Home >Documents >Tulburari de Ritm

Tulburari de Ritm

Date post:20-Nov-2015
Category:
View:136 times
Download:16 times
Share this document with a friend
Description:
fiziopatologie
Transcript:
  • *

  • *

  • Tulburari de conducere

    Blocuri - intarzierea sau blocarea conducerii impulsului de depolarizare la nivelul tesutului excitoconductor cardiac

    Sindroame de preexcitatie - trecerea anormal de rapida a impulsului electric de la etajul atrial la cel ventricular

    *

  • *

  • *

  • Blocuri

    - blocuri sinoatriale

    blocuri atrioventriculare

    - blocuri intraventriculare

    *

  • Blocurile atrioventriculare

    - intarzierea sau blocarea transmiterii impulsului electric la nivelul nodulului atrioventricular sau a fasciculului Hiss

    *

  • Blocurile atrioventriculare - cauze

    manevre de stimulare vagala

    cardiopatie ischemica infarct

    leziuni degenerative

    - calcificarea fasciculului Hiss

    *

  • Blocurile atrioventriculare - clasificare

    bloc atrioventricular de gradul 1 - conducerea este intarziata

    bloc atrioventicular de gradul 2 - impulsul este blocat intermitent

    - bloc atrioventricular de gradul 3 - nici un impuls nu mai este condus

    *

  • Bloc atrioventricular de gradul 1

    este asimptomatic

    - nu are consecinte hemodinamice

    *

  • *

  • Bloc atrioventicular de gradul 1

    conducerea impulsului de la atrii la ventriculi este intarziata

    toate impulsurile sunt conduse

    - intervalul PQ este mai mare de 0, 21 secunde

    *

  • *

  • Blocul atrioventicular de gradul 2

    intreruperea intermitenta a conducerii atrioventriculare

    - exista unde P blocate (care nu sunt urmate de un complex QRS)

    *

  • Blocul atrioventricular de gradul 2

    Mobitz 1

    - Mobitz 2

    *

  • Bloc atrioventicular de gradul 2 - Mobitz 1

    intervalul PQ se alungeste progresiv, pana in momentul in care apare o unda P blocata (care nu este urmata de complex QRS)

    urmatoarea unda P este transmisa si se reia ciclul

    - la examenul clinic se constata absenta la intervale regulate unei batai cardiace

    *

  • *

  • Bloc atrioventicular de gradul 2 Mobitz 2

    intervalul PQ este constant

    apar intermitent unde P blocate (care nu mai sunt urmate de niciun complex QRS)

    - la examenul clinic se constata pauze intermitente in activitatea cordului

    *

  • *

  • Bloc atrioventricular de gradul 2 cu conducere 2/1

    din 2 stimuli atriali este condus doar unul

    - frecventa ventriculara este jumatate din cea atriala

    *

  • *

  • Bloc atrioventicular de gradul 2 de grad inalt

    sunt blocate doua sau mai multe impulsuri atriale consecutive

    daca este vorba de un ritm sinusal scade mult frecventa ventriculara

    - daca este vorba de o tahiaritmie atriala este un mecanism de protectie ventriculara

    *

  • *

  • Blocul atrioventicular de gradul trei

    sunt blocate toate impulsurile atriale

    ritmul ventricular este asigurat de un centru care se afla la nivelul nodulului atrioventricular sau mai jos

    - activitatea ventriculara este complet separata fata de cea atriala

    *

  • *

  • Evolutia si prognosticul blocurilor atrioventriculare

    blocul atrioventricular de gradul 1 si de gradul 2 de tip Mobitz 1 sunt asimptomatice si nu evolueaza spre alte blocuri

    blocul atrioventricular de gradul 2 Mobitz 2 si cele de grad inalt pot sa evolueze spre bloc complet

    - blocul atrioventicular de gradul trei se asociaza cu infarctul miocardic si valvulopatiile calcificate

    *

  • Blocuri majore de ramura

    conducerea printr-un ram hisian este blocata

    ventriculii se depolarizeaza asincron

    intai se activeaza ventriculul neblocat

    - apoi are loc activarea lenta, prin miocardul de lucru, a ventriculului blocat

    *

  • Modificari ECG intr-un bloc de ramura

    durata complexului QRS creste peste 0, 12 secunde

    axul electric este deviat de partea blocului

    apare o unda R ampla, larga si crestata in precordialele care privesc ventriculul cu ramura intrerupta

    - diagnosticul de bloc de ramura se pune daca exista ritm sinusal sau alt ritm supraventricular

    *

  • Blocul de ramura dreapta major

    ritm sinusal sau alt ritm supraventricular

    durata complexului QRS creste peste 0, 12 secunde

    in V1 si V 2 apare aspectul caracteristic de R R sau de RsR

    - in V 1 si V 2 se observa modificari secundare de faza terminala - segment ST subdenivelat si unda T negativa

