erg toţi călări, având în frunte vă­taful şi armaşii, urmaţi de publicul din Bra­şov care vrea să ia parte la escursiune.

La „In tre Pietre" se întinde o horă mare, cu cântece de lăutari şi focuri de pistoale şi se petrece până’n spre seară. Atunci ju . nii se întorc spre oraş trecând prin Groa- veri în sunetul muzicilor, pe lângă porţile cetăţii şi oprindu-se apoi la Crucea Moşico- iului, sub poala Tâmpei unde petrecerea se încheie, cântându-se în cor „H ristos a învi­a t !"

Fotografiile reproduse în această pagină, au fost luate de fotograful nostru special la Braşov, în timpul serbărilor.

junilor, în drum spre Braşov

Astma, gripa, respiraţia grea, bron­şita cronică, catarul pulmonar, Tusa, laringita, bolile nas, gât şi urecbi, Le­ziunile vârfurilor pulmonare, vinde­că, adresaţi: „Fritz Zwenger" Temi- şana 10, Bucureşti 2, mii vindecări a- testate prin scrisori. Expediţie zilni­că în toată lumea.

Un „june ' 1 în costumul tradiţionalOrchestra.... simfonică

9

20 Aprilie )§-

Concursuri americaneA M E R IC A N II sunt în genere oameni

cărora le place sportul. Orice soi de concurs îi atrage.In nicio altă ţară din lume, o luptă de box sau un match de foot-ball nu atrage atâţia spectatori ca în Statele-Unite, cu toate că uneori taxele de intrare cerute de organizatori sunt cu adevărat extraordi­nare. Manageri specialişti, lansează tot felul de matchuri şi averi fabuloase se realizează. Concursurile se întrec prin ingeniozitate. Mereu se ivesc altele noui.

Raidul de 6 z ile pe bicicletă, e un concurs care se ţine anual atât la N ew -York cât şi în multe alte oraşe americane.

A fost un timp, când în

R E A L I T A T E A I L U S T R A T A

neau concursuri anuale de dans. Nu demult, un manager întreprinzător lansă un nou concurs : Cine e’n stare să vorbească mai mult?

Au fost concursuri printre fem eile ameri­cane, ca să se stabilească, care anume poate arunca la o mai mare distanţă cu diferite ustensile de bucătărie, cum ar f i făcăleţul de pildă. Cursele de câini sunt şi ele mai mult sau mai puţin comune.

Ultimul concurs e acela de... porci. Cu toate acestea, porcii au figurat şi mai înainte la concursuri. Aproape orice grup^ de agri­cultori din marea naţiune, se ocupă cu con­cursuri pentru creşterea celui mai mare şi mai gras porc. Dar chestiunea „a lergării" porcilor, n’a fost niciodată pusă până ’n pre­zent. Rasa porcină era mereu ocolită. Acum însă, experienţe iniţiale cu „alergări de porci" au dovedit că noul sport prezintă un interes deosebit, din punct de vedere al e- m oţiei şi mai ales al notei comice care se de­gajează! O ricine a voit vreodată să prindă un purcel, ştie doar cât de iuţi sunt aceştia.

California a întrecut însă, toate ■ concursu­rile de până acum. Şi anume, a lansat un con­curs care s’a dovedit atât de popular, încât a devenit un eveniment regulat. Era o între­cere între... broaşte : care sare la mai mare distanţă.

Campioana tuturor broaştelor s’a dovedit a fi aceea care se numeşte — _ are şi nume, sfinte Dumnezeule! — „Leap ing Len a “ şi cântăreşte aproape un kilogram.

M ARCA I

E 51 C IO R D I

LA TONIP R E Z I N T Ă O S C R I E N O U A IN T R I C O T A J E DE

L U X C E N A f A C E P L Ă C E R E

— F E M E I l " ^

E L E G A N T E

p e m a i a z A c i o ­r a p i DE M ATA S E51 T R I C O T A J E D E O R I C E F E L

MIChEL CONEN • ByCURE5JJJ*Ş-t

■REALITATEA I L U S T R A T Ă

î m p i e d i c a ţ i u n m a s a c r u ! ! !20 Aprilie 19i9

D E TREI LUNI luptele urmau fără înce­tare şi dacă norocul părea că surâde

azi Italienilor, mâine cumpăna înclina, iar, înspre Austriaci. La începutul lui Februa­rie însă, nouile tunuri, aduse de la Bassano, făcură m inuni şi în mai puţin de zece zile, frontul austriac fu silit să se retragă pe lin ia Trente-Vittoria cu 10 km. mai îndărăt.

Singură divizia din Corno di Campo re­zista. De pe platoul înalt unde era adăpos­tită ca într'o cetate inexpugnabilă, de cres­tele care alcătuiesc muntelui Zingarella un fel de coroană, această divizie producea pierderi imense trupelor italiene, trimise la

^Zadarn ic s'au dublat eforturile, s'au în­cercat toate metodele tactice, austriacii nu puteau fi clintiţi din acest loc.

Pentru oricine cunoaşte topografia locu­lui, lucrul e perfect lămurit.

Intr'adevăr, lanţul munţilor Tren tini da­că se prezintă sălbatic şi şbnipt în toată lungimea lui, nicăeri aceste caractere nu sunt mai accentuate, ca în Zingarella^ Mun­tele acesta se vede dela mare distantă, ca o creastă înaltă, care domină semeţ întinsul.

Intre el şi celelalte vârfuri, spre sud, a- pus şi răsărit sunt prăpăstii adânci, căi.a- brupte şi potecile mai toate îl înconjoara pe departe, ca să se adune în partea de nord a vârfului.

Aici, pe valea râului Brenta care curge spumegând la vale e singura cale mai ac­cesibilă spre Zingarella.

Urcând ne la Porta di Mş.nazz.0 ochii că­lătorului sunt încântaţi de priveliştea m i­nunată, pe care o oferă pădurea deasa, stân­cile pleşuve, blocurile' imense de granit, care se înalţă semeţe spre cer şi după care se rostogoleşte spumegând la vale, peste pietrele ce-i stau în cale, Val d Assa.

Ajungând sus, rămâi uimit, căci de^unde te-aşteptai să te găseşti pe un pisc, găseşti un podiş destul de întins, înconjurat de stânci ascuţite: un soi de gură largă, des­chisă ameninţător pentru toţi caţi a,r în­cerca să tulbure pacea celor doua trei cătu­ne de lemnari, cari s'au aciuat aci.

Nimic nu tulbura pacea acestor munţi, până a nu veni războiul.

De doi ani însă, tunul bubuia neintrei upt şi prăpădul se năpustise asupra ţinutului, pădurile fuseseră secerate s'au arse, pania tul răscolit jar vietăţile omorâte sau alun­gate.

Pentru că nu puteau trece mai departe, mai înainte ca acest cuib de duşmani sa fie distrus, ita lien ii hotărîră să recurgă la un mijloc decisiv: să dea un atac de gaze.

In partea de sud a muntelui Z ingarella şi faţă în faţă cu duşmanul, se găsia divizia Xl-a italiană, sub comanda generalului Ko- tiggi. De câteva ori această divizie, cu un eroism incomparabil, încercase sa alunge duşmanul din întăritura lui, luând pieptiş urcuşul repede şi prăpăstios al muntelui. Tot de atâtea ori fusese nevoită sa se în­toarcă, decimată de gloanţele duşmaniloi, cari trăgeau din adăpost.

Dacă pierderea legăturii cu restul frontu- lui determinase slăbirea focului de atac al austriacilor, ei rămâneau îns^ stăPâm pe drumul de la nord spre linia ferată şi sta tia Borgo şi erau aprovizionaţi suficient ca să poată rezista încă multe luni de aziîncolo. «

De îndată ce generalul prim i °rdinu _ » pregătiască atacul de gaze, el însărcmă re gimentul de pioneri cu aşezarea aruncătoa relor de mine. O echipă s p e c i a l ă de gaze re^ ceptionase zece m ii de proectile pl fosgen si secondă regimentul de pioneri la aşezarea în pământ şi încărcarea aruncă­toarelor. . , V

Minele fuseseră aşezate pe o supraţaţa de un hectar în faţa frontului italian, la do km. înainte, îndreptate astfel ca sa loviască platoul si să răspandiasca gazul ucigatoi pe tot întinsul lui, într'o densitate căreia să nu-i poată scăpa nici o vietate...

Cu toată opunerea avioaneloi inamice, care nu încetau să se răsboiască, chiar dea­supra terenu lu i'unde lucrau pionem cu

sburătorii italieni, lucrarea fu isprăvită în- tr'o lună. Se aştepta numai timpul favorabil ca să se dea atacul.

La raportul generalului, comandamentul superior dăduse încuviinţare ca atacul de gaze să se producă în cursul săptămânii de la 15 la 22 Aprilie.

* * * .

Serviciul de spionaj al austriacilor sadovedit de data aceasta cu adevărat supe­rior. Cum de-au aflat inamicii că statul ma­jor al diviziei — care lucrase în cel mai ma­re secret. — hotărîse atacul pentru II) A- prilie ?

Fapt este că în dimineaţa zilei de 18, A- ustriacii de pe Zingarella au început un a- tac de artilerie, destul de slab tte altfel, îm ­potriva aripei stângi a frontului italian.

Era o cursă. Divizia italiană a ripostat, a

Dar nu se depărtă nici cinci paşi şi o ghiulea explodă foarte aproape de trăsuiă.

Ofiţerul se aruncase la pământ. Când se ridică de jos, trăsura, caii şi vizitiu l erau un amestec în fiorător de cărnuri sângerân­de, lemnărie şi ţărână.

Locotenentul fu cuprins, — o clipă» de panică. Nu priveliştea morţii îl înspăimân­ta: războiul oţelise nervii tuturor şi specta­colul pe care-1 avea în faţă, l-ar fi putut înduioşa cel mult pe ofiţer, pentru că b ie­tul caporal depe capră, ti povestise tot tim ­pul de nevasta şi cei trei copii, pe care-i lăsase acasă, departe, într'un sat din Ca-labria. . , .

Locotenentul fu cuprins de panică, la gân­dul că nu va putea sosi la timp, ca să o- priască atacul de gaze.

Mai erau de străbătut aproape 20 klm. şi

fost antrenată şi faţă de răspunsul tot mai slab al austriacilor, s’a năpustit la atac.

Părea o nebunie să dai asaltul din aceasta parte a muntelui. Şi totuş el isbuti, costând însă pe italieni pierderi mari.

Austriacii se retraseră, în noaptea de 18 spre 19, iar italienii ocupară muntele.

Succesul era imens, dar trebuiau anunţaţi de ocuparea muntelui comandamentul şi în special d ivizia generalului Rotiggi, care în zorii zilei de 19 avea să dea atacul de gaze. Locotenentul Precossi plecă imediat cu o trăsură să ducă raportul, care sa opriascao nenorocire. ___ „

Era tot timpul. Dela Corno di Campo pa­nă la Monte Zebio, pe calea ocolită era drum de 4 ore cu trăsura.

Caii alergau în trap întins.Cam la mijlocul drumului v izitiu l a oprit,

să odihniască, o clipă. caii. Cel mai târziu la cinci aveau să fie în Mente. Atacul de gazenu se va produce decât la şase. .

