ŢŢŢeeennnttteeeaaa MMMaaarrriiiaaa

GGGHHHIIICCCIIITTTOOORRRIII PPPEEENNNTTTRRRUUU CCCEEEIII

MMMIIICCCIII

EEEdddiiitttuuurrraaa SSSfffââânnntttuuulll IIIeeerrraaarrrhhh NNNiiicccooolllaaaeee 222000111000

IIISSSBBBNNN 999777888---666000666---888111999333---000222---111

2

Cuprins pag Ghicitori despre om şi părţi ale omului 4 Ghicitori despre animale 6 Ghicitori despre fructe şi legume 12 Ghicitori despre plante 15 Ghicitori despre plante 20 Ghicitori cu numere 29 Ghicitori cu anotimpuri 31

3

Introducere

Ghicitorile sunt un mijloc distractiv prin care copiii descoperă lumea. Ghicitorile stimulează şi exersează capacităţile de analiză, sinteză, comparaţie, descrierea şi evaluarea; stimulează şi exersează inteligenţele multiple; dezvoltă spiritul de observaţie, atenţia, limbajul, cooperarea, spiritul de echipă, toleranţa. Reprezintă un fel de joc colectiv numit să pună la încercare isteţimea şi abilitatea minţii. Implicit, ghicitorile devin o probă în riturile de iniţiere sau de încercare, un examen nu numai al iscusinţei, ci şi al cunoştinţelor. Deşi ca intenţie directă sunt un joc pur, ghicitorile nu rămân străine de stările afective ale omului, de atitudinea lui faţă de viaţă, faţă de lume. Folosite în activităţile cu preşcolarii, acestea dezvoltă imaginaţia şi gândirea copiilor, dar ajută şi la dezvoltarea şi îmbogăţirea limbajului acestora.

4

Ghicitori despre om şi părţi ale omului

Ce fuge mai repede decât toate? (gândul)

Ce nu poţi cântări? (mintea)

El e sus, are şi ochi Nas şi gură de- l deochi. (capul)

Ce apă este în lume Fără nisip? (lacrima)

Am o râşnicioară Toata ziua râşneşte Şi noaptea se odihneste. (gura)

Am un ciocănaş de piele Cu două găurele. (nasul)

Bate fără încetare, Începând de la născare; Iar când ceasul a sosit, Atunci şi ea a tăcut. (inima)

Am două ape-aprinse, Sub două paturi întinse.

5

Ghici ce sunt? (ochii)

Am două surori gemene Ce dorm în picioare. (sprâncenele)

Ce şade în apă Şi tot se adapă, Omul îmbătrâneşte, Ea nu putrezeşte. (limba)

Nu e laie, Nici bălaie, Nu e brici, Ca briciul taie. (limba)

Cinci pitici Cinci voinici... Cât îi vezi de mititei, Faci cu ei Tot ce vrei. Scrii, Joci mingea, Împleteşti, Palate construieşti. (degetele)

6

Ghicitori despre animale

Şoricel cu aripioare Poartă numele de floare. (liliacul)

Voinicel cu cornişoare Umblă cu casa-n spinare. (melcul)

E bun dobitoc Foarte încăpăţânat Urechi lungi, Minte nu are, Are cruce pe spinare. (măgarul)

Cine şade în cuibar Ca un cocoloş de var? (oul)

Ea este bună la toate, Ne dă carne, ne dă lapte, Iar viţeii mititei, Se numesc copiii ei. (vaca)

Are-o coadă înfoiată, Hoaţa este şi şireată Dar e vai de coada ei Când dă peste ea Grivei. (vulpea)

7

O sportivă cu renume Umblă-n pomi după alune. (veveriţa)

Tuş ghiduş, coadă roşcată Peste cetini aruncată. (veveriţa)

Cât e vara - cucurigu! Cucurigu - când dă frigu! Cine-i frate dumnealui? Cum îl cheamă? Poti să-mi spui? (cocoşul)

În aer ramurile-şi are Acest trofeu de vânătoare. (cerbul)

Am trup, dar n-am corp; Am gât, dar n-am cap; Am mâneci, dar n-am mâini. (cămaşa)

Mândru, înalt şi frumos, La ochi este luminos; Urechi are, coarne n-are Şi te poartă în spinare. (calul)

Barbă are, Popă nu-i Coarne are,

8

Vacă nu-i (capra)

Am un dorobant Şi e pus în lanţ (câinele)

Animalele din casă Umblă pe sub masă Când se întâlnesc Rău se ciondănesc (câinele şi pisica)

La cap pieptene Şi la coadă secere La grumaz coş cu grăunte. (cocoşul)

