Home > Documents > Tulburari de Ritm

Tulburari de Ritm

Date post: 06-Feb-2016
Category:
Author: sergiubelenes
View: 101 times
Download: 5 times
Share this document with a friend
Description:
ingrijirea in tulburari de ritm
Embed Size (px)
of 48 /48
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞCOALA POSTLICEALĂ „HENRI COANDĂ” ORADEA SPECIALIZAREA:ASISTENT MEDICAL GENERALIST LUCRARE DE PROIECT COORDONATOR: As. Medical: CUC FELICIA ABSOLVENT: VOLOŞEN MANUELA 1
Transcript

MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE

COALA POSTLICEAL HENRI COAND ORADEA

SPECIALIZAREA:ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE PROIECT

COORDONATOR:As. Medical: CUC FELICIA ABSOLVENT:

VOLOEN MANUELAORADEA

2014

MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE

COALA POSTLICEAL HENRI COAND ORADEA

SPECIALIZAREA:ASISTENT MEDICAL GENERALIST

TITLUL LUCRARII

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA SI MONITORIZAREA PACIENTILOR CU TULBURARI DE RITM CARDIAC COORDONATOR: As. Med. Principal: CUC FELICIA ABSOLVENT: VOLOEN MANUELAORADEA

2014

CUPRINSI. PARTEA GENERALA

I.1 Motivaia lucrrii..

I.2 Noiuni de anatomie ale aparatului cardiovacular

I.3 Definiia i cauzele aritmiilor

I.4 Tipuri de tulburri de ritm cardiac

I.5 Clasificarea aritmiilor

I.6 Simptomatologia aritmiilor

I.7 Diagnosticul aritmiilor..

I.8 Tratamentul aritmiilor.

II. PARTEA PRACTIC

II.1 Rolul asistentei medicale n ngrijirea i tratarea pacienilor cu tulburri de ritm cardiac.

II.2 Cazuistic..

III. CONCLUZII.

IV.BIBLIOGRAFIE

MOTTO:

Sntatea e comoara cea mai preioas i cea mai uor de pierdut; totui cel mai prost pzit.

E. AugierI.PARTEA GENERAL

I.1. MOTIVATIA LUCRARII

Nevoia de ngrijire a sanatatii este veche ca si omul.

Suferinta a fost un factor important care l-a determinat pe om s-si ngrijeasc sntatea si s ia atitudine n fata factorilor potrivnici ce agreseaz starea de sntate.

Scopul lucrarii este de a aprofunda cunostintele necesare acordarii primului ajutor la pacienii cu tulburri de ritm cardiac . Este important ca fiecare practician n domeniul sanatatii s cunoasc medicatia de urgent indicat n afectiunile cardiace si s cunoasc technicile de nursing, care aplicate corect amelioreaz suferinta bolnavului. Am ales acest subiect pentru ca bolile cardio-vasculare ocupa unele dintre primele locuri printre cauzele de mortalitate din tara noastra. Este stiut ca hipertensivii reprezinta 10% din populatia generala. In populatia de peste 40 de ani, acestia cuprind 40%, iar in populatia de 55-60 de ani numarul lor creste la 50-60%. n concluzie scopul lucrrii mele este de a prezenta importanta cunoasterii ngrijirilor si tratamentului de urgent la pacienii cu tulburri de ritm cardiac, de a sublinia rolul asistentei medicale n ngrijirea bolnavilor cu tulburri de ritm cardiac .Prin aceast lucrare doresc s mentionez importanta cunoasterii factorilor favorizanti pentru evitarea lor si implicit prevenirea afectiunii. Consecintele patologice, lipsa de diagnostic si tratament adecvat, accentueaz n evolutie tulburrile de ritm cardiac.I.2.NOTIUNI DE ANATOMIE ALE APARATULUI CARDIOVASCULAR

Inima este considerata ca organ central al aparatului cardio-vascular, a carui functionare asigura circulatia sangelui interstitial.Asezare : Inima se gaseste asezata in cutia toracica , in partea inferioara a mediastinului anterior. Cea mai mare parte a ei este in partea stanga a mediastinului si ocupa patul inimii de pe fata mediastinala a plamanului stang.Forma si dimensiuni: Are forma aproximativa a unui con turtit antero-posterior, marimea pumnului unui adult si cantareste aproximativ 300 g.Configuratia externa a inimii : Inima prezinta : o fata anterioara, o fata inferioara , un varf si o baza.f*

Structura inimii:Inima este un organ cavitar si muscular, cu o structura caracteristica, potrivita functiilor pe care le indeplineste. in structura ei, vom studia : cavitatile inimii si perele inimii. Un perete longitudinal desparte inima in doua parti: inima dreapta si inima stanga, iar un perete tranversal numit si septul antrio-ventricular, imparte fiecare din cele doua parti in doua cavitati : o cavitate catre baza inimii, numita atriu si o cavitate catre varful inimii numita ventricul.Peretele longitudinal ce desparte atriile se numeste sept interatrial, iar cel ce desparte ventriculele sept interventricular.Fiecare atriu comunica cu ventriculul respectiv prin orificiile atrio-ventriculare prevazute cu valve, care se deschid doar intr-un anumit sens, spre ventriculele : -stang (bicuspida) -si drept (tricuspida).Histologic inima este alcatuita din trei straturi concentrice : -pericard;-miocard;-endocard.Pericardul sau stratul extern este constituit dintr-o formatiune membranoasa, care inveleste si baza vaselor mari care pornesc din inima. Este alcatuit din doua foite : viscerala si parietala. intre acestea se gaseste cavitatea pericardica cu o lama subtire de lichid, care favorizeaza alunecarea in timpul activitatii cardice. Miocardul - muschiul inimii - este mai gros in ventricule (mai ales in cel stang) decat in atrii si este constituit din fascicule de fibre musculare cardiace, orientate circular in peretele atriilor, si din fibre oblic-spiralate in ventricule. Miocardul atrio-ventricular este separat de cel ventricular prin inele fibroase atrio-ventriculare. Miocardul atrial este neted pe fata interna, iar cel ventricular prezinta muschi papilari Y trabecule carnoase de care se prind, prin condaji, valve atrio-ventriculare. in peretele inimii, in afara celulelor miocardice, mai exista celule specializate in generarea si conducerea impulsurilor de contractii - acestea constituie sistemul excito-conductor nodal ce cuprinde : nodului sinoatrial, nodului atrioventricular, fasciculul HISS care se termina prin reteaua PURKINJE in fibrele miocardului ventricular.Endocardul - este constituit dintr-un endoteliu situat pe o membrana bazala ce se continua cu stratul subendotelial format din fibre colagene, fibre de reticulina, fibre elastice, rare celule conjunctive si numeroase terminatii nervoase senzitive.Vascularizatia inimiiIrigarea inimii cu sange este asigurata, ca pentru oricare alt organ, prin artere si vene.Arterele inimii se numesc si artere coronare, respectiv artera coronara stanga si artera coronara dreapta.Artera coronara stanga se bifurca in artera interventriculara anterioara si artera circumflexa. Venele inimii sunt : -venele coronare care sunt reprezentate prin : marea vena coronara , vena interventriculara posterioara si mica vena cororiala; -vene cardiace accesori, sunt cateva vene mici, care se deschid direct in atriul drept.Vascularizatia inimii este completata prin numeroase vase limfatice si ganglioni limfatici.

