PowerPoint PresentationTema: Tumorile esutului hematopoietic i melanoformator.
I. Micropreparate:
Indicaii:
2. Stroma tumorii cu vase sanguine.
3. Focare hemoragice.
Biopsia a fost prelevat dintr-un nod tumoral solitar din regiunea mandibulei. Microscopic este prezent o
mas celular, alctuit predominant din plasmocite tumorale, majoritatea dintre ele asemntoare cu
plasmocitele normale, cu nucleul excentric, hipercrom, cromatina dispus „în spie de roat”, citoplasma
bogat, bazofil, cu halou perinuclear, nucleolii abseni, pe alocuri se observ plasmoblati de dimensiuni mai
mari, nucleul cu nucleol bine conturat, stroma tumorii este srac, sunt focare de plasmo- i hemoragie.
Plasmocitomul solitar (localizat) i mielomul multiplu sunt principalele afeciuni din grupul neoplasmelor
plasmocitare, substratul morfologic al crora îl constituie proliferarea excesiv, neoplazic a plasmocitelor.
Leziunile debuteaz în 95% de cazuri în cavitatea medular a oaselor i erodeaz treptat esutul osos
spongios, iar ulterior i cel compact, cauzând fracturi patologice. În plasmocitomul solitar se afecteaz un
singur os, iar în mielomul multiplu leziunile sunt multifocale, fiind implicate oasele cu hematopoiez activ:
coloana vertebral, coastele, craniul, oasele pelviene i a. Plasmocitomul solitar este un stadiu incipient al
mielomului multiplu, progresând în decurs de 5-10 ani de la leziuni monoosale la poliosale. Oasele afectate
capt aspect „mâncat de molii”, defectele având diametrul de 1-4 cm. Celularitatea mduvei este crescut,
peste 30% constituind plasmocitele. Celulele tumorale secret o imunoglobulin, de obicei IgG (secreie
monoclonal) sau lanuri uoare ale imunoglobulinelor, care sunt excretate în urin – proteina Bence-Jonce.
Foarte important este nefropatia mielomatoas, care se manifest prin depuneri de cilindri proteici în tubii
distali i ducturile colectoare, necroza epiteliului tubilor contori, calcinoz metastatic, pielonefrit
bacterian, amiloidoz AL. În stadiul terminal plasmocitomul/mielomul multiplu capt aspect leucemic.
Complicaii: fracturi osoase, anemii. Cauzele de deces: insuficiena renal, complicaii infecioase.
145. Plasmocitom solitar osos. (Coloraie H-E).
1
3
2
58. Nodul limfatic în boala Hodgkin (varianta cu scleroz nodular). (Coloraie H-E).
Indicaii:
2. Limfocite.
În micropreparat se relev noduli tumorali, constituii din diferite elemente celulare: 1) celule Reed-
Sternberg gigante, cu diametrul pân la 45µ, binucleate, cu 2 nuclee dispuse simetric ca în oglind, cu
nucleoli proemineni cu un halou perinucleolar clar „în ochi de bufni”, 2) celule Hodgkin mari
mononucleate, 3) celule lacunare (celule mononucleate, cu nucleul multilobat, multipli nucleoli i citoplasma
abundent, palid), 4) infiltrat inflamator netumoral cu limfocite, histiocite, eozinofile, neutrofile, plasmocite
în varia proporii; nodulii tumorali sunt separai de fascicule colagenice de diferit grosime.
LH este un neoplasm, care se dezvolt din limfocitele B din centrii germinativi. Constituie în medie ~30%
din numrul total al limfoamelor. Sunt 4 forme (subtipuri) histologice clasice de LH: 1) cu scleroz
nodular, 2) cu celularitate mixt, 3) cu predominan limfocitar i 4) cu depleie limfocitar. Cele mai
frecvente sunt primele 2 – cu scleroz nodular ~65-75% i cu celularitate mixt ~25%. Substratul
morfologic const în proliferarea celulelor tumorale patognomonice – celulelor Reed-Sternberg (RS) i
derivatelor lor: celulele lacunare, care sunt o form particular de celule RS i celule Hodgkin, care sunt
precursorii celulelor RS. Aceste celule tumorale reprezint doar 1-5% din toat masa celular, celelalte
elemente celulare sunt de origine reactiv, inflamatorie. Studiile imunohistochimice au demonstrat cu
certitudine originea limfocitar B a celulelor RS. Dei numrul celulelor tumorale specifice este atât de mic,
diagnosticul cert de LH se stabilete doar în baza identificrii celulelor RS sau a variantelor acestora în
materialul biopsic sau necropsic.
