+ All Categories
Home > Documents > tuberculoza epidemiologie

tuberculoza epidemiologie

Date post: 18-Feb-2018
Category:
Upload: danielsorin
View: 225 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
14
UNIVE RSIT A TEA DE TIIN E AGRICOLE I MEDICINĂ Ș Ț Ș VETERI NARĂ “I ON IONESCU DE LA BRAD” , IA I Ș ANALIZA EPIDEMIOLOGICĂ A TUBERCULOZEI BOVINE ÎN LUME ÎNTRE ANII 2005-2014 St !"# $% ț I& $, 20 15 ș
Transcript
Page 1: tuberculoza epidemiologie

7/23/2019 tuberculoza epidemiologie

http://slidepdf.com/reader/full/tuberculoza-epidemiologie 1/14

UNIVERSITATEA DE TIIN E AGRICOLE I MEDICINĂȘ Ț Ș

VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” , IA IȘ

ANALIZA EPIDEMIOLOGICĂ A TUBERCULOZEI

BOVINE ÎN LUME ÎNTRE ANII 2005-2014

St!"# $%ț

I& $, 2015ș

Page 2: tuberculoza epidemiologie

7/23/2019 tuberculoza epidemiologie

http://slidepdf.com/reader/full/tuberculoza-epidemiologie 2/14

Page 3: tuberculoza epidemiologie

7/23/2019 tuberculoza epidemiologie

http://slidepdf.com/reader/full/tuberculoza-epidemiologie 3/14

C&'$t()) 1* S+t !".+$"" & t/"+)("$ /($#"

Tuberculoza bovină este o boală infecto-contagioasă, transmisibilă la om, produsa de o bacterie numită Mycobacterium bovis. Infec ia se caracterizează printr-o simptomatologieț

nespecifică i prin apari ia în diferite esuturi i organe a unor leziuni specifice proliferative sauș ț ț ș

exudative, de tip granulomatos.

 Numele de tuberculoză! vine de la noduli, numi i i tuberculi, care se formează înț ș

ganglionii limfatici ai animalelor afectate. "#nă în anul $%&', c#nd în ările dezvoltate au fostț

demarate măsuri de control , tuberculoza era una din principalele boli ale animalelor domestice dinîntreaga lume. (n prezent, T)* răm#ne o boală importantă a bovinelor i animalelor sălbatice iș ș

constituie o zoonoză semnificativă.

1*1D"$#$ $", .'3#!$", $'(t&# ț ț

Tuberculoza se înt#lne te peste tot în lume, fiind boala cu cea mai mare răsp#ndire .ș

Inciden a tuberculozei animale în diferite păr i ale globului variază însă în limite largi, fiindț ț

condi ionată de o serie de factori precum repartizarea geografică a speciilor mai sensibile la infec ie,ț ț

felul i condi iile de cre tere i exploatare, măsurile sanitar-veterinare ce se aplică pentru a preveni iș ț ș ș ș

combate boala.

(n general, tuberculoza este mai frecventă în ările în care se practică o cre tere i oț ș ș

exploatare intensivă a animalelor, în special a bovinelor i unde nu se aplică măsuri corespunzătoareș

de profilaxie i combatere. +a noi în ară tuberculoza bovină este într-o continuă scădere.ș ț

Infec ia tuberculoasă provoacă pierderi economice însemnate prin scaderea productivită iiț ț

animalelor bolnave, degradarea lor biologică, scăderea produc iilor de lapte i de carne i impunereaț ș ș

de restric ii privind circula ia animalelor i a produselor provenite de la animalele bolnave. +aț ț ș

importan a economică a tuberculozei se adaugă i importan a ei pentru sănătatea publică. (n afară deț ș ț

tuberculoza specifică oamenilor, cu Mycobacterium tuberculosis, în care transmiterea este aproapeexclusiv interumana, în $-$' din îmbolnăvirile umane cauza o constituie Mycobacterium bovis,transmis de la animale.

