+ All Categories
Home > Documents > Tulburari de Ritm

Tulburari de Ritm

Date post: 06-Feb-2016
Category:
Upload: sergiubelenes
View: 142 times
Download: 5 times
Share this document with a friend
Description:
ingrijirea in tulburari de ritm
of 48 /48
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞCOALA POSTLICEALĂ „HENRI COANDĂ” ORADEA SPECIALIZAREA:ASISTENT MEDICAL GENERALIST LUCRARE DE PROIECT COORDONATOR: As. Medical: CUC FELICIA ABSOLVENT: VOLOŞEN MANUELA 1
Transcript
Page 1: Tulburari de Ritm

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALEŞCOALA POSTLICEALĂ „HENRI COANDĂ” ORADEASPECIALIZAREA:ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE PROIECT

COORDONATOR:As. Medical: CUC FELICIA

ABSOLVENT:

VOLOŞEN MANUELA

ORADEA

1

Page 2: Tulburari de Ritm

2014

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALEŞCOALA POSTLICEALĂ „HENRI COANDĂ” ORADEASPECIALIZAREA:ASISTENT MEDICAL GENERALIST

TITLUL LUCRARIIROLUL ASISTENTEI MEDICALE

IN INGRIJIREA SI MONITORIZAREA PACIENTILOR

CU TULBURARI DE RITM CARDIAC

COORDONATOR: As. Med. Principal: CUC FELICIA

ABSOLVENT:

VOLOŞEN MANUELA

2

Page 3: Tulburari de Ritm

ORADEA2014

CUPRINS

I. PARTEA GENERALA…………………………………………………

I.1 Motivaţia lucrării…………………………………………………………..I.2 Noţiuni de anatomie ale aparatului cardiovacular…………………………I.3 Definiţia şi cauzele aritmiilor………………………………………………I.4 Tipuri de tulburări de ritm cardiac…………………………………………I.5 Clasificarea aritmiilor………………………………………………………I.6 Simptomatologia aritmiilor…………………………………………………I.7 Diagnosticul aritmiilor……………………………………………………..I.8 Tratamentul aritmiilor……………………………………………………….

II. PARTEA PRACTICĂ……………………………………………………

II.1 Rolul asistentei medicale în îngrijirea şi tratarea pacienţilor cu tulburări de ritm cardiac…………………………………………………………………………….II.2 Cazuistică……………………………………………………………………..

III. CONCLUZII………………………………………………………………….

IV.BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………

3

Page 4: Tulburari de Ritm

MOTTO:

“Sănătatea e comoara cea mai preţioasă şi cea mai uşor

de pierdut; totuşi cel mai prost păzită.”

E. Augier

4

Page 5: Tulburari de Ritm

I.PARTEA GENERALĂ

I.1. MOTIVATIA LUCRARII

Nevoia de îngrijire a sanatatii este veche ca si omul. Suferinta a fost un factor important care l-a determinat pe om să-si îngrijească sănătatea si să ia atitudine în fata factorilor potrivnici ce agresează starea de sănătate. Scopul lucrarii este de a aprofunda cunostintele necesare acordarii primului ajutor la pacienţii cu tulburări de ritm cardiac . Este important ca fiecare practician în domeniul sanatatii să cunoască medicatia de urgentă indicată în afectiunile cardiace si să cunoască technicile de nursing, care aplicate corect ameliorează suferinta bolnavului. Am ales acest subiect pentru ca bolile cardio-vasculare ocupa unele dintre primele locuri printre cauzele de mortalitate din tara noastra. Este stiut ca hipertensivii reprezinta 10% din populatia generala. In populatia de peste 40 de ani, acestia cuprind 40%, iar in populatia de 55-60 de ani numarul lor creste la 50-60%. În concluzie scopul lucrării mele este de a prezenta importanta cunoasterii îngrijirilor si tratamentului de urgentă la pacienţii cu tulburări de ritm cardiac, de a sublinia rolul asistentei medicale în îngrijirea bolnavilor cu tulburări de ritm cardiac .Prin această lucrare doresc să mentionez importanta cunoasterii factorilor favorizanti pentru evitarea lor si implicit prevenirea afectiunii. Consecintele patologice, lipsa de diagnostic si tratament adecvat, accentuează în evolutie tulburările de ritm cardiac.

5

Page 6: Tulburari de Ritm

I.2.NOTIUNI DE ANATOMIE ALE APARATULUI CARDIOVASCULAR

Inima este considerata ca organ central al aparatului cardio-vascular, a carui functionare asigura circulatia sangelui interstitial.

Asezare : Inima se gaseste asezata in cutia toracica , in partea inferioara a mediastinului anterior. Cea mai mare parte a ei este in partea stanga a mediastinului si ocupa patul inimii de pe fata mediastinala a plamanului stang.

Forma si dimensiuni: Are forma aproximativa a unui con turtit antero-posterior, marimea pumnului unui adult si cantareste aproximativ 300 g.

Configuratia externa a inimii : Inima prezinta : o fata anterioara, o fata inferioara , un varf si o baza.

6

Page 7: Tulburari de Ritm

f

*

Structura inimii:Inima este un organ cavitar si muscular, cu o structura

caracteristica, potrivita functiilor pe care le indeplineste. in structura ei, vom studia : cavitatile inimii si perele inimii. Un perete longitudinal desparte inima in doua parti: inima dreapta si inima stanga, iar un perete tranversal numit si septul antrio-ventricular, imparte fiecare din cele doua parti in doua cavitati : o cavitate catre baza inimii, numita atriu si o cavitate catre varful inimii numita ventricul.

Peretele longitudinal ce desparte atriile se numeste sept interatrial, iar cel ce desparte ventriculele sept interventricular.

7

Page 8: Tulburari de Ritm

Fiecare atriu comunica cu ventriculul respectiv prin orificiile atrio-ventriculare prevazute cu valve, care se deschid doar intr-un anumit sens, spre ventriculele : -stang (bicuspida)

-si drept (tricuspida).Histologic inima este alcatuita din trei straturi concentrice : -pericard;-miocard;-endocard.

Pericardul sau stratul extern este constituit dintr-o formatiune membranoasa, care inveleste si baza vaselor mari care pornesc din inima. Este alcatuit din doua foite : viscerala si parietala. intre acestea se gaseste cavitatea pericardica cu o lama subtire de lichid, care favorizeaza alunecarea in timpul activitatii cardice.