Inervatia inimiiInima are o inervatie extrinseca si o inervatie intrinseca. Inervatia extrinseca a inimii este realizata prin fibre vegetative simpatice si parasimpatice formand plexul cardiac. Fibrele simpatice provin din ganglionii para vertebrali cervicali si exercita efecte stimulatoare asupra miocardului si vasodilitatoare coronariene. Fibrele parasimpatice provin din nervii vagi, merzeaza predominant modului sinoatrial si atrioventricular si au ca efect diminuarea activitatilor cordului.Interventia intrinseca a inimii este reprezentata de sistemul excitoconductor.

Proprietatile muschiului cardiacMiocardul care din punct de vedere structural este un muschi striat, are proprietati comune cu muschi striati, dar si o serie de proprietati caracteristice.-Ritmicitatea (automatismul) este proprietatea cordului de a se contractiv succesiv, ca urmare a impulsurilor contractile de nodului sinoatrial. -Conductibilitatea este proprietatea miocardului, in special a tesutului nodal, de a conduce unde de a contractia de la nivelul nodulului sinoatrial in intreg cordul. -Excitabilitatea este proprietatea miocardului de a raspunde print-o contractie la stimulii adecvati.-Contractilitatea este proprietatea miocardului de a se contracta atunci cand este stimulat adecvat. Contractiile miocardului se numesc sistole, iar relaxarile - diastole. Activitatea mecanica a inimii Inima este un organ musculos, fapt pentru care activitatea ei este caracterizata prin contractii si relaxari, care se succed cu regularitate. Contractia inimii se numeste sistola, iar relaxarea, diastola. O sistola, impreuna cu diastola care ii urmeaza formeaza o revolutia cardiaca sau un ciclu cardiac. Revolutia cardiaca incepe cu sistola atriala, care dureaza 0,1 secunde, timp in care sangele este impins in ventricule. Dupa terminarea sistolei atriale, atriile intra in diastola, diastola atriala, care dureaza pana la sistola atriala urmatoare, adica 0,7 secunde. In timpul diastolei atriale, presiunea in atrii scade foarte mult si sangele trece din vene in atrii, umplandu-le din nou. In momentul in care incepe diastola atriala, incepe si contractia ventriculelor, adica sistola ventriculara, care dureaza 0,3 secunde; sistola ventriculara dureaza deci mai mult decat cea atriala. In timpul sistolei ventriculare, distingem o faza in care presiunea sangelui din ventricule crestepana egaleaza presiunea din artere; in a doua faza se deschid valvulele sigmoide si sangele este impins in artere. Cand incepe sistola ventriculara, valvulele atrio-ventriculare se inchid astfel ca sangele nu se poate intoarce in atrii. Dupa ce se termina sistola ventriculara, incepe diastola ventriculara, care dureaza 0,5 secunde. Daca urmarim revolutia cardiaca, constatam ca din 0,8 secunde, cat dureaza , inima, in totalitate, se gaseste in sistola 0,4 secunde si in diastola 0,4 secunde. Acest regim in care activeaza inima ne explica de ce acesta poate functiona toata viata fara sa oboseasca.I.3.DEFINIIA I CAUZELE ARITMIILOR

Aritmiile sunt dereglari ale ritmului normal al inimii fie sub raportul frecventei, fie al regularitatii frecventei cardiace, fie sub ambele.Cauze:-cardiopatie ischemica- leziuni valvulare-hipertiroidie-insuficienta respiratorie- dezechilibre hidroelectrolitice- consum dealcoolsaututun.

Variatiile frecventei cardiace sunt normale in unele situatii.Aritmiaapare cand excitatia electrica se naste in alte locuri decat cele normale (nodul sinusal, nodul atrio-ventricular sau ventricule) sau atunci cand unda electrica nu urmeaza traseul normal de propagare. Contractia musculara rezultata se deosebeste de ritmul normal. Bataia suplimentara provocata se numeste extrasistola iar contractia normala sistola. O extrasistola intrerupe secventa normala de activare a muschilor cardiaci. Adesea extrasistola este urmata de o pauza compensatoare, resimtita ca o intrerupere a ritmului cardiac. Accelerarea brusca si prelungita a ritmului cardiac este urmata de diminuarea presiunii arteriale ceea ce poate provoca ameteli si senzatie deobosealasislabiciune. Desincronizarea dintre camerele superioare si ventriculi provoaca de asemenea palpitatii. Acestea pot fi resimtite in interiorulsternuluidar si in urechi, in gat sau burta. Unele tulburari sunt mai grave decat altele. Uneori se formeaza un cerc vicios intre functia inimii si ritmul anormal. Astfel o inima slabita poate fi cauza aritmiei dar si aritmia poate duce la slabirea inimii.I.4.TIPURI DE TULBURRI DE RITM CARDIAC

ExtrasistoleExtrasistolelepot aparea la orice persoana sanatoasa. Doar in cazul in care acestea se manifesta in mod frecvent putem vorbi de aritmie. Aritmiile se pot clasifica in functie de locul de formare si in functie de efectele produse asupra ritmului cardiac. Atunci cand ritmul cardiac este accelerat se numestetahicardieiar atunci cand ritmuleste incetinit bradicardie.

