~

TUBUL DIGESTIVDigestia 'incepe 'indatii cemiincarea ajunge 'in gurii.Hrana este tranbsformatii 'incombustibil ce asigurii energie

corpului.

Cele douiJ roluriprincipale ale tubuluidigestiv sunt:digerarea alimentelor

~i fndepiJrtareasubstanfelorneasimilate de

organism. Gura

~~

i Glande salivare

Esofag

Sfincter cardicVezica biliara

SfincterFicatStomac

Ansele

O Aparatuldigestiv intra infunc,iune deja laprima imbucatura,pentru caorganismul sautilizeze cat maieficient tot ceea ceconsumam.

Duoden

~

Intestin gros(colon)

Valva ileocecala

~

Cec (caecum)

~~

D igestia are loc Intr-un conduct lung de 9

m, In tubul digestiv care Incepe cucavitatea bucalil -pe aici intril hrana -

~i se terminil cu rectul -pe aici seIndepilrteazil substantele neasimilate,remanente. Portiunile principale sunt:cavitatea bucalil, faringele, esofagul, stomacul~i intestinele, In procesul digestiei fiecareavand rolullui specific.

jn timp ce hrana parcurge tubul digestiv -acesta poate dura o zi sau chiar rnai mult -seamestecil pe parcurs cu diferite enzime (subs-tante produse de celule vii, avand rol de a acce-lera anumite reactii chimice) iar acestea des-compun substantele nutritive. Organismul poateutiliza hrana doar dupa descompunerea acesteia.

inceputul procesuluiPrima portiune a tubului digestiv este cavi-tatea bucalil, gura. Cu toate cil hrana stil aicifoarte putin, are loc unul dintre cele maiimportante subprocese ale digestiei: aiciIncepe descompunerea moleculelor mari Inmolecule mai mici, dizolvabile.

Buzele au mai multe roluri, primul fiindintroducerea rnancilrii cu pierderi minime Incavitatea bucalil. Deoarece In pielea de pebuze se gilsesc foarte multe\ fibre, terminatiinervoase, acestea sesizeazil foarte bine, exact,

Rect

Canal anal

Anus~7

DIGESTIA

Uvula Palatul durglucoza ~i maltoza, respectiv lizozina caredezintegreaza bacteriile. Anumite componenteale alimentelor sunt dizolvate ~i de apa. Tottimpul exist:l in gura o anumit:l cantitate desaliva pentru ca din1;ii ~i o!?rajii sa nu se freceintre ele in timpul vorbirii. In momentul in carezarim mancarea, sim1;im mirosul ei sau doar oamintim in gand dintr-o clipa in alta cre~tedebitul secre1;iei de saliva. Dupa ce am mestecatbine mancarea ~i enzimele, fermen1;ii din saliva

V31ul

marimea, compozitia, temperatura imbuca-turii. Ajungand in gura, brana este mestecatatemeinic, adica este far;1mitata in bucatele maimici. In acest proces se contracta ~i se extindmu~cbii buzelor ~i ai fetei, astfel limba poateamesteca mai u~or mancarea in gur:l, aceastaneputand aluneca afar:l din mi~carea sfar;1-matoare a maxilarelor.

A Sfaramatul ~i mu~catulIn consumar.ea alimentelor un rol important ilau ~i dintii. In partea din fata opt incisivi, cuarcadele dentare pblice, mu~ca din mancare(patru in dantura superioar:l, patru in ceainferioara); cei patru canini (cate unul inpartea superioar:l ~i inferioar:l, pe ambelelaturi) .functioneaza ca ni~te dinti sfa~ietori, infInal rolul celor opt premolari ~i al celor doi-sprezece molari este sfacimarea branei.