58. Nodul limfatic în boala Hodgkin (varianta cu scleroz nodular). (Coloraie H-E).
1
3
2
Indicaii:
3. Benzi fibroase.
Microscopic, se caracterizeaz printr-o proliferare de celule nevice dispuse subepitelial, sub form de
cuiburi separate de benzi fibroase. Cuiburile de celule tumorale pot fi dispuse în corion (nev
intramucozal), la jonciunea cu epiteliul (nev joncional) sau localizate atât în corion cât i la jonciunea
cu epiteliul (nev compus). Celulele nevice sunt uniforme, mici, ovoidale, cu nuclei mici i uniformi i
cu o cantitate moderat de citoplasm eozinofil, cu limite celulare indistincte. Pigmentul melaninic are
culoare brun i este prezent în cantitate variabil intracitoplasmatic sau în stroma adiacent. Nevul
joncional i cel compus prezint tendin de transformare malign.
Macroscopic, are dimensiuni diferite, este de aspect plan sau uor proeminent, de culoare brun,
rareori acrom (de culoare alb).
Nevul melanocitic reprezint o leziune tumoral benign dobândit, care are originea în celulele
melanice dispuse în stratul bazal al epiteliului. Este localizat mai frecvent la nivelul palatului i a
gingiei. Apare cu predispoziie la femei, în jurul vârstei de 35 de ani. Ca variante de nev melanocitic se
descriu: nevul malanocitic congenital (cu diametrul mai mare decât cel dobândit) i nevul albastru
(proliferare benign de celule melanocitare, localizat cel mai frecvent la nivelul palatului, celulele
fiind fuziforme, cu coninut crescut de melanin, localizate profund în lamina proprie, ceea ce
determin culoarea albastr a tumorii – efect Tyndall).
1
OP 26. Melanom al cavitii orale (Coloraie H-E).
Indicaii:
2. Cuiburi de celule melanice maligne.
În micropreparat se relev multiple cuiburi de celule melanice maligne cu dezvoltare vertical, care se
extind atât în epiteliul de suprafa, cât i în esutul conjunctiv subiacent. Celulele maligne au form i
dimensiuni variabile, cu polimorfism celular i nuclear pronunat, nuclee hipercrome, nucleoli evideni,
în citoplasm depozite de granule de melanin.
Macroscopic, sunt tumori cu pigmentare inomogen, brun, neagr, albastr sau roie, asimetrice i cu
margini neregulate.
Melanomul este un neoplasm malign, cu origine melanocitar, care se dezvolt de novo sau pe fondul
unei leziuni melanocitare benigne. Apare la ambele sexe, cu localizare frecvent la nivelul palatului
dur, maxilarului, cât i gingiei, buzelor sau mucoasa bucal. Aspectul microscopic este comparabil cu
cel al leziunilor similare cutanate, la nivelul mucoasei orale existând melanom nodular, melanom cu
extindere superficial i melanom lentiginos al mucoasei. Prognosticul tumorii depinde de tipul
melanomului, vârsta pacientului (pacienii tineri au prognostic mai bun), dar i invazia în profunzime.
Tumorile de la nivelul mucoaselor au prognostic mult mai grav decât cutanate. Este extrem de agresiv,
o tumoare cu grosimea de numai câiva mm poate produce metastaze multiple. Metastazeaz limfogen în
nodulii limfatici regionali, iar pe cale hematogen mai frecvent în ficat, plmâni, creier i alte organe, practic
pot fi metastaze în orice regiune a corpului. În majoritatea cazurilor metastazele au culoarea neagr datorit
coninutului de melanin.
(Coloraie H-E).
