Treptele ierarhiei sacramentale

în Biserica primară- o perspectivă a Noului Testament -

Pr. Prof. Stelian TOFANĂ

Preliminarii

După Înălțare

- creștinii împărțiți în: Apostoli și Frați (F Ap 1:15)

- misiunea Apostolilor – vestirea Evangheliei în toată lumea (Mt 28:19-20)

- Apostolatul celor 12 (prin însăși natura lui) nu putea dăinui

• Apostolii au rânduit slujitori în Biserică:

3 trepte

- episcopi

- preoți

- diaconi

Hirotonirea – din primele zile ale Bisericii (FAp

6)

Terminologia treptelor ierarhice

• Numirile slujitorilor bisericești, în epoca

apostolică, erau diferite.

• Ele arătau:

– Locul pe care îl ocupă în rândul creștinilor

– Lucrarea religioasă

– Îndatoririle lor

• 1Tes 5:12 – creștinii îndemnați să-i

cinstească pe slujitori:

”pe cei ce se ostenesc între voi (ηοὺρ

κοπιῶνηαρ ἐν ὑμῖν) și stau în fruntea voastră

(πποϊζηαμένοςρ ὑμῶν) în Domnul și vă

povățuiesc pe voi (νοςθεηοῦνηαρ ὑμᾶρ)”

- între harismatici – numai πποϊζηαμένορ –

întâistătător (Rom 12:8)

– nu s-a păstrat ca termen tehnic

- ἡγοςμένορ

• Evr 13:7

”Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri (Μνημονεύεηε ηῶν ἡγοςμένων ὑμῶν), cei ce v’au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu; la a căror săvârşire luând seama, urmaţi-le credinţa”

13: 17

”Ascultaţi de mai-marii voştri (Πείθεζθε ηοῖρ ἡγοςμένοιρ ὑμῶν) şi supuneţi-vă lor, că ei priveghează pentru sufletele voastre, ca unii ce au să dea seamă de ele”

13: 24

”Îmbrăţişaţi-i pe toţi mai-marii voştri şi pe toţi

sfinţii (Αζπάζαζθε πάνηαρ ηοὺρ ἡγοςμένοςρ

ὑμῶν, καὶ πάνηαρ ηοὺρ ἁγίοςρ)”

– Folosit ca nume care desemna o categorie și

din conducătorii societății - nu s-a păstrat ca

termen tehnic pt. slujitorii Bisericii-

termenul - presbÚteroj – rămâne – (comp. de la pršsbuj)

– mai înaintat în vârstă

- căpetenie, mai mare în popor -presbÚteroi

- gerous…a Spartei

- Senatus – Roma

Primii creștini au împrumutat termenul presbÚteroj de la evrei

În V.T. - Oƒ presbÚteroi - formau o adunare a

mai marilor poporului care luau parte la

cârmuirea statului

- în număr de 70 (Ieș 24:1; Num 11:16-17. 24-

25) alături de leviți, conducătorii semințiilor,

cărturari (Deut 31:28)

- pe vremea lui Iisus ”presbiterii” alcătuiau

Sinedriul împreună cu arhiereii și cărturarii

- în Sinedriu - erau reprezentanții poporului

În V.T – presbiterii – instituirea lor – caracter

sacru

Num 11: 16-17.24-25

”Atunci Domnul a zis către Moise: Adu-mi

șaptezeci de bărbați, dintre bătrânii lui Israel(avpo. tw/n presbute,rwn Israhl), pe care-i știi tu că sunt căpetenii poporului și supraveghetorii lui, și

du-i la cortul adunării ca să stea cu tine acolo.

Că mă voi pogorî acolo și voi vorbi cu tine și voi

lua din duhul, care este peste tine și voi pune

peste ei, ca să ducă ei cu tine sarcina poporului

și să nu o duci numai tu singur...

