ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA „BUSINESS ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR”

CATEDRA „TURISM ŞI SERVICII HOTELIERE”

Proiect

pe tema: Analiza-diagnostic social-

economică a localităţii “Ialoveni” în vederea includerii acesteia în

circuitul turistic rural al Republicii Moldova

Cuprins

Introducere

Capitolul I. Scurt istoric al localităţii ruraleCapitolul II. Situaţia social-economică a localităţii ruraleCapitolul III. Inventarierea resurselor turistice (naturale şi antropice) ale localităţii ruraleCapitolul IV. Avantajele şi deficienţele dezvoltării produsului turistic în localitatea ruralăCapitolul V. Plan de acţiuni privind valorificarea resurselor turistice din localitatea rurală

Concluzii şi recomandări

Bibliografie

Anexe

1

Introducere Ialoveni este un oraș în Republica Moldova, reședința raionului Ialoveni. Orașul Ialoveni este situat în suburbia capitalei, la 12 km distanță de Chișinău. Acestă localitate a fost fondată în anul 1436, însă statutul de oraș l-a primit în anul 1994.Suprafața totală a orașului Ialoveni este de 31,65 km2.

De-a lungul orașului traversează rîul Ișnovăț, care, împreună cu încă 2 iazuri, formează resursele acvatice ale orașului Ialoveni.Sărbătoarea localităţii – Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, 27 octombrieÎn Ialoveni se află unica fabrică din Republica Moldova care produce vin pelicular de tip Heres.

Ialoveni are un potenţial puternic economic şi cultural, deoarece, fiind amplasat în nemijlocita apropiere de capitala republicii, oferă agenţilor economici din republică şi de peste hotare posibilitatea de a desfăşura diverse activităţi, de a investi în construcţii, unităţi comerciale şi industriale pe teritoriul localităţii.

În Ialoveni activează întreprinderi cu renume atît în ţară cît şi peste hotare - „Sadriliona”, „Vinuri Ialoveni”, „Ialtexgal Aurica”, II”Viteza Ceapchin”,ş.a. 

Potenţialul cultural are ca bază Biblioteca publică orăşenească „Petre Ştefănucă”, care este cea mai bună bibliotecă din raionul Ialoveni şi una dintre cele mai bune în republică, cu filiala de carte romînă „Nicolae Titulescu”, filiala de carte pentru copii, Sala de calculatoare„Multimedia”, Sala de limbă engleză şi Pinacoteca, unde se organizează diverse expoziţii de pictură, ceramică, artă populară. Şcoala de arte din localitate obţine performanţe puternice în activitatea sa, discipolii ei sunt cunoscuţi în republică şi peste hotare. Ansamblul de dansuri sportive „Enigma” este premiantul multiplelor concursuri internaţionale.  

2

Capitolul IScurt istoric

al localităţii rurale

3

I.Scurt istoric al oraşului Ialoveni Pînă în anul 2006 se considera că prima atestare documentară a localităţii Ialoveni a fost la 11 martie 1502. Însă documentele existente dovedesc că localitatea a fost atestată mai timpuriu.

Documentele istorice confirmă, că iniţial localitatea s-a numit Cheile Işnovăţului (Işnovăţ – râul care traversează localitatea). Conform Dicţionarului explicativ al limbii române, „chei” înseamnă „o vale îngustă, lipsită de albie majoră, între doi pereţi înalţi şi abrupţi, acolo, unde apa râului, întâlnind roci compacte, exercită o puternică eroziune în adâncime”. În acest loc albia râului, îngustându-se parcă se încuie, iar când trece de chei râul se descuie, adică albia lui se lărgeşte. Anume la Ialoveni se atestă acest fenomen, de aici şi denumirea – Cheile Işnovăţului.

Denumirea Ialoveni a localităţii apare mult mai târziu, atestat într-un document din 16 aprilie 1639. De unde provine denumirea? Primii moştenitori ai acestor locuri au primit pământ pustiu, de ţelină. Este posibil ca denumirea să vină de aici, deoarece cuvântul „ialoviţa” de provenienţă sârbo-harvată are şi sens de pământ înţelenit.Toponimiştii consideră, că acest nume ar însemna şi „steril, „sterp”, formă atestată în majoritatea limbilor slave. Pomenită pentru prima dată sub numele de Ialoveni în prima jumătate a sec. XVII-lea, localitatea îşi va păstra numele până la 25 martie 1977, când satul Ialoveni se transformă administrativ în aşezare de tip orăşenească numită Kutuzov şi devine reşedinţa raionului omonim. La 31 martie 1989 localitatea abandonează acest nume şi revine la vechea denumire – Ialoveni.

Evoluţia administrativ-teritorială a localităţii.Cronicile indică, că în anul 1566 Moldova feudală a fost împărţită pentru prima dată în 24 de ţinuturi, iar începând cu sec XIX – în judeţe. Recesământul din anul 1774 arată, că localitatea Ialoveni intra în ţinutul Orhei-Lăpuşna a Moldovei. În anii 1812-1918 Ialoveni era parte componentă a judeţului Chişinău. De la 27 martie 1918 până la 26 iunie 1940, precum şi între iulie 1941 – august 1944, localitatea Ialoveni făcea parte din judeţul Lăpuşna. Pe timpul regimului sovietic, localitatea a fost des supusă schimbărilor administrativ-teritoriale, şi anume:    1944 – 1956 Ialoveni se află în componenţa judeţului Chişinău;    1956 – 1962 – în componenţa raionului Kotovsc;    1963 - 1964 – în componenţa raionului Anenii Noi;    1964 – 1977 – în componenţa raionului Străşeni;    1977 - 1999 – în componenţa raionului Kutuzov, apoi Ialoveni;

4

    1999 – martie 2003 – în componenţa judeţului Chişinău;    martie 2003 - prezent - oraşul de reşedinţă al raionului Ialoveni.

Stema şi drapelul oraşului Ialoveni

Câmpul albastru al scutului stemei şi pânzei drapelului reprezintă cadrul natural. Albastrul este culoarea cerului, culoarea fidelităţii şi perseverenţei, culoarea Europei.

Gura de beci se referă la viticultură şi vinificaţie, ramură de bază în dezvoltarea economiei raionului, întreprinderi de bază destinate creşterii viţei de vie şi fabricării vinului sunt astăzi înregistrate în oraşul laloveni, satele Bardar, Costeşti, Mileştii Mici, Puhoi, Rezeni, Sociteni, Suruceni, Ulmu, Zâmbreni şi altele, unele dintre aceste localităţi posedând vinarii recunoscute pe plan internaţional.

Gura de beci este clădită din piatră şi este colorată în argint (sau alb pe drapel) pentru a marca o altă bogăţie naturală a raionului laloveni - piatra de calcar, valorificată în plan industrial mai ales de Mina de piatră de la Mileştii Mici.

Arcul oriental armat este preluat din stema medievală a ţinutului Lăpuşna, ţinut

din care au făcut parte cândva pământurile actualului raion laloveni, şi păstrează atât forma cât şi poziţia în scut a acestei mobile principale din stema ţinutală. Prin acest procedeu se realizează puntea de legătură dintre vechea heraldică districtuală moldovenească şi heraldica contemporană a raionului laloveni.

Câmpul roşu al scutului mic - culoare specifică heraldicii moldoveneşti -semnifică gloria militară a acestui pământ, dragostea şi jertfele aduse pe altarul Patriei pe parcursul secolelor.

Aurul arcului exprimă vechimea emblemei, bogăţia, prestigiul, virtutea, grandoarea şi inteligenţa.

Coroană raională ce timbrează scutul heraldic arată poziţia ierarhică a raionului laloveni în cadrul diviziunii administrativ-teritoriale a Republicii Moldova.

Drapelul raionului a fost elaborat în baza stemei, prin procedee specifice vexilologiei şi păstrează semnificaţiile acesteia.

5

BlazonareÎn camp albastru, o gură de beci de piatră, cu uşile închise, totul de argint;

peste tot, pe roşu, un arc oriental în bară, armat spre colţul dextru de sus al scutului, totul de aur.

Scutul timbrat de o coroană raională.

Autori: Dr Silviu TabacClaudia Cazac

Pictori: Claudia CazacNatalia Rotaru

Drapelul raionului IaloveniDrapelul raionului Ialoveni reprezintă o pânză dreptunghiulară (2x3), având în

mijloc o gură de beci de piatră, cu uşile închise, totul alb.

