Home >Documents >Tulburarile de Articulatie

Tulburarile de Articulatie

Date post:20-Jan-2016
Category:
View:57 times
Download:11 times
Share this document with a friend
Description:
Tulburarile de Articulatie
Transcript:
  • Tulburirile de articulatie

    gnr lucnAnr DR. cEoRGETA BURLEAUNTVERSTTATEA De urolclruA gr FARMAC|E ,,cR.T. poplt' tA$t

    Suport de curs pentuu studentii de la UMF Gr.T. Popa lasiOcopyright. Toate drepturile de autor rezervate

    DISLALIAtulburare de pronun!ie, articulare,

    provocatd de afecliuni organicesau funclionale ale organelor

    periferice ale vorbirii

    \ln|4

    _l.t

    i,':\ '., ..i:,,.,-

    -.

    I

    )constd in imposibilitatea emiterii corecte aunuia sau mai multor sunete (combinafii de

    sunete)) cuprinde nu numai deformarea sunetelor, ci gisubstituirea, omiterea, inversarea unor sunete

    in vorbErea spontani sau reprodusd

  • DISLALIACea mai frecventi tulburare de pronunlie int6lniti la copilul

    pregcolar

    Pdni la vdrsta de 4 ani,

    nu constituie semnale de alarmi ) o naturi fiziologicideterminatd de insuficienta dezvoltare a aparatului

    fonoarticulator gi a sistemelor cerebrale implicate in actulvorbirii.

    Dupi vArsta de 4 ani

    ) manifestarea tulburirilor de pronuntie denoti existenla unorcauze nocive!

    Etiopatogenia ,itofCauzele )multipleo

    o

    o

    imitarea unor modele de pronuntie gregite,

    lipsa de stimulare a pronuntdrii corecte,

    anomalii anatomo-funclionale ale aparatelor periferice,

    o nesincronizarea segmentelor aferent-eferente,

    o insuficien{a dezvoltdrii psihice,o deficiente ale auzului fonematic, etc.

  • rr A(]rDrrl\RlFormele clinice

    ln funclie de gradul de extindere (numirul de sunete alterate):

    Dislalia simpli sau monomorfi

    Vsunt afectate doar sunete izolate sau o singuri grupi de articulare

    Dislalia polimorfi

    Vtulburdrile sunt extinse asupra mai multor sunete sau asupra majoritdfii

    Formele clinice

    dupd modul de afectare a aparatului verbo-motor:

    dislalia organiciV

    anomaliile organelor periferice (dinli, limbd, bolti, buze, maxilare)

    i!