Miocardul - muschiul inimii - este mai gros in ventricule (mai ales in cel stang) decat in atrii si este constituit din fascicule de fibre musculare cardiace, orientate circular in peretele atriilor, si din fibre oblic-spiralate in ventricule. Miocardul atrio-ventricular este separat de cel ventricular prin inele fibroase atrio-ventriculare. Miocardul atrial este neted pe fata interna, iar cel ventricular prezinta muschi papilari Y trabecule carnoase de care se prind, prin condaji, valve atrio-ventriculare. in peretele inimii, in afara celulelor miocardice, mai exista celule specializate in generarea si conducerea impulsurilor de contractii - acestea constituie sistemul excito-conductor nodal ce cuprinde : nodului sinoatrial, nodului atrioventricular, fasciculul HISS care se termina prin reteaua PURKINJE in fibrele miocardului ventricular.

Endocardul - este constituit dintr-un endoteliu situat pe o membrana bazala ce se continua cu stratul subendotelial format din fibre colagene, fibre de reticulina, fibre elastice, rare celule conjunctive si numeroase terminatii nervoase senzitive.

Vascularizatia inimii

Irigarea inimii cu sange este asigurata, ca pentru oricare alt organ, prin artere si vene.

Arterele inimii se numesc si artere coronare, respectiv artera coronara stanga si artera coronara dreapta.

8

Page 9: Tulburari de Ritm

Artera coronara stanga se bifurca in artera interventriculara anterioara si artera circumflexa.

Venele inimii sunt :

-venele coronare care sunt reprezentate prin : marea vena coronara , vena interventriculara posterioara si mica vena cororiala;

-vene cardiace accesori, sunt cateva vene mici, care se deschid direct in atriul drept.

Vascularizatia inimii este completata prin numeroase vase limfatice si ganglioni limfatici.

Inervatia inimiiInima are o inervatie extrinseca si o inervatie intrinseca. Inervatia

extrinseca a inimii este realizata prin fibre vegetative simpatice si parasimpatice formand plexul cardiac. Fibrele simpatice provin din ganglionii para vertebrali cervicali si exercita efecte stimulatoare asupra miocardului si vasodilitatoare coronariene. Fibrele parasimpatice provin din nervii vagi, merzeaza predominant modului sinoatrial si atrioventricular si au ca efect diminuarea activitatilor cordului.

Interventia intrinseca a inimii este reprezentata de sistemul excitoconductor.

Proprietatile muschiului cardiacMiocardul care din punct de vedere structural este un muschi striat, are

proprietati comune cu muschi striati, dar si o serie de proprietati caracteristice.

-Ritmicitatea (automatismul) este proprietatea cordului de a se contractiv succesiv, ca urmare a impulsurilor contractile de nodului sinoatrial.

-Conductibilitatea este proprietatea miocardului, in special a tesutului nodal, de a conduce unde de a contractia de la nivelul nodulului sinoatrial in intreg cordul.

-Excitabilitatea este proprietatea miocardului de a raspunde print-o contractie la stimulii adecvati.

9

Page 10: Tulburari de Ritm

-Contractilitatea este proprietatea miocardului de a se contracta atunci cand este stimulat adecvat. Contractiile miocardului se numesc sistole, iar relaxarile - diastole.

Activitatea mecanica a inimii Inima este un organ musculos, fapt pentru care activitatea ei este caracterizata prin contractii si relaxari, care se succed cu regularitate. Contractia inimii se numeste sistola, iar relaxarea, diastola. O sistola, impreuna cu diastola care ii urmeaza formeaza o revolutia cardiaca sau un ciclu cardiac. Revolutia cardiaca incepe cu sistola atriala, care dureaza 0,1 secunde, timp in care sangele este impins in ventricule. Dupa terminarea sistolei atriale, atriile intra in diastola, diastola atriala, care dureaza pana la sistola atriala urmatoare, adica 0,7 secunde. In timpul diastolei atriale, presiunea in atrii scade foarte mult si sangele trece din vene in atrii, umplandu-le din nou. In momentul in care incepe diastola atriala, incepe si contractia ventriculelor, adica sistola ventriculara, care dureaza 0,3 secunde; sistola ventriculara dureaza deci mai mult decat cea atriala. In timpul sistolei ventriculare, distingem o faza in care presiunea sangelui din ventricule crestepana egaleaza presiunea din artere; in a doua faza se deschid valvulele sigmoide si sangele este impins in artere. Cand incepe sistola ventriculara, valvulele atrio-ventriculare se inchid astfel ca sangele nu se poate intoarce in atrii. Dupa ce se termina sistola ventriculara, incepe diastola ventriculara, care dureaza 0,5 secunde. Daca urmarim revolutia cardiaca, constatam ca din 0,8 secunde, cat dureaza , inima, in totalitate, se gaseste in sistola 0,4 secunde si in diastola 0,4 secunde. Acest regim in care activeaza inima ne explica de ce acesta poate functiona toata viata fara sa oboseasca.

I.3.DEFINIŢIA ŞI CAUZELE ARITMIILOR

Aritmiile sunt dereglari ale ritmului normal al inimii fie sub raportul frecventei, fie al regularitatii frecventei cardiace, fie sub ambele.

 Cauze: - cardiopatie ischemica- leziuni valvulare- hipertiroidie

10

Page 11: Tulburari de Ritm

- insuficienta respiratorie- dezechilibre hidroelectrolitice- consum de alcool sau tutun.

Variatiile frecventei cardiace sunt normale in unele situatii. Aritmia apare cand excitatia electrica se naste in alte locuri decat cele normale (nodul sinusal, nodul atrio-ventricular sau ventricule) sau atunci cand unda electrica nu urmeaza traseul normal de propagare. Contractia musculara rezultata se deosebeste de ritmul normal. Bataia suplimentara provocata se numeste extrasistola iar contractia normala sistola. O extrasistola intrerupe secventa normala de activare a muschilor cardiaci.  Adesea extrasistola este urmata de o pauza compensatoare, resimtita ca o intrerupere a ritmului cardiac. Accelerarea brusca si prelungita a ritmului cardiac este urmata de diminuarea presiunii arteriale ceea ce poate provoca ameteli si senzatie de oboseala si slabiciune. Desincronizarea dintre camerele superioare si ventriculi provoaca de asemenea palpitatii. Acestea pot fi resimtite in interiorul sternului dar si in urechi, in gat sau burta. Unele tulburari sunt mai grave decat altele. Uneori se formeaza un cerc vicios intre functia inimii si ritmul anormal. Astfel o inima slabita poate fi cauza aritmiei dar si aritmia poate duce la slabirea inimii.