1*2Et$()($"

gentul etiologic al tuberculozei bovine este Myobacterium bovis , este o bacterie fină, deformă bacilară, dreaptă sau u or încurbată, nesporulată, neciliată, necapsulată, ram pozitivă.ș

cido-alcoolo-rezisten a este o proprietate caracteristică micobacteriilor care le deosebe teț ș

de toate celelalte bacterii neacidorezistente, dar i de unele bacterii care posedă un grad redus deș

1

Page 4: tuberculoza epidemiologie

7/23/2019 tuberculoza epidemiologie

http://slidepdf.com/reader/full/tuberculoza-epidemiologie 4/14

acidorezisten ă. ceastă afinitate tinctorială se eviden iază prin colora ia /ie0l- Neelson. )aciliiț ț ț

tuberculozei nu cresc pe medii uzuale. Necesită medii speciale, care con in anumi i factori,ț ț

indispensabili cre terii. Mai utilizate sunt mediile1 +o2enstein, +o2enstein- 3ensen, "etragnani,ș

4auton, bulionul glicerinat. "e asemenea medii bacilul tuberculozei se multiplică în anaerobioză, preferabil la 56-578*.

9ig.$ Mycobacterium bovis :0ttp1;;intranet.tdmu.edu.ua<

Micobacteriile au o rezisten ă remarcabilă fa ă de factorii nocivi, în special fa ă de anumi iț ț ț ț

factori fizici i c0imici, fiind considerate printre cele mai rezistente bacterii nesporulate. =ezisten aș ț

germenilor afla i în materialele patologice este mai mare dec#t a celor din culturi. (n lapteț

micobacteriile sunt distruse în &' minute la 6>8*, într-un minut la %> 8*, rezistă ? săptăm#ni înlaptele acru. 4ărarea i afumarea nu distrug micobacteriile. @e asemenea, aciditatea sucului gastricș

nu are nici o influen ă asupra germenilor care tranzitează stomacul. +umina solară directă iț ș

radia iile ultraviolete au ac iune distructivă însemnată asupra micobacteriilor. )acilul tuberculozeiț ț

este sensibil la o serie de antibiotice i c0imioterapice ca1 streptomicina, 0idrazida aciduluiș

izonicotinic, acidul paraaminosalicilic.

1*6E'$!"$()($"Toate speciile de mamifere, inclusiv omul, sunt susceptibile la infec ia cu Mycobacteriumț

 bovis. @intre toate animalele bovinele au cel mai mult de suferit de pe urma infec iei tuberculoase.ț

(n special taurinele din rasele specializate fac frecvent tuberculoză. Tineretul i vacile cu produc iiș ț

mari de lapte sunt cele mai expuse.

4ursele de infec ie primare sunt reprezentate de animalele bolnave, cu leziuni desc0ise deț

tuberculoză, care pot elimina bacilii prin diverse secre ii i excre ii : lapte, secre ii vaginale, secre iiț ș ț ț ț

2

Page 5: tuberculoza epidemiologie

7/23/2019 tuberculoza epidemiologie

http://slidepdf.com/reader/full/tuberculoza-epidemiologie 5/14

 bron ice, materii fecale, urină<. *arnea i s#ngele provenite de la animalele tuberculoase pot con ineș ș ț

germeni, indiferent de forma de boală.

4ursele secundare de infec ie sunt obiectele contaminate cu bacili ai tuberculozei proveni iț ț

din cadavre sau secre ii; excre ii de la animalele bolnave. @in această categorie fac parte solul, apa,ț ț

furaAele, a ternutul, ustensilele folosite la animale. B sursă de infec ie pentru animale poate fi iș ț ș

omul.