Aritmii sinusale-tahicardia sinusala(frecventa inimii - 90-120/min);-bradicardiasinusala (frecventa sub 60/min).In ambele este pastrat focarul normal al impulsurilor cardiace: nodul sinusal.

Aritmii atrialeAritmiile atriale au originea la nivelul atriilor:- extrasistolele atriale - impulsuri ectopice- tahicardia paroxistica atriala (frecventa 140-220/min regulata)-fibrilatia atrialasifluterrul atrial (tulburari de ritm neregulate).Extrasistole atriale.Hipertensiunea arterialaprovoaca o destindere a atriilor si contractia lor prematura (extrasistola atriala). Extrasistola supraventriculara mai poate fi provocata si de slabirea muschiului cardiac.Tahicardia paroxistica atriala- in timpul tahicardiei, inima se contracta brusc si bate foarte repede, pana la 140-220 de batai pe minut. Aceste episoade pot dura cateva secunde sau cateva ore. Ele se opresc la fel de brusc cum au aparut. Tahicardiile paroxistice pot aparea din tinerete si pot dura toata viata. Dupa criza pacientul se simte obosit dar acest tip de aritmie este foarte rar periculos. Necesita totusi consultarea medicului deoarece poate diminua calitatea vietii.

Fibrilatia atriala si flutterul atrialconstituie o problema mai serioasa ce va necesita examene medicale si tratament, cauza fiind o furtuna electrica" la nivelul atriilor. Contractia coordonata a atriilor nu mai are loc. Inima pierde in jur de 20% din capacitate. Ventriculul poate compensa pentru moment aceasta pierdere dar pe termen lung epuizarea sa poate duce lainsuficienta cardiaca. Starile resimtite provin din iregularitatea pulsului datorata faptului ca ventriculele nu mai sunt antrenate de catre nodul sinusal, pulsul avand valori uneori foarte ridicate 140 de batai pe minut si chiar mai mult, uneori foarte mici 50 de batai pe minut provocand stari deameteala. O complicatie a fibrilatiei atriale este dilatarea atriilor. Sangele ce stagneaza in acestea se poate coagula. Trecerea unei astfel de mase de sange coagulat in circulatie poate cauza embolia.Fibrilatia atriala poate aparea si dupa o stare defebra. Cand aceasta aritmie este consecinta unei boli de inima tratamentul se va adresa acestei boli. Fibrilatia poate de asemenea sa apara in cadrul unei boli detiroidasau in urma consumului exagerat dealcool.

Aritmii ventriculare

-extrasistola ventriculara- este datorata unei zone iritative din ventricul, care nu se mai sincronizeaza cu ansamblul cardiac; cauze ale acestui tip de aritmie pot fi: emotia, un dezechilibru in retinerea sarurilor minerale (consumul exagerat delaxative), febra sau o infectie; in aceste cazuri aritmia este considerata benigna dar aparitia acesteia impreuna cu o boala de inima pot revela o problema care sa necesite tratament-tahicardia paroxistica ventriculara- in general reprezinta manifestarea unei disfunctii majore a muschiului cardiac; poate aparea la orice varsta dar in general este urmarea unuiinfarct al miocardului;se produce o desincronizare intre bataile ventriculelor si contractia atriala, consecinta fiind diminuarea debitului cardiac; este necesara spitalizarea din cauza slabirii inimii-fibrilatia si flutterul ventricular.I.5 CLASIFICAREA ARITMIILOR S-au propus numeroase clasificri ale aritmiilor n funcie de diferite criteria.

La acelai bolnav , aritmiile cele mai diverse se pot succeed la interval diferite, uneori foarte scurte, diagnosticul trebuind s se adapteze din mers la dinamismul modificrilor reale.

1. Aritmii prin tulburri n formarea sinusal a impulsului

Tahicardia sinusal

Bradicardia sinusal

Aritmiile sinusale

Wandering pacemaker

2. Aritmii prin formarea ectopic a impulsului, cu sau fr tulburri de conducere

1. Supraventriculare

-Extrasistole atriale

-Tahicardia paroxistic supraventricular

-Tahicardia atrial neparoxistic

-Fibrilaia atrial

-Flutterul atrial

-Scpri joncionale

-Ritmuri joncionale passive

-Thicardia joncional neparoxistic

-Disociaia AV

b) Ventriculare

-Extrasistole ventriculare

-Tahicardia ventricular

-Torsade de vrfuri

-Flutter i fibrilaie ventricular

-Scpri ventriculare

-Ritm idioventricular

-Ritm idioventricular accelerat

3.Blocurile inimii

-Blocurile sinoatriale

-Blocurile atrioventriculare

-Blocurile intraventriculare ( blocuri complete si incomplete de ramur)

4.Sindroame particulare cu tulburri de ritm i de conducere

-Sindromul sinusului bolnav

-Sindroame de preexcitaie ventricular

-Sindrom QT lung

-Displazia aritmogen a VDI.6 SIMPTOMATOLOGIA ARITMIILOR Simptomatologia care atrage de obicei atenia sunt palpitaiile- perceperea btilor cardiace de ctre individ-dar trebuie inut seama de faptul c palpitaiile pot aprea n afara oricrei aritmii. De asmenea numeroase aritmii severe, ndeosebi ventriculare nu sunt percepute de bolnav sau cel puin nu sunt percepute ca palpitaii putnd determina sincope.

Lehman si colaboratorii propun o gradare a severitii simptomelor asociate cu tahiaritmiile ventriculare. Se aplic n ; tahicardiile susinute, nesusinute, mono sau polimorfe. Clasa I- bolnav asimptomatic sau cu tulburri limitate la palpitaii

ClasaII- ameeli, durere precordial, dispnee.

