8/18/2019 Turismul Montan Romanesc

1/22

TURISMUL MONTAN ROMÂNESC

În ţara noastră, amenajarea turistică a zonei montane are deja o experienţa de

 peste un secol. Numeroase grupări, asociaţii şi societăţi de turism care au funcţionatîncepând cu sfârşitul secolului al XIXlea au a!ut contri"uţii remarca"ile la ec#iparea

turistică a zonei montane româneşti. $e acti!itatea acestora se leagă propagarea şi

dez!oltarea turismului de munte, primele acţiuni concrete de creare a dotărilor 

turistice %case de adăpost, ca"ane, refugii, apoi drumuri, şosele. &arcaje pe traseele

montane', a posturilor de prim ajutor. (stfel masi!ele montane cel mai "ine dez!oltate

şi promo!ate au fost )ucegi, *iatra +raiului, *ostă!aru, ăgăraş, +ea#lău, *arâng şi

+indrel, de acestea din urmă fiind legată apariţia primei staţiuni montane din-omânia, *ăltiniş.

dată cu reorganizarea acti!ităţii de turism din ţara noastră, prin înfiinţarea în

/012 a ficiului Naţional de 3urism şi mai ales după cel de4al doilea răz"oi mondial,

s4au realizat numeroase in!estiţii pentru dez!oltarea staţiunilor5 6inaia, )uşteni,

*redeal, *ăltiniş, *oiana )raşo!, )orşa, 6emenic, 6tâna de 7ale, $urău şi altele. $e

asemenea au fost construite numeroase alte puncte de atracţie turistică în zona

montană5 ca"ane, #anuri, popasuri turistice, zone de agrement.

6e poate spune aşadar că, de4a lungul timpului, zestrea turistică a &unţilor 

+arpaţi şi4a sporit atracti!itatea prin ec#ipamentele şi amenajările specifice, menite să

atragă cât mai mulţi turişti. (ctualul grad de !alorificare reflectă preocupările statului

şi ale agenţilor economici în domeniul amenajării şi dez!oltării acestei zone turistice,

însă su" puternica amprentă a sc#im"ărilor economico sociale din ultimii ani, care

au generat şi multe neajunsuri pri!ind !alorificarea turistică a zone montane.

3endinţele pe care oferta turistică montană le4a cunoscut până în prezent au fost

 permanent corelate cu cele înregistrate în domeniul cererii turistice, ceea ce a

constituit esenţa e!oluţiei continue şi în ritmuri înalte a pieţei turismului montan şi în

special a turismului pentru practicarea sporturilor de iarnă.

6ituaţia actuală a turismului montan în -omânia !a fi analizată prin intermediul

ofertei, al cererii, precum şi prin luarea în considerare a pro"lemelor de ordin social şi

ecologic.

3.1. RESURSELE TURISMULUI MONTAN ÎN ROMÂNIA

/

8/18/2019 Turismul Montan Romanesc

2/22

În zona noastră montană , oferta turistică prezintă unele trăsături specifice,

conferite atât de particularităţile fizico geografice ale +arpaţilor, care îi diferenţiază

de alte lanţuri montane europene, cât şi de contextul economic şi social în care s4a

situat !alorificarea lor turistică. (stfel, principala trăsătură a ofertei montane

româneşti pare să fie discrepanţa între !aloarea şi atracti!itatea potenţialului turistic şi

gradul actual de !alorificare, cu minusuri cantitati!e şi mai ales calitati!e.

+onfiguraţia !ariată a teritoriului ţării noastre, cadrul natural complex şi

armonios structurat fac -omânia să deţină un potenţial turistic deose"it de !aloros, ca

 premisă a dez!oltării unei acti!ităţi turistice eficiente. 8ona montană, una dintre cele

trei componente definitorii ale structurii peisagistice din ţara noastră %alături de flu!iul

$unărea şi de &area Neagră, cu fâşia de litoral', contri"uie într4o foarte mare măsură

la această di!ersitate şi complexitate a potenţialului turistic al -omâniei.

3.1.1. POTENŢIALUL TURISTIC NATURAL

+arpaţii -omâniei concentrează un potenţial turistic natural "ogat, dat de

structura geologică, de diferenţele de altitudine, de complexitatea proceselor 

morfologice, precum şi de influenţa pe care o exercită relieful asupra celorlalte

componente naturale %climă, #idrografie, !egetaţie, faună'. $i!ersitatea aspectelor 

 peisagistice, rezultată din com"inarea tuturor elementelor cadrului natural, este o

caracteristică de "ază a potenţialului turistic al arcului carpatic.

Relieful specific, diferenţiat uşor în cele trei ramuri, conferă atracti!itatea prin

 prezenţa peisajelor alpine, situate la înălţimi de peste 9::: m, cu pajişti întinse pe

 platourile munţilor ;odeanu, otru, *arâng, )ucegi, -odnei,

sau a peisajelor cu relief glaciar, impunător prin grandoarea formelor sale. *eisajulcarstic, mai puţin răspândit, se remarcă prin spectaculozitate, cu o gamă largă de

forme şi fenomene carstice de suprafaţă şi de adâncime? ca o"iecti!e turistice foarte

importante se înscriu platourile cu doline şi lacuri carstice temporare, c#eile

%)icazului, Nerei, 3urzii, +araşului, +ernei, lteţului', defileele %$unării, ltului,

@iului', a"rupturile, stâncăriile, crestele, râurile su"terane cu cascade%în munţii

