Tumorile infratentorialeTumorile selare i șsupraselare
I. Tumorile intrinseci ale fosei posterioare
A. Metastaze:- cea mai frecventă tumoră de fosă posterioară la adulți
Caracteristici clinice:- acute sau progresive în timp de câteva luni- absența fluxului LCR→hidrocefalie→HIC- semne cerebelare: ataxie, nistagmus, disartrie, tulburări de coordonare- extensie în unghiul ponto-cerebelar→afectări ale nervilor cranieni V-XII
Caracteristicile imagistice ale metastazelor de fosă posterioară
- Tumori solide sau chistice bine delimitate de țesutul cerebral- Priză omogenă sau inelară de contrast- Edem perilezional- Pot fi asociate cu hidrocefalie obstructivă
Exemplu imagistic
Tratamentul metastazelor de fosă posterioară
- Metastaza de fosă posterioară este prioritară față de leziunile metastatice supratentoriale
- Principiu de tratament: se operează toate metastazele sau niciuna
- Rezecție în bloc prin craniotomie suboccipitală
Tumori intrinseci de fosă posterioară
B. Hemangioblastomul
- Tumoră benignă de origine vasculară- Prevalență mai mare la bărbați- Cea mai frecventă tumoră primară a adultului- Poate fi asociată cu hemangioblastom cu alte localizări: retină,
măduvă ± chisturi pancreatice și renale →boala Von Hippel- Lindau
Caracteristici clinice i imagistice șale hemangioblastoamelorClinică- Semne cerebelare- Obstrucție LCR →hidrocefalie→HIC- Ocazional: - hemoragie subarahnoidiană
- policitemie (producție crescută de eritropoetină)
Imagistică CT/RMN- Tumoră solidă cu priză strălucitoare de contrast- Aspect de nodul iodofil intrachistic
Exemplu imagistic
Tratament chirurgical
- Rezecția în bloc – tumoră hipervasculară- Tentativă de decompresie intratumorală → hemoragie masivă- Embolizarea preoperatorie poate reduce semnificativ riscul
chirurgical
Tumori intrinseci de fosă posterioară
C. Meduloblastomul- Tumoră primitivă neuroectodermală (PNET)- Apare mai ales la copii între 3-4 ani sau 8-9 ani- Origine la nivelul vermisului → extensie în ventriculul IV- Tumoră cu malignitate incertă – poate metastaza pe cale
lichidiană:- ventriculi laterali- canal spinal screening spinal obligatoriu
Caracteristici clinico-imagistice ale meduloblastomului
Clinică- distrucția vermisului → ataxia - trunchiului
- mersului - obstrucția circulației LCR →hidrocefalie→HIC
Imagistică CT/RMN:- Tumoră de linie mediană la nivelul vermisului, izodensă- Comprimă sau deplasează ventriculul IV- Priză intensă de contrast
Exemplu meduloblastom
Meduloblastom
Tratament i prognosticșMeduloblastomTratament
Stadializare → RMN spinal → analiza celulară a LCR
Pacienții cu HIC → urgență:- Ventriculocisternostomie sau drenaj ventricular extern de urgență
Scopul operației: - rezecția cât mai completă a tumorii - menținerea intactă a podelei ventricului IV
Radioterapie: - inacceptabilă sub 3 ani datorită efectelor secundare - iradierea întregului ax neural Chimioterapie: rezervată copiilor sub 3 aniPrognostic Supraviețuirea la 5 ani variază între 50-90% - depinde de: 1. extensia tumorii, 2. gradul de rezecție, 3. prezența sau absența diseminării și 4. vârsta (< 3ani prognostic prost)
Tumori intrinseci de fosă posterioară
D. Astrocitoame cerebelare- În contrast cu cele cerebrale sunt benigne (fibrilar II sau
pilocitic I)- Frecvente la copii- Prognostic excelent- Localizare predominantă la nivelul emisferelor cerebelare- Frecvent prezintă componentă chistică
Caracteristici clinico-imagisticeAstrocitoame cerebelareClinic:- Semne cerebelare cu evoluție progresivă de câteva luni- Obstrucție LCR → deteriorare acută: cefalee, edem papilar,
alterarea conștiențeiImagistic:- Tumoră hipodensă- Priză variabilă de contrast- Astrocitom pilocitic → tumoră iodofilă, nodulară, însoțită de
cavitate chistică
Exemplu imagisticAstrocitoame cerebelare
TratamentAstrocitoame cerebelare
- Se tentează rezecția totală (element important de prognostic)- Pentru astrocitom pilocitic 80% supraviețuire la 20 ani- Prezența hidrocefaliei poate necesita ventriculostomie sau
șunt ventriculo-peritoneal
Tumori intrinseci de fosă posterioară
E. Ependimoame- Origine din celulele ependimare ce tapetează cavitățile