Ofiţerul obosit a aţipit în trăsură. Şi tro­potele cailor îngânau ritmic, curgerea tim-

P Deodată, să fi fost ora 3 jum., austriacii au început un puternic atac de artilerie. Că­d e a u proectilele în dreapta şi în stânga, a- nunţându-se cu şueratul lor exasperant: vi-uuu, viuuu. ...

__ să ne adăpostim undeva,— spuse ofiţe- ‘ ‘e imposibil să mai mergem, astfel".

Vizitiul opri şi pe când căuta din ochi un loc să-şi adăpostiască trăsura şi caii, sub v r e u n dâmb, locotenetul coborî.

era ora 4. Era imposibil de a parcurge ca lea, în mai puţin de 2 ore. Şi daca la oie6 raportul nu era cunoscut la d ivizia XI se producea catastrofa: fraţii aveau să ucid, pe fraţi, zece m ii de litri de fosgen lichid aveau să fie aruncaţi asupra armatei ita liene, depe muntele Zingarella. învingător «i obosiţi, bieţii oameni vov fi surprinşi <1 moarte în somn, fără să bănuiască. Şi vie ţile câtorva m ii de oameni se găsiau astfe încredinţate locotenentului Precossi.

Cu cât se gândia mai mult la acest lucri cu atât o exaltare mai intensă punea stă pânire pe locotenent. El începu să alerg pe drum, deşi îşi dădea seama de zădărn cia efortului. In goana lui exasperată, n văzu spărtura dintr'o podişcă peste un p; râiaş, se ’m pletici şi căzu. Se ridică sgârif pe faţă şi cu piciorul luxat.

Dar deodată, se’nsenină la faţă. In loc j-j urmeze drumul de trăsură, putea .scvf ’ . mult calea, suind pieptiş muntele şi căţ; rându-se printre stânci. Era mai anevoio dar într'un ceas de drum ajungea la avanposturi. .

Fără a ţinea seamă de durerea din l cior, ofiţerul începu urcuşul în susul p râiasului. Calea nu fu uşoară, insă cu toa poticnirile, cu toate piedicile, care-i punet viaţa în pericol la fiece pas, Precossi se g sia pe la orele 5 jum. pe platou.

Se lumina de ziuă şi pe pajiştea caie ale tuia un soi de tichie, muntelui, se zăru

(Urmeaza în pag. io-aj

R E A L I T A T E A IL UST RAT Ă. 20 Apri l ie 1929

, Odaia cu împrimăvărarea, copiii englezi îşi în- vaţă lecţiile, pe băncile grădinilor publice,' la'aer curat.-"'

Un^grup de'mun- citori | americani, lu­crând J la perforarea unui munte, sub ca- fre se va construi cel mai1 mare tunel din lume*

Celebru l ventrilog en­glez, E D G A R ? PAOLO, plim bAndu-se pe străzile B erlinu lu i, cn una din păpuşile sale.

Criza de locuinţe a devenit atât d e a c u t ă la s V i e n a , » incâts caro­seriile autobuzelor scoase din u z , au fost transformate în . case ae locuit. ‘B a z i n u l de înnot al Cazinoului din , MONTE-CARLO,"*"are■ clientela

întregul an.

P rim u l aparat fo togra îic , construit de D AG U E RRE la Paris, acum 90 tle ani. A para tu l se a ilă Ia muzeul din Berlin.

La Roma se con- strueste o nouă ga­ră a Vaticanului Pen tru acest scop s’a dărâm at un car­tier în treg, în m ajo­rita te case noui.

G eneralu l JOFFRE, unul d in e ro ii ma. re lu i războiu, este g rav bolnav.

La Sidney, capitala Australiei, s’a desvelit de curând mentul ero ilo r m orţi in războiu. _____

R E A L I T A T E A I L U S T R A T A ^ Aprilie 19i9

(D a fly g p i ja rte s ( (&)eC

H U G H GIBSON, a cărui num ire ca m inistru plen ipoten- gj-gj tiar al Statelor-Unite în Franţa, este mai m ult de cât pro-J

ibab ilă .

m m sita

C. P. PU T N A M (stânga) şi capitanul W IL K IN S (dreapta ) vor încerca să ajungă la Polul Nord, cu subm arinul. încercarea este foarte mult co

| mentată.I

R E A L I T A T E A IL U S T R A T Ă20 Aprilie fjj

Poşta Laur eiAN A N- Pentru porii dilataţi aveţi in re­

vistă. Vaselina americ nă simplă nu v eli- eace ea cremă pentru obraz.

IUGEBORG. Pentru pistrui, ca la L. x.I toeşli. Crema cu unt de cacao e buna. pen­tru tenuri uscate.

FA IRB AN KS II-La. Bine d-le dar eşti pur şi simplu fenomenal! Cum d-le vrei sa ai 1111 aspect de Muscal? Lasă părul să creasca d-le că barba şi mustăţile sunt semnele bărbăţiei- Rade-te zilnic şi_ gata u

MARGOT. Depurativul Ricbelet. Sau dupa masă câte un bulin din Mg. usta 0, 25 Sulf. 0,15 Pulv-Rhei 0,10. Este excelent

E V A N TH IA PANĂ. Duşuri r .c i locale, mâncaţi feculente şi caslane multe. Fricţiune cu alcool de Lavaifdula: apoi pentru trans­piraţie. Bicrom. de Ka. 5o/o cu apă d ' roze, în urmă pudră de laic. .

M IR IA . Ori aveţi răbdare sa revie tot la culoarea naturală, ori îl daţi din nou cu apă oxigenată, o r i consultaţi un coiteur bun care să vi-t dea cu hene- Staţi în capitala?

AM ĂRÂTA. Da, se fac astfel de operaţii dar în străinătate nu la noi.

Un institut de frumuseţe însă v a r face tot duşuri cu aparate speciale şi v ’ar reco­manda tot soutienul.

1 BEQUENTĂ CITITOARE. Daca tenul este prea stricat, nu se vindecă complect în 2 săptămâni. Ce reţelă aţi utilizat pentru coşuri? Un autovaccin v ’ar f i de folos. Con­sultaţi un mf’dic care să vi-I facă- _

EGIPTEANCĂ. Pentru mâini: Spălaţi-le cu făină de migdale, apă caldă şi lămâie. Apo.i le veţi unge cu glicerolat de amidon în care a‘ i pus câteva picături de perhidrol. Noap­tea veti purta mănuşi de piele uzată în care veH vărî mâinile unse bine- Dece va urisc|i obrazul cu undelemti? Dece nu utili­zaţi mai bine una din cremele mele sau laotele de migdale? Aveţi tenul gras? In cazul acesta nu e bun untdelemnul. Apa caldă e bună dar să fie însoţită apoi de apă foarte rece- Altfel, slăbeşte muşchii obrazului şi dilată porii.

M ICA DO- Pentru pistrui şi mătreaţa exact reţetele lui C. V. Ploeşti din revista recentă.

MARGOT. De data asta găsiţi reţeta pen­tru pistruii lui C. V. Ploeşti. Sau crema ur­mătoare: Resorcină 1 gr. Pp.-alb. 2 gr. Camfor 5 gr. Ung Ehiolirns 10 gr. Ichtiol2 Sr - » ,.

LE N U TA . Crema Iui Margot m care aţi pus câteva picături de perhidrol e excelentă pentru ceiace doriţi. Pentru .porii dilataţi ca la Silvia Voiculescu din revistă.

DESCURAJATĂ. Nu-mi luaţi în nume de rău că răspund tot prin revistă, dar sunt foarte aglomerată. Seara să vă spălaţi obra­zul de fard, cu făină de migdale şi apă călduţă. Apoi veţi face un duş^ local cu apă foarte rece. Preparaţi singură un lapte bun de migdale în care aţi pus câteva pi­cături de Perhidrol. Perhidrohil este o apă oxigenată foarte concentrată la 100 de vo­lume. Un farmacist prieten v ’ar putea servi, zeama de sfecle nu roşeşte tare obrajii. Un roşu bun este „Leichner” în cutii de por­ţelan. Când veti termina cu lăptatul, stăm noi de vorbă şi pentru sâni.

14 AUGUST. Sunt n voită să-mi aleg nu­m ai 2 din cele 5 întrebări puse. Pentru rest mai reveniţi. Pentru tenul dv. faceţi exact ca, „Descurajata” . Pentru sâni, duşuri locale foarte reci, purtaţi souiien, mâncaţi feculente şl castane multe şi fricţiuni cu alcool de rosmarin.

LAURA CARE CERE SFATURI- Mai în- lâi ce vârstă aveţi? Doctorul Ghiullamila din Bucureşti e kniaistru în ceia ce vă interesează. Pentru gene untul de ricin în care aţi pus 0,05 pilocarpină e excelent Pilocarpina nu e vătămătoare ocliilor. Utilizaţi crema mea a cărei reţetă a fost mereu în revistă. Pen­tru ca părul să d vie blond auriu, numai apa oxigenată e eficace, dar strică părul

LE N U TA BUCUREŞTI. Exact ca „des­curajata din revistă Gâtul îl veţi unge cu vaselină slerilizată şi veţi face masagii lo­cale.

18 ROZE. O apă bună de obraz gste:

Rorax 1 gr., Glicerină 20 gr., alcool can- forat 20 gr., apă de roze 100 .gr., Tra ben- zoe 2 gr Laptele de migdale e foarte bun pentru ten. Picioarele nu se pot îngraşă local, ar trebui să vă îngrăşaţi .şi Ia corp. Apa de co ji de china şi fo i de nuc n gă­siţi reţeta în revistă. . .

BB ITM AN EMIL. Pentru coşuri veţi face exact ca Miţi Syssy, etc. din revistă. Depura- tivul Bichelet din comerţ e bun. Veţi face o cură de 3 sticle. Drojdia de bere e dease- menea excelentă. .

ELSA G. VODAN. Im i aleg 2 întrebări din 5, pe cele din urma. .

Spăla'i subţiorile cu: Bicromat de potasiu 5 gr. la 100 gr. apă de roze. Apoi pudraţi cu Talc. Purtaţi burii ra de cauciuc chiar şi noaptea. Nu mâncaţi dulciuri şi fecu­lente multe. Un masaj local ar fi excelem.

O VECHE CITITOABE. Mâncaţi dulciuri curmale multe şi mai ales castane.^ T nt mult şi lucruri «rase. Beţi bere şi căutaţi să ‘ fiţi calmă şi surâzătoare totdeauna.

T IN E L L A N- Da, crema ce spuneţi e foarte bună. Pentru pete am dat o reţetă chiar în revistă. Gălbenuşul de ou e efica­ce. Sfecla crudă trecută pe râzătoare şi apoi stoarsă bine la presă sau prin tifon.

NABCIS CLUJ. Da, se poate face ope­ra re aci la Bucureşt1, nu cunosc însă pre­ţui. Dar un bărbat când iubeşte nu se uită Ia astfel de comideraţiuni. Cercetaţi sufletul logodnicului dv. istorisind aventura, ca în­cercată de o prietenă. Vă veţi convinge ce suflet are.

ELINOB- Glicerolatul de amidon. Cata- plasme calde cu făină d? nrgdale.

DOUĂ PBIETENE- Nu cunosc o reţetă a laptelui de castraveţi. Sigur că infuziunea cu alcool trebuie strecurată-

V ALER IA S. Comprese cu ac. boric şi ană de roze. Ungere cu ulei de ricin şi masare zilnică.