I.4.TIPURI DE TULBURĂRI DE RITM CARDIAC

ExtrasistoleExtrasistolele pot aparea la orice persoana sanatoasa. Doar in cazul in care acestea se manifesta in mod frecvent putem vorbi de aritmie. Aritmiile se pot clasifica in functie de locul de formare si in functie de efectele produse asupra ritmului cardiac. Atunci cand ritmul cardiac este accelerat se numeste tahicardie iar atunci cand ritmul este incetinit bradicardie. 

11

Page 12: Tulburari de Ritm

Aritmii sinusale- tahicardia sinusala (frecventa inimii - 90-120/min); - bradicardia sinusala (frecventa sub 60/min).In ambele este pastrat focarul normal al impulsurilor cardiace: nodul sinusal. 

Aritmii atrialeAritmiile atriale au originea la nivelul atriilor:- extrasistolele atriale - impulsuri ectopice - tahicardia paroxistica atriala (frecventa 140-220/min regulata) - fibrilatia atriala si fluterrul atrial  (tulburari de ritm neregulate).

Extrasistole atriale. Hipertensiunea arteriala provoaca o destindere a atriilor si contractia lor prematura (extrasistola atriala). Extrasistola supraventriculara mai poate fi provocata si de slabirea muschiului cardiac.

Tahicardia paroxistica atriala - in timpul tahicardiei, inima se contracta brusc si bate foarte repede, pana la 140-220 de batai pe minut. Aceste episoade pot dura cateva secunde sau cateva ore. Ele se opresc la fel de brusc cum au aparut. Tahicardiile paroxistice pot aparea din tinerete si pot dura toata viata. Dupa criza pacientul se simte obosit dar acest tip de aritmie este foarte rar periculos. Necesita totusi consultarea medicului deoarece poate diminua calitatea vietii.

Fibrilatia atriala si flutterul atrial constituie o problema mai serioasa ce va necesita examene medicale si tratament, cauza fiind o „furtuna electrica" la nivelul atriilor. Contractia coordonata a atriilor nu mai are loc. Inima pierde in jur de 20% din capacitate. Ventriculul poate compensa pentru moment aceasta pierdere dar pe termen lung epuizarea sa poate duce la insuficienta cardiaca. Starile resimtite provin din iregularitatea pulsului datorata faptului ca ventriculele nu mai sunt antrenate de catre nodul sinusal, pulsul avand valori uneori foarte ridicate 140 de batai pe minut si chiar mai mult, uneori foarte mici 50 de batai pe minut provocand stari de ameteala.

12

Page 13: Tulburari de Ritm

O complicatie a fibrilatiei atriale este dilatarea atriilor. Sangele ce stagneaza in acestea se poate coagula. Trecerea unei astfel de mase de sange coagulat in circulatie poate cauza embolia.Fibrilatia atriala poate aparea si dupa o stare de febra. Cand aceasta aritmie este consecinta unei boli de inima tratamentul se va adresa acestei boli. Fibrilatia poate de asemenea sa apara in cadrul unei boli de tiroidasau in urma consumului exagerat de alcool. 

Aritmii ventriculare

- extrasistola ventriculara - este datorata unei zone iritative din ventricul, care nu se mai sincronizeaza cu ansamblul cardiac; cauze ale acestui tip de aritmie pot fi: emotia, un dezechilibru in retinerea sarurilor minerale (consumul exagerat de laxative), febra sau o infectie; in aceste cazuri aritmia este considerata benigna dar aparitia acesteia impreuna cu o boala de inima pot revela o problema care sa necesite tratament - tahicardia paroxistica ventriculara - in general reprezinta manifestarea unei disfunctii majore a muschiului cardiac; poate aparea la orice varsta dar in general este urmarea unui infarct al miocardului;se produce o desincronizare intre bataile ventriculelor si contractia atriala, consecinta fiind diminuarea debitului cardiac; este necesara spitalizarea din cauza slabirii inimii - fibrilatia si flutterul ventricular.

I.5 CLASIFICAREA ARITMIILOR

S-au propus numeroase clasificări ale aritmiilor în funcţie de diferite criteria.La acelaşi bolnav , aritmiile cele mai diverse se pot succeed la interval diferite, uneori foarte scurte, diagnosticul trebuind să se adapteze din mers la dinamismul modificărilor reale.

1. Aritmii prin tulburări în formarea sinusală a impulsului

13

Page 14: Tulburari de Ritm

- Tahicardia sinusală- Bradicardia sinusală- Aritmiile sinusale- Wandering pacemaker

2. Aritmii prin formarea ectopică a impulsului, cu sau fără tulburări de conducere1. Supraventriculare

-Extrasistole atriale -Tahicardia paroxistică supraventriculară-Tahicardia atrială neparoxistică-Fibrilaţia atrială-Flutterul atrial-Scăpări joncţionale-Ritmuri joncţionale passive-Thicardia joncţională neparoxistică-Disociaţia AV

b) Ventriculare -Extrasistole ventriculare -Tahicardia ventriculară -Torsade de vârfuri -Flutter şi fibrilaţie ventriculară -Scăpări ventriculare -Ritm idioventricular -Ritm idioventricular accelerat

3.Blocurile inimii

-Blocurile sinoatriale -Blocurile atrioventriculare -Blocurile intraventriculare ( blocuri complete si incomplete de ramură)

4.Sindroame particulare cu tulburări de ritm şi de conducere

14

Page 15: Tulburari de Ritm

-Sindromul sinusului bolnav -Sindroame de preexcitaţie ventriculară -Sindrom QT lung -Displazia aritmogenă a VD

I.6 SIMPTOMATOLOGIA ARITMIILOR

Simptomatologia care atrage de obicei atenţia sunt palpitaţiile- perceperea bătăilor cardiace de către individ-dar trebuie ţinut seama de faptul că palpitaţiile pot apărea în afara oricărei aritmii. De asmenea numeroase aritmii severe, îndeosebi ventriculare nu sunt percepute de bolnav sau cel puţin nu sunt percepute ca palpitaţii putând determina sincope.