In urma sfaramarii cre~te suprafata hranei;enzimele din saliva pot incepe descompunere~moleculelor mari ale substantelor nutritive inmolecule mai mici. Saliva este secretata de treiperechi de glande salivare ~i din acestea sevarsa in cavitatea bucal;l. Aceasta secretievascoas;l este alcatuita in propot1ie de 9SO/o dinapa ~i contine multe enzime importante, printrecare bidrocarburi complexe (amidon), amilazacare transforma amidonul din alimente in

Saliva ajunge ;n gura Imagine cu vederepr;n canalele de din fata (jos). Putemevacuare ale sa-1 observam dacaglandelor salivare. stam cu fata catreOrif;c;;le acestora se ogl;nda, cu. guraafla pe partea deschisa. Structur;le;nterioara super;oara. mai profunde alerespect;v cavitati; bucale se pot;nfer;oara a vedea ;n imagineaobrazului. din dreapta.

GLANDELE SALIV ARE

Limba

ductului sublingual

mentelor In c;Iile respiratorii. Laringele(larynx) se ridic;I, atinge cartilajul aflat In spa-tele limbii, epiglot;l (epiglottis) blocand intra-rea c;Iilor respiratorii.. In acela~i moment orifi-ciul posterior al cavit;Itii nazale este blocat;I dev;Ilul palatin. intre timp limba cu ajutorul altormu~chi ai gatului, asemenea unei pompe elas-tice de cauciuc, Impinge In spate 1mbuc;Itura,dup;I care cu o ultim;I 1mpingere putemic;I 11proiecteaz;I In esofag. Dac;I totu~i ajunge obuc;Itic;I din aliment In c;Iile respiratorii1ncepem s;I tu~im, pentru ca buc;Iticarespectiv;I s;I ajung;I 1napoi In cavitatea bucal;I.

Inghititura pome~te cu o mi~care voit;I,con~tient;I, dar din momentul In care1mbuc;Itura este dirijat;I de limb;I ~i mu~chii

au Inceput descompunerea substantelor nutri-tive, limba formeaza un bol, a bil;l rhicut;!, carepoate fi Inghitit;I dintr-o dat;I. imbuc;ltura aco-perit;I de saliv;l este Impit1s;l in partea poste-rioarn a cavit;Itii bucale, de acolo este dirijat;Ic;ltre faringe, care nu este altceva decit organulmusculos ~i membranos situat Intre cavitateabucal;l ~i esofag, locul de Incruci~are a c;liirespiratorii cu cea digestiv;l. Din faringealimentul ajunge In esofagul care Incepe pe larhijlocul gatului. Acest organ face leg;ltura Intrecavitatea bucal;l ~i stomac.

in faringe esofagul se Incruci~eaz;l cu c;lilerespiratorii. in timpul inghitirii respiratia esteblocat;I pentru a impiedica p;ltrunderea ali-

mucoasa ale glandelor

'58

rnman mai mult timp in stomac decat in eso-fag. Stomacul este un sac in forrrul de J.asem~rotor cu cimpoiul, ~i se imparte in treip~rti functionale: gura stomacului. frecventnumit ~r cardia. fundul stomacului sau fornixul(fundus). ~i portiunea terminal~ (pylorus).Aceste p~rti se deosebesc destul de mult intreele ~i produc sucuri gastrice diferite. Stomaculare un strat musculos putemic pentru a puteaf~mita ~i amesteca ~i buc~telele de alimentemai dure cu sucul gastric. care apoi le vadescompune chimic. Incitatiile motorii suntvehiculate prin intermediul aparatului nervos,sunt controlate mai ales de nervul vag (n~rvus

,

Dinfii no~tri mu~co,sfil~ie, macino.Sforilmo alimentele,astfel acestora le

cre~te suprafafa,pentru ca saliva so

poato fncepedigerarea.

Danturasuperioara

.Incisivi

.Canin

.Premolari

.Molari

Danturainferioara MI$CAREA PERISTALTICA

Ingustare Dilatare

Moncarea digerato

partial nu este

mi~cato In intestin de

forta gravitafionalo ci

de mi~carea

peristaltico a

intestinului.