)i#orului, *ădurea +raiului, (ninei, *iatra +raiului, *arâng, )ucegi', dar mai ales

 peşterile, ţara noastră a!ând un foarte "ogat potenţial speologic %peste /:.0:: peşteri, pe locul al treilea în Auropa'. Între acestea se deose"esc peşterile de mari dimensiuni,

9

8/18/2019 Turismul Montan Romanesc

3/22

ade!ărate complexe carstice su"terane %7ântului &unţii *ădurea +raiului, 1B Cm

lungime? Dumpleului &unţii )i#or, 9B Cm lungime? 3opolniţa *odişul &e#edinţi,

9/ Cm? +etăţile *onorului 4 &unţii )i#or, E Cm', peşterile cu râuri şi cascade %=ura

&are, +etăţile *onorului, 3opolniţa', peşteri dez!oltate pe mai multe etaje %peste 1::

 peşteri', altele cu mineralizaţii rare sau cu picturi murale. $eşi nu pot fi !alorificate

turistic toate, foarte multe dintre acestea, prin !aloare ştiinţifică şi estetică, se

constituie ca unicate pe plan naţional şi internaţional, fiind declarate monumente ale

naturii sau rezer!aţii speologice.

Fn interes aparte în peisajul alpin îl deţin pereţii stâncoşi, care fa!orizează

 practicarea alpinismului, mai ales în )ucegi, *iatra +raiului, -etezat, (puseni, +#eile

)icazului, ăgăraş, +ernei. (tracti!itatea peisajului carstic este dată şi de prezenţa

formelor "izare de microrelief  , de mare interes turistic, cele mai reprezentati!e fiind

cele din )ucegi %)a"ele, 6finxul', +ea#lău %stâncile *anag#ia, 3oaca, +ăciula

$oro"anţului, 3urnul din )uda', +iucaş %+iupercile, 3igăile &ari, 3urnul lui ;oliat'.

$e asemenea, relieful !ulcanic, în general mai puţin expresi!, oferă o"iecti!e naturale

interesante cum ar fi $etunata ;oală în &unţii &etaliferi sau +reasta +ocoşului în

&unţii ;utâi, precum şi craterele din +ălimani ;urg#iu Darg#ita şi conurile

!ulcanice din

8/18/2019 Turismul Montan Romanesc

4/22

inter!al mai mare de zile cu zăpadă, c#iar la înălţimi su" /G:: %6emenic 99G zileHan,

)ăişoara &untele &are 91: zileHan, 7lădeasa şi

8/18/2019 Turismul Montan Romanesc

5/22

-odnei, &aramureşului, +ea#lău, )istriţei, 3arcău, *arâng, ;odeanu

8/18/2019 Turismul Montan Romanesc

6/22

&aramureş,

8/18/2019 Turismul Montan Romanesc

7/22

$in punct de !edere al repartizării în teritoriu, o mare parte a locurilor de

cazare se concentrează în staţiunile turistice? cele de pe 7alea *ra#o!ei 6inaia,

*redeal, )uşteni şi *oiana )raşo! sunt cele mai dotate cu ec#ipamente de cazare ale

deţinând 11,GL din capacitatea de cazare a zonei montane. +elelalte staţiuni  

*ăltiniş, 6emenic, )orşa, $urău, 6tâna de 7ale, &ogoşa, 7atra $ornei, Iz!oarele  

deţin mult mai puţine locuri de cazare %aproximati! 2L'.

Fnităţile de alimentaţie, ca elemente funcţionale de "ază ale unei staţiuni

turistice, contri"uie într4o măsură foarte mare la atracti!itatea şi calitatea ofertei

turistice. În staţiunile turistice montane, reţeaua de alimentaţie însumează aproximati!

1/::: de locuri de mese, structura unităţilor !ariind de la restaurante clasice sau cu

specific, la "raserii, "aruri, "ufete, cofetării. +a ni!el de confort, cele mai multe din

locurile la mese sunt cuprinse în unităţi de categoria I şi a II %circa EKL din total'.

În corelaţie cu capacitatea de cazare, repartiţia în teritoriu e!idenţiază aceeaşi

concentrare a unităţilor de alimentaţie în staţiunile de pe 7alea *ra#o!ei şi în *oiana

)raşo!, care se remarcă totodată şi prin !arietatea mai mare şi calitatea mai ridicată a

ser!iciilor de alimentaţie, comparati! cu celelalte staţiuni montane.

(grementul constituie un argument #otărâtor în alegerea unei destinaţii de

!acanţă în zona de munte? el este capa"il să diferenţieze în mod categoric ofertele

staţiunilor turistice, să determine amploarea circulaţiei turistice într4o staţiune. În zona

montană, este necesară o analiză distinctă a dotărilor pentru practicarea sporturilor de

iarnă şi a celorlalte ec#ipamente de agrement.

$omeniul sc#ia"il din zona noastră montană a fost pus în !aloare prin

amenajarea unor pârtii de sc#i şi prin implementarea unor instalaţii mecanice de urcat.

6uprafaţa domeniului sc#ia"il în ţara noastră este de 1E:,E #a %1,E/ Cmp', fiind mult

mai mică decât cea a ţărilor cu turism de iarnă "ine dez!oltat %;ermania, ranţa'. +ea

mai mare parte a domeniului sc#ia"il amenajat se regăseşte în &unţii )ucegi %1/L',*ostă!aru %/G,1L' şi +lă"ucetele *redealului %//,9L'? aceste masi!e, împreună cu

&unţii )aiului însumează circa două treimi din suprafaţa domeniului sc#ia"il al ţării.

