TULBURARILE+DE+CONSTIINTA+2011 (1)

TULBURĂRILE DE CONŞTIINŢĂTULBURĂRILE DE CONŞTIINŢĂ

““Viaţa psihică la un moment datViaţa psihică la un moment dat”” Jaspers Jaspers


Conştiinţa este un domeniu fundamental de Conştiinţa este un domeniu fundamental de definiţie al psihismuluidefiniţie al psihismului,, căruia îi conferă căruia îi conferă specificitate umanăspecificitate umană

- raportează experienţele - raportează experienţele individului la individului la trecut şi viitortrecut şi viitor

- la sisteme axiologice - la sisteme axiologice

şi la identitatea unică a subiectului şi la identitatea unică a subiectului percepută ca atare.percepută ca atare.


MModalităţile de existenţă ale conştiinţei:odalităţile de existenţă ale conştiinţei:câmpul conştiinţei - integrează prezenţa în lume câmpul conştiinţei - integrează prezenţa în lume

a subiectului, îi permite să se raporteze la a subiectului, îi permite să se raporteze la semenisemeni,, să-i înţeleagă lucid să-i înţeleagă lucid şi să se adapteze la şi să se adapteze la schimbareschimbare

conştiinţa de sine - sentiment al propriei conştiinţa de sine - sentiment al propriei identităţiidentităţi

nu ne vom ocupa aici de tulburările conştiinţei nu ne vom ocupa aici de tulburările conştiinţei moralemorale

TULBURĂRILE CLARITĂŢII ŞI CAPACITĂŢII DE INTEGRTULBURĂRILE CLARITĂŢII ŞI CAPACITĂŢII DE INTEGRAARE RE A CÂMPULUI DE CONŞTIINŢĂA CÂMPULUI DE CONŞTIINŢĂ

Corespund tulburărilor de Corespund tulburărilor de vigilitatevigilitate din descrierile clasice sau din descrierile clasice sau celor de celor de conştienţăconştienţă

OBTUZIAOBTUZIA constă în bradipsihie cu hipoprosexie spontană, constă în bradipsihie cu hipoprosexie spontană, scăderea supleţei proceselor de gândire, lentoare în înţelegerea scăderea supleţei proceselor de gândire, lentoare în înţelegerea întrebărilorîntrebărilor

HEBETUDINEAHEBETUDINEA – desprindere de realitate, pe care nu o mai poate – desprindere de realitate, pe care nu o mai poate cuprinde ca ansamblu, perplexitate şi indiferenţăcuprinde ca ansamblu, perplexitate şi indiferenţă

TULBURĂRILE CLARITĂŢII ŞI CAPACITĂŢII DE INTEGRTULBURĂRILE CLARITĂŢII ŞI CAPACITĂŢII DE INTEGRAARE RE A CÂMPULUI DE CONŞTIINŢĂA CÂMPULUI DE CONŞTIINŢĂ

TORPOAREATORPOAREA se manifestă prin bradikinezie, hipobulie, scăderea se manifestă prin bradikinezie, hipobulie, scăderea participării afective, uşoară dezorientare cu stări de somnolenţăparticipării afective, uşoară dezorientare cu stări de somnolenţă

OBNUBILAREAOBNUBILAREA reprezintă o denivelare mai importantă a reprezintă o denivelare mai importantă a vigilităţii, cu hipoprosexie severă şi dificultăţi mnezice mixte, vigilităţii, cu hipoprosexie severă şi dificultăţi mnezice mixte, creşterea pragurilor senzoriale şi dificultăţi în înţelegere şi sintezăcreşterea pragurilor senzoriale şi dificultăţi în înţelegere şi sinteză

TULBURĂRILE CLARITĂŢII ŞI CAPACITĂŢII DE INTEGRARE TULBURĂRILE CLARITĂŢII ŞI CAPACITĂŢII DE INTEGRARE A CÂMPULUI DE CONŞTIINŢĂA CÂMPULUI DE CONŞTIINŢĂ

STUPORULSTUPORUL este o tulburare severă a vigilităţii, însoţită de este o tulburare severă a vigilităţii, însoţită de

inhibiţie psiho-motorie (mutism, akinezie, negativism alimentar). inhibiţie psiho-motorie (mutism, akinezie, negativism alimentar).

Bolnavul nu reacţionează decât la excitaţii foarte puternice, nu Bolnavul nu reacţionează decât la excitaţii foarte puternice, nu

răspunde la întrebări şi nu pare să înţeleagă contextul în care se răspunde la întrebări şi nu pare să înţeleagă contextul în care se

află.află.

SOPORULSOPORUL – stare de somnolenţă patologică în care contactul cu – stare de somnolenţă patologică în care contactul cu

ambianţa se face foarte dificil.ambianţa se face foarte dificil.