Clasa III- sincop, alterare a strii psihice sau alte dovezi ale unei suferine semnificative secundare ale unui organ terminal, inclusiv edem pulmonar acut, infarct miocardic, sindrom de debit mic, accident vascular cerebral.

Clasa IV- oprire cardiac, puls si respiraie absente.

Clasificarea este util, gradul maxim al severitii simptomului ce determin, ncadrarea, trebuind sa fie luat n seam, alturi de tipul aritmiei, boala cauzal i funcia ventricular stng, n bilanul diagnostic al aritmiei. Este cel puin probabil c tulburrile de clasa III i IV reprezint un indicator independent al riscului crescut de moarte subit.

I.7 DIAGNOSTICUL ARITMIILOR Diagnosticul aritmiilor este de obicei posibil prin examenul clinic i electrocardigrafic. n cazuri selecionate sunt utile, i uneori chiar indispensabile, metode mai sofisticate de diagnostic de care dispune cardiologia modern.

Acestea se pot clasifica n metode neinvazive i metode invazive.

Metode neinvazive de diagnostica) Electrocardiograma de efort: Mrimea stimulrii simpaticoadrenergice i reducerea tonusului vagal explic de ce unele aritmii pot fi declanate de proba de efort ndeosebi, dar nu exclusiv, cele cu subsrat de ischemie.

Extrasistolele supraventriculare i ventriculare izolate apar la efort la muli normali i nu au semnificaie.

La efort pot aprea extrasistole ventriculare polimorfe sau tahicardii ventriculare, n special la coronarieni, mai ales dac au avut in antecedente aritmii ventriculare maligne.

Aritmiile ventriculare benigne dispar adesea, dar nu constant, la efort.

Testul de efort permite urmrirea eficacitii unei terapii i a eventualei proaritmii. n ansamblu, ns, testul are o sensibilitate i o specificitate mic cernd o interpretare nuanat.

2. nregistrarea electrocardiografic de lung durat:

Monitorizarea electrocardiografic const n vizualizarea cntinu a ECG pe un osciloscop la patul bolnavului cu eventual nregistrare a episoadelor semnificative. Se aplic unor persoane cu risc mare de aritmii grave: infarct miocardic n primele 3 zile; ntoxicaia digitalic.

Metoda permite intervenia imediat n cazul apariiei aritmiilor, ceea ce adesea salveaz viaa bolnavului.

Dezavatajele constau n imobilizarea pacientului i in necesitatea supravegherii calificate permanent.

3. Electrocardiograma ambulatorie- Holter

Se realizeaz cu aparate portabiloe care permit nregistarea continu a ECG.

nregistrarea se face pe 24 (48) de ore n timp ce bolnavul i desfoar activitatea obinuit.

Sistemele digitale trateaz semnul ECG, care este stocat n memoria computerului. Se obin date sistematizate n grafice i tablouri i perioadele interesante ca ECG cu vitez standard.

Metoda permite detectarea tulburrilor paroxistice de ritm, corelarea lor cu simptomele, identific aritmiile i determin numrul extrasistolelor i dubletelor, adic realizeaz o analiz cantitativ.

Monitorizarea Holter este indicat n urmtoarele aritmii: sincope de cauz neclar; bolnavi simptomatici pentru evidenierea tulburrilor paroxistice de ritm i de conducere; determinarea eficacitii teraputice a unor droguri i a eventualelor efecte proaritmice.

4. Electrocardiograma de mare amplificare cu semnal medianizat

Este o metod de vizualizare a potenialelor electrice de amplitudine prea mic spre a putea fi identificat pe ECG de suprafa. Simpla amplificare nu permite discernerea acestora, deoarece se augmentez i zgomotul de fond datorat n principal activitii musculare. Metoda permite adesea evidenierea neinvaziv a potenialului hisian.

Metode invazive de diagnostic ale aritmiilor Explorarea electrofiziologic endocavitar- este o metod invaziv de diagnostic derivat din cateterismul cardiac. De obicei se face cateterismul inimii drepte, dar se pot obine i informaii asupra jumtii stngi a cordului , astfel cateterismul sinusului coronarian permite nregistrarea potenialelor atriale stngi. Uneori prezena unui formaen ovale permeabil permite cateterizarea efectiv a cavitilor stngi.

Cu tehnicile actuale electrofiziologice endocaviatre se pot induce sau ntrerupe accese tahicardice reintrate i se poate efectua cartarea endocardic, prin nregistrarea diferenelor d potenial din diverse puncte endocardice localizndu-se eventualele fascicule accesorii sau substratul aritmogen n diverse alte aritmii reintrante. Metoda a dus n mod firesc la apariia ritmologiei intervenionale care presupune o tehnic similar de abordare a bolnavului.

I.8 TRATAMENTUL ANTIARITMIC Obiectivele principale ale tratamentului antiaritmic sunt:

reducerea mortalitii cardiace toatale care se produce n bun parte subit i prin mecanisme aritmice

tratamentul de urgen al aritmiilor severe viznd ntrerupere lor sau ameliorarea toleranei lor hemodinamice reducerea incidenei i/sau gravitii aritmiilor recurente i creterea calitii vieii bolnavului

Aceste obiective sunt numai uneori realizabile integral, cu toate progresele terapeutice din ultimii ani.

Pentru a se obine rezultate ct mai bune, trebuie s se aib in vedere urmtoarele:

tratamentul antiaritmic este numai o component a strategiei terapeutice aplicate cardiacilor cu aritmii i adeseori nu cea mai important

este esenial s se incerce corectarea substratului aritmiilor prin tratamentul bolii cauzale

domeniul tratamentului antiaritmic este n plin evoluie i cunotinele mai vechi de civa ani trebuie revizuite n concordan cu datele actuale

Clasificarea medicaiei antiaritmice se face n patru clase , bazat pe aciunea lor asupra electrofiziologiei celulei cardiace normale.

Aceast clasificare echivaleaz cu o mprire n funcie de canalele ionice sau receptorii pe care drogurile le blocheaz.