Am o pasăre rotată Stă cu coada- nvolburată Şi te-aleargă în curtea toată. (curcanul)

Cine umblă mult prin lume Şi tot se strigă pe nume? (cucul)

Către soare se avântă Dimineaţa-n zori şi cântă. (ciocârlia)

9

Animal cu trup ţărcat Şi cu gât nemăsurat! (girafa)

O şopârlă de cinci cozi, Hai, ghiceşte-o dacă poţi (crocodilul)

Are-un ac micuţ şi fin, Zboară lin din floare-n floare, Acul este cu venin Iar polenu-i pe picioare. (albina)

Parcă-i un curcan golaş Şi fricos şi uriaş! (struţul)

Are zeci de ace groase Dar nu ţese nici nu coase. (ariciul)

Animal cu chip de om Ţopăie din pom în pom! (maimuţa)

Atunci când sunt în ogradă Ga, ga, ga se iau la sfadă Iar când sunt pe lângă lac Baie întruna fac. (gâştele)

10

Jupâneasa durdulie Cu rochiţa cenuşie Lucrată din pene lucii, Caută pe lac papucii. (gâsca)

Vine fuga pe cărare Culegând la pietrişoare. (găina)

Cine cântă toata vara Prin fâneţe cu chitara? (greierele)

La deal repede şi fără ocol, Iar la vale rostogol. (iepurele)

Urecheat cu haine sure Stă pe câmp şi în pădure. (iepurele)

Poate fi un şoricel Însă are aripioare Zboară noaptea-n chip şi fel Purtând numele de floare. (liliacul)

Sunt mititel şi drăcuşor Şi mă hrănesc cu sânge de om. (ţânţarul)

11

Are dânsul şi picioare Dar e-obişnuit să zboare; Tin, tin, tin şi pişcătura... Cine-i obrăznicătura? (ţânţarul)

Vara umblu după miere, Iarna dorm să prind putere. (ursul)

În cojoc întors pe dos Mormăind morocănos, Umblă pustnic prin pădure După miere, după mure. (ursul)

Cred că macu-i place tare Zilnic cere-n gura mare Dup- atâta mac-mac-mac Pleacă să înnoate-n lac. (raţa)

Zboară-n sus, Zboară-n jos, Neagră este De la coadă până la cioc. (rândunica)

Mică, dar voinică, În spate ridică Sacul cu povara, Să-l ducă la moară. (furnica)

12

Ghicitori despre fructe şi legume

Soarele o coace, Mâna o rupe; Piciorul o calcă, Gura o bea. (strugurele - viţa de vie)

Fetisoara Cu rochiţă rosioară, Când prind a te dezbraca N-am de ce mă bucura Că încep a lăcrima.

(ceapa)

Cine se-ngraşă legat? (dovleacul)

Frunze n-are, Nu-i nici floare. În păduri şi pe ogor,

Prin grădini şi-n deal la vie Stă mereu într-un picior. (ciuperca)

13

În grădina lui Pandele E un pom plin cu mărgele, La culoare-s roşii toate Cu codiţe-mperecheate. (cireşele)

Am cămăşi nenumărate Le port pe toate îmbrăcate. (varza)

Ce-i roşu, măr nu-i; Creşte-n pământ, ceapă nu-i? (sfecla)

Alba păsăruică, Pe arac se urcă;

N-are aripioare, N-are nici picioare. (fasolea)

14

Şade moşul în cămară Cu mustăţile afară.

(morcovul)

15

Ghicitori despre plante

Cupe albe sângerii, Stau pe lujere înfipte, Parc-ar fi nişte făclii! Hei, ghiceşte-le, de şti! (lalelele)

Frunze n-are, Nu-i nici floare. În păduri şi pe ogor, Prin grădini şi-n deal la vie Stă mereu într-un picior. (ciuperca)

Iarna-n frig, vara la soare, Neschimbat e la culoare! (bradul)

După ploaie, la plimbare, Cu umbrele mici... de soare! (ciupercile)

Chiar de-şi trece vara toată Sub al său cojoc ţepos, Toamna când am luat- o jos, Minunat e de bronzată. (castana)

16

Ce buruiană când o atingi, Îţi face numai băşici? ( urzica)

Ce trăieşte după moarte Şi-altul vrea ca s-o tot poarte? (floarea)

Care floare Parcă-i soare? (floarea- soarelui)

O mie de frăţiori, O mie de dinţisori Stau înfipţi câte şi-o mie Într-un fund de farfurie. (floarea- soarelui)

Ce cade-n apă Şi nu face stropi? (frunza)

