+ All Categories
Home > Documents > Turismul Cultural in Bucuresti

Turismul Cultural in Bucuresti

Date post: 16-Nov-2015
Category:
Upload: masterclauu
View: 59 times
Download: 4 times
Share this document with a friend
Description:
Turismul Cultural in Bucuresti
40
Motto : Nu ştiu de ce, pe cât m-afund în viaţă mă simt atras de fleacuri omeneşti, şi-mi place-n anotimpul de vacanşă să-ntârzii, să rămân în Bucureşti . Adrian Paunescu Capitala a Romaniei, Bucurestiul, se afla la 60 de km distanta de batranul Istros si la 100 km de culmile Carpatilor, in plina campie si incadrat de o salba de lacuri, impodobit cu tei si salcii si strajuit de plopi, se afla de peste cinci veacuri vechea cetate de scaun Bucuresti, astazi un oras modern. Conceptul de turism cultural Definirea acestei forme de turism ridica dificultati deoarece implica delimitarea a doua concepte, si anume cultura si turismul. Daca s-ar avea in vedere o simpla definire a acestei forme de turism prin consumul cultural al turistilor, atunci dilemele de genul manifestarilor culturale ale turistilor ar disparea. Cultura este un termen foarte greu de definit, care a suferit multiple transformari de-a lungul timpului, in prezent aceasta putand fi definita ca un proces de dezvoltare intelectuala, spirituala si estetica, ca indicative ale unui “mod de viata” specific sau ca un ansamblu al operelor si practicilor activitatii intelectuale si artistice. Tot mai adesea se poate vorbi, in literatura de specialitate, despre doua acceptiuni ale termenului de cultura, si anume: cultura ca proces si cultura ca produs. 1
Transcript

Motto :Nu tiu de ce, pe ct m-afund n viam simt atras de fleacuri omeneti,i-mi place-n anotimpul de vacans-ntrzii, s rmn n Bucureti.Adrian Paunescu

Capitala a Romaniei, Bucurestiul, se afla la 60 de km distanta de batranul Istros si la 100 km de culmile Carpatilor, in plina campie si incadrat de o salba de lacuri, impodobit cu tei si salcii si strajuit de plopi, se afla de peste cinci veacuri vechea cetate de scaun Bucuresti, astazi un oras modern.