"rincipala poartă de intrare a germenilor în organism o reprezintă mucoasa respiratorie,urmată de mucoasa digestivă, care are o importan ă mai mare la vi ei, mai ales la cei sugari. *u toateț ț

că în mediul ambiant al animalelor bolnave eliminatoare se găsesc germeni care contaminează apa, pă unea, ustensilele, ace tia nu reprezintă principala sursă de infec ie pentru animalele sănătoase,ș ș ț

deoarece pentru realizarea infec iei pe cale digestivă este nevoie de doze infec ioase relativ mari, înț ț

timp ce pentru realizarea infec iei pe cale respiratorie , care este cu mult mai severă, sunt necesareț

doze infec ioase mai mici. (n mod excep ional tuberculoza se poate transmite la bovine i pe caleț ț ș

vaginală sau prin canalul galactofor. +a nou născu i este posibilă i infec ia pe cale ombilicală.ț ș ț

9ig.& Transmitere tuberculoză i măsuri de controlș

:0ttp1;;222.publications.parliament.uC;pa;cm&''6'7;cmselect;cmenvfru;$$67;7$$'>'&.0tm<

Tuberculoza bovină este o boală tipic endemică, cu caracter sta ionar. Nu are tendin ă deț ț

difuzare în afara focarului prin intermediul surselor secundare de infec ie deoarece infec ia nu seț ț

realizează dec#t cu cu doze relativ mari. 9a ă de dozele mici de germeni organismele se apără cuț

aAutorul miAloacelor de apărare nespecifice. Modalitatea cea mai frecventă prin care tuberculoza este

3

Page 6: tuberculoza epidemiologie

7/23/2019 tuberculoza epidemiologie

http://slidepdf.com/reader/full/tuberculoza-epidemiologie 6/14

introdusă într-o fermă de bovine, indemnă de tuberculoză, o reprezintă ac0izi ionarea de bovine cuț

infec ie tuberculoasă sau accesul în fermă a altor specii de animale sau persoane infectat cu M.ț

 bovis. Bdată apărută într-un efectiv, tuberculoza bovină nu dispare de la sine. (n lipsa măsurilor decombatere, prevalen a bolii spore te lent i insidios, dar sigur.ț ș ș

1*4 M"t(!" !" !"'$.t&" $ !$&#(.t$+ș

Tuberculoza se suspicionează pe baza datelor epizoontologice, clinice i anatomopatologice.ș

@atele epizoontologice vor avea în vedere caracterul de boală de adăpost, cu extindere infec ioasă înț

focar. @iagnosticul clinic se pune destul de greu, întruc#t simptomele sunt sărace i pu inș ț

caracteristice, de aceea se recurge la reac ia alergică :tuberculinare< i la examenulț ș

anatomopatologic. @atele anatomopatologice au o deosebită valoare de diagnostic, deoareceleziunile tuberculoase, focare miliare sau nodulare de mărimi de p#nă la c# iva cm, în pulmon, ficat,ț

intestin, oase, organe genitale etc, afect#nd întotdeauna ganglionii regionali au o morfologiecaracteristică i sunt , în general , evidente, adeseori masive, u or de găsit i identificat.ș ș ș

"robele care se recoltează sunt 1 cadavre, organe cu leziuni: pulmon, glanda mamară, ficat,splină, intestine, limfoganglioni<, expectora ii, lapte, secre ii vaginale.ț ț

Dxameul bacterioscopic constă în efectuarea de frotiuri prin strivirea nodulilor între douălame sau prin tergerea sec iunilor organelor lezionate- frotiurile se colorează /ie0l-Neelsen.ș ț

Dxamenul bacteriologic se realizează pe mediile +o2enstein, +o2enstein- 3ensen,"etragnani, 4auton, bulionul glicerinat. Mediile însăm#n ate se incubează la 56 8* timp de 7-$'ț

săptăm#ni. "entru diferen ierea tulpinilor bovine de cele umane se utilizează teste bioc0imice.ț

9ig.5 *olonie de Mycobacterium bovis pe mediul +o2enstein- 3ensen:222.researc0gate.net<Dxamenul alergic se bazează pe 0ipersensibilitatea de top înt#rziat :tuberculinic< indusă de

infec ia tuberculoasă la toate speciile. ceastă stare poate fi relevată prin mai multe te0nici deț

executare a examenului alergic în scop de diagnostic, dar testul intradermic unic i testul intradermicș

comparativ sunt cele mai utilizate în toată lumea, la animalele mari, i sunt oficializate i înș ș

=om#nia.