Clopoţel mititel Cine sună lin din el? Nimeni! Nimeni! Numai vântul, Clătinându-l, legănându-l, Dă de veste-n toată ţara Că soseşte primăvara. (ghiocelul)

Voinicul cu haină albă Iese primul din zăpadă. (ghiocelul)

17

Am cămăşi nenumărate Le port pe toate îmbrăcate. (varza)

Ce-i mândru la sat Si bun la mâncat? (grâul)

De aici şi până la munte Numai paturi aşternute. (holdele)

Patru fraţi îngemănaţi Într-un cojoc îmbrăcaţi. (miezul de nucă)

Şade moşul în cămară Cu mustăţile afară. (morcovul)

Înalt cât casa, Verde ca mătasea, Dulce ca mierea Amar ca fierea. (nucul)

Eu am patru fraţi Într-un cojoc băgaţi (nuca)

18

Ce-i din lumea mare-adus Şi la mare masă pus? (piperul)

Cine se naşte-nfăşat? (porumbul)

Stă burtosul pe câmpie Năsturei în el o mie. (porumbul)

Toamna te nutreşte Iarna te-ncălzeşte, Poftim de ghiceşte. (pomul)

Zeci de umbreluţe mici, S-au unit să fac-o floare, Dar trecu vântul pe-aici Şi le risipi în zare. (păpădia)

Ascuns în cămaşă verde, Miezul de foc nu se vede. Când mănânci o feliuţă, Parcă sufli-n muzicuţă. (pepenele)

Face fructele negre Gheare are, Verde este,

19

Şi-n pădure el trăieşte. (rugul)

Trupu-i este ţeavă-naltă, Creşte numai unde-i baltă; Iar în vârf are un spic Ca o coadă de pistic! (stuful)

Cu cămaşa foi şi cline, Cămările toate pline, Toamna sunt de recoltat Şi hambare de- ocupat. (Ştiuletele)

Printre mulţi stejari e unul Gros şi multisecular, Îl iubim precum străbunii Şi-l numim cu drag.... (gorunul)

După deal, dintr-un tezaur Au ţâşnit săgeţi de aur. (grâul)

20

Ghicitori despre obiecte

Pe bătrâni îi sprijinesc, Pe călători întovărăşesc, Pe cei răi îi pedepsesc. (bastonul)

Zi şi noapte, Stau de pază; N-am picioare Şi tot umblu; N-am nici mână Şi tot bat. (ceasul)

Am o raţă Fără viaţă, Trece apa cât de mare, Ba te duce şi-n spinare. (barca)

Slăbănoaga fânu-l strânge, Iar colţata-n urmă-l strânge! (coasa şi grebla)

N-are mâini şi totuşi bate, Bate-ntruna zi şi noapte. Şade oriunde l-ai pune De-l priveşti timpul îţi spune. (ceasul)

21

Bucăţică de cărbune, Cu veşmânt de lemn, Pe hârtie lasă urme Scriind orice semn. (creionul)

Nu sunt carte, dar am foi Pregătite pentru voi Cu linii sau pătrăţele Să puteţi scrie pe ele. (caietul)

Scurtă, groasă, un-te duci? Ars în fund, ce-ai să mă-ntrebi? Unde eu mă duc, Tot ţie-ţi aduc. (ceaunul şi cofa)

Are foi şi nu e pom, Îti vorbeşte ca un om Şi cu cât o îndrăgeşti Tot mai mult o foloseşti. (cartea)

Ticăie la capul tău Şi te trezeşte mereu (ceasul)

Are foi şi scoarţă Dar nu e copac, Cine-o înţelege

22

Minte are-n cap. (cartea)

Din pământ mă nasc, În apă mor, În aer mă veştejesc, Şi la foc mă veştejesc. (cărămida)

Am o fetiţă Sărutată de toţi pe guriţă. (cana)

Retevei rotund Strânge păru-n fund. (căciula)

Încârligat şi-ntortocheat Şi de urechi e agăţat. (cercelul)

Am o frunza care te omoară. (cuţitul)

Bunicuţul de la ţară, Are un prieten bun Bate cu el multe cuie, Face gardul de la drum. (ciocanul)

Cine bate şi nu e bătut? (ceasornicul)

23

Cine, zi şi noapte, tutun fumează Şi nu se mai satură? (coşul)

Şade mosul sub uluc Şi fumează din ciubuc; Apoi, după ce-a fumat, Îl hrănesc cu aluat. (cuptorul)

Moşneguţ cu pielea goală Ţine vinul de năvală. (dopul)