Conceptul de turism culturalDefinirea acestei formede turism ridica dificultati deoarece implica delimitarea a doua concepte, si anume cultura si turismul. Daca s-ar avea in vedere o simpla definire a acestei forme de turism princonsumul cultural al turistilor, atunci dilemele de genul manifestarilorculturale ale turistilor ar disparea.Culturaeste un termen foarte greu de definit, care a suferitmultiple transformari de-a lungul timpului, in prezent aceasta putand fidefinita ca un proces de dezvoltare intelectuala, spirituala si estetica, caindicative ale unui mod de viata specific sau ca un ansamblu aloperelor si practicilor activitatii intelectuale si artistice.Tot mai adesea se poate vorbi, inliteratura de specialitate,despre doua acceptiuni ale termenului de cultura, si anume: cultura caproces si cultura ca produs.Prima abordare,cultura ca processe refera la conduita acceptatain cadrul unui grup social. Grupurile sociale au roluri si standardespecifice care difera de la o cultura la alta. Aceste grupuri pot fiprimare( familia, prietenii)sausecundare( uniuni, fraternitati etc). Dacase are in vedere rolul fiecarui individ in cadrul grupului si al moduluide abordare al vacantelor ca mod de relaxare si cunoastere al altoroameni se poate stabili faptul ca procesul invatarii prin intermediulsocietatii si al transmiterii culturii din generatie in generatie esteesential in educarea copiilor. Calatoria este o experienta care se invatasi de aceease poate demonstra importanta incurajarii participarii laexcursii inca din copilarie. Cultura poate fi influentata atat de factoriinterni, cat si externi, in cadrul unui grup, anumiti indivizi, tind sa seafirme ca leaderi datorita unei educatii mai vaste, a unor venituri mairidicate sau a pozitiei sociale. Astfel in practica s-a constatat faptul cao destinatie este vizitata mai intai de catre o elita, care este apoi urmatasi de catre celelalte persoane. In cazul factorilor externi influentele semanifesta prin schimbarea atitudinii fata de tara de destinatie saudescoperirea pasiunii pentru bucataria acesteia. Calatoriile pot stimulavanzarile tarii de destinatie, de exemplu o excursie inGermaniapoate avea ca efect cumpararea unui autoturism.In acest sens, Clarke a considerat cultura ca fiind procesul princare oamenii dau sens personalitatii lor. Granitele unor grupuri socialesi implicit ale unei culturi, pot acoperi o colectivitate cu dimensiunidiferite si care sa desfasoare activitati specifice. Acest concept isi areradacinile in antropologie si sociologie.Cultura ca produs isi are radacinile in critica literara, fiind privitaca rezultat al activitatilor individuale sau de grup careia i se asociaza oanumita interpretare. Cultura elitista se refera, de exemplu, la operelemarilor artisti.Analizand aceste doua concepte s-a stabilit faptul ca scopulturistilor care cauta autenticitatea, in timpul calatoriilor lor il reprezintacultura ca proces ( MacCannell,Cohen ). Crearea manifestarilorculturale specifice consumului ocazionat de o calatorie este stranslegata de prezenta turistilor. Astfel, cultura ca produs este transformataprin intermediul turismului in cultura ca proces. Produsele culturalerezultate pot atrage in timp autenticitatea lor si pot fi acceptate atat dinperspectiva turistilor cat si a producatorilor de cultura.Cultura poate fi definita astfel: in sensul cel mai larg, culturapoate fi astazi definita ca ansamblu al trasaturilor distincte, spirituale simateriale, intelectuale si afective care caracterizeaza o societate sau ungrup social. Ea inglobeaza, in afara literelor si artelor, modul de viata, drepturile fundamentale ale fiintei umane, sistemele de valori,traditiile, credintele. Cultura confera omului capacitatea de reflectieasupra propriei persoane, este cea care ne face fiinte umane, rationale, critice si angajate etic. Prin intermediul ei discernem valorile sialegem, prin ea omul se exprima, se constientizeaza pe sine insusi, serecunoaste asa cum un proiect isi analizeaza realizarile, cauta faraincetare noi semnificatii si creeaza opere care il transcend, Louden astabilit o lista defactoridemni de luat in seama in analizarea uneiculturi. Aceastaanaliza se recomanda inaintea realizarii unui plan demarketing.Primul dintre acesti factori se referala stabilirea celor maisemnificative motivtii culturale.In comparatie cumotivatiile turistilordin Statele Unite, cei dinGermaniaau ca principala motivatie statutul,in timp ce pentru cei din Japonia acesta este cel mai importantargument pentru o calatorie. Astfel sunt stabilite nevoile pe careoamenii vor sa si le satisfaca.Al doilea factor consta indeterminarea trasaturilor definitoriiale comportamentului consumatoruluicare se concretizeaza infrecventa plecarilor in vacanta a acestora. In Marea Britanie, deexemplu majoritatea vacantelor se organizeaza vara, iar cei care isipermit sa calatoresca si in extrasezon.Evolutia turismului culturalBogatia culturala a continentului European a avut o deosebitaimportanta in plasarea Europei pe o pozitie privilegiata in ceea cepriveste destinatiile turistice. Turistii din diferite epoci au gasit inEuropa un mod de satisfacere a nevoilor lor culturale.Inca din antichitate, oamenii calatoreau pentru a descoperiicultura vechilor civilizatii, greaca si egipteana. Mai tarziu, in EvulMediu oamenii calatoreau pe baza unei motivatii spirituale, dandnastere unei noi forme de turism si anume turismul de pelerinaj. Ei audezvoltat itinerarii celebre si moderne, cum ar fi cel din nordul Spaniei de la Santiago de Compostella.Grand Tour- infiintat in sec. al XVII-lea a avut unrol deosebit inaparitia cuvantului turism. Turul cuprindea orase si locuri din vestulEuropei si avea ca scop principal educatia si placerea. Majoritateacelor care calatoreau catre Europa continentala apartineau aristicratieicare doreau sa dobandeasca o cultura de tip clasic. Tinerii aristocraticalatoreau pe parcursul a doi sau trei ani, in compania unui tutore, prinFranta,Germania, Elvetia si Olanda. Orasele Italiei erau considerateadevarate premii acordate acestora.Dezvoltarea fireasca ce a caracterizat sfarsitul de secol XVIII acondus la modificarea Grand Tour-ului datorita schimbarii sursei deprovenienta a turistilor. Setea de cunoastere a celor ce apartineau claseimijlocii, cu nivel educational mai scazut si cu posibilitati financiaremodeste au atras o abordare romantica a marelui tur punandu-se accentasupra perspectivelorromantice. Abordarea romantica a fost de asemenea promovata si de catre aristocratii familiarizati cu o cultura deelita si aflate in cautarea unor destinatii exotice. Treptat accentulasupra caracterului educational al culturii s-a deplasat catre cultura casursa de placere si distractie.Perspectiva moderna a universitatii a condus la abordarea decatre cultura europeana a unor produse diferentiate, care apartindiferitelor epoci, dar care sunt oarecum omogene din punct de vedereestetic. Participarea la diferitele evenimente culturale a condus laaparitia muzeelor din Europa in secolul al XVII-lea si al XIX-lea. Muzeele erau organizate pentru a arata intregi realizari artistice siindustriale. Prin creareaacestora s-a concretizat ideea de universitateculturala. O alta modalitate de prezentare a progresului a fostdesemnata de punerea la dispozitie a turistilor, a fabricilor, ceea ce amarcat aparitia turismului industrial cu un rol bine definit concretizatin consolidarea increderii in progres. Anii 80 au marcat o perioada deascensiune a turismului industrial ce urmarea in mod deosebitobtinerea unui profit pe seama nostalgiei fata de realizarile industrialeale trecutului.Aparitia si expansiunea muzeelor, precum si manifestarileculturale destinate publicului au condus la cresterea turismului, indreptarea ofertei turistice catre alte segmente de piata cum ar fi clasamijlocie in sec. al XIX-lea a condus la aparitia pachetelorturisticecare cuprindeau calatorii in Italia si Grecia. Pachetele turistice se bazaupe aspecte culturale si dadeau posibilitatea clientilor de a-si satisfacenevoile de cultura alaturi de aristocratii care participa la Grand Tour. Aspiratiile clasei mijlocii de a cunoaste cat mai multe evenimenteculturale alaturi de aristocrati desemneaza importanta motivatieiculturale in cadrul turismului european de dinaintea primului razboimondial.CaracteristicileturismuluiculturalTurismul culturalfavorizeaza vizitarea unor centremultiple deinteres, se adreseaza unor grupuri turistice mai putin numeroase, sepractica indiferent de sezon.Se poate dezvolta si poate eliminaefectele negative ale turismului de masa. Persoanele participante la oasemenea forma de turism sunt acelea care poseda o educatie deosebita, un nivel cultural ridicat sau altfel spus un capital cultural. Acestapermite posesorului sau sa recunoasca si sa interpreteze diferiteleelemente culturale.Operele de arta prezinta interes si pot fi interpretate de catre opersoana care poseda cunostinte in domeniul cultural care au dreptsursa atat educatia institutionala. Turismul cultural presupune un costeconomic si un cost de oportunitate ce justifica o investitie mai maredecat celelalte forme ale turismului, cultura, definite ca fiind un act alcultivarii subliniaza puternica legatura dintre cultura si educatie, lipsite inca dinsecolul al XVII-lea cand marea aristocratie era interesata de participarea la marele tur. Pornind de la aceasta forma de educatie si datorita diversificarii metodelor de instruire, treptat sistemuleducational a scos la iveala tot mai multe mijloace de transmitereacapitalului cultural.Turismul cultural presupune agrement, recreere, destindere.Motivatia turistica culturalaMotivatia turistica culturala este deosebita de celelalte, deoarecedestinatia este exacta, precisa, nu poate fi schimbata si se prezinta subtrei forme: educationala, de autoregasire si de obtinere sau de pastrare a unui prestigiu social.Evident, cea mai importanta este motivatia educationala, deoarece turistul are ca scop informarea. Dobandirea unui capitalcultural reprezinta atat o necesitatepentru participarea efectiva laturismul cultural cat si o motivatie turistica. In ceea ce priveste autoregasirea, motivatia presupune contactul cu alta cultura, un elementnatural si filozofic. Ca sursa de refacere spirituala este o motivatie extrem de importanta si se manifesta cel mai adeseain cazulturismului de pelerinaj. Cea de-a treia motivati este aceea de a obtineprestigiu social prin care o clasa sociala se distinge de toate celelalteprin educatie, ocupatie, locul de rezidenta si prin consumul de marfuri. Consumul de marfuri de origine cultural include pe langa produselepropriu-zise si experientele turistice. Dobandirea unui nou capital cultural ofera o sursa importanta de distinctie. Toate elementele denatura culturala sunt aflate intr-o interdependenta ce da nastere unuimediu diferentiat in functie de clasele sociale. Conform studiilorefectuate nu toti turistii sunt motivati cultural. In acest sens, Bywaterimparte turistii in trei categorii: motivati vultural(13%), interesati cultural(30%)si atrasi cultural(50%). Majoritatea vizitatorilorculturali este formata din cei atrasi cultural care manifesta un interessecundar pentru cultura, dar reprezinta in acelasi timp un importantsegment de piata. Turismul cultural este privit tot mai mult ca o forma de relaxare, majoritatea turistilor(60%) vizand cel putin un muzeu in timpul unei excursii pentru turistii culturali din Europa inzestrati cu uncapital cultural, acesta este un mijloc de dezvoltare spirituala.Resursele si formele turismul culturalMunster a avut in vedere o clasificare de tip elivist a resurselorturismului cultural si atractii:-monumente (cladiri religioase si publice, case istorice, castele,parcuri, gradini fortificatii locuri arheologice si cladiri industrialearheologice);-muzee (etnografice si de arta);-itinerarii cultural-istorice, ocazionate de manifestari culturale-parcuri tematice cultural-istorice, arheologice si arhitectonice-evenimente cultural-istorice (festivaluri religioase, manifestari populare)-artistice( festivaluri si expozitii de arta)Dupa parerea expertilor OMT, in cadrul turismului cultural suntincluse: turismul pentru tineret, in care predomina caracterul cultural, inclusiv calatoriile de studii, pentruinvatarea unei limbi straine tabereinternationale pentru tineret; turismul rural, sejururi la familiileregiunii tarii vizitate; sejururi in sate de vacanta integrate in mediulcultural; vacante active calatoriile tematice; circuite cu teme si participare la diverse manifestari culturale; schimburi reciproce de artisti, scriitorii si manifestarile prilejuite de acestea, pelerinaje lalocuri sfinte si monumente istorice. Cresterea nivelului de cultura si agradului de civilizatie de la un an la an reprezinta turismulo cultural ca fiind considerat turismul viitorului.

