Tratamentul de Recuperare Bft Al Rahitismulu (1)

7/26/2019 Tratamentul de Recuperare Bft Al Rahitismulu (1)

1/74

MINISTERUL EDUCA IEI NA IONALE I CERCETRII TIIN IFICE

COALA POSTLICEAL SANITAR

CENTRUL DE STUDII EUROPENE BUCURE TI

PROIECT DE ABSOLVIRE

DOMENIUL: SNTATE I ASISTEN PEDAGOGIC

CALIFICAREA PROFESIONAL: ASISTENT MEDICAL DE BFKT IRECUPERARE

COORDONATOR:

Prof. TNASE-RADU NICU OR

ABSOLVENT:

.........................................................


2/74

BUCURE TI

20!

MINISTERUL EDUCA IEI NA IONALE I CERCETRII TIIN IFICE

COALA POSTLICEAL SANITAR

CENTRUL DE STUDII EUROPENE BUCURE TI

TEM PROIECT


3/74

.............................................................................

CUPRINS

Ar"#$%&'

CAP. I No'(#&( )% *&*'o$(% +( f(,(oo"(%

CAP. II R*('(+$#

CAP. III Tr*'*$%&'# r%/#%r*'or BFKT (& r*('(+$

CAP. IV S'#)(( )% /*,

CAP. V Co&/#,((

B(1(o"r*f(%

A&%%

MOTIVA3IA ROIECTULUI.........................................................................................4

CAPITOLUL I - No5(#&( "%&%r*% )% *&*'o$(%-f(,(oo"(%-1(o$%/*&(/6........................7

*8 No5(#&( )% *&*'o$(%999999999999999999999997

18 No5(#&( )%+r% 1(o$%/*&(/* *r'(/#*5(%(999999999999999..

/8 B(*&5 *r'(/#*r ;( $#+/#*r9999999999999999999...7

CAPITOLUL II - No5(#&( "%&%r*% )%+r% 1o*6..........................................................!

*8 No5(#&( )%+r% 1o*6 .........................................................................................!

18 No5(#&( )%+r% 'r*'*$%&'# 1o((........................................................................2

CAPITOLUL III - No5(#&( )%+r% 'r*'*$%&'# )% r%/#%r*r% *1o((........................4


4/74

CAPITOLUL IV < S'#)(( )%/*,......................................................................................4!

S'#)(# )% /*,..................................................................................................................4!

S'#)(# )% /*,2..................................................................................................................70

S'#)(# )% /*,4..................................................................................................................7=

CAPITOLUL V.................................................................................................................=0

*8 R%,#'*'% ;( /o&/#,(( % $*r"(&%* /*,#r(or+'#)(*'%...................................................=0

18 O1+%r>*5((% %r+o&*% ?& /#r+# *(/6r(( ro/%)#r(( ;( (&)(/*5((+#($%&'*r%.............=0

CAPITOLUL VI Co&/#,(("%&%r*%...............................................................................=

BIBLIOGRAFIE...............................................................................................................=2

C*('o# I


5/74

A&*'o$(% +( f(,(oo"(%

A&*'o$(% +( f(,(oo"(% *% +#"*r##(

S(+'%$# o+o+

In luna a 5-a intrauterina incepe osificarea la nivelul claviculelor, oaselorcraniene, vertebrelor, oaselor lungi. La nastere toate diafizele sunt osificate iar la nivelulepifizelor femurului si tibiei, astragalusului, cuboidului si calcaneului exista nuclei deosificare.

Oasele sugarului sunt putin rezistente la traumatisme, deoarece exista un decalajimportant intre aportul de calciu si osificare. Oasele sunt mai elastice, mai flexibile cufragilitate mai mare la presiune, de aceea la sugar si copilul mic, ca urmare a unuitraumatism se produc fracturi in "lemn verde", osul fracturat nu este complet detasat.

La nastere coloana vertebrala este aproape rectilinie, la 3 luni, apare lordozacervicala, cand sugarul isi ridica capul. La luni, cand sta in sezut apare cifoza dorsala,iar la !-# luni, cand se ridica in picioare si incepe sa mearga apare lordoza lombara.

$esi la nastere toracele este conic, ulterior el incepe sa se turteasca antero-posterior, coastele se inclina in jos, dupa luni.

$in primele luni de viata la sugar, gambele par a fi recurbate, dar acest lucru estefals deoarece se datoreste dezvoltarii mai accentuate a partilor moi, nu are semnificatiepatologica.

%paratul ligamentar si tonusul muscular sunt slab dezvoltate, ceea ce confera olaxitate si mobilitate crescuta articulatiilor.

ROLUL OASELOR IN ORGANISM

$etermina forma corpului iar impreuna cu articulatiile asigura suportul partilormoi.

&articipa la formarea cavitatilor de protectie ale unor organe 'cutia craniana, cutiatoracica, bazinul(.

)unt organe ale miscarii pentru ca participa la formarea articulatiilor si servesc capuncte de insertie pentru musc*i.

$epozit de substante fosfocalcice, pe care organismul le poate mobiliza la nevoie'sarcina(.

%natomia aparatului locomotor si implicit a miscarilor pune in ac+iune treisisteme

principale

oasele, elementele sc*eletului,

unite intre ele prin articula+ii,

mobilizate de musc*i.


6/74

$efinirea miscarilor nu este un lucru simplu, deoarece acestea se pot face intr-o

infinitate de direc+ii si implica de cele mai multe ori mai multe articulatii.

$in acest motiv s-a impus folosirea unor conventii

.iscarile sunt descrise plecand dintr-o pozitie de ec*ilibru, numita &OI/I0

%1%/OI2%, in care corpul este in ortostatism cu membrele inferioare lipite,paralele

si membrele superioare de-a lungul corpului, palmele privind in afara

#. )tudiul se axeaza asupra componentelor fiecarei articulatii.

3. &entru fiecare articulatie miscarile sunt observate in trei plane de referinta.

&lanele anatomice sunt suprafetele ce sectioneazaintersecteaza imaginar corpulomenesc sub

o anumita incidenta. iscarile au loc in aceste plane in jurul unui axperpendicular pe planul

respectiv.

II. /4126IL

4eprezinta partea centrala a corpului, respectiv segmentul corpului situat sub gatpe

care se prind radacinile membrelor. 0ste format din trei segmente toracele,abdomenul si

pelvisul. 7iecare din acestea include intre pereti cate o cavitate cu un continutvisceral

deosebit de important.

In cadrul lucrarii prezente vom studia numai aspectul sau locomotor fara a aborda

viscerele.

n0l are un rol dublu, datorita sc*eletului sau si in principal datorita coloanei

vertebrale8pe de o parte poate efectua miscari curbe, comparabile cu ale unui sarpe ' spre

deosebire de miscarile angulare ale membrelor ( datorita mobilitatii coloaneivertebrale care

insumeaza # nivele de articulatii.

8pe de alta parte coloana vertebrala contine un ax nervos maduva spinarii si


7/74

radacinile nervilor spinali.

n/runc*iul trebuie sa fie capabil sa alinieze segmentele vertebrale si sa lestabilizeze

atat in timpul stationarii verticale simple cat mai ales in cazul ingreunarilor.

n%cest rol dublu este asigurat de musc*i in cea mai mare partepoliarticulari9acestia

pot fi profunzi, formati din fascicole mici dar numeroase sau superficiali.

nIncludem in acest capitol despre trunc*i si studiul bazinului, acesta fiindindisolubil

legat de miscarile coloanei vertebrale.

&iciorul uman, adaptat la statiunea bipeda, are o dubla functie primeste greutatea

corpului si permite derularea dinamica a pasului in timpul mersului. %ceasta

presupune inacelasi timp rezistenta si suplete. &iciorul cuprinde # de oase, de talie si structuridiferite, 3

de articulatii si #: de musc*i proprii.

In acelasi timp piciorul este in general deformat, prins intre fortele mecanice ale

corpului si cele ale incaltamintei, de multe ori departe de a fi ideala. %cest capitolva asocia studiul piciorului cu cel al gleznei deoarece musc*ii care

mobilizeaza glezna au toti o actiune de rezistenta asupra piciorului.

$I)&OI/I;L O)O) %L &I2IO4LI

n picior vazut de sus prezinta trei regiuni 'dinspre anterior spre posterior(.

%nterior un aliniament osos format din coloane orizontale numerotate de lainterior

spre exterior , #, 3,


8/74

I)2%4IL0 =LO>%L0 %L0 &I2IO4LI

iscarile ilustrate sunt cele care se produc global la nivelul piciorului9 aceleasi

miscari se pot produce intr-o maniera locala la nivelul diferitelor regiuni alepiciorului.

;edere de profil ' plan sagital (

%sa cum s-a aratat la inceputul lucrarii, o miscare ce aproprie dosul piciorului de

gamba se numeste flexie dorsala 'flexia propriu zisa (.

%mplitudinea flexiei dorsale este cu atat mai mare cu cat genunc*iul este in flexiesi se

limiteaza cand genunc*iul este in extensie datorita tensiunii musc*ilor gemenigambieri.