    Buz: despicat5

  • Formele clinice

    dislalia functionald

    V) functionarea defectuoasi a aparatuluiforio-artic u lator (atrofia mu$chilor

    limbii, buzelor, vdlului palatin,maxilare deformate, inervalie

    nedeterminatd),> traseu greqit al curentului de aer

    expirat,

    ) insuficienti dezvoltare a auzuluifonematic Ai a atentiei auditive

    Tabelul sunetelor consonantice

    cu tulburdrile de articulalie specifice

    Criterii de clasificareDenumirea

    grupciConsoa

    ne

    \cparticiparea sauparticiparea

    coardelor vocalc

    \Iodulde Locul deDenumirca

    s rctului omis Den mir{::rsunctul isnh\tihrit

    Sillxntc

    s su rdi tonstricti\,i linguodentali

    sigmatism para-sigmatism

    Z sonota constrictivialveolari

    ioferioarn

    $uicrAtoareI surdi constI.ictivi prepalatali

    sonora constrictivi prepalatali

    c surdi semiocluzivi prepalatalisemincluzivrl prepalatrli

    t su nli semiocluzivi dentrli

  • Tabelul sunetelor consonantice

    cu tulburirile de articulalie specifice

    Criterii de clasificareDenumirea

    grupeiConsoa Neparticiparca saupArticiparea

    coardelor vocale

    Moduldeformare

    Locul dearticulare

    Denumireasunetului omis

    distorsionat

    Denumircasunetuluiruhstituit

    r ocluzivA(succesi!i)alveolad

    superioard larrroiaci\m

    Laterala I 1 sonorl semiocluzivaaheolarA

    superioard lambdacismpara

    lambdacism

    Nazalem ocluzivi bilabial paramitacism

    n ocluTivaalveolari

    superioartr nitacismparanitaci.m

    Bilabialep surdi ocluzivA bilabial pitacism parapitacism

    b ocluTiYd hilabial parabetaci5m

    Tabelu I sunetelor consonantice

    cu tulburirile de articulatie specifice

    Criterii de clasificareDenumirea

    grupeiConsoa Ncparticiparea sauparticipareA

    coardlor rocalc

    Modul defornrare

    Locul dcafticulare

    Denumireasunetuluiomis

    distorsionat

    Denumireasunetuluisubstituit

    Labiodentalef surdi consfrictivd labiodental fitacisn parafitacism

    sonord constrictivii labiodental paravitacism

    Dentalet surdi ocluzi\'5 linguodental paratetacismd ocluzivi ah'eolartrsupcrioartr dcltacism paradeltacism

    c surdl ocluzi\'5 vclarE caprci\m pararapAcrsm

    ocluzir'5 velari gamrcism paragamacism

    h sUI;i constrictiYi r rlari parahanircism

  • t'1f /l /\ -r -r"r -r- /-\a \REFormele clinicein functie de cele trei zone de articulatie: in prima zoni de articulare:

    V) pitacismul (p), betacismul (b), mutacismul (m), datorateinsuficientei inchideri a buzelor;

    ) fitacismul gi vitacismul (f; v) produsprin alterarea acestor

    labiodentale, cauza fiind malformareabuzei superioare (scurtd) a

    incisivilor superiori (rari sau lipsi) c6tgi a prognatiei (mugciturd

    deschisi).

    cea de:a douaresiune de articulare:ln cea de-a doua regiune de articulare:

    o tetacismul (t), detacismul (d), nutacismul ( n ),

    o sigmatismul adental gi interdental ) sunetele "s" -"2"

    suferi deformiri sau lipsesc cu totul.

    o sigmatismul palatal ) ridicarea virfului limbii spre palat;adesea aceasti abatere se produce in prognatie giprogenie.

    o sigmatismul - lateroflex ) situat intre sigmatismulinterdental gi adental, )'dirijarea curentului de aer lateralcu virful limbii;

  • !n ceade-a douaresiune de arltgulgffg;ln cea de-a doua regiune de articulare:

    o sigmatismul guierat ) sunetul iese guierat din cauzasuflului prea tare al aerului printr-un jgheab median preamic intre incisivi sau cdnd intre incisivii superiori 9i inferioridistanfa este prea mare;

    o sigmatismul labio-dental ) incisivii superiori se aplicd pebuza inferioari degi limba pistreazd pozilia corecti pentru"s" sunetul produs este aproape un "f";

    o sigmatismul "cacuminalis" ) sunetul r"s" este articulat cuvirful ei (cacumen) care atinge partea superioari apalatului, mult posterior fafd de pozilia norma]i.

    I i" ""j*-";,i;;;;,-""^o" *il;,^

    ^rticutare:

    rotacismele:

    o uvular sau graseiat ) prin vibrarea vdlului palatin;o dorsal ) prin vibralia pirtii dorsale a limbii;o laringual )"'r " vibrant (foarte rar intilnit, scArlAit);o nazal )"'r" hiriit (aerul iese pe nas);o bucal )> prin vibrarea obrajilor;o lateral ) prin vibrarea din marginile limbii;o lingual ) lipsit de sonoritate, ) prin emiterea unui r"r"

    monovalent gi uvular, firi sonoritate;o faringian ) vibralia peretelui faringian la trecerea aerului prin

    canalul format cu ajutorul luetei;o bilabial )> vibrarea buzelor sunetul seminAnd cu sforiitul calului

    sau opritul cailor "prrr";o interdental F prin vibralia limbii agezati intre dinli.