Asezare geografica

Bucurestii, situat la intretaierea imaginara a paralelei 4424'49"latitudine Nordica cu meridianul 2605'48"longitudine estica , se intinde pe o suprafata de 228 kmp. Bucuretiul se afl n sud-estul Romniei, ntrePloietila nord iGiurgiula sud. Oraul se afl nCmpia Vlsiei, care face parte dinCmpia Romn. La est se aflBrganul, n partea de vestCmpia Gvanu Burdea, iar la sud este delimitat deCmpia Burnazului.Cmpia Bucuretiului, subunitate a Cmpiei Vlsiei, se extinde n N-E i E pn la Valea Pasrea, n S-E i S pn la Cmpul Clnului i Lunca Arge-Sabar, n S-V tot pn la Lunca Arge-Sabar, iar n N-V pn la Cmpia Titu. S-a format prin retragerea treptat a lacului cuaternar, ca urmare a micrii de nlare a Carpailor i Subcarpailor i a intenselor aluvionri. n Pleistocenul superior aluviunile au fost acoperite cu loess i depozite loessoide, iar la nceputul Holocenului depresiunea era complet exondat. n acest timp rurile i prelungesc cursurile i i intensific eroziunea liniar n ptura groas de loess, fragmentnd astfel cmpia.Cmpia Bucuretiului are altitudini cuprinse ntre 100-115 m, n partea nord-vestic, i 50-60 m, n cea sud-estic, n lunca Dmboviei. Oraul propriu-zis se desfoar ntre 58 m i 90 m altitudine. Peste 50% din suprafaa sa se ncadreaz n intervalul hipsometric de 80-100 m, iar pantele nu depesc valoarea de 2o. Fragmentarea este mai accentuat n jumtatea estic, unde se ajunge la 1-1,5 km/km2.Relieful cmpiei este constituit dintr-o succesiune de cmpuri (interfluvii) i vi (cu terase i lunci) care se succed de la nord ctre sud: Cmpul Bneasa (sau Otopeni), situat la nord de Valea Colentinei, are altitudini de 90-95 m i densitatea fragmentrii mai mare n sectorul sudic, de 0,5-1 km/km2. La contactul cu versantul Vii Colentina, pantele pot depi 5o. Valea Colentinei este asimetric (datorit versantului drept mai abrupt) i puternic meandrat. La intrarea n Bucureti are limea de 0,5 km, iar la ieire, de 1,5 km. n lungul ei apar dou terase joase (de 2-3 m i de 4-6 m) i martori desprini din cmpuri sau din terase. Lunca este larg i bine dezvoltat pe ambele maluri, ns din cauza lucrrilor de regularizare a fost acoperit de apele lacurilor de acumulare. Se mai pstreaz doar cteva popine sub forma unor insule: Plumbuita, Ostrov, Dobroeti i Pantelimon. Cmpul Colentinei (sau Giuleti-Floreasca), cuprins ntre rul omonim i Dmbovia, acoper circa 36% din teritoriul Municipiului, avnd o nclinare uoar pe direca NV-SE (ntre 80 i 60 m altitudine). Densitatea fragmentrii are valori cuprinse ntre 0 i 1 km/km2. Valea Dmboviei este spat n loess, avnd malul drept mai abrupt i nalt (aproximativ 10-15 m), iar cel stng mai cobort (ntre 4-5 m n amonte i 7-8 m n aval). Terasele sunt dezvolte, predominant, pe partea stng a rului i sunt n numr de patru. Pn la amenajarea cursului, n lunc se gseau piscuri, popine, renii, grinduri, ostroave i maluri abrupte. n prezent se mai pstreaz o serie de piscuri (Uranus-Mihai Vod) i popine (Dealul Mitropoliei, Colina Radu Vod, Movila Mare). Cmpul Cotroceni-Berceni (sau Cotroceni-Vcreti) se desfoar ntre Valea Dmboviei, la nord, i de rul Sabar, la sud. Scade n altitudine de la vest (90 m) spre est (60 m), predominnd treptele hipsometrice de 70-80 m i 80-90 m, iar densitatea fragmentrii ajunge pn la 0,5-1 km/km2

Clima Climan capital este specific Romniei, respectivtemperat-continental. Sunt specifice patru anotimpuri,iarn,primvar,varitoamn. Iernile n Bucureti sunt destul de blnde cu puine zpezi i temperaturi relativ ridicate, n timp ce n ultimii ani verile sunt foarte calde, chiar caniculare (cu temperaturi foarte ridicate de pna la 35 grade Celsius) i cu puine precipitaii. Aceasta face ca diferenele de temperatur iarn - var s fie de pn la 50 de grade.

Preistoria BucurestiuluiRezultatele cercetrilor arheologice atest c teritoriul pe care se afl Bucuretiul a fost locuit nentrerupt nc dinepoca paleolitic(achii tioase din cremene, un nucleu de silex descoperite pe malul Lacului Fundeni, carierele de nisip din Pantelimon, dealurile de la Mihai-Vod i Radu-Vod). Au fost scoase la iveal numeroase aezrineolitice; din perioada culturiiDudetis-au descoperit urme la Dudeti, pe malul Lacului Cernica, pe malul Lacului Fundeni etc. Din perioada culturiiBoians-au gsit urme la Glina, Dudeti, Celu, Bucuretii-Noi, Giuleti, Dealul Spirei, Pantelimon. La Cernica s-a gsit una din cele mai mari necropole dinEuropadin perioada Boian. n morminte s-au descoperit i perle din minereu de cupru, cele mai vechi din ar i printre cele mai vechi din Europa.Din perioadaculturiiGumelnias-au gsit aezri la Glina, Jilava, Mgurele .a. La Chitila s-a descoperit o brr de aram, cu capete n form de arpe. Acest tip de brar st la originea altor brri cu capete de arpe realizate ns mai trziu. Se confirm astfel prerile istoricilorVasile PrvaniNicolae Iorgac arta traco-dacilor are origini n milenii anterioare.S-au descoperit urme din culturaTei(a douaetap a bronzului): securi de bronz, cuite, ace, vrfuri de sgei etc., dinepoca fierului, n special din partea a doua a epocii, care coincide i cu nceputul culturii geto-dacilor. La Blceanca s-au descoperit dou aezri cu zece bordeie i ase locuine de suprafa. Urme ale unei locuiri ndelungate s-au gsit submnstirea Mihai-Vod. S-au descoperit: cuptoare de ars oale, ceti dacice, o moned din timpul mpratului roman Galienus, cosoare, rnie rotative etc.Descoperirile dinsecolul al IV-leaconfirm coexistena n zona Capitalei a unor populaii dacice cu goii i sarmaii de ramur alanic i faptul c existau relaii cu romanii. Din secolele VI-VII s-au descoperit pe malurile Colentinei iDmbovieisemibordeie cu o camer, cu cuptor de gtit i unelete casnice, ceramic. n secolele X-XIV urme de aezri s-au gsit pe malurile tuturor apelor din zon, bordeie cu cuptoare de gtit i nclzit, ceramic fin, monezi, urme ale culturiiDriduLa Pipera, n Bucuretii Noi, n Piaa de Flori, la Crngai i la Giuletii-Srbi au fost descoperite aezri ale populaiei vechi romneti din secolele X-XI, iar n pdurea Pantelimon, pe malul Lacului Tei, aezri din secolele XII-XIV. ncepnd cusecolul al XV-lea, mrturiile arheologice se completeaz cu izvoare scrise.Intemeierea si atestarea istorica Stema orasului Bucuresti in 1868Tradiia spune c ntemeierea oraului s-a realizat n vremea lui Bucur, pe care unii l cred cioban, alii pescar, boier, haiduc. Prima consemnare n scris a acestei tradiii este cea din1761, a clugrului franciscan Blasius Kleiner.O alt tradiie, dinsecolul al XVI-lea, vorbete despreNegru Vodca ntemeietor al Bucuretiului. Primul care scrie despre acest lucru este raguzanul Luccari, dup o cltorie prinara Romneascn timpul luiMihai Viteazul. Printr-un document al domnitoruluiMircea cel Btrndin1410Bucuretiul este numit Cetatea noastrPrima atestare documentar cert a Bucuretiului dateaz din1459, cnd prin hrisovul din20 septembrie, domnitorulVlad epescutete de dri i ntrete dreptul de proprietate al unor locuitori. Documentul, foarte deteriorat, a fost descoperit n jurul anului 1900. Vlad epe petrece patru din cei ase ani de domnie n cetatea Bucureti, preferndu-l reedineiTrgovite.(...) Pe acela Domnul Dumnezeu s-l nimiceasc i s-l ucid aici cu trupul, iar n veacul viitor sufletul lui, s fie prta lui Iuda i lui Arie i cu ceilalti care au spus: sngele lui asupra lor i asupra copiilor lor, ceea ce este i va fi in veci, amin(...)"Acest bluestem este sfarsitul documentului in care este atestat orasul Bucuresti , oras care intra in istorie oarecum ciudat.In timpul domniei luiRadu cel Frumos, fratele lui Vlad epe, 18 din cele 25 de documente care au nscris pe ele locul de unde au fost emise sunt din Cetatea de Scaun Bucureti.Mircea Ciobanun timpul domniei sale ridic un palat domnesc numit mai trziuCurtea Veche; n1558-1559n curtea domneasc se construiete o biseric, cea mai veche construcie pstrat n forma sa original iar n1562se ridic i biserica Sf. Gheorghe cunoscut ca Sf. Gheorghe-Vechi sau cel romnesc dup ceConstantin Brncoveanuconstruiete n1707Sf. Gheorghe-Nou sau cel grecesc.Oraul se dezvolt continuu iar dinsecolul al XVII-lease ntinde i pe malul drept alDmboviei; n partea de vest se ntinde pn n zona Cimigiu iar n est pn la interseciaCii MoilorcuHristo Botevde astzi. n1563este menionat pazarul (de la turcesculbazar), piaa Bucuretiului situat n apropierea Curii domneti. Zece ani mai trziu, n1573Alexandru al II-lea Mirceanfiineaz lamnstirea Plumbuitaprima tipografie cunoscut din Bucureti.n septembrie1593Mihai Viteazul devine domn al rii Romneti iar n1594ncepe lupta antiotoman. La15 august1595Capitala este ocupat de turci;Sinan Paantrete oraul spnd un an lat de circa 6 metri i tot att de adnc i ntrituri la marginea anului din dou rnduri de trunchiuri de copaci ngropai care aveau spaiul dintre ei umplut cu pmnt. Bisericile au devenit Moschei. La retragerea turcilor din Bucureti, n octombrie 1595, Sinan Paa a prdat i aincendiat oraul.