Autori: Dr Silviu TabacClaudia Cazac

Pictori: Claudia CazacNatalia Rotaru

Regulamentulcu privire la utilizarea Stemei şi Drapelului raionului Ialoveni

1. Stema şi Drapelul raionului Ialoveni sînt însemnele oficiale ale raionului şi reprezintă plenar comunitatea raionului în faţa altor comunităţi.

2. Stema raionului poate figura:a) pe sigiliile oficiale ale instituţiilor raionale oficiale;b) pe antetul documentelor oficiale emise de autorităţile raionale oficiale;c) pe edificiile publice şi în birourile de serviciu ale funcţionarilor publici,

care reprezintă autoritatea administraţiei publice locale;d) pe bunurile mobile şi imobile ale raionului;e) pe medaliile, insignele şi decoraţiile locale;f) pe diplomele de onoare conferite de autorităţile raionale;g) la intrările pe teritoriul raionului;h) pe mărci, plicuri şi alte emisiuni locale;i) pe diverse suvenire şi obiecte de protocol;

6

j) în alte cazuri neprevăzute de prezentul Regulament, cu permisiunea Consiliului raional sau a Comisiei Naţionale de Heraldică (CNH).

3.În cazul plasării Stemei raionului alături de Stema de Stat a Republicii Moldova, stema raionului se plasează într-o poziţie secundară faţă de Stema de Stat. Mai la dreapta sau mai jos, iar dimensiunile stemei raionului nu pot depăşi dimensiunile Stemei de Stat.

4. Drapelul raionului Ialoveni există în două forme: drapelul original şi drapelul uzual

4.1.Drapelul original se confecţionează într-un singur exemplar, cu dimensiunile de 2000 x 3000 mm, şi conţine următoarele decoruri exterioare şi accesorii obligatorii:

a) franjuri de aur pe perimetrul pînzei, în afară de latura de la hampăcare se festonează cu fir de aur;

b) două şnururi de aur prinse de vîrful hampei şi terminate cu ciucuridin acelaşi metal;

c) o panglică tricoloră, în culorile Drapelului de Stat al Republicii Moldova,terminată cu franjuri de aur şi legată în fundă de vîrful hampei;

d) hampă confecţionată din lemn vopsit roşu-închis, avînd lungimeade 2,5 ori mai mare decît înălţimea pînzei drapelului şi talpa ferecată în metal;

e) vîrf standard pentru hampele drapelelor instituţiilor de stat ale RepubliciiMoldova.

4.2.Drapelul original al raionului se păstrează în biroul de serviciual preşedintelui raionului şi se scoate în public, la decizia preşedintelui,

cu prilejul unor ceremonii oficiale. 4.3.Drapelul uzual al raionului este cel descris la pct. 3.1. De regulă,el se îmbracă pe o hampă simplă de al cărei vîrf se leagă o panglică tricolorăsimplă în culorile Drapelului de Stat al Republicii Moldova.

4.4. Drapelul raionului se arborează pe sediul Consiliului raionalşi pe alte edificii publice de pe teritoriul raionului, reprezentînd autoritatearaională.

4.5.Drapelul raionului poate figura pe diverse emisiuni poştale, suvenire,obiecte de protocol etc. şi poate fi folosit în cadrul unor manifestaţii sportive,culturale, festive, acţiuni oficiale, precum şi în alte cazuri, cu permisiuneaconsiliului raional sau a Comisiei Naţionale de Heraldică.

4.6.În cazul arborării sau plasării drapelului raionului alături de Drapelulde Stat al Republicii Moldova, drapelul raionului se aşează într-o poziţie secundarăfaţă de drapelul de stat, mai la dreapta sau mai jos, iar dimensiunile lui liniarenu pot depăşi dimensiunile drapelului de stat.

7

Aşezarea geografică a oraşului

Oraşul Ialoveni este situat la nord de ecuator şi la est de meridianul 0 (Londra), în sud-estul Europei; în partea centrală a Republicii Moldova, la 46° 56' latitudine nordică şi 26° 27' longitudine estică. Localitatea se află aproximativ în mijlocul continentului şi se plasează cam la jumătatea distanţei de la Oceanul Atlantic la vest şi munţii Ural la est, la distanţe aproximativ egale de la Ecuator şi Polul Nord. Localitatea este situată pe Câmpia Europei de Est, pe Podişul Central Moldovenesc, Înălţimea Codrilor, subraionul de sud-est. Vatra localităţii se întinde pe o suprafaţă de 31,4 km patraţi. Ialoveni se află la o depărtare de 35 km de râul Nistru şi 12 km de municipiul Chişinău, capitala Republicii Moldova. Se

învecinează cu localităţile Costeşti, Mileştii Mici, Piatra Albă, Dănceni, Sociteni, Durleşti şi orăşelul Codru.

Relieful localităţii s-a format după regresiunea Mării Sarmatice, dispărute în urmă cu circa 5 milioane de ani. El este variat: şesuri alternând cu coline, văi cu rîpe, povârnişuri, platouri. Valea cea mai mare aparţine râului Işnovăţ, care traversează oraşul în direcţia de la nord-vest spre sud-vest. Dealul Comarnic, care se află în partea de sud-vest a localităţii, este cel mai înalt din împrejurimi – 190 m deasupra nivelului Mării Negre.

8

Clima în zona localităţii Ialoveni este temperat-continentală, caracterizându-se prin veri calde şi lungi (temperatura medie în iulie – 20-30 °C) cu cantităţi scăzute de precipitaţii, iernile cu temperatura medie în ianuarie – 5,5 °C.

Numărul anual al zilelor de vară se apropie în medie de 79, înregistrând un maxim în luna iulie şi un minimum în luna octombrie.

Capitolul II

Situaţia social-economicăa localității rurale

9

II.Aspectul economic al oraşului Ialoveni

Economia durabilă esteSiguranţa socială a populaţie

În oraşul Ialoveni activează circa 1300 de agenţi economici, cea mai mare parte a lor o constituie întreprinderile cu drept de persoane fizice, dintre care 155 activează în bază de patent de întreprinzător şi 860 sunt gospodării ţărăneşti. Întreprinderile cu drept de persoană juridică sunt 210 întreprinderi individuale, 28 societăţi cu răspundere limitată, 10 societăţi pe acţiuni, 6 cooperative, 3 întreprinderi de stat şi o asociaţie de gospodării ţărăneşti.

Oraşul are o economie diversificată, sectorul industrial fiind prezent prin întreprinderi din industria alimentară, uşoară şi a materialelor de construcţe.

În Ialoveni activează circa 50 întreprinderi în sfera comerţului, 3 întreprinderi în domeniul transportului, una în domeniul telecomunicaţiilor. Pe teritoriul oraşului funcţionează filiale ale trei bănci comerciale şi 2 companii de asigurare.

SRL ”Sandriliona” - Întreprinderea şi-a început activitatea în anul 1998 şi oferă locuri de muncă pentru 500 de persoane. Aici se produce 38 tipuri de îngheţată şi 5 tipuri de torte, care sunt realizate pe întreg teritoriul Moldovei şi peste hotare. Materia primă este achiziţionată de la firme cu renume din Olanda şi Israil. În anul 2005 au fost invitaţi experţi din Franţa care au elaborat reţete noi la unele tipuri de îngheţată. Secţiile de produce ale întreprinderii sunt înzestrate cu cel mai modern şi mai performant aparataj în domeniu. 80% din îngheţata mai scumpă de 3 lei care se vinde în Moldova este fabricată de “Sandriliona”.Contacte: 6800, Republica Moldova, oraşul Ialoveni, str. Alexandru cel Bun 30Tel/fax: (+373 22) 738 379

SA ”Vinuri-Ialoveni” – Întreprinderea a fost fondată în anul 1953. Este unica fabrică de vin din Republica Moldova care produce vinuri peliculare de tip Heres. Mulţi ani fabrica a fost condusă de academicianul Gheorghe Cozub, vinificator emerit al republicii, unicul cetăţean al Moldovei care este vinificator emerit al Franţei. În anul 1996 întreprinderea a devenit sociatate pe acţiuni. Producţia fabricii a fost apreciată la diverse concursuri internaţionale, colecţia de medalii fiind de circa 50.