(ceastă concentrare se o"ser!ă şi din repartiţia pe localităţi a domeniului

sc#ia"il? circa jumătate din suprafaţa acestuia celor trei mari staţiuni 6inaia, *redeal

şi *oiana )raşo!, iar în rest, acesta se disipează într4o serie de centre sau localităţi,

care deşi deţin un potenţial sc#ia"il !aloros, nu au fost suficient !alorificate.

În afara amenajărilor pentru practicarea sporturilor de iarnă, celelalte dotări deagrement sunt, de asemenea, sla" reprezentate în oferta staţiunilor montane. Axistă un

K

8/18/2019 Turismul Montan Romanesc

8/22

număr redus de clu"uri de incintă, săli de jocuri, mese de "iliard. 6ingurele complexe

de agrement se găsesc la *oiana )raşo! şi *redeal. (grementul sporti! este

reprezentat de o serie de terenuri de sport %!olei, tenis, "asc#et, fot"al' şi un număr 

foarte redus de piscine acoperite %două în 6inaia, patru în )raşo! şi una în *redeal'.

6e manifestă o sla"ă !alorificare a suprafeţelor lacustre pentru agrement %plim"ări cu

 "ărci, #idro"iciclete, platforme pentru pescuit'.

Fn loc importat pentru oferta de agrement îl ocupă restaurantele cu specific  

 prezente mai ales în *oiana )raşo! şi cazinourile mai sla" reprezentate %6inaia'.

În cele mai multe staţiuni, agrementul se "azează în special pe drumeţia

montană, pe traseele marcate din jur, mai ales ca acţiuni neorganizate? în puţine cazuri

există programe organizate de !izitare a unor o"iecti!e turistice din apropiere %peşteri,

cascade, parcuri naturale, castele, mănăstiri'.

În continuare se !or prezenta principalele staţiuni montane din românia ţinând

cont de oferta lor turistică.

Poin '-o&, aflată la /1 Cm de )raşo!, situată la /:9: m altitudine, într4o

 poiană largă de la poalele &asi!ului *ostă!aru, este cea mai renumită staţiune pentru

sporturile de iarnă din -omânia şi totodată un important centru turistic internaţional.

Aa dispune de /9 pârtii de sc#i, cu grade diferite de dificultate, terenuri de sport, un

lac, discoteci, "aruri şi restaurante. +azarea este asigurată în "ună parte în #oteluri de

lux, pensiuni, în !ile sau ca"ane.

Înfiinţată în /E0G, *oiana )raşo! deser!ea ca loc turistic pentru )raşo!. *rima

ca"ană a fost construită în /0:B. În /0:2 *oiana )raşo! a fost recunoscută ca staţiune

de iarnă şi trei ani mai târziu se desfăşurau primele competiţii de iarnă. În /0G/ au

ţinut loc jocurile internaţionale de iarnă a studenţilor. În zilele noastre *oiana )raşo!

seamănă mai mult cu un mic orăşel a!ând #oteluri şi restaurante de lux.

  3emperatura medie este !ara de 9:M+ şi iarna de 41M+. 8ăpada existăîncepând cu jumătatea lunii decem"rie şi până la sfârşitul lui martie? grosimea

stratului de zăpada este în medie de G:42: cm. *rimii fulgi de zăpada cad cam spre

sfârşitul lui septem"rie iar ultimii cam spre sfârşitul lui aprilie. *ătura de zăpada poate

fi garantată începând cu mijlocul lui decem"rie şi până la sfârşitul lui martie. 6tratul

de zăpada are o grosime de aproximati! G: cm în *oiană şi de aproximati! /:: cm pe

munte.

(grementul cuprinde într4o paletă elastică toate acti!ităţile ce au drept scop săscoată turistul de su" influenţa o"oselii şi a stresului, oferindu4i cele mai !ariate

E

8/18/2019 Turismul Montan Romanesc

9/22

mijloace de sport, distracţie, di!ertisment şi amuzament, în !ederea dez!oltării sale

fizice şi spirituale, refăcându4i forţa necesară pentru continuarea acti!ităţilor zilnice.

ferta specifica sezonului rece 

•

 practicarea sc#iului alpin şi de fond pe pârtiile cu diferite grade de dificultate,fiind asigurat transportul cu mijloace de transport pe ca"lu?

•  practicarea săniuşului pe pârtiile special amenajate?

•  practicarea patinajului pe patinoarul artificial?

•  plim"ări cu sănii trase de cai?

• în!ăţarea sc#iului cu instructori de specialitate în cadrul scolii de sc#i

specializată mai ales în sc#i alpin cât şi sc#i fond atât pentru începători cât şi

 pentru a!ansaţi? centre pentru înc#irierea materialelor sporti!e.ferta specifica sezonului cald 

• drumeţii montane în &asi!ul *ostă!arul?

• tenis de câmp pe terenurile amenajate în apropierea #otelurilor?

• minigolf şi #and"al pe terenul din zona lacului?

• sc#i pe iar"ă?

•  plim"ări cu "ărci şi #idro"iciclete pe lacul *oiana?

• cursuri de călărie şi practicarea ec#itaţiei în împrejurimi?

•  pescuit agrementi!?