TULBURĂRILE CLARITĂŢII ŞI CAPACITĂŢII DE INTEGRARE TULBURĂRILE CLARITĂŢII ŞI CAPACITĂŢII DE INTEGRARE A CÂMPULUI DE CONŞTIINŢĂA CÂMPULUI DE CONŞTIINŢĂ

SUSPENDAREA COMPLETĂ A CONŞTIINŢEISUSPENDAREA COMPLETĂ A CONŞTIINŢEI ce apare în criza ce apare în criza

epileptică, lipotimie, sincopă şi comă. Se caracterizează printr-o epileptică, lipotimie, sincopă şi comă. Se caracterizează printr-o

suspendare a funcţiilor relaţionale (apsihism) cu păstrarea suspendare a funcţiilor relaţionale (apsihism) cu păstrarea

funcţiilor vegetative, care însă, spre deosebire de somn, sunt funcţiilor vegetative, care însă, spre deosebire de somn, sunt

alterate în diferite grade.alterate în diferite grade.

TULBURĂRILE Calitative CONŞTIINŢTULBURĂRILE Calitative CONŞTIINŢEIEI

Criterii Criterii (Jaspers): (Jaspers):

Dezinteres faţă de lumea exterioară (bolnavul înţelege Dezinteres faţă de lumea exterioară (bolnavul înţelege

cu dificultate ce se întâmplă în jurul lui, cu dificultate ce se întâmplă în jurul lui, atenţiaatenţia este este labilă, acţionează fără să ţină seama de situaţia reală);labilă, acţionează fără să ţină seama de situaţia reală);

Dezorientarea (legată de simptomul de mai sus);Dezorientarea (legată de simptomul de mai sus); Incoerenţa (şi prin urmare ininteligibilitatea conduitei);Incoerenţa (şi prin urmare ininteligibilitatea conduitei); Dificultăţi de gândireDificultăţi de gândire Amnezie consecutivă stării (tulburări ale capacităţii de Amnezie consecutivă stării (tulburări ale capacităţii de

fixare şi conservare).fixare şi conservare).

IntensitIntensitatea tulburatea tulburărilor va fi corelată ărilor va fi corelată sau nu sau nu cu apariţia cu apariţia unor tulburări senzorialeunor tulburări senzoriale (iluzii (iluzii , halucinaţii), halucinaţii)

FORME CLINICE ALE FORME CLINICE ALE CONFUZIEI MINTALCONFUZIEI MINTALEE

confuzia mintală simplăconfuzia mintală simplă - ale cărei - ale cărei trăsături ar fi: pasivitatea, trăsături ar fi: pasivitatea, perplexitatea, dezorientarea, perplexitatea, dezorientarea, lentoarealentoarea

stările confuzo-onirice (delirium) stările confuzo-onirice (delirium) (onirism) (onirism) caracterizate prin agitaţie caracterizate prin agitaţie acută asociată de regulă cu acută asociată de regulă cu fenomene productive psihotice.fenomene productive psihotice.

ONIRISMULONIRISMUL “ “Stare de vis patologic “, un vis trăit şi în Stare de vis patologic “, un vis trăit şi în

acţiune, care invadează realitatea bolnavului şi acţiune, care invadează realitatea bolnavului şi faţă de care îşi modifică comportamentul.faţă de care îşi modifică comportamentul.

Bolnavul are halucinaţii vizuale, realizând viziuni Bolnavul are halucinaţii vizuale, realizând viziuni haotice şi discontinue şi uneori, de asemenea, haotice şi discontinue şi uneori, de asemenea, halucinaţii auditive, cenestezice şi tactile. Aceste halucinaţii auditive, cenestezice şi tactile. Aceste fenomene psihosenzoriale pot avea drept punct fenomene psihosenzoriale pot avea drept punct de plecare cele mai mici stimulări din mediul de plecare cele mai mici stimulări din mediul ambiant.ambiant.

Halucinaţiile sunt cel mai adesea neplăcute, Halucinaţiile sunt cel mai adesea neplăcute, terifiante, conţinutul lor este constituit frecvent terifiante, conţinutul lor este constituit frecvent din scene de groazădin scene de groază,, zoopsice zoopsice

ONIRISMULONIRISMUL

Caracteristică este adeziunea bolnavului la Caracteristică este adeziunea bolnavului la aceste modificări perceptuale de care aceste modificări perceptuale de care încearcă să scape prin agitaţie (până la încearcă să scape prin agitaţie (până la fugă), trăindu-le ca o agresiune extremăfugă), trăindu-le ca o agresiune extremă

Delirium tremens – frecvență maximăDelirium tremens – frecvență maximă

ONEIROIDIAONEIROIDIA

OneiroidiaOneiroidia, este un amestec de real-vis, , este un amestec de real-vis,

la care bolnavul nu participă ci asistă; la care bolnavul nu participă ci asistă;