AMĂRATA. Pori c’ ilatati şi pistruii gă­siţi răspunsurile Ia alte cititoare tot în re­vista actuală. Ca să 1' mai scriu ar urma •s,ă repet mereu acelaş lucru.

Pentru altceva nou, răspund cu plăcere personal.

,rOE KING. Dar pentru D-zeu cu ce fel de Lac aţi dat pe obraz de v ’a căzut sprân- cenele? Utilizaţi: Pilocarpină 0.15, Alcool lavandula 2 gr. Ulei de ricin 20 gr. Ungeţi sprâncenele în fiecare seară- Pentru trans­piraţie: Bicromat de Potasiu 5fyo şi pudrare cu talc-

V lRG IN IA . Institutul e bun, acolo veţi înnvăţa o cură întreagă.

Săpunul nu e bun pentru tenuri uscate şi reşţede.

GETTA. Pentru ten gras: Aether 10 gr. Ac. salicilic 1 gr. Alcool camforat 100 gr. Glicerină 20 gr- Si, Aetherul pur, utilizat Ia 2 seri odată1 e foarle bun. Pentru puncte negre N a .sulf. 1 gr. Resorcină 2 £r. Sulf.2 gr. A lcool camforat 100 gr. glicerină 10 grame.

RU D I Pentru pistruii ca C. V. Ploeşti. Pentru îngrăşat există în revistă Pentru dinţi e admirabilă sarea sau săpunul de Marsilia dar sunt cam neplăcute. Părul de pe piept îl veH rade pur şi simplu cu ma­şina de ras. ‘Un depilator ca crema Toki ar f i eficace ,dar să ştiţi că creşte Ia loc-

FLORIDA. Părul prea gras se va spjila cu benzină sau alcool de rosmarin părţi egale cu apă de roze. Pentru piept există reţeta în revistă .

M ANON. Exact ca C. V. Ploeşti. RECUNOSCĂTORUL Cât un bob de a

lună topită în sifon în f i ’ care dimineaţă. Pentru pori dilalati şi coşuri găsiţi în re­vistă. Pentru timiditate nu mă pricep. Dar dacă spui că eşti băiat frumos, fii în­drăzneţ atunci.

YTSUL MEU. Sunt mulţumită că v ’am fost de folos. Crema ce întrebuinţaţi e bună Săpunul de Borax sau Ich lio l bune pentru fpnuri grase. Ană caldă fă :nă d” migdale curăţă perfect obrazul.

FITLG DE ZĂPADA. Utili-ati ca colega dv Visul meu, laptele meu de migdale căci e foarte bun. Zeama de sfecle o găsiţi în re-

mle calde d0 f m ai multă, î«j

ma cu unt dil

gr... alcool cal

vistă. Semnul din naştere nu dispare, nimic pe lume- J

LUCIA- Aţi tinut regnn? Aţi luat dr», şi bulinile indicate? De când faceţi J Ce fel de a 'cool camforat aţi utilizat? j nelămurită. Aştept răspuns clar.

ROZ ALIA . Reţeta porilor dilataţi 0 siţi in revista acluală. _ Cu poşta actţ mi au venit nu mai puţin de 200 de st sori, le-am numărat- E un record.

HENRIC. Iartă-mă dar nu-mi amintest preparat doriţi. Cereţi încă odată şi daţijdresa. . . .

MAGDALENA- Mancaţi dulciuri şi {§j s- multe. P u r 'a l souti n Di şuri r ci M Fricţiuni cu apă de Colonia.

O MAMĂ- Da, ungându-le cu lanolinj vaselină părţi egale şi făcând uşoarei sagii-

 N IŞ O A R A . — Aţi n- ut răspunsul pricep de ce nu s'a publicat. Veti utiliza ceta porilor deschişi din revistă. Dar întâi să scăpaţi de coşuri. O cremă. 1 pentru coşuri este: Resso; cină 1 gr., S« gr., Pp. alb 2 gr., Ung emoliens 40 gr.,; tiol 2 gr.. Făina de m ig '1 ile cu apă e: curăţă tenul admirabil- Săpunul e văti tor pentru tenurile u so ie .

M A R T H A LE IBO VIC I Aveţi receti i41or deschişi în revista de faţă.^ |

JANCA, —Veti urma o. cură de f multe şedinţe la un insutut de fruiîuij Dar toate se bazează pe masagii. aplica de comprese fierbinţi şi 1 ' urmă ghicit burii fierbinţi, cataplasr I de m igdale şi ghiaţă c;>rează un ten obosit. Cr ....cao şi g licerină e bună pentru ten. Li adresa d-tale .personală

L IA N A C. — Na sulf rat 100 gr., apă de roze 50 gr., glicer»; gr., borax 2 gr. Masagii cu ulei de vast G licerolat de amidon şi mănuşi de pie znte noaptea. Cumpăraţi un ung. emo simplu si aplicaţi în str il uşor sub P

M A T IL D A DUMITRESCU. — Aveţi H vistă o recettl pentru porii dilataţi.

M IM I FLO R IAN . — 1 uaţi cate i P‘- de „D ip losa l" pe zi şi faceţi comp» alcool cam forat şi glicerină.

D ITU FLO R IAN . — Mi se pare ca m stat. noi odată de vorbă prin revista.

aşa. ?M ISS M ADRID . — Frumoasă Miss.ţ

de lăm âie părţi egale cu glicerin j pistruii foarte bine. A .j

U leiul de măsline 100 gr. in : sdrobit 20 gr. camfor şi am fiert p moale e foarte bun pentru P'® j mestec de acet aromat suc de lam > j cam forat şi ulei de măsline par» bun pentru pistrui. Gălbenuşul d ’ , rina şi lăm âia bătute bine albesc preservă de pârleală. I

REBY. — Din ce cauză aveţi ace turi pe talpă ? O baie caldă seaia de grâu ar fi eficace.

LOLA . — Găsiţi în revista. IM IE TTA . — Unt de cacao 20 &■<

nă 10 gr., Pp. alb 2 gr., ,c®a1’® " , ceum 5 gr., ulei de vaselina iu s jJ

Mâncaţi castane, făinoase mu ’ le(: şi mai ales mâncaţi unt in can .'nărij Pentru transpiraţie faceţi tamp s? soluţie de 5 la sută Cromat de (,,i apă de roze apoi pudraţi cu pu c|j: Spălaţi d inţii cu o perie moale ■, de Marsilia. F. cam desagreabu o[ obişnui. Veti fi uim ită de rezult . Deasemenea sarea e admira _ dinţi. Conservă g ingiile sănatoa j d inţii mult. Pastele din comerţ ^ mestec de cretă, magnezie, .nSimm şi

U Ud LI CtCl) . Ifpi salol sau menthol. >,ul

vătăm ătoare dinţilor. . iM. ARD ELEAN U . — Aveţi iei

d ilataţi în revistă V IO R IC A CIUREA. Aveţi la u

ghina numeroase reţete pentiu părului. A legeţi care vă place.

R E A L I T A T E A IL U S T R A T A tO Aprilie 4929

Moda de PrimăvaraN F IN E , iat-o strălucitoare şi aurită, ca-

4*, pricioasa Primăvară, aruncând diafană în toate colţurile Bucureştilor, ghiocei şi v io­rele culese de sub muşchiul pădurilor.

A sosit — şi cu ea întregul cortegiul de no­utăţi. Ca o vrăjitoare cu bagheta magică, a

S

trezit pe suporturi de lemn şi pe umerii ma- nequinelor, micuţele tailleururi de altă dată.

O retuşa pe ici, o pensă pe dincolo, mici şi invizibile pliuri, dau tailleurului, . a*ât de iubit de femeia de azi, atât de practic in plimbări şi târgueli — un aer proaspăt de răsfăţat al modei zilei. . .

Pentru el, pentru jacheţica lui scurtă şi ju­pa la fel, marii fabricanţi ai fanteziei în lâ-

(U rm are la poşta Laurei)L IM A N , Tighina. — T-re Jabouraud 15

gr., lanolînă 9 gr., glicerină 60 gr. P ilocar­pină 1 gr. Fricţionaţi pielea capului. O lin ­gură de sare în tr ’o litră de rom bun e adm i­rabil pentru căderea, părului. Sau faceţi o infuzie de o c&păţână întreagă de usturoi sdrobit şi ţinut 24 de ore în rachiu ferbinte cu care veţi fricţiona capul la două seri o- dată. Puneţi în soluţie şi coaja unei lămâi pentru a îndepărta mirosul usturoiului. Coaja de chinină fiartă în rom în care am pus 0,50 pilocarpină opreşte cu desăvârşire căderea părului şi colorează părul în brun.

ELV IRA . — O soluţie de 5 la sută cromat de potasiu în apă de roze şi apoi pudraţi cu Talc. Comprese ferbinţi pe nas cu alcool îamforat părţi egale cu apă de roze vă va

scăpa de ambele neajunsuri.O LACRIM A. — Im i spuneţi că sunteţi

„trist", deci sunteţi de genul masculin, iată un bărbat care, ţine la frumuseţea braţelor sale. Totuş răspunsul îl dau bucuroasă : Veţi unge braţele în fiecare seară cu giice- rolat de amidon în care aţi pus sucul dela o jumătate lâmâe. Pentru puncte negre a- veţi o reţetă bună la poşta Laurei din rev is­tă. E inutil s’o repet mereu. Genele le veţi unge cu ulei de ricin în fiecare sară.

GETUŢA M IHAESCU. —Foarte greu fără adresa dv personală. O aştept şi repetaţi şi întrebările.

S. 14, Bârlad. — Nu cunosc eu nici adre- sele exacte, dar în caz că doriţi să-i con­sultaţi personal, găsiţi adresele la orice farmacie din Berlin sau Paris. Nici unul însă nu dau consultatii prin scris.

S IB ILLA . — Crema cu unt de Cacao din revistă e foarte bună pentru un ten prea as­pru. Cum se poate să vă apară negi pe f i ­gură ? Un creion de nitrat de argint ar fi eficace. Sfeclele se sdrobesc fierte bine în tr’o maşină pentru sdrobit cartofi. Sucul se

nă, au creeat stofe adorabile, dându-le nume din bazmele orientale: Hindikasha, ţesătura beige şi cafenie şi Oudamoussa magnific crepe de lână groB, sunt materiile favorite din care moda de azi îşi confecţionează co­chetele tailleur-uri, completate prin centura de piele, jaboul de lingerie imaculată, cravată de pongee sau, mai scump şi mai clasic prin blana de vulpe, care apără gâtul de răcoarea unor seri încă nestatornice.

Pentru rochiile celelalte, avem satinuri imprimate, mătăsuri mate^ ce compun minu­nate modele de primăvară. In domeniul su­plei ţesături care e crepul de chine, variaţia de calitate e şi'ea foarte mare. Pentru rochia practică şi totuş elegantă, fabricanţii fran­cezi au lansat un crepe gros admirabil care nu se şifonează ; toaletele confecţionate cu această superbă stofă sunt sobre ca linie. Ele nu sunt împodobite nici cu multe volane, nici cu plisseuri.

Din crepul satin se fac un fel de rochii ..princesse" care dau unei femeii înalte şi rubţiri, un aer majestos. Aceste rochii mai scurte în faţă ca în spate, sunt terminate printr’o serie de zodeuri, care dau purtătoa­rei, aspectul unei flori invoalte.