Atunci a ieșit Moise și a spus poporului

cuvintele Domnului, a adunat șaptezeci de

bărbați dintre bătrânii poporului și i-a pus

împrejurul cortului. Și s-a pogorât Domnul în

nor și a vorbit cu el, și a luat din duhul care era

peste el și a pus peste cei șaptezeci de bărbați

căpetenii. Îndată însă cum s-a odihnit duhul

peste ei au început a prooroci, dar apoi au

încetat.”

Așadar, în Vechiul Testament această categorie a ”bătrânilor” era mult deosebită de restul bătrânilor poporului:

- nu numai prin actul prezenței Duhului în alegerea și instituirea lor,

- ci și prin manifestarea Duhului în harisma proorociei.

- Aici trebuie văzute motivele pentru care i-au determinat pe primii creștini să dea cârmuitorilor lor bisericești numele de ”presbiteri”

• Termenul ƒereÚj a fost evitat de creștini – termen

tehnic pentru:

- preotul VT (Mt 8:4; 12:4-5; Lc 1:5; 5:14; In 1:19)

- preotul păgân (FAp 14:13)

În Evrei - Iisus e numit ”arhiereu” (2:27; 3:1; 4:14

etc.) – o preoție superioară

- pt. ”bătrân” – grecii au folosit termenul de gšrwn –

nu apare niciodată ca termen tehnic pt. slujitori

• 1Pt 1:1 – ”Petru, apostol al lui Iisus Hristos...”

• 1Pt 5:1 – ”Pe cei dintre voi care sunt preoţi îi

îndemn eu, cel împreună-preot şi martor al

patimilor lui Hristos şi părtaş al slavei ce va

să se descopere”

Apostol

Petru

prezbiter

- termenul “prezbiter” = funcția sfințitoare

Iac 5:14-15:

”Este cineva’ntre voi bolnav?: să-i cheme pe

preoţii Bisericii, şi ei să se roage pentru el,

ungându-l cu untdelemn în numele Domnului;

şi rugăciunea credinţei îl va mântui pe cel

bolnav, şi Domnul îl va ridica; şi de va fi făcut

păcate, i se vor ierta”

- accentuată latura sfințitoare a preoției

• F. Ap. 15:23-29 - Sinodul Apostolic – Ierusalim (49-50)

Ap Pavel și Barnaba întâmpinați la Ierusalim de către:

- Biserică (creștini)

- Apostoli

- prezbiteri = preoți – membri ai ierarhiei sacramentale

Iacob, ”Fratele Domnului” nu putea fi trecut în:

- rândul Apostolilor că nu a fost Apostol

- fraților pentru că creștinii erau împărțiți în:Apostoli, prezbiteri și frați (¢delfo…) – între prezbiteri

F Ap 16:4 – ” Şi când treceau ei prin cetăţi, le

învăţau să păzească hotărârile rânduite de

apostolii şi de preoţii din Ierusalim”

- preoții = membri ai ierarhiei bisericești

sacramentale

- hotârârea lor – autoritate supremă

canonică

1. Treapta Preoților

• F.Ap. 11,30

- Prima oară unde se vorbește despre preoți = slujitori bisericești, în treapta a doua a ierarhiei (ajutoare din Antiohia la Ierusalim – foametea din anii 43-44)

”Iar ucenicii au hotărât ca fiecare dintre ei, după putere, să trimită spre ajutorare fraţilor care locuiau în Iudeea; ceea ce au şi făcut, trimiţându-le preoţilor prin mâna lui Barnaba şi a lui Saul.”

Unde sunt apostolii?

- propovăduire?

Puteau fi diaconii numiți preoți?

- Nu. Canonul IV Apostolic

– interzice diaconilor primirea de daruri pt. Biserică

- chivernisirea bunurilor - numai ca ajutători ai preoților

Concluzia: textul referire la preoți – a II-a treaptă

F.Ap. 21,17-18

„Şi sosind noi la Ierusalim, fraţii ne-au primit cu

bucurie. Iar a doua zi, Pavel a mers cu noi la

Iacob; şi au venit acolo toţi preoţii”.