Clasa I cuprinde medicamente anestezice i stabilizante de membran care blocheazp canalele rapide de sodiu. Ele se mpart n trei subclas, dup influena asupra potenialului de aciune. Clasa II cuprinde droguri simpaticolitice, practic betablocantele, care acioneaz asupra receptorilor 1 i 2

Clasa III include droguri care prelungesc PA blocnd n principal , dar nu exclusiv , canale repolarizante de K

Clasa IV cuprinde blocantele de calciu care nchid canalele lente de Ca 2

II. PARTEA PRACTICA

II.1. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N NGRIJIREA BOLNAVILOR CU TULBURRI DE RITM CARDIAC Rolul asistentei este important si priveste luarea tuturor msurilor necesare pentru diagnostic si tratament. Bolnavul trebuie supravegheat permanent si orice semn nou aprut ( vrsturi, diaree, hemoragii, convulsii ) va fi semnalat medicului.

O mare important trebuie asigurat igienei, schimbrii rufelor de pat si corp; la ndeplinirea toaletei zilnice, trebuie avut n vedere faptul c bolnavii cardiaci sunt foarte sensibili la scderea temperaturii ambiante. Din acest motiv ei vor fi dezbrcati numai n camere bine nclzite. Dac baia se face la pat, prtile corpului vor fi dezvelite succesiv, splate si uscate repede si acoperite cu flanele nclzite.

O atentie deosebit trebuie acordat toaletei cavittii bucale. n cursul afectiunilor cardiace, infectiile bucale sunt frecvente si evolueaz cu ulceratii, infectiile micotice cu albicaus sunt de asemenea frecvente. Bolnavii cardiaci trebuie feriti de frig, ei vor fi ngrijiti n saloane clduroase fr curenti de aer, cu temperatur constant 20 22 CO . Ei trebuie amplasati la adpost de infectie, evitnd saloanele cu bolnavi care sufer de angine, otite sau alte infectii, de la care bolnavii cardiaci s-ar putea suprainfecta. n perioada de covalescent, cnd n urma prelungirii perioadei de spitalizare bolnavii cardiaci devim mai nerbdtori, saloanele mari vor fi totusi preferate.

Pulsul, T.A., temperatura si diureza vor fi urmrite zilnic si notate n foaia de temperatur. Se urmreste diureza notnd zilnic lichidele consumate. Cantitatea eliminat si greutatea corporal, la fiecare emisie de urin, se va determina densitatea, cea care ar putea nlocui efectuarea probei de diluatie si de concentratie.

n bolile cardiace dietei i revin un rol esential, de aceea trebuie minutios calculate si urmrite necesittile calorice si felul alimentelor.

Regimul dietetic este n general lipsit de sare si de proteine, de origine animal, ratia alimentar fiind alctuit din hidrati de carbon, fiind completat cu unt.

Asistenta trebuie s fie pregtit ntotdeauna cu instrumente si materiale pentru aplicarea imediat a unor ngrijiri speciale, ca: reechilibrarea hidroelectrolitic ( transfuzii de snge, oxigenoterapie, dializ extrarenal ). Convalescenta lung a bolnavilor cardiaci trebuie utilizat pentru educarea bolnavului cardiac privind viata si tratamentul lui extraspitalicesc. Bolnavul trebuie s-si nsuseasc foarte bine regimul lui dietetic, principiile de baz si importana acestora.

n ngrijirea pacientului, asistenta medical are ca obiective:

- combaterea durerii

- asigurarea comfortului

- diminuarea anxiettii- prevenirea complicatiilor

- corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice (la nevoie)

-asigurarea dietei corespunztoare

Aceste obiective sunt atinse prin urmtoarele ngrijiri:

Msuri de urgent: - asigur repaos la pat, administreaz medicamente pentru calmarea durerii si combaterea strii de soc. Asistenta efectueaz recoltari de snge si urin pentru examinri de laborator. Asigur suportul psihic pentru pacient, observarea semnelor si simptomelor unor complicatii ( anurie, febr ). Aplic tratament specific recomandat de medicul curant.

Rolul asistei medicale n ngrijirea la pat a pacienilor cardiaci Poziia pacientilor n pat trebuie lsat la discreia lui. Este bine s le artm poziia considerat de noi ca cea mai corespunztoare, ns n nici un cay nu trebuie forat bolnavul s se aeze altfel dect el dorete.

Poziia aleas empiric de bolnav n cursul acceselor de dispnee i dureri precordiale este cea convenabil pentru el n vederea asigurrii hematozei.

Asistenta nu trebuie s insiste pentru readucerea bolnavului ntr-o poziie standard. Mobilizarea pacienilor n pat poate fi efectuat numai la stricta indicaie a medicului. Dac medicul permite mbierea bolnavului, atunci aceasta se va face la o temperatur de 34-36, la aceast temperatur se evit reaciile vasomotorii i creterea masei circulante. O imobilizare prelungit la pat predispune organismul la complicaii vasculare, flebotromboze sau flebite latente, generatoare de embolii. Din acest motiv, se permit micri dirijate de respiraie, precum i ale membrelor.

Asistenta va ngriji de masajul extremitilor pentru nviorarea moderat a circulaiei. Dac tromboza s-a constituit masajul este interzis pentru a evita emboliile la distan.

II.2.CAZUISTICCAZUL NR 1.

Surse: Pacient, familia pacientului, dosarul medical, membrii echipei de snatate

Date personale:Nume si prenume: D. A.Vrsta: 70 ani Sex: femininDomiciliu: Loc. VAD Nr. 254Nationalitate: Romn

Religie:Ortodox

Ocupatie: casnic (pensionar)Motivele internarii: palpitaii, anxietate, vertij, paloareDiagnosticul la internare: Fibrilaie atrial paroxisticAnamneza:

Antecedente heredo colaterale: fr important

Antecedente personale: nesemnificativeConditii de viat: nefumatoare, consum cafea

Conditii fat de mediu: orientata temporo-spatial

Persoane cu care ia legatura: familia, prieteni

Situatia la intenare:Talia 1,80m; Greutatea: 60 Kg; T.A =140/80mmHg

Aspecte psihologice: Stare de constient neafectat, comportament bun.

lstoricul bolii: Pacienta in varsta de 70 ani de sex feminin se prezinta in unitatea de primire urgente Oradea acuzand- palpitaii, anxietate, vertij, paloare cu debut de aproximativ dou zile.