Tot aşa de iubite sunt ţesăturile „tricot cu metru, unde fantezia joacă un mare rol.

Aci vărgile, raylleurile mici sau mari, al­ternează cu benzile ţesute în fir de aur.

O cazacă din această stofă tricotată şi nişte foi de crepe marocain sau crepe de chine gros plisat, compune un costum de pri­măvară practic şi de mult gust.

Pentru vilegiatură, nu trebue sa lipsias- că din garderoba unei elegante două sau trei din aceste costume în nuanţe deschise. _

O noutate în materie de bluze. E 'e s au lungit mult. Unele care nu lasă să se vadă decât marginea jupei sau a furoului. Altele însă, mai scurte, păstrează forma garsoniera a cămăşii bărbăteşti şi toată eleganţa lor constă în garniturile de fire scoase sau cer- culeţe invizibile.

Ca nuanţe, armonia de alb şi negru a in­trat definitiv în repertoriul clasic al modei.

Cât despre „trotteur“ sau „tailleur , mult „gris" şi „bleu-marine“ , luptă cu succes cu

aplică cu un tampon de vată v'ar putea servi. De ce nu faceţii o ondula- tie permanentă însă ? Sunt calităţi de păr care o suportă foarte bine.

LYA. — Mâncaţi făinoase, dulceţuri .,i U bere. Dar mai întâi aveţi poftă d® ^ n c a r e Ungeţi genele cu ulei de ricin. Ungeţi n ■■ nile cu glicerolat de amidon şi spălaţi-le cu apă oxigenată părţi egale cu apă Făina de migdale cu apă caldă şi lâmâe albeşte mâinile. _

PYA A. — Pentru mâini exact ca la i lega dv. de suferinţă Lya. Pentru constipa- ie® mâncaţi în fiecare dimineaţă o lUnguriţă

de miere şi beţi un pahar de apă. t.ompo tul de prune mâncat din zori de zi e exce

len ABONATĂ. — Acidul boric soluţie co ieste obrazul. O cremă bună pentru ten e în revistă. O faceţi singură. Cetaceum lo gr. Ceară albă 10 gr. Ulei de vaselină 40 gr.

A B Ă L A Ş a V 0 ŞULEŢ. - Apă oxigenată tamponări uşoare e eficace pentru păiul de

tonurile de „beige“ şi „havane*4 ce aveau ex­clusivitatea paletei modei. ^

Odată cu primăvara, se încearcă 91 anul acesta, ca şi în alţi ani, propaganda favora­bilă moarului şi paiului. Dar aceste două stofe rigide, par prea severe femeii moderne, făcută din supleţe, din mişcări repezi şi de­votată stofelor ce-i mulează trupul svelt.

Totuş pentru unele rochii de gală, moarul negru cu ape pierdute şi paiul ce foşneşte, îşi păstrează rangul şi prestigiul.

ii1e obraz.

/ 4 *

Ce delicioase rămân însă alături de seve­ritatea lor, mousselinurile de mătase, crepu- rile transparente pe care le garnisesc cu suc­ces o mică broderie de roze sau un motiv de strass . j

Ca încheiere, mă simt datoare a vorbi din ■ nou de pălării. De ciudatele toculeţe care lipite pe cap descoperă cu totul fruntea şi de

marile capeline din dantelă groasă de _ crin. Ambele modele sunt destinate a scoate în re- j lief frumuseţea şi frăgezimea unui chip. Nu j consiliez însă pe toate drăguţele mele citi­toare, să le adopte. Ele au o notă de excen­tricitate, care atrage prea mult privirile.

L A U R A

UN PELERINAJ...ne câteva zile un adevărat pelerinaj sesemnaleKa

ia Saloanele de artă ale _ _ _ _ _D-nei Ing. E R D E S

Calea V ic to rie i 16BFaDtul este explicabil în sine dat fiind furia mu­

tărilor—lumea toată caută mai dinainte să facă cum- Dărături pentru aranjatul apartamentelor noi cu. perdele, cuverturi, lingerie de pat, de masă, etc.

Secretul aglomeraţiei zilnice ce înregistrează Saloa­nele Erdes — este preţurile dovedite toarte modei ale.

G C R E Ţ U L E S C U . — Mai întâi de toate, vei"ţine o cură. Oprite alcoolul, cafeaua, ceaiul, excitantele. Vei lua dimineaţa un bob cât o alună drojdie de bere. Vei face următoarea soluţie: Resorcina 1 gr., sulf l

gr., alcool camforat 100 g r , aether 10 gr., glicerină 20 gr. Apoi crema următoare: Pp. alb 2 sr.. resorcină 1 gr., ung. emoliens 40 gr., ichtiol 2 gr. Cu ambele vei da seara pe obraz.

MISS U N IV E R S U M : Alcool de rozmarin amestecat cu trei părţi apă, se întrebuinţează pentru întărirea muşchilor şi a sânului. Du­şuri reci f. bune. Crema următoare, superi­oară tuturor şi inofensivă. In curând va fi în comerţ sub numele cold-crem „Laura".

Topiţi pe foc potolit: Ceară albă 5 gr.; Cetaceum 15 gr. Puneţi pe urmă într’un mo jar de porţelan adăogând ulei de vaselină 10 gr. apă de roze 10 gr. tinctură de benzoe 5 gr.; faceţi până se răceşte şi se face o pastă.

CREOLA. E destul să vizitaţi odată pe lu­nă un coafor. Dar nu mai puneţi nitrat de ar­gint, căci o să cadă tot părul cu timpul.

Având in vedere marele nu­măr de scrirori ce primim pen­tru „POŞTA LAUREI" si spaţiul restrâns de care dispunem, vom da prioritate si vom răspunde fn primul rând ABONAŢILOR.

In acest scop, rugăm a alătura scrisorii, banda de abonament, sub care se primeşte revista.

DOAMNELOR,dacă doriţi să avefi picioare subţiri, fm L'f masaj electric la

„Institutul de înfrumuseţare41ttin Str. Sf. Voevozi Vo. 18 (O riv iţa)

lngrijrea fetei dupB ultimele metode de hiPARI S

Consuli. 10—1 şi 3 - 0

(Jrmare din pag. 1 ]ascunse în rânduri ţevile scurte ale aruncă­toarelor de mine.

O patrulă condusă de un sublocotenent, se pregătia să se înapoieze în tabără după u ltim a inspecţie.

Unul dintre ostaşi p riv ind înapoi, zări pe Precossi. Pe dată patrula se întoarse, pu- nându-se în gardă.

— „Din această direcţie nu poate fi decât un duşman", spuse sublocotenentul Batisti- ni, conducătorul patrulei.

Intr'adevăr, inam icii obişnuiau să întindă curse patrulelor sau să facă spionaj, îm bră­când haine ofiţereşti.

Precossi, bucuros că vede prieteni, venia alergând, mai însufleţit. Pe drum îşi p ier­duse chipiul, Işi rupsese mantaua şi era plin de ţărână. Sublocotenentul italian îi strigă să stea. Precossi însă răspunse, fără a se opri, că trebue sâ vorbiască neapărat cu comandantul.

Intre patrulă şi el erau ca la 200 m. şi vântul bătea spre nord. Batistini nu auzi ce-i spunea acel pe care-1 credea inamic. Vă- zându-1 că înaintează, cu toată somaţia, el întinse revolverul, ochi şi trase, pe când Precossi înspăimântat ridicase mâna în sus, ca şi când ar fi vo it să suprime oroa­rea faptului şi-să îm piedice o crimă.

Cei cari aţi fost pe front, ştiţi cât de puţin preţuia o viată omenească şi înţelegeţi desigur gestul sublocotenentului Batistini, care era încredinţat că omul în uniformă italiană, care venia dinspre frontul inam ic nu putea însemna decât o cursă pentru m i­ca patrulă pe care o conducea. Un spion.

Cu multă precauţiune patrula s‘a apro­piat de cel căzut.

Precossi era rănit mortal, dar trăia încă şi cu o supremă sforţare, predete sublocote­nentului raportul. Erau orele cinci şi trei sferturi.

* * *

Când Batistini îngrozit şi-a dat seama ce-a făcut, mai erau doar zece minute până când urma să se dea atacul cu gaze.

Deşi se aflau la m arginea de dinapoi a câmpului de mine, până la comandament erau doi k ilom etri şi Batistin i era pe jos.

„Peste zece m inute gazele atacului dat de italieni, aveau să omoare trupele italiene". La gândul acesta picături de sudoare îm- broboniau fruntea sublocotenentului. Sol­

daţii stăteau înm ărm uriţi, pătrunşi şi ei de grozăvia situaţiei.

— „Toată vina e a m ea !‘‘ îşi spunea Ba­tistini, strângând în m âini raportul predat de Precossi, m 'am grăbit şi am ucis un ne- vinovat!“ N. C.

* * *Povestea noastră s‘a sfârşit aci. Dacă c i­

titorii var, îi îndemnăm să salveze pe sub­locotenent, care în disperarea lui se va si­nucide desigur, dacă nu poate împiedica masacrul în care vor l i ucişi câteva m ii de oameni nevinovaţi.N o i făgăduim să dăm C INC I M II DE L E I

PREM IU , celui care dă soluţia cea mai n i­merită. Intre soluţii identice hotărăsc sorţii.

Soluţiile se primesc la redacţie până la 15 Mai.

R E A L I T A T E A I L U S T R A T A 20 April ie 1929

N e v r a l i n a D r . Y G R E Cun nou medicament | antinevralgic bazat pe ultimele progese ale

ştiinfei.

N e v r a l i n a O r . Y G R E Cadică nn alinăfor al durerilor

r In durerile de cap. Nevralina Dr. Ygrec este specificul suveran — t

pastile luate cu apă, ceaiu sau lapte, calmează şi vindecă orice durere.

IIn gripă, în nevralgii, în junghiuri, în dureri de dinţi, în sciatică,

Nevralina Dr. Ygrec este indicată. — Luaţi şi veţi vedea efectul imediat.

\ In durerile menstruale, frum oaselor Doamne, N evra lina Dr, Ygrec vă va ajuta în mod uimitor. — In poşeta Domniei-Voastre să nu lip sească o cutioară de Nevralina Dr. Ygrec, — Elementul durerei dispare ca prin farmec.

I O doză cu 2 pastile costă • leLCereţi cu insistenţă Nevralina Dr. Ygrec, un nou eficace şi inofen

siv preparat, la farm acii şi droguerii. Unde nu se găseşte a ie adresa Farmaciei Const. Chihftescu, Calea V ictoriei 01

I

I

II

Cea mai frumoasă distracţie esteuu aparat cinematografic de casa

cu filme normale şi tablouri magice. Acest aparat cinematografic paten­tat este însoţit de modul de funcţionare şi poate fi pus în mişcare de ori cine şi ori unde. Pre{ de

mare reclamă cu 1 film şi 3 tablouri magice

L E I 2 8 0 .Expediem contra ramburs în toată ţara ime­diat ce primim comanda. Trimete{i comenzile

urgent cu toată încrederea la depozitu l:

K ESTENBAN D , Calea Rahovei 29, BucureştiAvem şi aparate mai mari cu următoarele preturi:

No, 216 cu lam pă de p etro l L e i 500•• 218 .............................. „ 775>• 219/1 cu „ pentru e lec tric ita te l e i 1000

•5

R E A L I T A T E A I L U S T R A T A 20 April ie 1929

F igu rile Ecranului

C o n ra d VeidtS ’A N Ă S C U T la B erlin în ziua de 22 Ia ­

nuarie. Şi-a făcut studiile la colegiul de H ohenzollern din Schoeneberg.