4

Page 7: tuberculoza epidemiologie

7/23/2019 tuberculoza epidemiologie

http://slidepdf.com/reader/full/tuberculoza-epidemiologie 7/14

Testul unic constă în incolulare i.d. a ',$ ml tuberculină ""@ de tip bovin în treimea miAlociea g#tuluiE reac ia se cite te la 6&0E animalele rezultate reagent i cu răspuns dubios se retestează dupăț ș ș

?> de zile prin tesul comparativ simultan.

Testul comparativ simultan constă în inocularea i.d. a ',$ ml tuberculină ""@ de tip bovin iș

a ',$ ml tuberculină de tip aviarE reac ia se cite te după 6& 0. nimalele reagent sunt trimise laț ș

sacrificare.

 Nu vor fi supuse testărilor alergice1 animalele tratate anterior cu $?-&$ de zile, cumedicamente imunosupresoare, cum ar fi dexametazona, 0idrocortizon, prednisolon etc i animaleleș

în ultima lună de gesta ie, în primele 5' de zile după fătare sau cele bolnave. ceste animale, seț

supun tuberculinării după expirarea termenelor de restric ie men ionate.ț ț

9ig.? Seringă automată pentru tuberculinare i cutimetru cu ceas (http://gammavet.ro)ș

1*5 St&t"$$ !" '""#$", .'&"7"" $ +(/&t""ș

$.>.$ 4upraveg0ere

5

Page 8: tuberculoza epidemiologie

7/23/2019 tuberculoza epidemiologie

http://slidepdf.com/reader/full/tuberculoza-epidemiologie 8/14

4upraveg0erea pasivă se face pe tot teritoriul ării, la toate bovinele domestice din ferme sauț

crescute în libertate, precum i speciile sălbatice, susceptibile la infec ia cu Mycobacterium bovisș ț

:cervidee, porci mistre i<. "rocedura de supraveg0ere cuprinde totalitatea personalului implicat înț

rela ia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii, să raporteze oriceț

caz de îmbolnăvire.

4upraveg0erea activă prin tuberculinare intradermica prin T*4 o dată pe an, la toate bovinelei bubalinele în v#rstă de peste F săptăm#ni. Testarea se efectuează o dată pe an, la un interval deș

maximum $& luni fa ă de data testării efectuate în anul anterior. Dxploata ia î i men ine statusulț ț ș ț

oficial liber de tuberculoză dacă animalele au reac ionat negativ la test.ț

nimalele positive la T*4 se elimină din efectiv prin abatorizarea pentru tăiere de control înscop de diagnostic în maximum 5' de zile de la tuberculinare.

nimalele neconcludente se retesteaza după deparazitare internă obligatorie, în prezen ațmedicului veterinar oficial.

nimalele cu două rezultate neconcludente sunt considerate pozitive i se elimină obligatoriuș

 prin tăiere de control în scop de diagnostic în maximum 5' zile de la tuberculinare.*ontroalele prin tuberculinare intradermică se planifică astfel înc#t să se execute înaintea

ac iunilor imunoprofilactice. Dste necesară deparazitarea profilactică a animalelor. 4e vor ț

tuberculina i caprinele care sunt crescute în exploata iile de bovine de la care se livrează lapteleș ț

crud către procesare.

