06-Mar-13
1
Tulburarile motilitatii
oculare
Anatomia m.extrinseci 4 m. drepti:
superior
inferior
extern (lateral)
intern (medial)
2 m. oblici:
m. oblic mic (situat inferior)
m. oblic mare (situat superior)
Intre axul anatomic si axul optic
al globului ocular se formeaza
un unghi de 23.
06-Mar-13
2
Anatomia m.extrinseci
Anatomia m.extrinseci
06-Mar-13
3
DM DE
DS
DI OM
Om
DE DM
Om
OM DI
DS
DE abductor DM adductor DS ridicator, adductor, rotator intern DI coborator, adductor, rotator extern OM abductor, coborator, rotator intern Om abductor, ridicator, rotator extern
Actiunile m.extrinseci
Om
DE DM
DS
DI
OM DI OM
DE DM
Om DS
Miscarile globilor oculari Ductiile: miscari monoculare in jurul axelor lui Fick (axa orizontala, axa
verticala, axa antero-posterioara)
adductia abductia ridicare coborare rotatie interna rotatie externa
Versiile: miscari binoculare simultane
si conjugate (in aceeasi directie) dextro/levoversia elevare/depresia dextro/levo elevare dextro/levo depresia dextro-/levo- cicloversia
Vergentele: miscari binoculare, simultane, disjuncte (in directii opuse) convergenta divergenta
06-Mar-13
4
Vederea binoculara (VB)
Definitie: proces cortical ce se dezvolta in primele luni de viata
si consta in integrarea corticala a celor 2 imagini, usor diferite,
provenite de la cei 2 ochi; rezultatul este o imagine
tridimensionala
Etapele VB (sinoptofor)
1. perceptia simultana: capacitatea de a vedea 2 imagini
diferite, dar care nu se exclud cu cei 2 ochi (pasare + colivie);
2. fuziunea: unirea imaginilor provenite de la cei 2 ochi, care
difera prin mici detalii, intr-o imagine unica
3. stereoscopia: capacitatea de a percepe tridimensional un
obiect prin combinarea celor 2 imagini ale aceluiasi obiect
vazute dintr-o perspectiva (unghi) usor diferit
Vederea binoculara (VB)
Tulburarile VB:
1. diplopia
2. neutralizarea
06-Mar-13
5
Ortoforia: alinierea perfecta a globilor oculari, pe
toate directiile privirii, chiar in absenta unui stimul
Strabismul: nealiniere a globilor oculari; 4% in
populatia generala
Heteroforia: strabism latent; tendinta la deviere a
globilor oculari in absenta fixatiei; alinierea este
mentinuta cu efort ai m. extrinseci oculari
Heterotropia: strabism manifest
Strabismele: definitii
He
Heteroforii
COVER/UNCOVER TEST:
a) Exoforia b) Esoforia
06-Mar-13
6
A. Etiopatogenica:
B. Dupa starea fuziunii:
C. Dupa directia deviatiei:
Clasificarea strabismelor
S. orbitare
S. restrictive
S. paralitice
S. supranucleare
S. manifest
S. latent
S. intermitent
Esodeviatia (convergent)
Exodeviatia (divergent)
Hiperforia/ hipertropia
Hipoforia/hipotropia
D. Dupa constanta deviatiei:
E. Dupa localizare:
Clasificarea strabismelor
S. concomitent
S. incomitent
S. monolateral
S. alternant
06-Mar-13
7
Pozitiile diagnostice
Strabismul convergent al
copilului
06-Mar-13
8
Fixare incrucisata
Strabismul convergent al
copilului: etiologie
Factori predispozanti de ordin general
Factori oculari
- vicii de refractie
- leziuni organice (cataracta congenitala, afectiuni retiniene,
de n. Optic)
Factori motori:
- anomalii musculo-ligamentare
- disfunctie acomodatie convergenta
Tulburari centrale cu insuficienta sau absenta fuziunii
Fixare incrucisata
Strabismul convergent al
copilului: clasificare 1. acomodativ: cu afectarea raportului acomodatie/convergenta
- refractiva: asociere cu hipermetropie +4- +7; corectia viciului de
refractie inlatura deviatia strabica
- nerefractiva: hipermetropie mica, nesemnificativa, exces de
convergenta la o valoare normala a acomodatiei (raport AC/A crescut)
- mixta
2. nonacomodativa (esential infantila): idiopatica, apare in primele 6
luni de viata;
- diferiti factori implicati: anomalii ligamentare, musculare, insuficienta
dezvoltare a centrilor nervosi corticali, etc
3. paralitica: paralizia N. VI
06-Mar-13
9
Fixare incrucisata
Strabismul convergent al
copilului: semne clinice Acuitatea vizuala:
- daca strabismul este monocular, vederea ochiului
strabic se reduce progresiv si apare ambliopie prin neutralizarea
imaginii.
- daca strabismul este alternant, acuitatea vizuala este pastrata.