Intrarea lui Carol in Bucuresti 1866

Bucurestiul in perioada interbelica nperioada interbelic, Bucuretiul cunoate ultima sa epoc de nflorire administrativ i cultural, caracterizat printr-o coeren a organizrii i o nalt calitate a soluiilor edilitare, care nu au mai fost ntrunite pn n prezent. Sistematizarea oraului continu dup planurile din ultimii ani de domnie a regelui Carol I. Transportul public se modernizeaz, n anii 1930 aprnd tramvaiele electrice i primele autobuze. Se construiete intens, n special n centrul oraului. Stilurile abordate de arhiteci sunt variate n ciuda pregtirii multora dintre ei n colile de specialitate franceze, ei se opun viziunii conservatoare promovate n cadrul acestora, n schimb propunnd prin proiectele lor o lectur original a armoniei arhitecturale clasice, ce este tratat n cheie modernist de tip occidental (Bauhaus) sau n cheiaistoristspecific aarhitecturii neobrncoveti, n direcia deschis deIon Mincu. Oraul se extinde ctre periferii, ajungnd la o suprafa ntructva comparabil cu cea actual; rmne nerezolvat problemamahalalelormrginae, lipsite de utiliti de baz i fiind constituite din cldiri precare, de o nfiare rural adeseori srccioas.Viaa cultural-social a Bucuretiului ajunge la un nivel fr precedent, confirmnd porecla de mic Paris (sau Paris alBalcanilor, dei improprie din punct de vedere geografic). Accesul la cultur al bucuretenilor, dei centralizat ntr-un perimetru restrns din suprafaa oraului, nsumeaz spectacole de teatru i muzicale, proiecii cinematografice, o ofert bogat a editurilor i a bibliotecilor, toate acestea ntr-o atmosfer amintind pe ct posibil de modelele din apusul european. De asemenea, se construiete noiunea de lux, ntr-o msur comparabil cu cel occidental. Educaia nregistreaz progrese, iar atmosfera public este una bine manierat, cultivat; pe de alt parte, problema analfabetismului nu este nc rezolvat.La nceputul anilor 1940, Bucuretiul trece prin dou momente dificile:cutremurul din 1940i bombardamentele aliailor (Regatul Unit,Statele Unite ale Americii) din 1944. Din cauza numeroaselor pierderi umane suferite la cutremur (de exemplu, lablocul Carlton, aflat pe actualul bulevard Nicolae Blcescu), pe viitor se va pune problema echiprii antiseismice a cldirilor nalte. Cldirile distruse n 1944 (vechiulTeatru Naionalde peCalea Victoriei, corpulUniversitiide pe bulevardul Regina Elisabeta .a.) vor determina prima modelare a oraului dup 1944.Obiective turistice Casa Vernescu

Un loc cu totul deosebit este Casa Vernescu - fiind una dintre minunatele surprize, un loc unde trecutul si prezentul se intalnesc intr-un destin de exceptie.In timpul celei de-a doua domnii in Tara Romaneasca a lui Constantin Racovita, in 1763, Jean-Baptiste Linche, nobil francez din Marsilia, devine secretarul de limba franceza al domnitorului. Contele Jean-Baptiste Linche se casatoreste cu o romanca si are un fiu, Filip Lens, devenit mai tarziu boier valah, care construieste casa in 1821. Filip Lens se casatoreste cu Lisaveta Balotescu-Carpinisanu si ii ofera acest palat ca dar de nunta. Tot el reface cladirea, dupa incendiul din 1822, transformand-o in cea mai frumoasa casa bucuresteana a vremii.

Gradina CismigiuGrdina Cimigiu a fost creat de arhitectul peisagist Carl F.W.Meyer venit n vara anului 1843. Aceasta a fost amplasat pe un teren mltinos, cu multe bli, cu izvoare subterane care nu seac niciodat. nc de pe timpul domnitorului Bibescu se ridica problema secrii blii din centrul Bucurtiului care era un focar de infecie. Din 1851 a inceput o activitate febril, aducndu-se zeci de mii de care de pmnt, executndu-se noi plantaii, materialul fiind adus de la Viena (platani, liriodendroni, magnolii, aluni, peri, frasini pletoi, meri decorativi). Inaugurarea a avut loc pe 22 martie 1860. n perioada anilor 1878-1884 se cedeaz o parte din Grdina Cimigiu pentru deschiderea Bulevardului Regina Elisabeta. Suprafaa actual este de cca. 14 ha

Puncte de atracie :Grdina de trandafiri- compus din mici ziduri de piatr pergole de lemn, lanuri de fier pentru a expune numeroase soiuri de trandafiri agtori;Rondul roman- care este o platform circular cu diametrul de 20 m sub form de bulingrin. Din cele patru puncte de acces se coboar pe trepte pe aleea circular dalat cu piatr, ce desparte rondul central de plantaia de pe margine. Perimetrul rondului este plantat cu forme tunse de tisa (conice);Grdina prezint un interes deosebit pentru vizitatori prin construirea unui restaurant pe o insul, achiocului pentru orchestr;Lacul- a fost amenajat n 1910 de Rebhun. Vara se pot face plimbri cu barca, iar iarna se transform n patinoar;Colul cu arbori i arbuti- cu frunze persistente iarna, de lng Liceul Gh. Lazar.Colul ahitilor;Colul copiilor- din jurul Lacului Creulescu , amenajat cu mici elemente arhitecturale, podee, balustrade;Izvorul lui Eminescu - situat la baza pantei dinspre B-dul tirbei Vod;Trebuie menionat Grdina Cimigiu este unic n ceea ce privete concepia i diversitatea materialului dendrologic , aici gsindu-se unele exemplare declarate arbori ocrotii, cum ar fi:Platanus x acerifolia;Torreya nucifera - lng Grota;Torreya californica ;Cedrus atlantica (pin rosu japonez);Picea excelsa inversa (molid rou).Palatul ParlamentuluiSituata in partea centrala a Bucurestiului (in sectorul 5), Casa Poporului (Palatul Parlamentului) este pe locul care astazi se cheama Dealul Arsenalului, incadrat de strada Izvor la vest si nord-vest, Bulevardul Natiunile Unite spre nord, Bulevardul Libertatii la est si Calea 13 Septembrie la sud.