O miscare ce apropie planta de gamba se numeste flexie plantara ' extensie (.

;edere din fata ' plan frontal (.

O miscare ce orienteaza planta spre interior, ridicand marginea mediala apiciorului se

numeste supinatie9 miscarea opusa care ridica marginea laterala a piciorului senumeste

pronatie.

O miscare ce duce partea anterioara a piciorului spre exterior este o abductie. O

miscare ce duce partea anterioara a piciorului spre interior este o adductie.

%ceste miscari pot fi amplificate sau c*iar confundate cu rotatiile coapsei ' daca

genunc*iul este extins (sau ale gambei ' atunci exista si deplasari ale tuberozitatiianterioare

tibiale (.

In practica exista o asociere automata a celor trei tipuri de miscari. %bductia,

pronatia,flexia dorsala se asociaza in miscarea de eversiune. %dductia, supinatia siflexia

plantara se asociaza in miscarea de inversiune. %ceasta se datoreaza formelorsuprafetelor

osoase si orientarii axelor miscarii, miscarile din cadrul fiecarei grupe efectuandu-se simultan

>OL/% &L%1/%4%

&iciorul uman este adaptat bipediei indeplinind # functii

- sustinere a corpului 'statiune(9


9/74

-miscare a corpului 'locomotie(.

%ceasta adaptare se realizeaza printr-o bolta plantara caracteristica sustinuta de 3

arcuri sprijinite la randul lor de trei stalpi. %stfel ea reprezinta o formatiuneflexibila ce joaca

rolul de amortizor al presiunilorsi care isi adapteaza forma dupa sol.

In statiune bipeda piciorul prezinta 3 puncte de sprijin

- posterior tuberozitatea calcaneului, structura osoasa masiva conceputa pentruareceptiona

maximum de greutate9

- anteromedial capul metatarsianului ce primeste aproape toata greutatearestanta9

- anterolateral capul metatarsianului 5 ce suporta o mica parte din greutatea

corpului.)talpii sunt uniti prin # arcuri longitudinale si unul transversal mentinute prinsustinatori

ligamentari si musculari.

%rcul medial este format de calcaneu, astragal, navicular, primul cuneiform si

metatarsian. 0ste sustinut prin

*ligamente

- ligamentul astragalo-calcanean9

- ligamentul glenoidian9

- ligamentul scafo-cuneean9

- ligamentul cuneo-metatarsian inferior.

*musc*i

- adductor al*alucelui9

- tibial posterior9

- peronier lung9

- flexor propriu al *alucelui. %cest musc*i indeplineste la randul sau un triplu

rol

- sustine arcul ca o coarda '(9

- sustine calcaneul prin reflexia sa pe sustenaculum tali '#(9

-mentine astragalul '3(.


10/74

%rcul lateral este mai putin inalt decat cel medial9 este vizibil pe sc*eletulpiciorului, pe

viu fiind mascat de partile moi. In componenta sa intra calcaneul, cuboidul simetatarsianul 5.

0ste sustinut prin

*ligamente

- # ligamente calcaneo-cuboidiene9

*musc*i

- scurt peronier9

- lung peronier. %cest musc*i indeplineste un dublu rol

- sustine calcaneul prin reflexia sa pe sub tuberculul peronierilor9

- sustine cuboidul.%rcul anterior 'transversal( este vizibil la jumatatea lungimii metatarsienelor

'reprezentat prin bride transversare(. La nivelul regiunii mijlocii apiciorului arculeste mai

inalt medial 'scafoid( decat lateral 'cuboid(. 0ste sustinut prin

* musc*i

- fascicolul transvers al abductorului *alucelui9

- cuplul peronier lung si tibial posterior9

- interososi.

CAPITOLUL II

RA@ITISMUL

$upa mai bine de 3: de ani de la prima descriere a bolii, problema ra*itismuluieste departe de a fi epuizata. $escoperirea vitaminei $ a dus la desfiintarea ra*itismuluicarential in regiunile civilizate ale globului. 0ste posibil ca cele mai multe cazurisemnalate astazi in aceste regiuni sa fie forme mai mult sau mai putin vitamino rezistente,desi nu se cunoaste exact natura acestei rezistente vitaminice 'nu se cunosc raporturileintime dintre ec*ilibrul metabolic al organismului si vitamina $#(.

&roblema ramasa cea mai dezbatuta in interpretarea ra*itismului se refera la


11/74

tulburarile metabolice. $e interpretarea acestora depinde direct orientarea profilactico-curativa. 2um in aprecierea metodelor si stabilirea dozelor, vitamino rezistenta sivitamino toxicitatea sunt notiuni contradictorii, cu consecinte strict individuale, esteaproape imposibila stabilirea unor sc*eme de profilaxie si terapie universal valabile.

2ea mai frecventa carenta vitaminica intalnita inca la copilul mic, dar mai ales lasugar, este cea in vitamina $, ale carei manifestari se include intr-o entitate clinica bine

conturata, denumita ra*itism carential sau nutritional, sau *ipovitaminoza $.$eficit de aport ale vitaminei $ se rasfrange cu predominenta asuprametabolismului fosfo-calcic, determinand in acelas timp si tulburari importante privindcresterea si dezvoltarea tesutului osos.

2auza bolii este *ipovitaminoza $, corelata cu un aport inadecvat de calciu sifosfor din alimentatie. In 4omania, frecventa bolii continua sa fie crescuta, reprezentandun factor de risc important in morbiditatea si mortalitatea sugarului. >oala este frecventain prima copilarie, mai ales intre 3-? luni9 se intalneste mai rar sub 3 luni 'cu exceptiaprematurilor la care ra*itismul este mai frecvent si mai sever( si dupa varsta de 3 ani,

$escris in urma cu 3:: de ani, de catre %mbroise &are, ra*itismul a fost denumit"norbus anglicus", tratamentul corect cu vitamina $ a fost infiintat in urma cu 5: de ani.

DEFINITIA RA@ITISMULUI

4a*itismul cuprinde un grup de boli ale metabolismului osos care are drept"numitor comun" insuficienta mineralizarii tesutului osteoid la un organism in crestere.VITAMINA D0ste o vitamina liposolubila legat, formata dintr-un grup de : compusi dintre care ne

intereseaza doua componente si anume.;itamina $# ergostrol dinplante, care se gaseste in cantitati mici, in unele

alimente de origine vegetala.#. ;itamina $3, colecalciferol, sintetizeaza la nivelul dermului, prin iradierea cu

ultraviolete a precursorului, furnizat de alimente de origine animala.ETIOLOGIE SI PATOGENIE&. 4ozer '!5?( considera ca ra*itismul se caracterizeaza prin absenta

mineralizarii zonei de crestere a osului, cu formarea de tesut osteoid si exuberant.2and tulburarea nu intereseaza numai osteogeneza encondrala, ci si cea periostala

si endostala se vorbeste de osteomalacie.2ontinutul in 2a al alimenteloracest factor are importanta majora in producerea ra*itismului la prematurii

alimentati exclusiv la san 'laptele de mama contine 35@ 2a(, in ultimile 3 luni alegestatiei, fatul fixeaza in mod normal ::mg 2aAilo corp9 daca nasterea s-a produsinainte de termen, aportul de 2a din lapte nu asigurB decat fixarea a 35-


12/74

calciului se reproduce si apare o *ipocalcemie discreta. 2alcemia fiind una dintreconstantele biologice care trebuie mentinute constant, intra in actiune cu mecanismde contrareglare, exprimat prin asa numitul *iperparatiroidism secundar, in urmacaruia calciul deficitar este recuperat din oase.

$rept consecinta apare insa decalcifierea sc*eletului, *ipofosfatemia.

)caderea produsului 2aC& in ser sub 3::: 'normal


13/74

4a*itismul carential continua sa fie considerat ca o boala a metabolismuluicalciului si fosforului, a miscarilor acestor minerale. 0sential in patogeniaacestei boli este raportul dintremetabolismul calcio-fosforic si metabolismulcelular.

1otiunile cistigate in ceea ce priveste legaturile vitaminei $ cu ciclul Drebs si

acidul citric reprezinta, intr-un fel, prima faza a conceptiei metabolice celulare.%re aspecte care incep sa se refere la metabolismul steroid si cu metabolismulglicolitic si oxidativ '1ordia %ntoner(.In ultimii ani pe linga conceptia vec*e incare ra*itismul este consecinta directa a unui dezec*ilibru mineral calciu-fosforic, si-afacut loc cea care considera ca ra*itismul este, in esenta o boala celulara, dupa cumvitaminorezistenta este rezultatul unui dismetabolism celular. In aceiasi ordine de ideis-ar putea presupune ca disfunctiile unor organe 'intestin, aparat renal(, facuteresponsabile de aparitia unor anumite forme de ra*itism, sunt la randul lor simplemanifestari ale unei disfunctii metabolice celulare, cu mult mai ampla, maigeneralizata si mai complexa.