In 1909 debutează pe scenă şi joacă până în 1914 când este m obilizat ; iar în 1916 e lăsat la vatră din cauză de sănătate.

D ebu tu l în studio ş i-l face cu filmul „N o s ­ta lgie", după care urmează imediat „Rătsel vom Boungalow “ .

Succesul acestor două film e, îl face cunos­cut în toată Germania şi regisorii cei mai de seamă îl angajează pentru realizările lor.

Aşa turnează : „Cabinetul d-rului Caligari , „M âin ile lui Orlac“ (reg ia Robert W ien e ), „F raţii Schellenberg“ de Karl Griine, „M o ­numentul Indian" de Joe M a y „Figuri de ceară" de Paul Leni, „Lucreţia Borgia“ , „Să­rutul Mortal", „Nyu“ , „Contele Kostya , „Studentul din Praga" şi altele.

In 1927 pleacă în Am erica, unde turneaza pentru compania „Universal" printre alte film e şi „Omul care râde" în regia lui Paul Leni.

Nem ulţum it însă cu felul de a realiza al americanilor, Conrad Veidt a părăsit acum o lună Am erica înapoindu-se în Germania, iar astăzi este angajat al casei „U fa " cu suma de100.000 mărci pentru un film .

U n d e m e r g e m ?SELECTUI«“-ul a reluat marele succes al

” lu i John G ilbert: „A lteţa Sa Aşteaptă". F ilm u l va li acompaniat de un bun cor rusesc.

La „BOULEVARD“ îl putem vedea din nou pe simpaticul Ramon Novarro în recentul său iilm , „Crinul Roşu". Spectacolul va li acompaniat ca totdeauna de o hilariantă comedie americană.

C Â N TĂR E ŢU L DE JAZZ“ e o puternică dram ă ce se reprezintă în Irumoasa sală „T R IA N O N “ şi în care apare o nouă ve­detă, Al. Jolson.

C IN E M A „C A P ITO L 11 a programat intere santa realizare a regisorului rus Pudow- kin : „Vulpea A rg in tie" (Sturm liber A-

sitn).„E L IT E " reprezintă un minunat Iilm de

salon.C IN E M A „Scala“ obţine m ari succese cu

noua revistă: „Paştele Calului". Pe lângă revistă şi un Irumos Iilm .

„R E X “ proectează un superb Iilm cu su­biect sentimental.

Scarlat Dumitrescu. — 1) Laura La Plante, c/o Universal film, Universal City Calif., U. S. A. 2) B6b6 Daniels, nu turnează momen­tan în nici un film.

N. Soceanu. — 1) Lon Chaney, c/o Metro- Goldwyn—studios, Culver-City, Calif., U. S. A.2) Romanul „Ferma cu Reptile" nu-1 pu­teţi urmări decât în revista noastră. In vo ­lum n’a apărut, dar va apare mai târziu.

St. L. Galaţi. — 1) Curaj. Dar mai târziu veţi vedea că tot eu am avut dreptate, căci eu nu descurajez pe nimeni, ci caut a ară­ta numai calea cea dreaptă. 2) Suzy Vernon, 46, boulevard Soult, Paris X II e. 3) Kliza La Porta, Berlin, Kurfurstendamm, 138.

A. B. O. I. E. R. — 1) B6b6 Daniels a fost „dublată" în scenele acrobatice din „Crăiasa codrilor". 2) Puteţi să-i scriţi în limba fran­ceză sau engleză pe adresa: Paramount- studios Holywood, Calif., U. S. A. Cred că vă va răspunde. 3) Nu se ştie nimic precis despre această căsătorie. 4) Vrei şi dta să faci cinema ? Citeşte „Poşta" din „Realita- tea‘‘ din acest an, No. 4.

R. Veneri. — 1) Răspunsul la această în­trebare îl veţi găsi în No. viitor. 2) Acest roman n’a fost adaptat pentru ecran. 3, Dina Gralla, Frau Eyre, Unter den Linden 1, ho­tel Adlon, Berlin N. W .; Louisse Brooks, c/o The Standard Casting Directory, 616 Taft Building, Hollywood, Calif. U. S. A.; Claire Rommer, Innsbruckerstr. 18, Berlin- Schonenberg; B6b6 Daniels vezi mai sus. 4) Nu vă putem oferi decât adresele.

Teodor Buturev. — Prin poştă e imposibil a vă răspunde. 1) Ilarry P iei kcnstanzestr.,7, Berlin W. 15. I i puteţi scrie în limba ger­mană. 2) Scrisparea trebue francată cu 10 lei. Răspunsul îl veţi avea în maximum o lună.

Emilia. — 1) Jackie Coogan urmează încă la şcoală şi e printre elevii cei buni. 2 c/o Metro-Goldwyn-studio, Culver City, H olly­wood, Calif., U. S. A. Vă va răspunde.

N. N. N. — 1) Lilian Harvey, Diisseldor- ferstr. 47, Berlin-Friedenau. Are 32 de ani. Nu-i măritată, Scrieţi-i în limba germană şi vă va răspunde. Fotografia însă nu vi-o trimete. 2) Olga Tschechova, Klopstockstr.20 II, Berlin N. W. 23. Are 33 de ani şi e de naţionalitate rusă.

Lya de Putty. — Nu cunosc nici un artist cu numele de George W. Vasilievici.

Otto Gagel. — Pentru şcoala de artă dra­matică adresaţi-vă la conservator.

Ada-Albă. — Ivan Petrovici e de origină sârbă, născut în anul 1893, necăsătorit. Ii puteţi scrie în limba franceză sau sârbă pe adresa: Hotel Negresco, Nice.

Nuţi Donescu. — Lya Mara obişnueşte să răspundă. E preferabil să-i scriţi însă în limba germană. La fel şi Fred Louis Lerch. Despre W. B. vom scrie în curând la „F igu ­rile Ecranului".» H M M • • • • • • M M M 4

V. Pribeagu. — La noi tn ţară nu există ceeace vă interesează. Cea mai bună şcoală e studio ul. Pentru „ten frumos" adresaţi- vă d-nei Laura.

O cititoare cinelllă. — Igo Sym. Sieben- sterngasse, 31 W ien V II. VValter Slezak, Meerscheidtstrasse, 14, Berlin-Westend. E- velyne Hoit, Darmstădterstr. 2, Berlin. Lau­ra Radfty nu ne-a comunicat adresa.,Toţi a- ceşti artişti nu sunt căsătoriţi şi răspund dacă le scrieţi în limba germană. Nu trim i­teţi mărci.

M illia Andreescu. — Lui Ramon Novarro îi puteţi scrie pe adresa: c/o Metro-Gold­wyn, studios, Culver City, Calif, U. S. A. Scri­soarea trebue să fie scrisă în limba fran­ceză sau engleză, francată cu 20 lei. N'a- vem concurs de fotogenie.

Ramon Novarro: Vezi colecţia.Miss X. — Anny Ondra are 26 de ani şi

îi puteţi scrie pe adresa: Praga Sinickow, Smetanowa, 10. Polei Negri îi puteţi adresa corespondenta la firm a W hitehall Films Ltd. 82 Coleman Street, London E. C. 2.

TITUS

Cuoon pentru jocuriNo. 17

Numele şi pronumele

Adresa

A NET T E & H E L L E N ES (r . A lexan d ru L a h ova r l No. 21

R OCHI— M A N T O U R I — M J D EP a rd es iu r i, Roch i de apr& s-m id i ş l

de seară, ga ta ş i de comandă.

- ULTIMILE CREAŢI UNI -P re ţu r i con ven ab ile

A apărut c e le b ru l rom a n

M U N C A(T R A V A IL ) d e EM ILE ZO LA

E d itu ra „C n g e ta re a “ - 2 vo lm n e, L e i 90M M ++

B

C O R S E T E „ F E M IN A “BUCUREŞTI I. Str. Regală 12

S p e c i a l i t a t e :„M aillot“ -uri Centuri reductive

o r ig in a le f r a n c e z e .Soutien G o rges . - P o rte Jartiere

In D u c h e s s e .CEN TU R I M E D IC A L E şi d e sarcin i.

|7

L E A L IT A T E A I L U S T R A T Ă20 Apri l ie 1929

statistica scrierilor lui Emil Zola

^ O T A L U L volum elor scrise de romancie ru l Zola, se ridică, la 45, dintre care

au 50'0 de pagini form at octavo şi 20, 350 g in i adică în total 20.000 de pagini. Fiecare pagină având 36 de lin ii, opera i totală numără 720.000 lin ii şi — cum o ie are 50 de litere — 36.000.000 litere. Jacă se ţine socoteală de volum ele tipă- e în toată lumea deducem că numărul arilor răspândite pe pământ de Zola este 2 trilioane 981 m iliarde.

3 lite ră măsurând aproxim ativ un mili- tru dacă le-am pune pe toate la rând ar apa o lungime de 2.981.000 k ilom etri adică 70 de ori înconjurul pământului.

\şezând toate volum ele unul peste altul î constata că acestea ar atinge înălţimea 12.982 metri adică de patruzeci şi trei de

i cea a turnului E iffe l!

M E O A L l O A N E

t o s » ,

IngrijiJiVă sănătatea şi frumuseţea ,

cu generatoru l „PROVITA „

Masajul electric desăvârşit întinereşte ţesătu­rile şi epiderma.

In h a la t i i le d e o z o n vindecă gripa, pneumonia, astma şi tuberculoză; sunt în acelaş timp cel mai pu­ternic desinfectant al căilor de respiraţie.

D urerile reumatice şi artritice cedează după câteva şedinţe.

Aparate de la Lei 2.000.— până la typul pentru medici cu tub ROENTGEN.

F iecare îş i face tratamentul şi masagele acasă.

Nici odată n’am să mor :Am un Provita-generator !

Cereţi literatura şi prospecte PROVITA de la re­prezentanţa generală şi depozit permanent.

La cerere facem demonstraţiuni la domiciliul D-tră.

„ D A 1 M O N*‘ Bucureşti, Calea Moşilor 75

* w Hfffctt tttm n a miHHUH

^ t e ! PD. V IR G IL SERDARU

eşedintele „U. N. A. L .“ un inimos luptă r pentru drepturile dem obilizaţilor, este

:onsilier comunal şi ajutor de prim ar al Municipiului Bucureşti

?

Prin sănătate, nervi liniştiţi şi energie. Dacă lipseşte numai unul din aceste trei lucruri, omul nu mai poate rezista cu succes în lupta

pentru existentă.Deaceea, apăra(i-vă sănătatea, întă- riti-vă nervii, sporiti vă energia prin

AHENFERRATOSERemediul reconfortant ideal cu re­nume mondial pentru aduitf şi copii

De găsit la toate farmaciile.I F. BOEHRINGER & SOEHNE. MaM-WlIM.