• indsurfing, Oolle şi am"arcaţiuni pe lacul &oacsa %B: Pm'?

• miniparc de distracţii pentru copii.

S!ţiune P'edel este situată în centrul -omâniei pe 7alea *ra#o!ei, între

râurile *ra#o!a şi 3imiş, la poalele munţilor )ucegi la nord4est de aceştia şi cele ale

munţilor )aiului la nord4!est. raşul *redeal este aşezat la cea mai mare altitudineur"ană din -omânia, între /:1: m ///: m.

+limatul montan din zona 7alea *ra#o!ei, cu !erile răcoroase şi iernile

friguroase, face ca staţiunea *redeal să fie de un real interes turistic în toate

anotimpurile. raşul *redeal oferă pri!elişti încântătoare, fiind recomandat atât pentru

recreere cât şi pentru refacere din con!alescenţă prin aerul său cu umiditate ridicată şi

nepoluat.

0

8/18/2019 Turismul Montan Romanesc

10/22

6taţiunea dispune de suficiente locuri de cazare pe tot parcursul anului, acestea

fiind repartizate în #oteluri, !ile, pensiuni, ca"ane, campinguri, dar şi cazare în case,

la particulari autorizaţi.

*unctele de atracţie ale staţiunii sunt pârtiile de sc#i cu grade diferite de

dificultate, traseele montane marcate pentru turism, traseele at! realizate în ultimii

ani, telescaunul şi telesc#iurile, precum şi marea di!ersitate de localuri specializate în

arta culinară românească şi internaţională. +u excepţia anotimpului de iarnă la *redeal

munţii din jurul oraşului oferă posi"ilitatea realizării drumeţiilor de neuitat şi

admirarea peisajelor, care au fost, sunt şi !or fi atracţiile turiştilor din toată lumea

sosiţi în această frumoasa staţiune.

+oncursurile culinare din *redeal, prezintă o atracţie nemaipomenită deoarece,

la toate acestea, maiştri culinari specializaţi în ţară, dar şi în străinătate, încântă

 pri!irile, gusturile şi simţirile, cu preparate care îm"ie orice gurmand.

 Sini este una din cele mai importante staţiuni de odi#nă din ţară, furnizând

cele mai "une condiţii de petrecere a timpului li"er dar şi de tratament, în toate

anotimpurile anului, pentru oameni de toate !ârstele. (re un climat su"alpin, cu !eri

răcoroase %media lunii iulie este de /B4/2M+' şi cu ierni nu foarte friguroase pentru o

staţiune montană %media lunii ianuarie este de 41,GM+'. 3emperatura medie anuală este

în jur de 2,GM+ iar media precipitaţiilor E::4/::: mm anual. 6tratul de zăpada căzut

iarna persistă de la sfârşitul lui septem"rie până la sfârşitul lui martie.

  )ucurânduse de excelenţi factori de cură %tonicstimulanţi', clima

caracterizată de o presiune atmosferică scăzută 2K mm coloană de mercur, cu o

atmosferă puternic ionizată, cu un aer curat, fără praf şi alţi agenţi alergici, "ogat în

ozon şi radiaţii ultra!iolete, cu numeroase iz!oare cu ape minerale sulfuroase,

 "icar"onate, calcice, cu magneziu, cu oligominerale, staţiunea 6inaia, numita şi Q*erla

+arpaţilorQ, furnizează condiţii excelente de tratament a neurasteniei, a tul"urărilor aparatului digesti!, a tul"urărilor #epato"iliare, endocrine, respiratorii si alte tul"urări,

dar şi pentru odi#na şi recuperarea potenţialului de muncă.

6inaia oferă locuri de cazare în #oteluri ultramoderne %(lpin, *alace, 6inaia,

&ontana, *ăltiniş, +ota /B::', în multe !ile conforta"ile, în case pri!ate, #anuri şi

 popasuri turistice, ca"ane.

*entru amatorii sporturilor de iarnă există o pârtie de "o" %/G:: m lungime, /1

cur"e şi /19 m diferenţa de altitudine', multe pârtii de sc#i cu grade diferite dedificultate, pârtii de sanie, teleca"ina, telescaun, telesc#i. *entru înotători şi iu"itorii

/:

8/18/2019 Turismul Montan Romanesc

11/22

de saună există "azine la #otelurile &ontana şi 6inaia. Axistă şi multe terenuri de

sport şi săli pentru cinema şi alte spectacole.

*rimul loc ce merită să fie !izitat în staţiune este &ănăstirea 6inaia. Aste încă

o mănăstire acti!ă, cu clădiri datând din /20G. +ălugării ce trăiesc aici sunt cei mai

mulţi foarte "ătrâni, cu #aine tradiţionale, şi sunt foarte "ucuroşi arate turiştilor 

împrejurimile şi să răspundă la orice între"are. &ulţi dintre ei !or"esc germana la fel

de "ine ca şi româna.

Frmătorul popas în staţiune se poate face la *alatul *eleş. (cesta este unul din

cele mai "ine conser!ate palate regale din Auropa. Al a ser!it ca reşedinţă de !ară

 pentru primul rege Do#enzollern al -omâniei, +arol I.

*elişor este situat c#iar lângă *alatul *eleş. (cesta a fost reşedinţa de !ară a

celui de4al doilea rege din dinastia Do#enzollern, erdinand. Nu la fel de mare ca

*alatul *eleş, *elişor oferă mai mult confort.

