UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA ‘’ION IONESCU DE LA BRAD ‘’ IASI

PROIECT LA

TURISM RURAL

Îndrumător proiect: Student:

RADU MORARU

2014

1

Tema proiectului

TURISMUL – factor de dezvoltare rurală în zona Delta Dunarii

CUPRINS

INTRODUCERE – Turismul rural şi agroturism

2

Capitolul I – Potențialul turistic si agroturistic din zona Delta Dunarii

1.1. Asezarea geografică

1.2. Relief

1.3. Conditii climatice

1.4. Apele

1.5. Vegetatia si fauna

1.6. Resursele turistice

1.7. Tipurile de turism practicate in zona

1.8. Potentialul economico-social si dotarile tehnico-edilitare

1.9. Agroturism

Capitolul II – Organizarea si functionarea pensiunii Casa Olimpia

2.1. Resursele umane

2.2. Teren agricol si efectiv de animale

2.3. Activitati desfasurate

Capitolul III – Analiza eficentei economice a pensiunii Casa Olimpia

3.1. Veniturile si cheltuielele pensiunii Casa Olimpia

3

3.2. Structura cheltuielelor

3.3. Fluxuri de turism

Capitolul IV – Concluzii şi recomandări

4

Cap.I. Potențialul turistic și agroturistic al zonei Delta Dunării

1.Așezare geografică

Delta Dunării işi trage apele din masivul Pădurea Neagră, de sub varful Kandel din

Germania, prin cele două paraie, Brigah, la 920 m şi Brege la 1000 m altitudine ce se unesc

langă localitatea Donaueschingen- Dunarea are un bazin de recepţie de 817 mii km2, care este

de 3,4 ori mai mare decat suprafaţa Romaniei, reprezentand cam a 12- a parte din suprafaţa

Europei (10 050 mii km2).

Cel mai tanăr pămant al ţării, Delta Dunării potrivit oamenilor de ştiinţă işi are originile

in urmă cu aproximativ 13 000 de ani. In formarea Deltei se conturează foarte clar mai multe

faze distincte.

Figura 1.Delta Dunării-așezare geografică

5

Delta Dunării se află acolo unde Dunărea, apropiindu-se de locul de vărsare a ei in Marea Neagră, se ramifică şi işi duce apele pe o largă campie, ale cărei limite se indepărtează la peste 100 km.

In cuprinsul ei se găsesc albiile braţelor fluviului, insoţite de-o parte şi de alta de lacuri,

zone mocirloase, garle şi canale. Intreaga vale pană la ţărmul mării are o pantă redusă, ceea ce

face ca apele să inainteze incet. Toate braţele deltei au lăţimi considerabile. Intreaga deltă se

prezintă ca un ansamblu amfibiu, adică o intindere de apă din care se ridică grinduri reduse ca

inălţime şi suprafață.

La nord, Delta se mărgineşte cu Cîmpia Bugeacului, la vest cu munţii din nord-vestul

Dobrogei, la sud cu podişul Dobrogei, iar la est cu Marea Neagră. Zona de vărsare a Dunării se

prelungeşte in mare pană la o distanţă de 10-15 km de la ţărm şi, uneori, chiar dublul acestei

distanţe.

Sulina reprezintă braţul care serveşte prin excelenţă la navigat. Intre gura principală a

braţului din nordul Deltei, Chilia, şi gura braţului din sudul deltei, Sfantul Gheorghe, distanţa pe

mare este de 80 km. Pe cand braţul Sulina curge spre vărsare prin mijlocul deltei, braţele Chilia,

la nord, şi Sfantul Gheorghe, la sud, inchid suprafaţa deltei propriu-zise.

Delta Dunării se aseamănă aşadar cu un triunghi avand varful indreptat către vest, spre

interiorul ţării, iar baza către est, spre mare; baza şi inălţimea triunghiului măsoară fiecare cate

80 km. Impreună cu delta propriu-zisă se socotesc şi suprafeţele invecinate, cum sunt cele

ocupate de lacurile de la nordul braţului Chilia şi mai ales de la sudul braţului Sfantul

Gheorghe, suprafeţe unde apele Dunării se revarsă in timpul viiturilor.

Delta Dunării este limitată la sud-vest de podișul Dobrogei, la nord formează granița cu

Ucraina, iar în est se varsă în Marea Neagră. Delta Dunării este traversată de paralela de 45°

latitudine N și de meridianul de 29°, longitudine E. Delta ocupă, împreună cu complexul

lagunar Razim - Sinoe 5050 km², din care 732 km² aparțin Ucrainei, Deltei românești

revenindu-i o suprafață de 2540 km². Datorită celor 67 milioane de tone aluviuni aduse de

Dunăre, Delta Dunării crește anual cu aprox. 40 m².

Teritoriul Deltei Dunării se împarte în două subregiuni geografice și anume: Delta

propriu-zisă ce ocupă o suprafață de 4.250 km2, aflată între brațele fluviului,și zona

complexului Razim, cu o suprafață de 990 km2. Din punct de vedere fizico-geografic Delta se

împarte transversal pe brațele fluviului în două mari subregiuni naturale: delta fluvială și delta

maritimă.

Delta fluvială ocupă peste 65% din suprafața totală a deltei și se întinde de la ceatalul

Izmail, spre aval, până la grindurile Letea și Caraorman, pe linia Periprava (pe brațul Chilia) –

6

Crișan (pe brațul Sulina) – Ivancea (pe brațul Sf. Gheorghe) – Crasnicol – Perișor. Această

subregiune a Deltei Dunării este împărțită în mai multe unități naturale cum ar fi: Depresiunea

Sireasa, Depresiunea Șontea-Furtuna, Depresiunea Pardina, Depresiunea Matița-Merhei,

Grindul Chilia, Grindul Stipoc, Ostrovul Tătaru, Ostrovul Babina, Ostrovul Cernovca,

Depresiunea Litcov, Depresiunea Erenciuc, Depresiunea Roșca-Buhaiova, Lunca Tulcea-

Murighiol și Depresiunea Dranov-Dunavăț, etc.

Delta maritimă ocupă mai puțin de 35% din suprafața Deltei Dunării, la răsărit de linia

Periprava-Crișan-Ivancea-Crasnicol-Perișor. În această subregiune, ca și în cazul deltei fluviale,

întâlnim zone cu relief pozitiv și negativ dar, spre deosebire de prima subregiune, fundul

depresiunilor este sub nivelul mării în cele mai multe cazuri. (Soil of the Romanian Danube

Delta Biosphere Reserve, 1996).

Figura 2. Delta Dunării

7

1.1.Relieful Deltei Dunării

Relieful Deltei Dunarii cuprinde doua mari formatiuni: depresiunile deltaice, cu cote

medii sub un metru, care ocupa cea mai mare suprafata din delta si se afla intr-un continuu

proces de colmatarea aluvionarea sau organica si grindurile care au cote de 0,31 m fata de

nivelul MariiNegre. În mod succesiv, apele acoperă ori eliberează uscatul deltei, după cum ele

vin mari sau suntin scădere.

Subunităţile geografice compunand delta sunt privite ca elemente morfo-hidrografice, fiind

deopotrivă atat elemente geomorfologice (adică forme ale reliefului) datorită poziţiei lor in

interiorul uscatului, cat şi hidrologice (care aparţin diferitelor specii de ape), ca urmare a

situaţiei pe care o au in domeniul apelor.

In Deltă sunt două categorii de elemente morfo-hidrogragice : pozitive, care au o inălţime

mai mare decat nivelul mării, constituind suprafeţe ale uscatului sau, cum li se spune,

„uscăturile”deltei; şi negative, care se găsesc sub nivelul mării, constituind deci locurile joase cu

apă.

