1

•

• cavitatea bucala

• esofag

• stomac

•

• intestinul subtire

• intestinul gros

• rect

• anus

2

• mucoasa

• submucoasa

• musculara

• tunica externa: adventice sau

seroasă3

mucoasasubmucoasamuscularaseroasa lumen

HE, ob. 4x

4

:

• epiteliul de acoperire

• corionul sau lamina propria

• musculara mucoasei

5

ELPMM

ELPMM

6

HE, ob. 10x

Organ Tipul de epiteliu

Esofag Stratificat pavimentos nekeratinizat

Stomac Simplu columnar

Intestin subțire Simplu columnar

Intestin gros Simplu columnar

Canal anal Stratificat pavimentos nekeratinizat

7

Organ

•ţesut conjunctiv lax

•capilare sangvine şi limfatice

•ţesut limfoid (difuz sau nodular)

•terminații nervoase vegetative

Structuri specializate

Esofag Glande esofagiene superficiale

Stomac Glande gastrice

Duoden+Jejun Glande Lieberkuhn

Ileon Glande Lieberkuhn

Plăci Peyer

Intestin gros Glande Lieberkuhn8

• Elementul structural caracteristic

tubului digestiv

• ţesut muscular neted

• organizat în 2 straturi:

• circular intern

• longitudinal extern

• rol:

• mişcări independente ale mucoasei

• facilitează absorbția și secreția

• funcţie de barieră9

Organ Aspectul mucoasei

Esofag creste epiteliale

I: glande esofagiene superficiale

Stomac E: pliuri (mucoasa+submucoasa)

I: glande/cripte gastrice

Intestin subțire E: plici circulare (mucoasa+submucoasa)

vilozităţi (mucoasa)

I: glande Lieberkuhn

Intestin gros E: haustre, plici semilunare

I: glande Lieberkuhn10

vilozitate

pliu(plică)

HE, ob. 4x

11

Glande

submucoase

Glande

mucoase

HE, ob. 4x

12

Organ

•ţesut conjunctiv dens

•vase limfatice şi sangvine mari

•ţesut limfoid (difuz sau nodular)

•plex nervos Meissner

Structuri specializate

Esofag Glande esofagiene propriu-zise

Stomac

Duoden Glande Brunner

Jejun

Ileon Placi Peyer

Intestin gros13

Organ Ţesut muscular

striat scheletal

Ţesut muscular neted aşezat

pe mai multe straturi

Esofag Segm. proximal 2 straturi – CI / LE

Stomac 3 straturi - oblic, circular, LE

Intestin

subțire

2 straturi – CI / LE

Intestin

gros

1 strat continuu – CI

1 strat discontinuu LE - TENII

Canal anal Sfincter anal extern 2 straturi – CI / LE

*între cele 2 straturi: ţesut conjunctiv lax

-reţea vasculară

-plex nervos Auerbach

*prin îngroşarea stratului circular:

sfinctere14

15

Organ

Esofagul toracic

Duoden

Colon ascendent/descendent

Rect

Adventitia - ţesut conjunctiv lax

Esofagul abdominal

Stomac

Jejun

Ileon

Colon transvers

Canal anal

Seroasa – peritoneu visceral -

ţesut conjunctiv lax acoperit de

mezoteliu

16

Tunica

musculară

seroasă

arteră

venă

mezenter

mezoteliu

17

– corion

• limfocite (predomină LT)

• macrofage

• plasmocite (IgA)

- corion

submucoasă ( LT & LB)

• Nodulii limfatici solitari

• esofag, regiunea pilorică, intestinul subţire şi

gros

• Agregate nodulare - placi Peyer

• ileonul și apendicele vermiform 18

19

20

HE, ob. 100x

• Plex arterial subseros

• Plex arterial intramuscular

• Plex arterial submucos

• Arteriole mucoase – rețea capilară

periglandulară

• Venule mucoase

• Plex venos submucos,

intramuscular, subseros

• Vene mezenterice

21

22

Stomac, intestin subțire

Sistem nervos enteric

Colon, rect

• componentă a SNC migrată la nivelul tubului

digestiv (“creierul” tubului digestiv)

• localizare: de la esofag până la sfincterul anal

intern

• Structurat sub forma de

:

• ganglioni mici cu 3-50 neuroni

• senzitivi, interneuroni, motori

• fibre nervoase amielinice

• celule gliale• Bassotti G, Villanacci V, Antonelli E, Morelli A, Salerni B. Enteric glial

cells: new players in gastrointestinal motility? Lab Invest. 2007

Jul;87(7):628-32. Epub 2007 May 7. Review. 23

24

ganglionprevertebral

neuronsenzitiv

interneuron

neuronexcitator

Celulă

intermediară

- celulă endocrină

- celulă Cajal

- celulă imună

celulă

glială

neuron

secretor

neuroninhibitor

PS

S

25

• Controlează:

• activitatea motorie a tubului digestiv

• secreția exo și endocrină digestivă

• microcirculația sangvină

• Intervin în raspunsul imun și în

raspunsul inflamator.