  • I-_ r^ _ r_ ^^:__--_ r: ln cea de-a doua regiune de articulare: rticulare:lambdacismele :

    o lacunar > sunetul este omis;o semi-muiat ) aerul se scurge pe pdrfile laterale gi sunetul igi

    pierde sonoritatea;o nazal ) aerul trece in cea mai mare parte pe cale nazalS gi

    asta pentru cd vilul nu inchide suficient trecerea spre ciile nazale,din cauze organice sau funcfionale;

    o bilabial ) sunetul este pronunlat cu limba intre buze;o interdental ) produs de limba in formi de lopat5, cu vdrful prins

    intre dinfi sau chiar iegit in afard 9i ridicat pe incisivii superiori;o nesonor sau mut ) bine articulat, dar firi sunet laringial;o fricativ retropalatal ) partea posterioari a limbii se apropie de cea

    a palatului, iar aerul emis ptoduce un sunet aseminitor lui r"h",o paralambdacismul ) sunetul r"l" este inlocuit cu unul din

    sunetele din zona sa de articulare.

  • Dislalia centrali (de evolufie)caracter dismaturativ

    int6rziere in aparilia gi dezvoltarea vorbirii, ca gi in dezvoltareamotorie (mersul, !inerea capului, a corpului, controlul sfincterian)

    cel mai frecvent alterate

    sunetele a ciror biomecanicd articulatorie este mai dificilS, pentruci acestea soliciti o capacitate discriminativi care este

    diminuati de microsechelele corticale.

    ) siflantele: s, z, t 9i vibranta (linguali) "'r", apoi sunetele palataleposterioare "'c" - "'g" gi mai rar sunetele: h, p, b, d, n 9i vocalele.

    Dislalia centrali (de evolutie)Factorii etiologici

    de naturi organici:) factori neurogeni ce determini o leziune micro-sau

    macrosechelari, care exerciti o frini in procesulmaturizirii fono-articulatorii ;) factori somatopsihici 9i factori constitutionali, reprezentaliprin ascendenfi pe linie paternalS care au avut intdrzieri inmaturizarea fonoarticulatorie.

    de naturi functionald:

    )' factori psihogeni )' gregelile de educatie, supraproteclie,vorbire infantilS dincolo de limita fiziologicd; copii lipsilide afectiune, maltratati, abandonafi.

  • Dislalia central5Dislalia centrali (de evolufie)

    forme clinice:

    V

    tr Dislalia motorie

    tr Dislalia receptiv - senzoriald

    E Forma psihogend sau reactivd

    Dislalia motorieV

    deficit motor global Hypoionra{decreesedmus(le tone)

    sau numaiin fortamusculard

    necesard pentruexecutarea unor

    migcirifonoarticulatorii

  • Dislalia receptiv -

    senzoriali

    manifestdri:

    ) deficit de auz fonematic )> mod nediscriminativ dereceptare a vorbirii gi a incapacitdlii de a se corecta;

    ) dificultdli de articulare a siflantelor gi explozivelor,confundarea sunetelor s-g,z-j, r-1, chiar atuncicindtrebui articulate izolat.) sunt frecvente inversiuni de sunete 9i silabe) se diferenllazd gi un deficit auditiv, in

    receptarea sunetelor cu frecventd inaltd.

    lntre manifestirile de tip dislalic din perioada pregcolard gi celetip disgrafic din gcolaritate existd o relalie de determinare.

    ln majoritatea cazurilor, tulburirile de pronuntie se vor reflecta inmod direct gi pregnant in activitatea de scris-citit.

    cele derre.

    Ris

Click here to load reader

Embed Size (px)
Recommended