ventriculare- Majoritatea ocupă ventriculul IV- Apar frecvent la copii- Majoritatea sunt benigne (low grade)- 10% ependimoame anaplazice (grad III)
Caracteristici clinico-imagisticeEpendimoame de fosă posterioară
Imagistică CT/RMN:- Tumoră izodensă- ± calcificări intratumorale- Ocupă ventriculul IV- Priză de contrast
Exemplu imagisticEpendimoame de fosă posterioară
TratamentEpendimoame de fosă posterioară
Scop: - rezecția totală (de calitatea rezecției depinde în mare masură prognosticul) - pentru cele ce infiltrează podeaua ventricului IV nu se tentează rezecția totală (mortalitate postoperatorie inacceptabilă)Prognostic:- Supraviețuire la 5 ani între 20-50%- Factori de prognostic nefavorabil rezecție incompletă
vârstă sub 2 ani
II. Tumorile extrinseci de fosă posterioară
A. Neurinomul de acustic (schwanomul vestibular)- 8% din tumorile cerebrale primare- 80% din tumorile de unghi pontocerebelos- Apar frecvent între 40-50 ani- Leziuni bilaterale → neurofibromatoză tip 2- Tumori benigne cu creștere lentă cu origine în nervii
vestibulari (componentă din nervul VIII)
Caracteristic clinice ale neurinomului de acustic
Afectarea n. VIII: Hipoacuzie -> Surditate unilateralăVerij (tumoră cu creștere lentă permite compensarea funcțională)Tinitus
Afectarea n. VDurere și parestezie în hemifața ipsilateralăDiminuarea reflexului cornean
Afectarea n. IX, X, XIApar rar, la tu. cu diametru foarte mareDificultați la deglutiție, modificări ale vocii
n. VII
Ventriculul IV
Caracteristici imagisticeNeurinom de acusticCT:- Tumoră extracerebrală în unghiul pontocerebelos- Lărgește și pătrunde în meatul acustic intern- Priză omogenă sau inomogenă de contrast- Poate prezenta componentă chistică- Pentru tumori cu diametru mare → dislocă trunchiul crebral,
ventriculul IV și poate produce hidrocefalie
RMN: investigație de elecție mai ales pentru neurinoamele mici intracanalare
Exemple imagisticeNeurinom de acustic
Tratament Neurinom de acustic1. Observație (wait and see):
- Tumoră cu creștere lentă- Pacient în vârstă- Acuze vechi (surditate veche)- Tumoră < 2cm
2. Gamma Knife (radiochirurgie):- Tumoră < 3cm- Pacienți în vârstă cu creștere documentată a tumorii- Permite stoparea creșterii tumorale cu păstrarea funcției nervului VII
3. Rezecția chirurgicală- Abord de fosa medie: rezecția lobului temporal și expunerea de deasupra a
tumorii- Translabirintic: abord prin celulele mastoidiene și labirint- Suboccipital: craniectomie retrosigmoidiană → abordul tumorii dinspre
posterior
Tumori extrinseci de fosă posterioară
B. Meningioame- 8% dintre meningioame sunt localizate la nivelul fosei posterioare- Meningiom de convexitate → HIC- Meningioame de unghi pontocerebelos → afectare de nervi V-XII- Meningioame clivale:
- Pareze de nerv VI- Afectarea căilor lungi prin compresie pe trunchiul cerebral
- Menigioame de foramen magnum- Comprimă joncțiunea cervicobulbară → afectare piramidală a
nervilor craniei ipsilaterali →piciorul ipsilateral → creșterea tumorii în continuare → afectare piramidală controlaterală
Caracteristic imagisticeMeningioame de fosă posterioară
- Tumoră extracerebrală- Contact dural- Poate produce hiperostoză- Priză omogenă de contrast
Exemple imagisticeMeningioame de fosă poserioară
TratamentMeningioame de fosă posterioară
- Rezecția chirurgicală: dificilă datorită localizării
- Gamma Knife pacienți vârstnici
meningioame clivale greu accesibile
tumori reziduale
III. Tumori selare i supraselareș
A. CraniofaringioameB. Adenoame hipofizare
Tumori selare i supraselareșA. Craniofaringioame- origine în resturi ale ductului Rathke- apare la orice vârstă, dar mai ales la copii între 5-15 ani- deși benigne proximitatea cu structurile neurovasculare complexe
→ morbiditate severă Originea în general în jurul tijei hipofizare → extensie în regiunea: supraselară retroselară intraventricular paraselară
Clinica craniofaringioamelor
Extensie frontală și la nivelul ventricului III- demență moderată până la severă
Compresie asupra n. optic /chiasmă- Atrofie optică- Hemianopsie
bitemporală
Compresie hipotalamică/ pituitară- Panhipopituitarism- Nanism pituitar- Diabet insipid