26

• localizare: submucoasă

• bine dezvoltat la nivelul intestinului

subţire

• controlează:

• activitatea secretorie (epiteliul

glandular, celulele enteroendocrine),

• activitatea muscularei mucoasei,

• activitatea celulelor musculare

netede vasculare din submucoasa.

27

28

Celule

Paneth

Musculara

mucoasei

Arteră

Tunica musculară –

stratul circular intern

HE, ob. 40x

• localizare:

• între cele 2 pături musculare pe toată

lungimea tubului digestiv

• prezent și în segmentul proximal al

esofagului – inervația inhibitorie (NO) a

musculaturii striate scheletice

• controleaza

• activitatea motorie a tubului digestiv.

• activitatea secretorie, prin conexiuni cu:

• plex submucos

• plex la nivelul veziculei biliare

• plex la nivelul pancreasului29

30

Fibre

nervoase

Fibre

nervoase

Corpi

neuronali

Capilare

Fibre

nervoase

HE, ob. 100x

31

THE JOURNAL OF PHYSIOLOGY,

November 2006; 576 (3)

COVER IMAGE

Intestin subțire de cobai – plex mienteric

Verde – rețeaua de ICC

Roșu – neuroni mienterici

• Diferă în funcție de localizare:

• ICC sunt celule pacemaker – ajută la generarea

undelor peristaltice în musculatura tractului

digestiv

• ICC mediază neurotransmisia motorie, atât

inhibitorie cât și excitatorie

• ICC servesc drept receptori non-neuronali

pentru întindere influențând atât excitabiliatea

celulelor musculare netede cât și frecvența

undelor lente

• ICC are legături intime cu terminațiile aferente

vagale, deci pot avea un rol în semnalizarea

aferentă. 32

• Cajal SR. 1889. Nuevas aplicaciones del metodo de

coloracion de Golgi. Gaceta Medica Catalana 12:613–16

• a descris rețele de celule interstițiale

anastomozate

• activitatea lor este influențată de

sistemul nervos

• exercită un efect reglator asupra

contracției celulelor musculare netede.

33

• Huizinga JD et al. Interstitial cells of Cajal as targets for

pharmacological intervention in gastrointestinal motor

disorders. Trends Pharmacol Sci. 1997; 18: 393-403

• 8 criterii – ”golden standard”:

1. numeroase mitocondrii, mari

2. benzi de filamente intermediare

3. absența filamentelor groase, de miozină

4. prezența caveolelor

5. prezența inconstantă a laminei bazale

6. contacte cu fibrele nervoase

7. REN bine dezvoltat ; RER slab reprezentat

8. joncțiuni gap cu alte ICC și cu celulele

musculare netede34

Komuro T. 1990. Re-evaluation of fibroblasts and

fibroblast-like cells. Anat Embryol 182:103–112.

Cajal SR. 1911. Histologie du

systeme nerveux de l’homme et des

vertebres. Tome 2. Paris: Maloine

SEM, Intestin de iepure.

Rețeaua de ICC inconjoară

o fibră nervoasă în plexul

Auerbach

Intestin de iepure –

colorație cu Albastru de

metilen

35

MARIA-SIMONETTA FAUSSONE-

PELLEGRINI AND LARS THUNEBERG Guide

to the Identification of Interstitial Cells of

Cajal, MICROSCOPY RESEARCH AND

TECHNIQUE 47:248–266 (1999)

36

TERUMASA KOMURO,

Comparative Morphology of

Interstitial Cells of Cajal:

Ultrastructural Characterization,

MICROSCOPY RESEARCH AND

TECHNIQUE 47:267–285 (1999)

37

ESOFAG

Sfincter esofagian

inferior

Stomac

38

HE, ob. 4x

39

• traume mecanice zone de cheratinizare

• alte tipuri celulare – incidența:

• celule endocrine (25%) carcinoame

cu celule mici

• melanocite (4 -8%) melanoame

esofagiene primare

• celule Langerhans

• tranziţie bruscă la nivelul segmentului intra-

abdominal

40

Esofag Barret

HE, ob. 40x

41

: țesut conjunctiv lax

• papile conjunctive înalte

• sărac celular

• glande esofagiene superficiale

extremităţile esofagului

• simple tubulare ramificate de

tip mucos (mucus neutru)