Seciune longitudinal a osului femural, esutul osteomedular este omogen, suculent, divizarea în mduv
roie i galben absent, esutul adipos din regiunea diafizei este substituit cu esut hematopoietic activ,
culoarea este surie-glbuie, are aspect purulent („mduv osoas pioid”).
În leucoze mduva osoas se afecteaz primar, anume în mduv debuteaz procesul tumoral, iar sângele
periferic i alte organe sunt implicate în mod secundar. În mduv are loc proliferarea neoplazic a unei
serii celulare, care treptat înlocuiete celelalte componente ale esutului hematopoietic, iar din mduv
celulele leucemice ptrund în sânge i infiltreaz alte organe, în primul rând organele/esuturile sistemului
limfoid, dar i organele parenchimatoase, sistemul nervos central, pielea, etc. Microscopic în mduv se
relev creterea celularitii, care poate s ating nivelul de 100%, norma fiind de 50% esut
hematopoietic/50% esut adipos. Aceste modificri ale mduvei hematopoietice se observ atât în leucozele
acue, cât i în leucozele cronice în faza lor accelerat i crize blastice.
84. Rinichi în leucemie.
Rinichiul este mrit în dimensiuni, capsula destins, consistena dens, pe seciune desenul straturilor ters,
culoarea albicioas-surie, cu hemoragii punctiforme.
Afectarea rinichilor poate avea loc în orice form de leucoz i este cauzat de infiltrarea organului cu
elemente neoplastice din mduv, care se localizeaz iniial perivascular, iar ulterior infiltratele leucemice
pot deveni mai mult sau mai puin extinse. Datorit acestui fapt i a tulburrilor circulatorii cauzate de
infiltraia leucemic a pereilor vasculari i a creterii viscozitii sângelui apar modificri distrofice ale
parenchimului renal, pot fi focare de necroz i hemoragii.
Mduva osoas în leucemie.
84. Rinichi în leucemie.
142. Splina în leucoza mieloid cronic.
Splina este mrit considerabil în dimensiuni, uneori de 20-30 de ori, masa atingând câteva kg (norma ~180
gr), pe seciune culoarea surie-roietic, omogen, consistena dens, pot fi focare de infarct ischemic i
hemoragii.
Splenomegalia masiv, care se relev în leucoza mieloid cronic este cauzat de infiltraia leucemic
intens, difuz cu celule din seria mieloid, predominant cu mielocite i metamielocite; focarele de infarct
sunt cauzate de creterea viscozitii sângelui, care uneori poate s duc i la trombi leucemici. Pe capsula
splinei pot fi depozite de fibrin (perisplenit), fisuri, este posibil ruptura capsulei cu hemoragie
intraperitoneal letal.
Nodulii limfatici sunt uniform mrii în dimensiuni, consistena dens-elastic, culoarea albicioas, formeaz
conglomerate tumorale, care comprim organele adiacente.
Limfadenopatia generalizat este semnul clinico-morfologic predominant al leucozei limfoide cronice.
Nodulii limfatici sunt simetric mrii în dimensiuni, microscopic se relev infiltraie difuz cu limfocite mici
mature, uniforme, fr atipie; se observ la fel focare de proliferare cu limfocite mai mari, mitotic active,
fr limite precise. 80% din leucozele limfoide cronice provin din limfocite-B. Dei numrul de limfocite
neoplastice este considerabil mrit, ele sunt imunologic neactive, ceea ce duce la hipogamaglobulinemie,
scderea imunitii umorale cu complicaii infecioase, precum i la reacii autoimune, în primul rând anemii
hemolitice i trombocitopenii autoimune.
30cm
infarct
146. Noduli limfatici în boala Hodgkin.
Nodulii limfatici sunt mrii neuniform în dimensiuni, de consisten dens, culoarea surie-albicioas, ader
între ei datorit infiltrrii esutului conjunctiv perinodular, pe seciune cu aspect pestri, focare alb-glbui de
necroz i fibroz.