Elementele morfo-geografice pozitive sunt: resturile uscatului predeltaic, grindurile

fluviatile şi grindurile maritime care se intalnesc pe marginea deltei, in lungul braţelor sau in

aproprierea mării.

In categoria uscatului predeltaic trebuie introduse in primul rand, grindurile continentale, Chilia

şi Stipoc, aflate in nordul deltei. Tot in categoria uscatului predeltaic intră insulele

Popina,Grădişte şi Bisericuţa din lacul Razim.

Figura 3. Forme de relief în Delta Dunării-platou

8

1.2.Condiții climatice

În Delta Dunării există o climă temperat continentală, cu influenţe marine, caracterizată

printr-o temperatură medie anuală de 11oC, cu variaţii moderate, influenţată favorabil de apele

mării din vecinătate şi de abundenţa lacurilor şi a bălţilor din interior. Actiunile turistice

specifice deltei isi gasesc conditii optime de practicare aproximativ „5 luni pe an, din luna mai

pana in luna octombrie, perioada caracterizata printr-o temperatura medie de 19oC, prin

cantitatile reduse de precipitatii (sub 200 mm) prin numarul mic al zilelor ploioase, nebulozitate

redusa, durata mare a stralucirii soarelui.Deci particularitatile climei influenteaza activitatile

turistice precum si durata lor de desfasurare.

Primăvara intarzie sub influenţa frigului pe care marea l-a acumulat in adancurile apelor

sale in timpul iernii.

Vara, pe linia hotarelor dinspre apă şi uscat, adierea vantului, oricat ar fi de slabă, se

simte in clipoceala apei pe langă maluri, unde se produce un clăbuc gălbui. In lunile de vară,

mediile lunare ale temperaturii aerului şi cele ale temperaturii apei la orele 13 variază in modul

următor: in luna iunie 22oC şi respectiv 20,2oC; in luna iulie 24,4oC şi respectiv 22,4oC, iar in

luna august 25oC şi respectiv 21,8oC.

In timpul verii, suprafeţele mari de apă din deltă, situate in vecinătatea zonelor de stepă

dinspre nord, avand o temperatură mai constantă decat uscatul, determină apariţia in straturile

aerului a unor mişcări descendente. Norii se destramă, iar cantitatea de precipitaţii se

micşorează.

Anual cad doar 300-400 mm de apă de ploaie şi de zăpezi, cantitate caracteristică

regiunilor secetoase de pe glob, cu vegetaţie de stepă. Ceaţa se formează relativ rar.

Delta Dunării este considerată ca o regiune cu cer senin şi nebulozitate scăzută. Prin

comparaţie, verile sunt răcoroase.

Toamna, vremea se menţine călduroasă mult timp. In luna septembrie, mediile lunare ale

temperaturii aerului şi cele ale temperaturii apei la orele 13 sunt de 21oC şi respectiv 18oC.

Numai către sfarşitul toamnei, vremea se răceşte.

Iarna apar vanturile de nord, de nord-est şi de nord-vest ca rezultat al anticiclonilor

continentali. Un fenomen deosebit de important pentru viaţa fluviului şi a deltei este ingheţarea

apelor. Vanturile dominante sunt cele din sectorul nordic, care sunt mai frecvente iarna, iar

vanturile din sud suflă cu o frecvenţă sporită numai in interiorul deltei şi predomină uşor vara.

9

1.3.Hidrografia

Reţeaua hidrografică de bază a acestei unităţi fizico-geografice este constituită din

braţele Dunării, reprezentand principalii factori cu acţiune importantă şi permanentă in

desfăşurarea proceselor morfohidrografice. In stransă legătură cu acestea se află garlele,

sahalele, canalele, lacurile, mlaştinile.Toate aceste componente au cunoscut numeroase

modificări, mai ales in prezent, prin indiguire şi inălţare a grindurilor, precum şi o serie de alte

elemente de regularizare (trasarea unor noi canale, desecări etc.), incat imaginea hidrografică a

Deltei Dunării s-a modificat permanent.

Braţele Chilia şi Tulcea sunt primele două mari artere de apă rezultate din bifurcarea

Dunării la Ceatalu Chilia. După această primă separare, mai in aval, Braţul Tulcea se subdivide,

la Ceatalu Sfantul Gheorghe, in braţele Sulina şi Sfantul Gheorghe care se varsă separat in mare.

Braţul Chilia, cel mai mare dintre cele trei braţe ale Dunării, avand in vedere debitul,

lungimea (117 km) şi lăţimea (60-700 m) se ramifică in unele locuri in braţe secundare (Caşliţa,

Tatarin, Babina-Cernovca), care, la randul lor, individualizează ostroave, depresiuni (1 Mai,

Periprava ş.a.). Apele prezintă pe Braţul Chilia adancimi ce depăşesc 30 m.

Braţul Tulcea este delimitat intre cele două „ceatale”(cum sunt numite ramificaţiile

braţelor) Chilia şi Sf. Gheorghe, avand o lungime de circa 19 km, o luncă asimetrică, iar lăţimea

braţului de aproximativ 300 m. Adancimile ajung la 40 m. Braţul Sfantul Gheorghe depăşeşte in

lungime 100 km. Prezintă cea mai accentuată sinozitate care lungeşte mult

cursul care va impune rectificarea lui in viitor.

Canalele sunt numeroase, dintre acestea cele mai importante sunt: Magearu care se

desprinde din vechiul braţ al Sulinei şi are o lungime de aproximativ 8 km ajungand in campul

Letea;Canalul Litcu-Puiuleţ-Puiu-Roşu care porneşte din Braţul Sfantul Gheorghe şi ajunge la

Marea Neagră, desfăşurandu-se pe o lungime de 13 km; Canalul Busurca cu o lungime de circa

4 km din el pătrunzandu-se in complexul lacurilor Roşu şi Puiu; canalele Uzlina, Ceamurlia cu

lungimi de peste 3 km; Canalul Dunavăţ, cel mai vechi din deltă, prin el alimentandu-se cu apă

dulce Lacul Razim.

Lacurile mai importante sunt:intre braţele Sfantul Gheorghe şi Sulina-Roşu, Lumina,

Puiu, Gorgota etc., iar intre braţele Sulina şi Chilia-Matiţa, Furtuna, Tatanir.

10

1.4.Vegetația și fauna

Vegetația ocupă o suprafaţă de circa 3 000 km2, aproximativ 68% din suprafaţa deltei;

pădurile, 2%;păşunile naturale, circa 9% şi stufăriile aproape 57%.

Elementul dominant in vegetaţia deltei il constituie stufăriile, in suprafaţa de 2 530 km2,

formate din stuf omogen şi stuf in amestec cu alte plante de baltă cum ar fi: papura, feriga de

baltă, rogozul etc.

In zona cuprinsă intre braul de stuf şi părţile ferite de inundaţii cresc specii de rogoz,

pipirig, coada calului, crini de baltă etc.

Impărăţia apelor este in cea mai mare parte acoperită cu vegetaţie acvatică, diferenţiată in

funcţie de nivelul apei, de sol etc. Vegetaţia submersă, care se dezvoltă in apele stătătoare, are,

in cele mai multe cazuri, rădăcinile infipte in mal, suprafaţa apei fiind străbătută de organele

florale.

O largă răspandire o are mălura bălţii şi cosorul, apoi broscăriţa, sarmuliţa, ciuma apelor,

adusă din Canada in mai multe ţări din Europa centrală. La noi există numai planta femelă,

inmulţirea făcandu-se doar vegetativ.

