Home >Documents >TUBERCULOZA DEFINITIE. ETIOLOGE

TUBERCULOZA DEFINITIE. ETIOLOGE

Date post:13-Jan-2016
Category:
View:61 times
Download:2 times
Share this document with a friend
Description:
TUBERCULOZA DEFINITIE. ETIOLOGE. Istoric. Tuberculoza- boala infectocontagioasa Identificata la mumiile egiptene si schelete din epoca de piatra Hippocrate gaseste legatura cauzala intre ftizie-hemoptizie, si intuieste caracterul contagios evul mediu -localizare pulmonara insotita de casexie - PowerPoint PPT Presentation
Transcript:
  • TUBERCULOZADEFINITIE. ETIOLOGE

  • IstoricTuberculoza- boala infectocontagioasaIdentificata la mumiile egiptene si schelete din epoca de piatraHippocrate gaseste legatura cauzala intre ftizie-hemoptizie, si intuieste caracterul contagiosevul mediu -localizare pulmonara insotita de casexieRenasterea demostreaza extensia si la alte organePercival Pott (1720) descrie tuberculoza osoasa cu localizare vertebralaBraille (1810) descriu tuberculii si evolutia spre ulcerare

  • Istoric 2Laennec intemeietorul metodei anatomoclinice precizeaza caracterul leziunilor tuberculoase( materia tuberculoasa cenusie ,ulterior galbena opaca)Ranke sistematizeaza in 3 stadii evolutia tuberculozei: -afect primar, -perioada secundara de diseminare -perioada tertiara de ftizieVilllemin stabileste transmisibilitatea maladiei 1865Koch 1882 evidentiaza bacilul tuberculozei, cultivarea lui, punctul de plecare in studiul imunitatii, primul plan de profilaxie

  • Istoric 3

    Rontgen 1896 a evidentiat Razele X(premiu Nobel 1902 !)Cl von Pirquet utilizeaza tuberculina la cutireactie1920 Uniunea Internationala Contra Tuberculozei la Paris1921 Calmette si Guerin prepara vaccinul antituberculos dupa 13 ani de cercetare 1943:ERA MEDICANETELOR ANTITUBERCULOASE !!!Waksman decopera SM 1943, HIN 1952, RMP 1965Babes 1887 in RomaniaIoan Cantacuzino 1926 conserva tulpina originala de BCG!926 primul dispensar antituberculos la Cluj-Daniello1942 Leon Daniello -prof titular la catedra de Ftiziologie

  • CLASIFICARE M.T - NOMENCLATURAOrdinul ACTINOMYCETALES: structura citologica si citochimica similara bacteriilor tipice; au analogii cu micetele filamentoase,4 genuri: actinomycetaceae, streptomycetaceae, actinoplanaceae, mycobacteriaceae,Genul Mycobateriaceae: acidoacoolerezistenta, aspectul de bastonas ( myces=ciuperca, mucegai bacterion=bastonas).

  • CLASIFICARE M.T - NOMENCLATURACLASIFICARE: 1. dupa patogenitate: -patogene exclusiv pt om: M leprae -patogene ptr.om, animale si pasari: Complexul M.t.( hominis, bovis,africanum), -oportuniste majore: kansasii, avium, xenopi, scrofulaceum, -oportuniste minore: ranae, chelonei, terrae, -saprofite: gordonae, flavescens, phei, smegmatis.

  • CLASIFICARE M.T - NOMENCLATURA2. dupa viteza de crestere (dezvoltare de colonii):-cu crestere lenta: strict patogene-compl.M.t, -M.leprae, grupul fotocromogene- kansasii, marinum, simiae, africanum, grupul scotocromogene- scrofulaceum, szulgai, gordonae, grupul necromogene-comp.avium intracel, ulcerans, xenopi, -cu crestere rapida: grI-necromogene (fortuitum, chelonei), gr.II-termofile ( smegmatis, phei), gr.III-scotocromogene ( flavescens), gr. IV-aletele ( vacae).