- Iacob apare – înconjurat de preoții cetății

Iac.5,14 – aceeași însemnare

1Pet 5,1-4 – Petru și Apostol și prezbiter

F.Ap. 14,23

”Şi hirotonindu-le preoţi în fiecare

Biserică,rugându-se cu postiri, i-au încredinţat

Domnului în Care crezuseră”.

- prima călătorie misionară – Listra, Iconiu,

Antiohia Pisidiei

- aceștia nu erau:

- nici diaconi – nu erau numiți

niciodată prezbiteri

- nici Apostoli – comunități mici

F.Ap. 20,17.28

”Şi trimiţând din Milet la Efes, i-a adunat la el pe

preoţii Bisericii... Drept aceea, luaţi aminte la

voi înşivă şi la toată turma în care Duhul Sfânt

v’a pus pe voi episcopi, ca să păstoriţi Biserica

lui Dumnezeu, pe care El a câştigat-o cu însuşi

sângele Său”.

- preoți – latura sacramentală a misiunii

- episcopi – activitatea de păstorie

Filip. 1,1

”Pavel şi Timotei, slujitori ai lui Hristos Iisus, tuturor sfinţilorîntru Hristos Iisus care sunt în Filipi împreună cu episcopii şi diaconii (lor)”.

În cazul de faţă, cuvântul episcopi (de la epískopos = supraveghetor, protector) îi desemnează pe preoţii de vază (presbiterii hirotoniţi în treapta preoţiei) care aveau menirea de a conduce comunitatea (vezi şi 1 Tim 3, 1); din rândul lor vor fi recrutaţi episcopii propriu-zişi, pe măsură ce apostolii vor simţi nevoia unor succesori direcţi. Acesta este primul text care atestă limpede existenţa celor două trepte harice în Biserica primară: preoţi şi diaconi.

- Sf. Ioan Hrisotom –

”...atunci încă aveau nume comune, episcopul chemându-se și diacon...și preot; și preotul se numea episcop...„ (PG 82,560)

1Tim 5,17

”Preoţii care cârmuiesc bine să se

învrednicească de îndoită cinste, mai ales cei

ce se ostenesc cu cuvântul şi cu învăţătura”.

- latura kerigmatică – numai de preoți

1Tim 5,19-20

”Pâră împotriva preotului să nu primeşti, fără

numai de la doi sau trei martori. Pe cei ce

păcătuiesc mustră-i de faţă cu toţi, pentru ca şi

ceilalţi să aibă teamă”.

1Tim 3,1-11 – calitățile ”episcopului”

”Trebuie însă ca episcopul să fie fără prihană, bărbat al unei singure femei, veghetor asupră-şi, măsurat, cuviincios, primitor de străini, destoinic să-i înveţe pe alţii, nu beţiv, nu bătăuş, ci potolit, nu certăreţ, nu iubitor de argint, 4 bine chivernisindu-şi casa lui, avându-şi copiii ascultători cu toată bunăcuviinţa, că dacă cineva nu ştie să-şi rânduiască propria sa casă, cum va purta grijă de Biserica lui Dumnezeu? —; să nu fie de curând botezat, ca nu cumva, orbit de trufie, să cadă în osânda diavolului. Dar trebuie să aibă mărturie bună de la cei din afară, ca nu cumva să cadă în ocară şi’n cursa diavolului”.

Celibatul episcopilor, recrutaţi dintre călugări, e o practică mai târzie a Bisericii, încă necunoscută în vremea lui Pavel; accentul cade pe monogamie şi pe căsătoria unică.