Mai aproape de mal se dezvoltă plantele cu frunze plutitoare, cu o structură a ţesuturilor

care le permite menţinerea pe suprafaţa apei, aceste plante fiind fixate sau nu prin rădăcini. Din

prima grupă, nufărul alb şi nufărul galben dau o notă deosebită garlelor din deltă.

Cand este in plină vegetaţie, delta apare ca o nesfarşită intindere verde alcătuită din stuf

şi trestie, intreruptă de nenumărate faşii sau ochiuri de apă, mărginite de zăvoaie, cu plopi sau

sălcii albe acoperite de covorul frunzelor plutitoare ale nuferilor, şi altor plante acvatice, ale

căror flori albe şi galbene aduc in peisaj o notă de gingăşie.

Grindurile aluvionare neinundate au părţile inalte ocupate de ierburi care alcătuiesc

păşuni; pot apărea şi specii rezistente la secetă: obsiga şi zazania. Restul uscatului este ocupat

de salcie,răchită, zălog şi cătină.

Pe grindurile fluvio-maritime, cu dune de nisip care ating inălţimile cele mai mari din deltă

(circa 7 m) se găsesc unele suprafeţe de teren lipsite de vegetaţie, iar altele oferă condiţii de

viaţă invelişului vegetal, fiind acoperite de stepe ierboase, zăvoaie şi păduri, cu dezvoltare

luxuriantă, cum sunt cele de pe grindurile Letea şi Caraorman.

11

Fauna este alcătuită dintr-o mare varietate de specii. Astfel, intalnim animale terestre

care sunt legate de apă prin modul lor de viaţă, animale care işi caută hrana in apă sau pe uscat,

animale care sunt strans legate de zona inundabilă, animale acvatice şi altele. Dintre speciile de

mamifere de uscat enumerăm: cerbul, iepurele, vulpea, dihorul de stepă, dihorul pătat, bursucul,

iar lista speciilor de mamifere de apă include printre altele: vidra, nurca, hermina, nevăstuica,

mistreţul, pisica sălbatică şi cainele enot. Există şi specii care pot fi considerate rarităţi pentru

Delta Dunării: nutria originară din America de Sud şi crescută la noi fie numai in captivitate, fie

lansată in libertate in zona localităţii Caraorman in anul 1971.

Adevăraţii stăpani ai deltei sunt păsările. In stufărişuri, pe grinduri, in zăvoaie trăieşte o

populaţie inaripată formată din 327 specii, din care cuibăresc in deltă 218 specii şi sunt in

trecere spre alte ţinuturi 109 specii. Originea diferită a păsărilor: de tip mediteranean, mongol,

siberian, european, chinez, arctic, face ca Delta Dunării să fie considerată una dintre cele mai

interesante delte ale lumii. Dealtfel, cele 327 de specii de pasari care cuibaresc sau trec in pasaj,

reprezinta 80,5% din avifauna Romaniei care cuprinde un numar de 401 specii iar cele 141 de

specii acvatice reprezintă 82% din avifauna acvatica europeana.

Figura 4. Nuferi albi ,nuferi galbeni, Lacul lebedelor

Figura 5. Fauna (cerbul, pelicanul, vidra)

1.5.Resursele turistice

12

Delta Dunării sau „Ţara Apelor”, arată că această impărăţie a bălţilor şi stufului, a

grindurilor şi cordoanelor litorale, imprăştiată in 3 braţe: Chilia, Sulina şi Sfantul Gheorghe.

Delta Dunării trezeşte in minte tabloul celui mai nou pămant al ţării, al unei naturi

primitive, formată din plante şi al unei sălbăticii ascunse, alcătuită din animale, toate ocrotite de

un intins de ape, acoperit cu masive de stuf şi intrerupt de grinduri indepărtate, pe care cresc

păduri de sălcii şi de plopi. Este locul preferat al păsărilor de baltă şi al celor răpitoare, care işi

impart cu pescarii mulţimea peştilor cu solzi de aur şi argint.

Farmecul turistic il formează caracteristicile terenului: tăramurile nou ieşite din apă,

canalele şerpuitoare şi lacurile sclipitoare populate in adancul lor cu cele mai diferite soiuri de

peşti.

De-a lungul unui an infăţişarea deltei se schimbă după anotimp. Primăvara este o

explozie de viaţă, tot ceea ce este viu reclamandu-şi dreptul de a trăi. După trecerea iernii,

deşteptarea naturii răscoleşte o goană a vietăţilor, unele după altele, către adăpost şi hrană.

Vara o vegetaţie luxuriantă se avantă din păienjenişul de canale spre lacurile cu apă

adancă şi limpede. Oglinda apelor stătătoare se acoperă cu flori de nufăr.

Toamna ia naştere o adevărată simfonie a culorilor: frunzele capătă diferite nuanţe de

roşu, portocaliu, galben şi verde; lacurile completează paleta cu albastru, indigo şi violet.

Pe grinduri se coc gutui parfumate şi dovleci gigantici.

Iarna e o ingrămădire de zăpadă şi gheaţă de un alburiu cenuşiu in care palcurile de

sălcii desfrunzite se văd imprăştiate la depărtări in aparenţă mari. Mamiferele se retrag in

scorburi şi vizuini pentru odihna mai mult sau mai puţin profundă a hibernării, intreruptă numai

cand se imblanzeşte vremea. Canalele şi ghiolurile au valurile impietrite de stuful gerului.

13

Figura 7. Primăvara în Delta Dunării

Figura 8. Vara și toamna în Delta Dunării

Figura 9. Iarna în Delta Dunării

14

Particularităţile cadrului natural al deltei a generat forme de turism specifice numai

acesteizone. Astfel, pe măsura dezvoltării bazei materiale a turismului de deltă, motivaţiile

turistice principale care au determinat deplasarea turiştilor spre această zonă au fost:

• cunoaşterea unui cadru natural original cu caracter de unicat in lume;

• petrecerea unor sejururi prelungite in acest mediu de viaţă aparte;

• petrecerea unor sejururi complexe mare-deltă;

• efectuarea curei balneo-medicale;

• practicarea sporturilor nautice in condiţiile deosebite ale deltei;

• practicarea pescuitului şi a vanatului sportiv, in limitele prevăzute de lege.

Potențialul turistic

Paduri monumente ale naturii

Pe suprafata de uscatat Deltei se remarca vegetatia inalta, majoritar salcia, plopul) si

specii rare in zonele declarate rezervatii.

Letea este padurea-monument aflata la 7 km sud de comuna Periprava (bratul Chilia). S-a

dezvoltat pe grindul cu acelasi nume, in fasii (hasmacuri); prezinta plante cataratoare de origine

mediteraneana, sub forma lianelor, intre arbori specifici - stejari brumarii (seculari de peste 25

m inaltime), garnita, ulm, arin, plop alb si negru, salcie, frasin pufos (raritate

botanica).Adaposteste vulturi codalbi, serpi si vipere.

Caraorman, padure-monument localizata in vestul grindului cu acelasi nume dintre

bratele Sulina si Sf. Gheorghe, este o formatie de arboret in palcuri. Flora si fauna sunt

asemanatoare celor de mai sus.

Erenciuc, situata in extremitatea sudica a lacului omonim, este singura padure naturala de

arini din Delta. Aici cuibareste vulturul codalb.

Rezervații naturale

Rosca - Buhaiova - Letea, puncte de reper ale perimetrului celor 12.000 de hectare

localizate in depresiunea Matita din nordul Marelui M (bratul Sulina). Lacul Rosca, Merhei si o

imbinare de ghioluri, mlastini stuficole, plauri gazduiesc mari colonii de pelicani, egrete, starci,

tiganusi, lopatari.