SURSE DE VITAMINA D

&rovitamina $ din tegumente

1ivelul vitaminei $ sintetizate sub actiunea radiatiilor ultraviolete estedeterminata de

suprafata de tegument expusa

pigmentarea constitutionala

anotimp

modalitate de expunere

poluare atmosferica#. )urse alimentare

alimente de origine animala cu continut crescut de vitamina $

unt9 margarina9 galbenus de ou

ficat de peste9 ficat de vita9

lapte de vaca

lapte matern

formele de lapte pentru sugari imbogatite cu vitamina $

FACTORI FAVORIANTI

%cestia sunt

varsta9 cresterea rapida9 pigmentatia pielii

tulburarile de absortie intestinala


14/74

boli *epatice9 boli renale cronice9

medicatia cortico steroida

dieta neadecvata9

lipsa de acces a razelor solare la nivelul pielii

clima9 anotimpul9 poluarea mediului

prematuritatea9 copii cu epilepsie

>oala debuteaza dupa varsta de 3- luni pana la # ani, formele precoce suntsemnalate la sugarii alimentati la san de mamele cu osteomalacie si laprematuri, iar formele tardive dupa # ani.2resterea rapida favorizeaza aparitiara*itismului prin cresterea necesarului de vitamina.

&igmentatia pielii explica susceptibilitatea crescuta a copiilor negrii, a carorpiele nu permite patrunderea adecvata a razelor ultraviolete. >oala *epatica esteresponsabila atat de imobilitatea absortiei vitaminei $ si calciului prin

insuficienta biliara, cat si de incapacitatea *idroxilarii colecalciferolului.edicatia corti-costeroida poate fi antagonica vitaminei $ in transportul 2a darmecanismul este independent de vitamina $, dieta neadecvata ar avea un rolfavorizant decisiv. In conditiile continutului foarte redus in vitamina $ allaptelui, se impune diversificarea alimentatiei la cele mai mici EvarstepermiseE.

Lipsa de acces a razelor solare 'ultraviolete( la nivelul pielii duce la iradiereainsuficienta si lanetransformarea provitaminei $3. >oala este asociata deconditiile de viata inadecvate de asemenea si de anotimpurile recicare reprezinta un factor favorizant. &rematuritatea constituie un factorfavorizant deoarece acesti copii au un ritm de crestere accelerat si dispun dedepozite sarace de 2a si & in momentul nasterii. 2opii cu epilepsie supusi unui

tratament indelungat cu 7enobarbital sau 7enitoin fac demineralizari osoasera*itice, in ciuda unui aport adegvat de vitamina $.

SINDROMUL BIOLOGIC IN RA@ITISM

2ercetarea lui permite stadializarea bolii in functie de 3 parametriibioc*imici urmariti si anume

calcemia, fosfatemia9 fosfatazele alcaline

)tadiul Icaracterizat prin

*ipocalcemie 'valoarea normala a 2a F !- lmg@(

normofosfatemie 'valoarea normala a fosforului -


15/74

fosfataze crescute alcaline)tadiul III

*ipocalcemie

*ipofosfatemie

fosfataze alcaline crescuteIn afara calcemiei, fosfatemiei si fosfatazelor alcaline a caror dozare estesuficienta pentru diagnosticul de ra*itism, mai pot fi utile in cazul unorprobleme de diagnostic diferential

dozarea parat*ormonului 'determinat prin metoda radioi-muna( valori normale


16/74

alterari renale izolate

de prevalare a alterarii matricei organice a oaselor

de origine dismetabolic

3. 4a*itismul prin dezec*ilibru a factorilor alimentari din dieta

excesul de fosfati, polifosfati, citrati, oxalati

FORME CLINICE DE RA@ITISM CARENTIAL

7orma comuna

biologic este normocalcemica si *ipofosfatemica

#. 7orma grava, florida

este *ipocalcemica, *ipofosfatemica si asociaza semne clinice severe si demineralizareosoasa vizibila radiologie.

3. 4a*itismul carential cu debut tardiv 'dupa virsta de 3 ani( tabloul clinic areelemente asemanatoare osteomalaciei adultului si anume

dureri osoase si *ipotonie musculara.

>iologic bolnavii au *ipocalcemie, bine tolerata de altfel, fosfatemie multscazuta si fosfatazele alcaline cu valori crescute.

$upa inc*iderea cartilagilor de crestere leziunile intereseaza coastele, bazinul sicorpii vertebrali. 4adiologie se evidentiaza

radiotransparenta generalizata a bazinului

dublu contur al osului iliac.

RAHITISMUL COMUN.

7orma carentiala, vitamino-sensibil a ra*itismului comun 'ra*itism prin *ipo sauavitaminoza $( se intilneste astazi din ce in ce mai rar, in majoritatea regiu-nilorcivilizate ale globului. %pare dupa varsta de 3- luni si se observa pina la varsta de #ani, la prematuri debuteaza mai precoce '#-3 luni( iar cazurile tardive 'dupa # ani, ina doua sau c*iar in a treia copilarie(, sunt foarte rare si pun problema uneietiopatogenii mai complexe decat simpla avitaminoza $. %paritia bolii este favorizatade climatul temperat si umed, de anotimp, centre aglomerate 'cu pulberi bogate inatmosfera(, lipsa de igiena alimentatie carentiala, dispepsiile si infectiile repetate,neefercuarea riguroasa a profilaxiei cu vitamina $. )e asociaza sau este urmatfrecvent de tetanie.

ETIOLOGIE SI PATOGENIE

In ceea ce priveste ereditatea se vorbeste in afarBde factorii familiali esentiali din mediu si de o dependenta sau deo conditionare constitutionala pe baze ereditare.


17/74

TABLOU CLINIC

$eformatiile sc*eletului 'semne osoase( sunt cele mai pregnante semne

la nivelul craniului cel mai precoce simptom este craniotabes 'intarituracircumscrisa a oaselor parietale sau occipitale dand senzatia de celuloid(persistenta indelungata a desc*iderii fontanelei anterioare, intirzierea osificariisuturilor, plagiocefalia, scafocefalia proeminenta exagerata a boselor frontale,bombarea fruntii 'frunte EolimpianaE(, prezenta unui sant sagital situat intre boseleparietale proeminente.

toracele este deformat, cu nodozitati EmataniiE la jonctiune contro-costala siprezenta unui sant submamar '6arisson( la nivelul insertiei diafragmului peperetele costal9 baza largita

infundarea sterno-xifoidiana, proeminenta anterioara in forma de carena, survinmai tardiv.

coloana vertebrala prezinta cifoza sau cifoscolioza mai mult sau mai putin

precoce si uneori marcata.La membre indeosebi la cele superioare sunt vizibile proeminente situatedeasupra inc*eieturii pumnului, denumite bratari ra*itice.

embrele inferioare prezinta deformatii in paranteza sau in forma de Gdenumite genu varum si genu valgum.

#. )emne musculo ligamentare constau din

laxitatea ligamentara si *ipotonie musculara, care determina intarzierea intinerea capului, a sederii, a mersului.

abdomenul este bombat si se lateste transversal, atunci cind copilul sta intinspe spate '*ipotonia musc*ilor abdominali(.

3. )emne generale

copilul ra*itic prezinta o paloare a tegumentelor si mucoaselor greutatea lui estesubnormala dar poate fi normala sau poate depasi aceasta valoare 'la cei supraalimentati(.

6ipertrofia ganglionilor limfatici, a vegetatilor adenoide, spleno megalia suntmodificari care traduc raspunsul pe care il are boala asupra intregului organism.

0xista o rezistenta scazuta la infectii ceea ce explica frecventa si gravitateaacestora la ra*itici.


18/74

5. )emne biologice

calciu saguin este normal, iar *ipocalcemia apare in perioada de ameliorare saude vindecare.

fosforul sanguin este scazut 'este cel mai important test biologic in faza activaa bolii(.

fosfataza alcalina serica este crescuta.

in ra*itism exista o stre de acidoza cu scaderea rezervei alcaline.

*emograma arata anemie *ipocroma.

DIAGNOSTIC POITIV

)e bazeaza pe anamneza sugestiva pentru increta inadecvata de vitamina $ si petabloul clinic caracteristic, si este confirmat de valorile serice ale 2a, & si alefosfatazei alcaline precum si deexaminarea radiologica.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL)e face cu craniotabesul idiopatic al nou nascutului. 2raniotabesul mai poateaparea in *idrocefalie si osteogeneza imperfecta. Largirea jonctiunii contro-costalese observa in rinic*i si in scorbut. In scorbut angulatia EmataniilorEsorbutice este mai ascutita decit in ra*itism.$iagnosticul diferential se va face cu ra*itismele vitamino-rezistente si altetulburari metabolice cu leziuni osoase.

COMPLICATII

)unt frecvent intilnite Eplamanul ra*iticE favorizeaza infectiile 'bronsita,bron*opneumonia( si atelectazia pulmonara.

%lte complicatii sunt tulburarile gastroenterale cronice, anemia prin deficientade aport de fier.