Tit 1,5-7

„Pentru aceasta te-am lăsat în Creta, ca să pui

rânduială în cele ce-au mai rămase şi ca’n

fiecare cetate să aşezi preoţi aşa cum ţi-am

poruncit eu”

- misiunea unui episcop – rânduirea preoților

- alegerea și hirotonirea după o anumită

rânduială

EPISCOPII

™p…skopoj = în lumea greacă = ocrotitor,

supraveghetor, observator, păzitor, purtător de grijă

- zeii – ocrotitori ai oamenilor – numiți episcopi

- bătrânii unei cetăți – episcopi

- demnitari ai statului – episcopi

- uneori acest nume dat și lui Dumnezeu

(Septuaginta) – Ier. 20,29

În N.T. – termenul episcop apare de de 5 ori:

1Pt 2,25; FAp 20,28; Filip 1,1; 1 Tim 3,2; Tit 1,7

- în toate aceste texte termenul nu apare cu

însemnarea restrânsă pe care o are astăzi

- termenul – interschimbabil cu cel de

presbiteros - sec. I

• Tradiția bisericească

- IACOB – fratele Domnului = primul episcop la Ierusalim (Eusebiu, Istoria Bisericească, II,23)

- Gal 1,17-19 – Ap. Pavel (3 ani de la convertire) – Iacob amintit imediat după Apostoli

- F Ap. 12,2.17 - Ap. Petru iese din închisoare și trimite veste lui Iacob (44 d.Hr)

- Gal 2,9 - Sinodul apostolic – anul 49 –

stâlpii Bisericii: Iacob, Petru și Ioan - Iacob

pomenit primul?

- FAp. 21,18 – Iacob (înconjurat de preoți)

întâmpină pe Apostolii misionari (58 d. Hr)

- Clement din Alexandria – Apostolii l-au rânduit

episcop pe Iacob, fratele Domnului (Eusebiu, Ist.

Bis. II,1)

- Fer. Ieronim – Iacob păstorește 33 de ani

(De viris ilustribus III.2)

TIT – episcop, grec de origine

- Tit 1,5 misiunea = să rânduiască preoți în cetăți:

” Pentru aceasta te-am lăsat în Creta, ca să pui

rânduială în cele ce-au mai rămase şi ca’n fiecare

cetate să aşezi preoţi aşa cum ţi-am poruncit eu”

- Eusebiu (Ist. Bis. III,4) – Tit = primul episcop al

Cretei

TIMOTEI – Listra Licaoniei, - tată grec, mama evreică (FAp 16,1)

- din a II-a călătorie îl însoțește pe Ap.Pavel până la sfârșitul vieții

- apare în adresa mai multuror epistole (2 Cor, Col, Filim)

- modul de adresare a Ap.Pavel = ca unui episcop (1Tim 3,1-16) – calitățile preotului (episcopului)

• Timotei – primul episcop al Efesului (Eusebiu,

Ist. Bis III,4)

– Diacon - 1Tim.1,6

”E pricina pentru care te îndemn să reînsufleţeşti

harul lui Dumnezeu care este în tine prin punerea

mâinilor mele”

Odată dăruit, harul lui Dumnezeu nu se stinge şi nu e

retras, dar poate deveni o existenţă latentă,

nelucrătoare, asemenea unui foc mocnit, prin

nepăsarea sau lenea celui ce-l posedă.

- Episcop – 1Tim 4,14

” Nu nesocoti harul care este întru tine, care ţi s’a dat prin profeţie cu punerea mâinilor preoţimii (toà

presbutšriou)”.

Termen generic pentru „colegiul preoţilor”, în care se

includ şi episcopii menţionaţi la 3, 2 şi urm. Mai

mult, din 2 Tim 1, 6 reiese că la hirotonia lui Timotei

a participat însuşi Pavel.

tÕ presbutšrion = adunarea cârmuitorilor

(presbiterilor) – ceata mai marilor preoților (I

Moisescu, Ierarhia bisericească, p. 21)

- Gal 2,2 – Iacob, Petru și Ioan = oƒ dokoàntej -

cei socotiți mari, cei ținuți în cinste deosebită

- Sa formeze ei tÕ presbutšrion ??? Petru s-a

numit presbuteroj și sun-presbuteroj (1 Pt 5,1.)

DiaconiiDi£konoj - diakon…a

• Sens profan

- a lucra în folosul altuia, a juta, a sluji cuiva

• V.T. – Septuaginta o singură dată -1 Mac 11,58 = ajutoare, daruri

• N.T.