înlănţuirea halucinaţiilor ca şi înlănţuirea halucinaţiilor ca şi

interpretarea realităţii prin idei de vis interpretarea realităţii prin idei de vis au au

o anumită coerenţăo anumită coerenţă şi în genere mai şi în genere mai

multă sistematizare decât onirismul; nu multă sistematizare decât onirismul; nu

este urmată de amnezie completăeste urmată de amnezie completă

TULBURĂRI ALE STRUCTURII CÂMPULUI DE CONŞTIINŢĂTULBURĂRI ALE STRUCTURII CÂMPULUI DE CONŞTIINŢĂ

ÎNGUSTAREA CÂMPULUI CONŞTIINŢEIÎNGUSTAREA CÂMPULUI CONŞTIINŢEI– descrisă – descrisă

de Janet P. (1899) – se caracterizează prin de Janet P. (1899) – se caracterizează prin

focalizarea conştiinţei asupra unei idei, amintiri, focalizarea conştiinţei asupra unei idei, amintiri,

acţiuni etc., de care subiectul nu se poate acţiuni etc., de care subiectul nu se poate

desprinde. Conştiinţa este incapabilă să cuprindă desprinde. Conştiinţa este incapabilă să cuprindă

întreaga experienţă prezentă, în afară de cea întreaga experienţă prezentă, în afară de cea

psihotraumatizantă.psihotraumatizantă.

Se poate considera ca fiind o demodulare Se poate considera ca fiind o demodulare

afectiv-ideativă, o afectiv-ideativă, o ininadecvare prin alterarea adecvare prin alterarea

criteriului valoric, care duce la deformarea criteriului valoric, care duce la deformarea

relaţiei cu realitatearelaţiei cu realitatea

TULBURĂRI ALE STRUCTURII CÂMPULUI DE TULBURĂRI ALE STRUCTURII CÂMPULUI DE CONŞTIINŢĂCONŞTIINŢĂ

STAREA CREPUSCULARĂSTAREA CREPUSCULARĂ constă într-o constă într-o modificare de aspect critic (cu debut şi sfârşit modificare de aspect critic (cu debut şi sfârşit brusc) a clarităţii câmpului conştiinţei în brusc) a clarităţii câmpului conştiinţei în diferite grade, asociată cu îngustarea lui, cu diferite grade, asociată cu îngustarea lui, cu menţinerea unei activităţi automate cu acte menţinerea unei activităţi automate cu acte motorii coordonate, dar neobişnuite şi fără motorii coordonate, dar neobişnuite şi fără legătură cu ocupaţiile anterioare, faţă de care legătură cu ocupaţiile anterioare, faţă de care subiectul va prezenta amnezie totală, subiectul va prezenta amnezie totală, lacunară sau parţială în funcţie de lacunară sau parţială în funcţie de profunzimea modificării vigilităţii. profunzimea modificării vigilităţii.

TULBURĂRI ALE STRUCTURII TULBURĂRI ALE STRUCTURII CÂMPULUI DE CONŞTIINŢĂCÂMPULUI DE CONŞTIINŢĂ

Subiectul trăieşte o stare de derealizare, Subiectul trăieşte o stare de derealizare, pe fondul căreia pot apărea fenomene pe fondul căreia pot apărea fenomene delirant-halucinatorii, precum şi modificări delirant-halucinatorii, precum şi modificări importante ale stării afective (exaltare, importante ale stării afective (exaltare, angoasă, disforie); acestea pot modifica angoasă, disforie); acestea pot modifica psihotic comportamentul bolnavului psihotic comportamentul bolnavului (agitaţie, fugi, acte agresive cu potenţial (agitaţie, fugi, acte agresive cu potenţial criminogen). Circumstanţele etiologice criminogen). Circumstanţele etiologice majore sunt reprezentate de epilepsia majore sunt reprezentate de epilepsia temporală, beţia patologică, reacţii temporală, beţia patologică, reacţii psihogene.psihogene.

afecţiuni intracraniene: traumatisme cranio-afecţiuni intracraniene: traumatisme cranio-cerebrale, hematom subdural , epilepsie, cerebrale, hematom subdural , epilepsie, postterapie electroconvulsivantă, encefalopatii postterapie electroconvulsivantă, encefalopatii carenţiale), afecţiuni meningeale (hemoragii carenţiale), afecţiuni meningeale (hemoragii meningeale, meningite febrile), afecţiuni meningeale, meningite febrile), afecţiuni cerebrale (encefalite, tumori cerebrale), cerebrale (encefalite, tumori cerebrale), accidente vasculare cerebrale accidente vasculare cerebrale