15

Page 16: Tulburari de Ritm

Lehman si colaboratorii propun o gradare a severităţii simptomelor asociate cu tahiaritmiile ventriculare. Se aplică în ; tahicardiile susţinute, nesusţinute, mono sau polimorfe. Clasa I- bolnav asimptomatic sau cu tulburări limitate la palpitaţii ClasaII- ameţeli, durere precordială, dispnee. Clasa III- sincopă, alterare a stării psihice sau alte dovezi ale unei suferinţe semnificative secundare ale unui organ terminal, inclusiv edem pulmonar acut, infarct miocardic, sindrom de debit mic, accident vascular cerebral. Clasa IV- oprire cardiacă, puls si respiraţie absente. Clasificarea este utilă, gradul maxim al severităţii simptomului ce determină, încadrarea, trebuind sa fie luat în seamă, alături de tipul aritmiei, boala cauzală şi funcţia ventriculară stângă, în bilanţul diagnostic al aritmiei. Este cel puţin probabil că tulburările de clasa III ţi IV reprezintă un indicator independent al riscului crescut de moarte subită.

I.7 DIAGNOSTICUL ARITMIILOR

Diagnosticul aritmiilor este de obicei posibil prin examenul clinic şi electrocardigrafic. În cazuri selecţionate sunt utile, şi uneori chiar indispensabile, metode mai sofisticate de diagnostic de care dispune cardiologia modernă. Acestea se pot clasifica în metode neinvazive şi metode invazive.

Metode neinvazive de diagnostic

16

Page 17: Tulburari de Ritm

a) Electrocardiograma de efort: Mărimea stimulării simpaticoadrenergice şi reducerea tonusului vagal explică de ce unele aritmii pot fi declanşate de proba de efort îndeosebi, dar nu exclusiv, cele cu subsrat de ischemie. Extrasistolele supraventriculare şi ventriculare izolate apar la efort la mulţi normali şi nu au semnificaţie. La efort pot apărea extrasistole ventriculare polimorfe sau tahicardii ventriculare, în special la coronarieni, mai ales dacă au avut in antecedente aritmii ventriculare maligne. Aritmiile ventriculare benigne dispar adesea, dar nu constant, la efort. Testul de efort permite urmărirea eficacităţii unei terapii şi a eventualei proaritmii. În ansamblu, însă, testul are o sensibilitate şi o specificitate mică cerând o interpretare nuanţată.

2. Înregistrarea electrocardiografică de lungă durată: Monitorizarea electrocardiografică constă în vizualizarea cntinuă a ECG pe un osciloscop la patul bolnavului cu eventuală înregistrare a episoadelor semnificative. Se aplică unor persoane cu risc mare de aritmii grave: infarct miocardic în primele 3 zile; întoxicaţia digitalică. Metoda permite intervenţia imediată în cazul apariţiei aritmiilor, ceea ce adesea salvează viaţa bolnavului. Dezavatajele constau în imobilizarea pacientului şi in necesitatea supravegherii calificate permanent.

3. Electrocardiograma ambulatorie- Holter Se realizează cu aparate portabiloe care permit înregistarea continuă a ECG. Înregistrarea se face pe 24 (48) de ore în timp ce bolnavul îşi desfăşoară activitatea obişnuită. Sistemele digitale tratează semnul ECG, care este stocat în memoria computerului. Se obţin date sistematizate în grafice şi tablouri şi perioadele interesante ca ECG cu vitezş standard. Metoda permite detectarea tulburărilor paroxistice de ritm, corelarea lor cu simptomele, identifică aritmiile şi determină numărul extrasistolelor şi dubletelor, adică realizează o analiză cantitativă.

17

Page 18: Tulburari de Ritm

Monitorizarea Holter este indicată în următoarele aritmii: sincope de cauză neclară; bolnavi simptomatici pentru evidenţierea tulburărilor paroxistice de ritm şi de conducere; determinarea eficacităţii teraputice a unor droguri şi a eventualelor efecte proaritmice.

4. Electrocardiograma de mare amplificare cu semnal medianizat Este o metodă de vizualizare a potenţialelor electrice de amplitudine prea mică spre a putea fi identificată pe ECG de suprafaţă. Simpla amplificare nu permite discernerea acestora, deoarece se augmenteză şi zgomotul de fond datorat în principal activităţii musculare. Metoda permite adesea evidenţierea neinvazivă a potenţialului hisian.

Metode invazive de diagnostic ale aritmiilor

Explorarea electrofiziologică endocavitară- este o metodă invazivă de diagnostic derivată din cateterismul cardiac. De obicei se face cateterismul inimii drepte, dar se pot obţine şi informaţii asupra jumătăţii stângi a cordului , astfel cateterismul sinusului coronarian permite înregistrarea potenţialelor atriale stângi. Uneori prezenţa unui formaen ovale permeabil permite cateterizarea efectivă a cavităţilor stângi. Cu tehnicile actuale electrofiziologice endocaviatre se pot induce sau întrerupe accese tahicardice reintrate şi se poate efectua cartarea endocardică, prin înregistrarea diferenţelor d potenţial din diverse puncte endocardice localizându-se eventualele fascicule accesorii sau substratul aritmogen în diverse alte aritmii reintrante. Metoda a dus în mod firesc la apariţia ritmologiei intervenţionale care presupune o tehnică similară de abordare a bolnavului.

I.8 TRATAMENTUL ANTIARITMIC

Obiectivele principale ale tratamentului antiaritmic sunt:- reducerea mortalităţii cardiace toatale care se produce în bună parte subit

şi prin mecanisme aritmice- tratamentul de urgenţă al aritmiilor severe vizând întrerupere lor sau

ameliorarea toleranţei lor hemodinamice

18

Page 19: Tulburari de Ritm

- reducerea incidenţei şi/sau gravităţii aritmiilor recurente ţi creşterea calităţii vieţii bolnavului

Aceste obiective sunt numai uneori realizabile integral, cu toate progresele terapeutice din ultimii ani. Pentru a se obţine rezultate cât mai bune, trebuie să se aibă in vedere următoarele:

- tratamentul antiaritmic este numai o componentă a strategiei terapeutice aplicate cardiacilor cu aritmii şi adeseori nu cea mai importantă

- este esenţial să se incerce corectarea substratului aritmiilor prin tratamentul bolii cauzale

- domeniul tratamentului antiaritmic este în plină evoluţie şi cunoştinţele mai vechi de câţiva ani trebuie revizuite în concordanţă cu datele actuale

Clasificarea medicaţiei antiaritmice se face în patru clase , bazată pe acţiunea lor asupra electrofiziologiei celulei cardiace normale.Această clasificare echivalează cu o împărţire în funcţie de canalele ionice sau receptorii pe care drogurile le blochează.

- Clasa I cuprinde medicamente anestezice şi stabilizante de membrană care blocheazp canalele rapide de sodiu. Ele se împart în trei subclas, după influenţa asupra potenţialului de acţiune.