Tinereţea Dvs. Frumuseţea Dvs.

depind de D-voastrăFemeia rămâne tânără şi frumoasă

atâta vreme cât tenul ei este curat, atâta vreme cât faţa ei nu cunoaşte ridurile. Dar întrebuinţarea farduri­lor, cremelor, pentru a ascunde de­fectele feţei nu fac decât să agrave­ze răul. Ceeace trebue făcut, este să se reînoiască, să se întinerească, să se reînvie ţesuturile, arteriolele, porii. Lucrul acesta îl face N O VAB ELLA . produs absolut nou fără vre-un si­m ilar, care dă rezultate v iz ib ile ime­diat după aplicare.

Fem eii care nu are nici vremea, nici mijloacele pentru a recurge la îngrijirile preţioase ale unui institut de înfrumuseţare, N O V A B E LLA ti procură aceleaşi avantagii.

Dacă doriţi să rămâneţi tânără şi I frumoasă, încercaţi chiar de acum 9 preparatul

I N O V A B E L L AVeritabil tratament de înfrumuseţare.

Produs al Casei: Institut Beautâ „N O V A B E LLA "

4, Avenue de l ’Opera — Paris De vânzare pretutindeni

3 * ^ TUBUL L E I 140 ' • Cputând servi la numeroase aplicaţiuni

Pentru a putea da tuturora posi­bilitatea să aprecieze eficacitatea a cestui produs minunat, vom trim ite un tub pentru încercare oricărei per­soane care va adresa suma de 40 lei (cheltueli de transport, am balaj) către

AG EN ŢIA „D IX O R " Bucureşti, str. Râureanu No. 5

Telefon 379/94 — 351/19 Pentru Capitală, trim item la do­

miciliu, la o simplă cerere, un spe­cialist al casei noastre pentru de- monstraţiuni gratuite.

m ff»w mmmuh »h h «

Drogueria Pieţei S f. AntonPROP. GH. N. COSTEA

Strada Carol No. 33, BucureştiTele fon 344/10

Totdeauna bine asortat cu pariumerte fină, pudre, rouge de buze, cosmetice, săpu­nuri, cremă de toaletă, dela cele mal renu mite case franceze.

Paste de dinţi. Ape de gură. Săpunuri de dinţi. P erii de dinţi, etc.

Toate tn ambalage originale, precum ş) parfumuri fine cu gramul.

Permanent depozit de specialităţi farm a­ceutice străine şi indigene,

Vată, pansamente, articole de băl, ape minerale şi săruri termale.

Bureţi naturali şi de cauciuc.Mare asortiment şi specialitate In Ape de

Colonia ca:Douce France, Am aryiis, Chypre, Origan,

Jockey-Glub, Madia, Fleurs de Tabac, Fior- »m y, Etoiie de France, Perle de Paris, Pom- peia, Fleurs d‘Elite, Muguet, Rose, etc.

Se repară Pulverizatoare de toate fe lu rii» cu preţuri de concurenţă.

Mare sortiment de Pulverizatoare.* «c t ie meeială de ovtle*.

Citiţi şi răsp ân diţi revista u R a d io şi R a d io fo n ia 11

f in e cu p r e tu r i şi c o n d iţ iu n i F o a r t e a v a n ta g io a s e Industriile" Unite de Mobile

C a l. V ic t o r ie i N o . 170

oarea candidatelor europene la concursul din Galveston

86* Calea Victoriei, 86(In laţa Palatului R ega l)

c.irnizori ai Curţilor Regale $i Princiare F Române si Iugoslave

şi a primelor Teatre din tară

ixat defin itiv pentru ziua de 9 Mai a din portul Havre a vaporului iELOUPE“ care va îmbarca frumu- îuropene pentru Galveston. ileca împreună MISS FR AN ŢA , MISS IN IA , M ISS POLONIA, MISS SPA- 1ISS IT A L IA , MISS DANEM ARKA, NORVEGIA, MISS AU STR IA , MISS TERA, M ISS JUGOSLAVIA, MISS IM BURG cea din urmă aleasă şi d-ra IA DEMETRESCU, „M ISS ROM ÂNIA". Erzsi Simon, Miss Ungaria, a decla- nu mai participă la concursul din

ton. Este uşor de înţeles această re- a ei. Miss Ungaria a căpătat în con- din Paris titlu l de „M iss Europa1 şi ia să rişte o înfrângere la Galveston, it acolo în faţa altor arbitri, cari au at că nu vor ţinea seamă de alegerea iris şi că toate candidatele ce se vor ta au şanse egale, s‘ar putea să nu ia n premiu din cele nouă câte sunt fi-

xate, sau în cel mai bun caz un premiu se­cundar. Pe de altă parte, d rei Erzsi Simoni s'au făcut manifestaţii ostile, la Buda pesta şi astfel a renunţat şi la ideia de a pleca la Galveston pentru manifestaţie po litică - - dânsa voia să se îmbrace acolo în doliu, după ţinuturile desmembrate dela Ungaria — cum intenţiona la început, chiar cu riscul unei înfrângeri pe tărâm estetic.

Vaporul „GUADELOUPE' va urma calea indicată de harta pe care o reproducem, va sosi în insulele Canare la 15 Mai şi va face aci o escală de o zi, va sosi apoi la 28 Mai în Havana şi la 31 Mai va fi în Galves ton.

Concursul internaţional are ioc aci între aproape 50 de concurente, în zilele de 9, 10 şi 11 Iunie.

Ca orice împrejurare, în jurul concursu­lui de frumuseţe din Galveston, s^au bro dat de ziarişti cu imaginaţia aprinsă, tot fe Iul de legende şi s'au lansat svonuri menite

să compromită concursul şi pe organizatorii săi.

S'a vorbit astfel de aventuri, pe care le ar fi avut în America, Miss Ungaria, Miss Po­lonia şi Miss Germania, atribuindu se aces­tor frumuseţi întâmplările unor artiste care şi au căutat norocul în continentul de peste Ocean. Este lesne de în{eles pentru toţi cei iniţiaţi, că asemenea relatări sunt complet false şi e ridicol de a vorbi de întâmplările din America ale Miss Poloniei, Miss Ger­maniei şi Miss Ungariei, care se găsesc toate în patriile lor.

„MISS RO M ÂNIA" va pleca din Bucu reşti în ziua de 1 Mai şi se va îmbarca la Havre în ziua de 9 Mai.

Vom fi mâhniţi dacă Miss Ungaria nu va reveni asupra hotărîrii ei, de a nu participa la concursul din Galveston, pentru că am fi dorit ca d ra KIAGDA DEMETRESCU, aleasa României să se ia la întrecere cu aleasa Ungariei, victorioasa de la Paris.

.........

m IIItlM" W H S H »Lnuntă distinsa sa clientelă a transferat M agazinul de

»de şi Confecfiuni din Str. riscopiei 6, în Calea Vic- riei 96, unde expune zilnic

m o d e l e n o i

Str. Bolintineanu, 10 (Sfinţiloi) prin B-dul Domniţei

Execută ireproşabil lucrări de pre­c iz ie în A u r , Cauciuc, Platina, Plombe - Extract» iără dureri. Persoanele care se prezintă cu a- cest auunciu. au un rabal de 50 /o

Consult l o —1 şi 3 - 7

importanta ce o dă moda la încâltâminte . J T obligat a importa din cele mai renumite firme tranceie, modele de o ELEGANTA rafi-•ffssrjsssjsi a r

ReYAi SnoiH

C a le a V ic to r ie i H o . 4 7Ctamit BiserteSi CretalCKs

R O C H I — M A N T O U R IP a rd e s iu r l, Rochi d e csprtfes-midi ş i da a «apd

mflmOe creaflnnl dela cele mal mari case parisiene

G ata $1 d e com an dâ • • •Orice cmicuzI pentrn Doamnele din provincia ac ezecnfâ ln 94 m

P r o ţ u r l r e x o n a b ! i &

S e r a t ă v e s e l ăla

Io n P rib e a g ă

L,roşeami£>7

la „Casa Peştera" a „Turing Clubului Ro mâniei'1, situată în pădurea Cocota (1610 m.) nu departe de vech iu l schit al Ialomicioa- rei.

Fotogratiile noastre reprezintă „Casa Peştera*' şi aspecte de iarnă din această mi­nunată regiune alp ină

R E A L I T A T E A I L U S T R A T Ă

prin tesoturg spec ia la cij calcăiul'ji fa c e p icior^

Şlagerile anului 1929!întâlniţi ia fiecare pas aceste melodii şi nu mai puteţi scăpa de ele

REFRAlN.

Doc - tor P.A.F. clin e-le fa - ce iafDok - torP.A.F. pe toa-te fa* ce pral

Tot ce vrei Spu-ne-mi tot ce vrei Du - pă t) • ne sunt ne-

Refrain.

Est/ u-ba-t*„KefraTn.

ESTt u- bX-Ta' Dar TF ILl-BESf Sl-Mi PLaCI CA tSTI CSMT»

Lei40

Lei40

Lei40

Lei40

'Nu te jnai cred ' Cir-a ta - le fal-şe ju. • ră - min • te Nu te mai cred Ai fost .fe - me * ia Ca re mia te

aceste bucăţi se găsesc în toate magazinele de note muzicale si 1 ibrării

C E R E Ţ I UN C t i l A L O G G U A l U l IE D I T U R A M O R A V E T Z , T I M I Ş O A R A

20 Aprilie 1929

Sărbătorirea Paştelui pe BucegiCu tot viscolu l care a bântuit pe Bucegi

fn ajun şi în z ile le de Paşi şi zăpada care a atins pe Vârfu l cu Dor şi p latou l Pietrei Arse o înălţim e de 2m. — 2 m. 50, nume­roşi turişti au petrecut sărbătorile Paştilor

R E A L I T A T E A IL U S T R A T A tf) A i 'nl ir lUiU

'ittia a \tnO awntura senzaţionala a detectivului m ondiat

* ’ O e x T t e v o r ' ^ M (/ m

R EZU M ATU L C APITO LELO R DENTE

PRECE

Ziarele braziliene numesc „misterul dela vila Manuela", ciclul de stranii împrejurări în care a fost asasinat Dick Randall şi în care cadavrul său a dispărut. Logodnica sa, dona Manuela d’Almeida a fost arestată.

D o i cavaleri spanioli, detectivul Trevor Gex şi generalul Bernard, pleacă, după de­nunţul făcut de dona Bella, soţia criminalu­lui Sse-Pong, în explorarea unei caverne a acestuia, ca să caute cadavrul lui Dick. Ei dau peste un templu subteran, în care con­spiră, sub conducerea lui Wampoo, chinezii muncitori de pe ogoare, contra proprietari­lor cruzi, cari-i schingiuesc.

Wampoo recunoaşte în generalul Bernard pe- binefăcătorul său şi arată cum vărul Im Dick, don Alvarez Domingos, i-a cerut să ucidă pe Dick, pentruca să pună mâna pe o moştenire.

Wampoo precizează cavalerilor rolul ce dona Bella a avut în această afacere:

* * *— Wampoo, zise generalul, sunt foarte cu­

rios să aflu dacă Rella este nebună, după cum a afirmat Sse-Pong la instrucţie şi dacă în adevăr ea e soţia acestui sinistru...

— ...reprezentant al civilizaţiei asiatice ! îl întrerupse, cu o vehementă ironie, don Lopez.