    *

  • *

  • Blocul major de ramura stanga

    poate masca un infarct miocardic

    ritm sinusal sau alt ritm supraventricular

    durata complex QRS creste peste 0, 12 secunde

    unda R larga, crestata sau in platou in derivatiile stangi

    axul QRS deviat la stanga

    - modificari secundare de faza terminala in majoritatea derivatilor

    *

  • *

  • *

  • Sindroame de preexcitatie - sindromul Wolff-Parkinson-White

    scurtarea intervalelor PR sub 0, 12 secunde

    largirea complexului QRS peste 0, 12 secunde

    aparitia undei delta

    - modificari secundare de faza terminala

    *

  • *

  • *

  • Tulburari de ritm

    tulburare in secventa ciclurilor cardiace - frecventa sau regularitate

    stimuli ectopici - stimuli care provin din alta regiune a cordului decat nodulul sinoatrial

    stimuli ectopici activi

    - stimuli ectopici pasivi

    *

  • Clasificarea aritmiilor

    dupa sediul focarului ectopic - atriale, jonctionale, ventriculare

    dupa mecanismul aparitiei - pasive, active

    dupa numarul de complexe succesive de acelasi fel - complex izolat (extrasistola)

    mai multe batai succesive de acelasi tip (2 - 5) - salva de extrasistole

    mai mult de 6 complexe succesive de acelasi tip (ritm de scapare sau de inlocuire)

    *

  • Ectopiile pasive

    curentul de depolarizare nu mai ajunge la nivelul miocardului de lucru

    exista un alt focar din tesutul excitoconductor care preia functia nodulului sinoatrial - stimuli de inlocuire sau de scapare sau de evadare

    - ritmul de inlocuire are o frecventa mai mica decat ritmul sinusal

    *

  • Ectopiile pasive etiologie

    ischemia sau scleroza nodulului sinoatrial

    - bloc atrioventicular de gradul 3

    *

  • Ectopiile active

    exista un focar care are excitabilitate crescuta

    acesta se depolarizeaza inainte sa fie depolarizat de unda provenind din nodulul sinoatrial

    - ectopiile active pot sa aiba originea in orice zona a miocardului

    *

  • Ectopiile active

    daca pe fondul unui ritm sinusal apare o ectopie activa izolata, aceasta apare in mod caracteristic precoce fata de ritmul de baza extrasistole

    - daca se instaleaza un ritm ectopic activ, acesta va avea frecventa mai mare decat a ritmului sinusal

    *

  • Extrasistole

    extrasistolele atriale

    extrasistolele jonctionale

    - extrasistole ventriculare

    *

  • Cauze de aparitie a ectopiilor active

    Cardiopatia ischemica, infarct miocardic acut

    Hipertiroidism

    Intoxicatia digitalica

    - Diselectrolitemii

    *

  • Efectele hemodinamice ale aritmiilor

    debitul cardiac scade la frecvente foarte mari (peste 180/minut) sau foarte mici (sub 40/minut)

    - in cazul unei cardiopatii organice limitele de toleranta se reduc pana la 100 respectiv 50/minut

    *

  • Efectele hemodinamice ale aritmiilor

    in cazul tahiaritmiilor cu frecventa ventriculara mare debitul cardiac scade prin micsorarea umplerii diastolice

    - in bradiaritmii debitul cardiac scade prin scaderea frecventei

    *

  • Simptomatologia aritmiilor

    clasa 1 - asimptomatic sau palpitatii

    clasa 2 - vertij, dispnee, durere precordiala

    clasa 3 - sincopa, infarct, accident vascular

    - clasa 4 - stop cardiac

    *

  • Diagnosticul aritmiilor

    ECG

    ECG de effort

    monitorizare Holter

    - explorarea electrofiziologica endocavitara

    *

  • Extrasistolele atriale

    se produc din cauza depolarizarii premature a unui focar situat in atrii, altul decat nodulul sinoatrial

    - pot fi intalnite la persoanele normale sau la cei cu hipertiroidie

    *

  • Extrasistolele atriale

    aparitie prematura fata de ritmul sinusal

    P P`

  • *

  • *

  • *

  • Extrasistolele ventriculare

    depolarizari premature si ectopice plecate de la nivelul unui centru aflat in miocardul excitoconductor sau de lucru ventricular

    - extrasistolele ventriculare precoce care se suprapun peste unda T a complexului precedent pot determina fibrilatie ventriculara

    *

  • Extrasistolele ventriculare

    mono focale

    polifocale - semn de gravitate

    bigeminism - o bataie normala alterneaza cu o extrasistola ventriculara

    - trigeminism - doua batai normale, o extrasistola ventriculara

    *

  • Extrasistolele ventriculare - criterii ECG

    apar prematur fata de ritmul de baza

    complexului QRS are durata crescuta si morfologie diferita

    modificari secundare de faza terminala

    pauza postextrasistolica este compensatorie - R R`+ R`R= 2 R R

    au cuplaj fix - intervalul dintre complexului QRS precedent si extrasistola ventriculara este egal