10

Contacte: 6800, Republica Moldova, oraşul Ialoveni, str. Alexandru cel Bun 4Tel: (+373 22) 73 78 25; (+373 268) 22297Web: www.wineialoveni.com

SA ”Ialtexgal-Aurica” – Iniţial, prin anii 50 ai sec.XX, era o secţie de achiziţionare şi prelucrare a peilor. În aprilie 1966 aici a fost creată fabrica textilă şi de galanterie “Aurica” cu secţiile de ţesetorie, galanterie şi imprimare. În anul 1984 fabrica avea în asortiment 56 feluri de producţie. Actualmente întreprinderea produce vestimentaţie pentru adulţi şi copii, articole specializate – saci de dormit pentru civili şi militari, vestimentaţie sportivă, cojoace şi veste moderne pentru femei şi bărbaţi. La producerea lor colaborează cu firme din ţările Austria, Slovacia, Italia, Marea Britanie.Contacte: 6800, Republica Moldova, oraşul Ialoveni, str. Alexandru cel Bun 30Tel: (+373 268) 22260

SA ”Drumuri-Ialoveni” – fondată în anul 1977, deserveşte reaţeaua de drumuri naţionale

– 75,63 km şi drumuri locale – 178,82 km.Contacte: 6800, Republica Moldova, oraşul Ialoveni, str. Chilia 2aTel: (+373 268) 22262

SRL ”Ialoveni-Gaz” – a fost fondată în anul 1999, întreprinderea deserveşte reţelele de gaze naturale cu o lungime de 1685 km din raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Ialoveni, Străşeni.Contacte: 6800, Republica Moldova, oraşul Ialoveni, str. Hînceşti 30Tel:( +373 268) 21430

SA ”Telecom”, filiala Ialoveni – o întreprindere modernă, dotată cu cel mai modern utilaj, unde în regim non-stop sunt prestate toate serviciile în domeniul telecomunicaţiilor.Contacte: 6800, Republica Moldova, oraşul Ialoveni, str. Alexandru cel Bun, 17Tel: (+373 268) 22470, 22475 ÎI ”Viteza-Ceapchin” – produce piese de construcţie din beton armat: plăci pentru pavarea trotuarelor, plăci din beton.Contacte: tel: (+373 268) 24943, 24944

SRL ”Agro-Ialovenenii” – fondată în anul 1999, activitatea de bază este arendarea pământului şi patrimoniului de la deţinătorii nominali, achiziţionarea produselor agricole şi acordarea serviciilor ţăranilor împroprietăriţi. În incinta societăţii este deschis un magazin agricol şi creat un Centru de consultanţă pentru fermieri.

11

Contacte: 6800, Republica Moldova, oraşul Ialoveni, str. Alexandru cel Bun 47Tel: (+373 268) 22289

ÎI ”Nataliţa Caracuian” – produce şi realizează în magazinul specializat produse de panificaţie în asortimant, dispune de utilaj modern. Aici se coc cei mai frumoşi şi mai gustoşi colaci din raionul Ialoveni. Primeşte comenzi pentru ceremoniile de familie.Contacte: 6800, Republica Moldova, oraşul Ialoveni, str. Ştefan cel Mare 1aTel: (+373 268) 22346

Uniunea de consum “Raritas” – activează în dimeniul comerţului.Contacte: 6800, Republica Moldova, oraşul Ialoveni, str. Alexandru cel Bun 43Tel: (+373 268) 22536, 22451

ÎI ”Viorica Ciobanu” – activează în domeniul comerţului.Contacte: tel: (+373 268) 23197

ÎI ”Işnovăţ” – activează în domeniul comerţului.Contacte: 6800, Republica Moldova, or. Ialoveni, str. Alexandru cel Bun 43aTel: (+373 268) 21201, 22683

Alţi agenţi economici: SRL”Izodrom-gaz”, SRL”August”, SRL”Ivancons”, ÎI"M.Căstrăşanu", ÎI”Izvoraş”, SA”Ialtrans-auto”, ÎI”Sanda-Cociu” ş.a.

12

Instituţii de învăţămînt și de cultură în orașul Ialoveni

Rețeaua de învățămînt de toate gradele din orașul Ialoveni cuprinde peste 2.700 de elevi, iar școala specială internat pentru copii cu hadicap locomotor anttenează 150 de copii.

- Liceul Teoretic „Petre Ştefănucă”

- Liceul Teoretic „Ana Muntean”

- Gimnaziu

- Şcoala primară

- Şcoala specială internat pentru copii cu hadicap locomotor

- Şcoala de arte

- Biblioteca publică orăşenească „Petre Ştefănucă” (cu filiala de carte română „Nicolae Titulescu”

- Casa raională de cultură

- Grădiniţa de copii nr.1 „Andrieş”

- Grădiniţa de copii nr.3 „Lăstărel”

- Camere-muzeu – 3

13

Infrastructura orașului Ialoveni

- Drumuri – drumurile auto – 57,3 km, drumuri cu acoperire rigidă – 24, 32 km. În ultimii ani au fost construite 1,2 km drumuri. Drumurie de importanţă republicană sunt întreţinute de SA”Drumuri-Ialoveni”, cele locale – de primărie. Majoritatea dintre ele necesită reparaţie capitală, trebuie construite trotuare.

- Comunicaţii – SA”Telecom”, filiala Ialoveni asigură cu servicii de telefoane, Internet în măsura necesităţilor. Reţelele de curent electric sunt deservite de „Union Fenosa”. Unele staţii de tensiune înaltă necesită renovare.

- Apeduct şi canalizare – Apeductul central şi sitemul de canalizare au fost construite 30 de ani în urmă. Majoritatea ţevilor sunt uzate şi trebuie schimbate. De sistemul de canalizare beneficiază doar o parte din locuitorii oraşului. Renovarea sistemului de apeduct şi canalizare este una dintre problemele stringente ale comunităţii. Cu ajutorul SA”Apă-Canal Chişinău” şi primăriei, a fost reparat capital apeductul pe str. Ştefan cel Mare, str. Alexandru cel Bun (sectorul SA”Vinuri-Ialoveni”), iar cu mijloacele financiare ale APL, Proiectului USAID şi cetăţenilor a fost construit apeductul pe str. Ion Creangă.

- Gazificare – Oraşul Ialoveni este gazificat în proporţie de 95%, fiind conectat la conducta de gaze naturale din Chişinău în anul 1979. Cartierele noi se gazifică în măsura construţiei caselor. Pentru a asigura localitatea cu cantitatea necesară de gaze naturale, oraşul Ialoveni a fost conectat la conducta de gaze de mare capacitate Bacioi-Ialoveni, localitate avînd astfel două surse de alimentare cu gaze naturale.

14

Potențialul localității

Ialoveni are un potenţial puternic economic şi cultural, deoarece, fiind amplasat în nemijlocita apropiere de capitala republicii, oferă agenţilor economici din republică şi de peste hotare posibilitatea de a desfăşura diverse activităţi, de a investi în construcţii, unităţi comerciale şi industriale pe teritoriul localităţii.

În Ialoveni activează întreprinderi cu renume atît în ţară cît şi peste hotare - „Sadriliona”, „Vinuri Ialoveni”, „Ialtexgal Aurica”, II”Viteza Ceapchin”,ş.a. 

Potenţialul cultural are ca bază Biblioteca publică orăşenească „Petre Ştefănucă”, care este cea mai bună bibliotecă din raionul Ialoveni şi una dintre cele mai bune în republică, cu filiala de carte romînă „Nicolae Titulescu”, filiala de carte pentru copii, Sala de calculatoare„Multimedia”, Sala de limbă engleză şi Pinacoteca, unde se organizează diverse expoziţii de pictură, ceramică, artă populară.

Şcoala de arte din localitate obţine performanţe puternice în activitatea sa, discipolii ei sunt cunoscuţi în republică şi peste hotare. Ansamblul de dansuri sportive „Enigma” este premiantul multiplelor concursuri internaţionale.  

Cercetările arhiologice efectuate recent pe teritoriul localităţii au adunat un bogat material arhiologic din perioada medievală, ce constituie baza unui viitor muzeu.

15

Populaţia orașului Ialoveni

Oraşul Ialoveni are o populaţie de 17.500 locuitori, dintre care populaţia economic activă constituie circa 60%. Oraşul Ialoveni este o localitate multinaţională unde peste 80% din populaţie o constituie moldovenii, restul fiind ruşi, ucraineni, bulgari etc.În tabelul de mai jos este prezentată structura populației orașului pe sexe și pe vîrste:

Categoria de vîrstă/sexul

Ambele sexe Masculin Femenin

0-14 2594 1332 1262

15-59 11335 5506 5829

60+ 1271 515 756

%

Categoria de

vîrstă/

sexul

Ambele sexe Masculin Femenin

0-14 17,1 18,1 16,1

15-59 74,6 74,9 74,3

60+ 8,4 7,0 9,6

16

Cultura oraşului Ialoveni

Activitatea culturală se desfăşoară în cele 3 biblioteci orăşeneşti, şcoala de arte, 4 camere-muzeu şi alte 2 instituţii culturale.