Sacalin - Zatoane se intinde in sudul comunei Sfantu Gheorghe pe cca 21.000 de hectare

limitrofe litoralului. Este o succesiune de grinduri cu lacuri izolate, zone mlastinoase, ape

fluviale si salmastre, balti nisipite, stuf, travesate de dune paralele. Lacurile Zatoane, in special,

sunt locuri de pasaj, de popas si de clocit pentru lebedele mut, starcii albi, rosii si galbeni,

tiganusi,-lopatari.

Periteasca - Bisericuta - Gura Portitei continua spre sud rezervatia precedenta, cu peste

15

4.000 de hectare. Se individualizeaza prin grinduri uscate scaldate de apele marii ori ale lacului

Razim, prielnice mai cu seama existentei pasarilor de tarm cu saratura si celor in pasaj. In total

sunt nominalizate 18 zone strict protejate.

Trasee turistice

1. Tulcea - canalul Mila 35 - garlele Sireasa, Sontea - canalul Olguta - Dunarea Veche - satul

Mila 23 - Crisan - Maliuc - Tulcea

2. Tulcea - Victoria - canalele Litcov, Crisan - Caraorman - Crisan - Maliuc - Tulcea

3. Tulcea - Maliuc - Crisan - canalul Crisan - Caraorman - canalul Caraorman - lacurile Puiu,

Rosu, Rosulet - canalul Rosu - Imputita - canalul Bursuca - Sulina - Tulcea

4. Murighiol - canalele Dunavat, Dranov - golful Holbina - lacul Razim - Gura Portitei

5. Jurilovca - Gura Portitei

6. Crisan - Dunarea Veche - canalul Eracle - garla Lopatna - canalul Lopatna - Trei Iezere

7. Crisan - Dunarea Veche - canalul Magearu - Dunarea Veche - bratul Sulina - Crisan

Centre Delta Dunarii - Locuri de popas

Hoteluri

Tulcea :

Delta (3 stele, 234 locuri, restaurant, bar, terasa)

Egreta (2 stele, 234 locuri, restaurant)

Europolis (2 stele, 150 locurii, restaurant, bar, discoteca)

Maliuc :

Salcia (1 stea, 52 locuri, restaurant)

Crisan :

Lebada (2 stele, 148 locuri, restaurant)

Sulina:

Sulina (2 stele, 215 locuri, restaurant)

Sfantu Gheorghe :

Mareea (3 stele, 7 camere duble, cu bai in camera si pe hol, apa calda, 2 saloane restaurant, o

camera de zi (TV-video); alte servicii: salupa rapida 5-6 locuri pentru transfer Mahmudia -

Sf.Gheorghe si pentru excursii, ambarcatiuni cu rame si motor ce pot fi inchiriate pentru

plimbari si pescuit, parcare asigurata in Mahmudia).

1.6.Tipurile de turism practicate in zonă

16

Turismul de cunoaştere este forma particulară practicată şi care va continua să deţină

ponderea principală in fluxul turistic, vizitatorii căutand să cunoască intr-un timp scurt

frumuseţile naturii deltei, locurile şi oamenii, din această zonă, istoria şi obiceiurile lor. In acest

sens, sunt organizate excursii scurte pentru vizitarea deltei cu durata de una, două sau mai multe

zile cu turişti romani şi străini la odihnă in staţiunile de pe litoral sau cu cei ce se deplasează la

Tulcea cu diverse mijloace de transport, astfel:

Excursii pentru vizitarea deltei cu durata de o zi

Excursii pentru vizitarea deltei cu durata de două zile

Excursii pentru vizitarea deltei cu durata de mai multe zile

Turismul de odihnă, promovat in localităţile din Delta Dunării şi de pe litoralul Mării

Negre, este foarte mult preferat de turişti, in special de romani, datorită condiţiilor naturale pe

care le oferă zona. Această formă de turism nu este coordonată de organizaţiile de turism, din

care cauză nu se poate face nici o inregistrare riguroasă a turiştilor. Cazarea se face in hoteluri,

popasuri turistice, pensiuni şi la localnici. Pentru accesul turiştilor in localităţile preferate se

utilizează in special navele rapide, iar pentru navigaţia pe canale şi lacuri se folosesc bărcile

proprii ale localnicilor.

Turismul balneo-medical se realizează prin valorificarea insuşirilor curative ale

nămolurilor sapropelice de la Murighiol, indicate in special pentru reumatismele cronice.

Turismul sportiv este cel care conferă specificul activităţilor turistice in deltă, prin

organizarea turismului nautic şi a partidelor de vanătoare şi pescuit sportiv, astfel:

Turismul nautic este o formă de turism deosebit de interesantă şi instructivă, care dă

posibilitatea unei mai bune cunoaşteri a deltei, dar care cere turiştilor o mai bună pregătire

sportivă pentru parcurgerea deltei cu ambarcaţiuni mici.

Pescuitul sportiv este o formă de turism interesantă pentru turiştii romani şi străini,

generată de bogăţia piscicolă a deltei. In vederea practicării acestei forme de turism s-au folosit

mijloacele de transport şi bazele de cazare existente in deltă prin măsurile luate de imbunătăţirea

condiţiilor de confort ale acestora. O atracţie deosebită a prezentat-o organizarea unor competiţii

internaţionale, care s-au desfăşurat şi se desfăşoară periodic in extrasezon, imbunătăţind astfel

exploatarea bazei materiale a turismului de deltă in sfera sezonului turistic clasic.

Vânătoarea sportivă este o formă de turism care prezintă interes nu numai pentru turiştii

17

romani, ci şi pentru străini şi se organizează in conformitate cu prevederile legii privind

economia vanatului pe fondurile de vanătoare Razim, Caraorman, Uzlina, Gorgova, Crişan,

Sulina, Mila 23, unde se vanează primăvara, toamna şi iarna păsări şi animale sălbatice, ceea ce

contribuie la folosirea mijloacelor de transport şi a bazelor de cazare din deltă şi in afara

sezonului turistic de vară.

Turismul tehnico-ştiinţific de organizare ca urmare a cadrului natural al deltei şi

indeosebi a rezervaţiilor sale naturale, floristice şi a monumentelor naturii.

Bineinţeles că in acest scop s-au dezvoltat şi se dezvoltă bazele de cercetare şi in acelaşi timp

condiţiile de desfăşurare a unor manifestări ştiinţifice cu caracter naţional şi internaţional.

Pentru cunoaşterea şi formarea unei imagini de ansamblu asupra deltei se pot organiza, pentru

toate categoriile de turişti, zboruri de agrement deasupra deltei cu avioane şi elicoptere.

2.Potențialul economico-social și dotări tehnico-edilitare

Populatia Deltei are un mod de viata neschimbat de secole. Implantarea umana discreta a

permis supravietuirea uimitoarelor ecosisteme din Delta. Intinderea mare a apei explica numarul

mic al locuitorilor (in jur de 22000 de locuitori), cu toate ca sporul natural este mult peste media

tarii (7-8%). Mobilitatea teritoriala cunoaste deplasari definitive si deplasari temporare pentru

lucru, studii etc.

Populatia Deltei este grupata in 15 localitati rurale si doua orase: Tulcea si Sulina.

Tulcea: poarta de intrare in Delta, oras cu putin sub 100 000 de locuitori, construit pe

locul asezarii geto-dace Aegyssus, datat acum 2 600 de ani, mentionat cu actualul nume in1595

pe harta lui Paolo Giorgici. Este un oras cu functie navala, industriala si turistica.