  • MORFOLOGIA MICROSCOPICAMICROSCOPUL OPTIC:-acido-alcoolorezistenta- bastonase drepte sau incurbate cu capete rotunjite,- lungime: 1-5,- grosime: 0,2-0,4,- necapsulate, nesporulate,imobili- dispozitia in gramezi( un plus de rezistenta) sau filamenteMICROSCOPUL ELECTRONIC:Perete celular tristratificatDublat pe fata interna de m.celulara,Membranainvaginatii citoplasmatice cu rol de mitocondrii ( mezosomi),Citoplasma: structura nucleara: AND, granulatii, vacuole, incluzii citoplasmatice.

  • DEZVOLTAREA PE MEDII DE CULTURAPARAZITISM OBLIGATORIU: indiv.Genului M,Cultivarea M. se face pe medii artificiale speciale: Lwenstein Jensen,Compozitie: saruri minerale, glicerina (sursa de C), asparagina, clorura de amoniu ( sursa de N), ou, amidon ( fecula de cartof), verde malachit ( indicator de pH),Medii sintetice: Youmans, Sula, Dubos,Conditii de dezvoltare: T=37,5-38C, pH=7-7,5, aerobioza obligatoriu,

  • DEZVOLTAREA PE MEDII DE CULTURACresterea: lenta ( durata de viata a unei generatii=18-24 h),Primele microcolonii punctiforme: 10-15 zile, maturarea dupa 3-4 saptamani (tipul bovin dupa 2 luni),Aspectul coloniilor: IDENTIFICAREA MYCOBACTERIEI,M.t.hominis: colonii, proeminete, verucoase, uscate, rugoase ( tip R= rough), culoare galbuie, dezvoltarea este eugonica pe toata suprafata mediului ,

  • DEZVOLTAREA PE MEDII DE CULTURAM.t.bovis: coloniile sunt netede, plate, culoare albicioasa, aspect cremos ( tip S- smouth), cresterea mai putin luxurianta ( caracter disgonic), lent in 2 luni.M.t.hominis sub actiunea medicamentelor antituberculoase: aspect disgonic,Din cultura maturafortiu ( col. Z-N): prezenta cord factor asigura dispunerea in forma de benzi serpuitoare ( substratul virulentei)Absenta cord factor: M.t.bovis, hominis ( tratat cu medic) dispunere in gramezi compacte

  • STRUCTURA BIOCHIMICA80-85%: apa, 15-20% reziduu uscat,Saruri minerale, substante organice: lipide ( 30-40%), proteine, glucide,Lipide: -caracterul .hidrofob al peretelui celular, -fixeaza colorantii greu colorantii( fuxina fenicata, fluorcromii), -acidoalcoolorezistenta la acizi, eteri, acetona, (in special prin ac micolic), -etc.

  • STRUCTURA ANTIGENICAANTIGENE PASIVE incapabile sa produca Ac, dar actioneaza specific cu AcProteinele: reprezentantul tuberculina,IDR: dg. Infectiei tuberculoase,Este netoxica ptr. Org. animal neinfectat,Produce hipersensibilitate de tip intarziat la org. alergizate sp. Prin M.bacilare,Glucidele: legate de prot, lipide, ac.nucleici,Enzime: amilaze, transaminaze, ureaze, fosfolipaze, lipaze, catalaze.ANTIGENE ADEVARATE produc Ac in vivo si reproduc leziuni anatomopatologice

  • REZISTENTA LA AG.FIZICI, CHIMICIRezistenta deosebita: lipide ( hidrofobia), gruparea in gramezi, invelis organic ( saliva), Rezistenta la frig: - 180C, rezistenta la uscaciune,DISTRUGERE:1. UV: componenta UV a luminii albe mor in 10 min2. caldura umeda: fierbere, autoclavare ( timp raportat la gradul de infectare), 2 min prin fierbere, 3. substante antiseptice: formol la 50 grade, cloramina 5-10%, lizol, detergenti cationici, clorura de var20%,4. medicamente antituberculoase ( bactericide ).

  • DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGICPRODUSUL PATOLOGIC: 1. EXPECTORATIA( sputa, saliva):A. Recoltarea corecta: recipiente speciale, identitate,Dimineata, a jeun, inainte de mancare, toaleta, inainte de inceperea tratamentuluiSpontan: tuse provocare a tusei: aerosoli, spalatura bronsica, iritatia faringe, ef.fizic cu glota inchisa,Dirijat: endoscopie bronsica, sondaj gastric matinal,Se recolteaza cel putin 3 esantioane din produsul patologic ( 10-12), in zile consecutiv,

  • Produsul patologic2.Urina de dimineata3.Sperma sau sange menstrual sau sange bioptic dupa chiuretaj4.Lichid pleural 5.LCR6. Aspirat de maduva osoasa7. Lichid ascitic, pericardic8. Fragmente de peritoneu, intestin , ganglioni

  • DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC2. Transportul si prelucrarea: cat mai rapid ( pastrare la +4C, max.5 zile, transport in cutii spaciale-lemn, metal) in laboratoare dotate in acest sens,Decontaminare cu fosfat trisodic15%, antibiotice cu spectru larg

    EVIDENTIEREA M.T. SE FACE PRIN: metode clasice (ex.M direct, dezvoltarea pe mediile de cultura, inocularea la animalul de laborator), metode moderne de evidentiere a M.t.

  • DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGICEXAMENUL MICROSCOPIC DIRECT:Metoda simpla, rapida, ieftina, usor repetabila,fara aparatura sofisticata si personal superspecializatDESCOPARA RAPID MARII ELIMINATORI DE B: criterii ptr. Inceperea traatmentului, izolarea bolnavului,Controlul sterilitatiiexpectoratieiMetode: coloratia Ziehln Neelsen ( fuxina fenicata la cald, flurocromi la rece),Sensibilitatea metodei creste prin: concentrarea produsului patologic ( centrifugare, flotatie), omogenizare ( fluidificare cu NaOH), Limite: sensibilitate (nr. mare de bacili 5.000-10.000pe ml ),Nu ofera inf. asupra viabilitatii bacililor, identitatii, sensibiltatii la medic.antitub, Interpretarea rezultatelor.

  • Examenul microscopicSe bazeaza pe proprietatea comuna tuturor speciilor de mycobacterium-acidoalcoolorezistentaIn celula patrund greu coloranti ( se folosesc mordanti sau caldura), dar odata intrati pot fi greu de extra cu ajutorul acizilor, alcoolului si a altor substante de decolorareBAAR este o rezistenta la decolorarepersista si la cadavrele de baciliPoate disparea prin procese enzimatice, tratamente tuberculostatice, UV

  • METODA ZIEHL-NEELSENColorarea la cald a frotiului cu fuxina fenicataDecolorare cu solutie alcoolica de acid clorhidricRecolorare cu sol de albastru de metilen(verde malachit, acid picric)Bacili rosii, subtiri, incurbati pe fond albastru (verde sau galben)Tehnica Margineanu coloreaza la rece folosind xilol amestecat cu fuxina fenicata

  • Tehnica cu auramina-rodaminaExamenul microscopic in lumina fluorescentaColorare la rece cu ajutorul fluorocromilor ( auramina sau rodamina)Decolorare cu solutie alcoolica de acid clorhidricRecolorare cu permmmanganat de potasiu pentru diminuarea fluorescentei nespecifeceExaminare cu obiectiv uscat, la microscop dotat cu examinare pentru fluorescenta la care se anexeaza sursa UV, in camera intunecata

  • Examinarea frotiurilorLa coloratiile obisnuite obiectiv de 100x si un ocular de 10x, in imersie cu ulei de cedruRezultatul examinariise exprima cantitativ9Nr de bacili pe 300, 100 sau 25 de campuri microscopice examinateBAAR/100 campuri-1-9 BAAR/100 camp BAAR 1+ -10-99b/100 campBAAR2+ -1-10b/100campBAAR3+ >10b/100 campuri

  • Examinarea frotiurilorIn fluorescenta permite

Click here to load reader

Embed Size (px)
Recommended