Examenul clinic general la internare: zgomote cardiace tahiaritmice, aritmie complet, aliur ventricular aproximativ 140 bti/minut, puls 85bti/min, deficit de puls 55, TA- 140/80 mmHg, tegumente palide transpirate

Examinari paraclinice:Anemie usoara(HGB) 11,2g/dLReactanii de faz acut RFA in limite normaleRadiografia pulmonara- limite fiziologiceEKG- evidentiaz absena undei P, complex QRS la distane variabile, aritmie ventricular complet, unde F n V1Diagnosticul la externare: Fibrilaie atrial paroxisticTratament: se administreaz antiaritmice clasa III, antiagregant, anxiolitic i blocant

Dup 24 h pacienta reintr n ritm sinusal, AV-70 si unde T negative n V5 i V6Nevoia afectatDiagnostic nursingObiectiveInterveniiEvaluare

AutonomeDelegate

Nevoia de a comunica

Comunicare ineficient la nivel afectiv manifestat prin nchidere n sine, dificultate n a-i exprima sentimentele dorinele, emoiilenlturarea lipsei de comunicare i de a schimba idei cu semenii si

Asistenta nva pacienta cum s comunice. Pune n valoare talentele i capacitile individuale, d capacitatea s-i exprime ideile, sentimentele.Asistenta administreaz tratamentul indicat de medic

Relativ satisfcut

Singurtate datorit, izolrii de persoanele semnificativeAsistenata ajut pacienta s-i gseasc propriile posibiliti n gsirea relaiilor cu semenii

Nevoia de aevitapericolele

Anxietate manifestat prin: agitaie, team, nelinite, insomnii, transpiraiiCombaterea anxietiiPsihoterapia B. Asistenta asigur un microclimat adecvat, aeaz n poziia cea mai comodLa indicaiamediculuiasistentaadministreazsomnifere,sedativeRelativ satisfcut

Durere manifestat prin gemete, plnsete, facies crispat, transpiraii abundenteCombaterea durerii

Asistenta aeaz bolnava n poziia cea mai comod. Schimb lenjeria de corp i de pat ori de cte ori este nevoieLa indicaiamediculuiasistentaadministreazcalmanteantialgiceSatisfcut

Nevoia de a dormi, de a se odihniInsomnie manifestal prin dificultate de a dormi, somn agitat, trezire frecventCombaterea insomniei i asigurarea unui somn odihnitor, linititI se explic necesitatea somnului, odihnei

Aerisete salonul creeaz o atmosfer plcut confortabilLa indicaia medicului asistenta

administreaz somnifereDup 2-3 zile bolnava se odihnete

Nevoia de a mnca i a beaAlimentaie inadecvat prin deficit cantitativ i calitativ manifestat prin anorexieAsigurarea unei

alimentaii corespunztoare

din punct de vedere caloric nutritivAsistenta ine seam de preferinele bolnavei respectnd totui regimul indicat.

Servete bolnava cu alimente la ore regulate.

Taie alimentele in buci mai mici.

Calculeaz necesarul de calorii n funcie de situaia bolnaveiLa indicaia medicului

Administreaz tratament perfuzabil

Dup 2-3 zile de

spitalizare

bolnava este

alimentat

corespunztor

Nevoia de a se mbrca i dezbrcaDificultate n a se mbrca i dezbrca

datorit strii de slbiciuneBolnava s se poat mbrca i dezbrca singurAsistenta explic bolnavei importana vestimentaiei, ajut bolnava s se a mbrace i s se dezbraceSatisfcut

Nevoia de afi curat, a-iprotejategumenteleimucoaseleCaren de igiendatorat imobilizrii,transpiraiilor ieliminrilorPacienta sprezintetegumente imucoase curateAsistenta contientizeazbolnava despre imporameninerii curate amucoaselor i tegumentelor.Asistenta efectueaz toaleta (pe regiuni):-friciune-masajRespect intimitatea bolnaveiSatisfcut

CAZUL NR 2.

Surse: Pacient, familia pacientului, dosarul medical, membrii echipei de snatate

Date personale:Nume si prenume: H. C.Vrsta: 30 ani Sex: femininDomiciliu: Loc. ORADEA str.Cazaban nr. 112 Jud. BIHOR

Nationalitate: Romn

Religie:Ortodox

Ocupatie: muncitoare (vanzatoare)

Motivele internarii: palpitaii, anxietateDiagnosticul la internare: Tahicardie paroxistic supraventricular Anamneza:

Antecedente heredo colaterale: nesemnificativeAntecedente personale: episoade repetate de palpitaiiConditii de viat: fumatoare, consum cafea

Conditii fat de mediu: orientata temporo-spatial

Persoane cu care ia legatura: familia, prieteni

Situatia la intenare: Talia1,67m; Greutatea: 55 Kg; T.A =130/70 mmHg

Aspecte psihologice: Stare de constiint neafectat, comportament bun.

lstoricul bolii: pacienta de 30 ani se prezint in serviciul de urgen pentru palpitaii i anxietate cu debut de aproximativ 2-3 ore Examenul clinic general la internare: zgomote cardiace tahicardice, alira ventricular aproximativ 160 bti/min

Examinari paraclinice:EKG- complex QRS ngust, und P dup complexul QRS n D3 i AVF Diagnosticul la externare: Tahicardie paroxistic supraventricular Tratament: se ncep de urgen manevrele vagale, se efectueaz compresie sino-carotidian dreapt apoi stng; manevra Valsalva este fr rezultat; apoi se administreaz Adenozin 6mg iv n bolus rapid,dup care pacienta intr n ritm sinusal i prezint un episod de poliurie.Nevoia afectatDiagnostic nursingObiectiveInterveniiEvaluare

AutonomeDelegate

Nevoia de a comunica

Comunicare ineficient la nivel afectiv manifestat prin nchidere n sine, dificultate n a-i exprima sentimentele dorinele, emoiilenlturarea lipsei de comunicare i de a schimba idei cu semenii si