EVOLUTIE SI PROGNOSTIC

In forma comuna, dupa o evolutie de mai multe luni poate survenii vindecareaspontana, catre virsta de #-3 ani. In cazurile cu leziuni grave, c*iar cu tratamentcorect ramin sec*ele. )unt posibile si recaderi, in evolutia bolii pot aparea anumiteaccidente cum sunt

spasmofilia

tetania

infectii care agraveaza si pun in pericol viata copilului.

)emnele osoase dispar dupa luni sau c*iar -# ani de la inceputul tratamentului.

RA@ITISMUL PREMATURULUI


19/74

%pare la prematurii avansati '?::-#:: gr la nastere(, la care se inregistreazaforme severe. &atogenic este vorba de un ra*itism prin carenta calcica si nu unra*itism prin avitaminoza $ si se trateaza ca atare.

RA@ITISMUL PREMATURULUI ALIMENTAT CU LAPTE DE VACA

0ste un ra*itism prin avitaminoza $ si nu se deosebeste de ra*itismul comundecit prin simptome. 2ontinutul bogat in fosfor al laptelui de vaca si dificultatilede absortie calcica, caracteristiceprematurului solicita un aport sporit devitamina $ si favorizeaza aparitia ra*itismului, dar aceasta conditie nu esteindeplinita.

RA@ITISMELE VITAMINOREISTENTE

ajoritatea formelor de ra*itism vitaminorezistente debuteaza in al doileaan de viata sau si mai tardiv. 0xista totusi unele forme de ra*itism

vitaminorezistent care debuteaza din primele luni de viata Epseudo ra*itismulcomunE.

RA@ITISMUL VITAMINOREISTENT CLASIC '(# I +( '(# * II %*Ro%r8

)e asociaza prin gravitatea semnelor clinice si radiologice osoase, absenta *i-potoniei musculare si a tetaniei.2linic

se noteaza genu valgum, cocxa vara, cifoscolioza, bose frontale accentuate.

nas in sa, membre scurtate in raport cu trunc*iul.

nanism, alterari dentare.In unele cazuri se asociaza alopecie sau neurofibromatoza 4ecAling*ausen.

In tipul I '4oHer( manifestarile clinice sunt mai putin evidentiate, darvitaminorezistenta este mai accentuata.

In tipul al II lea realizeaza o forma clinica mai grava, cu astenie profunda siimposibilitatea mersului, radiologie, leziunile se aseamana cu cele din ra*itismulcarential comun, dar sunt maicomplexe. $emineralizarea ustametafizarB estemai intensa. %spectul osteomalacic cu fracturi, pseudofracturi si deformaridiafizare grave este mai frecvent in tipul al II lea, vindecarea incomplecta'nedefitiva( c*iar daca se folosesc doze foarte mari de vitamina $.

@IPOFOSFATAENIA

1ordio vorbeste de 3 forme, simptomele difera dupa forma clinica

7orma precoce a sugarului debuteaza cu varsaturi, crize de cianoza convulsiidureri osoase, iritabilitate, *ipotonie musculara, incetarea cresterii. $eformarileosoase sunt de Etip ra*iticE, moartea survine in stadiu de insuficienta respiratorie'manifestaripulmonare( sau de insuficienta renala. 4adiologic senoteaza decalcifierea foarte accentuata atat a oaselor de


20/74

origine cartilaginoasa cat si a celor membranoase. etafiza e mult largita siestompata catre diafiza. $iafiza este scurta, cu structura alterata. Oasele boltiicraniului sunt intens demineralizate in timp ce baza craniului e normala, sesemnaleaza fracturi si deformari ale osoaselor biologic *ipofosfatazenie sifosoetanolaminuruie.

7ormele mai putin grave se manifesta cu deformari osoase, aspectradiologie Era*iticE sau simpla rarefractie si distorsiune a trabecurilor metafizari,craniu lacunar, demine-ralizare si uneori fracturi.

7ormele fruste, inaparente se deceleaza numai prin determinari de laborator.

VITAMINA D

/erapia influenteaza ra*itismul osos si numai tranzitoriu acidoza. /ratamentulalcanilizant corecteaza acidoza, dar numai partial si tranzitoriu ra*itismul,aceasta vitamina $ 'in doze foarte mari( plus alcaline da rezultate ceva mai bune.

CISTINOA

$ebuteaza in primii # ani de viata si se manifesta clinic cu semne de ra*itismgrav, *ipofosfatemic si *ipofosfaturic. Individualitatea bolii este conferita de

simptome de alterare a starii generale 'astenie, apatie, febra, paloare(

simptome digestive 'varsaturi(

simptome urinare 'poliurie conditionind polidipsie si in caz de aport *idricinadecvat, dez*idratare acuta

tulburari metabolice 'acidoza, *iperazotenie, *iperfosfatenie, *ipopotasenie(

tulburari neurologice 'tetanie *ipocalcemica(

tulburari oculare 'fotofobie produsa de depunerea a cristalelor de cistina incornee(

@ORMONUL RENAL CALCICPRIN INSUFICIENTA RENALA CROMICA

&rezinta putin interes la virstele mici, cu exceptia formelor dezvoltate petubolopatii congenitale.

4a*itismul florid se asociaza cu osteomalacie, *ipotrofia diafizelor siaspectul caracteristic inEfagure de miereE al metafizelor.

TRATAMENT

PROFILATIA ANTENATALA A RAHITISMULUI

&entru ca transportul transplacentar al calciului si captarea lui de catre fat sase faca in conditii prielnice, este bine ca profilaxia *ipovitaminozei $ sainceapa in perioada prenatala,respectiv in ultimul trimestru de sarcina siconsta dintr-o alimentatie variata, bogata in legume si fructe proaspetesi plimbari in aer curat si expunere la soare.


21/74

In ultimele 3 luni de sarcina gravida va primi zilnic cite doua, trei picaturi devitamina $# '#:::-3 :::I( sau #-3 doze de '


22/74

timp de 5 zile, pentru fiecare doza de vitamina $.Tratamnt!l "!rati#

0ste

specific

nespecific

Tr*'*$%&'# +%/(f(/ consta din administrarea zilnica a 5::: I de vitamina$3 pe cale orala timp de


23/74

CAUL CLINIC NR.I

C#%"%r%* )*'%or:1ume 4

P%r%$%: / )ex feminin ;irsta l anD*'* &*+'%r((: #5.:.#::J

D*'* (&'%r&*r((: #J.:


24/74

R*('(+$ >('*$(&or%,(+'%&'

I+'or(/# 1o(:boala a debutat de # -3 luni, timp in care parintii au observatlipsa poftei de mancare s tarea de somnolenta, lipsa interesului pentru joaca.)e interneaza in sectia de pediatrie pentru investigatii si tratament de specialitate.

E*$%& /(&(/ "%&%r*

stare generala satisfacatoare

stare de nutritie distrofie de gr.I prin prematuritate

tegumente si mucoase palide

facies palid

tesut conjunctiv adipos slab reprezentat

sistem muscular slab reprezentat

sistem osteo-articular - fontanela anterioara ,5 cm

-matanii costale

%parat respirator

torace deformat

sonoritate pulmonara buna%parat cardiovascularzgomote cardiace bine batute%parat digestive

abdomen de EbatracianE

ficat normal, splenomegalie-transit intestinal presen

%parat uro-genital

- loji renale libere E*$%&% *r*/(&(/%:

2a-5mg@

& -3mg@

- 6emoglobina - l:gdl

- Leucocite - :::mm3

- 6ematii - < milioanemm3

- 7e - 5:m cgdl-

EVALUAREA GRADULUI DE DEPENDENTA INFUNCTIE DE CELE 7 NEVOI FUNDAMENTALE LA INTERNARE


25/74

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

frecventa respiratiei 3: respiratiimin. 'valori normale #5-5: respir. min(.

ritm regulat cu pauze egale intre respiratii.

zgomote respiratorii normale, fara sufluri patologice.

mucoasa respiratorie, este umeda, secretii reduse, transparente dense.

toracele prezinta modificari ale coastelor.

puls : pulsatiimin.v.n. '!: - #: pulsatiimin.(.

zgomote cerdiace ritmice, bine batute.

/.%. F J55: mm 6g.

ritm cardiac egal cu pauze egale intre pulsatii tenesiunea arteriala este mai micala copil si creste pe masura ce inainteaza in virsta.

#. Nevoia de a bea si a mincacopilul nu se poate alimenta singur, greutatea F J5:: gr.

alimentatia trebuie sa se efectueze la eceleasi ore.

alimentele administrate se vor taia in bucati mici,

- alimentatia este copusa din - sucuri de fructe, fructe proaspete, legumefierte, pireuri de fructe sau legume.

copilul va primi 3 mese principale pe zi si # gustari astfel

dimineata la ora J.

amiaza la ora 3.

# gustari la orele : si .

seara la ora !.

copilul prezinta o dentitie de lapte cu o intarziere a incisivilor laterali superiorinumarul dintilor este redus la datorita ra*itismului si rezulta o masticatie sidigestie dificitara, care impune maruntirea si pisarea alimentelor.

