+ All Categories
Home > Documents > Tulburarile articulatiei temporo.doc

Tulburarile articulatiei temporo.doc

Date post: 04-Jun-2018
Category:
Upload: dalyla-da
View: 293 times
Download: 0 times
Share this document with a friend

of 17

Transcript
  • 8/14/2019 Tulburarile articulatiei temporo.doc

    1/17

    Tulburarile articulatiei temporo-mandibulare

    Tulburarile articulatiei temporo-mandibulare

    Stinge lumina!

    Craniu (adult)

    Fotografie 1 din 3

    Fractura mandibulara

    Fotografie 2 din 3

    http://www.sfatulmedicului.ro/galerii-foto/tulburarile-articulatiei-temporo-mandibulare_573http://www.sfatulmedicului.ro/galerii-foto/tulburarile-articulatiei-temporo-mandibulare_573
  • 8/14/2019 Tulburarile articulatiei temporo.doc

    2/17

    A rticulati a

    temporomandibuilara

    Fotografie 3 din 3

    IRM sagital n secvena T2 la nivelulATM drepte n poziie gur nchis:se evideniaz un condil mandibular mic,aplatizat, menisc cu semnal sczut i o fin lam de lichid pericondilian.

  • 8/14/2019 Tulburarile articulatiei temporo.doc

    3/17

    Fig. 7 Iagine !T coronalpacient cu ankiloz osoas temporomandibular dreapti anchiloz fibroas temporo-mandibular stngFig. " Reconstrucie !T#$%pacient cu anchiloz fibroas

    temporo-mandibular dreapt

  • 8/14/2019 Tulburarile articulatiei temporo.doc

    4/17

  • 8/14/2019 Tulburarile articulatiei temporo.doc

    5/17

    Miscarea de rotatie a condilului mandibular

  • 8/14/2019 Tulburarile articulatiei temporo.doc

    6/17

    Muschii masticatori

    trateaza Rolul articulatiei temporo-mandibulare in functiile si disfunctiile sistemuluistomatognat,demonstrind ca intre diferitele componente ale sistemului stomatognat exista ostrinsa corelatie morfologica si functionala, ceea ce face ca afectarea uneia dintre verigilesistemului sa atraga dupa sine dereglarea celorlalte. Masura in care vor fi afectate elementele

    sistemului stomatognat depinde de nivelul la care actioneaza factorul disfunctional: sistemulnervos central, sistemul nervos periferic, grupe musculare mandibolare, articulatia temporo-mandibulara, parodontiu si suprafetele de ocluzie.De la primele vertebrate cu craniu osos si pina la omul actual, forma, dimensiunea, structura sifunctiile realizate la nivelul extremitatii cefalice s-au trans format permanent in etapele critice aleevolutiei filogenetice, mutatii genetice generate de mutatiile de mediu.In toata aceasta perioada de milioane de ani, se remarca o crestere a cutiei craniene craniulneural!si a sistemului nervos central in detrimentul ""# craniul visceral!, care se reduce cavolum si perfectioneaza permanent functiile. In cadrul acestui fenomen biologic se inscrie sievolutia hominidelor de la prima tele inferiore la omul actual. $unoasterea acestor transformarimorfofunctionale ale ""# ne face sa intelegem mai bine forma, volumul si functiile acestui prim

    segmenta le sistemului de import al materiei.In miscarea lor uzuala, maxilarele functioneaza ca o pirghie de gradul al III-lea. %rticulatiatemporo-mandibulara este punctual fix, iar maseterul, pterigoidianul intern si muschii temporalicreeaza forta . Dintii reprezinta organul efector prin care se transmite forta obstacolului alimentar.$u cit ne apropiem mai mult de incisive, cu atat pirghia este mai putin eficace, iar dintii vor fisolicitati mai putin, ceea ce face ca frontalii sa paraseasca ultimii arcada. In laterotruzia dreapta,condilul activ blocat in cavitatea glenoida este punctual fix, condilul sting fiind de balans. Daca inaceasta miscare dintii de pe arcada stanga pastreaza un contact prematur, acolo se va situa punctulde rezistenta.&unctionarea articulatiei temporo-mandibulare ca o pirghie gradul III! &orta produsa deridicatorii de pe partea stanga va transforma pirghia de gradul III intr-o pirghie de gradul II , deci