- Clasa II cuprinde droguri simpaticolitice, practic betablocantele, care acţionează asupra receptorilor β1 şi β2

- Clasa III include droguri care prelungesc PA blocând în principal , dar nu exclusiv , canale repolarizante de K

- Clasa IV cuprinde blocantele de calciu care închid canalele lente de Ca 2±

II. PARTEA PRACTICA

II.1. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN

ÎNGRIJIREA BOLNAVILOR CU TULBURĂRI DE RITM

CARDIAC

19

Page 20: Tulburari de Ritm

Rolul asistentei este important si priveste luarea tuturor măsurilor necesare pentru diagnostic si tratament. Bolnavul trebuie supravegheat permanent si orice semn nou apărut ( vărsături, diaree, hemoragii, convulsii ) va fi semnalat medicului.

O mare importantă trebuie asigurată igienei, schimbării rufelor de pat si corp; la îndeplinirea toaletei zilnice, trebuie avut în vedere faptul că bolnavii cardiaci sunt foarte sensibili la scăderea temperaturii ambiante. Din acest motiv ei vor fi dezbrăcati numai în camere bine încălzite. Dacă baia se face la pat, părtile corpului vor fi dezvelite succesiv, spălate si uscate repede si acoperite cu flanele încălzite.

O atentie deosebită trebuie acordată toaletei cavitătii bucale. În cursul afectiunilor cardiace, infectiile bucale sunt frecvente si evoluează cu ulceratii, infectiile micotice cu albicaus sunt de asemenea frecvente. Bolnavii cardiaci trebuie feriti de frig, ei vor fi îngrijiti în saloane călduroase fără curenti de aer, cu temperatură constantă 20 – 22 CO . Ei trebuie amplasati la adăpost de infectie, evitând saloanele cu bolnavi care suferă de angine, otite sau alte infectii, de la care bolnavii cardiaci s-ar putea suprainfecta. În perioada de covalescentă, când în urma prelungirii perioadei de spitalizare bolnavii cardiaci devim mai nerăbdători, saloanele mari vor fi totusi preferate.

Pulsul, T.A., temperatura si diureza vor fi urmărite zilnic si notate în foaia de temperatură. Se urmăreste diureza notând zilnic lichidele consumate. Cantitatea eliminată si greutatea corporală, la fiecare emisie de urină, se va determina densitatea, cea care ar putea înlocui efectuarea probei de diluatie si de concentratie.

În bolile cardiace dietei îi revin un rol esential, de aceea trebuie minutios calculate si urmărite necesitătile calorice si felul alimentelor.

Regimul dietetic este în general lipsit de sare si de proteine, de origine animală, ratia alimentară fiind alcătuită din hidrati de carbon, fiind completată cu unt.

Asistenta trebuie să fie pregătită întotdeauna cu instrumente si materiale pentru aplicarea imediată a unor îngrijiri speciale, ca: reechilibrarea hidroelectrolitică ( transfuzii de sânge, oxigenoterapie, dializă extrarenală ). Convalescenta lungă a bolnavilor cardiaci trebuie utilizată pentru educarea bolnavului cardiac privind viata si tratamentul lui extraspitalicesc. Bolnavul trebuie să-si însusească foarte bine regimul lui dietetic, principiile de bază si importanţa acestora.

În îngrijirea pacientului, asistenta medicală are ca obiective:

20

Page 21: Tulburari de Ritm

- combaterea durerii- asigurarea comfortului- diminuarea anxietătii- prevenirea complicatiilor- corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice (la nevoie)-asigurarea dietei corespunzătoareAceste obiective sunt atinse prin următoarele îngrijiri:Măsuri de urgentă: - asigură repaos la pat, administrează

medicamente pentru calmarea durerii si combaterea stării de soc. Asistenta efectuează recoltari de sânge si urină pentru examinări de laborator. Asigură suportul psihic pentru pacient, observarea semnelor si simptomelor unor complicatii ( anurie, febră ). Aplică tratament specific recomandat de medicul curant.

Rolul asistei medicale în îngrijirea la pat a pacienţilor cardiaci

Poziţia pacientilor în pat trebuie lăsată la discreţia lui. Este bine să le arătăm poziţia considerată de noi ca cea mai corespunzătoare, însă în nici un cay nu trebuie forţat bolnavul să se aşeze altfel decât el doreşte.Poziţia aleasă empiric de bolnav în cursul acceselor de dispnee şi dureri precordiale este cea convenabilă pentru el în vederea asigurării hematozei.

21

Page 22: Tulburari de Ritm

Asistenta nu trebuie să insiste pentru readucerea bolnavului într-o poziţie standard. Mobilizarea pacienţilor în pat poate fi efectuată numai la stricta indicaţie a medicului. Dacă medicul permite îmbăierea bolnavului, atunci aceasta se va face la o temperatură de 34-36˚, la această temperatură se evită reacţiile vasomotorii şi creşterea masei circulante. O imobilizare prelungită la pat predispune organismul la complicaţii vasculare, flebotromboze sau flebite latente, generatoare de embolii. Din acest motiv, se permit mişcări dirijate de respiraţie, precum ţi ale membrelor.Asistenta va îngriji de masajul extremităţilor pentru înviorarea moderată a circulaţiei. Dacă tromboza s-a constituit masajul este interzis pentru a evita emboliile la distanţă.

II.2.CAZUISTICĂ

CAZUL NR 1.Surse: Pacient, familia pacientului, dosarul medical, membrii echipei de sănatateDate personale:Nume si prenume: D. A.Vârsta: 70 ani Sex: femininDomiciliu: Loc. VĂŞAD Nr. 254Nationalitate: RomânReligie:Ortodox Ocupatie: casnică (pensionară)

22

Page 23: Tulburari de Ritm

Motivele internarii: palpitaţii, anxietate, vertij, paloareDiagnosticul la internare: Fibrilaţie atrială paroxisticăAnamneza:

Antecedente heredo colaterale: fără importantăAntecedente personale: nesemnificativeConditii de viată: nefumatoare, consumă cafea Conditii fată de mediu: orientata temporo-spatial Persoane cu care ia legatura: familia, prieteniSituatia la intenare:Talia 1,80m; Greutatea: 60 Kg; T.A =140/80mmHg Aspecte psihologice: Stare de constientă neafectată, comportament bun. lstoricul bolii: Pacienta in varsta de 70 ani de sex feminin se prezinta in unitatea de primire urgente Oradea acuzand- palpitaţii, anxietate, vertij, paloare cu debut de aproximativ două zile. Examenul clinic general la internare: zgomote cardiace tahiaritmice, aritmie completă, aliură ventriculară aproximativ 140 bătăi/minut, puls 85bătăi/min, deficit de puls 55, TA- 140/80 mmHg, tegumente palide transpirateExaminari paraclinice:Anemie usoara(HGB) – 11,2g/dLReactanţii de fază acută RFA in limite normaleRadiografia pulmonara- limite fiziologiceEKG- evidentiază absenţa undei P, complex QRS la distanţe variabile, aritmie ventriculară completă, unde F în V1Diagnosticul la externare: Fibrilaţie atrială paroxisticăTratament: se administrează antiaritmice clasa III, antiagregant, anxiolitic şi β blocantDupă 24 h pacienta reintră în ritm sinusal, AV-70 si unde T negative în V5 şi V6

Nevoia afectată

Diagnostic nursing

ObiectiveIntervenţii

EvaluareAutonome Delegate

Nevoia de a comunica

Comunicare ineficientă la nivel afectiv manifestată prin închidere în sine, dificultate în a-şi exprima sentimentele

Înlăturarea lipsei de comunicare şi de a schimba idei cu semenii săi

Asistenta învaţă pacienta cum să comunice. Pune în valoare talentele şi capacităţile individuale, dă

Asistenta administrează tratamentul indicat de medic

Relativ satisfăcută

23

Page 24: Tulburari de Ritm

dorinţele, emoţiile

capacitatea să-şi exprime ideile, sentimentele.

Singurătate datorită, izolării de persoanele semnificative

Asistenata ajută pacienta să-şi găsească propriile posibilităţi în găsirea relaţiilor cu semenii

Nevoia de aevitapericolele

Anxietate manifestată prin: agitaţie, teamă, nelinişte, insomnii, transpiraţii

Combaterea anxietăţii

Psihoterapia B. Asistenta asigură un microclimat adecvat, aşează în poziţia cea mai comodă

La indicaţiamediculuiasistentaadministreazăsomnifere,sedative

Relativ satisfăcută

Durere manifestată prin gemete, plânsete, facies crispat, transpiraţii abundente

Combaterea durerii

Asistenta aşează bolnava în poziţia cea mai comodă. Schimbă lenjeria de corp şi de pat ori de câte ori este nevoie

La indicaţiamediculuiasistentaadministreazăcalmanteantialgice

Satisfăcută

Nevoia de a dormi, de a se odihni

Insomnie manifestală prin dificultate de a dormi, somn agitat, trezire frecventă

Combaterea insomniei şi asigurarea unui somn odihnitor, liniştit

I se explică necesitatea somnului, odihneiAeriseşte salonul creează o atmosferă plăcută confortabilă

La indicaţia medicului asistentaadministrează somnifere

După 2-3 zile bolnava se odihneşte

24

Page 25: Tulburari de Ritm

Nevoia de a mânca şi a bea

Alimentaţie inadecvată prin deficit cantitativ şi calitativ manifestată prin anorexie

Asigurarea uneialimentaţii corespunzătoaredin punct de vedere caloric nutritiv

Asistenta ţine seamă de preferinţele bolnavei respectând totuşi regimul indicat.Serveşte bolnava cu alimente la ore regulate.Taie alimentele in bucăţi mai mici.Calculează necesarul de calorii în funcţie de situaţia bolnavei

La indicaţia mediculuiAdministrează tratament perfuzabil

După 2-3 zile despitalizarebolnava estealimentatăcorespunzător

Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca

Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăcadatorită stării de slăbiciune

Bolnava să se poată îmbrăca şi dezbrăca singură

Asistenta explică bolnavei importanţa vestimentaţiei, ajută bolnava să se a îmbrace şi să se dezbrace

Satisfăcută

Nevoia de afi curat, a-şiprotejategumenteleşimucoasele

Carenţă de igienădatorată imobilizării,transpiraţiilor şieliminărilor

Pacienta săprezintetegumente şimucoase curate

Asistenta conştientizeazăbolnava despre imporţamenţinerii curate amucoaselor şi tegumentelor.Asistenta efectuează toaleta (pe regiuni):-fricţiune

Satisfăcută

25

Page 26: Tulburari de Ritm

-masajRespectă intimitatea bolnavei

CAZUL NR 2.Surse: Pacient, familia pacientului, dosarul medical, membrii echipei de sănatateDate personale:Nume si prenume: H. C.Vârsta: 30 ani Sex: femininDomiciliu: Loc. ORADEA str.Cazaban nr. 112 Jud. BIHORNationalitate: RomânReligie:Ortodox Ocupatie: muncitoare (vanzatoare)Motivele internarii: palpitaţii, anxietateDiagnosticul la internare: Tahicardie paroxistică supraventriculară Anamneza:

Antecedente heredo colaterale: nesemnificativeAntecedente personale: episoade repetate de palpitaţiiConditii de viată: fumatoare, consumă cafea Conditii fată de mediu: orientata temporo-spatial Persoane cu care ia legatura: familia, prieteniSituatia la intenare: Talia1,67m; Greutatea: 55 Kg; T.A =130/70 mmHg Aspecte psihologice: Stare de constiintă neafectată, comportament bun.lstoricul bolii: pacienta de 30 ani se prezintă in serviciul de urgenţă pentru palpitaţii şi anxietate cu debut de aproximativ 2-3 ore Examenul clinic general la internare: zgomote cardiace tahicardice, alira ventriculară aproximativ 160 bătăi/min

Examinari paraclinice:EKG- complex QRS îngust, undă P după complexul QRS în D3 şi AVF

Diagnosticul la externare: Tahicardie paroxistică supraventriculară Tratament: se încep de urgenţă manevrele vagale, se efectuează compresie sino-carotidiană dreaptă apoi stângă; manevra Valsalva este fără rezultat; apoi se administrează Adenozină 6mg iv în bolus rapid,după care pacienta intră în ritm sinusal şi prezintă un episod de poliurie.

Nevoia Diagnostic Obiective Intervenţii Evaluare

26

Page 27: Tulburari de Ritm

afectată nursing Autonome DelegateNevoia de a comunica

Comunicare ineficientă la nivel afectiv manifestată prin închidere în sine, dificultate în a-şi exprima sentimentele dorinţele, emoţiile

Înlăturarea lipsei de comunicare şi de a schimba idei cu semenii săi

Asistenta învaţă pacienta cum să comunice. Pune în valoare talentele şi capacităţile individuale, dă capacitatea să-şi exprime ideile, sentimentele.