Albă şi suleimenită Când urâtă, când iubită; Vara nu vor să mă vadă, Iarna toţi mă-mbrăţişează. (soba)

Am o lună cu mâner, Am furat-o de pe cer; Străluceşte ca o văpaie Şi mănâncă numai paie. (secera)

Ce-i mai înalt decât calul Şi mai mic decât porcul? (şaua)

E făcut de muncitori Şi trăieşte pe ogor; Toată ziua el munceşte,

24

Urlă de te-nebuneşte. (tractorul)

Toată ziua: cica - cioca; Vine seara boca - boca. (toporul)

Am o trasură mare, La vale fuge tare, La şes înnebuneşte La deal gâfăieşte. (trenul)

În pădure naşte, În pădure creşte, Vine-acasă şi horeşte. (fluierul)

Lumina prin ce trece Şi nu se opreşte? (geamul)

Zece-o bat să intre-n plasă Unu-o prinde şi n-o lasă. (mingea de fotbal)

E rotundă, colorată Şi copiii nu-i rezistă, Fără ea, ora de sport, Ar fi ora cea mai tristă. (mingea)

25

Multi sportivi o îndrăgesc; De ce oare o lovesc? (mingea)

Ce se frânge Şi se strânge Şi se bagă-n buzunar? (metrul)

Patru picioare are, Dar să le mişte Nu e în stare. (masa)

Am o gaină pestriţă Şi la coadă ferfenită. (matura)

Ce e mai dulce şi mai dulce Şi prin bâzâit se-aduce? (mierea)

Ce umblă viaţa toată Şi drumul nu-l trece niciodată? (moara)

Ce are forma unei mâini Şi tot nu-i mână? (mănuşa)

Din pământ mă născui În lume trăii Şi când murii

26

În gunoi mă pomenii. (oala de lut)

N-are limbă şi nici gură, Şi arată orice făptură. (oglinda)

Cât am trăit Pe foc m-ai fript, Iar după ce-am murit Pe drum m-ai azvârlit. (oala)

Ce-i gata Şi tot trebuie gătit? (patul)

Ciupercă uscată În cui agăţată. (pălăria)

Cine are dinţi mulţi Şi nu poate muşca? (pieptenele)

Ce fiară cu limba lamă Şi cu spatele dărâmă? (plugul)

Ce n-are suflet Şi suflet fură? (puşca)

27

Peste ape, prins în scoabe, Şade moşu-n patru labe , Şi cum stă aşa plecat Eu trec apa pe uscat. (podul)

Cine are pene Şi nu zboară? (perna)

Nici în casă nici afară Talpa mea e drum de ţară. (pragul)

În pădure născui, În pădure crescui, Acasă m-au adus, Călcătoarea satului m-au pus. (puntea)

Am o cutie Ca o colivie Şi cântă la nebunie. (radioul)

Am picioare dar nu merg, Oboseala o-nţeleg. (scaunul)

Nu-i fierbinte, Dar usucă. (sugativa)

28

Ţin cerneala-n rezervor Ca să poţi scrie uşor. (stiloul)

Mănâncă toată ziua Şi tot flămândă rămâne. (soba)

Şi afară şi în casă, Ghici ce e? ( uşa )

Ineluş rupt Scoate peştii de pe fund. (undiţa)

29

Ghicitori cu numere

Cine-mi spune dintr-o dată Câte colţuri are-o roată (zero)

Roaba care-o împingi întruna Câte roţi ea are? (una)

Cartea ce-o păstrezi ca nouă Câte scoarţe are? (două)

Tricicleta lui Andrei Câte roţi învârte? (trei)

Fluturaşul cel plăpând Câte aripi o fi având? (patru)

În mănuşă sau ciorap Câte degete încap? (cinci)

Câte, câte mici picioare Harnica albină are? (şase)

30

Câte stele lucitoare Strălucesc în Carul Mare? (şapte)

Câte colţuri în total Are micul tău penar? (opt)

Numără pe îndelete Roţile a trei triciclete (nouă)

Degetele, buni frăţâni Câte-s la-amândouă mâini? (zece)

extras din Poezia „Numerele” de Ştefan Fătulescu

31

Ghicitori cu anotimpuri

Parc-ar fi nişte petale, Ori steluţe ce dansează Norii le presară iarna Şi pe gene ţi le aşează. (fulgii de nea)

Cine vine cu steluţe Albe-n frunte Dinspre munte? (iarna)

A venit baba din munţi Peste râuri făcând punţi Şi a prins spunând poveşti Flori de gheaţă la fereşti. (iarna)

Ce zboară pe sus Şi nu-l vezi? (vântul)

32