$.>.& Măsuri de profilaxie

"rofilaxia se realizează prin respectarea măsurilor generale1 supraveg0erea permanentă aefectivelor de bovine prin examene clinice i teste alergice, toate bovinele de peste F săptăm#ni. (nș

efectivele indemne nu se introduc dec#t animale sănătoase, provenite din efective oficial indemne detuberculozăE respectarea carantinei profilactice timp de F' zile, timp în care se supun examenuluiclinic periodic i tuberculinarii. (n ara noastră, vaccinarea este contraindicată.ș ț

$.>.5 *ombatere

@upă confirmarea diagnosticului, coroborat cu anc0eta epidemiologică, se întocme te planulș

de asanare al unită ii i graficul tuberculinarilor. stfel, în efectivele de bovine contaminate se aplicăț ș

următoarele măsuri1

)ovinele pozitive la T*4 sau cu semne clinice de boală se abatorizeaza.

"entru fiecare bovină eliminată se întocme te o fi a de înso ire cu rezultatele la testele deș ș ț

tuberculinare, la expertiza de abator după sacrificare i a examenelelor de laborator.ș

6

Page 9: tuberculoza epidemiologie

7/23/2019 tuberculoza epidemiologie

http://slidepdf.com/reader/full/tuberculoza-epidemiologie 9/14

Toate bovinele din efectivul contaminat, după eliminarea reagentilor, dar încadrate în urmaT*4 în categoria recontrol, se izolează i se retesteaza după F' zile prin T*4 i;sau DI-gammaI9N,ș ș

elimin#nd de fiecare data animalele pozitive.

=epopularea unită ilor se poate face la cel pu in trei luni după stingerea oficială a bolii.ț ț

C&'$t()) 2 * EVOLU IA TUBERCULOZEI BOVINE ÎN EUROPA I ÎNȚ Ș

ASIA ÎN PERIOADA 2005 - 2014

Tuberculoza bovină este o problemă globală, dar multe ări au fost capabile de a limita sauț

reduce inciden a bolii prin testare i sacrificare. *u toate acestea, într-o mare parte din lumeaț ș

dezvoltată tuberculoza bovină este încă o amenin are pentru sănătatea umană i animală.ț ș

9ig.> =epartizarea tuberculozei bovine în lume în anul &''>

9ig.F =epartizarea tuberculozei bovine în lume în anul &'$?

@upă cum se poate observa în figura > în anul &''>, tuberculoza bovină era prezentă înmarea maAoritate a fricii, în merica de sud, Duropa de vest i sia. (n anul &'$?, conform figuriiș

F, situa ia tuberculozei bovine în merica de sud a rămas aproape nesc0imbată, pe c#nd în Duropaț

vestică i sia, prezen a tuberculozei bovine înregistrează o scadere semnificativă, în urma aplicariiș ț

 programelor stricte de prevenire, supraveg0ere i combatere.ș

2*1 E() $& /()$$ 8# E('& 8# '"$(&!& 2005-2014ț

7

Page 10: tuberculoza epidemiologie

7/23/2019 tuberculoza epidemiologie

http://slidepdf.com/reader/full/tuberculoza-epidemiologie 10/14

9igura 6. @istribu ia tuberculozei bovine în Duropa în anul &''>ț

@upă cum se observă în figura 6, în anul &''> tuberculoza bovină este evoluează pe zoneîntinse din =usia, @anemarca, eorgia, GazaC0stan, +iec0tensteien.

9igura 7. @istribu ia tuberculozei bovine în Duropa în anul &'$?ț

*omparativ cu figura 6, în figura 7 se observă scăderea semnificativă a prezen eiț

tuberculozei bovine în Duropa, mai ales în unele teritorii întinse, precum =usia, +iec0tenstein, Italia,4uedia. 4itua ia prezentată în figura 7 ne relevă eficacitatea programelor de combatere i prevenireț ș

aplicate. 