3. Nevoia de a elimina

loji renale libere nedureroase in limite fiziologice,

la un an copilul prezinta 5 - #: mictiunizi.

urina prezinta o coloratie normala.

diurezaF :::ml#


26/74

scaune frecvente modificate de culoare mai inc*isa.


27/74

parul se va pieptana zilnic si se va spala pe cap de # ori pe saptamina.

ung*ile sunt taiate, ingrijite cu aspect roz.

trebuie sa prezinte o culoare normala a tegumentelor si mucoaselor si o ingrijire alor efectuate de ecatre mama.

sau asistenta medicala.!. Nevoia de a evita pericolele

aceasta nevoie este realizata in functie de limita posibilitatii copilului.

copilul percepe sensul pericolului in functie de ritmul dezvoltarii salemintale, descopera putin cite putin autoprotectia contra pericolelor, pina lavirsta adulta.

asistenta medicala evita pericolele mentinind temperatura normala a corpului.

:. 1evoia de a comunica

copilul comunica la un an prin cuvinte putine cum sunt - mama, tata,papa, caca.

mai comunica de cele mai multe ori si prin expresia fetei

prin plans.

. Nevoia de a actiona conform proprilor credinte si valori

copilul mic nu cunoaste sensul binelui si al raului, credinta spirituala, deaceea aceasta nevoie nu se poate realiza.

#. Nevoia de a se realiza

aceasta nevoie este realizata in functie de limita posibilitatii copilului.

copilul realizeaza aceasta nevoie atunci cand se bucura de terminarea unui joc saude efectuarea unui castel din cuburi.

3. Nevoia de a se recrea

copilul se recreaza prin joaca prin diferite jocuri colorate si prin plimbarile inaer liber.


28/74

1evioa de a se misca si a avea o buna postura.

1evoia de a se recrea.

1evoia de a se imbraca si dezbraca.

ANALIA DATELOR

$ificultate de a se alimenta si *idrata legata de apetitul scazut si

de greata.

$es*idratare *idroelectrolitica datorita scaunelor diareice.

%lterarea elasticitatii tegumentelor datorita des*idratarii.

$ificultate de a se misca si de a avea o buna postura, legata de

ec*ilibrul instabil al copilului.

%lterarea nevoi de a se recrea datorita lipsei interesului pentru joaca.

%lterarea nevoi de a se imbraca si dezbraca datorita varstei

copilului.

OBIECTIVE

2opilul sa prezinte apetit crescut si o stare generala buna, fara greturi.2opilul sa fie ec*ilibrat *idroelectrolitic si sa nu mai prezinte scaunediareice.

2opilul sa prezinte tegumente elastice in termen de cateva zile.2opilul sa aiba un tonus muscular si o forta musculara normala, pentru aprezenta un ec*ilibru stabil.

2opilul sa prezinte o stre de buna dispozitie in termen de cateva zile.

2opilul sa se poata imbraca si dezbraca cu ajutorul mamei intr-un termen catmai scurt.

INTERVENTII

%m efectuat examene paracliniceam efectuat examene de laborator, pentru calciu, fosfor, *emoglobinaleucocite, *ematii, fier.

%nalizaefectuata ;alori obtinute ;alori normale


29/74

2a 5 mg @ ! - l l m g @

& 3mg @


30/74

morcov, orez, banane si mere

supa de morcov se administreaza pana ce apar scaunele legate de morcov

in cursul realimentarii lactate pe masura ce cantitatea de supa scade, crestecantitatea de lapte si treptat se va introduce intreaga cantitate de lapte

La copii care refuza supa de morcov se va administra mucilagiu de orez.

4ealimentarea dureaza ?-: zile

/recerea progresiva la o alimentatie normala dureaza 5-J zile

%m ajutat copilul sa bea apa din cana

%m ajutat sa tina in mana un biscuite si sa foloseasca lingurita

%m calculate ratia alimentara in functie de varsta

%m protejat lenjeria copilului cu barbita

%m alimentat copilul corespunzator 'cu rabdare in pozitie sezand,alimentele fiind taiate in bucati mici(

%m efectuat igiena corporala - baia generala sau partiala, zilnic la

aceleasi ore de preferinta seara

%m asigurat temperature camerei corespunzatoare de ##-#


31/74

%m efectuat un masaj a tegumentelor copilului timp de : minute

%m asigurat confortul copilului sc*imband *ainutele copilului si

lenjeria patului.

%m evitat administrarea alimentelor ce contin fainoase si za*aruri

%m planificat un program de exercitii in functie de capacitatea copilului.

%m efectuat copilului miscari de flexie si extensie la membrele

inferioare si superioare.

%m asigurat o pozitie fiziologica a copilului respectand regiunile

anatomice - decubit dorsal.

%m incercat sa corectam mersul copilului

%m asigurat conditiile de mediu

camera curata, calduroasa,

lumina temperatura optima, curatenie%m apreciat gradul de nutritie al copilului printesut adipos, tegumente si mucoase

%m educat parintii sa mentina climatul familiei prin

- afectivitate, protectie si calm. %m efectuat manevre de calire aorganismului - prin factorii favorizanti utilizati - apa, aer, soare.

%m organizat activitati recreative ce ii produc copilului placere. %msupraveg*eat in permanenta copilul %m imbracat si dezbracat copilul dupaefectuarea toaletei

EVALUARE

2opilul mai prezinta inca greturi si o stare generala alterata 2opilul nu mai prezinta ostare de dez*idratare ca urmare a re*idratarii si scaunele devenind normale printratamentul de electie prescris de medic 1evoia de a mentine tegumentele curate siintegre se mentine alterata. &entru nevoia de a se misca si a avea o buna posturastarea copilului nu se modifica.

2opilul se poate recrea in limitele posibilitatii lui

1evoia de a se imbraca si dezbraca se mentine alterata, copilul fiind ajutat decatre mama sau asistenta.

N%>o( *'%r*'% (& %r(o*)* 2 - 07..200

1evoia de a bea si a manca.

1evoia de a mentne tegumentele curate si integre.



32/74


ANALIA DATELOR

$ificultate de a se alimenta si *idrata legata de apetitul scazut si de greata.


$ificultate de a se misca si de a avea o buna postura, legata de ec*ilibrulinstabil al copilului.

%lterarea nevoi de a se imbraca si dezbraca datorita varstei copilului.

OBIECTIVE

2opilul sa prezinte apetit crescut si o stare generala buna, fara greturi.2opilul sa prezinte tegumente elastice in termen de cateva zile. 2opilul sa aibaun tonus muscular si o forta musculara normala, pentru a prezenta un ec*ilibrustabil.2opilul sa se poata imbraca si dezbraca cu ajutorul mamei intr-un termen cat maiscurt.

I1/04;01/II

%m efectuat examene paraclinice

am efectuat examene de laborator, pentru calciu, fosfor, *emoglobina leucocite,*ematii, fier.

%m masurat

&/.%.

/emperatura

4espiratie si le-am notat graf*ic in foaia de temperatura de # ori pe zi

%m administrat un tratament cu antiemetice 'emetiral( si un tratament cuvitamine 'vitamina $, 2a, 7e( %m ajutat copilul sa bea apa din cana%m ajutat sa tina in mana un biscuite si sa foloseasca lingurita %m calculateratia alimentara in functie de varsta%m protejat lenjeria copilului cu barbita%m alimentat copilul corespunzator 'cu rabdare in pozitie sezand, alimentele

fiind taiate in bucati mici( %m efectuat igiena corporala - baia generala saupartiala, zilnic la aceleasi ore de preferinta seara.%m asigurat temperature camerei corespunzatoare de ##-#


33/74

%m apreciat dezvoltarea fizica a copilului masurand si notand greutatea siinaltimea copilului.

%m efectuat zilnic bilantul *idric, masurand ingestia si excretia.

%m urmarit frecventa cantitatea continutul si mirosul scaunului si al urinei.

%m efectuat toaleta organelor genitale externe.%m administrat copilului alimente bogate in vitamina $ cum sunt

unt, margarina.

peste, galbenus de ou.

ficat de pui.

%m efectuat un masaj a tegumentelor copilului timp de : minute.

%m asigurat confortul copilului sc*imband *ainutele copilului si lenjeriapatului.

%m evitat administrarea alimentelor ce contin fainoase si za*aruri.

%m planificat un program de exercitii in functie de capacitatea copilului.

%m efectuat copilului miscari de flexie si extensie la membrele inferioaresi superioare.

%m asigurat o pozitie fiziologica a copilului respectandregiunile anatomice decubit dorsal.

%m incercat sa corectam mersul copilului.



- lumina temperatura optima,curatenie . %m apreciat gradul denutritie al copilului prin

tesut adipos, tegumente si mucoase


afectivitate, protectie si calm%m efectuat manevre de calire a organismului

prin factorii favorizanti utilizati

apa, aer, soare.