Limfomul Hodgkin debuteaz într-un singur nodul limfatic sau într-un grup de noduli limfatici, de obicei,
cervicali, supraclaviculari sau axilari. Ulterior procesul tumoral progreseaz, implicând treptat alte grupuri
de limfonoduli de aceeai parte a diafragmului, de ambele pri ale diafragmului sau esuturi/organe
extralimfatice (extranodale). La început nodulii limfatici sunt separai, iar ulterior devin adereni, formând
conglomerate tumorale, care comprim esuturilor/organele adiacente.
147. Splin porfir în boala Hodgkin.
Splina este mrit în dimensiuni de 3-5 ori, masa atingând pân la 1 kg, consistena dens, pe seciune cu
aspect pestri datorit alternanei focarelor proliferative i de necroz de culoare alb- glbuie cu focare de
scleroz de culoare albicioas pe fundalul pulpei roii, ceea ce-i red esutului lienal aspect asemntor cu
granitul porfiric („splin porfir”) [aspectul pestri este slab pronunat datorit aciunii formalinei].
Splenomegalia în limfomul Hodgkin este o expresie a progresrii tumorii, la prima etap fiind afectai
nodulii limfatici, iar ulterior i alte organe extranodale, în primul rând splina. Afectarea splinei se observ la
aproximativ o jumtate de pacieni, fiind un proces de metastazare din focarul primar din nodulii limfatici.
Histologic se relev noduli tumorali constituii dintr-un amestec de celule Reed-Sternberg i celule reactive
(eozinofile, plasmocite, leucocite neutrofile, macrofage), focare de necroz, uneori cazeoas, i de fibroz.
146. Noduli limfatici în boala Hodgkin.
147. Splin porfir în boala Hodgkin.
LMA – cu manifestri gingivale.
megacariocit
Ficatul în LLC.
(suprafaa nodular).
Nodul limfatic în boala Hodgkin (varianta cu celularitate mixt). (Coloraie H-E).
Limfom folicular.
Nevi.
Melanomul.
afeciuni caracterizate prin scderea cantitii generale de hemoglobin, manifestat prin scderea coninutului ei într-o unitate de volum sanguin. Numrului hematiilor în sângele circulant este diminuat (excepie - stri
asiderotice)
1. Anemie posthemoragica 2. Anemie hemolitica 3. Anemie dishematopoietic
Clasificarea morfologica a anemielor
Anemiile posthemoragice • acut este cauzat de hemoragii masive în
ulcere gastrice i duodenale, ruperea trompei uterine, ramurii arterei pulmonare, anevrismului aortic.
• În patogeneza manifestrilor clinice a pierderii acute de sânge rolul de baz joac micorarea rapid a volumului general de sânge – plasma i eritrocitele, care duc la hipoxie acut.
• cronic se dezvolt în hemoragiile prelungite în caz de tumori, vene hemoroidale dilatate, hemoragii uterine, ulcere gastrice, hemofilie.
• În patogeneza anemiei hemoragice cronice rolul principal îi revine creterii deficitului de fier, din aceste considerente actualmente aceast anemie se refer la cele feriprive.
Particularitatile anemiilor hemolitice
2. Distrugerea prematura a eritrocitelor
3. Acumularea produilor catabolismului hemoglobinei – hemosideroza generalizat, icter hemolitic
4. Sporirea marcata a eritropoiezei – hiperplazia maduvii osoase ( devine roie suculent), apar focare de
hematopoiez extramedular
Anemiile cu hipofuncia mduvei 1. Feriprive:
- în rezultatul insuficienei alimentare de fier
- în rezultatul insuficienei exogene de fier în
legtur cu necesitile sporite ale organismului
(cloroz juvenil), în timpul sarcinii, alaptrii, în
infecii.
(enterite, rezecii)
Forma usoara:
2. Cauzate de dereglarea sintezei ADN i ARN – anemiile megaloblastice:
Anemii cu deficit de vitamina B12 si acid folic
Vit. B12 ptrunde în organism prin TGI ( factor extrinsec), Absorbie ei în stomac e posibil numai în prezena factorului intrinsec Castle (gastromucoproteina), produs de glandele fundice ale stomacului . Combinarea lor formeaz un complex proteo-vitaminic absorbit în mucoasa stomacului i intestinului subire, dup care este depozitat în ficat unde activeaz acidul folic, ptrunderea lor în mduva osoas determin eritropoieza hormonal normal.