• foliculi limfatici solitari

HE, ob. 10x

42

• 2/3 superioare orientată predominant

longitudinal

• 1/3 inferioară două straturi (circular

intern şi longitudinal extern)

HE, ob. 10x

43

44

• numeroase fibre elastice

• sistem venos dezvoltat

• glande esofagiene propriu-

zise

• 1/2 superioară a esofagului

• tubulo-acinoase ramificate de

tip mucos (mucus acid)

HE, ob. 10x

45

Circular intern

Longitudinal extern• 1/3 sup.

musculatură striată

• 1/3 medie

musculatură striată

şi netedă

• 1/3 inf.

musculatură netedă

46

Scheletal

Neted

Circular intern Longitudinal extern

• adventice esofag toracic

• seroasă esofag abdominal

47

Esofag

Sfincter esofagian

inferior

STOMAC

48

• Structură histologică adaptată

pentru:

• rolul de rezervor de alimente

• macerarea şi digestia parţială a

alimentelor chim gastric

• funcţia secretorie exocrină suc

gastric

• funcţia secretorie endocrină amine

şi peptide mici din SNED

• funcţia de absorbţie49

50

HE, ob. 4x

51

mucoasasubmucoasamuscularaseroasa lumen

HE, ob. 10x

• epiteliu simplu

cilindric

un singur tip celular

celule mucoase de

suprafaţă

HE, ob. 100x

52

:• permite diferentierea celor 3 regiuni

histologice

• cripte gastrice

• glande gastrice - simple

tubulare ramificate

• glande cardiale

• glande gastrice propriu-zise

• glande pilorice

53

poate să apară al 3-lea strat

circular extern

54

• 3 regiuni

histologice:• regiunea cardială

• regiunea fundică

şi a corpului

• regiunea antrului

şi canalului piloric

55

• cripte scurte

• Glande cardiale

• lungi

• sinuoase

• lumen larg

• cripte adânci

• Glande pilorice

• scurte

• sinuoase

• lumen larg

• cripte scurte

• lungi

• rectilinii

• lumen strâmt56

57

• conțin în principal celule mucoase.

• mai pot conține și:

• celule parietale (oxintice)

• celule nediferențiate

• numai in glandele pilorice - celule

endocrine – celule G GASTRINĂ

58

• tipuri celulare:

• celule mucoase ale

colului

• celule parietale

(oxintice)

• celule principale

(pepsinogene)

• celule nediferenţiate

(stem)

• celule endocrine

59

60

Celulă principală

Celulă oxintică

Celulă mucoasă

a colului

Glanda Produs de secreție Funcție

Celula

mucoasăMucus acid

Mediu acid necesar activării enzimelor

digestive

Celula

parietală

HCl

Factor intrinsec

Mediu acid ptr activarea pepsinei

Absorbția intestinală a vit . B 12

Celula

principalăPepsinogen Precursor al Pepsinei (conversie la pH < 5.0)

• MO: asemănătoare

celulelor mucoase de

suprafaţă:

• ME:

• mai mici

• nucleu rotund

• granule de secreţie

mai puţin dense

• rol: mucus acid,

solubil

61

• MO:

• rotunde sau piramidale

• uni- sau binucleate

• citoplasmă intens

acidofilă

HE, ob. 100x

HE, ob. 10x

62

• ME:

• numeroase

mitocondrii şi REN

• sistem canalicular

intracelular

• sistem

tubulovezicular

• rol: secretă

• acid clorhidric

• factor intrinsec

63

64

Receptor ptr

histaminăReceptor ptr Ach

Receptor ptr

gastrină

65

HE, ob. 40x

• MO:

• piramidale

• uninucleate

• citoplasmă cu

polaritate tinctorială

• ME:

• polaritate morfologică

• rol: secretă

• pepsinogen

• lipază gastrică

66

• singurele celule cu

activitate mitotică

• număr mic

• MO:

• rol: se diferenţiază în

orice tip celular din

epiteliul gastric

67

68

• mai multe tipuri :

• Histamina – celulele

enterocromafin-like –

regiunea oxintică

• Serotonină - regiunea

fundică, antru

• Gastrină – antru

• Ghrelin – regiunea

oxintică• Kojima, M., Hosoda, H., Date, Y., Nakazato, M.,

Matsuo, H., and Kangawa, K. (1999) Ghrelin is

a growth-hormone-releasing acylated peptide

from stomach. Nature (London) 402, 656–660

69

MET x5300

:

• oblic intern

• circular mijlociu

• longitudinal

extern

70