%m supraveg*eat in permanenta copilul %m imbracat si dezbracat copilul dupaefectuarea tualetei

EVALUARE


34/74

2opilul prezinta o stare de bine fara greturi si cu un apetit normal. 2opilulprezinta o elasticitate si un tesut muscular normal. 2opilul isi poate mentineec*ilibrul.


EVALUAREA GRADULUI DE DEPENDENTA IN FUNCTIE DECELE 7 NEVOI FUNDAMENTALE LA

ETERNARE

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

frecventa respiratiei 3: respiratiimin. 'valori normale #5 -5: respir. min(,

ritm regulat cu pauze egale intre respiratii,

zgomote respiratorii normale, fara sufluri patologice,

mucoasa respiratorie, este umeda, secretii reduse, transparente dense,

toracele prezinta modificari ale coastelor puls : pulsatiimin.v.n. '!: - #:pulsatiimin.(,

zgomote cardiace ritmice, bine batute,

/.%. F J55: mm 6g,

ritm cardiac egal cu pauze egale intre pulsatii, tensiunea arteriala este mai micala copil si creste pe masura ce inainteaza in virsta.

#. Nevoia de a bea si a minca

alimentatia trebuie sa se efectueze la aceleasi ore,


alimentatia este copusa din - sucuri de fructe, fructe proaspete, legume fierte,pireuri de fructe sau legume,


dimineata la ora J

amiaza la ora 3# gustari la orele : si

seara la ora !

la un an copilul poate folosi lingurita.

copilul prezinta o dentitie de lapte cu o intarziere a incisivilor laterali superiori'normal ? dinti(


35/74

numarul dintilor este redus la datorita ra*itismului si rezulta o masticatie sidigestie dificitara, care impune maruntirea si pisarea alimentelor,

greutatea F cu ?:::gr

inaltime F J: cm

3. Nevoia de a elimina


la un an copilul prezinta 5 - #: mictiunizi,

urina prezinta o coloratie normala,

diurezaF:::ml#


36/74

temperatura se masoara rectal si este F 3J,


37/74

CAUL CLINIC NR. II

C#%"%r%* )*'%or 1ume &erenume > )ex masculin ;irsta : luni$ata nasterii :.:?.#::-$ata internarii #5.:.#::J.

-ora ! 4el ig ia romano-cato l ic

$omiciliu .edias str. &altinis9 1r.3 =reutatea la nastere #!:: gr

Parti"!laritatil %it!atii familial( %o"ial: )ituatia familiala buna

)ituatia sociala- corespunzatoare

-situatia materialB-accesibilB

A&'%/%)%&'% %r%)o /o*'%r*%

ambii parinti neaga existenta anterioara a unor boli medicale,interventiic*irurgicale sau contagioase.

A&'%/%)%&'% %r+o&*%

fiziologice si patologice inexistente2onditii de viatabune

7actorii de risc legat de modul de viata

semne de suferinta fetala nu au fostMo'(>%% (&'%r&*r((Hcopilul prezinta - apetit scazut, greturi, varsaturi

stagnarea greutii

paloare

nu prezinta interes pentru joaca

intarzierea aparitiei dentitiei 'de lapte(D(*"&o+'(/ * (&'%r&*r%

R*('(+$ /*+(/

Istoricul boli boala a debutat de # -3 luni, timp in care parintii au observatlipsa poftei de mancare starea de somnolenta, lipsa interesului pentrujoaca si varsaturi. )e interneaza in sectia depediatrie pentru investigatii sitratament de specialitate.

E*$%& /(&(/ "%&%r*



38/74

stare de nutritie distrofie


facies palid



sistem osteo-articular - fontanela anterioara cm

"bratari ra*iticeE la membrele superioare

%parat respirator

torace deformat

sonoritate pulmonara buna%parat cardiovascular9

zgomote cardiace bine batute%parat digestive9


ficat normal, splenomegalie

transit intestinal present%parat uro-genital9loji renale libereE*$%&% *r*/(&(/%

2a-5mg@

& -3mg@- 6emoglobina - lOgdl



- 7e - 5Om cgdl

EVALUAREA GRADULUI DE DEPENDENTA IN FUNCTIE DE CELE 7NEVOI FUNDAMENTALE LA

INTERNARE

1evoia de a respira si a avea o buna circulatie

frecventa respiratiei 3: respiratiimin. 'valori normale #55: respir. min(

ritm regulat cu pauze egale intre respiratii


39/74

zgomote respiratorii normale, fara sufluri patologice

- mucoasa respiratorie, este umeda, secretii reduse, transparente dense

puls : pulsatiimin. v.n. '!: - #: pulsatiimin.(

zgomote cerdiace ritmice, bine batute

/.%. F J55: mm 6g

ritm cardiac egal cu pauze egale intre pulsatii tenesiunea arteriala este maimica la copil si creste pe masura ce inainteaza in virsta.

#. 1evoia de a bea si a minca

copilul nu se poate alimenta singur

alimentatia trebuie sa se efectueze la eceleasi ore

-alimentele administrate se vor taia in bucati mici,

alimentatia este copusa din

sucuri de fructe, fructe proaspete, legume fierte, pireuri de fructe sau legume9


dimineata la ora J

amiaza la ora 3

# gustari la orele : si

seara la ora !


copilul prezinta o dentitie de lapte, prezinta < dinti 'normal dinti(

numarul dintilor este redus la < datorita ra*itismului si rezulta o masticatie sidigestie dificitara, care impune maruntirea si pisarea alimentelor

greutatea este de J5:: gr 'normal ?


40/74

scaune normale -#zi

copilul este des*idratat datorita varsaturilor si a transpiratiilor manifestate prin

tegumente palide

varsaturi

colici abdominale


41/74

denumita Epliu cutanatE. In caz de dez*idratare rezulta un pliu cutanat persistentcu aspect de carpa moale.

la copil pielea este mai sensibila, mai putin rezistenta, la variatii detemperatura, la microbi si infectie.

mucoasa cavitatii bucale este roz umeda, integra

conductul auditiv extern este curat

parul se va pieptana zilnic si se va spala pe cap de # ori pe saptamina

ung*ile sunt taiate, ingrijite cu aspect roz

trebuie sa prezinte o culoare normala a tegumentelor si mucoaselor si o ingrijirea lor efectuate de ecatre mama sau asistenta medicala.

!. 1evoia de a evita pericolele

aceasta nevoie este realizata in functie de limita posibilitatii copilului

copilul percepe sensul pericolului in functie de ritmul dezvoltarii salemintale, descopera putin cite putin autoprotectia contra pericolelor, pina lavirsta adulta

asistenta medicala evita pericolele mentinind temperatura normala a corpului


copilul comunica la un an prin cuvinte putine cum sunt

mama, tata, papa, caca


prin plans

la : luni copilul raspunde daca este strigat, pronunta silabe cum sunt

ma, pa, da si le pronunta cu intentie

la : luni copilul intelege :-# cuvinte poate arata obiecte despre care sevorbeste, percepe interzicerea

. 1evoia de a actiona conform proprilor credinte si valori

copilul mic nu cunoaste sensul binelui si al raului, credinta spirituala, deaceea aceasta nevoie nu se poate realiza

#. 1evoia de a se realiza


copilul realizeaza aceasta nevoie atunci cand se bucura de terminarea unui jocsau de efectuarea unui castel din cuburi.

3. 1evoia de a se recrea


42/74

copilul se recreaza prin joaca prin diferite jocuri colorate si prin plimbarile inaer liber

la : luni copilul diferentiaza mai mult de : culori si manifesta referintapentru una din ele


43/74

2opilul sa se poata imbraca si dezbraca cu ajutorul mamei intr-un termen cat maiscurt.

INTERVENTII

%m efectuat examene paracliniceam efectuat examene de laborator, pentru calciu, fosfor,C *emoglobina leucocite, *ematii, fier.

%nalizaefectuata

;aloriobtinute

;alorinormale

od derecoltare

2a mg @ ! - l l m g @ punctievenoasadin oricevena faraantico-agulant

5ml sange

&


44/74

pe 5mlsange

%m efectuat radiografia membrelor superioare care evidentiaza "bratarira*iticeE.

La internare am masurat&

/.%.

/emperatura

4espiratie si le-am notat grafic in foaia de temperatura de # ori pe zi

%m administrat un tratament cu antiemetice 'emetiral( si un tratament cuvitamine 'vitamina $, 2a, 7e(%m efectuat alimentatia la orele stabilite %m ajutat copilul sa beaapa din cana.

%m ajutat sa tina in mana un biscuite si sa foloseasca lingurita.%m calculat ratia alimentara in functie de varsta.

%m protejat lenjeria copilului cu barbita.

%m alimentat copilul corespunzator 'cu rabdare in pozitie sezand,

alimentele fiind taiate in bucati mici(.

%m efectuat igiena corporala

baia generala sau partiala, zilnic la aceleasi ore de preferinta seara.



45/74

unt, margarina

peste, galbenus de ou

ficat de pui



lenjeria patului.