    mai eficace si mai traumatizanta, cu atat mai mult cu cit este vorba de contacte neechilibrate.&unctionarea articulatiei temporo-mandibulare ca o pirghie gradul II! Daca contactul de pe parteastanga este de mai mare importanta el devine punct de spri'in, iar pirghia se transforma intr-o

    pirghie de gradul I , ceea ce se traduce prin aparitia unor forte foarte puternice la nivelul dinteluide contact, dar care se poate repercuta si asupra articulatiei temporo-mandibulare si a muschilor.&unctionarea articulatiei temporo-mandibulare ca o pirghie gradul I! In miscarea de incizie fortava actiona posterior fix, iar rezistenta la nivel incisive, luind nastere o pirghie de gradul I cueficacitate maxima, care va suprasolicita atat molarul cu contact, premature cit si incisivii(suprasolicitarea se poate traduce prin uzura )* sau mobilitate. In miscarile de protruzie dacaunghiul incisive este mai micdecat unghiul condilian, se va exercita o supra sarcina la nivel molar,transformind mandibula intr-o pirghie de gradul I. +entru ca acest lucru sa nu se intimple prinsolicitari repetate, mai ales in perioada de crestere, organismul se adapteaza uneori prinmodificarea unghiului goniac, pina se stabileste un raport optim intre aceasta si partea incisive.eoria mecanica a lui #si are si astazi numerosi adepti, mai ales in ceea ce priveste functionarea

  • 8/14/2019 Tulburarile articulatiei temporo.doc

    7/17

    mandibulei ca o pirghie, dar mai putin de acord cu conceptia privind articulatia temporo-mandibulara ca o articulatie de forta . eoria lui #si a dominat stomatologia pina in anul *)/,cand Marc 0obinson, in urma unor studii aprofundate, emite teoria antimecanica sau teoriarefluxului muscular controlat. Dupa 0obinson, articulatia temporo-mandibulara nu sufera nici uneffort in functionalitatea ei normala, iar mandibula nu poate fi asinilata unei pirghii. "tudiind

    suprafetele articulare pe un numar de /1 de cadavre, 0obinson le gaseste acoperite cu un stratfoarte subtire de cartila' hialin, mai ales in portiunea cea mai posterioara, in rest fiind vorba de untesut fibros, elemente morfologice care nu caracterizeaza articulatiile de effort. $a argumentfunctional, in spri'inul teoriei antimecanice, 0obinson descrie un mecanism reflex care previneorice effort in limitele normalului, diri'at spre articulatia temporo-mandibulara. &orta ia nastere intimpul contractiei ridicatorilor si se diri'eaza spre articulatia temporo-mandibulara.

    &unctionarea articulatiei temporo-mandibulare ca o pirghie gradul I!

    &unctionarea articulatiei temporo-mandibulare ca o pirghie gradul II!

  • 8/14/2019 Tulburarile articulatiei temporo.doc

    8/17

    &unctionarea articulatiei temporo-mandibulare ca o pirghie gradul III!

    Aspecte patologice ale articulatiei teporo#andi&ulare

    ulbur2rile atm constituie o subgrup2 a sindroamelor dureroase orofaciale care intereseaz2articulatia temporo-mandibular2, muschii masticatori si muschii gatului. $ele mai frecvente

  • 8/14/2019 Tulburarile articulatiei temporo.doc

    9/17

    simptome ale tulbur2rilor atm sunt: durerea, limitarea sau mobilitatea asimetric2 a mandibulei,anomalii ale ocluziei dentare si zgomote articulare. Durerea este localizat2 in 'urul oaselormaxilare, articulatiei temporomandibulare si3sau muschilor fetei, capului si gatului la care se

    pot asocia cefaleea, durerile auriculare, ameteli, tinnitus.

    Debutul tulbur2rilor atm poate fi acut sau lent, insidios cu remisie complet2, spontan2 dup2care se pot sau nu croniciza, cu durat2 de luni sau ani de zile. &ormele cronice, ca orice altsindrom dureros, se asociaz2 cu un complex de factori fizici, de comportament, psihologici si

    psihosociali.

    In "ua, 456 din populatia adult2 a avut cel putin o dat2 experienta unuia sau mai multorsimptome de suferint2 atm.

    7pidemiologie

    )86-486 din adulti au avut experienta cel putin a unui simptom de disfunctie articular2

    temporo-mandibular2 si aproximativ 996 din persoane au avut cel putin un semn de suferint2atm.