— O, senore, zise Wampoo cavalerului, nu trebue să acuzaţi întreaga civilizaţie ori­entală de crimele unui singur oriental. Oare Occidentul nu are bandiţi sadici şi asasini? Şi apoi, nu uitaţi că moravurile noastre sunt extrem de deosebite de ale voastre. Oa­meni ca mine, care am cutreerat multe ţări de pe pământ, — nu-i aşa Excelenţă? — care am comparat moravurile foarte deosebite ale popoarelor, ne dăm seama că ceeace este i- moral şi criminal într’o regiune a globului, e moral şi sfânt în alta. Noi, asiaticii, nu avem groază în faţa morţii, ca voi. Pentru noi viaţa unui om nu înseamnă nimic. Moar­tea nu e catastrofă, ci o contopire a eului în Dumnezeul universal, risipit în toate_ lucru­rile şi fiinţele, o cufundare mistică a su­fletului în natură. Moartea pentru noi nu are caracterul înfiorător pe care i l-a dat Occi­dentul. N o i nu ne cutremurăm în faţa mor­ţii şi de aceea a ucide, uneori, nu e pentru noi o grozăvie...

— Eşti abil, senore Wampoo,^ ne ţn aci cu vorbe, în loc să-ţi punem mâna în gât şi să te ucidem, ca să te convingi personal de grozăvia morţii... Aş vrea să văd dacă vei râde de bucurie, când îţi voi crăpa ba­lonul care e pântecele tău, cu vârful spadei !..

Don Cortez scoase sabia. Generalul inter- vepi. Liniştea se restabili.

Wampoo urmă:— M ’aţi întrebat Excelenţă, daca dona Bel­

la este în adevăr dementă...— Da, adăogă generalul, în tot amestecul

său în această afacere, Bella a avut o acti­vitate atât de incoherentă, încât s’ar părea că nu e în toate minţile. De altă parte, ea ne-a dat indicaţiuni de cea mai mare preci- ziune.

— Ah, ea ne-a trădat? zise Wampoo cu­rios.

— M i-a cerut s’o salvez, mi-a spus că Sse- Pong nu e soţul ei, că pe adevăratul ei soţ I-a ucis ea la Madrid. Am întrebat însă po­liţia din Madrid şi ne-a răspuns că dona Bel­la ne-a minţit. N ici o crimă, cu amănuntele date de ea, nu s’a petrecut în ultimul timp. Apoi, mi-a scris că e secfestrată în casă de Pong şi mi-a cerut să-i viu în ajutor.

— Divulgându-vă în schimb secretul întâl­nirii mele cu don A lvarez şi existenţa tem­plului.

— Aproximativ, zise detectivul Trevor Gex. Dar nu ne-aţi spus care e adevărata stare mintală a donei Bella.

— Ei bine, senores, sărmana dona Izabella este în adevăr dementă.

— In urma vre-unei nenorociri? întrebă e- moţionat generalul.

— După o spaimă fantastică.— Explică-ne, îl îndemnă generalul Paul

Bernard.— Senores, dona Bella este fiica unui mare

şi crud proprietar de fazenda, condamnat şi pedepsit de secta noastră, la carceră perpe­tuă. El se află încă printre prizonierii pe cari i-aţi văzut în cuşti şi va fi eliberat, po­triv it voinţei Excelenţei Voastre, în chiar noaptea aceasta. Cred că la această oră, pri­zonierii au şi fost scoşi din lanţuri şi celule, aşa că trebue să ne grăbim, căci ceasul des- părţirei noastre se apropie.

„Cum vă spuneam, senores, după dispariţia tatălui său, pe care-1 închisesem în templul nostru, dona Bella căzu bolnavă şi minţile ei începură să se turbure. Sse-Pong o văzu şi o iubi. Dar frumoasa spaniolă nu voia să a- udă de el. Şi atunci, Pong s’a gândit s’o îm­blânzească şi s’a răzbunat: a închis-o 24 de ore în antreul templului nostru, în caverna cea mică, din puţul căreia eşiră sute de şerpi inofensivi. Pe dona Bella a scos-o de acolo jumătate moartă. Când îşi reveni, delira. De atunci, are ideia fixă că a ucis un soţ ante­rior şi inexistent şi cere tuturor ajutor. In momentele ei mai lucide, Sse-Pong o utili­zează ca momeală, pentru a atrage în cursele lui pe bărbaţii ce se îndrăgostesc de ea. Dar Bella are mari şi brusce crize de isterie şi de demenţă, aşa că trebue s’o supravegheze de- aproape şi uneori s’o ţină secfestrată în casă săptămâni întregi.

— Nenorocita!... şopti generalul Paul Ber- nard.

Trevor Gex îşi explica m acest timp pa- ţania lui din prima seară, când sosise la Rio de Janeiro. El urmărise atunci pe Sse-Pong, dar banditul băgase de seamă şi-l atrasese in caverna cu şerpi, convins că detectivul nu va mai eşi de acolo în toate minţile!...

— In noaptea în care Dick Randall a fost asasinat, zise generalul, Bella a venit la v i­la Manuela şi am primit-o, o clipă, Jn parc. O trimisese, oare, Pong, ca să pregătiască în­tr’un fel sau altul asasinarea lui Dick, sau venise din propria ei iniţiativă?

— Pong, bănuind că Bella v ’a divulgat se­cretul cavernei, unde atrăsese şi închisese pe d. Trevor Gex, a maltratat-o şi a seefes- trat-o în casă. Ea a scăpat şi a venit să vă ceară ajutor, în cursul nopţii.

— Şi eu am alungat-o sărmana!... şopti ge­neralul.

— Sse-Pong, observandu-i dispariţia, a tri­mis oameni în toate părţile. îndată ce ea eşi din parcul vilei Manuela, fu prinsă de oame­nii lui Pong şi dusă acasă. . .

— Aşa dar, Wampoo, nefericita dona isa-bella e nevinovată. . . . . ~

— Nevinovată ca un prunc de ibis, Iixce-lenţă.

— Sunt foarte mulţumit... murmura gene­ralul cu o emoţie ce-i făcea vocea sa tre­mure uşor. .

T revor Gex îl observa curios pe sub sprân­cene, zicându-şi în gând:

— Sunt bătrîni cari cad in mintea copiilor; generalul e atât de verde încă, încât a sărit direct în mintea adolescenţilor...

* * *In acest timp, de partea cealaltă a subte­

ranei, lângă boschetul dela gura „cavernei cu şerpi", se petrecea o scenă dintre cele mai

b'lse-Pong, împreună cu doi chinezi adu­ceau pe Bella. mai mult moarta decât vie.

ca s’o închidă în Templu, căci ea devenise primejdioasă, divulgându-le toate planurile şi tainele. Cu cât se apropiau de gura cavernei cu şerpi, cu atât ochii frumoasei spaniole se măriau de o groază, ce sporia şi figura ei se crispase într’o expresie înfiorătoare de ne­bunie.

Don Alvarez, ascuns după o stâncă, privia înmărmurit această scenă.

Din boschetul dela gura cavernei, din care se auzeau scâncete şi gemete, apăru un grup de cerşetori estropiaţi. Sse-Pong trecu uimit printre aceşti estropiaţi, cari întinseseră spre el braţe ciunge şi feţe hidoase. Erau es­tropiaţii şi monştrii din cuştile templului subteran, cari fuseseră scoşi la lumină, de chinezi şi stăteau ca o turmă fabuloasă, neş- tiind unde să se ducă. După această evacu­are, chinezii fugiseră, risipindu-se pela ca­sele şi fazendele pe care lucrau, după ordi­nul lui Wampoo.

Sse-Pong nu înţelegea nimic din această viziune dantescă. Zeci de schilozi încercuiră pe cei trei chinezi şi pe dona Bella. Don A l­varez, ascuns după o stâncă, privea uimit acest spectacol neaşteptat.

Din boschet eşeau mereu ologi, trunchiuri de oameni ce se târau ca broaştele, copii di­formi, cu gâturi de girafă, cu braţele lipite de trup, cu capetele turtite sau ţuguiate ca un ou. Şi printre femeile schiloade şi mon­ştrii ce gemeau animalic, un bătrân cu barba albă, cu fruntea brăzdată de cutele chinului, se apropie de Sse-Pong. Ceilalţi doj chinezi, ce sprijineau pe dona Belia, o luară la fugă. îngroziţi. Bella şopti:

— Tată!...Şi căzu în braţele bătrânului.In acest timp, estropiaţii strângeau cercul

tot mai mult în jurul lui Sse-Pong. Recunos­cură pe călăul lor. Chinezul, crezând că mon­ştrii săi şi prizonierii sectei de coalies re­uşiseră să evadeze, scoase revolverul. Fixat de zeci de ochi însângeraţi,1' aprinşi, _ce scli­peau demenţi, chinezul îşi pierdu stăpânirea de sine şi trase. In aceeaş clipă, cotoarele de braţe, trupurile diforme, picioarele qua- si-valide se năpustiră asupra lui. Fu dezar­mat. Estropiaţii îl linşară, zgârâindu-1 cu ghiare enorme, rupându-i carnea, tocându-i oasele cu bolovani, muşcându-1 cu dinţii.

După câteva minute nu mai rămăsese din Sse-Pong decât fâşii de carne sângerândă şi ţăndări de oase...

X L I I IO A C U Z A Ţ IE H O T A R A T O A R E

In pivniţa misterioasă a locuinţei lui Wampoo, strania consfătuire continuă, în­tre profet, generalul Bernard, Gex şi cei doi cavaleri.

— Şi acuma, domnule Wampoo, - - zise detectivul Trevor Gex, — după ce aţi sa­tisfăcut curiozitatea... sentimentală a gene­ralului, lămurindu-ne rolul pe care dona Bella l-a jucat în această tenebroasă afa cere, vă rog să-mi potoliţi şi mie curiozi­tatea profesională şi să-mi spuneţi cine a turnat otrava în paharul lui Dick Randall, dat fiindcă dona Manuela d'Almeida e ne­vinovată şi nici unul din „secta” d-tale n'a pătruns în vilă, în noaptea crimei.

— Este adevărat că nici eu şi nici unul din oamenii mei nu au intrat tn vilă. De asemeni nici unul din m usafirii sau oa menii donei Manuela d’ Almeida, nu suni vinovaţi.

— Atunci, cine e asasinul? Don Alvarez h turnat otrava tn paharul lui Randall?

— O, nu, răspunse Wampo. E prea lan

A

r e a l i t a t e a i l u s t r a t ă

80 April ie igny

BOI RJOI SP A R I S

Depoul general pentru Roinânla79, Ed. PflCHE PROTOPOPESCU

BUCUREŞTI IV.Telefon 364/03

•ii........ ....... ................... . ................................................... i m i i h h ............. .......

pentru aceasta; el e numai autorul moral al crimei.

— Atunci ? întrebă febril detectivul, cinen turnat otrava ?

— Spune, cine este asasinul '! strigară ceidoi cavaleri?

— Calmaţi-vâ, domnilor. Am făgăduit Excelenţei Sale să, spun totul şi voi vorbi. Excelenţă, aţi declarat la instrucţie,^ ca, în noaptea crimei, după ce v ’aţi despărţit la poarta parcului de dona Izabella, aţi intrat în vilă. Pe când făceaţi prim ii paşi în con ­dor, aţi văzut o form ă albă, o femee,^ eşind din camera lui Dick Randall şi intrând în odaia donei Manuela. Cine putea să fie a- ceastă fantomă, Excelenţă, decât însas dona Manuela ?