CAUZELE CAUZELE CCONFUZIEI ONFUZIEI MINTALEMINTALE

CAUZELE CONFUZIEI CAUZELE CONFUZIEI MINTALEMINTALE

Afecţiuni generale:Afecţiuni generale:

stări febrile (septicemii, febră tifoidă, pneumonie, stări febrile (septicemii, febră tifoidă, pneumonie, erizipel, gripă, malarie)erizipel, gripă, malarie)

alcoolismul (beţia acută, episoade subacute, alcoolismul (beţia acută, episoade subacute, delirium tremens)delirium tremens)

toxicomanii (barbiturice, amfetamine, heroină, toxicomanii (barbiturice, amfetamine, heroină, clordiazepoxid)clordiazepoxid)

intoxicaţii medicamentoase ( antiparkinsoniene, litiu, intoxicaţii medicamentoase ( antiparkinsoniene, litiu, barbiturice, tranchilizante)barbiturice, tranchilizante)

Intoxicații profesionale (arsenic, mercur, plumb, COIntoxicații profesionale (arsenic, mercur, plumb, CO22, ,

insecticideinsecticide))


intoxicaţii alimentare (ciuperci)intoxicaţii alimentare (ciuperci)

encefalopatii metabolice (diabet, encefalopatii metabolice (diabet, insuficienţă hepatică, insuficienţă insuficienţă hepatică, insuficienţă respiratorie, insuficienţă renală cronică, respiratorie, insuficienţă renală cronică, hipoglicemie spontană, porfirie acută hipoglicemie spontană, porfirie acută intermitentă)intermitentă)

afecţiuni endocrine (tireotoxicoza, afecţiuni endocrine (tireotoxicoza, mixedem, hiperparatiroidiE)mixedem, hiperparatiroidiE)


stări de şoc (postoperatorii, traumatice, stări de şoc (postoperatorii, traumatice, cardio-vasculare)cardio-vasculare)

boli sanguine (leucemii, anemii)boli sanguine (leucemii, anemii)

alte cauze (electrocutare, insolaţie, privare alte cauze (electrocutare, insolaţie, privare de somn, avitaminoze)de somn, avitaminoze)

în evoluţia bolilor psihice (psihoze post în evoluţia bolilor psihice (psihoze post partum, schizofrenie, manie, depresie, partum, schizofrenie, manie, depresie, isterie, isterie, demenţă)demenţă)

TULBURĂRI ALE STRUCTURII CÂMPULUI DE TULBURĂRI ALE STRUCTURII CÂMPULUI DE CONŞTIINŢĂCONŞTIINŢĂ

STAREA CREPUSCULARĂ ISTERICĂ – aspect particular în STAREA CREPUSCULARĂ ISTERICĂ – aspect particular în care subiectul trăieşte o experienţă semiconştientă de care subiectul trăieşte o experienţă semiconştientă de depersonalizare şi stranietate centrată în general pe ideea depersonalizare şi stranietate centrată în general pe ideea fixă (eveniment psihotraumatizant pe care subiectul nu şi-l fixă (eveniment psihotraumatizant pe care subiectul nu şi-l aminteşte obişnuit în stare de veghe, pe care memoria îl aminteşte obişnuit în stare de veghe, pe care memoria îl reprimă). reprimă). ( Janet P.) Variablitatea tabloului clinic de la oră la ( Janet P.) Variablitatea tabloului clinic de la oră la oră.oră.

O formă aparte a acestei stări este întâlnită în sindromul O formă aparte a acestei stări este întâlnită în sindromul Ganser şi pseudodemenţa isterică, reacţii psihotice Ganser şi pseudodemenţa isterică, reacţii psihotice isterice, în care, pe fondul modificării conştiinţei de tip isterice, în care, pe fondul modificării conştiinţei de tip crepuscular, pacientul prezintă o nerecunoaştere crepuscular, pacientul prezintă o nerecunoaştere sistematică a realităţii prin răspunsuri alături, acte “alături” sistematică a realităţii prin răspunsuri alături, acte “alături” (răspunsuri mai (răspunsuri mai multmult absurde decât greşite, demonstrând absurde decât greşite, demonstrând înţelegerea întrebărilor)înţelegerea întrebărilor)

TULBURĂRILE CONŞTIINŢEI DE SINETULBURĂRILE CONŞTIINŢEI DE SINE

Tulburările conştiinţei corporalităţii Tulburările conştiinţei corporalităţii (somatognozia)(somatognozia)

Schema corporală (imaginea de sine) este Schema corporală (imaginea de sine) este concepută ca proiectarea reprezentativă integrală concepută ca proiectarea reprezentativă integrală în conştiinţă a propriului nostru corp, funcţie în conştiinţă a propriului nostru corp, funcţie globală şi nelocalizabilă. globală şi nelocalizabilă.