Cele mai importante evenimente culturale sunt: „Hramul Oraşului” la 27 octombrie, în cadrul căruia se desfăşoară diferite festivaluri ale cântecului şi dansului polular, expoziţii.

În această zi la biserica ce-I poartă numele se slujeşte un serviciu divin, iar pe parcursul zilei sunt organizate diverse activităţi cultural-sportive, sărbătoarea finalizează cu hora de sărbătoare cu participarea artiştilor locali şi din republică. Un element deosebit al sărbătorii este focul de artificii. A devenit o frumoasă tradiţie ca anume în această zi semnificativă pentru localitate să fie sfinţite şi date în exploatare diverse obiecte de menire social-culturală, să fie organizate expoziţii şi concursuri. La activităţile organizate participă oaspeţi din localităţile vecine şi de peste hotare.Locuitorii oraşului Ialoveni sunt invitaţi să se implice şi să participe cât mai activ la manifestările organizate de Primăria Ialoveni şi să se bucure din plin de sărbătorirea hramului.

La primăria Ialoveni se organizează sărbătoarea „Nunta de aur". „Nunţile de aur” sunt marcate la primăria Ialoveni din anul 2002. În luna mai se desfăşoară Concursul orăşenesc al perechilor de dans sportiv.Oraşul dispune de o publicaţie locală: Buletin informativ al primăriei.

17

Localităţi înfrăţite cu oraşul Ialoveni

Fiind conştienţi de importanţa şi rolul dezvoltării relaţiilor dintre diferite localităţi, colaborării în diferite domenii, administraţia publică locală a oraşului Ialoveni a întreprins acţiuni de colaborare şi înfrăţire cu următoarele localităţi:

- comuna Topraisar, judeţul Constanţa, România (acordul de înfrăţire a fost semnat la 26 iulie 2001);

- comunele Force şi Montefortino din Italia (acordul de înfrăţire a fost semnat la 2 august 2002);

- gmina Lesznowola, Polonia (acordul de înfrăţire a fost semnat la 30 iunie 2004);

- oraşul Pocheon, Republica Coreea (acordul de înfrăţire a fost semnat la 20 noiembrie 2005);

- comuna Tomeşti, România (acordul de înfrăţire a fost semnat la 27 octombrie 2008);

- oraşul Radnevo, Republica Bulgaria (acordul de înfrăţire a fost semnat la13 decembrie 2008).

Aceste acorduri de au fost ratificate de Consiliul orăşenesc Ialoveni.

18

Finanțele publice locale

“Finanţele sunt arta de a plimba banii din mână în mână

până când dispar.” Robert W. Sarnoff

Veniturile bugetului local pentru anul 2002 au constituit 8.447 mii lei.

Datorită întreprinderilor din teritoriu și vieții economice relativ stabile, orașul

Ialoveni are o pondere destul de semnificativă a veniturilor proprii și defalcărilor în

totalul veniturilor. Transferurile constituie circa 15% din totalul veniturilor

bugetului local.

Dacă analizăm structura cheltuielilor bugetului orășenesc putem constata ca în

anul 2002 ponderea cheltuielilor pentru educație a constituit 73% din totalul

cheltuielilor sau 5.802 mii lei. Restul fiind repartizate astfel: pentru construcția,

întreținerea și reparația drumurilor 1.159,2 mii lei, pentru întreținerea aparatului

primăriei 631,1 mii lei.

19

Capitolul IIIInventarierea resurselor turistice

(naturale şi antropice)

ale localităţii rurale

20

Atracții turistice în orașul Ialoveni

Biserica "Sfînta Cuvioasa Parascheva" Potrivit documentelor istorice, în anul 1612 in localitatea Ialoveni exista o biserică din lemn. În anul 1802 biserica mai exista, dar era intr-o stare deteriorată. Ialovenenii doreau sa aibă o biserică nouă, care a și fost construită în nemijlocita apropiere a bisericii vechi, temelia careia se pastrează și astăzi. Ea a fost sfințită la 14 octombrie (stil vechi) 1819 cu hramul Sfintei Cuvioase Parascheva. În anul 1869 ea a fost reconstruita si largita pe banii enoriasilor, iar încă peste 10 ani a fost reparata. Actuala biserica din Ialoveni a fost zidita din piatra in anul 1897. Pe locul sfintului altar al vechii biserici este ridicat un pristol. În perioada regimului sovietic autoritățile nu o singură data au încercat să închidă biserica, dar s-au ciocnit de rezistența localnicilor. Pe cînd în satele învecinate lacașele de cult au fost închise sau transformate în depozite și cluburi, la Ialoveni slujbele religioase se înfaptuiau regulat, aici veneau și oamenii din localitățile invecinate. Din luna iunie 1948 si pîna în anul 1981 serviciul divin la biserica a fost înfăptuit de preotul Stefan Botezatu, el a slugit in aceasta biserica timp de 33 de ani. Actualmente aici activeaza preotii Dumitru Damian si Oleg Ursu. În anul 1989 clădirea bisericii a fost reparata pe banii enoriașilor, iar în anul 1989 a fost renovata pictura

din interior. În anul 2002 a fost efectuata reparația capitală a clădirii pe mijloacele financiare acumulate de la enoriași, iar 76 mii lei au fost alocați din bugetul local.

Biserica "Acoperămîntul Maicii Domnului"

La 26 noiembrie 2005 a fost sfințită o nouă biserică cu hramul Acoperamintul Maicii Domnului.

21

Biserica este deschisă pentru slujbele religioase, iar zvonul clopotniței răsună peste întreaga localitate.

Fabrica de vinuri „Vinuri Ialoveni”

Întreprinderea a fost fondată în anul 1953"Vinuri Ialoveni" este unica uzină vinicolă din Moldova specializată în producerea vinurilor tip Heres. Heresul este un vin care se produce după o tehnologie specială în butoaie mari de stejar sub o peliculă de mucegai şi are un buchet nuanţat de nuci şi migdale, care încîntă pe amatorii acestui vin.

Întreprinderea "Vinuri Ialoveni" se află la circa 10 km la sud de Chişinău şi este cea mai mare întreprindere  producătoare a vinului Heres din Europa de Est, avînd o capacitate de circa 1 milion decalitri de vin şi o colecţie unică de vinuri de această marcă.

Zeci de medalii de aur, argint şi bronz sunt distincţiile binemeritate obţinute de către vinificatorii din Ialoveni pentru aceste vinuri. Producţia fabricii a fost apreciată la diverse concursuri internaţionale, colecţia de medalii fiind de circa 50.

22

Arta populară

Arta populară este reprezentată de orchestra de muzică populară, colectivul de dansuri populare din Ialoveni.

Mileștii Mici

Mileştii Mici este situat în valea râului Işnovăţ şi pârâiaşului Râpa Satului, coord.geografice: 46.53’, long.27.28’, distanţa de la Chişinău: 18 km.

Scurt istoric Primele ştiri despre sat sunt foarte confuze. Câteva opinii privind geneza satului sunt: -30 martie 1528- Petru Rareş, voievodul Ţării Moldovei, dăruieşte slugii sale Luca şi surorilor lui dreptul de a-şi  întemeia moşii în regiunea r.Işnovăţ. Printre nepoţii acestuia menţionăm pe un oarecare ’’Miile fiul Muşii’’, care primeşte şi el o parte din ocină. Probabil avem de a face cu strămoşul satului, din ’’Miile fiul Muşii’’ formîndu-se pe parcursul vremii denumirea actuală a localităţii Mileştii Mici.

-1600- la acest an avem altă variantă de fondare a satului. Mare moşier era pe atunci boierul Bantâş (avea moşii în satele Costeşti, Pojorăni, Hansca etc.) care lasă moştenire fiului său, Milea, moşia de lângă satul nostru. Fiindcă era mic de statură i s-a zis ’’cel mic’’, de aici denumirea satului Mileştii Mici, fapt atestat şi de legenda despre fondarea satului (de remarcat că Ana Bantâş, fiica boierului Bantâş, va fi mama iluminatului domnitor D.Cantemir.) -1655- satul este atestat documentar pentru prima dată cu denumirea de Mileşti (sau Nileşti/Nileaşti), fără să dispunem de amănunte.