%m evitat administrarea alimentelor ce contin fainoase si za*aruri

%m planificat un program de exercitii in functie de capacitatea

copilului


inferioare si superioare

%m asigurat o pozitie fiziologica a copilului respectand regiunile

anatomice - decubit dorsal.




lumina temperatura optima, curatenie%m apreciat gradul de nutritie al copilului prin

tesut adipos, tegumente si mucoase.


afectivitate, protectie si calm.%m efectuat manevre de calire a organismului


apa, aer, soare.

%m organizat activitati recreative ce ii produc copilului placere. %msupraveg*eat in permanenta copilul %m imbracat si dezbracat copilul dupaefectuarea toaletei.

EVALUARE

2opilul mai prezinta inca greturi si o stare generala alterata.

2opilul nu mai prezinta o stare de dez*idratare ca urmare a tratamentuluipentru varsaturi prescris de medic.

1evoia de a mentine tegumentele curate si integre se mentine alterata.

&entru nevoia de a se misca si a avea o buna postura starea copilului nuse modifica.


46/74

2opilul se poate recrea in limitele posibilitatii lui.


N%>o( *'%r*'% (& %r(o*)* 2=-2.0!.200


1evoia de a mentne tegumentele curate si integre.



ANALIA DATELOR

$ificultate de a se alimenta si *idrata legata de apetitul scazut si de greata.%lterarea elasticitatii tegumentelor datorita des*idratarii.

$ificultate de a se misca si de a avea o buna postura, legata de ec*ilibrulinstabil al copilului.

%lterarea nevoi de a se imbraca si dezbraca datorita varstei copilului.

OBIECTIVE

2opilul sa prezinte apetit crescut si o stare generala buna, fara greturi.

2opilul sa prezinte tegumente elastice in termen de cateva zile.

2opilul sa aiba un tonus muscular si o forta musculara normala, pentru aprezenta un ec*ilibru stabil.


INTERVENTII


am efectuat examene de laborator, pentru calciu, fosfor, *emoglobina leucocite,*ematii, fier.

%m masurat

&

/.%.

/emperatura


47/74

4espiratie si le-am notat grafic in foaia de temperatura de # ori pe zi

%m administrat un tratament cu vitamine 'vitamina $, 2a, 7e(


%m ajutat sa tina in mana un biscuite si sa foloseasca lingurita

%m calculat ratia alimentara in functie de varsta


%m alimentat copilul corespunzator 'cu rabdare in pozitie sezand, alimentelefiind taiate in bucati mici(

%m efectuat igiena corporala - baia generala sau partiala, zilnic la aceleasi orede preferinta seara



48/74




lumina temperatura optima, curatenie

%m apreciat gradul de nutritie al copilului printesut adipos, tegumente si mucoase




apa, aer, soare.

%m supraveg*eat in permanenta copilul %m imbracat si dezbracat copilul dupaefectuarea tualetei.

EVALUARE

2opilul prezinta o stare de bine fara greturi si cu un apetit normal. 2opilulprezinta o elasticitate si un tesut muscular normale. 2opilul isi poate mentineec*ilibrul.


EVALUAREA GRADULUI DE DEPENDENTA IN FUNCTIE DE CELE 7 NEVOI FUNDAMENTALE LA ETERNARE


frecventa respiratiei 3: respiratiimin. 'valori normale #5- 5: respir. min(



mucoasa respiratorie, este umeda, secretii reduse, transparente dense

puls : pulsatiimin.v.n. '!: - #: pulsatiimin.(

zgomote cardiace ritmice, bine batute

/.%. F J55: mm 6g

ritm cardiac egal cu pauze egale intre pulsatii

tanesiunea arteriala este mai mica la copil si creste pe masura ce inainteaza invirsta.


49/74


alimentatia trebuie sa se efectueze la eceleasi ore

alimentele administrate se vor taia in bucati mici

alimentatia este conpusa din

- sucuri de fructe, fructe proaspete, legume fierte, pireuri de fructe sau legume


dimineata la ora J

amiaza la ora 3


seara la ora !


copilul prezinta o dentitie de lapte cu o intarziere a incisivilor laterali superiori'normal dinti(

numarul dintilor este redus la < datorita ra*itismului si rezulta o masticatie sidigestie dificitara, care impune maruntirea si pisarea alimentelor

greutatea F cu ?:::gr

inaltime F J: cm

3. 1evoia de a elimina

lojii renale libere nedureroase in limite fiziologice,

la : luni copilul prezinta 5 - #: mictiuniziurina prezinta o coloratie normala

diurezaF:::ml#


50/74

copilul doarme normal < - *, se vor respecta orele de somn, in functie devarsta

in timpul cresterii copilul are nevoie de mai multe ore de somn, care sediminueaza progresiv pina la virsta adulta cind se stabilizeaza

. 1evoia de a se imbraca dezbraca

copilul necesita ajutor atit la imbracare cit si la dezbracare, din parteamamei sau a asistentei medicale.

vestimentatia este aleasa in functie de - anotimp, virsta, talie, sex, statura sitemperatura mediului

J. 1evoia de a mentine temperatura in limite normale

copilul mic are termoreglarea fragila, datorita imaturitatii centrului reglator, deaceea temperatura corporala este usor influentata de cea a mediului ambiant



51/74




copilul se recreaza prin joaca prin diferite jocuri colorate si prin plimbarilein aer liber


52/74

2onditii de viata

bune

F*/'or(( )% r(+/ %"*' )% $o)# )% >(*'*:

semne de suferinta fetala nu au fost

Mo'(>%% (&'%r&*r((

copilul prezinta - apetit scazut, greturi,varsaturi

stagnarea greutii

scaune multiple

paloarenu prezinta interes pentru joacaintarzierea aparitiei dentitiei 'de lapte(

D(*"&o+'(/ * (&'%r&*r%:- R*('(+$ >('*$(&or%,(+'%&'

Istoricul boli boala a debutat de # -3 luni, timp in care parintii au observat lipsapoftei de mancare,varsaturi, scaune multiple, starea de somnolenta, lipsainteresului pentru joaca. )e interneaza in sectia de pediatrie pentru investigatiisi tratament de specialitate.

E*$%& /(&(/ "%&%r*



facies palid



sistem osteoarticularstern infundatmatanii costale

%parat respirator

torace deformat

sonoritate pulmonara buna

%parat cardiovascular:


53/74

zgomote cardiace bine batute

%parat digestiv


ficat normal, splenomegalietransit intestinal present

%parat uro-genital

loji renale libere

E*$%&% *r*/(&(/%

2a-5mg@

& -3mg@

- 6emoglobina - lOgdl



- 7e - 5:m cgdl

EVALUAREA GRADULUI DE DEPENDENTA IN FUNCTIE DE CELE 7NEVOI FUNDAMENTALE LA

INTERNARE


frecventa respiratiei 3: respiratiimin. 'valori normale #5,- 5:respir. min(




toracele prezinta modificari ale coastelorpuls : pulsatiimin.v.n. '!: - #: pulsatiimin.(


/.%. F J55: mm 6g

ritm cardiac egal cu pauze egale intre pulsatii tenesiunea arteriala este mai micala copil si creste pe masura ce inainteaza in virsta.


54/74


copilul nu se poate alimenta singur, greutatea F !::: gr 'normal F Ag(

inaltimea J5 cm 'normal F ?:cm(

alimentatia trebuie sa se efectueze la aceleasi ore


alimentatia este copusa din

sucuri de fructe, fructe proaspete, legume fierte, piurue de fructe sau legume


dimineata la ora J

amiaza la ora 3


seara la ora !


copilul prezinta o dentitie de lapte cu o intarziere a premolarilor inferiori 'normal# dinti(

numarul dintilor este redus la : datorita ra*itismului si rezulta omasticatie si digestie dificitara, care impune maruntirea si pisarea alimentelor


loji renale libere nedureroase in limite fiziologice,la un an si < luni copilul prezinta :-5 mictiunizi

urina prezinta o coloratie normala

tranzit prezent

copilul prezinta varsaturi

scaune frecvente modificate de culoare mai inc*isa


55/74

abilitatea manuala progresiva spre ? luni poate suprapune 3 - < cuburi si poatebea singur din cana

5. 1evoia de a dormi si a se odi*ni

copilul prezinta somnolenta, plinge inainte sa adoarma, se trezeste la oricezgomot


. 1evoia de a se imbraca dezbraca

copilul necesita ajutor atit la imbracare cit si la dezbracare, din partea mamei s-au a asistentei medicale



copilul mic are termoreglarea fragila, datorita imaturitatii centrului reglator,de aceea temperature corporala este usor influentata de cea a mediuluiambiant



56/74

!. 1evoia de a evita pericolele


copilul percepe sensul pericolului in functie de ritmuldezvoltarii sale mintale, descopera putin cite putinautoprotectia contra pericolelor, pina la virsta adulta.

asistenta medicala evita pericolele mentinind temperatura normala a corpului.


copilul comunica la an si < luni incepe sa construiasca singurcuvinte putine cum sunt - mama, tata, papa, caca


prin plans

. 1evoia de a actiona conform proprilor credinte si valori

copilul mic nu cunoaste sensul binelui si al raului,credinta spirituala, de aceea aceasta nevoie nu se poaterealiza

#. 1evoia de a se realiza


copilul realizeaza aceasta nevoie atunci cand se bucura de terminarea unui joc saude efectuarea unui castel din cuburi.3. 1evoia de a se recrea

copilul se recreaza prin joaca prin diferite jocuricolorate si prin plimbarile in aer liber


57/74


ANALIA DATELOR


de greata.$es*idratare *idroelectrolitica datorita scaunelor diareice si a

varsaturilor.



tonusul muscular slab dezvoltat.