Asistenta nva pacienta cum s comunice. Pune n valoare talentele i capacitile individuale, d capacitatea s-i exprime ideile, sentimentele.Asistenta administreaz tratamentul indicat de medic

Relativ satisfcut

Singurtate datorit, izolrii de persoanele semnificativeAsistenata ajut pacienta s-i gseasc propriile posibiliti n gsirea relaiilor cu semenii

Nevoia de aevitapericolele

Anxietate manifestat prin: agitaie, team, nelinite, insomnii, transpiraiiCombaterea anxietiiPsihoterapia B. Asistenta asigur un microclimat adecvat, aeaz n poziia cea mai comodLa indicaiamediculuiasistentaadministreazsomnifere,sedativeRelativ satisfcut

Durere manifestat prin gemete, plnsete, facies crispat, transpiraii abundenteCombaterea durerii

Asistenta aeaz bolnava n poziia cea mai comod. Schimb lenjeria de corp i de pat ori de cte ori este nevoieLa indicaiamediculuiasistentaadministreazcalmanteantialgiceSatisfcut

Nevoia de a dormi, de a se odihniInsomnie manifestal prin dificultate de a dormi, somn agitat, trezire frecventCombaterea insomniei i asigurarea unui somn odihnitor, linititI se explic necesitatea somnului, odihnei

Aerisete salonul creeaz o atmosfer plcut confortabilLa indicaia medicului asistenta

administreaz somnifereDup 2-3 zile bolnava se odihnete

Nevoia de a mnca i a beaAlimentaie inadecvat prin deficit cantitativ i calitativ manifestat prin anorexieAsigurarea unei

alimentaii corespunztoare

din punct de vedere caloric nutritivAsistenta ine seam de preferinele bolnavei respectnd totui regimul indicat.

Servete bolnava cu alimente la ore regulate.

Taie alimentele in buci mai mici.

Calculeaz necesarul de calorii n funcie de situaia bolnaveiLa indicaia medicului

administreaz perfuzie cu amestecuri de:

proteine, vitamine,electroliiDup 2-3 zile de

spitalizare

bolnava este

alimentat

corespunztor

Nevoia de a se micaDificultate de a se deplasa datorit durerilor, senzaiilor de slbiciune manifestat prin imobilizare la pat Asigurarea mobilizrii

bolnaveiAsistenta va mobiliza bolnava progresiv sub controlul: R, P, T.A.,

(masaj, friciune).

Mobilizarea bolnavei

se va face n funcie de evoluia bolii.Bolnava dup cteva zile de spitalizare prezint tonus

muscular pstrat

Nevoia de a se mbrca i dezbrcaDificultate n a se mbrca i dezbrca

datorit strii de slbiciuneBolnava s se poat mbrca i dezbrca singurAsistenta explic bolnavei importana vestimentaiei, ajut bolnava s se a mbrace i s se dezbraceSatisfcut

Nevoia de afi curat, a-iprotejategumenteleimucoaseleCaren de igiendatorat imobilizrii,transpiraiilor ieliminrilorPacienta sprezintetegumente imucoase curateAsistenta contientizeazbolnava despre importanameninerii curate amucoaselor i tegumentelor.Asistenta efectueaz toaleta (pe regiuni):-friciune-masajRespect intimitatea bolnaveiSatisfcut

CAZUL NR 3.

Surse: Pacient, familia pacientului, dosarul medical, membrii echipei de snatate

Date personale:Nume si prenume: B. S.Vrsta: 72 ani Sex: masculinDomiciliu: Loc. Cheriu nr. 82 Jud. BIHOR

Nationalitate: Romn

Roeligie:Ortodox

Ocupatie: pensionarMotivele internarii: sincop, paloare, vertijDiagnosticul la internare: Disociaie atrio-ventricular completAnamneza:

Antecedente heredo colaterale: fr important

Antecedente personale: nesemnificativeConditii de viat: fumator, consum cafea

Conditii fat de mediu: orientat temporo-spatial

Persoane cu care ia legatura: familia, prieteni

Situatia la intenare: Talia 1,80m; Greutatea:88 Kg; T.A =110/65 mmHg

Aspecte psihologice: Stare de constiint neafectat, comportament bun.

lstoricul bolii: Pacient n vrst de 72 ani se prezint n serviciul de primire urgene pentru un episod de sincop cu durat de aproximativ 10-15 s fr prodrom, paloare si vertij

Examenul clinic general la internare: auscultatoric prezint bradicardie , AV- 40 bti/min

Examinari paraclinice:EKG- bloc atrioventricular gr III cu o disociaie complet, frecvena atrial 88/min; frecvena ventricular 30/min; complex QRS ngustDiagnosticul la externare: Disociaie atrio-ventricular completTratament: se administreaz o fiol Miofilin, o fiol Atropin i se ndrum pacientul spre laboratorul de electrofiyiologie pentru montarea unui pacemaker.Nevoia afectatDiagnostic nursingObiectiveInterveniiEvaluare

AutonomeDelegate

Nevoia de a comunica

Comunicare ineficient la nivel afectiv manifestat prin nchidere n sine, dificultate n a-i exprima sentimentele dorinele, emoiilenlturarea lipsei de comunicare i de a schimba idei cu semenii si

Asistenta nva pacienta cum s comunice. Pune n valoare talentele i capacitile individuale, d capacitatea s-i exprime ideile, sentimentele.Asistenta administreaz tratamentul indicat de medic

Relativ satisfcut

Singurtate datorit, izolrii de persoanele semnificativeAsistenata ajut pacienta s-i gseasc propriile posibiliti n gsirea relaiilor cu semenii

Nevoia de aevitapericolele

Anxietate manifestat prin: agitaie, team, nelinite, insomnii, transpiraiiCombaterea anxietiiPsihoterapia B. Asistenta asigur un microclimat adecvat, aeaz n poziia cea mai comodLa indicaiamediculuiasistentaadministreazsomnifere,sedativeRelativ satisfcut