Asistenta administrează tratamentul indicat de medic

Relativ satisfăcută

Singurătate datorită, izolării de persoanele semnificative

Asistenata ajută pacienta să-şi găsească propriile posibilităţi în găsirea relaţiilor cu semenii

Nevoia de aevitapericolele

Anxietate manifestată prin: agitaţie, teamă, nelinişte, insomnii, transpiraţii

Combaterea anxietăţii

Psihoterapia B. Asistenta asigură un microclimat adecvat, aşează în poziţia cea mai comodă

La indicaţiamediculuiasistentaadministreazăsomnifere,sedative

Relativ satisfăcută

Durere manifestată prin gemete, plânsete, facies crispat, transpiraţii abundente

Combaterea durerii

Asistenta aşează bolnava în poziţia cea mai comodă. Schimbă lenjeria de corp şi de pat ori de câte ori este nevoie

La indicaţiamediculuiasistentaadministreazăcalmanteantialgice

Satisfăcută

Nevoia de a dormi, de

Insomnie manifestală

Combaterea insomniei şi

I se explică necesitatea

La indicaţia medicului

După 2-3 zile bolnava se

27

Page 28: Tulburari de Ritm

a se odihni prin dificultate de a dormi, somn agitat, trezire frecventă

asigurarea unui somn odihnitor, liniştit

somnului, odihneiAeriseşte salonul creează o atmosferă plăcută confortabilă

asistentaadministrează somnifere

odihneşte

Nevoia de a mânca şi a bea

Alimentaţie inadecvată prin deficit cantitativ şi calitativ manifestată prin anorexie

Asigurarea uneialimentaţii corespunzătoaredin punct de vedere caloric nutritiv

Asistenta ţine seamă de preferinţele bolnavei respectând totuşi regimul indicat.Serveşte bolnava cu alimente la ore regulate.Taie alimentele in bucăţi mai mici.Calculează necesarul de calorii în funcţie de situaţia bolnavei

La indicaţia mediculuiadministrează perfuzie cu amestecuri de:proteine, vitamine,electroliţi

După 2-3 zile despitalizarebolnava estealimentatăcorespunzător

Nevoia de a se mişca

Dificultate de a se deplasa datorită durerilor, senzaţiilor de slăbiciune manifestată prin imobilizare la pat

Asigurarea mobilizăriibolnavei

Asistenta va mobiliza bolnava progresiv sub controlul: R, P, T.A.,(masaj, fricţiune).Mobilizarea bolnaveise va face în funcţie de evoluţia bolii.

Bolnava după câteva zile de spitalizare prezintă tonusmuscular păstrat

Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca

Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca

Bolnava să se poată îmbrăca şi dezbrăca singură

Asistenta explică bolnavei importanţa

Satisfăcută

28

Page 29: Tulburari de Ritm

datorită stării de slăbiciune

vestimentaţiei, ajută bolnava să se a îmbrace şi să se dezbrace

Nevoia de afi curat, a-şiprotejategumenteleşimucoasele

Carenţă de igienădatorată imobilizării,transpiraţiilor şieliminărilor

Pacienta săprezintetegumente şimucoase curate

Asistenta conştientizeazăbolnava despre importanţamenţinerii curate amucoaselor şi tegumentelor.Asistenta efectuează toaleta (pe regiuni):-fricţiune-masajRespectă intimitatea bolnavei

Satisfăcută

CAZUL NR 3.Surse: Pacient, familia pacientului, dosarul medical, membrii echipei de sănatateDate personale:Nume si prenume: B. S.Vârsta: 72 ani Sex: masculinDomiciliu: Loc. Cheriu nr. 82 Jud. BIHORNationalitate: RomânRoeligie:Ortodox Ocupatie: pensionarMotivele internarii: sincopă, paloare, vertij

29

Page 30: Tulburari de Ritm

Diagnosticul la internare: Disociaţie atrio-ventriculară completăAnamneza:

Antecedente heredo colaterale: fără importantăAntecedente personale: nesemnificativeConditii de viată: fumator, consumă cafea Conditii fată de mediu: orientat temporo-spatial Persoane cu care ia legatura: familia, prieteniSituatia la intenare: Talia 1,80m; Greutatea:88 Kg; T.A =110/65 mmHg Aspecte psihologice: Stare de constiintă neafectată, comportament bun.lstoricul bolii: Pacient în vârstă de 72 ani se prezintă în serviciul de primire urgenţe pentru un episod de sincopă cu durată de aproximativ 10-15 s fără prodrom, paloare si vertijExamenul clinic general la internare: auscultatoric prezintă bradicardie , AV- 40 bătăi/minExaminari paraclinice:EKG- bloc atrioventricular gr III cu o disociaţie completă, frecvenţa atrială 88/min; frecvenţa ventriculară 30/min; complex QRS îngustDiagnosticul la externare: Disociaţie atrio-ventriculară completăTratament: se administrează o fiolă Miofilin, o fiolă Atropină şi se îndrumă pacientul spre laboratorul de electrofiyiologie pentru montarea unui pacemaker.

Nevoia afectată

Diagnostic nursing

ObiectiveIntervenţii

EvaluareAutonome Delegate

Nevoia de a comunica

Comunicare ineficientă la nivel afectiv manifestată prin închidere în sine, dificultate în a-şi exprima sentimentele

Înlăturarea lipsei de comunicare şi de a schimba idei cu semenii săi

Asistenta învaţă pacienta cum să comunice. Pune în valoare talentele şi capacităţile individuale, dă

Asistenta administrează tratamentul indicat de medic

Relativ satisfăcută

30

Page 31: Tulburari de Ritm

dorinţele, emoţiile

capacitatea să-şi exprime ideile, sentimentele.

Singurătate datorită, izolării de persoanele semnificative

Asistenata ajută pacienta să-şi găsească propriile posibilităţi în găsirea relaţiilor cu semenii

Nevoia de aevitapericolele

Anxietate manifestată prin: agitaţie, teamă, nelinişte, insomnii, transpiraţii

Combaterea anxietăţii

Psihoterapia B. Asistenta asigură un microclimat adecvat, aşează în poziţia cea mai comodă

La indicaţiamediculuiasistentaadministreazăsomnifere,sedative

Relativ satisfăcută

Durere manifestată prin gemete, plânsete, facies crispat, transpiraţii abundente

Combaterea durerii

Asistenta aşează bolnava în poziţia cea mai comodă. Schimbă lenjeria de corp şi de pat ori de câte ori este nevoie

La indicaţiamediculuiasistentaadministreazăcalmanteantialgice

Satisfăcută

Constipaţie manifestată prin absenta scaunului de câteva zile şi balonare datorită imobilizării la pat

Pacienta să prezinte transit intestinal fiziologic

Asistenta lămureşte bolnava să bea lichideI se recomandă să mănâncealimente bogate inceluloză Gimnastică pasivă şi activă la pat.