Dealul pe care se afla astazi Palatul Parlamentului este in general o creatie a naturii, avand o inaltime initiala de 18 m, dar partea dinspre Bulevardul Libertatii este inaltata in mod artificial.

Construirea Palatului Parlamentului a inceput in anul 1983, ceremonia asezarii pietrei fundamentale avand loc la 25 iunie 1984.

Cladirea are o suprafata desfasurata de 330.000 m patrati, inscriindu-se in "Cartea Recordurilor" la capitolul "Cladiri Administrative", pe locul 2 in lume dupa cladirea Pentagonului, iar din punct de vedere al volumului, cu cei 2.550.000 m ai sai, pe locul 3 in lume, dupa cladirea de asamblare a rachetelor spatiale de la Cape Canaveral din Florida si dupa piramida lui Quetzalcoatl din Mexic.

cladirea poseda pe verticala trei registre, care corespund totodata si unor zone functionale distincte.

Cladirea are aproximativ 1000 incaperi, dintre care 440 birouri, peste 30 sali si saloane, restaurante, restul fiind camere de deservire.Numele salilor si saloanelor din Palatul Parlamentului au fost alese dupa 1989, ele evocand evenimente importante din istoria poporului roman sau personalitati cunoscute pe plan mondial.Catedrala Catolica Sfantul IosifParohia teritoriala a Catedralei Sfantul Iosif, cu perimetrul separat de cel al parohiei Baratia, a fost infiintata in anul 1900. Din registrele matricole ale parohiei rezulta ca primul botez s-a celebrat in 4 februarie 1884, iar prima casatorie in 3 mai 1884, pe cand inca nu erau complet terminate lucrarile de constructie si de amenajare a cladirii Catedralei.Catedrala Sfantul Iosif este catedrala metropolitana si arhiepiscopala. Ea a fost construita intre anii 1873-1884 dupa planurile arhitectului vienez dr. Friedrich Schmidt. Este in stil romanic, combinat cu elemente gotice, avand 40 m lungime si 22 m latime.

Ctitorul Catedralei este Episcopul Ignatius Paoli, din Congregatia Calugarilor Pasionisti, primul Arhiepiscop al Arhidiecezei de Bucuresti. Banii pentru construirea Catedralei au provenit de la credinciosii din Bucuresti, de la diferite personalitati instarite, dar si de la binefacatori din strainatate, cunoscuti sau prieteni ai Episcopului Paoli.

Executia lucrarilor a fost condusa de catre calugarul pasionist olandez, arhitect prin formatie, Alfons Zegers, chemat special, de la manastirea pasionistilor din Dublin (Irlanda), la Bucuresti, de catre Episcopul Paoli. incepand cu anul 1880, lucrarile in regie proprie au fost conduse de priceputul arhitect Carol Berisch.Parcul CismigiuParcul Cismigiu este amplasat in centrul capitalei, este cel mai vechi si mai frumos parc din Bucuresti, se intinde pe aproximativ 17 hectare, avand intrari pe trei mari artere de circulatie: Bulevardul Regina Elisabeta, Bulevardul Schitu Magureanu, Strada Stirbei Voda.

Planurile parcului au fost realizate de arhitectul vienez H. W. Meyer; gradina Cismigiu de astazi a fost inaugurata pe 22 martie 1860.

Numele gradinii provine de la denumirea functiei celui care avea grija de toate cismele din oras: cismigiul, care locuia in apropierea parcului.

Dispune de terase, restaurante, locuri de joaca pentru copii, un lac pe care se pot face plimbari cu barca, toate amplasate intr-un cadru natural de o frumusete deosebita.Un colt al parcului este dedicat memoriei unor mari poeti si scriitori romani. In acest loc se gasesc busturile sculptate in piatra ale lui Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Liviu Rebreanu, etc.

Parcul a fost inaugurat in 1854 cand a fost terminata complet suprafata sa fiind si marita. Parcul Cismigiu cuprinde si o intinsa gradina franceza in vest, Rondul Scriitorilor si Rondul Roman precum si o gradina de trandafiri (in nord), trei lacuri pe unul din ele aflandu se si o insula si un debarcader unde se pot inchiria barci de agrement. Fara indoiala parcul este un loc indragit nu numai de bucuresteni, ci de oricine poposeste aici chiar si pentru scurt timp.Teatrul OdeonTeatrul Odeon, unul dintre cele mai reprezentative teatre din Bucuresti, a fost fondat in 1946, sub numele de Teatrul Muncitoresc CFR Giulesti. Sala Majestic a fost inaugurata in 1974, fiind una dintre cele mai elegante sali de teatru din Bucuresti si singura din Europa cu tavan glisant.

In anul 1990 Teatrul Giulesti isi schimba numele in Teatrul Odeon.

Este un teatru de repertoriu, cu o echipa stabila de 42 de actori, 2 regizori si 2 scenografi. Are o scena a l`italienne si o capacitate a salii de 300 de locuri.Statuia ecvestra a lui Mihai ViteazulSituata pe Bulevardul Mihail Kogalniceanu, vizavi de cladirea Universitatii, Statuia este primul monument de aceasta factura dezvelit in capitala, in anul 1876.

Realizata in bronz de sculptorul francez Albert Ernest Carriere de Belleuse, statuia ecvestra, inalta de 2,5 m, il infatiseaza pe voievodul Mihai Viteazu cu picioarele sprijinite in pinteni, tinand in mana dreapta haturile calului, iar in mana stanga sabia de lupta, inaltata usor catre spate, sugerand chemarea la atac a ostilor sale.

Pe cap poarta celebra sa caciula cu surguci, iar la soldul stang se afla teaca sabiei. Calul se afla intr-o pozitie de miscare, cu capul incordat in frau, piciorul stang din fata ridicat si coada "fluturand".Casa Presei LibereSau Casa Scanteii (asa cum era cunoscuta in perioada comunista), a fost construita pe locul in care se afla vechiul hipodrom Baneasa.

Ridicarea cladirii a durat intre 1952 si 1957. Initial, cladirea s-a numit Combinatul Poligrafic Casa Scanteii "I.V.Stalin" , pentru ca ulterior sa fie numita Casa Scanteii.

Scanteia era numele ziarul Partidului Comunist Roman. Dupa evenimentele din 1989, aceasta a fost cladirea care a adapostit redactiile primelor ziare libere din Romania.

Proiectul cladirii a fost realizat de arhitectul Horia Maicu, care s-a inspirat din cel al Universitatii Lomonosov din Moscova.

Fundatia cladirii acopera o suprafata de 280 pe 260 de metri. Fara antena de televiziune care se afla pe cladire, aceasta are o inaltime de 96 m, iar cu tot cu antena, masoara 104 m.