23

Satul e o moşie răzăşească (răzeşi-foşti boieri), şi ţinând cont de aceasta considerăm că Mileştiul s-ar fi creat mult mai devreme (1400-1450). Actele insuficiente, distruse de stăpânirea turco-tătară şi rusă, nu ne permit să ne pronunţăm concret.

La 1742 s-a ridicat de către răzeşi prima biserică a satului (din lemn), având drept hram Sf.Nicolae. La 1862 pe lângă biserică este construită o şcoală având ca învăţător pe preotul din sat, iar drept elevi 4 băieţi şi o fată din sat. Ulterior, la 29 martie 1876 la iniţiativa tăranilor, este fondată o şcoală primară de o clasă ce va funcţiona pînă la 1914 (în care se predau de regulă 4 discipline: citirea, scrierea, aritmetica şi religia). Ceva mai devreme la 1870 s-a construit (în piatră) actuala biserică păstrând vechiul hram Sf.Nicolae.Cultura sătenilor va câştiga şi prin deschiderea la 8 decembrie 1898 a unei biblioteci publice cu 320 volume. Din nenorocirile care au invadat satul până la Prima Conflagraţie Mondială enumerăm 2 epidemii: -la 1866,9 oameni vor deceda ca urmare a epidemiei de holeră, iar în 1872,23 săteni vor plăti cu viaţa în faţa aceleiaşi cumplite boli.

În 1949, este creat colhozul ’’Znamia Pobedâ’’, în frunte cu preşedinţii Budac şi ulterior Oleinicenco. Acesta va exista pâna în 1958 când se va fonda colhozul comun Ialoveni-Mileşti ’’Moldova Socialistă’’. Pînă în 1973, comuna nu a dispus de primărie proprie, primăria fiind situată în Ialoveni. În anul 1970-1989  în sat se va construi un local nou de primărie, în funcţie de primar fiind numit Josan L.D (1974-1989), iar secretar-Vicol I.V. (1974-1995).În scurt timp satul a ajuns unul din primele în fosta RSSM, fireşte datorită eforturilor sătenilor a fost fondată fabrica de păstrare şi prelucrare a vinului (1971), grădiniţa de copii, scoală medie generală (1976).

În prezent în localitate activează ÎS Combinatul de vinuri de calitate, ÎS Mina de piatră. Din rezerva funciară a fostului sovhoz s-au format 890 de gospodării ţărăneşti care activează separat. Satul mai dispune de o policlinică, magazine, o casă de nunţi, un teren de fotbal standart european etc. Mileştii Mici, pe parcursul anilor a fost o localitate carea a oferit ’’carne de tutun’’ pentru conflictele armate ce au avut loc. Astfel avem 5 veterani ai războiului Afganistan, 85 veterani ai conflictului armat de pe Nistru, cât şi un veteran de la Cernobâl.

Satul este baştina personalităţii culturii basarabene interbelice Mihail Bârcă (1888-1973) mare compozitor, dirijor, profesor de muzică, prozator, publicist, autor al romanului ’’Morozenii’’ şi a nuvelei ’’Cerşetorul’’.

24

Atracţii turistice în Mileştii Mici sunt:

Vatra istorică a satului, care a păstrat sistemul tradiţional de ulcioare, pieţe şi străzi;

Fântâni seculare cu cumpănă (7 sunt amplasate în ’’Larga’’, altele 7 în ’’Stoian’’ );

Biserica ’’Sf.Nicolae’’ din 1870;

Cimitirul cu o vârstă de circa 1000 de ani:

Moara de vânt:

Brazda Cazacului;

Mina de piatră;

Combinatul de Vinuri ’’Mileştii Mici’’ care a devenit celebru dupa includerea în Cartea Recordurilor Guiness ca cea mai mare colecţie de vinuri din lume, cu peste 1,5 milioane sticle. Complexul de galerii (pivniţe) de aici este cel mai mare din Europa, întinzându-se pe aproximativ 200 km, din care doar 60 km sunt folosiţi.

Horești

Satul Horești este localizat la 25 km depărtare de capitală, în regiune de coline cu vii și livezi. Are hotar cu moșiile satelor Tîpala (la est), Răzeni și Cigîrleni (la sud), Zîmbreni și Bacioi (la nord –vest). Cel mai înalt deal din zona e de cealaltă  parte a Botnei, el urcă la o altitudine de 194 m. e îmbrăcat cu plantații multianuale  și e numit de baștinași  „La 5 plopi”.

25

Cea mai timpurie menționare documentară a acestei așezări este în 1617 , cînd voievodul Radu Mihnea în prima sa domnie dăruiește vornicului Ureche , mare demnitar în divanul țării, satul Horeștii de pe Botna.

Horești  adună  1234 de gospodarii si 3.700 de locuitori. O parte din horesșteni au trecut cu traiul în alte localități, dar continua strînse legaturi cu bastina. Moșia satului se extinde pe o suprafață de 4.032  ha,  dintre care 2.104 ha pamânt arabil, 397 ha plantate cu vii și livezi, fondul forestier cuprinde 407 ha. Răcoresc meleagul apa Botnei și 4 iazuri, asigură lumea cu apă potabilă 5 izvoare și 200 fîntîni. La apeduct sunt conectate  870 gospodării, la gazoduct 620 de case. Stația digitală de telefoane dispune de 1000 de numere. Lucrează moara, oloinița, brutăria.   În teritoriu activează 32 de agenți economici și peste 1000 de gospodarii țărănești. De o buna reputație se bucură Cooperativa de Intreprinzator "Horea-Service", societățile cu raspundere limitata "Menavit-Lux", "Ghilencom", "Limaj-Cons", "VARM-Malcoci", întreprinderile individuale "Ghiocel-Gore", "Iovu Ion", "Marislav-Gore", "Carabet Svetlana", "Solomon Andrei", "Leu Augustina", uscatoria de prune a lui Vladimir Munteanu, ferma de porcine a lui Gheorghe Gore, filialele asociatilor "Ialoveni-GAZ", "Fertilitate", "Moldtelecom". Horeștenii se mîndresc cu Casa de Cultura, Liceul Teoretic, Centru de sanatate, gradinița de copii. Biserica de piatra din sat, moștenită din sec. XIX, a activat în toți anii de regim draconic antihrist, acum e în reconstrucție capitală. Către jubileul de 2.000 de ani de la naștereaa lui Isus Hristos o fost fondata o mănăstire cu 7 călugări.

Ce merită de vazut:

• Iazul pitoresc Chihnicea, aflat in apropiere de autostrada Chisinau-Cimislia, un loc superb pentru odihna cu alei, casute si  piste pentru pescari;

• Biserica „ Sf. Nicolai de vara ” cu turnuri falnice si cruci aurite;

• Manastirea  „ Sf. Cneaz Vladimir ”  plasata intr-un peisaj coplesitor de frumos;

• Muzeul satului (in constructie) care pastreaza legende despre aparitia acestei asezari si o bogata colectie de folclor local.

• Cei „cinci plopi” care au devenit o emblema a Horestiului.

26

Ruseștii Noi

Ruseştii Noi este o localitate-centru de comună în Raionul Ialoveni, Republica Moldova.

Potrivit documentelor în care se conţine cea mai timpurie dată cu privire la existenţa satului, el a aparut la începutul secolului XIV şi anume la 10 aprilie 1524. În cele mai vechi documente satul apare sub denumirea de: Ruşi, Ruseşti. Numele lui de Ruseşti desigur că e în legatură cu numele de Rus,Rusu,Ruşii. S-a relatat faptul că satul înca la întemeiere ar fi avut un preot venit de peste Nistru. Nu se poate şti dacă a fost chiar rus, poate să fi fost şi român, dar faptul că era de peste Nistru a determinat lumea să-i spună Rus, iar de aici şi satului întreg: Satul lui Rusu, apoi Ruseşti. Numele adevărat al acestui preot nu se poate şti. Locuitorii erau moldoveni, spun bătrinii. Pîna în prezent s-au păstrat unele nume de familie iniţiate de recensămînt ca: Ghimp, Stăvilă, Meşină, Cucu, care pot fi numite ca cele mai vechi familii din sat. Comuna Ruseştii Noi este aşezat pe panta de nord-vest a unui deal nu prea înalt şi pe şesul ce se întinde pîna pe malul drept al rîului Botna, prelungindu-se şi pe panta de nord-vest a altui deal aşezat la sud-est de primul şi despărţit printr-o lăsătură, prezintă un loc pitoresc destul de frumos. Deci teritoriul satului reprezintă o regiune de deal. Este cunoscută toponimica dealurilor: Chicla, Cuftea, Holm, Purcariu, dealul lui Matei, denumirea lor este mentionata în ‘’Dicţionarul statistic al Basarabiei’’.