Etiologia:
1.Abolirea secreiei factorului Castle în legtur cu insuficiena eridetar a glandelor fundice stomacale.
2. Procesele autoimune ( 3 tipuri de anticorpi:
- blocheaz combinarea Vit. B12 cu gastromucoproteina
- b. gastromucoproteina sau complexul
Vit. B12 - gastromucoproteina
- b. celulele fundice
Aceti anticorpi se întâlnesc la 50-90% din bolnavi cu anemia Biermer
3. Anemiile careniale pernicizioforme endogene
- cancer, boala Hodgkin, polipoza gastric coroziv i alte procese patologice în stomac
- gastrectomie
- graviditate
• pancitopenie, eritrocitopenie, agranulocitoza, trombocitopenie
• In jumatate din cazuri – idiopatica
• Cauze endogene- anemia aplastic familiar Fanconi, anemia hipoplastic Erlich – are loc pierderea capacitii M.O. de a regenera, are loc distrugerea mduvei active i substituirea ei cu mduv galben gras.
• Cauze exogene - iradiere, medicamente mielotoxice
• Poate aprea i la substituirea M.O. prin celule leucemice, metastaze de cancer (prostatic, mamar, tiroidian, gastric) sau prin esut osos în ostescleroz
Devastarea complet a M.O. i substituirea ei prin cea gras este numit panmieloftizie
(A) Iron-deficiency anemia; notice the pale, oval RBCs.
(B) Pernicious anemia, with large, misshapen RBCs.
(C) Sickle-cell anemia.
Hemoblastoze
Hemoblastoze
subîmpart în maladii:
- sistemice: leucoze i
•• Neutrofilie – sepsis bacterial
•• Limfocitoza – virala, Imuna
• • Eozinofilie – Allergii & Paraziti.
• medicamente, inf. virale, radiatie, chimioterapie….
Leucemiile
Reprezint o proliferare sistemic, difuz i autonom a unui tip de celule hematopoietice, cu revrsarea acestora în sângele periferic –
celule leucemice.
În leucemii esutul tumoral primar concrete pe teritoriul mduvei osoase i treptat substituie celulele normale hematopoietice.
Clasificarea leucozelor:
Leucoze acute –
hematopoietice nedifereniate i slab
difereniate (blastice) = leucoze blastice.
difereniate, mature = leucoze citare;
celulelor tumorale, iar nu factorul de timp.
Schema hematopoiezei normale
• Supraproducerea de celule imature
• Acute • Prioritar la copii si tineri • LLA
• 2-6 ani • Cauze neidentificate
• Leucemia la adulti se asociaza cu viroze, substante chimice si radioactive
• S-a determinat asocierea cu unele dereglari cromozomiale
Patfiziologia leucemiilor
• Ceea ce genereaza: • Anemia, trombocitopenia, insuficienta de
leucocite functionale • Maduva osoasa exercitand presiune asupra
terminatiunilor nervoase produce durere • Odata cu progresarea procesului:
• Congestia tesutului limfoid • Limfademopatie • Splenomegalie • Hepatomegalie
Diagnosticul leucemiilor
trombocitelor - scazut
• LMA M0, M1, M2, M3, M4, M5, M6 & M7
• Leucemia limfoida acuta - LLA • LLA - L1, L2 & L3 - maturity
Particularitile leucozelor acute: 1) hiatul leucemic – prezena celulelor blastice i a
celor mature în absena formelor celulare
intermediare;
norm nu sunt);
3) evoluie malign;
septic) cu sindrom hemoragic, angin necrotic i
anemie;
nervilor).