Efect de masă și/sau obstrucția fluxului LCR la nivelul foramen Monro → HIC- Cefalee- Edem papilar (tulburări vizuale)
ImagisticăCraniofaringioame
CT:- Leziune selară, supraselară sau paraselară cu posibilă extensie
intraventriculară
- Tumoră mixtă
componentă solidă
componentă chistică
calcificări intratumorale
priză de contrast
Exemplu imagisticCraniofaringiom
TratamentCraniofaringiom- Scop: rezecția totală a tumorii ( de calitatea rezecției depinde
prognosticul)- Evaluare preoperatorie oftalmologică și endocrină- Aborduri: subfrontal, transnazosfenoidal, pterional, transcalos
Metode:1. Ablație totală (+ radioterapie în cazul recidivei)2. Ablație parțială + radioterapie (dacă pacientul > 3 ani)3. Drenajul chistului + Radioterapie
Implantare de Itriu 90 sau chimoterapie cu bleomicină
sau
PrognosticCraniofaringioame
- Rezecție totală: recurență 30% la 10 ani- Rezecție subtotală:
- Recidivă 90% din cazuri fară tratament- Cu radioterapie 30-50% recidivă la 5 ani
Tumori selare, supraselare i șparaselareB. Adenoame hipofizare- constituie 5-10% din tumorile intracraniene- Origine din partea anterioară a hipofizei → tumori benigne
Clasificare histologică:1. Adenoame nesecretante 25-40%2. Adenoame secretante - GH (hormon de creștere) 20-25% - Prolactină 25-50%
- ACTH 5-10% - TSH - FSH/LH
Clasificare după mărime:- Macroadenoame > 1cm- Microadenoame: în general secretante de ACTH, GH
rare
Clinica adenoamelor hipofizareI. Efect de masă- Cefalee nespecifică: secundară lărgirii fosei pituitare- Deficite de câmp vizual: compresie în partea inferioară a chiasmei optice
→ cvadranopsie temporală superioară bilaterală → hemianopsie bitemporală
- Compresie sinus cavernos: extensia laterală a tumorii → pareză de nerv III- Extensia supraselară poate obstrua foramenul Monroe → hidrocefalie
Clinica adenoamelor hipofizare
II. Efecte endocrine hipersecreție hiposecrețieHipersecrețieHormon de creștere (GH) GH > 10 mU/l Acromegalie (la adult)
Gigantism (la copii) HTA DZ Cardiomiopatie dilatativă creșterea în volum a organelor interne
(inimă, ficat, tiroidă)
Adenoame hipofizare-hipersecre ie de prolactinăț- Hormon ce stimulează lactația- Prolactinoamele: (Pl > 500mU/l) cele mai frecvente tumori
hipofizare- F/M: 4/1- Clinică
- Infertilitate- Amenoree- Galactoree- Impotență- Ginecomastie- Galactoree
Femei
Bărbați
Adenoame hipofizare -hipersecre ie de ACTHț- ACTH: stimulează secreția de cortizon, androgeni- Hipersecreția de ACTH prin adenoame hipofizare → boala Cushing
Sindrom Cushing poate fi cauzat de: Adenoame hipofizare secretante de ACTH Tumori suprarenale Secreție ectopică de ACTH (carcinom bronșic)
Adenoame hipofizare Sindrom CushingCaracteristicile sindromului Cushing:- față de lună plină- acnee- hirsutism- vergeturi cutanate abdominale- hipotonie musculară- osteoporoză- HTA- Diabet zaharat- imunitate scăzută
Laborator:- creșterea nivelului de cortizon urinar- pierderea variației plasmatice diurne a cortizonului
Imagistica adenoamelor hipofizare
Macroadenoame: - Lărgesc șaua turcească- Extensie supraselară
intraventriculară paraselară – sinus cavernos
Exemplu macroadenom
Imagistica adenoamelor hipofizare
Microadenoame:- Țesutul hipofizar prezintă în mod mormal priză de contrast- Microadenom: plajă slab captantă hipofizară de priză de
contrast
Exemplu imagistic microadenom hipofizar
Tratament adenoame hipofizare
1. Terapie medicamentoasă Agoniști de dopamină (bromocriptină, cabergolină)- indicație în prolactinoame fără afectare vizuală- oprirea medicației poate duce la creșterea rapidă a tumorii
Analogi de somatostatină (octreoctide)- inhibă secreția de GH- eficiență scăzută
Tratament adenoame hipofizare
2. Tratament chirurgical Scop – decompresia căilor optice – ablația totală a tumoriia. Abord transcranian subfrontal (2)Indicații: - tumori de consistență dură
- extensie tumorală supraselară, intraventriculară, subfrontală
- tumori in clepsidrăb. Abord transnazosfenoidal (1)Indicații: - micro sau macroadenoame
- structură tumorală aspirabilă
Tratament adenoame hipofizare
3. Radioterapiea. Gamma Knifeb. LinacIndicații:- recidive- tumori de dimensiuni mici- pacienți vârstnici ce nu permit intervenția chirurgicală