    "imptomele cele mai frecvente 586! ale suferintei atm sunt: zgomote in articulatie, devieriale mandibulei la deschiderea arcadelor dentare.

    %lte simptome sunt intalnite mai rar: limitarea deschiderii arcadelor dentare si modific2ri aleocluziei dentare care se intalnesc la mai putin de 56 de cazuri din populatie.

    ulbur2rile atm se produc mai ales la varsta adult2 intre 18 si 58 de ani! fiind mai frecventintalnite la femei decat la b2rbati 9:* - :*!.

    Desi un num2r mare de pacienti au avut sau au inc2 experienta simptomelor suferintelor atmin cursul vietii lor, se estimeaz2 c2 doar 56-*86 dintre acestia au nevoie de tratament.

    7tiologie

    In *9) $osten, un otolaringolog, a observat c2 modificarea dimensiunii verticale a eta'uluiinferior al fetei amelioreaz2 la un pacient: simptomatologia dureroas2 in sau in 'urul atm,senzatia de ameteal2, tinnitus, senzatia de infundare a urechii si disfagia.

    $osten apreciaz2 c2 modific2rile de ocluzie dentar2 si pozitiile incorecte ale maxilarelor suntcauzele simptomelor de mai sus, iar tratamentul lor este urmat de ameliorarea si corectareaacestora prin schimb2ri in planul de ocluzie dentar2.

    0ezultatele cercet2rilor de biomecanic2, fiziologie neuromuscular2, reumatologie, alemecanismelor durerii si ale patologiei musculare scheletale au ar2tat c2 tulbur2rile atm suntconsiderate a fi de natur2 musculo-scheletal2, la fel ca orice alt tip de tulburare musculo-scheletal2 in oricare parte a corpului uman.

    ulbur2rile atm sunt plurifactoriale si asociate cu factori de dezvoltare ai atm-ului. %stfel, s-au identificat factori: predispozanti, de initiere si de perpetuare. ricare dintre acesti factori

    sau toti pot fi implicati in dezvoltarea atm-ului, la anumiti pacienti. In plus, exist2 o multime

  • 8/14/2019 Tulburarile articulatiei temporo.doc

    10/17

    de factori structurali, functionali si psihologici care pot predispune, s2 initieze si s2 perpetuezetulbur2rile atm.

    DI%#;"I$

  • 8/14/2019 Tulburarile articulatiei temporo.doc

    11/17

    status psihic

    7xamin2ri complementare

    examinare 0x, $, 0M;, scintigrafie, ecografie ale regiunilor

    oromaxilofaciale si ale trunchiului cerebral si creierului bloca'e nervoase in scop diagnostic elctromiografii

    $=%"I&I$%07

    ulbur2rile %M cuprind:

    ulbur2rile articulare temporo-mandibulare:

    congenitale sau3si de dezvoltare: aplazia, hipoplazia, hiperplazia, neoplazia leziuni ale discului articular cu reducere sau f2r2 reducere luxatia anchiloza fractura inflamatorii: capsul2, sinovie, poliartrite osteoartrite neinflamatorii!:primare sau secundare

    ulbur2ri ale musculaturii articulare:

    dureri miofaciale

    miozita miospasm mialgia local2 contractura miofibrotic2 neoplazia

    . M%;I&7">0I $=I;I$7 %=7

  • 8/14/2019 Tulburarile articulatiei temporo.doc

    12/17

    7tiologia acestor simptome si semne este multifactorial2: structural2, functional2 sipsihologic2.

  • 8/14/2019 Tulburarile articulatiei temporo.doc

    13/17

  • 8/14/2019 Tulburarile articulatiei temporo.doc

    14/17

    - Deplasarea anterioar2 cu reducerea meniscului se produce cand, in pozitia cu gura inchis2,discul este deplasat anterior si se reduce la relatia pozitia! normal2, la un timp dup2deschiderea arcadelor dentare. In aceste conditii, pacientul acuz2 un zgomot click! asociat cudurere de intensitate variabil2 la deschiderea arcadelor dentare. ot la deschiderea arcadelordentare mandibula deviaz2 de partea bolnav2 pan2 la producerea zgomotului, dup2 care revine

    pe linia median2. +revenirea inchiderii complete a arcadelor dentare cu o gutier2, lam2 dinlemn sau cu o oglind2 dentar2 elimin2 producerea zgomotului articular. %rtrograma sau 0M;vor obiectiva deplasarea discului care se reduce revine! la deschiderea arcadelor dentare.