3.3. STRATE2II E E4/OLTARE A

TURISMULUI MONTAN

În prezent, turismul reprezintă unul dintre cele mai dinamice sectoare

economice, care înregistrează sc#im"ări permanente şi o e!oluţie ascendentă. În

 perioada cuprinsă între sfârşitul celui de4al doilea răz"oi mondial şi până în prezent,

turismul a e!oluat de la o acti!itate cu dimensiuni relati! reduse, de o importanţă

limitată, la cea mai mare industrie de pe glo". (ceastă e!oluţie care s4a desfăşurat pe

 parcursul a numai G: de ani este remarca"ilă şi oferă posi"ilitatea de a ne imagina

importanţa industriei turismului în următorii G: de ani, cu condiţia, desigur, ca

tendinţa înregistrată până în prezent să continue.

"iecti!ul strategic general de dez!oltare a turismului românesc îl reprezintăcrearea unei destinaţii turistice pe plan internaţional competiti!, la ni!elul !alorii

resurselor turistice de care dispune -omânia şi care să impună acest domeniu ca

acti!itate economică prioritară în cadrul sistemului economic naţional.

*racticile managementului şi dez!oltarea turismului dura"il sunt aplica"ile

tuturor formelor de turism în orice tip de destinaţie, incluzând turismul de masă

 precum si alte segmente turistice !ariate.

(stfel turismul dura"il tre"uie 5

//

http://www.ici.ro/romania/ro/turism/c_msinaia.htmlhttp://www.ici.ro/romania/ro/turism/c_msinaia.html

8/18/2019 Turismul Montan Romanesc

12/22

• să folosească optim resursele mediului care reprezintă un element c#eie în

dez!oltarea turismului, menţinând procesele ecologice esenţiale, ajutând la

 prezentarea moştenirii naturale şi "iodi!ersităţii?

•

să respecte autenticitatea socioculturală a comunităţilor gazdă, să păstrezemoştenirea lor culturală existentă, !alorile tradiţionale şi să contri"uie la

înţelegerea şi toleranţa interculturală?

• să asigure operaţii economice de lungă durată şi !ia"ile furnizând "eneficii

socio4economice la toţi participanţii, care să fie distri"uite în mod egal

incluzând locuri de munca sta"ile, ser!icii sociale pentru comunitatea, şi care

să contri"uie la îndepărtarea sărăciei.

*entru ca turismul montan din -omânia să de!ină atracti! pentru turiştiistrăini, dar şi români, tre"uie întreprinse mai multe acţiuni pentru dez!oltarea lui.

 Direcţii strategice:

a' îm"unătăţirea standardelor de calitate pentru transportul pe ca"lu?

 "' delimitarea exactă a domeniului sc#ia"il în staţiunile turistice de interes

internaţional în concordanţă cu legislaţia din domeniului mediului şi agriculturii?

c' îm"unătăţirea infrastructurii specifice agrementului şi creşterea numărului

de ser!iciiHstructuri specializate pe agrement?

d' modernizarea structurilor turistice cu funcţiuni de cazare?

e' creşterea reţelei de ca"ane şi refugii montane în masi!ele montane care nu

 "eneficiază de adăposturi.

  Acţiuni:

a' dotarea la standarde internaţionale şi în conformitate cu legislaţia de

specialitate a tuturor pârtiilor din principalele staţiuni turistice de sc#i?

 "' dez!oltarea şi di!ersificarea agrementului cu accent pe agrementul aprRs sCiJ

în toate staţiunile de sc#i?

c' modernizarea reţelei de ca"ane şi refugii, existentă în prezent în masi!ele

montane din -omânia?

d' creşterea circulaţiei turistice %numărul de turişti' din masi!ele montane care nu

 "eneficiază de structuri turistice cu funcţiuni de cazare.

 Programe:

a' *rogramul 6upersc#i în +arpaţi dez!oltarea şi modernizarea domeniului

sc#ia"il din -omânia.

/9

8/18/2019 Turismul Montan Romanesc

13/22

 "' -eţeaua de ca"ane şi refugii turistice montane. -efacerea ca"anelor turistice

din zona de creastă a masi!elor montane şi construirea unei reţele noi de ca"ane în

masi!e montane care nu "eneficiază de structuri de primire.

c' 6prijinirea dez!oltării reţelei sal!amont din -omânia cu accent pe creşterea

securităţii turiştilor.

  Proceduri:

a' amenajarea de pârtii noi de sc#i?

 "' construirea de instalaţii de transport cu ca"lu pentru persoane?

c' instalarea de ec#ipamente de producere a zăpezii artificiale?

d' instalarea ec#ipamentelor pentru iluminatul nocturn al pârtiilor de sc#i?

e' dotarea cu ec#ipamente pentru întreţinerea pârtiilor de sc#i?

f' reamenajarea şi amenajarea pârtiilor destinate practicării sporturilor de

iarnă, altele decât sc#iul4"iatlon, "o", sanie, sărituri de la tram"ulina, patinoare şi

ec#iparea cu instalaţiile şi ec#ipamentele aferente?

g' reamenajarea şi construirea de refugii montane pentru asigurarea siguranţei

şi primului ajutor în caz de accidente?