Numărul locuitorilor este de 6000 de oameni.  În fruntea satului se află Administraţia Publică Locală cu primarul şi consilierii, care îşi are sediul în primăria comunei Ruseştii Noi.

În comună activează 4 instituţii de învăţămînt : Grădiniţa de copii ,,Albinuţa " – cu un contingent de  120 copii, Şcoala Primară care are la activ 268 de elevi şi Liceul Teoretic Ruseştii Noi în care îşi fac studiile 456 elevi la treapta gimnazială şi 74 de elevi, în clasele liceale. În liceu activează 46 de cadre didactic care contribuie la educarea şi instruirea tinerei generaţii.

Atracții turistice:

Ansamblul etnofolcloric ,,Cimbrişor”

Ansamblul de fluierişti “Fluieraşii”

Pe o colină a satului  se înalţă o biserică veche- mîndria satului.

27

Malcoci

Malcoci este un sat din raionul Ialoveni. Satul este situat la 47.025488 - latitudine Nordică și 28.633669 - longitudine estică. Malcoci are o suprafață totală de 12.14 kilometri patrati, fiind cuprinsa intr-un perimetru de 19.85 km patrati. Relieful localității s-a format după regresiunea Mării Sarmatice, dispărute în urmă cu circa 5 milioane de ani. El este variat: șesuri alternînd cu coline, văi cu rîpe, povîrnișuri, platouri. Moșia localității o constituie 1211 ha. Suprafața terenurilor pe lîngă casa o constituie 296 ha. Anul 1710 e considerat anul de înființare a satului Malcoci. Intemeietorul așezării de pe Valea Catargii este Mihail Frunza, oștean basarabean. În 1797 a fost ridicată prima biserică în partea locului. Construită din nuiele tencuite, fiind captușită și cu scînduri. 

Autoritatea reprezentativa ai axecutiva a satului este primarul Autoritatea reprezentativa si deliberativa este Consiliul Local Consiliul local este alcatuit din 13 consilieri din partea a 3 formatiuni politice. De regula consiliul isi desfasoara sedintele in sediul primariei, la fel ca si primarul. Aparatul primariei este compus din 6 fuctionari.

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituie 2448 de oameni, 48.45% fiind bărbați iar 51.55% femei. Structura etnică a populației în cadrul satului arată astfel: 98.37% - moldoveni/români, 0.20% - ucraineni, 0.45% - ruși, 0.08% - găgăuzi, 0.65% - țigani, 0.25% - alte etnii. În satul Malcoci au fost înregistrate 758 de gospodarii casnice la recensămîntul din anul 2004. Membrii acestor gospodării alcătuiau 2448 de persoane, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.2 persoane. Gospodăriile casnice erau distribuite, în dependență de numărul de persoane ce le alcătuiesc, în felul urmator: 17.15% - 1 persoană, 17.81% - 2 persoane, 18.47% - 3 persoane, 26.91% - 4 persoane, 13.85% - 5 persoane, 5.80% - 6 si mai multe persoane.

Principalele instituții:Învățămint – Școala medie de cultură generalăGrădinița de copiiCultura – Casa de culturăSănătate – Oficiul medicului de familieRestaurant “Stejăriș”, care include și un Hotel ***

28

Ce merită de văzut în Malcoci:

Biserica “Nașterea Domnului” și “Sf. Ahranghel Mihail și Gavril”;

Monument de arhitectură din  mijlocul sec.XX;

Atelier de tîmplărie;

Oloiniță veche.

Văsieni

Văsieni este o comună în Raionul Ialoveni. În această localitate sunt aproximativ 1500 de gospodării. Numărul exact al populație nu se poate stabili cu exactitate din cauza celor plecați peste hotare.Economia comunei este majoritar agrară cu toate ca se întîlnesc aici și diverse alte producții.

Istoric Comuna Văsieni documentar este atestată în prima jumatate a secolului al XVI-lea, din perioada lui Ștefan cel Tânăr (Ștefăiță Vodă) și Petru (Petru Rareș sau Petru Șchiopu) voievozi ai Moldovei, alaturi de satul Manoilești și satele Policeni și Cumpănești (care actualmente formeaza comuna Ulmu, r-nul Ialoveni). Moșia Văsieni, Manoilești, Policeni și Cumpănești din cele mai vechi timpuri au curs din trei batrâni: Onciul, Baicul și Băbac care sunt atestați începând cu secolul al XVII-lea. De-a lungul timpului aceasta a fost stăpânită în parte de răzeși (stăpâni devălmași) și de mari latifundiari din neamurile boierești cum ar fi Prăjescu pe parcursul secolului al XVII-lea, Roset (sfârșitul secolului al XVII-lea - secolul al XVIII), Miclescu (sfârșitul secolului XVIII - prima jumătate a secolului al XIX-lea), din 1872 moșia Văsieni a fost cumpărată de la Anastasia și Iordache Vârnav-Liteanu, de frații Ion și Petru fii lui Kaetan Oganovici, urmașii cărora au stăpânit cea mai mare parte, până la începutul reformei agrare din anii 20 ai secolului al XX-lea.

Hramul satului:- 21 noiembrie (Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril)

29

Instituţii:Liceul Teoretic, Constantin PogorGimnaziu, Liuba CalestruGrădiniţa nr.1, N.MihailaGrădiniţa nr.2, V.DarieCasa de cultură, L.GuţuOficiu poştal, V.DumitraşcoCentrul de sănătate, Alexei Petcu

Atracții turistice în Văsieni:

Vatra meşteşugarilor (vizitatorii pot lua cunoştinţă cu tradiţiile seculare ale meşterilor populari în broderie, croşetat, meşteşugul butnăritului);

Muzeul de istorie şi etnografie (aici puteţi lua cunoştinţă de istoria plaiului, reprezentată de vestigii şi obiecte de artizanat).

30

Suruceni

Satul Suruceni se află la 7 km de orașul Ialoveni, centrul raionului Ialoveni. El este situat de-a lungul traseului internaţional Balcani.

Apariţia satului Suruceni datează din anul 1462. Primele menţiuni documentare ale satului le întîlnim la 1528. Denumirea satului are la rădăcină cuvîntul “surici”, ceea ce, conform cercetătorilor, însemna în limba cotropitorilor turci din evul mediu “pădure”, ori “ocrotitor al pădurii”.

Suruceni are în jur de 3000 de locuitori îi circa 1000 de gospodării. Economia este preponderent agricolă cu întreprinderi de prelucrare a produselor agricole. Satul este telefonizat şi electrificat. Hramul satului - 21 noiembrie, Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril

Principalele instituţii (învăţămînt, cultură, economie):Liceul teoretic „I.Suruceanu” ;Grădiniţa de copii ;Casa de cultură ;SRL „Victoraş” ;COOP „Luceafărul” ;

Atracții turistice în Suruceni:

Mănăstirea Suruceni (construită în secolul XIX, în stil arhitectural moldovenesc)

Mănăstirea Suruceni este o mănăstire de călugărițe din Republica Moldova. Initial aici a fost un mic schit, intemeiat de ieromonahul Iosif, sustinut materialiceste de pitarul Casian Suruceanu. Pitarul daruise locul pentru schit si a finantatconstruirea primei biserici de vara de lemn cu hramul Sf. Gheorghe (1794) refacuta in piatra in 1828. Manastirea a fost inchisa in anul 1959. Aici a fost infiintat un spital de boli de piele si de boli venerice. Redeschiderea manastirii a avut loc in 1991.