Acute:
• Debut marcat de infecii ce nu se supun tratamentului sau hemoragii severe
• Anemie
blaste
megacariocite
(“jeleu de zmeur”)
LMA – hipertrofia gingivala:
Limfadenopatie mediastinala - LLA
- mieloid cronic, eritromieloza cronic, eritremie, policetimia vera( Osler)
2. de genez limfocitar - limfoleucoza cronic - limfomatoza pielii ( boala Sezary) - leucozele paraproteinemice
a) mielom multiplu b) macroglobulinemia primara
( boala Waldenstrom) c) boala lanurilor grele
(boala Franklin) 3. de genez monocitar
- leucoza monocitar, histiocitozele
Leucemia mieloida cronica
LMC - Infiltraia limfoganglionului cu celule
leucemice mieloide (între foliculi; coloraie la esteraz)
Leucemia limfoida cronica
LLC – substituirea
Splina în leucoza limfoid cronic
Limfoame
ganglionii limfatici • Limfoamele Hodgkin si non-Hodgkin’s pot fi difereniate prin biopsie
ganglionara
i intoxicaie.
(cervicali, supraclaviculari, axilari,
osoas.
- forma generalizat – câteva grupuri de
l/g i splina.
conglomerate.
splin “porfir” datorit asocierii focarelor de
proliferare tumoral, inflamaie, necroz
procesul iniial localizându-se în mediastin. Microscopic se remarc proliferarea esutului fibros care circumscrie focarele de aglomerri celulare, printre care se gsesc celule R-S iar la pereferie limfocite i alte celule.
Limfom Hodgkin, forma nodular sclerozant
Bogat in limfocite sau cu
predominan limfocitar (5 %)
corespunde stadiului I-II al bolii.
Microscopic se remarc doar doar
proliferarea limfocitelor mature i parial a
histiocitelor, ceea ce duce la estomparea
desenului l/g. La evoluia afeciunii
varianta limfohistiocitar trece în cea cu
celularitate mixt
Microscopic se deceleaz; proliferarea
aglomerri de limfocite , eozinofile,
Limfomul Hodgkin
STERNBERG-REED CELL
Se întâlnete în evoluia nefavorabil a bolii,
ea reflect generalizarea bolii Hodgkin. Uneori
se observ proliferarea difuz a esutului
conjunctiv, printre structurile fibrilare ale cruia
se întâlnesc celule atipice, în altele esutul
limfoid este substituit de celule atipice printre
care predomin celule H i R-S; scleroza
lipsete.
Limfom.
limfocitele);
limfoblatii).
ale limfoganglionilor, de ex.:
limfocitar – în zonele marginal i medular,
limfoblastic – în zonele paracorticale.
15% - din limfocitele T.
limfomul folicular
zon;
II - afectarea a 2 sau mai multe grupuri de l/g
dar de aceeai parte a diafragmei;
III – afectarea a 2 sau mai multe grupuri de l/g
de ambele pri ale diafragmei;
IV – focare multiple diseminate
Limfom nonHodgkin
Limfoganglion în
limfom malign
micobacteriene i micotioce.
Morfologia mielomului multiplu
• histologic – infiltratie difuza cu celule neoplasmatice
• rinichi – nefroza mielomatoasa – celule neoplasmatice.
Tumor masses usually appear first within the marrow and continue to show a strong and destructive path for marrow during the dissemination, causing devastating bone disorders.
Mielom multiplu
↓
Rinichi mielomatos, cilindri proteici în lumenul tubilor
Mielom extramedular (unghiul ileocecal i
ficatul)
aprea la scurt timp dup natere.
- Aproximativ 15% din nevi
intramucozali nu sunt pigmentai.
(40%). A doua cea mai frecvent
locaie este mucoasa bucal (20%),
10% din toate tipurile de nevi orali se
gsesc pe gingie.
mici de 0,6 cm.
Nev
Nev intramucozal
S100
Melanomul este o tumoare malign de origine melanocitar, care se întâlnete pe tegumente, în
mucoasa bucal, anorectal, esofag, meninge, globul ocular. Este extrem de agresiv, o tumoare
cu grosimea de numai câiva mm poate produce metastaze multiple. Metastazeaz limfogen în
nodulii limfatici regionali, iar pe cale hematogen mai frecvent în ficat, plmâni, creier i alte
organe, practic pot fi metastaze în orice regiune a corpului. În majoritatea cazurilor metastazele au
culoarea neagr datorit coninutului de melanin.