Sulina: cel mai estic oras al tarii, situate la gura bratului Sulina, orasul romanesc cu cea

mai mica altitudine (3.5m), port de intrare a vaselor maritime pe Dunare.

Economia Deltei Dunării este susținută în mare parte de activitătile agricole si turistice:

Cultivarea grindurilor, ostroavelor, luncilor

In deltă, suprafeţele care ar putea servi exclusiv ca teren agricol, cum sunt cele ale

grindurilor inalte şi ale unor ostroave ridicate.

Terenurile care urmează să fie folosite pentru agricultură sunt apărate prin diguri

submersibile ori insubmersibile. Aceste terenuri se indiguiesc de regulă in sectorul din amonte

al ostrovului precum şi in locurile joase, pe unde s-ar putea ridica nivelul apei.

18

Suprafeţele sunt indiguite sunt golite de apă, fie prin gravitaţie, cand Dunărea are un nivel

scăzut, fie prin pompare, cand sunt revărsări. Sistemul indiguirii insubmersibile se aplică numai

in ostroavele in care se asigură in permanenţă o productivitate economică ridicată.

Grindurile se pot uşor amenaja pentru cultura cerealelor. Se cultivă indeosebi porumb şi mai

puţin grau şi secară.

Ramurile zootehnice sunt bine reprezentate, in special avicultura, de exemplu creşterea

raţelor şi gaştelor. De asemenea, este extinsă creşterea oilor. Stuful tanăr este mancat cu plăcere

de către vite care umblă de-a lungul marginii grindurilor.

Piscicultura este şi ea o ramură economică specială care, in deltă, se inţelege de la sine,

găseşte cele mai bune condiţii de dezvoltare, prin amenajarea de noi crescatorii piscicole, in

principal in regim furajat, dezvoltandu-se totodata pepinierele de puiet pentru popularea cu puiet

de crap sau specii de fitofage si planctonofage produse in pepiniere proprii si crescute in regim

furajat sau nefurajat.

Terenuri silvice, economia vânatului

Silvicultura se ocupă cu plantaţiile de arbori, cum sunt variatele specii de salcie, plop şi

pin sau alte soiuri cărora le priesc condiţiile mediului fizic al deltei şi care ar fi rentabile in cazul

in care ar fi cultivate. Folosinta silvica are in vedere suprafetele existente, precum si

impadurirea unor noi suprafete cu specii repede crescatoare (plop american si salcia

selectionata), impadurirea zonei digmal cu perdele forestiere de protectie a digurilor, in special

cu salcie, crearea de perdele forestiere de protectie a culturilor in incintele amenajate agricol,

precum si gospodarirea si protectia fondului cinegetic. Silviculturii i se pot atribui 20 000 ha,

care se repartizează pe marginile nu prea inalte ale grindurilor fluviatile din lungul braţelor

fluviului şi pe tot cursul grindurilor maritime.

Pe grindurile Letea şi Sărăturile se experimentează infiinţarea unei plantaţii de pomi de

pădure: coacăz negru, măceş şi zmeur sub forma unor culturi forestiere, pentru a se obţine de la

ele fructele de pădure care ar putea servi ca materie primă in industria conservelor.

Pescuitul

Din cele mai vechi timpuri, pescuitul a constituit principala ocupaţie a locuitorilor din

Delta Dunării. Deşi astăzi resursa piscicolă a cunoscut un regres, pescuitul este in continuare

principala preocupare. Localităţile unde pescuitul reprezintă principala activitate a locuitorilor

sunt: Crişan, Mila 23, Gorgova şi Sfantu Gheorghe. Cea de-a doua ocupaţie principală a

locuitorilor Deltei o constituie creşterea animalelor, care dintr-o activitate temporară

(transhumanţa) a devenit o preocupare permanentă la sfarşitul secolului XIX.

19

Localităţi cu tradiţie in creşterea animalelor sunt:Letea, Periprava, C.A.Rosetti, Sfiştofca

şi Caraorman Agricultura tradiţională a fost practicată mai ales in zonele cu suprafeţe mari de

teren arabil: Chilia, Pardina, Plaur, Sălceni, Ceatalchioi şi Pătlăgeanca, formate din soluri

aluviale de pe grindurile fluviatile cu risc mic de inundare. Din cauza solurilor sărace

(nisipoase), agricultura a cunoscut o mai mică dezvoltare pe grindurile marine Letea şi

Caraorman. După 1960, pescuitul şi agricultura au cunoscut modificări prin intensificarea

exploatării stufului (mai tarziu abandonate), amenajări piscicole, mari incinte agricole şi silvice.

Dintre dotările tehnico-edilitare ale zonei Delta Dunării necesare agroturismului

enumeram și care sunt diversificate și optimizate din ce în ce mai mult enumeram:

Terenuri pentru practicarea diferitelor sporturi;

Existența utilităților pentru desfășurarea activităților turistice și agroturistice în condiții

cat mai bune ( apă curentă, gaz, canalizare), deși uneori aceste servicii nu sunt dorite

întotdeauna de către turiști, aceștia căutând tot mai mult activitatea gospodarească

naturală fără amprenta intervenției tehnologiei avansate și a automatizărilor.

Starea bună de funcționare a drumurilor;

Funcționarea diversificată a transporturilor (căi ferate, căi rutiere, căi navale ș.a.);

Calitatea seviciilor atât în domeniul turistic, cât și în alte domenii);

Servicii pentru pregătirea consumului turistic, legate de organizarea

călătoriilor, publicitate, informarea clientelei, elaborarea programelor de călătorie

pe diferite itinerarii, editarea ghidurilor și hărților turistice, rezervarea serviciilor

pe itinerariile solicitate, procurarea documentelor de călătorie, obținerea vizelor

turistice etc.;

20

3.Agroturismul rural

“Agroturismul este un concept care cuprinde activitatea turistica organizată si condusă de populatia locala si care are la baza o strânsa legatura cu mediul ambiant, natural si uman”.

Satul românesc - în general, și cel cu vocație turistică - în special,

reprezintă un produs turistic inedit în egală măsură pentru piața națională cât și

pentru cea mondială. Pe de altă parte satul turistic românesc poate contribui la

descoperirea țării noastre - ca posibilă destinație turistică, creând interesul față

de România ca loc ce oferă o largă gamă de experiențe, de vacanțe de calitate și

chiar oportunități de afaceri. Afirmația se bazează pe:

gama largă de resurse naturale și culturale,

facilitățile și experiențele turistice diverse,

bunul raport preț / calitate,

trăsăturile de specificitate și unicitate ale ț ării noastre: oamenii (grupuri și religii

diferite), istoria (clădiri, evenimente, legende).

Teritoriul satului românesc din Delta Dunării prezintă o mare varietate de valori cultural

istorice - artă populară, etnografie, folclor, tradiții, vestigii istorice - un cadru natural

armonios îmbinat, cu un fond peisagistic variat și pitoresc. Toate acestea se constitue într-un

valoros potențial turistic și în certe valențe al turismului rural românesc. Apărute și dezvoltate

pe cele mai variate forme de relief, încă din vremea traco-dacilor, așezările rurale românești au

păstrat și mai păstrează încă în bună măsură datinile și obiceiurile străvechi, un bogat și variat

folclor, elemente originale de etnografie și artizanat, ce pot fi valorificate turistic în cadrul unei

strategii de organizare și dezvoltare a turismului rural.

Muzica populară românească de aici, interpretată in acompaniamentul de suflători,

fluier, caval, cimpoi, etc., reflectă prin sinuoasa sa linie melodică domolul peisaj dobrogean, dar

şi unele influenţe, e drept destul de vagi, ale melosului oriental.