9igura % raficul evolu iei cazurilor de tuberculoză bovină în Duropa între anii &''> - &'$?ț

8

Page 11: tuberculoza epidemiologie

7/23/2019 tuberculoza epidemiologie

http://slidepdf.com/reader/full/tuberculoza-epidemiologie 11/14

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 20140

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

Focare

Focare

9igura $' raficul evolu iei focarelor de tuberculoză bovină în Duropa între anii &''> - &'$?ț

*onform figurilor % i $' se observă o evolu ie aproximativ constantă a numarului de cazuriș ț

i focare în Duropa, cu mici varia ii. Numărul de focare din Duropa a fost scăzut semnificativ doar înș ț

anii &''>, &''F, &''6, apoi înregistr#ndu-se o cre tere. Numărul de cazuri de tuberculoză bovină dinș

Duropa, are o evolu ie constantă, cu excep ia anului &'$5, c#nd s-au înregistrat un număr mai scăzutț ț

de cazuri, sub media celorlal i ani.ț

2*2 E() $& /()$$ 8# A.$& 8# '"$(&!& 2005-2014ț

9igura $$. @istribu ia tuberculozei bovine în sia în anul &''>ț

9

Page 12: tuberculoza epidemiologie

7/23/2019 tuberculoza epidemiologie

http://slidepdf.com/reader/full/tuberculoza-epidemiologie 12/14

9igura $&. @istribu ia tuberculozei bovine în sia în anul &'$?ț

*ompar#nd figura $$ i $&, se observă o limitare a tuberculozei bovine, din anul &''> p#năș

în anul &'$?. (n state precum *0ina, *oreea, Iran, se înt#lnesc maAoritatea cazurilor de boalăraportate. (n sia, sunt înt#lnite multe cazuri de tuberculoză i la animalele sălbatice.ș

9igura $5. Numărul de focare raportate în sia în anii &''> - &'$?

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 20140

5000

10000

15000

20000

25000

30000

Numărul de cazuri raportate în Asia în perioada 2005-2014

Cazuri

10

Page 13: tuberculoza epidemiologie

7/23/2019 tuberculoza epidemiologie

http://slidepdf.com/reader/full/tuberculoza-epidemiologie 13/14

9igura $?. Numărul de cazuri raportate în sia în anii &''> H &'$?

*onform figurii $5 i $?, se observă o inversare a numărului de focare i cazuri, astfel înc#tș ș

în perioada &''>-&''%, avem un număr mic de cazuri i un număr mare de focare, pe c#nd între aniiș

&'$'-&'$? un număr mare de cazuri i un număr mic de focare.ș

C&'$t()) 6* EVOLU IA TUBERCULOZEI BOVINE ÎN ROM9NIAȚ

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 20140

10

20

30

40

50

60

70

Numărul de focare de tuberculoză bovină în Romnia în perioada 2005-2014

Focare

9igura $> Numărul de focare de tuberculoză )ovină în =omania

9igura $F Numărul de cazuri de tubercuoză boină în =om#nia

@in figura $> i $F reiese că în =om#nia nu au fost raportate cazuri i focare de tuberculozăș ș

 bovină în perioada &''>-&'$?. (ncep#nd cu anul &''6, se observă o cre tere spectaculoasă așnumărului de cazuri, datorită circula iei libere a animalelor pe teritoriul Duropean, numărul de cazuriț

încep#nd să scadă i să se stabilizeze în anii următori, revenind la un nivel constant. (n anii următoriș

se dore te scăderea c#t mai accentuate a prezen ei bolii pe teritoriul =om#niei, lucru care esteș ț

 puternic influen at i de evolu ia bolii în Duropa i în lume.ț ș ț ș

11

Page 14: tuberculoza epidemiologie

7/23/2019 tuberculoza epidemiologie

http://slidepdf.com/reader/full/tuberculoza-epidemiologie 14/14

A#) E"+t$ &#$&)" N +&$ R&t& (/$!$t $$ț&''> &%&%$%? ' '&''F &6&6F66 ' '&''6 &>7$'6F %? '.''''?&''7 &5&7F5& 5$> '.'''$?&''% &&>$%&F &> '.''''$

&'$' &$F&>%$ ?% '.''''&&'$$ &&&'F?$ $&F '.''''F&'$& &$?%'57 $6? '.''''7&'$5 &>F7F77 67 '.''''5&'$? &F'%F5& $5% '.''''>

Tabel $ *alculul morbidită ii în =omaniaț

12


Recommended