Conştiinţa propriului corp se constituie progresiv Conştiinţa propriului corp se constituie progresiv din date perceptive, realizând un cadru spaţial din date perceptive, realizând un cadru spaţial pentru percepţii, reprezentări, amintiri şi emoţii.pentru percepţii, reprezentări, amintiri şi emoţii.

Tulburările conştiinţei corporalităţii (somatognozia)Tulburările conştiinţei corporalităţii (somatognozia)

Tulburări de schemă corporală de natură Tulburări de schemă corporală de natură psihică:psihică:

CenestopatiileCenestopatiile reprezintă modificarea reprezintă modificarea cenesteziei, cu apariţia unor senzaţii corporale cenesteziei, cu apariţia unor senzaţii corporale neplăcute, în absenţa unor modificări organice. neplăcute, în absenţa unor modificări organice.

Se întâlnesc în nevroze, psihoze schizofrenice, Se întâlnesc în nevroze, psihoze schizofrenice, depresii, tulburări de involuţiedepresii, tulburări de involuţie


Tulburări de schemă corporală de natură Tulburări de schemă corporală de natură psihică:psihică:Sindromul hipocondriacSindromul hipocondriac este alcătuit din idei de este alcătuit din idei de

intensitate variabilă (până la delirantă) privitoare intensitate variabilă (până la delirantă) privitoare la starea de sănătate a pacientului, considerată la starea de sănătate a pacientului, considerată mult mai precară decât în realitate sau vital mult mai precară decât în realitate sau vital ameninţată. ameninţată.

Aceste idei evoluează pe fondul unei anxietăţi Aceste idei evoluează pe fondul unei anxietăţi concentrice şi a apariţiei cenestopatiilor. concentrice şi a apariţiei cenestopatiilor.


Tulburări de schemă corporală de natură Tulburări de schemă corporală de natură psihică:psihică:Se întâlnesc în tablouri psihopatologice diverse Se întâlnesc în tablouri psihopatologice diverse

îmbrăcând aspectul acestora:îmbrăcând aspectul acestora:

– – asteno-hipocondriac (astenie, debutul asteno-hipocondriac (astenie, debutul schizofreniei, neurastenie)schizofreniei, neurastenie)

- obsesivo-hipocondriac (reacţii obsesivo-- obsesivo-hipocondriac (reacţii obsesivo-fobice, personalităţi psihastenice)fobice, personalităţi psihastenice)

- paranoiac-hipocondriace (personalităţi - paranoiac-hipocondriace (personalităţi paranoiace, tulburare delirantă -paranoia).paranoiace, tulburare delirantă -paranoia).


Tulburări de schemă corporală de natură Tulburări de schemă corporală de natură psihică:psihică:Sindromul CotardSindromul Cotard este reprezentat de triada de este reprezentat de triada de

delire: de negaţie corporală (negarea organelor delire: de negaţie corporală (negarea organelor interne şi a funcţiilor acestora), de enormitate şi interne şi a funcţiilor acestora), de enormitate şi imortalitate. Este o formă particulară a imortalitate. Este o formă particulară a sindromului hipocondriac, considerată clasic de sindromului hipocondriac, considerată clasic de extremă gravitate; survine în depresiile severe extremă gravitate; survine în depresiile severe de involuţie, de tip melancoliform; de multe ori de involuţie, de tip melancoliform; de multe ori reprezintă o patologie de trecere spre reprezintă o patologie de trecere spre deteriorare cognitivă deteriorare cognitivă


Desomatizarea Desomatizarea (alterarea sentimentului de corporalitate) (alterarea sentimentului de corporalitate) este reprezentată de îndoiala anxiogenă de a avea corpul este reprezentată de îndoiala anxiogenă de a avea corpul transformat, straniu, ireal, cu limite imprecise sau transformat, straniu, ireal, cu limite imprecise sau devitalizat.devitalizat.

DismorfofobiaDismorfofobia reprezintă o formă „localizată” a reprezintă o formă „localizată” a depersonalizării somatice constând în sentimentul depersonalizării somatice constând în sentimentul patologic de neplăcere şi inferioritate cu care subiectul îşi patologic de neplăcere şi inferioritate cu care subiectul îşi trăieşte aspectul morfoconstituţional, exagerându-i sau trăieşte aspectul morfoconstituţional, exagerându-i sau modificându-i datele reale.modificându-i datele reale.

Apare sub forma unor fenomene izolate la adolescenţă, Apare sub forma unor fenomene izolate la adolescenţă, de cele mai multe ori cu evoluţie beningă, fiind expresia de cele mai multe ori cu evoluţie beningă, fiind expresia noii identităţi somatice pe care subiectul o capătă.noii identităţi somatice pe care subiectul o capătă. Circumstanţele patologice în care apare sunt nevroza Circumstanţele patologice în care apare sunt nevroza obsesivo-fobică, personalitatea psihastenică, debutul obsesivo-fobică, personalitatea psihastenică, debutul schizofreniei.schizofreniei.