- lucrarea îngerilor în raport cu Mântuitorul (Mt 4,11; Mc 1,13)

- lucrarea Mântuitorului în lume (Mt 20,28; Mc 10,45)

- diferite feluri de lucrare a slujitorilor bisericești (1Pt 4, 10-11; 2Cor 3,3; FAp 19,22; 6,2; 1 Tim 3,13)

• Cu timpul termenul și-a retrâns sfera noțiunii, limitându-se la denumirea slujitorilor unei singure trepte a ierarhiei bisericești

- Filip 1,1

”Pavel şi Timotei, slujitori ai lui Hristos Iisus, tuturor sfinţilor întru Hristos Iisus care sunt în Filipi împreună cu episcopii şi diaconii [lor]”

1Tim 3,8-10

”Diaconii, de asemenea, să fie cuviincioşi, nu vorbind în doi peri, nu dedaţi la vin mult, nu agonisitori de câştig ruşinos, 9 păstrând taina credinţei în cuget curat. 10 Dar şi aceştia să fie mai întâi puşi la încercare; apoi să fie făcuţi diaconi, dacă sunt fără prihană” = ridicarea în treaptă prin hirotonire

F Ap 6

- În Noul Testament nu există ştiri despre

hirotonirea celor dintâi diaconi, preoţi sau

episcopi

- hirotonirea celor 7 diaconi - prima hirotonire

consemnată, nu cei dintâi diaconi

- Elementele hirotoniei: rugăciunea şi

punerea mâinilor (6, 6).

• Din text nu reiese intenţia autorului Faptelor Apostolilor de a istorisi cele petrecute la hirotonirea celor dintâi diaconi:

1. După cum rezultă din cuvintele Apostolului Petru:

„ Nu este potrivit ca noi, lăsând cuvântul lui Dumnezeu, să slujim la mese” ( diakone‹n ta‹j trapšzaij – 6,2 ),

slujirea aceasta de toate zilele (tÁ diakon…a tÁ kaqhmer…nh ) era strâns legată de oaspeţele comuneale creştinilor numite agape, adică mese ale dragostei (¢g£ph)

- această slujire avea caracter religios, neputând fi

împlinită de simpli creştini

- Altfel, ar rămâne de neînţeles nu numai hirotonia celor

7, cu acel prilej, dar şi spusele Apostolilor că, în lipsa

altor slujitori la mese, lucrarea aceasta ar trebui

săvârşită de ei.

- dacă această slujire la agape nu putea fi împlinită

decât de membri ai ierahiei bisericeşti = aceştia au

existat încă din primele zile ale Bisericii, când agapa

constituia unul din principalele acte religioase zilnice

ale creştinilor.

2. Evreii nu priveau cu ochi buni, nu numai pe

păgânii convertiţi, dar nici pe fraţii lor, aşa

numiţii elenişti, care trăiau în diasporă şi

vorbeau limba greacă.

- este greu de admis ca evreii să nu se fi

ridicat împotriva rânduirii celor dintâi diaconi

numai dintre elenişti - şase, din cei şapte,

erau elenişti; Nicolae, prozelit din Antiohia,

fusese păgân cândva.

3. Însăşi necesitatea împlinirii cerinţelor religioase ale creştinilor, în comunitatea lor, atât de numeroasă, la Ierusalim, îndată după pogorârea Sf. Duh, implică existenţa slujitorilor bisericeşti într-o vreme anterioară momentului la care se referă F. Ap. 6, 1-6.

- Apostolii nu slujeau la mese, pentru că dacă ar fi slujit, nu era cu putinţă ca ei să fi trecut cu vederea văduvele eleniştilor.

- Luca arată că, nu împotriva Apostolilor, ci împotriva Evreilor, au făcut cârtire eleniştii.

– Cine erau aceşti Evrei ?