Chimul provoaca undaperistaltica Chim

vagus), care are o aqiune excito-motorie ~isecretoare. Continutul stomacului -chimul -ajunge sub f9~ de pasta in intestin.

Stomacul este singurul organ care produceun acid puternic in cantitate mai mare. Unadintre secretiile sale este acidul clorhidric careajuta la descompunerea proteinelor, respectivla sterilizarea alimentelor, la dezintegrareabacteriilor. Absenta sa cauzeaz~ o digestielene~~ (dysepsie), supraproductia ins~ atragedup~ sine boli ulceroase, acestea constand inarderea chimic~ a unor zone din peretelestomacului (a duodenului sau a esofaguluO.Principala cauz~ a acestor boli esteproducerea acidului in cantit~ti necores-punz~toare in momente nepotrivite.

Digestia proteinelorUn rol primordial al st9macului este incepereadigernrii proteinelor. Indepline~te in primulclnd acest rol prin producerea de cltre celuledin fundul stomacului a unei enzime, care des-compune proteinele, numita pepsina. Pepsinaincepe s~ rup~ lanturile de molecule lungi deproteine din alimente in lanturi de aminoacizi

i (polipeptide) mai scurte. Acest proces incepe in! stomac, dar se tennina doar in intestin.~ Dac~ pepsina digern proteinele, cum de nu,1 digern ~i peretele stomacului? C~ci se ~tie cl: peretele stomacului se compune in mare parte! din proteine. Explicatia poate fi c~ pepsina este: o preenzima inactiv~ -inc~ nefunctionala -

I ~ secretandu-se in celulele stomacului sub fo~, (secunde) I ~ de pepsinogerul, pentru a nu fi digerate chiar

celulele producatore. Pepsinogenul se transfor-O For1a gravita1io- ma in pepsina activ~ doar intr-un mediu denala nu are un efect acid clorhidric, deci doar in momentul in careconsiderabil asupra deja s-a amestecat cu sucul digestiv. Celuleleparcursului alimente- care alcltuiesc peretele stomacului sunt prote-lor prin tubul diges- jate cu un strat de mucoasa,. care impiedicativ. Insa in spa1iul realizarea contactului direct dintre sucul gastriccosmic trebuie avut ~i celulele peretelui stomacului. Pepsina ~igrija ca mancarea sa acidul clorhidric pot cauza ulcer pe peretelenu zboare din fa1a stomacului doar dacl acest strat de mucoasa aastronautului, inainte fost vatamat.ca acesta sa apuce Producerea sucului gastric este controlata insa mu~te din ea. p~rte de nervi ~i in parte de hormoni. Produce-

obrazului la baza limbii, devine reflex, nu maipoate fi influentat:I voit. In esofag bolul estepurtat in jos de undele de contractie a mu~-chilor din peretele esofagului, mi~care numit~mi$care peristaltic~; forta gravitational~ avandun rol neglijabil, astfel ne putem hraninestingherit ~i stand pe cap sau in spatiulcosmic, in stare de imponderabilitate. Hranaeste purtat~ mai departe in celelalte p~rti aletubului digestiv tot de ri1i~carea peristaltic~.

Ecluze in canalEsofagul este o conduct:I musculo-membra-noas~ ale c~rei capete sunt inchise de ni~teinele musculoase. Orifici1le nazofaringian ~ilaringian se deschid cand bolul este proiectatdin faringe in esofag, dup~ care se inchid dinnou, iar bolul este condus mai jos princontractiile musculaturii esofagului, de mi~c~-rile peristaltice. Inaintarea hranei este ajutat:I~i de secretia mucoas~ a glandelor esofagiene.