    %ceast2 conditie patologic2 se poate agrava in timp pan2 la bloca'ul mandibular.

    - Deplasarea anterioar2 f2r2 repozitionarea reducerea! meniscului articular bloca'ulmeniscului!. Durerile pot fi absente dac2 spasmul muscular a fost diminuat. +acientii relateaz2c2 ceva le impiedic2 deschiderea complet2 a arcadelor dentare. 7xist2 o limitare a deschideriiarcadelor dentare de 15-98 mm.

    %rtrograma si 0M; demonstreaz2 deplasarea anterioar2 a discului f2r2 revenirea acestuia ladeschiderea arcadelor dentare bloca'!. "e pot obiectiva si modific2ri degenerative alecondilului mandibular.

    ratamentul initial al modific2rilor interne ale atm este identic cu cel al tratamentuluisindromului disfunctiei dureroase miofaciale. %ceast2 conduit2 este eficient2 in cazul canddeplas2rile anterioare ale condilului mandibular se pot reduce singure la misc2rile dedeschidere ale arcadelor dentare. =a pacientii, ins2, la care deplasarea anterioar2 a menisculuieste ireductibil2 la deschiderea arcadelor dentare, metodele de tratament descrise pot reducespasmul muscular si durerea si pot ameliora misc2rile mandibulare, dar nu pot influentarevenirea reducerea! meniscului deplasat. In aceste situatii fixarea meniscului%00$7;7"I"! poate fi considerat2.

    0%

  • 8/14/2019 Tulburarile articulatiei temporo.doc

    15/17

    0educerea luxatiei si mobilizarea pentru 4-*8 zile pot fi urmate de fizioterapie pentrureabilitare functional2.

    +acientii cu fracturi bilaterale vor prezenta ocluzie deschis2 frontal2 si deplasare posterioar2 amandibulei. 0estaurarea ocluziei dentare si reabilitarea functional2 necesit2, uneori,

    interventia chirurgical2.

    %;$@I=A% %M

    7ste imposibilitatea permanent2 a deschiderii arcadelor dentare. +oate fi adev2rat2interesarea patologic2 a structurilor articulare! sau fals2 produs2 de cauze extraarticulare!.Infectiile, traumatismele inclusiv interventiile chirurgicale! sunt cauzele principale aleanchilozei temporo-mandibulare adev2rate.

    "emnele clinice sunt: limitarea sever2 imposibilitatea! deschiderii arcadelor dentare,retrognatism mandibular dac2 cresterea mandibular2 a fost oprit2.

    %nchiloza fals2 poate fi cauzat2 de mai multe categorii patologice:

    miogenice contractura m.m. masticatori!

    neurogenice tetanos, distonie!

    psihogenice tulbur2ri de conversie!

    osteogenice hipertrofia apofizei coronoide!

    histogenice dup2 interventii chirurgicale pe atm, m. temporal, traumatisme ale m. temporal!

    tumorale tumori nasofaringiene!

    7xamin2rile radiologice obiectiveaz2:

    distructia suprafetelor articulare

    disparitia spatiului articular

    osificarea atm anchiloza adev2rat2!

    $heia tratamentului anchilozei temporo-mandibulare este identificarea cauzei. %nchilozelefibroase si calcifiante intraarticulare pot fi uneori foarte greu de tratat.

    ?=I D7#7;70%IB7 %=7 %M "7%00I7!

    +ot fi stadiile finale ale unor manifest2ri patologice in structurile articulare. In aceste stadiifinale este dep2sit2 capacitatea de reparatie si remodelare a componentelor atm. $auzele celemai frecvente ale osteoartritelor sunt: traumatisme acute sau cronice, infectii, boli metabolice,interventii chirurgicale pe atm.

    "imptome:

  • 8/14/2019 Tulburarile articulatiei temporo.doc

    16/17

    dureri la misc2rile mandibulare

    limitarea misc2rilor mandibularecu deviere spre partea bolnav2

    tumefactie periarticular2 in p2rti moi!

    zgomote articulare scrasnet, frec2tur2!,dar nu sub form2 de pocnete articulare.

    Imaginile radiologice obiectiveaz2 modific2ri degenerative cu pierderea spatiului articular.

    Incidenta acestor modific2ri degenerative este frecvent intalnit2 la femei in decada a 9-a si a)-a de viat2.

  • 8/14/2019 Tulburarile articulatiei temporo.doc

    17/17


Recommended