31

Atelierul de țesut covoare

Bardar

Bardar este un sat şi comună din raionul Ialoveni. Satul are o suprafaţă de aproximativ 1.91 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 8.02 km pătrați. Referitor la provenienţa denumirii există câteva legende. Una din ele spune că în vremuri îndepărtate, când pământurile moldoveneşti erau ocupate de hoardele tătăreşti, acest ţinut era împânzit de păduri. Adesea oamenii căutând să se apere de cotropitorii străini, îşi părăseau vatra şi luau calea codrului. Odată un gospodar hotărî să nu se mai întoarcă în cătunul pârjolit şi pustiit, ci să-şi facă o nouă casă cu barda pe care o avea la îndemână – întrebuinţată la cioplitul lemnului, dar şi ca armă de luptă. Era meşter iscusit acest Bărdar, căci locuinţa lui le-a plăcut şi altor ţărani de prin părţile celea, încât au început să vină la el după ajutor. Astfel, în preajma casei lui au început să apară alte case noi. Astfel a luat naştere satul Bardar de la cuvântul „bărdar”, adică meseriaş care lucrează cu barda.

Conform datelor recensământului din anul 2004, populaţia satului constituie 5010 de oameni, 49.80% fiind bărbaţi iar 50.20% femei. În satul Bardar au fost înregistrate 1586 de gospodării casnice la recensământul din anul 2004(4).

În apropierea localităţii s-a descoperit vatra unui sat din mileniul IV î. Hr. Pe locul fostei aşezări s-a găsit un ac de aramă şi ceramică specifică pentru epoca de aramă în sud-estul Europei. Lângă Bardar au mai fost descoperite două staţiuni de la sfârşitul mileniul II î.Hr. Tot aici s-au depistat fragmente de oale de lut specifice epocii bronzului târziu. În apropierea satului s-au mai descoperit multe fragmente, obiecte din sec. IV-III î.Hr. şi a sec. VIII-XIV e.n.

32

Obiective turistice:

Ferma de struţi

Ferma de struţi de la Bardar prezintă interes deosebit pentru turiştii moldoveni, dar şi pentru cei din afară. Aici turiştii pot admira cai sălbatici, ponei, păuni, fazani, lebede negre, răţuşte şi şoimi.

Vinăria Bardar

La vinăria Bardar își exercită activitatea peste 150 de personae, iar cifra de afaceri a întreprinderii vinicole este de peste 3,5 milioane USD.

33

Capitolul IV Avantajele şi deficienţele

dezvoltării produsului turistic în localitatea rurală

Avantajele dezvoltării produsului turistic:

34

Bogăția și varietatea peisajelor din localitatea rurală;

Prezența valorilor artizanale (prelucrarea artistică a lemnului, împletitul în lozie, țesutul covoarelor, broderie, croșetat, tricotare, etc.);

Cultură bogată, tradiții și obiceiuri;

Fond cultural-istoric diversificat;

Factorii naturali de cură (ape minerale şi termale, nămoluri şi gaze terapeutice, topoclimat şi microclimat etc.);

Flora şi fauna atractive.

Deficiențele dezvoltării produsului turistic: Lipsa amenajării sau amenajarea insuficientă a majorității monumentelor

naturale, a monumentelor de istorie și cultură, care ar putea fi vizitate de către turiști;

Starea nesatisfăcătoare a infrastructurii de acces în sate (drumuri nereparate și neamenajate, telefonizare slabă);

Starea ecologico-sanitară nesatisfăcătoare a localității (gunoiști neautorizate, deficitul de apă potabilă calitativă);

Înzastrarea slabă a localității rurale cu servicii comunale (cu sisteme de canalizare, blocuri sanitar-igienice, băi, etc.);

Numărul scăzut al structurilor de primire turistică în mediul rural, precum şi lipsa unui cadru legislativ ce ar reglementa condiţiile de creare şi dezvoltare a acestora

Lipsa serviciilor turistice de specialitate în teritoriu, care ar contribui la coordonarea activităţilor de turism rural.

35

Capitolul V

Plan de acţiuni privindvalorificarea resurselor turistice

din localitatea rurală

Consiliul raional Ialoveni a aprobat, în şedinţa din 29 mai curent, decizia (nr. 02-08) privind aprobarea Planului de dezvoltare durabilă a turismului rural în raion pe perioada de până în anul 2015. Autorul acestui proiect este Svetlana Lazăr, preşedintele Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural, prescurtat - „ANTREC-Moldova”. Planul de Dezvoltare Durabilă a Turismului, este o strategie de ansamblu pentru Consiliul raional Ialoveni, ce vizează dezvoltarea turistică a raionului, în scopul consolidării acestui sector într-un domeniu economic prosper. Beneficiari ai acestui document strategic sunt reprezentanţii autorităţilor publice locale de nivelul

36

I şi II, precum şi persoanele fizice, juridice, axate pe dezvoltarea turismului în regiune. 

În Planul dezvoltării durabile a turismului în raionul Ialoveni s-a propus delimitarea a două zone turistice. Prima zonă turistică include, pentru început, localităţile Ialoveni, Costeşti, Hansca, Moleşti, Bardar, Mileştii Mici, Rezeni. În zona dată se conturează 3 trasee turistice, diferite ca tematică şi clientelă. Şi anume: traseul „La cumpăna veşniciei”, cu tematică istorică majoră; traseul cu tematică viti-vinicolă „La un păhar de vorbă bună” şi o micro-zonă „Mini-safari Park”.

Traseul turistic „La cumpăna veşniciei” poate avea ca motivaţie turistică odihna cognitivă. În localităţile traseului dat au fost descoperite vestijii ale civilizaţiilor anterioare, de valoare internaţională. În oraşul Ialoveni se propune de a crea un Complex Cultural Istoric „La Cheile Işnovătului ”. Acest obiectiv se propune a fi amplasat într-un spatiu natural de valoare unica în Moldova, amfiteatrul natural, apărut în urma extragerii de la suprafaţă a blocurilor de piatra. Amfiteatrul dat este situat la cheile Işnovăţului. Actualmente, aici este o gunoişte neautorizată. În spaţiul preconizatului Complex, urmează să fie create:

a) Muzeul raional de Etnografie şi Istorie Naturală. Un loc aparte in acest Muzeu urmează sa fie dedicat etnografului, autorului unei serii de lucrări de unicat, cu tematică etno-folclorico-lingvistică basarabiană, savantului Petru Ştefănucă. 

b) Arenă cu terase pentru spectatori. Acest nucleu al Complexului urmează a fi utilizat pentru desfăşurarea (organizarea) evenimentelor cu divers caracter: turistic, sportiv, cultural, economic. Cu atît mai mult, cu cât astăzi oraşul nu dispune de stadion sau alte spaţii amenajate pentru activităţi sportive. 

c) Galerii în care pot fi organizate diverse spaţii de recreare şi distracţii.  Drept o marcare specifică, de unicat, a rutei turistice „La cumpăna veşniciei” în anumite spaţii, menţionate de către arheologi, se recomandă a scoate în evidenţa un mic segment din şantierul arheologic, cu anumite obiecte (pot fi copiile celor din muzeu) descoperite în procesul săpăturilor. Spre exemplu, conservarea sub sticla a unor atare segmente, cu suprafeţe de pînă la 8 metri pătraţi, ar ridica esenţial nivelul atractivităţii acestui traseu. Implementarea acestei recomandări va constitui o atracţie de unicat.

Acțiuni pe termen scurt:

37

Deschiderea unui centru de informare despre atractivitățile turistice;

Atragerea sponsorilor și investitorilor în valorificarea și crearea atractivităților turistice;

Implimentarea, către populația rurală, ideia dezvoltării unei afaceri prin promovarea resurselor atractive din punct de vedere turistic din localitatea sa;

Desfășurarea acțiunilor de amenajare a monumentelor naturale, de istorie și cultură, a obiectivelor economice, etc.

Inserarea în ziare, reviste, emisiuni radio şi de televiziune, pe site-ul Ministerului Culturii şi Turismului a unor materiale cu caracter promoţional;

Acțiuni pe termen mediu:

Dezvoltarea infrastructurii;

Atragerea în localitatea dată a personalului calificat;

Lărgirea spectrului de produse în localitatea rurală;

Construirea de noi structuri de cazare, alimentație publică în regiunea rurală;

Elaborarea unui plan de reciclare și adunare a deșeurilor;

Înzestrarea localității rurale cu dotările tehnico-etilitare necesare

Asigurarea raportului real calitate / preţ în scopul garantării competitivităţii;

Dezvoltarea în cadrul localităţilor rurale prioritare a agrementului specific: drumeţii, echitaţie, vânătoare şi pescuit sportiv, vizitarea parcurilor şi rezervaţiilor naturale din apropierea localităţilor, participarea la diferite manifestări etnofolclorice etc.;

Acțiuni pe termen lung:

Dezvoltarea economică a regiunii;

Crearea locurilor de muncă;

Susținerea dezvoltării producției ecologic pure;38

Crearea unui agrosistem echilibrat și durabil de producție fără folosirea substanțelor chimice;

Continuarea planificării, amenajării, dezvoltării şi modernizării altor localităţi turistice rurale, identificate pe parcurs ca prioritare.