Folclorul nord-dobrogean, atat cel literar cat şi cel muzical, absorb in timp noi realităţi

social-istorice, le imbracă in haină artistică şi le transmite pe diferite căi spre a le face

cunoscute. Aceeaşi unitate indestructibilă a folclorului romanesc in general este atestată şi de

folclorul coregrafic care, cu toată diversitatea sa, cu toate influenţele olteneşti, munteneşti,

ardeleneşti sau aromane, demonstrează prin numărul imens al jocurilor, prin extraordinara

varietate a figurilor şi paşilor, aceleaşi surse originare cu jocurile din celelalte zone folclorice

ale ţării.

21

Jocurile populare se impart in două categorii bine distincte: jocurile obiceiurilor şi cele

legate de momentele de relaxare,de destindere ale colectivităţii.

Extrem de interesante sunt jocurile obiceiurilor de iarnă care, ca in mai toate zonele

folclorice din ţară, aduc in faţa spectatorilor şi motivele atat de cunoscute in intreg folclorul

romanesc al cerbuţului, căpriţei, precum şi al altor personaje mascate. Folclorul muzical, atat cel

ce insoţeşte textul unor cantece bătraneşti, al doinelor, al jocurilor populare, cat şi cel

instrumental, deşi se deosebeşte oarecum ca linie melodică de folclorul muzical al altor zone

folclorice romaneşti, prin uşoara influenţă a muzicii populare orientale, rod al atator secole de

convieţuire a populaţiei romaneşti cu elemente orientale, sau prin preponderenţa unor

instrumente ca fluierul, cimpoiul şi cavalul, cu cele două variante proprii zonei tulcene.

In interiorul caselor ţărăneşti se intalnesc toate elementele specifice tradiţionalului

romanesc: vatra, patul, laviţele, lăzile de zestre, alături de textilele decorative, cearşafurile de

perete, feţele de masă, perdelele, pologul şi lăicerul, ştergarele, sunt numai cateva dintre

elementele de bază. Deşi in prezent toate acestea au cedat locul mobilierului modern,

şifonierelor, frigiderelor, maşinilor electrice de uz casnic, unele elemente tradiţionale sunt totuşi

păstrate. Dintre ele, cel mai important este ştergarul.

Arhitectura populară, de la colibele pescăreşti şi pană la clădirile propriu-zise destinate

locuirii, lasă să se descifreze nu numai dragostea pentru frumos şi imbinarea acestuia cu utilul,

ci şi apartenenţa arhitecturii populare tulcene la arhitectura romanească. Există in această zonă

şi unele aspecte in arhitectura populară care remarcă o realitate istorică. Desele invazii şi

războaie pustiitoare au determinat populaţia să folosească cele mai ieftine materiale de

construcţii şi care se găseauoricand la indemană.

Figura 10. Satul românesc în Delta Dunării

22

4.Analiza SWOT a turismului rural din zona Delta Dunării

Analiza Swot

Puncte tari Puncte slabe

Patrimoniul natural al zonei Delta

Dunării constituie o importantă rezervă de

biodiversitate de o inestimabilă valoare, ce

acoperă cea mai mare parte a

teritoriului administrativ considerat.

• Pozitia geografica – peisaje naturale atractive;

• Relief variat – o zona naturală deosebita;

• Flora, fauna – foarte diversificată

• Resursele solului si subsolului – bogate

• Ecosistem,rezervatii naturale

• Existenta arealelor turistice ( zone) deosebite

• Posibilitatea de a practica diverse tipuri de turism in tot timpul anului (toate anotimpurile).

Resurse turistice variate distribuite în

toate zonele caracteristice ale rezervaţiei.

Exploatări piscicole ineficiente economic sau nefuncţionale care necesită renaturare.• Insuficienta valorificare si dezvoltate a potentialului turistic de care dispune județul.

• Insuficienta pregatire de specialitate a unor lucratori din industria ospitalitații

• Insuficienta comunicare si coeziune pentru realizarea unor obiective majore in domeniul turismului.

Exploatări silvice dăunătoare echilibrului

ecologic ce produc sărăcirea potenţialului

biodiversităţii Deltei Dunării.

2 zone cu un profil predominant agrar

ineficient sau insuficient utilizate – zona

deltaică Chilia – Pardina cu mari

exploatări, ce intră în conflict cu

procesele de mediu; zona continentală

insuficient utilizată pentru culturi

complementare.

Oportunitari Riscuri

Dezvoltarea unor noi statiuni turistice Sustinerea proiectelor care introduc, valoare turistica, obiective, evenimente culturale si spirituale din Delta;

• Incurajarea dezvoltarii unei noi forme de turism (de exemplu: stiintific, de aventura).

Dificultatea modernizării axelor de

infrastructuri ale extremităţilor de N şi E

ale zonei Deltei Dunării, întârzie

dezvoltarea zonei şi a rolului mun. Tulcea

în plan regional.

• Cele mai importante ameninţări –

poluare, inundaţii;

23

Cap.II. Organizarea și funcționarea pensiunii agroturistice OLIMPIA, Maliuc, Delta Dunării

Pensiunea Olimpia are o capacitate de maxim 31 de persoane, in camere pat

matrimonial sau cu 2 paturi dotate cu mobilier modern si deservite de bai moderne cu cabina de

dus si apa calda permanent.

Pensiunea dispune de o bucatarie moderna, accesibila turistilor, sala de mese dotata cu

aer conditionat si instalatie audio-video, crama, cuptor, o curte cu teren cu gazon si grup sanitar

pentru corturi, teren de joaca cu plasa de volei si hamac, gradina, vie si livada, locuri amenajate

cu mese, banci, scaune, sezlonguri in aer liber si dependinte.

Pensiunea mai dispune de parcare tip marina formata dintr-un ponton de acostare, loc de

parcare privat situat pe malul drept al Dunarii vis-a-vis de locatie, pista betonata pentru lansat la

apa, barci de pe peridoc, mijloace de transport si agrement: vaporas pentru transportul a 10

persoane, 5 barci cu motor cu pacitate de 6 persoane fiecare si o barca rapida pentru 6 persoane

pentru cazuri speciale sau de urgenta.

Figura 11. Pensiunea agroturistică Olimpia

24

Facilităţi

Servicii

Parcare, Loc de joaca, Teren de sport, Aer conditionat, Sala de conferinte, Sala de mese.

Obiective turistice

In apropiere de pensiune se gasesc locuri deosebite ce pot fi vizitate cu vaporasul sau barca

cu motor: lacurile Fortuna, Baclanesti si Gorgova, canalul Sontea, Dunarea Veche si satul Mila

23, canalul Stipoc si Schitul Sf. Atanasie, localitatile Maliuc, Gorgova, Crisan, Caraoman.

Situata in satul Vulturul, fost Vaideei din comuna Maliuc, jud. Tulcea, in dreptul milei 26

pe partea stinga a canalului navigabil Bratul Sulina, Pensiunea Olimpia are un bun

amplasament, avand de o parte si de alta fondurile de vanatoare Rusca si Papadia, la nord o

fosta ferma piscicola de circa 500 Ha, iar la vest si la nord-vest o padure de plopi canadieni,

ceea ce ofera posibilitati pentru pescuit si vanatoare dar si pentru plimbari sau drumetii in

scopul de a vedea fauna si flora specifice Deltei Dunarii. In departare se profileaza muntii

Mahmudiei-Bestepe, cei mai vechi - era hercinica - din Europa.