#' amenajarea şi construirea reţelei de ca"ane de creastă?

i' amenajarea traseelor turistice montane pentru protejarea turiştilor %marcaje,

ca"lu de asigurare, panouri indicatoare'?

 j' iniţierea unui *rogram complex de modernizare şi dez!oltare a reţelei de

ca"ane, cu precădere în masi!ele deficitare în astfel de structuri turistice, de

dez!oltare a dotărilor pentru agrement şi sporturi de iarnă, de modernizare şi

amenajare a traseelor montane. 6e realizează astfel o oferta competiti!ă, se asigură o

dispersie corespunzătoare în aria montană "enefică pentru siguranţa circulaţiei

turistice şi securitatea turiştilor?

C' crearea unui cadru instituţional şi legislati! pri!ind amenajareacomplexă a ariei montane cu precădere pentru turism.

$in toate cele prezentate reiese că -omânia mai are multe aspecte de clarificat

 pentru a putea fi considerată o ţară cu mare atracţie pentru turismul montan.

/1

8/18/2019 Turismul Montan Romanesc

14/22

3.5. ANALI4A PIEŢEI ÎN TURISMUL MONTAN AL ROMÂNIEI

ÎN ANII *663 ) *667

În continuare se !a realiza analiza pieţei turismului montan în -omânia în

 perioada 9::1 9::2. (ceastă analiză cuprinde5 analiza "azei materiale de cazare şi

analiza cererii turistice, care se !a realiza prin calcularea indicelui de dinamică şi a

structurii.

3.5.1. ANALI4A A4EI MATERIALE E CA4ARE ÎN TURISMUL

MONTAN ÎN ROMÂNIA8 ÎN PERIOAA *663 ) *667

*entru analiza dinamicii capacităţii de cazare în turismul montan este

 prezentat ta"elul de mai jos, în care sunt prezentate date cu pri!ire la numărul

unităţilor de cazare în turismul montan, în perioada 9::1 9::2.

3a"elul 1./. Numărul unităţilor de cazare în turismul montan în -omânia,în perioada 9::1 9::2

  (nul

orme decazare

9::1 9::B 9::G 9::2

: / 9 1 B

Doteluri EG EE 01 /:G7ile turistice /BG /1E /1G /BB

+a"ane turistice KE KK 2K 20(lte structuri BK0 GBK G11 2GG3otal turism montan KEK EG: E9E 0K13otal 1G20 10:: B992 BK/:6ursa5 Breviarul turistic al României, IN6 )ucureşti 9::B49::K, pag.90,1/,92,92

$in datele prezentate în ta"el se o"ser!ă o creştere a unităţilor de cazare din

turismul montan din -omânia, crescând de la KEK unităţi în 9::1 la 0K1 unităţi în

9::2.

/B

8/18/2019 Turismul Montan Romanesc

15/22

  $atele din ta"el sunt prezentate în graficul următor, în care se prezintă

e!oluţia numărului de unităţi de cazare din turismul montan în perioada 9::1 9::25

;raficul 1./. A!oluţia numărului de unităţi de cazare din turismul montanîn -omânia în perioada 9::1 9::2

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1000

2003 2004 2005 2006

hoteluri vile turistice cabane turistice

alte structuri total turism montan

*entru analiza dinamicii se !or folosi formulele5

/::

:

:H  ×=

 y

 y I    t 

 y

t  ? /::/

/H  ×=

−

−

 y

t  y

t t  y

 y I 

3a"elul 1.9. (naliza dinamicii numărului de unităţi de cazare din turismul montan în -omânia, în perioada 9::1 9::2

(nul 3otal 3otal turismmontan

DoteluriIndicii %L'

%total turism montan'Indicii %L'

%#oteluri' y

t  I  :H y

t t  I  /H   −  y

t  I  :H y

t t  I  /H   −: / 9 1 B G 2 K

9::1 1G20 KEK EG /:: 4 /:: 49::B 10:: EG: EE /:E /:E /:B /:B9::G B992 E9E 01 /:G /:2 /:0 /:29::2 BK/: 0K1 /:G /9B //E /9B //1

6ursa5 Breviarul turistic al României, IN6 )ucureşti, 9::B 9::K, pag. 

/G

8/18/2019 Turismul Montan Romanesc

16/22

$in analiza realizată rezultă că numărul de unităţi de cazare din turismul

montan creşte cu 9BL în 9::2 faţă de 9::1. $in analiza indicelui cu "ază mo"ilă

reiese ca ce a mai mare creştere se înregistrează în 9::2 faţă de 9::G %/EL'. Numărul

#otelurilor creşte tot cu 9BL în anul 9::2 faţă de anul 9::1.

3a"elul 1.1. +apacitatea de cazare existentă în turismul montan în -omânia, în perioada 9::1 9::2

  (nul

orme decazare

9::1 9::B 9::G 9::2

: / 9 1 B

Doteluri /:KE2 //9B9 //:EK //E2:7ile turistice 92/G 9B0B 9900 9222+a"ane turistice B:1K B:1E B/B2 B:09(lte structuri /G:9: /BKE: /G22B /12/G3otal turism montan 19BGE 19GGB 11/02 199113otal 9K12/B 9KG0B/ 9E1/0B 9EK/GE6ursa5 Breviarul turistic al României, IN6 )ucureşti 9::B 9::K, pag.

  $in datele din ta"el se o"ser!ă o scădere a capacităţii de cazare din turismul

montan, ajungând la 19911 locuri în 9::2 faţă de 19BGE în 9::1. +apacitatea de

cazare în #oteluri a ajuns în 9::2 la //E2: faţă de /:KE2 în anul 9::1. în cazul !ilelor 

turistice s4au înregistrat scăderi ale capacităţii de cazare în anii 9::B şi 9::G, dar în

anul 9::2 sa înregistrat o uşoară creştere ajungând la 9222 locuri faţă de 92/G în

9::1.