In fata Casei Presei se afla si acum soclul gol al statuii lui Lenin, statuie uriasa, amplasata acolo in septembrie 1960 si daramata in martie 1990. Gestul demolarii statuii a fost unul de razbunare pe tot ce putea aminti de perioada comunista.Arcul de TriumfArcul de Triumf este un monument dedicat unificrii tuturor teritoriilor romneti, situat n Bucureti, sectorul 1

Arcul de Triumf se impune la loc de cinste, alturi de Catedrala ncoronrii de la Alba Iulia, de Mausoleul de la Mreti, de Crucea Eroilor Neamului de pe muntele Caraiman sau de Mormntul Eroului Necunoscut din Parcul Carol pentru a nu le meniona dect pe acestea printre monumentele care consfinesc participarea Romniei la primul rzboi mondial de partea Aliailor, la finalul cruia toate teritoriile locuite de Romni s-au gsit pentru prima dat reunite la un loc. Arcul de Triumf nu este primul monument de acest gen ridicat n capitala Romniei, el fiind precedat de alte cteva asemenea construcii provizorii, ns, acestea care au marcat, succesiv, victoria Romniei n rzboiul de independen (1878), jubileul celor 40 ani de domnie ai regelui Carol I (1906) i revenirea familiei regale romne din "exilul" de la Iai (1918).

n 1921-1922, n contextul ncoronrii regelui Ferdinand I i a reginei Maria ca suverani ai Romniei Mari, Comisia pentru organizarea serbrilor ncoronrii a apelat la serviciile arhitectului Petre Antonescu pentru ridicarea unui impuntor Arc de Triumf n zona nordic a capitalei, pe oseaua Kiseleff. Din cauza timpului scurt ns, doar scheletul construciei a fost turnat n beton armat, minunatele basorieliefuri exterioare fiind realizate din ipsos, ceea ce a determinat o dat serbrile ncoronrii ncheiate (octombrie 1922) o degradare progresiv, cauzat de intemperii, a aspectului exterior al Arcului de Triumf, acesta ajungnd la nceputul anilor 1930 un "monument incomod" pentru imaginea "Micului Paris" interbelic. De-abia n 1932, n urma unui articol de-al lui Mihai Mora, intitulat sugestiv "O datorie imperioas", situaia deplorabil a Arcului de Triumf revine n atenia opiniei publice, decizndu-se nu demolarea monumentului construit n 1922, aa cum ceruser unele personaliti, ci nlocuirea basoreliefurilor din ipsos de pe acesta cu unele definitive, din piatr sau marmur de Ruchia.De data aceasta, autorul lucrrile fiind dirijate de acelai Petre Antonescu a dat edificiului o not mult mai sobr n ceea ce privete finisajul exterior, cernd artitilor pe care i-a cooptat s se ncadreze n aceast nou manier de lucru. Printre acetia din urm s-i menionm pe Constantin Baraschi, Alexandru Clinescu, Mac Constatinescu, Ion Jalea, Dimitrie Paciurea i Costin Petrescu, toi nume cunoscute n perioada interbelic.Anul 1936 a fost consacrat integral definitivrii monumentului, pentru ca la 1 decembrie acelai an, cnd se mplineau 18 ani de la Unirea Transilvaniei cu Romnia, s aib loc ceremonia inaugurrii. Momentul a fost marcat de participarea regelui Carol al II-lea, a mamei sale, regina Maria, a prinului motenitor Mihai, a membrilor guvernului Romniei i a numeroi invitai de onoare din ar i din strintate.Astzi, Arcul de Triumf reprezint unul din simbolurile binecunoscute ale capitalei Romniei.Ateneul RomanAteneul Romneste o sal de concerte dinBucureti, cldire situat pe Calea Victoriei n Piaa Revoluiei (fost Piaa Palatului). Tot aici se afl sediul Filarmonicii George Enescu.

Locul unde s-a ridicat Ateneul aparinea familiei Vcretilor. n 1886 a nceput construcia actualului edificiu; o parte din fonduri au fost adunate prin subscripie public, la ndemnul Dai un leu pentru Ateneu. Planurile cldirii au fost concepute de arhitectul francez Albert Galleron astfel nct s poat folosi fundaia deja turnat a manejului nceput de Societatea Equestra Romn.

Cldirea este precedat de un peristil, sprijinit pe ase coloane ionice. Sub peristil se afl cinci medalioane n mozaic care i reprezint pe cinci mari domnitori ai rii: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, regele Carol I, Vasile Lupu i Matei Basarab. Construcia se termin cu o cupol bogat decorat.Istoria Ateneului Romn se leaga nemijlocit de activitatea Societatii Culturale "Ateneul Romn" nfiintata n 1865 din intiativa unor personalitati ale vietii culturale si stiintifice romnesti precum C. Esarhu, V.A.Urechia, Carol Rosetti, Al. Odobescu.

nca de la nceputul activitatii Societatea si-a propus sa construiasca un edificiu propriu care va fi un adevarat templu al artelor, stiintei si culturii romnesti. C. Esarhu afirma ca:" Edificiul va fi nchinat n exclusivitate artei si stiintei, deci arhitectura va trebui sa corespunda acestei destinatii".Conform acestei conceptii s-a initiat o lista de subscriptie nationala pentru strngere de fonduri (Dati 1 leu pentru Ateneu), iar n anul 1886 arhitectul francez Albert Galeron va elabora un proiect avndu-i alaturi pe marii arhitecti ai epocii: Grigore Cerchez, Constantin Olanescu, Ion Mincu, Ion Gr. Cantacuzino. n 1888 a fost dat n folosinta partial, noul local, lucrarile continund pnt n 1897 datorita lipsei de fonduri. Beneficiind de aceasta sala Societatea "Ateneul Romn" si-a diversificat activitatea, n salile Ateneului avnd loc conferinte, concerte simfonice ale Societatii Filarmonice Romne nfiintate din 1868 de catre Eduard Wachmann, precum ai expozitii de pictura (ncepnd din 1894 saloanele oficiale de bellearte s-au desfasurat n aceasta sala). De altfel Ochestra Filarmonicii va concerta permanent, si n ziua de azi imediat dupa darea n folosinta a salii n 1888.Construita n stil neoclasic cu multe elemente de decoratie tipice arhitecturii franceze de sfrsit de secol, constructia de plan central prezinta mai degrabt un stil eclectic.

Sala de concert am putea sa o caracterizam astfel: 28,50 m diametru, 16 m ntltime ti capacitate aproximativ 794 locuri, iar ntltimea totala a cladirii este de 41 m. La dorinta lui Alexandru Odobescu bolta salii a fost decorata cu numeroase elemente zoo, fito si antropomorfe n relief policromat aurit pentru a aminti de cerurile din basmele romnesti.La initiativa lui George Enescu se vor strnge fonduri pentru constructia orgii de concert (1935).

Partea centrala a parterului este sustinuta de 12 coloane realizate n stucatura; din rotonda se ajunge n sala prin 4 scari monumentale din marmura de Carrara si tot din rotonda porneste si scara de onoare. De remarcat este ansamblul de pictura n lungime de 75 m si latime de 3 m pictat ntre 1933 si 1938 n tehnica "Al Fresco" de catre prof. Costin Petrescu, ansamblu ce reprezinta "carte deschisa a istoriei nationale pentru cei ce o privesc"Manastirea PlumbuitaMnstirea Plumbuita este o mnstire ortodox de clugri, cu hramul Naterea Sfntului Ioan Boteztorul, situat n cartierul Colentina din Bucureti, pe un mic deal de pe malul drept al rului Colentina

Prima ctitorire are loc n anul 1560, cnd voievodul Petru cel Tnr (1559-1568), fiul lui Mircea Ciobanul i al Doamnei Chiajna, ncepe construcia mnstirii, care va fi terminat de domnitorul Mihnea Turcitul. n 1585, acesta nchin aezmntul mnstirii Xiropotamu, de la Muntele Athos.Biserica sufer mari distrugeri n 1595, iar n 1614 este grav afectat de un incendiu. Ajunge n forma sa actual la a doua rectitorire, din anul 1647, cnd biserica este rezidit din temelii din porunca domnitorului Matei Basarab, dup modelul ctitoriei lui Radu cel Mare de la Dealu, pentru a comemora victoria din 1632 mpotriva turcilor. Atunci i se adaug Casa Domneasc i este ntrit cu ziduri mari de aprare. Turnul-clopotni este construit ntre 1802-1806, de egumenul Dionisie din Ianina, dup ce clopotnia mnstirii fusese grav avariat de cutremurul din 1802