HeautoscopiaHeautoscopia constă în „perceperea” imaginii propriului constă în „perceperea” imaginii propriului corp ca o imagine în oglindă, în spaţiul perceptual.corp ca o imagine în oglindă, în spaţiul perceptual.

Imaginea dedublată poate fi totală, cuprinzând întregul Imaginea dedublată poate fi totală, cuprinzând întregul corp, sau parţială, redusă la un segment sau corp, sau parţială, redusă la un segment sau reprezentată uneori de imaginea unui organ (creier, reprezentată uneori de imaginea unui organ (creier, cord, diverse viscere profunde). cord, diverse viscere profunde).

Caracteristica acestei tulburări, pe lângă convingerea Caracteristica acestei tulburări, pe lângă convingerea halucinatorie, este sentimentul de apartenenţă, credinţa halucinatorie, este sentimentul de apartenenţă, credinţa că imaginea îi este proprie.că imaginea îi este proprie.

Apariţia este favorizată de diverse circumstanţe, dintre Apariţia este favorizată de diverse circumstanţe, dintre care cele mai importante sunt modificarea clarităţii care cele mai importante sunt modificarea clarităţii câmpului conştiinţei, perioade hipnagogice, stări de câmpului conştiinţei, perioade hipnagogice, stări de epuizare, când au caracter de halucinoză hipnagogică; epuizare, când au caracter de halucinoză hipnagogică; survine de asemenea în psihastenie, epilepsie survine de asemenea în psihastenie, epilepsie temporală, schizofrenie.temporală, schizofrenie.

Tulburările conştiinţei realităţii obiectualeTulburările conştiinţei realităţii obiectualeDerealizareaDerealizarea

Sentiment de stranietate a lumii exterioare (în Sentiment de stranietate a lumii exterioare (în absenţa unor tulburări perceptive)absenţa unor tulburări perceptive)

Nu apare aproape niciodată în mod izolat Nu apare aproape niciodată în mod izolat „„Subiectul pierde funcţia realului” (Janet P.), Subiectul pierde funcţia realului” (Janet P.),

adică senzaţia de familiaritate pe care obiectele adică senzaţia de familiaritate pe care obiectele lumii reale ne-o dau în mod normal.lumii reale ne-o dau în mod normal.

În forma sa minoră se referă la stranietatea În forma sa minoră se referă la stranietatea lucrurilor care par falselucrurilor care par false,, artificiale, modificate artificiale, modificate..

În forma sa extremă se manifestă ca o În forma sa extremă se manifestă ca o îndepărtare, o izolare sau o fugă din lumea îndepărtare, o izolare sau o fugă din lumea realului, o detaşare, o plutire „fără înălţime”.realului, o detaşare, o plutire „fără înălţime”.

Tulburări ale conştiinţei propriei Tulburări ale conştiinţei propriei persoanepersoane

Depersonalizarea Depersonalizarea este o tulburare a este o tulburare a conştiinţei propriului Eu, a sentimentului conştiinţei propriului Eu, a sentimentului identităţii identităţii somatopsihice personalesomatopsihice personale

DepersonalizareaDepersonalizarea

Se întâlneşte cu o intensitate variabilă în : Se întâlneşte cu o intensitate variabilă în : - surmenaj- surmenaj - stări hipnagogice şi hipnapompice- stări hipnagogice şi hipnapompice

- reacţii afective- reacţii afective - stări depresive- stări depresive - tulburări delirante- tulburări delirante - tulburări obsesive- tulburări obsesive - personalitatea psihastenică- personalitatea psihastenică - debutul psihozelor.- debutul psihozelor.

Mecanisme psihologice de apărareMecanisme psihologice de apărare

Descrise de FreudDescrise de FreudMecanisme inconştiente care apără Mecanisme inconştiente care apără

individul de anxietatea provocată de individul de anxietatea provocată de impulsiuni interne sau ameninţări impulsiuni interne sau ameninţări exterioareexterioare

Subiectul este inconştient în legătură cu Subiectul este inconştient în legătură cu experienţele dureroase şi sentimentele experienţele dureroase şi sentimentele neplăcute ataşate acestor mecanisme.neplăcute ataşate acestor mecanisme.