Unghiul de deviatie strabica: egal in toate directiile privirii
Deviatia primara = deviatia secundara.
Motilitatea oculara: normala
Nu exista diplopie
Strabismul divergent al
copilului
Clasificare:
1. constant
2. intermitent
3. paralitic: paralizia N. III
06-Mar-13
10
Strabismele paralitice Etiopatogenie:
- traumatisme;
- tumori, anevrisme intracraniene;
- scleroza multipla;
- cauze vasculare: HTA, DZ
- meningite
Semne clinice:
a) subiective:
- diplopia
- falsa proiectie;
- tulburarile reflexe
b) obiective:
- deviatia globului ocular;
- limitarea miscarilor in teritoriul afectat
Evaluare clinica
1. Deviatia strabica
Variaza in functie de muschiul paralizat
Este de partea opusa muschiului paralizat
Se masoara:
Deviatia primara: cand ochiul fixator este neparalizat
Deviatia secundara: cand ochiul paralizat este fixator
2. Limitarea excursiei globului ocular: in teritoriul de
actiune al muschiului paralizat, element de diagnostic
diferential cu strabismul concomitent.
3. Atitudinea vicioasa compensatorie a capului si gatului -
torticolis ocular
06-Mar-13
11
Evaluare clinica
4. Evaluarea diplopiei: testul cu sticla
rosie
- informatii despre m. paralizati (si N.
cranieni afectati)
- intotdeauna BINOCULARA
Diplopia de orizontalitate
Homonima vede lumina rosie de partea
ochiului cu sticla rosie (paralizia
adductorului -strabism divergent)
Heteronima lumina rosie de partea
opusa (paralizia abductorului- strabism
convergent)
Diplopia de verticalitate
Paralizia de nerv III
Paralizia N III drept:
- ptoza palpebrala;
- ochi deviat in divergenta;
- limitarea tuturor miscarilor cu exceptia abductiei (in sus, in
jos, de adductie)
- diplopie orizontala heteronima;
- +/- midriaza
06-Mar-13
12
Paralizia de nerv VI
Paralizia N VI drept: limitarea abductiei la OD
Paralizia N. IV
Paralizia N. IV stang:
- deviatia strabica se amplifica la privirea in jos si de partea sanatoasa;
- diplopia este de verticalitate si orizontala omonima, accentuata la privirea
in jos si inauntru;
- pozitie compensatorie: capul in flexie, rotit si inclinat de partea sanatoasa
06-Mar-13
13
Tratamentul strabismului 1. Tratamentul optic:
- corectia viciilor de refractie
- tratamentul optic cu prisme (temporar) combaterea diplopiei
2. Tratamentul ambliopiei (pleioptic):
- ocluzia si penalizarea ochiului cu AV mai buna;
- stimularea ochiului cu AV mai slaba;
3. Tratamentul ortoptic (reeducarea VB):
- combaterea neutralizarii
- restabilirea si antrenarea fuziunii binoculare
- reeducarea vederii stereoscopice;
4. Tratamentul medicamentos:
- miotice (pilocarpina) in esotropiile cu rap. AC/C crescut;
5. Tratamentul chirurgical
- chemodenervarea m.
cu toxina botulinica (in
strabismele paralitice)
- proceduri de slabire a
muschilor: recesia,
miectomia, sutura cu
fixare posterioara
- proceduri de intarire
a muschilor: rezectia,
avansarea insertiei
musculare
06-Mar-13
14
Ajutorul apuca cu
forcepsul la
jonctiunea conj. Tenon si realizeaza
abductia si ridicarea
globului ocular
Incizia conjunctivei la 8
mm de limb
06-Mar-13
15
Incizia Tenon-ului
Se introduce un carlig
sub m. drept medial
Se introduce un carlig
de 3 mm intre tenon si
muschi
06-Mar-13
16
Se separa muschiul de
tesuturile supraiacente
Se incizeaza tenon-ul si
conjunctiva superficial
de muschi
06-Mar-13
17
06-Mar-13
18
Se fixeaza muschiul cu
2 forcepsuri Castraviejo
Se fixeaza un fir dublu
armat la nivelul
tendonului
06-Mar-13
19
Sectionarea muschiului
la nivelul insertiei
06-Mar-13
20
Se masoara distanta
pentru recesie
06-Mar-13
21
Sutura muschiului la
sclera
Se repozitioneaza
tenonul si conjunctiva
06-Mar-13
22
Patologia sclerei
Episclerita difuza
06-Mar-13
23
Episclerita localizata
a. nodulara
b. in sector
Sclerita
06-Mar-13
24
Sclerita necrozanta
Sclerita necrozanta
recidivanta in
granulomatoza Wegener
Pigmentatie post tratament cu
minociclina
Melanoza
oculara
Pigmentatii anormale ale
sclerei
06-Mar-13
25
Ocronoza (alcaptonurie)
Pigmentatii anormale ale
sclerei
Boala sclerelor albastre
Pigmentatii anormale ale
sclerei