3a"elul 1.B. (naliza dinamicii capacităţii de cazare existente din turismul montanîn -omânia, în perioada 9::1 9::2

(nul 3otal 3otal turismmontan

7ileturistice

Indicii %L'%total turism montan'

Indicii %L'%!ile turistice'

 y

t  I  :H y

t t  I  /H   − y

t  I  :H y

t t  I  /H   −: / 9 1 B G 2 K

9::1 9K12/B 19BGE 92/G /:: 4 /:: 49::B 9KG0B/ 19GGB 9B0B /:/ /:/ 0G 0G9::G 9E1/0B 11/02 9900 /:9 /:9 EE 099::2 9EK/GE 19911 9222 00 0K /:9 //2

6ursa5 Breviarul turistic al României, IN6 )ucureşti, 9::B 9::K, pag

/2

8/18/2019 Turismul Montan Romanesc

17/22

În urma calculării indicilor de dinamică se constată o scădere a capacităţii de

cazare existente în turismul montan cu /L, în anul 9::2 faţă de anul 9::1. În anii

9::B şi 9::G au a!ut loc creşteri ale capacităţii de cazare cu /L respecti! 9L.

+apacitatea de cazare în !ilele turistice a crescut în 9::2 cu 9L faţă de anul 9::1, în

anii precedenţi înregistrându4se scăderi de GL în anul 9::B şi /9L în anul 9::G.

*entru analiza structurii se !a folosi formula următoare5

/::L

/

×=

∑=

k 

i

i

i

i

n

n

n

3a"elul 1.G. (naliza structurii numărului de unităţi de cazare din turismul montanîn -omânia, în perioada 9::1 9::2

  (nul

orme decazare

9::1 9::B 9::G 9::2

: / 9 1 B

Doteluri 9,1E 9,92 9,9: 9,917ile turistice B,:2 1,GB 1,/0 1,:2

+a"ane turistice 9,/0 /,0K /,G0 /,B2(lte structuri /1,B9 /B,:9 /9,2/ /1,0/3otal turism montan 99,:G 9/,K0 /0,G0 9:,223otal /:: /:: /:: /::6ursa5 Breviarul turistic al României, , IN6 )ucureşti 9::B 9::K, pag. 

$in analiza structurii numărului de unităţi de cazare din turismul montan se

constată o scădere în totalul unităţilor de cazare din ţară de la 99,:GL în 9::1 la

9:,22L în 9::2. *onderea #otelurilor este de 9,1EL în totalul unităţilor de cazare în

anul 9::1, această !aloare fiind şi cea mai ridicată. +ea mai ridicată !aloare a

numărului !ilelor turistice se înregistrează tot în 9::1 %B,:2L' la fel ca şi în cazul

ca"anelor turistice %9,/0L'.

1.2. (naliza structurii capacităţii de cazare existente în turismul montan în -omânia, în perioada 9::1 9::2

  (nul

orme de 9::1 9::B 9::G 9::2

/K

8/18/2019 Turismul Montan Romanesc

18/22

cazare

: / 9 1 B

Doteluri 1,0B B,:K 1,0/ B,/1

7ile turistice :,0G :,0: :,E/ :,01)ungalouri /,BE /,B2 /,BK /,B9(lte structuri G,B0 G,12 G,G1 B,KB3otal turism pe litoral //,E2 //,E: //,K9 //,993otal /:: /:: /:: /::6ursa5 Breviarul turistic al României, IN6 )ucureşti 9::B 9::K, pag. 

În urma analizei structurii capacităţii de cazare existente în turismul montan s4

a constatat că în anul 9::1 turismul montan deţinea //,E2L din capacitatea de cazare

existentă în -omânia, scăzând până la //,99L în anul 9::2.

;rafic 1.9. 6tructura capacităţii de cazare existente în turismul montan în -omânia,în anul 9::1

hoteluri vile turistice cabane turistice alte structuri

;rafic 1.1 6tructura capacităţii de cazare existente în turismul montan în -omânia,în anul 9::2

/E

8/18/2019 Turismul Montan Romanesc

19/22

hoteluri vile turistice cabane turistice alte structuri

3.5.*. ANALI4A CERERII TURISTICE ÎN TURISMUL MONTAN ÎN

ROMÂNIA8 ÎN PERIOAA *663 ) *667

În continuare se !a prezenta şi analiza sosirile şi înnoptările turiştilor în

structurile de primire cu funcţiune de cazare turistică din staţiunile montane în

 perioada 9::1 9::2.

În ta"elul următor sunt prezentate sosirile turiştilor români şi străini în

structurile de primire cu funcţiune de cazare turistică din staţiunile montane în

 perioada 9::1 9::2.

3a"elul 1.K. 6osiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiune decazare turistică din staţiunile montane, în perioada 9::1 9::2

(nul

orme decazare

9::1 9::B 9::G 9::2

: / 9 1 B

Doteluri

din care străini

B2::KK B010G0 G:B01B GB:/01

EB1:9 0K09G 0910E KK00K7ile turistice G/EE2 GEBK2 29GE0 2/02E

/0

8/18/2019 Turismul Montan Romanesc

20/22

din care străini 99/B 11G9 B9/B 1G2G+a"ane turisticedin care străini

K191B 2/1KE G9/9K GKGEK90EK 12GG 1202 9G:K

(lte structuridin care străini

/29211 999BEG 9:E1:9 991:0EEG2G //9B0 /9B/B /9G12

3otal turism montandin care străini

KBKE1: E1290E E9K0G9 EE9EB20E:2E //2/E/ //9K99 022:G

6ursa5 Breviarul turistic al României, IN6 )ucureşti 9::B 9::K, pag. 