Concluzii și recomandări

Cultura unei națiuni este mai întîi expresia conștiinței naționale, iar valorile materiale și spirituale create de reprezentanții de vază, constituie memoria colectivă a neamului.

Turismul rural este una din cele mai utile activități pentru o dezvoltare sigură și durabilă, și mai ales ecologie, economice și sociale create în Republica Moldova. El se poate dezvolta cu success numai în medii favorabile din toate punctele de vedere. Recreerea în mediul rural urmărește nu numai scopul de a admira patrimonial natural, etno-cultural și economic de la sate de către turistul local și cel străin, ci

39

este și un bun prilej de a practica un consum alimentar de produse ecologic pure, atît întru sănătatea fizică și morală a călătorilor, cît și pentru sănătatea mediului însuși, contribuind nemijlocit la prosperarea bunăstării săteanului.

Pentru dezvoltarea turismului rural, este necarsară elaborarea unui program special, la nivel de stat, dar și la nivel de cetățean aparte, în care să fie schițate posibilitățile reale existente ce ar putea contribui la crearea treptată a acestor subramuri ale turismului modern.

În dezvoltarea și promovarea turismului rural în localitatea rurală, există atît posibilități promițătoare, cît și obstacole serioase. Mediul rural este încă slab prgătit pentru a primi turiști, în special pe cei străini. Însă lichidarea acestor obstacole (infrastructura slab dezvoltată, dotarea tehnico-etilitară necorespunzătoare, ș.a.) necesită timp și resurse financiare considerabile. Situația poate fi schimbată spre bine prin promovarea activă a reformelor economice, juridice, sociale, atît la nivel de țară, cît și la nivel de individ.

Raionul Ialoveni reprezintă un adevărat izvor de resurse turistice antropice și naturale care ar prezenta interes atît pentru turiștii locali cît și pentru cei internaționali. Emanciparea turismului rural în această localitate necesită depășirea unor deficiențe care reprezintă o serioasă piedică în desfășurarea activității de turism. Depășirea problemelor de ordin tehnic ar deschide noi oportunități și perspective pentru această localitate care ascunde în sine un vast patrimoniu ce necesită a fi descoperit și valorificat.

Bibliografie

1. Jolondovschi, „Turismul ecologic și rural: realități și perspective”, ed.Prometeu, Chișinău 2001;

2. V. Glăvan, „Strategii de valorificare a potenţialului rural şi de dezvoltare a agroturismului”, 1997.

3. Veaceslav Ioniţă, Igor Munteanu, Irina Beregoi - Ghidul oraşelor din Republica Moldova (TISH, F.E.-P. Tipografia Centrală, Chişinău, 2004), 248 p.,

4. Stăvilă T., Ciobanu C.I., Diaconescu T., Patrimoniul Cultural al Republicii Moldova, Ed. Arc/Museum , Chişinău, 1999, 272 p.

Web-sites40

1. http://www.referat.ro/referate/Raionul_Ialoveni_da051.html

2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Ialoveni

3. http://www.moldovenii.md/md/city/details/id/106

4. http://www.il.md/stema-raionului/raionul-ialoveni/stema-raionului 5. http://www.wineialoveni.com/ 6. http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewlocalitate&id=5501 7. http://ro.wikipedia.org/wiki/Raionul_Ialoveni

Anexa 1

Itinerar turistic “Descoperă Orașul Ialoveni” Tipul transportului: Mini-bus.

Ruta : Cuprinde tipul de drum rutier, autostradă, drum local.

Locul geografic: Zona de centru a R. Moldova.

41

Tipul sejurului: de tip itinerant.

Durata sejurului: o zi.

Locurile de vizită: - importanţă religioasă: Biserica “Sfînta Cuvioasa Paraschiva” Biserica “Acoperămîntul Maicii Domnului”- importanţă culturală: Casa de cultură a orașului- importantă arhitecturală : Arhitectura or. Ialoveni

Distanţa parcursă: 40km.

Data desfășurării: 03.05.2011

Servicii incluse: - Serviciile de ghid;- Transportul cu mini-busul;- Excursiile incluse în program;- Tururil oraşului;

Program turistic09:00 – 09:30 Turul orașului Ialoveni09:45 – 11:00 Vizitarea Bisericii “Sfînta Cuvioasa Paraschiva” și participarea la slujbă11:15 – 12:15 Vizitarea Bisericii “Acoperămîntul Maicii Domnului”12:30 – 14:00 Servirea mesei la restaurantul „Praga” din Ialoveni14:15 – 16.00 Vizitarea fabricii de vinuri „Vin-Ialoveni”16:15 – 18:00 Participarea la festivalul de muzică și dans popular la Casa de Cultură Ialoveni18:00 Intoarcerea în Chișinău Anexa 2

Itinerar turistic „Raionul Ialoveni”

Tipul transportului: Mini-bus.

Ruta: Chișinău-Ialoveni-Mileștii Mici-Horești-Văsieni-Bardar-Chișinău

Locul geografic: Zona de centru a R. Moldova.

Tipul sejurului: itinerar.

Durata sejurului: 3 zile.

42

Locurile de vizită: - importanţă religioasă: Mănăstirea Suruceni, Biserica „ Sf. Nicolai de vara”; Manastirea „ Sf. Cneaz Vladimir”; Biserica ’’Sf.Nicolae’’ din 1870;

- Importanţă cultural-istorică: Vatra meşteşugarilor; Muzeul de istorie şi etnografie;Vatra istorică a satului Milestii Mici; Fântâni seculare cu cumpănă; Cimitirul cu o vârstă de circa 1000 de ani; Moara de vânt;-ruta vinului: Fabrica de vinuri “Mileștii-Mici”, Vinăria “Bardar”

Distanţa parcursa: 150 km.

Preţ: 120 euro.

Datele desfăsurării: 09.06.2011-12.06.2011.

Servicii incluse: - Cazare pentru 3 nopţi;- Pensiunea completă.- Transportul cu mini-busul;- Serviciile de ghid;- Excursiile incluse în program;

Program turistic1 zi9:00- Sosirea în orașul Ialoveni09:00-12:00 Tur pietonal al oraşului Ialoveni. Vizitarea Bisericii “Sfînta Cuvioasa Paraschiva” și Bisericii “Acoperămîntul Maicii Domnului”12:00-13:00 Prînzul la restaurantul "Praga"13:00-13:30 Plecarea spre satul Mileștii Mici 13:30-14:30 Vizitarea Minei de piatră din Mileștii Mici14:45-17:00 Vizitarea Fîntînii secular cu cumpănă și a Morii de vînt Vizitarea Casei-muzeu “Vatra istorică a satului”17:00-19:00 Vizitarea orașului vinicol subteran “Mileștii Mici’’ 19:15- Servirea cinei.Cazare. Timp liber

2 zi8:00- Servirea micului dejun8:30-9:00 Plecarea spre Horești9:00-10:00 Vizitarea “Celor cinci plopi”10:00-12:30 Vizitarea Bisericii Sf. Nicolai Vizitarea Manastirii Sf. Cneaz Vladimir

43

12:30-13:30 Servirea prînzului13:45-15:00 Vizitarea Muzeului satului15:15-17:30 Picnic pe malul iazului pitoresc Chihnicea17:30- Cazare.Servirea cinei. Timp liber

3 zi 8:00- Servirea micului dejun8:30-9:00 Plecare spre satul Văsieni9:00-10:30 Vizitarea Muzeului de Istorie şi Etnografie10:15-12:30 Vatra meșteșugarilor, unde vizitatorii pot lua cunoștință cu cu tradiţiile seculare ale meşterilor populari în broderie, croşetat, meşteşugul butnăritului12:30- 13:30 Servirea prînzului13:30-14:00 Sosirea în satul Bardar14:00- 15:30 Vizitarea fermei de struți15:45-18:00 Vizitarea fabricii de vin Bardar Servirea cinei18:00- Cazare. Timp liber.4 zi9:00- Intoarcerea în Chișinău

44