Ajungerea hranei in stomac este controlat:Ide orificiul cardic. Aici, in stomac, presiuneaeste mai mare decat in esofag, pentru ca s~ajung~ continutul esofagului in stomac iarcontinutu1 stomacului s~ nu se reverse clndorificiul cardic se deschide. o parte din mu~chiinetezi ai esofagului trebuie s~ se contracte. Inacest fel presiunea de la cap~tul inferior alesofagului poate cre~te suficient. Orificiulcardic se deschide, da voie bolului s~ intre instomac. apoi se inchide din nou. Alimentele

59

DIGESTIA

medicamente ~i ale alcoolului pot trece prin, peretele stomacului. Descompunerea tuturorcomponentelor alimentelor se continu~ inintestinul subtire, substantele nutritive suntasimilate prin peretele acestuia ~i ajung Intoate p~rtile organismului.

peristaltice puternice, care preseaza mancareapal1iaI digerat~ c~tre orificiuI piloric. Sfmc-teruI piloric este mu~chiuI care blocheazllintrarea In prima parte a intestinului, InintestinuI subtire -mai precis In duoden.

Asimilarea substantelor nutritiveDacll presiunea din stom;c este mai maredecat 1n duoden, chimuI, prin orificiuI piloricajunge in duoden. O unda peristaltic~ proiec-teaz~ 1n duoden aproximativ 2-5 milimetri dechim, transmiterea continutului total aI storna-ctilui poate dura de la 2 la 6 ore. CeI mai repe-de trec 1n intestin rnanc~rurile bogate 1nhidrocarburi, predarea celor cu continut marede proteinetine rnai mult, dar cea rnai 1ndelun-gat:! este transmiterea alimentelor grase .

De~i stornacuI execut:! multe functii, prinperetele s~u poate ajunge doar a cantitatefoarte mic~ de substant~ nutritiv~ In sange.Doar moleculele apei, ale sllrii, ale anumitor

SECTIUNEA PERETELUISTOMACULUI

OPe imagineaRoentgen a stoma-cului se vede foarteclar In mijloc undaperistaltica. care

Impinge con1inutulstomacului catresfincterul piloricrespectiv catreintestinul sub1ire.

O Suprafa,aexterioara neteda~i cea interioara,cu pliuri, a pereteluistomacului esteprotejata de unstrat de mucoasa,impotriva sucurilorgastrice acide alestomacului.

rea anumitor componente ale sale Incepe sub oaqiune nervoasa Inca din momentulln care negandim la mancare, sau zarim alimente, simtimgustul, mirosul lor, pentru ca stomacul sa sepoata pregc1ti din timp pentru primirea lor. Da-ca Ins~ nu putem consuma mancarea sperata, sepot ivi probleme pentru ca nu are ce sa neutra-lizeze acidul. Daca lns~ alimentele ajung In sto-mac, ele determina secretarea unei noi cantitatide sucuri gastrice de catre glandele stomacului."Porunca" este data de un hormon, cu secretielocala, numita gastrina. Ea se produce In pilor(pylorus) daca In stomac ajung alimente cecontin prot~ine sau cand aparatul nervos -subinfluenta orica:ror alimente -Indeamn~ laactivitate celulele secretoare de gastrina.

Din stomac in intestinDaca bolul, dup~ amestecarea cu sucuriledigestive, se transforma In chim, dinportiunea central~ a stomacului pomesc unde

O Daca stratul de mucoasa protector a!peretelui stomacului este vatamat, atunci subefectul acizilor epiteliul devine ulceros,reprezentat de petele inchise din imagine

60

~"

~~

~-"u

~

Ragaitul in multe culturi este cevanecuviincios, insa are rolul sau inprocesul digestiei.Aerul inghi'it cu mancarea sau cu bautu-ra se aduna in partea superioara astomacului. pana cand se deschideorificiul cardic ~i aerul poate trece inesofag. iar de aici o mi~care caracte-ristica a 'esuturilor musculoase. cu sune-tul aferent. il conduce in gura.