— Canalie !...— Vam pir !...— Crocodil cinic ! îl invectivară cu o ve

hemenţă impetuoasă, cavalerii. ,— îndrăzneşti să acuzi pe dona Manuela/

îl întrebă Lopez, apăsând cu vârfu l spadei unul din nasturii hainei lui W am poo — şi cu vârfu l bărbuţii, nasul profetului.

— Tăcere 1 strigă chinezul. Domnilor, îmi cereţi să vorbesc. N'am timp de pierdut. Poliţia, după eliberarea estropiaţilor din cuşti, va face în curând o descindere aci. Lăsaţi-mă să vorbesc. Altfel riscaţi să nu mai a flaţi niciodată taina acestei afaceri.

— Vorbeşte, Wampoo, zise generalul l i­niştit.

— Ceeace v ’am spus despre dona Manuela d’Almeida, este logic, Excelenţă. In toată vila, nu se m ai afla altă femee şi nimeni n’a in trat de a fară !

— D-ta ştii ce a făcut dona Manuela d’A lm eida în camera lui Dick Randall înnoaptea aceea?

— Da. V ă amintiţi, dona Manuela a in trat în odaia lu i Randall, in timp ce a ceasta se afla la etaj, In camera d-lor Lope?

Cortez, ia r Excelenţa Sa In parc. cu dona

Bella. E i bine, dona Manuela d’Almeida a turnat în paharul de pe masa de noapte a lui Dick, praful din pacheţelul ce s’a găsit a poi în sertarul ei !

Cei doi cavaleri izbucniră tn strigăte formidabile, repezindu-se cu săbiile la Wampoo. Generalul şi detectivul săriseră să-i liniştească şi în această învălmăşală. deodată, se iv i Mongolul uriaş, strigând tare, cu lugubre ecou ri:

— O, Wampoo, e ceasul Marelui Miracol:— Liniştiţi-vă cavaleri. M ’aţi făcut profet

mincinos; vă voi arăta puterile mele oculte. Şi veţi vedea apoi că tot ce v ’am spus des­pre dona Manuela d’Almeida este adevărat.

— Wampoo, zise detectivul, dacă continui să învinovăţeşti pe dona Manuela, înseam­nă că nu vrei să ne spui numele adevăra­tului asasin, care a pătruns în v ilă şi vei fi arestat pentru complicitate şi tăinuire. Ai făgăduit generalului să ne spui tot adevă­rul. Dece nu te ţ ii de cuvânt? Nu vei scăpa de aci, până nu vei mărturisi adevărul.

Cavalerii scrâşniră, privind pe chinez cu u ră :

— Caramba i— Brută lIar Gomez m ârâia ia el. arâtându-şi colţii

de lup.Detectivul Trevor Gex se mulţumise să

scoată din buzunar o „gabrioletă, pândind momentul oportun ca să prindă în acest aparat mâinile „profetului” .

I K I I I I » » » » * .....................................

Dar, W am poo observase Restul detectivii lui şi zise zâm b in d :

— Nu voi fugi. Voi pleca liber de aci.— Nu vei eşi viu de aci ! strigă

— Excelenţa, zise chinezul, sunt stăP ^ multor puteri oculte din misterioasa A sosit ceasul Marei Minuni, la rarP asista

Şi făcu un semn Mongolului.Uriaşul, făcând gesturi ciudate de

rare şi invocaţie, se apropie de un . sarcofag, acoperit cu o draperie de . neagră, amplă, ce cădea în falduri- > galbenă a felinarului, proectă umb™ inde8 golului fantastic şi umbra se flaC ra sau se m icşora pe pereţi, după cum mică din lam pion palpita. , ne

Şi deodată, Mongolul ridică g w g ™ se gru, în timp ce W am poo se P*° rugându-se unei d ivin ităţi Gomei! începuse să urle înfiorâ-t01-- iu|

Cei patru albi se cutremurară. r ^giul acum ridicat, se a fla un cos sticlă pe un catafalc scund, alb, ca 9(, de m arm oră şi nikel, din cele pe spj- fac operaţii în secţiile de chirurgi c8 talelor şi în cosciugul de sticlă se »nteCul davrul lui Dick Randall, uscat, cu V ^ •supt ca de fakir, cu faţa it ’ te casânge, ca de ceară, cu acea Pa „vietate daverică a pielei, ce dă fio r i de chiar celor m ai viteji dintre vu. urnlB!

F r iz e r ia B E E Rtler

C a lea Moşilor, 53Salon pentru Domni ş i D o a m n e O n d n l a f i u n l cn apă şl

S ran ja tn l sprâncenelor, M an iqn re

Li

R E A L I T A T E A IL UST RAT A tt) Aprilie <9ti

Jocurile „Realităţii IlustrateTOATE JOCURILE DIN ACEST NUMĂR, SUNT FĂCUTE DE D. CONST. M. ECONOMU

J o c N o . 1 „V IC T O R EFTHVHU“ (C u v in te în c ru c işa te )

i i

ORIZO NTAL. — 2) Partea dinapoi a co r&biei ; 4) Flacon (M old .); 7) D a r ; 9) A mer tre rar ; 11) Broscoiu ; 13) Planta •; 14) Plan­tă ; 15 a) interjecţie ; 16) Adverb ; 17) Titlul vice-regelui din Egipt: 20) A ţinti; 22) Ca maşă de ţărancă; 23) Rege get (285 a C.r.) : ■J4) Adverb • 25) Piedica dela sulul dinapoi ă războiu lu i; (Tr.); 26) Nume masculin: •?8) Singure ; 30) N u m era l; 31) Afluent al Dunării ; 32) Notă m uzica lă ; 34) Fecior (m graiul bănăţean); 37) Zăpadă; 38). Conjuc- t ie • 39) Calif arab ; 40) A-şi face seama ; 42 \ răsuna surd: 43) Mare prost; 44) Veche tară în Asia Mică ; 45) Comună m judeţul Brăila: 46} Spumă din bătutul albuşului oua Lor pentru cozonaci; 47) Piesă de d. Victor Eftimiu ; 48) Sgomot ascuţit ; 51) Plantă 52) Vieaţă (pl.):; 53) Observaţiuni din d iaI. 54) Operă literară sau ştiinţifică , 56) Usca. de arşiţă sau de brumă ; 59) M ăsu ră ;,60,

Kâfueală (fig .); 62) Stricate de multă tn re- buinţare ; 63) Piesă de d. Victor Eftimiu . 64) Piesă de d. Victor Eftimiu.

VERTICAL. — 1) Piesă de d. Victor Ef­timiu ; 2) Piesă de d. Victor Eftimiu ; 3 Şorecâr; 5) Noroiu (Tr.) ; 6) Convoiu ; 7i Coniucţie - 8) Piesă de d. Victor Eftimiu . loT Cortej • 12) Piesă de d. Victor Eftimiu : 14 Demon; 15) Fluviu In A fr ica ; 17) Poet ieligios polon (15321584); 18) Epoca rernar cabilă ; 19) Mare, epitet alăturat pe lang» ranguri boiereşti; 21) Interjecţie ; 27) Preot «vreu contemporan cu Isus; 29) Personagiu

• biblic : 33; Constituit ; 35i Rege din Alba . 36) Suprimăm; 38) Consul roman: 41) I îesa de d Victor Eftimiu : 41 a) Pronume; 4o> Interjecţie • 49) A ?ovăi ; 54) A asigura pe cineva ; 551 Palid (poetic); 56, Prim ii ulg> ai păsărilor: 57) Adverb: 58' Locuinţă fig . 61) Prepoziţie.

M1MY CHARLOTTES A L O N D E C O R SE TE

D e p o z it p e rm an en t cu c o rse te , cen tu resi so u t ie n e s -g o rq e .

E xecu tăm : c o rs e te , 5re ţ?tu™» t ă i a s e n e s -g o r g e d in s to fă fina, «Se m atase ,b r o c h e e , tr ico t, e la s t iq u e , etc .

E x e c u tă m c o r s e t e ş i c e n tu re m e d ic a le . C ro ia lă ire p ro ş a b ilă

P re ţu r i c o n v en ab ile .BUCUREŞTI, I. CALEA VICTORIEI, 42 (p a sa şh ^ Comedia)

J o c N o. 2 (G o lf rte cu v in te )(5 puncte)

Sft se ajună pe calea cea mal scurtă de Ia o fam ilie cartagineză la o altă familie cartagineză, rivale intre ele, trecând prin şase cuvinte cu următoarele sem nificaţii: 1) Nume popular de plante; 2) Fai mos lăutar şi improvizator român (1800- 1895); 3) Ordinul advocaţilor; 4) Om ce face pe marele ( f ig . ) ; 5) Luntraşul infer­nului (M it .); 6) Glas (fam.)

J o c No. 3 (J o c in fin it)

I 2

(5 puncte)3 4 5 6 7 8

10 O 12 n 14

_ (1-3) = General roman (390 a. Cr.) ; 2-5> — General cartaginez (328 a. C r .); (4-8) = Numele mai multor principi carlovingieni: r>-9 = General al lui M ihaiu-Viteazul; (7-11 > = General lacedemonian (387 a. Cr.; 10-13) = Mama lui Perseu (Mit.) ; (12-14) = Gene ral roman.

J o c Mo. 4 (L o g o g r i f )

(5 p «netei

Cuvântul de şase litere este o manta dn drum cu mânecile lungi. Eludând câte " literă finală vom afla succesiv : 1 Agem de politie ; 2) A instala ; 3) Dezinenţile vor belor declinnbile. în limhilp flexibile » Conjuncţie

♦ * »

Deslegările jocurilor se primesc la redac­ţie până la 10 Aprilie 1929. Fiecare joc acordă d regă to ru lu i un num ăr oarecare de puncte. Cel care obţine numărul cel mal mare de puncte, prin deslegarea celui mai mare număr de jocuri, din numerile 15, 16, 17 şi 18 va prim i un premiu de 10 00 lei. Prem iul al douilea e de 500 le i; premiul al treilea 300 Iei. Următorii şapte deslegătorl primesc câte un volum din operile autori­lor renumiţi. Deasemenea vom publica nu­mele tuturor dezlegătorilor. P rem iile se vor distribui la 20 Mai 1929.

Tuturor rinslegătorilor clin Capitală le vom elibera gratuit câtc ur '-amet de ho nuri „Suchard" tn valoare de 50 lei

T a cumpărăturile care se vor face la ma gaz:nele din Bucureşti ale fabricei de cio col ai ă ..Suchard” se-vor putea da drept bani. bonuri din carnetul pe care-1 oferim

Carnetele se vor elibera deslegătoriior. du Îndată ce le vor apare numele tn revistă.

* * *REDACŢIA ŞI A D M IN IS TR A Ţ IA

Bucureşti, str. Sărindar 12 Telefon 30fi'67

PREŢUL AB O N AM E N TU LU IPe un a n ...........................................Lel 350Pe o Jumătate de a n ............................. l 80Pe trei l u n i ...........................................

PENTRU S T R A IN A T A T EPentru A m e r i c a ...................................... 6®®Pentru Cehoslovacia şi Jugoslavia. „ 500

Vizitaţi nou!Salon de Mode]L I S E T T E«o -na Welnstoeh)Str. Lipscani 100 (col( Bis. j

Sft. Ghcorghei Asortai cu ultimele nou­

tăţi Pariziene

Scenă dela serbările „Junilor” din Braşov