La indicaţia medicului administrează laxative uşoareClismă evacuatoare

Satisfăcută

31

Page 32: Tulburari de Ritm

Nevoia de a dormi, de a se odihni

Insomnie manifestală prin dificultate de a dormi, somn agitat, trezire frecventă

Combaterea insomniei şi asigurarea unui somn odihnitor, liniştit

I se explică necesitatea somnului, odihneiAeriseşte salonul creează o atmosferă plăcută confortabilă

La indicaţia medicului asistentaadministrează somnifere

După 2-3 zile bolnava se odihneşte

Nevoia de a mânca şi a bea

Alimentaţie inadecvată prin deficit cantitativ şi calitativ manifestată prin anorexie

Asigurarea uneialimentaţii corespunzătoaredin punct de vedere caloric nutritiv

Asistenta ţine seamă de preferinţele bolnavei respectând totuşi regimul indicat.Serveşte bolnava cu alimente la ore regulate.Taie alimentele in bucăţi mai mici.Calculează necesarul de calorii în funcţie de situaţia bolnavei

La indicaţia mediculuiadministrează perfuzie cu amestecuri de:proteine, vitamine,electroliţi

După 2-3 zile despitalizarebolnava estealimentatăcorespunzător

Nevoia de a se mişca

Dificultate de a se deplasa datorită durerilor, senzaţiilor de slăbiciune manifestată prin imobilizare la pat

Asigurarea mobilizăriibolnavei

Asistenta va mobiliza bolnava progresiv sub controlul: R, P,T.A.,(masaj, fricţiune).Mobilizarea bolnaveise va face în funcţie de evoluţia bolii.

Bolnava după câteva zile de spitalizare prezintă tonusmuscular păstrat

32

Page 33: Tulburari de Ritm

III.CONCLUZII

Aritmia este o tulburare în activitatea inimii, care produce simptome precum palpitaţiile sau bătăile cardiace rare. Aritmiile netratate pot cauza slăbirea sau întinderea miocardului, favorizând apariţia insuficienţei cardiace. Principalele simptome ale aritmiilor sunt palpitaţiile, bătăile cardiace accelerate,

33

Page 34: Tulburari de Ritm

bătăile cardiace rare, durerea toracică, ameţelile şi sincopele. În unele cazuri, însă, aritmiile evoluează asimptomatic.

Aritmiile se pot produce fără niciun motiv sau pot fi cauzate de un stimul care acţionează asupra inimii. Astfel de stimuli pot fi stresul, tutunul, alcoolul, substanţele care inhiba apetitul sau medicamentele pentru răceală şi tuse care conţin cofeină sau alţi stimulanţi. Afectarea arterelor coronare, hipertensiunea arterială şi insuficienţele valvulare cardiace pot slăbi miocardul, afectându-i funcţia de pompă. Cu vârsta, se produce slăbirea naturală a inimii, fapt care poate conduce, de asemenea, la apariţia aritmiilor. O aritmie se poate produce şi după un infarct, datorită cicatricii care se formează şi care tulbură circulaţia impulsului electric de-a lungul inimii. Totodată, anumite medicamente utile în tratamentul afecţiunilor cardiace pot produce aritmii, ca efect secundar. Glanda tiroidă hiperactivă, dezechilibrul sangvin sau utilizarea anumitor droguri, precum cocaina, produc, de asemenea, apariţia aritmiilor.

Pentru a putea diagnostica aritmia, medicul cardiolog va recomanda, în primul rând, efectuarea unei electrocardiograme. Electrocardiograma este pasul esenţial pentru stabilirea diagnosticului. Medicul poate indica, de asemenea, monitorizarea Holter, testul cardiac de stres care ajută la identificarea aritmiilor declanşate de efort sau testele electrofiziologice. 

Aritmiile devin periculoase în situaţia în care sunt însoţite de alte afecţiuni cardiace. În aceste cazuri, tratarea corectă atât a aritmiei cât şi a celorlalte boli de inimă este esenţială. În unele cazuri, aritmiile netratate pot cauza slăbirea întinderea miocardului sau, crescând riscul apariţiei insuficienţei cardiace sau a accidentului vascular cerebral.

Metodele de tratare a aritmiilor sunt variate, depinzând atât de gradul de severitate a bolii cât şi de tipologia acesteia. Tratamentul aritmiilor include, în cele mai multe cazuri, administrarea anticoagulantelor sau a aspirinei, a medicamentelor care scad ritmul cardiac, şi uneori, a medicamentelor antiaritmice. Medicul cardiolog este cel care va putea stabili cu exactitate cel mai potrivit tratament.

Pentru a preveni aritmia este foarte important să eviţi consumul de alcool, tunun, cofeină sau alţi stimulanţi de acest tip. La fel de importantă este şi evitarea stărilor tensionate, a stresului şi a eforturilor fizice excesive, care accelerează bătăile inimii.

34

Page 35: Tulburari de Ritm

IV.BIBLIOGRAFIE

1.MEDICINĂ INTERNĂ VOL II BOLILE CARDIOVASCULARE

PROF. DR. L. GHERASIM

Editura Medicală Bucureşti 2001

2.ANATOMIA OMULUI EDIŢIA a II-a

VICTOR PAPILIAN

35

Page 36: Tulburari de Ritm

Editura Bic ALL, Bucureşti 1998

3.TEHNICA ÎNGRIJIRII BOLNAVULUI EDIŢIA a VII-a

CAROL MOZES

Editura Medicală Bucureşti, 2012

4.MANUALUL MERCK EDIŢIA A XVIII-A

Mark H. Beers, Robert S. Porter

Editura ALL Bucureşti,2009

5.BAZELE FARMACOLOGICE ALE PRACTICII MEDICALE EDIŢIA a VI-a

Valentin Stroescu

6.MANUAL DE MEDICINĂ INTERNĂ CĂTRE CADRE MEDII”Dr. Corneliu BorondelEd.ALL Bucureşti 1998

36


Recommended