Durere manifestat prin gemete, plnsete, facies crispat, transpiraii abundenteCombaterea durerii

Asistenta aeaz bolnava n poziia cea mai comod. Schimb lenjeria de corp i de pat ori de cte ori este nevoieLa indicaiamediculuiasistentaadministreazcalmanteantialgiceSatisfcut

Constipaie manifestat prin absenta scaunului de cteva zile i balonare datorit imobilizrii la patPacienta s prezinte transit intestinal fiziologicAsistenta lmurete bolnava s bea lichide

I se recomand s mnnce

alimente bogate in

celuloz

Gimnastic pasiv i activ la pat.La indicaia medicului administreaz laxative uoare

Clism evacuatoareSatisfcut

Nevoia de a dormi, de a se odihniInsomnie manifestal prin dificultate de a dormi, somn agitat, trezire frecventCombaterea insomniei i asigurarea unui somn odihnitor, linititI se explic necesitatea somnului, odihnei

Aerisete salonul creeaz o atmosfer plcut confortabilLa indicaia medicului asistenta

administreaz somnifereDup 2-3 zile bolnava se odihnete

Nevoia de a mnca i a beaAlimentaie inadecvat prin deficit cantitativ i calitativ manifestat prin anorexieAsigurarea unei

alimentaii corespunztoare

din punct de vedere caloric nutritivAsistenta ine seam de preferinele bolnavei respectnd totui regimul indicat.

Servete bolnava cu alimente la ore regulate.

Taie alimentele in buci mai mici.

Calculeaz necesarul de calorii n funcie de situaia bolnaveiLa indicaia medicului

administreaz perfuzie cu amestecuri de:

proteine, vitamine,electroliiDup 2-3 zile de

spitalizare

bolnava este

alimentat

corespunztor

Nevoia de a se micaDificultate de a se deplasa datorit durerilor, senzaiilor de slbiciune manifestat prin imobilizare la pat Asigurarea mobilizrii

bolnaveiAsistenta va mobiliza bolnava progresiv sub controlul: R, P,T.A.,(masaj, friciune).Mobilizarea bolnavei

se va face n funcie de evoluia bolii.Bolnava dup cteva zile de spitalizare prezint tonus

muscular pstrat

III.CONCLUZII

Aritmia este o tulburare n activitatea inimii, care produce simptome precum palpitaiile sau btile cardiace rare. Aritmiile netratate pot cauza slbirea sau ntinderea miocardului, favoriznd apariia insuficienei cardiace. Principalele simptome ale aritmiilor sunt palpitaiile, btile cardiace accelerate, btile cardiace rare, durerea toracic, ameelile i sincopele. n unele cazuri, ns, aritmiile evolueaz asimptomatic.

Aritmiile se pot produce fr niciun motiv sau pot fi cauzate de un stimul care acioneaz asupra inimii. Astfel de stimuli pot fi stresul, tutunul, alcoolul, substanele care inhiba apetitul sau medicamentele pentru rceal i tuse care conin cofein sau ali stimulani. Afectarea arterelor coronare, hipertensiunea arterial i insuficienele valvulare cardiace pot slbi miocardul, afectndu-i funcia de pomp. Cu vrsta, se produce slbirea natural a inimii, fapt care poate conduce, de asemenea, la apariia aritmiilor. O aritmie se poate produce i dup un infarct, datorit cicatricii care se formeaz i care tulbur circulaia impulsului electric de-a lungul inimii. Totodat, anumite medicamente utile n tratamentul afeciunilor cardiace pot produce aritmii, ca efect secundar. Glanda tiroid hiperactiv, dezechilibrul sangvin sau utilizarea anumitor droguri, precum cocaina, produc, de asemenea, apariia aritmiilor.

Pentru a putea diagnostica aritmia, medicul cardiolog va recomanda, n primul rnd, efectuarea unei electrocardiograme. Electrocardiograma este pasul esenial pentru stabilirea diagnosticului. Medicul poate indica, de asemenea, monitorizarea Holter, testul cardiac de stres care ajut la identificarea aritmiilor declanate de efort sau testele electrofiziologice.

Aritmiile devin periculoase n situaia n care sunt nsoite de alte afeciuni cardiace. n aceste cazuri, tratarea corect att a aritmiei ct i a celorlalte boli de inim este esenial. n unele cazuri, aritmiile netratate pot cauza slbirea ntinderea miocardului sau, crescnd riscul apariiei insuficienei cardiace sau a accidentului vascular cerebral. Metodele de tratare a aritmiilor sunt variate, depinznd att de gradul de severitate a bolii ct i de tipologia acesteia. Tratamentul aritmiilor include, n cele mai multe cazuri, administrarea anticoagulantelor sau a aspirinei, a medicamentelor care scad ritmul cardiac, i uneori, a medicamentelor antiaritmice. Medicul cardiolog este cel care va putea stabili cu exactitate cel mai potrivit tratament.

Pentru a preveni aritmia este foarte important s evii consumul de alcool, tunun, cofein sau ali stimulani de acest tip. La fel de important este i evitarea strilor tensionate, a stresului i a eforturilor fizice excesive, care accelereaz btile inimii.

IV.BIBLIOGRAFIE1.MEDICIN INTERN VOL II BOLILE CARDIOVASCULARE

PROF. DR. L. GHERASIM

Editura Medical Bucureti 20012.ANATOMIA OMULUI EDIIA a II-a

VICTOR PAPILIAN

Editura Bic ALL, Bucureti 1998

3.TEHNICA NGRIJIRII BOLNAVULUI EDIIA a VII-a

CAROL MOZES

Editura Medical Bucureti, 2012

4.MANUALUL MERCK EDIIA A XVIII-A

Mark H. Beers, Robert S. Porter

Editura ALL Bucureti,2009

5.BAZELE FARMACOLOGICE ALE PRACTICII MEDICALE EDIIA a VI-a

Valentin Stroescu6.MANUAL DE MEDICIN INTERN CTRE CADRE MEDII

Dr. Corneliu Borondel

Ed.ALL Bucureti 1998

EMBED StaticMetafile

2

_1430934290.wmf


Recommended