Mecanisme psihologice de apMecanisme psihologice de apărareărare

Fiecare indivFiecare indiviid tinde să aibă anumite tipuri de d tinde să aibă anumite tipuri de mecanisme de apărare pe care le dezvoltă de-a mecanisme de apărare pe care le dezvoltă de-a lungul dezvoltăii pesonalității copilăriei şi pe care lungul dezvoltăii pesonalității copilăriei şi pe care le foloseşte adeseale foloseşte adesea

Folosirea excesivă a unui anumit tip de apărare, Folosirea excesivă a unui anumit tip de apărare, devine “maldaptativă” şi conduce la apariţia unei devine “maldaptativă” şi conduce la apariţia unei tulburări psihicetulburări psihice

Mecanisme diferite de apărare apar în diferite Mecanisme diferite de apărare apar în diferite tipuri de tulburări psihice tipuri de tulburări psihice

Mecanisme psihologice de apMecanisme psihologice de apărareărare

Represia / NegareaRepresia / NegareaProiecProiecţţiaia Introjecţia Introjecţia IdealizareaIdealizareaSomatizarea/ConversiaSomatizarea/ConversiaDisociaţiaDisociaţia

Represia/NegareaRepresia/Negarea

Represia –se referă la excluderea din Represia –se referă la excluderea din conştiinţă a impulsiunilor sau a emoţiilor conştiinţă a impulsiunilor sau a emoţiilor care, altfel, ne-ar provoca suferinţă. Ar fi care, altfel, ne-ar provoca suferinţă. Ar fi dificil să rămânem sănătoşi, echilibraţi, dificil să rămânem sănătoşi, echilibraţi, dacă nu am fi capabili să suprimăm, să dacă nu am fi capabili să suprimăm, să evităm lucrurile neplăcute, numai că se evităm lucrurile neplăcute, numai că se poate exagera în acest sens. poate exagera în acest sens.

Represia/NegareaRepresia/Negarea NegareaNegarea este un mecanism prin care este un mecanism prin care

experienţele sau sentimentele care ar putea experienţele sau sentimentele care ar putea provoca anxietate sunt negate sau împiedicate provoca anxietate sunt negate sau împiedicate să pătrundă în conştiinţă.să pătrundă în conştiinţă.

Ex. – o văduvă păstrează toate lucrurile Ex. – o văduvă păstrează toate lucrurile personale ale soţului său care a decedat, personale ale soţului său care a decedat, pregăteşte masa pentru el şi îl aşteaptă să vină pregăteşte masa pentru el şi îl aşteaptă să vină acasă; ea neagă faptul că el a murit.acasă; ea neagă faptul că el a murit.

Pacienţii cărora medicii le comunică faptul că au Pacienţii cărora medicii le comunică faptul că au o afecţiune malignă, par că nu au reţinut acest o afecţiune malignă, par că nu au reţinut acest lucru şi se vor comporta ca şi cum se vor lucru şi se vor comporta ca şi cum se vor vindeca în curând; ei au negat informaţiile vindeca în curând; ei au negat informaţiile primite. primite.

PROIECŢIAPROIECŢIA Este un mecanism prin care propriile impulsiuni sau Este un mecanism prin care propriile impulsiuni sau

sentimente sunt atribusentimente sunt atribuiite altor persoanete altor persoane

De ex. Un pacient care nu acceptDe ex. Un pacient care nu acceptă asigurările ă asigurările medicului său privind lipsa de periculozitate a medicului său privind lipsa de periculozitate a suferinţei sau chiar informaţii privind vindecarea suferinţei sau chiar informaţii privind vindecarea sigură, se plânge că nimeni nu-l ajută. El proiectează sigură, se plânge că nimeni nu-l ajută. El proiectează asupra medicului său propriile trăiri de neajutorare.asupra medicului său propriile trăiri de neajutorare.

Proiecţia este un mecanism cu importanţă în Proiecţia este un mecanism cu importanţă în tulburările paranoide, boli în care pacientul este tulburările paranoide, boli în care pacientul este convins că ceilalţi îl persecută; propriile sale convins că ceilalţi îl persecută; propriile sale sentimente critice faţă de sine sunt atribuite celorlalţi.sentimente critice faţă de sine sunt atribuite celorlalţi.

INTROJECŢIAINTROJECŢIA Reprezintă mecanismul invers, prin care Reprezintă mecanismul invers, prin care

sentimente, convingeri ale altor persoane sunt sentimente, convingeri ale altor persoane sunt încorportate în percepţia (imaginea) de sine a încorportate în percepţia (imaginea) de sine a propriei persoanepropriei persoane

Un pacient se poate autocritica permaneUn pacient se poate autocritica permanennt t pentru eşecurile din viaţa sa, chiar atunci când pentru eşecurile din viaţa sa, chiar atunci când analiza obiectivă demonstrează că nu este analiza obiectivă demonstrează că nu este vorba deloc de eşecuri. vorba deloc de eşecuri.

Criticismul faţă de sine Criticismul faţă de sine îîşi are şi are cel mai adesea cel mai adesea originea în atitudinile criticeoriginea în atitudinile critice ale părinților ale părinților de ex. de ex. atitudinea excesiv de critică atitudinea excesiv de critică a tatălui a tatălui față de fiufață de fiu a a fost fost introjectatintrojectată de acesta,ă de acesta, deveni devenindnd o parte a o parte a percepţiei de sinepercepţiei de sine..