Servire masă

CAPACITATEA DE SERVIRE :

salon cu şemineu cu 30 locuri la mese ;

terasă exterioară cu 30 locuri şi grătar exterior pentru barbecue .

SPECIAL :

bucătărie tradiţională dobrogeană ;

ingrediente ecologice, în mare parte provenind din micro-ferma proprie ;

specialităţi locale: păstrăvi, știucă umplută, știucă cu sos,borș pescăresc, șalău la cuptor, ciorbă de crap ș.a. ;

băuturi alcoolice şi non-alcoolice preparate în activitate proprie (afinată,socată, bere de casă) ;

posibilitatea organizării de mese festive.

25

Activități

- Partide de pescuit

- Partide de vanatoare

- Plimbari pe lacurile Deltei

- Plimbari pe canalele Deltei

- Plajă

Figura 12. Plimbări cu barca

Figura 13. Specialități din pește la pensinea Olimpia

26

1.Resursele umane ale pensiunii Olimpia

Pensiunea Olimpia este administrata de întreaga familie formată din 2 persoane (soț și soție) în permanență, iar ocazional li se se alătură si cei 2 copii studenți, cărora li se adaugă și personalul angajat.

Structura personalului:

Personal Sex Varsta Studii1 menajeră feminin 30 Liceu, calificat

2 ospătari feminin 22 Liceu, calificat1 ospătar masculin 25 Liceu, calificat

1 ospătar şef masculin 28 Liceu,calificat1 recepţioneră feminin 27 Studii superioare,

calificat1 administrator masculin 45 Studii superioare1 administrator feminin 44 Studii superioare

Număr Total = 8 - - - Tabel 1.

Activitățile de întreținere a culturilor agricole, a plantațiilor pomicole și viticole sunt efectuate de cei 2 administratori, precum și activitatea economică a pensiunii.

Cheltuieli cu personalul pensiunii

Nr. Angajați

ValoareLei/luna

Total lei Activități suplimentare

Lei

menajeră 1 700 700 300ospătar 3 900 2700 900

Ospătar-șef 1 1200 1200 300Recepționeră 1 1200 1200 300

Total lei 5800 1800 Total lei/lună 7600

Tabel 2

27

2.Teren agricol, efectiv de animale

Structura efectivului de animale

Efectivul de animale Valoarea stocului (RON)

Vaci de lapte 3 4500

Oi 10 2800

Porci 4 3200

Cai 2 6000

Găini 100 600

Rațe 10 1000

Prepelițe 10 2000

Total valoare efectiv de animale

21100

Tabel 3

Sectorul zootehnic este destinat pentru obţinerea unor produse de origine animalǎ

necesare activitǎţii de agroturism. Produsele obţinute sunt : lapte de vacǎ, carne de preparate din

lapte de oaie, carne de oaie, carne de porc, carne de pasǎre, ouǎ. O parte din producţia obţinutǎ

în acest sector este destinatǎ comercializǎrii, ceea ce are o influenţǎ beneficǎ asupra creşterii

veniturilor gospodǎriei.

Mod de folosinţǎ al terenului

Suprafaţa ocupatǎ

ha

Teren agricol 5

Teren neagricol (drumuri, clǎdiri) 1

Total 6

Tabel 4

28

Structura culturilor

Cultura Suprafaţa

ha

Valoarea producției

Lei/an

Legume 0,5 5000

Grădină de zarzavaturi 0.2 1500

Cartof 0,1 2000

Viță de vie 1 22500

Livadă 1 40000

Căpșuni 0,1 2000

Plante furajere 2 4500

Fragi 0.1 1500

Total 5 79000

Tabel 5

29

3.Activitatea desfășurată

Durata totală a perioadei de primire a turiştilor în exploataţie şi numărul total de zile –

turist se stabilesc în felul următor : deşi pensiunea ar putea primi turişti, practic, tot timpul

anului, este hazardant să se ia în calcul tot timpul disponibil al familiei, deoarece experienţa

arată că cererea turistică, mai ales în mediul rural, nu se distribuie uniform în fiecare săptămână

a anului şi în fiecare anotimp. De aceea nu se vor lua în calcul toate cele 52 de săptămâni ale

anului ci numai o durată mai redusă, de cca 8 luni de zile, 56 săptămâni. Spaţiul de cazare

disponibil pemite cazarea concomitentă a 30 turişti.

Tariful mediu utilizat pentru cazare este de 100 lei/cameră/zi, la care se adaugă preţul

mesei de 30 lei/persoana/zi, tariful pentru pensiune completă fiind deci de 130 lei /persoană/zi.

Activitatea economică a pensiunii este suplimentată de organizarea unor evenimente

precum: nunți, botezuri, zile de naștere , zile onomastice ș.a.

Oaspeţii acestei pensiuni sunt familia Popa, formată din Popa Adriana, Popa Marin, fii

lor,Popa Alin și Popa Radu. Cei doi soţi se ocupă cu cazarea, asigurarea meselor zilnice a

clienţilor şi organizarea activităților. Popa Alin, in varstă de 25 de ani ocupă postul de ghid local

al pensiunii, avand pregătire profesională in acest domeniu.

Cazarea se face intr-o casă cu etaj, in dormitoare cu două sau trei paturi dotate cu saltele

Relaxa.

Pensiunea dispune de băi (cu apă caldă, grup sanitar, etc), cate una la două dormitoare.

Bucătăria se bazează, in general, pe reţete specifice zonei, din carne, peşte, vanat,

moluşte, crustacee cat şi pe reţete tradiţionale romaneşti. Meniurile se stabilesc in funcţie de

sugestiile turiştilor. Sunt folosite produse de pe piaţa locală, proaspete, fără tratamente chimice.

Dacă turiştii se cazează mai repede de ora 06:00 vor fi nevoiţi să plătească şi pentru ziua

anterioară. In ultima zi de şedere la pensiune, turiştii beneficiază de gratuitate pană la ora 15:00,

dar dacă depăşesc această oră sunt obligaţi să plătească şi pentru ziua următoare.

Servicii opţionale: Partide de pescuit, fotosafarii, birdwatching, excursii in imprejurimi, cu căruţe trase de

cai, şalupe, bărci cu motor sau la rame. De asemenea, se pot organiza, la cererea clienţilor,

microcircuite personalizate pe durata unui week-end, a cinci zile, a unei săptămani, etc. Aceste

circuite vor include cele mai pitoreşti locuri din Delta Dunării şi vor avea ca scop observarea

florei şi faunei, a culturii şi tradiţiilor locului, a modului de viaţă al pescarilor. Preţul tuturor

acestor activităţii este negociabil, in funcţie de mărimea grupului, durata deplasării, mijlocul de

30

transport ales. Pentru partidele de pescuit se oferă momeli (gratuit) şi se obţin permise de

pescuit (la cerere). Pentru toate aceste activităţi seoferă serviciul specializat de ghid. La cerere

se organizează seri festive.

Pentru o şedere de peste trei zile, pentru grupuri mai mari de 6 persoane (inclusiv), se

organizează excursii gratuite cu destinații alese de turiști, în zona Maliuc.

Serviciu rezervări:

Pentru serviciile de cazare şi masă, rezervarea se va face cu minimum 15 zile inainte.

Solicitările făcute in afara acestui termen se vor rezolva in limita locurilor disponibile.

Rezervările se pot face la numărul de telefon 0740 821422 (Popa Marin).

31

Cap.III.Analiza eficienței economice a pensiunii Olimpia

Eficienţa economicǎ reflectǎ legǎtura dintre resursele alocate pentru desfǎşurarea unei

acţiuni şi rezultatele obţinute de pe urma acesteia, concept care determinǎ orientarea resurselor

spre acele domenii de activitate unde se asigurǎ folosirea cu eficienţǎ maximǎ a acestora în

condiţiile unei dezvoltǎri raţionale, armonioase a gospodǎriilor.