Numele de Plumbuita i-a fost dat de localnici, datorit faptului c biserica a fost mult vreme acoperit cu tabl de plumb. Exist i legende n jurul acestei denumiri. Se spune c numele de Plumbuita vine de la faptul c Matei Basarab, avnd nevoie de ghiulele n timpul luptei, a dat la topit acoperiul de plumb al mnstirii pentru a le fabrica. Alt legend spune c btlia lui Matei Basarab cu Radu Ilia, care a avut loc sub zidurile mnstirii, a fost att de aprig, nct mulimea de ghiulele czute pe acoperiul bisericii, topindu-se, a dat acoperiului un luciu de plumb.Palatul Cotrocenin anul 1679 domnul tefan Cantacuzino a ridicat pe dealul Cotrocenilor o mnstire.n anul 1888 principele Carol I al Romniei a construit n incinta mnstirii un palat care s-i serveasc drept reedin n Bucureti. Planurile edificiului au fost realizate de arhitectul Paul Gottereau n stil clasic veneian.Mai trziu, arhitectul romn Grigore Cerchez a reconceput aripa nordic n stil naional romantic, adugnd o sal mare, cu o teras deasupra i dou foioare cu coloane, dintre care unul era replica faimosului foior de la mnstirea Hurez.Palatul Cotroceni este parte a Muzeului national Cotroceni institutie specializata pentru prezentarea istoriei medievale si moderne a palatului, si a evolutiei si transformarilor lui de-a lungul timpului. Palatul Cotroceni, biserica si manastirea reflecta trei secole de istorie care intretes aspecte politice, militare, diplomatice, religioase si culturale, direct cu evolutia generala a societatii romanesti.Astfel, de-a lungul celor trei secole, un lung sir de personalitati remarcabile au luat decizii si au condus Romania de aici, incepand cu fondatorul palatului, bogatul domn Serban Cantacuzino. Printre acestia amintim pe Constantin Brancoveanu, Nicolae si Constantin Mavrocordat, Alexandru Ipsilanti, Constantin Gheorghe Hangerli, Alexandru Moruzi, Barbu Stirbei, Alexandru Ioan Cuza, Carol I of Hohenzollern-Sigmaringen, Ferdinand I.

Prin continutul sau, muzeul expune o bogata gama de valori apartinand artei noastre nationale, ca si arta decorativa romana si din lume. Spatiul Cantacuzinian pare a fi un spatiu potrivit pentru organizarea de prezentari de obiecte de arta veche care subliniaza exceptionala valoare a epocii respective. Printre obiectele remarcabile expuse sunt pietrele de mormand bogat sculptate, o expresie a admirabilei arte a cioplitorilor si decoratorilor, ca si incrustatiile care pun marturie vigorii arte si arhitecturii Cantacuziniene si Brancovenesti.

In prezent ansamblul Cotroceni dovedeste ca are un design arhitectural de o unitate compositionala si artistica clara. Nucleul constructiv este manastirea ridicata de Serban Cantacuzino la sfarsitul secolului 17, o exceptionala piesa a artei si arhitecturi medievale romanesti. Aceasta a suferit numeroase schimbari de-a lungul celor trei secole de existenta, unele fiind remarcabile prin design si proportii, unrlr fiind total neadecvate. Dar ele nu au afectat mult conceptia cladirii initiale, structura si expresia generala a volumelor fiind pastrata.

Arhitectura interioara a spatiilor dedicate muzeului, din cladirile care fac parte din ansamblul Cotroceni, este perceputa ca un conglomerat stilistic, la prima vedere conducand la o usoara confuzie, prin punerea laolalta sau suprapunerea de interventii de remodelare functionale si estetice. Pana in zilele noastre, cele mai specifice lucrari sunt cele de constructie initiala ale manastirii (sfarsitul secolului 17) si palatului regal (sfarsitul secolului 19 inceputul secolului 20), ca si cele recente, de restaurare si extindere a intregului ansamblu.n anul 1977 preedintele Nicolae Ceauescu a transformat palatul n cas de oaspei, iar n 1985 a demolat biserica ridicat de tefan Cantacuzino.Palatul Patriarhal (Palatul Camerei Deputatilor)Palatul Camerei Deputailor (n prezent Palatul Patriarhal, cunoscut din perioada comunist i ca Palatul Marii Adunri Naionale) este o construcie din Bucureti, sectorul 4, amplasat pe platoul din Dealul Patriarhiei. De-a lungul timpului edificiul a fost sediul instituiei legislative a statului romn: iniial Adunarea Deputailor, ulterior sediul Marii Adunri Naionale, dup evenimentele din 1989 sediul Camerei Deputailor, pn n anul 1997, an n care construcia intr n proprietatea Patriarhiei Romne.

Primele date despre dealul pe care va fi construit viitorul Palat al Camerei Deputailor sunt din jurul anului 1650. n acea perioad Dealul Mitropoiei, ulterior Dealul Patriarhiei, era acoperit cu viile domnului i viile clugrilor de la Mitropolie. Ideea de a avea n mijlocul mitropoliei sediul forului legislativ nu este pur ntmpltoare, acest aspect este rezultatul unor cutume ale vremurilor. Conform acestor cutume Mitropolitul era de drept preedintele boierilor, singurii ceteni cu drept de vot, reunii n adunrea deputailor. Necesitatea de a avea sediul legislativului n dealul mitropoliei este i rezultatul faptului c prin tradiie Mitropolitul nu putea s-i prseasc locuina sa. Prin urmare obieceiul de a organiza adunarea deputailor la mitropolie devine o aciune fireasc, n acest sens o parte din chiliile clugrilor fiind transformate ntr-o construcie care s permit reuniunile oficiale ale legislativului.

nanul 1881 are loc repararea i reamenajarea vechii construcii, obinute din transformarea chiliilor i este adugat un amfiteatru, asemntor Palatului Deputailor Germani (Reichstag). Amfiteatrul creat era mare, cochet, spaios i avea dou rnduri de loji i o galerie. Deputaii i desfurau edinele n sala de edine, o sal cu scaune dispuse n semicerc, n partea din fa a acestuia exista o tribun, iar n dreapta tribunei era amplasat banaca minitrilor.

n locul fostului Divan Domnesc, n anul 1907, dup planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu, este construit Palatul Camerei Deputailor, construcie pstrat pn n prezent.

Faada construciei realizat n stil neo-claisc, cu o lungime de 80 de m, are un parter impouzant i este dominat de centru acesteia, corpul intrrii, decroat avnd un peristil format din 6 coloane ionice, grupate cte dou. Cupola cldirii, asemntoare cu cea a Ateneului, aflat deasupra slii de edin, este prevzut cu un lanternou, formnd axa de compoziie a construciei. Faada principal a edificiului are de o parte i de alta dou volume de col, subordonate din punct de vedere arhitectural corpului central.Bucharest City TourProiectul Bucharest City Tour a fost initiat de Regia Autonoma de Transport Bucuresti si Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului la data de 28 iulie 2011. La sfarsitul lunii noiembrie a anului trecut, RATB a anuntat ca va mentine in functiune linia turistica si pe timpul iernii, autobuzele supraetajate fiind inlocuite cu unele de linie. Cele patru autobuze supraetajate au intrat din nou in circulatie la inceputul lunii mai anul acesta.

Autobuzele, cu o capacitate de 77 locuri, sunt prevazute cu ghid audio in limbile romana si engleza, noutatea adusa de RATB in acest an fiind sistemul internet wireless gratuit.Autobuzele circula intre orele 10.00 si 22.00, pe un traseu cu o lungime de 15,4 kilometri, care are 14 statii si poate fi parcurs in aproximativ 50 minute.