$in datele prezentate în ta"elul de mai sus se constată o creştere a numărului

de turişti sosiţi în unităţile de cazare din staţiunile montane, astfel în 9::1 au fost

KBKE1: turişti din care 0E:2E străini, iar în anul 9::2 au fost EE9EB2 turişti din care

022:G străini. În #otelurile din staţiunile montane numărul turiştilor a crescut la

GB:/01 în 9::2 faţă de B2::KK în 9::1, însă a scăzut numărul turiştilor străini de la

EB1:9 în 9::1 la KK00K în 9::2.

;raficul 9.B. A!oluţia numărului de turişti în structurile de cazare din turismulmontan, în perioada 9::1 9::2

2003 2004 2005 2006

hoteluri vile turistice cabane turistice

alte structuri total turism montan

9:

8/18/2019 Turismul Montan Romanesc

21/22

3a"elul 1.E. (naliza dinamicii sosirilor de turişti în staţiunile montane din -omânia,în perioada 9::1 9::2

(nul 3otal turismmontan

DoteluriIndicii %L'

%total turism montan'Indicii %L'

%#oteluri' y

t  I  :H y

t t  I  /H   − y

t  I  :H y

t t  I  /H   −: / 1 B G 2 K

9::1 KBKE1: B2::KK /:: 4 /:: 49::B E1290E B010G0 //9 //9 /:K /:K9::G E9K0G9 G:B01B /// 00 //: /:99::2 EE9EB2 GB:/01 //E /:K //K /:K

6ursa5 Breviarul turistic al României, IN6 )ucureşti, 9::B 9::K, pag. 

$upă analiza realizată se constată o creştere a sosirilor în staţiunile turistice

montane cu /EL în anul 9::2 faţă de anul 9::1, iar în cazul #otelurilor creşterea este

de /KL.

 3a"elul 1.0. Înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiune de cazareturistică din staţiunile montane, în perioada 9::1 9::2

(nul

orme decazare 9::1 9::B 9::G 9::2

: / 9 1 B

Doteluridin care străini

//10EG: /9/0:BE /9KKEB1 /9K09BE/EK02K 992KK9 991/B/ /09GKB

7ile turisticedin care străini

/B2/21 /2B:1E /B092/ /G2G11B9G2 E221 EBG9 E992

+a"ane turisticedin care străini

/1GGGB //2E:K /:21K/ //9K:KB:01 GBGK B00B BB2B

(lte structuridin care străini

BGB2G0 G2:BGE BK0:1: G/1GG09:BG1 90B2: 92K2B 9091E

3otal turism montandin care străini

/EK2992 9:2:1G/ 9:/9B02 9:29:BK9/2K20 9K:1G9 9211G/ 91BG:9

6ursa5 Breviarul turistic al României, IN6 )ucureşti 9::B 9::K, pag. 

$in ta"el se o"ser!ă o creştere a numărului de înnoptări în structurile de

 primire cu funcţiune de cazare turistică de la /EK2992 în 9::1 la 9:29:BK în 9::2.(

crescut şi numărul înnoptărilor în #oteluri %//10EG: în 9::1 la /9K09BE în 9::2' şi

!ile turistice %de la /B2/21 în 9::1 la /G2G11 în 9::2' pe când în cazul ca"anelor 

turistice se înregistrează o scădere, de la /1GGGB în 9::1 la //9K:K în 9::2.

9/

8/18/2019 Turismul Montan Romanesc

22/22

3a"elul 1./:. (naliza structurii înnoptărilor în structurile de primire turistică cufuncţiune de cazare turistică din staţiunile montane, în perioada 9::1 9::2

  (nulorme decazare

9::1 9::B 9::G 9::2

: / 9 1 B

Doteluri 2:,KG G0,/K 21,G: 29,:B7ile turistice K,02 K,02 K,B9 K,G0+a"ane turistice G,2K G,2K G,9E G,B2(lte structuri 9K,9: 9K,9: 91,E: 9B,0/3otal turism montan /:: /:: /:: /::6ursa5 Breviarul turistic al României, IN6 )ucureşti 9::B 9::K, pag. 

În urma analizei structurii înnoptărilor se o"ser!ă ca #otelurile deţin cea mai

mare pondere în total adică de 2:,KG în 9::1, crescând până la 29,:B în 9::2.

*onderea înnoptărilor în !ilele turistice a scăzut de la K,02 în 9::1 la K,G0 în 9::2, la

fel ca şi în cazul ca"anelor turistice aceasta scăzând de la G,2K în 9::1 la G,B2 în 9::2.

$in analizele realizate s4a o"ser!at că doar capacitatea de cazare a scăzut dar 

într4o foarte mică măsură, toţi ceilalţi indicatori folosiţi au înregistrat creşteri. $in

această analiză reiese faptul că turismul montan din -omânia este în creştere dar maiare ne!oie de aplicarea unor strategii pentru a se alinia la turismul montan din alte ţări

europene.