IDEALIZAREAIDEALIZAREA

Idealizarea este mecanismul prin care Idealizarea este mecanismul prin care sentimentele ambivalente faţă de o sentimentele ambivalente faţă de o persoanăpersoană, situaţie etc., situaţie etc. suntsunt scindate, astfel scindate, astfel încât sentimentele negative sunt negate încât sentimentele negative sunt negate sau uneori introjectate, astfel că persoana sau uneori introjectate, astfel că persoana este privită ca perfectă. Esteeste privită ca perfectă. Este procesul procesul carecteristic prin care te îndrăgosteşti. De carecteristic prin care te îndrăgosteşti. De asemenea este şi o trăsătură a supărării asemenea este şi o trăsătură a supărării morbide.morbide.

SOMATIZAREA ŞI CONVERSIASOMATIZAREA ŞI CONVERSIA

un mecanism inconştient de apărare în un mecanism inconştient de apărare în cadrul căruia accentul pus pe simptomele cadrul căruia accentul pus pe simptomele somatice distrage subiectul de la somatice distrage subiectul de la conştientizarea conflictelor generatoare de conştientizarea conflictelor generatoare de anxietate.anxietate.

CONVERSIACONVERSIA Mecanism înrudit cu somatizarea, prin care Mecanism înrudit cu somatizarea, prin care

sentimentele/emoţiile generate de un conflict sunt sentimentele/emoţiile generate de un conflict sunt înlocuite – convertite –de un simptom somatic.înlocuite – convertite –de un simptom somatic.

De obicei idealizarea este asociată în mod obişnuit De obicei idealizarea este asociată în mod obişnuit conversiei:conversiei:

Ex. în cazuri cu simptomatologia somatică este Ex. în cazuri cu simptomatologia somatică este extrem de supărătoare, este tipic faptul că pacientul extrem de supărătoare, este tipic faptul că pacientul declară faptul că nu are nici un fel de probleme în declară faptul că nu are nici un fel de probleme în viaţa personală şi că totul ar fi perfect, în toate viaţa personală şi că totul ar fi perfect, în toate privinţele, numai dacă i s-ar vindeca simptomele privinţele, numai dacă i s-ar vindeca simptomele somatice.somatice.

DISOCIAŢIADISOCIAŢIA Este un mecanism inconştient de apărare care Este un mecanism inconştient de apărare care

implică scindarea a două (sau mai multe) procese implică scindarea a două (sau mai multe) procese mintale, care altfel sunt integrate, o funcţie – proces mintale, care altfel sunt integrate, o funcţie – proces mintal devenind, ca urmare, inconştient.mintal devenind, ca urmare, inconştient.

Disociaţia conştiinţei poate determina fenomene de Disociaţia conştiinţei poate determina fenomene de genul – fugilor isterice sau amneziilor isterice, care genul – fugilor isterice sau amneziilor isterice, care presupun îndeplinirea de comportamente înalt presupun îndeplinirea de comportamente înalt organizate în ciuda importantelor tulburări de organizate în ciuda importantelor tulburări de memorie şi de înţelegere a realităţii.(desprindere).memorie şi de înţelegere a realităţii.(desprindere).

Disociaţia şi conversia sunt principalele mecanisme Disociaţia şi conversia sunt principalele mecanisme implicate în patogenia isteriei, iar simptomele implicate în patogenia isteriei, iar simptomele prezentate sunt descrise ca „disociative” sau „de prezentate sunt descrise ca „disociative” sau „de conversie” conversie”

PsihopatologiaPsihopatologiadescriptivadescriptiva

Baza psihiatriei cliniceBaza psihiatriei clinice Abilitatea profesionalAbilitatea profesională fundamentalăă fundamentală Aplicarea corecta a psihopatologiei descriptive implica Aplicarea corecta a psihopatologiei descriptive implica

folosirea empatiei si a intelegerii. folosirea empatiei si a intelegerii. doua parti distincte: doua parti distincte: evaluarea empatica a experienevaluarea empatica a experiențțelor subiective si elor subiective si observarea comportamentului.observarea comportamentului.

Bineinteles ca pentru practica rationala a psihiatriei este Bineinteles ca pentru practica rationala a psihiatriei este nevoie de notiuni generale de neurostiinte, psihologie, nevoie de notiuni generale de neurostiinte, psihologie, sociologie si antropologie sociala si de cunostinte sociologie si antropologie sociala si de cunostinte

Date post:	24-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	drgasnas
View:	85 times
Download:	13 times

TULBURARILE+DE+CONSTIINTA+2011 (1)

Documents