Obiectivele turistice aflate de-a lungul acestui traseu sunt: Casa Presei, Parcul Herastrau, Muzeul Satului, Arcul de Triumf, Muzeul Antipa, Muzeul de Geologie, Muzeul Taranului Roman, Palatul Victoria, Ateneul Roman, Muzeul National de Arta, Biserica Cretulescu, Palatul Telefoanelor, Palatul CEC, Muzeul National de Istorie, Palatul Parlamentului, Patriarhia Romana, Hanul lui Manuc, Curtea Veche, Universitatea, Spitalul Coltea, Muzeul Municipiului Bucuresti, Teatrul National, Muzeul Literaturii si Academia de Studii Economice.Pretul unui card de transport este de 25 de lei pentru adulti si 10 lei pentru copiii cu varste intre 7 si 14 ani. Cardul de calatorie este valabil 24 de ore de la prima validare si poate fi cumparat din autobuzele turistice.

"Avnd n vedere caracterul special al acestei linii, ne dorim ca n anul 2013 proiectul s capete un plus de valoare oferindu-le turitilor, pe lng serviciul de transport, i oportunitatea de a descoperi diversitatea posibilitilor de entertainment din Bucureti (restaurante, cluburi, pub-uri, etc). n acest sens, am inut cont i de impactul pozitiv, confirmat i de feedback-ul transmis de Asociaiile Hotelierilor, precum i de Ageniile de Turism. Astfel,noul concept de promovare are la baz urmtoarele materiale: hart City Tour, flyer City Tour i voucherul City Tour, care, pe lng diversitatea coninutului informativ, urmrete s ofere utilizatorilor o imagine unitar att asupra istoriei i culturii oraului, ct i a zonelor de divertisment i amuzament,au declarat reprezentanii RATB.Din acest an, Regia a introdus i ghidul audio n limba francez - pn n acest sezon acesta a funcionat doar n romn i englez - iar de luna viitoare sistemele audio vor avea implementat i ghidul audio n limba italian.Pentru o promovare intens, RATB a creat, nc de anul trecut, i unsite special, dedicat proiectului Bucharest City Tour, care este reactualizat n acord cu ntregul concept de promovare, dar i opagin de Facebookdedicat acestei linii, care este actualizat n permanen cu cele mai noi informaii de interes pentru turiti.CENTRUL ISTORIC

Centrul istoric, renviat de cafenelePoart a Bucuretilor acum mai bine de 550 de ani, actualul Centru vechi al Capitalei concureaz zonele de promenad vieneze i pariziene. Cu aportul investitorilor romni i strni, imaginea ariei cuprinse ntre Unirii i Cimigiu a fost complet schimbat. Astfel, n ultimii ani, bucuretenii i turitii se bucur de terase generoase, cafenele aromate, restaurante apetisante i de cluburi tentante. Operatorii din turism chiar au introdus n circuitul Bucuretiului aceast arie istoric ce triete zi i noapte din bun dispoziie i iz interbelic.

Cand spui Centrul Istoric, spui in primul rand Lipscani. Denumirea strazii provine de la negustorii din Lipsca (Leipzig). In trecut a fost una dintre cele mai importante artere comerciale bucurestene. Cladirile ( multe dintre ele ridicate in stil neoclassic si neobaroc in sec XIX) au fost nationalizate in 1948, iar in anii 1989, autoritatile comuniste au dat locuintele spre folosire dar au fost aduse intr-o stare avansata de degradare. Degradarea zonei a continuat si dupa 1990, iar actualmente se efectueaza lucrari de restaurare a zonei, care vor mai dura insa cativa ani, iar sub pavajul strazii Lipscani au fost descoperite ruinele mai multor hanuri medieval.

B.N.R.-1920B.N.R.-2013

Odata cu inceperea restaurarii zonei , Centrul Istoric a redevenit o importanta artera comerciala si destinatie de distractie , fiind una dintre principalele obiective turistice ale capitalei. Urmand Modelul European, in Centrul Istoric au inflorit baruri, pub-uri, cafenele si restaurant din ce in ce mai variate.Sectiune StatisticiChiar dac nu se poate compara cu marile capitale europene, Bucuretiul are doza sa de atractivitate pentru turitii strini, care, potrivit statisticilor, sunt din ce n ce mai muli. Principalele atracii ale Capitalei sunt nu att muzeele, ct mai ales terasele i cluburile, precum i preurile mici practicate de acestea..Bucurestiul de 800.000de vizitatori pe anSpre deosebire de ali ani n care Bucuretiul rmnea pustiu pe durata vacanei, anul acesta Capitala pare s fi intrat pe harta turistic a Europei. Sigur c Bucuretiul nu e un furnicar de turiti aa cum sunt alte capitale europene. Nu e un muzeu n aer liber precum Roma, nu poate concura nici cu arhitectura Londrei i nici nu ofer muzee de talia Luvrului, dar pentru prima oar n ultimii ani simi c nu mai este un ora complet ignorat de turiti. i nu e doar o simpl impresie. Cifrele oferite de Institutul Naional de Statistic (INS) confirm faptul c numrul de turiti a crescut. Fa de anul 2005, cnd numai 449.000 de turiti strini ne-au trecut pragul, n 2011 Capitala a gzduit aproape 700.000 de vizitatori. Asta nseamn ns de ase ori mai puini vizitatori dect la Praga, Viena i chiar Kiev.Tendina este ns de cretere, dup cum arat din nou cifrele INS. n primele luni ale anului 2012, am avut cu 11% mai muli turiti strini dect n 2011, dac socotim numrul total de turiti care au nnoptat n Bucureti. E adevrat c muli strini vin aici cu afaceri i mai puin doar aa, de dragul Bucuretiului. Mai sunt i anumite evenimente care i atrag, spre exemplu meciuri, concerte", explic Adriana Caranfil, consilier n cadrul Asociaiei Naionale a Ageniilor de Turism. Majoritatea turitilor strini ajung n Bucureti prin ageniile de turism i mai puin pe baza unor opiuni personale. Nu prea ai cum s nu te opreti cu turitii i n Capital, dac tot vin n Romnia. Trecem pe list i Capitala, nu doar Bucovina sau Transilvania", explic Lucia Morariu, de la agenia Eximtour.Nu n ultimul rnd, n Bucureti a nceput s ia amploare turismul de clubbing. Succesul muzicii dance create n Romnia a atras atenia tinerilor asupra rii i, n ultim instan, i asupra Bucuretiului, unde au loc evenimente de gen - petreceri, concerte. Muli strini vin special pentru cluburi, pentru fetele frumoase, iar evreii sau arabii pentru cazinourile din Bucureti", povestete Rzvan Pascu, consultant n turism. Fa de alte capitale europene deja supralicitate, Bucuretiul ar putea avea potenial, cu condiia s existe un plan detept de marketing pe care Primria, prin biroul ei de turism, sau Ministerul Turismului s l pun n aplicare.

Fig.1

Conform : http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/turism/a13/turism01r13.pdfFig.2

Fig.3

Conform: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/turism/a13/turism03r13.pdf

Bibliografie Municipiul Bucuresti , Stefan Balan , editura Sport-Turism Farmecul grecesc al Bucurestiului, Iulian Margarit, editura Semne Bucurestii vazuti de calatori straini (sec XVI-XIX), George Potra, Editura Academiei Romane Organizarea, amenajarea si dezvoltarea durabila a spaiului geografic, autori Florina Bran, Melinda Cndea, Irina Cimpoeru, Editura Universitar Bucureti, 2006 http://www.b1.ro/stiri/eveniment/ratb-reia-circula-ia-pe-linia-turistica-bucharest-city-tour-55477.html http://bucharestcitytour.ratb.ro/ http://www.bucuresti-online.net/category/bucurestiul-de-altadata-micul-paris/

28


Recommended