• Nu puteau fi alţii, decât cei care ajutau pe preoţi ™n tÁ diakon…a tÁ kaqhmer…nh

• Aşadar, erau diaconii hirotoniţi din rândul

evreilor trecuţi la creştinism.

4. Existenţa diaconilor evrei, înainte de cea a

hirotonirii eleniştilor, se sprijină şi pe alte mărturii mai

vechi.

- în Codicele D ( Bezae Cantabrigiensis ) din sec.

V –VI,

- la sfârşitul versetului 1 din cap. 6, după expresia pareqewroànto (trecute cu vederea) ™n tÁ diakon…a tÁ

kaqhmer…nh aƒ cÁrai ¡utîn (văduvele lor), există

următoarea întregire:

- ˜n tÁ diakon…a tîn Ebra…wn, - văduvele eleniste

erau trecute cu vederea de către evrei.

”Diaconițele” în Biserica veche

- începutul istoriei lor – Rom 16,1-2

”V-o încredinţez pe Febe, sora noastră,care

este diaconiţă a Bisericii din Chenhreea, ca s’o

primiţi în Domnul (πποζδέξηζθε ἐν κςπίῳ), cu

vrednicia cuvenită sfinţilor (ἀξίωρ τῶν ἁγίων),

şi să-i fiţi de ajutor în orice lucru ar avea nevoie

din partea voastră. Că şi ea multora le-a fost de

ajutor, şi mie însumi”.

• Febe n-a făcut parte din ierarhia bisericească, prin hirotonie. Rezultă din:

1 - recomandată numai ca pe o creștină = cu vrednicia cuvenită sfinţilor -ἀξίωρ τῶν ἁγίων - Rom 16,2

2 - Timotei recomandat ca un slujitor bisericesc - 1Cor 16,10-11

”Iar de va veni Timotei, vedeţi să fie la voi fără teamă; că lucrul Domnului îl lucrează ca şi mine (τὸ γὰπ ἔπγον κςπίος ἐπγάζεται ὡρ κἀγώ). Nimeni deci să nu-l dispreţuiască..”

3 - I Tim 3,11

”Femeile (Γςναῖκαρ ὡζαύηωρ ζεμνάρ...), de asemenea, să fie veghetoare asupră-le, nu clevetitoare, cumpătate, credincioase întru toate”

- în scopul de a ține femeia cât mai departe de ierarhia bisericească unele ediții românești au expresia ”femeile lor” – incorect

- niciunul din manuscrisele vechi nu conține formula ”Γυναῖκας ¢utîn

Concluzia – Biserica veche nu a avut femei diaconițe hirotonite

Preotia universala

- 1Petru 2,9-10

“Dar voi sunteţi seminţie aleasă, preoţie

împărătească, neam sfânt, popor agonisit de

Dumnezeu ca să vestiţi în lume bunătăţile Celui

ce v’a chemat din întuneric la lumina Sa cea

minunată, 10 voi, cei ce odinioară nu eraţi

popor dar care acum sunteţi poporul lui

Dumnezeu; voi, cei ce odinioară nu aveaţi parte

de milă, dar care acum sunteţi miluiţi”.

about:VBA:60:2:10

• 1 Petru 5,1-4

“Pe cei dintre voi care sunt preoţi îi îndemn eu, cel împreună-preot şi martor al patimilor lui Hristos şi părtaş al slavei ce va să se descopere: 2 Păstoriţi turma lui Dumnezeu ce vi s’a dat în seamă, veghind asupra ei nu de nevoie, ci de bunăvoie, după Dumnezeu, nu pentru câştig ruşinos, ci din tragere de inimă, 3 nu ca şi cum aţi fi stăpânii celor ce v’au căzut la sorţi, ci voi făcându-vă pilde ale turmei. 4 Iar când Se va arăta Mai-Marele păstorilor, veţi primi cununa cea neveştejită a măririi”.

voi

- 2 notiuni pt crestini

turma

- preotii

about:VBA:60:5:2about:VBA:60:5:3about:VBA:60:5:4