    - au tendinta la sistematizare

    *

  • *

  • Extrasistolele ventriculare - criterii de gravitate

    clasa 1 -

  • Aritmii de origine sinusala

    tahicardia sinusala

    bradicardia sinusala

    - aritmia sinusala respiratorie

    *

  • Tahicardia sinusala

    ritm sinusal accelerat - frecventa 100 -150/minut

    criterii de ritm sinusal

    segmentul S T poate fi usor subdenivelat

    - insuficienta cardiaca, stimulare simpatica, hipertiroidism

    *

  • Bradicardia sinusala

    frecventa mai mica de 60/minut

    ischemia nodulului sinoatrial, cresterea tonusului vagal, sportivi de performanta

    intervalul PR tinde spre limita superioara a normalului sau o depaseste

    - orice factor tahicardizant creste cu usurinta frecventa cardiaca la normal

    *

  • Tahicardiile paroxistice

    tahicardiile care prezinta debut si sfarsit brusc

    dureaza cateva secunde zile

    - cauze - cardiopatie ischemica, infarct miocardic, dezechilibre electrolitice, stimularea adrenergica, supradozaj digitalic

    *

  • Tahicardia paroxistica supraventriculara - criterii de diagnostic

    frecventa intre 140 - 220/minut

    ritm regulat

    de obicei transmitere atrioventriculara 1/1

    de obicei complexului QRS semana cu cele ale ritmului sinusal

    - linie izoelectrica pastrata

    *

  • Tahicardia paroxistica supraventriculara

    debut brusc

    palpitatii rapide si regulate

    dispnee

    lipotimie

    - sindrom anxios

    *

  • *

  • Flutterul atrial

    tahiaritmie cu ritm in general regulat

    - apare pe cord patologic - cardiopatie ischemica, infarct miocardic, valvulopatie, embolism pulmonar, supradozaj digitalic sau consum de alcool, cafea, tutun, stress

    *

  • *

  • Flutterul atrial - manifestari clinice

    - palpitatii- vertij- anxietate- astenie- lipotimie- sincopa- dispnee- dureri anginoase

    *

  • Flutterul atrial - diagnostic ECG

    absenta undelor P sinusale

    prezenta undelor F, care inlocuiesc undele P

    undele F sunt regulate, frecventa intre 250 - 300/minut

    undele F au forma in dinti de fierastrau

    dispare linia izoelectrica

    se instaleaza un bloc atrioventricular de gradul 2 cu transmitere 2/1, 3/1 sau 4/1

    - raportul de conducere poate fi constant sau variabil

    *

  • *

  • Flutterul atrial

    poate fi paroxistic sau cronic

    tratament de electie - electro conversie

    - manevrele vagale permit diferentierea flutterului de fibrilatia atriala - in flutter creste brusc gradul de blocare - permite vizualizarea undelor F de flutter

    *

  • *

  • Fibrilatia atriala

    cea mai frecventa aritmie dupa extrasistole

    depolarizare fragmentata si anarhica a miocardului atrial

    frecventa foarte mare - 400 - 600 / minut

    - din punct de vedere hemodinamic se pierde pompa atriala

    *

  • Fibrilatia atriala

    paroxistica - poate sa apara si pe cord normal - stress, cafea, alcool

    - cronica - persista mai mult de o saptamana - cardiopatie ischemica, stenoza mitrala, miocardite cronice

    *

  • Fibrilatia atriala

    frecventa ventriculara la pacientul netratat este cuprinsa intre 100 - 180/minut

    clinic - palpitatie neregulata, care poate precipita criza de angina pectorala

    - favorizeaza formarea de trombi in cavitatile atriale

    *

  • Fibrilatia atriala tratament

    conversie electrica - daca cardiopatia nu este avansata

    asigurarea unei frecvente ventriculare convenabile

    - tratament anticoagulant

    *

  • Fibrilatia atriala - diagnostic ECG

    absenta undelor P sinusale

    prezenta undelor f de fibrilatie

    frecventa atriala intre 400 - 600 / minut

    undele f sunt neregulate

    apare un bloc atrioventicular de gradul 2 functional, de grad inalt, cu transmitere variabila, care face ca QRS sa survina complet neregulat

    - linia izoelectrica dispare

    *

  • *

  • *

  • Flutterul ventricular si fibrilatia ventriculara

    cele mai grave tulburari ale ritmului cardiac

    depolarizarea anarhica si permanenta a miocardului ventricular

    - necesita tratament de urgenta - nu sunt compatibile cu viata

    *

  • Flutterul ventricular si fibrilatia ventriculara

    cardiopatia ischemica, infarctul miocardic

    intoxicatia digitalica

    Electrocutare

    Hipotermie

    - hipopotasemie, hiperpotasemie

    *

  • Flutterul ventricular - diagnostic ECG

    unde de activare ventriculara de amplitudine mare

    aspect sinusoidal

    nu se vad complexele QRS

    frecventa intre 180 - 250 / minut

    - nu se observa activarea atriilor

    *

  • *

  • Fibrilatia ventriculara - diagnostic ECG

    ondulatii haotice ale traseului cu amplitudine, morfologie si durata variabile

    - frecventa intre 150 - 250 / minut

    *

  • *

  • *

  • *

  • Tratament

    electroconversie

    - masuri de resuscitare cardiorespiratorie

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

    *

of 88/88
Embed Size (px)
Recommended