Dezvoltarea continuǎ pe care cunoaşte agroturismul se datoreazǎ în mare parte eficienţei

activitǎţii economice şi sociale înregistrate în acest domeniu de activitate. Conceputǎ din

perspective raportǎrii efectului la efort, eficienţa trebuie înţeleasǎ ca un proces, o acţiune sau

rezultatul unui ansamblu de evenimente. Eficienţa activitǎţii economice în agroturism trebuie

apreciatǎ atât prin reflectarea şi comensurarea afectelor economice, cât şi a celor sociale,

perspectiva socialǎ fiind luatǎ în considerare complementar în decizia macroeconomicǎ de

alocare a resurselor pentru dezvoltarea ramurii şi în politica tarifelor pentru serviciile prestate.

Latura economicǎ a eficienţei agroturismului este relevatǎ de datele furnizate de analiza

economico – financiarǎ.

Sistemul de indicatori ai eficienţei activitǎţii de agroturism se bazeazǎ pe principiile

generale ale eficienţei, pe structura resurselor utilizate şi pe componentele efortului şi efectului.

Structura resurselor utilizate cuprinde: forţa de muncǎ, baza materialǎ, mijloacele circulante,

resursele naturale şi antropice. Forţa de muncǎ, privitǎ ca resursǎ a activitǎţii desfǎşurate în

domeniul agroturismului poate fi exprimatǎ valoric şi fizic cu ajutorul urmǎtorilor indicatori:

numǎrul mediu de personal muncitor, numǎrul mediu de personal operativ, fond total de timp de

muncǎ. Baza materialǎ poate fi analizatǎ ca resursǎ a activitǎţii de agroturism pe baza

urmǎtorilor indicatori: capacitate de prestaţie şi valoare medie a activelor fixe. Soldul mediu al

mijloacelor circulante este un alt indicator a resurselor utilizate. Resursele naturale şi antropice

sunt exprimate fizic prin indicatori ca: suprafaţa totalǎ a amenajǎrilor în mediul rural în

agroturism, suprafaţa totalǎ a zonelor rurale cu resurse turistice naturale.

32

1.Veniturile și cheltuielile pensiunii

Tabel 6.

Camerele Tip camera Baie Pret cameracursul sapt.

Pret cameraweekend

1,2,3 Camera dubla matrimoniala

DA 60lei / zi 70 lei / zi

4,5,6 Camera dubla DA 70 lei / zi 80 lei / zi

7,8,9 Camera dubla DA 80 lei / zi 90 lei / zi

10,11, 12 Camera tripla DA 100 lei / zi 120 lei / zi

* Toate preturile sunt valabile pentru o singura noapte de cazare.

Total venituri cazare: 2960 zile turist x 130lei/zi = 384 800

Nr. Mediu de turiști/zi: 12.

Tabel 7.

33

Producția animală

Valoare producție animală

Lei/an

Ouă de găină 4000

Ouă de rață 1000

Lapte 8000

Ouă de prepeliță 2500

Tineret taurin 4000

Total 19500

Specificare

Total venituri

Lei/an

Venituri din cazări 384800

Venituri din vanzarea producției vegetale (25% din producție)

19750

Venituri din vanzarea producției zootehnice (15 % din producție)

4875

Venituri din organizarea evenimentelor

215000

Subvenții 20000

Total venituri 644425

Tabel 8

Ca şi în alte activitǎţi economice şi în agroturism se urmǎreşte obţinerea unui profit

suficient de mare pentru a asigura remunerarea capitalurilor, pentru a menţine potenţialul

economic existent şi pentru a realiza o creştere a eficienţei economice în funcţie de evoluţia

pieţei turistice şi de factorii conjuncturali.

34

Specificare Total cheltuieli

Lei/an

Cheltuieli cu salariile 91200

Cheltuieli cu asigurarea şi protecţia socialǎ

34000

Cheltuieli cu energie electricǎ 60000

Telefon, internet,cablu 6800

Cheltuieli cu materiale consumabile 45000

Cheltuieli cu reclamǎ şi publicitate 8800

Cheltuieli cu reparaţii şi renovǎri 20000

Cheltuieli combustibil 2700

Cheltuieli cu amortizarea 6000

Taxe şi impozite 15000

Cheltuieli cu achiziţionarea alimentelor 58000

Cheltuieli cu producția vegetală 2500

Cheltuieli cu producția animală 4500

Total 350000

Tabel 9

Profit brut = Total venituri-Total cheltuieli= 294425 lei/an

Profit net = Profit brut- Impozitul pe profit = 294425-47108=247317 lei

Pensiunea agroturistică Olimpia obtine un profit de 247 317 lei(2011) realizat nu numai din activitatea turistică, ci și din valorificarea producțiilor agricole,viticole,pomicole și din valorificarea producției animale, acestea având o contribuție importantă în rentabilitatea activității pensiunii.

35

3.Estimarea fluxurilor de turiști

Ca și în oricare altă activitate turistică, fluxul turistic este variabil și depinde de foarte

multe variabile precum: raportul calitate-preț, atracția zonei și preferințele turistice, potențialul

turistic,anotimp, condițiile meteo ș.a.

Pentru pensiunea agroturistică Olimpia fluxul de turisti este variabil de la an la an.

Astfel, am determinat că pensiunea are turiști în medie de 8 luni din 12 luni, cu un număr mediu

de 12 turist. De aici a rezultat,pentru anul 2011, un număr de 2880 de turiști din care 30% sunt

străini, dornici sa cunoască Delta Dunării și sa exploreze satul românesc.

36

Concluzii și recomandări

În urma realizării acestui studiu se pot trage următorele concluzii, tendinţe cu privire la

turismul din Delta Dunarii: un număr mereu crescand de turişti doresc să-şi satisfacă hobby-

urile şi interesele lor speciale, bazate pe natură, activităţi economice şi interese profesionale;

turiştii devin mai experimentaţi şi sofisticaţi şi aşteaptă atracţii de bună calitate, utilităţi şi

servicii pe măsură şi tarife /preţuri adecvate calităţii in călătoriile lor.

Deasemeni, sporeşte numărul turiştilor care sunt preocupaţi de problemele de mediu

natural, prin urmare, cresc căutările unor destinaţii foarte puţin poluate şi fără probleme de

mediu; ca urmare aacestor orientări, foarte multe destinaţii sunt preocupate in adoptarea unor

programe de dezvoltare şi doresc să incurajeze turismul de bună calitate, care evită problemele

de mediu, optimizandu-se şi beneficiile economice;

Turismul utilizează intr-o măsură tot mai mare, tehnologia modernă in domenii ca

servicii de rezervare sau marketing; in ultima perioadă Internet-ul a devenit un mijloc tot mai

important de informare şi marketing.

Potenţilaul turistic de care dispune această zonă este foarte variat şi bogat, atat cel

natural cat şi cel antropic. Cel natural este reprezentat prin peisaje mirifice, formaţiuni

calcaroase, stimulănd astfel imaginaţia vizitatorilor.Turismul antropic este reprezentat prin prin

tradiţiileşi obiceiurile incă păstrate.

Numeroasele trasee turistice sunt puse la dipoziţia turiştilor, pentru a ajunge cat mai

uşor la obiectivele turistice pe care doresc să le viziteze.

Oferă posibilităţile de agrement fiind o zona destul de prielnică pentru diferite sporturi.

37