%lterarea nevoii de a se recrea datorita lipsei interesului pentru

joaca.


copilului.

OBIECTIVE

2opilul sa prezinte apetit crescut si o stare generala buna, fara

greturi.

2opilul sa fie ec*ilibrat *idroelectrolitic si sa nu mai prezinte

scaune diareice si varsatura.

2opilul sa prezinte tegumente elastice in termen de cateva zile.

2opilul sa aiba un tonus muscular si o forta musculara normala.

2opilul sa prezinte o stare de buna dispozitie in termen de cateva zile.


INTERVENTII%m efectuat examene paraclinice

am efectuat examene de laborator, pentru calciu, fosfor, *emoglobinaleucocite, *ematii, fier.

%nalizaefectuata

;aloriobtinute

;alorinormale

odderecolt


58/74

are

2a 5 mg @ ! - l l m g @ punctievenoasadin oricevena faraantico-agulant5ml sange

& 3mg @


59/74

vitamine 'vitamina $, 2a, 7e(

%m efectuat alimentatia la orele stabilite, formata dintr-un regim alimentar pentrua combate scaunele frecvente si modificate.

4ealimentarea se incepe cu dieta *idrica ce dureaza -#-#


60/74

scaunelor si fenobarbital pentru linistirea copilului, i.m.

%m urmarit frecventa cantitatea continutul si mirosul scaunului si

al urinei.

%m efectuat toaleta organelor genitale externe

%m administrat copilului alimente bogate in vitamina $ cum sunt

unt, margarina

peste, galbenus de ou

ficat de pui



lenjeria patului.

%m evitat administrarea alimentelor ce contin fainoase si za*aruri %m planificat unprogram de exercitii in functie de capacitatea copilului


inferioare si superioare





%m educat parintii sa mentina climatul familiei prin- afectivitate, protectie si calm %m efectuat manevre decalire a organismului - prin factorii favorizanti utilizati -apa, aer, soare.

%m organizat activitati recreative ce ii produc copilului placere

%m supraveg*eat in permanenta copilul

%m imbracat si dezbracat copilul dupa efectuarea tualetei

EVALUARE

2opilul mai prezinta inca greturi si o stare generala alterata

2opilul nu mai prezinta o stare de dez*idratare ca urmare a


61/74

re*idratarii si scaunele devenind normale prin tratament de electie prescrisde medic.

1evoia de a mentine tegumentele curate si integre este buna.

&entru nevoia de a se misca si a avea o buna postura starea copilului nuse modifica.

2opilul se poate recrea in limitele posibilitatii lui.

1evoia de a se imbraca si dezbraca se mentine alterata, copilul fiind ajutatde catre mama sau asistenta.

N%>o( *'%r*'% (& %r(o*)* 2-=.0=.200




ANALIA DATELOR


de greata.


ec*ilibrul instabil al copilului.


copilului.

OBIECTIVE

2opilul sa prezinte apetit crescut si o stare generala buna, fara

greturi.

2opilul sa aiba un tonus muscular si o forta musculara normala.

2opilul sa se poata imbraca si dezbraca cu ajutorul mamei intr-un

termen cat mai scurt.

INTERVENTII


am efectuat examene de laborator, pentru calciu, fosfor,*emoglobina leucocite, *ematii, fier.


62/74

%m masurat

&

/.%.

/emperatura

4espiratie si le-am notat grafic in foaia de temperaturade # ori pe zi.

%m administrat un tratament cu antiemetice 'emetiral(si un tratament cu vitamine 'vitamina $, 2a, 7e(


%m calculate ratia alimentara in functie de varsta


%m alimentat copilul corespunzator 'cu rabdare in pozitie sezand, alimentelefiind taiate in bucati mici(

%m efectuat igiena corporala - baia generala sau partiala, zilnic la

aceleasi ore de preferinta seara



63/74

copilului.


inferioare si superioare.








apa, aer, soare.%m supraveg*eat in permanenta copilul%m imbracat si dezbracat copilul dupa efectuarea tualetei

EVALUARE

2opilul prezinta o stare de bine fara greturi si cu un apetit normal. 1evoia de a seimbraca si dezbraca se mentine alterata, copilul fiind ajutat de catre mama sauasistenta.

EVALUAREA GRADULUI DE DEPENDENTA N FUNCTIE DE CELE 7NEVOI FUNDAMENTALE LA

ETERNARE


frecventa respiratiei 3: respiratiimin. 'valori normale #5-5:respir. min(




toracele prezinta modificari ale coastelor

puls : pulsatiimin.v.n. '!: - #: pulsatiimin.(


/.%. - J55: mm 6g

ritm cardiac egal cu pauze egale intre pulsatii


64/74

tensiunea arteriala este mai mica la copil si creste pe masura ce inainteaza invirsta.


alimentatia trebuie sa se efectueze la aceleasi ore

alimentele administrate se vor taia in bucati micialimentatia este copusa din - sucuri de fructe, fructe proaspete, legume fierte,piure de fructe sau legume


dimineata la ora J

amiaza la ora 3


seara la ora !


copilul prezinta o dentitie de lapte cu o intarziere a premolarilor inferiori'normal # dinti(

numarul dintilor este redus la : datorita ra*itismului si rezulta omasticatie si digestie deficitara, care impune maruntirea si pisarea alimentelor

greutatea F cu !:::gr

inaltime FJ5 cm



la un an copilul prezinta : -5mictiunizi

urina prezinta o coloratie normala

diurezaF:::ml#


65/74

5. 1evoia de a dormi si a se odi*ni

copilul doarme normal < - *, se vor respecta orele de somn, in functie devarsta


. 1evoia de a se imbraca si dezbraca

copilul necesita ajutor atit la imbracare cit si la dezbracare, din partea mamei s-au a asistentei medicale



copilul mic are termoreglarea fragila, datorita imaturitatii centrului reglator, deaceea temperature corporiala este usor influentata de cea a mediului ambient -temperatura se masoara rectal si este F 3J,


66/74



copilul se recreaza prin joaca prin diferite jocuri colorate si prin plimbarilein aer liber.


67/74

dezinfecteaza locul injectiei

se intinde pielea si s e in teapa perpend icular cu rapiditate si siguranta, cuacul montat la seringa

se verifica pozitia acului prin aspirare

se injecteaza lent solutia

se retrage brusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul

se maseaza usor locul injectiei pentru a activa circulatia

I&/()%&'% +( *//()%&'%

atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale

lezarea nervului sciatic

*ematom prin lezarea unui vas

ruperea aculuiembolie prin injectarea intr-un vas a solutiilor uleioase.

T*ni"a r"oltarii %an&l!i prin p!n"ti #noa%a Ia "opil

4ecoltarea sangelui la copil se face din punctie venoasa si din fata plantara a*alucelui sau calcaiului.

%ceasta se face in scop explorator si terapeutic. &unctia venoasa reprezintacrearea unei cai de acces intr-o vena pr in intermediul unui ac.

. Lo/# #&/'(%(

venele de la plica cotului

venele antebratului

venele de pe fata dorsala a mainii

venele subclaviculare

venele femuralePr%"*'(r%* $*'%r(*%or %&'r# #&/'(%

materiale de protectie - musama, aleza

materiale pentru dezinfectia tegumentului

materiale sterile - seringi, ace

garouri, eprubete uscate si etic*etatePr%"*'(r%* /o(##(

- se informeaza mama despre necesitatea efectuarii punctiei.


68/74

se imobilizeaza copilul.

se examineaza calitatea si starea venelor.

se dezinfecteaza locul punctiei.

se aplica garoul la distanta de J -? cm desupra locului

punctiei.Ef%/'#*r%* '%&(/((

asistenta imbraca manusi steile.

fixeaza vena cu policele executand o usoara compresiune si tractiune in josasupra tesuturilor venoase.

se fixeaza seringa cu acul atasat si cu bizoul in sus inmana dreapta.

se patrunde cu acul transversal 'ung*i de 3:K( pana ceinainteaza in gol.

se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratiese recolteaza sange 'nu se indeparteaza staza venoasa(,

se retrage acul.

se indeparteaza staza venoasa dupa recoltarea sangelui.

se tamponeza cu solutie dezinfectanta locul punctiei.

se comprima locul punctiei.

se trimite la laborator.A//()%&'% +( (&/()%&'%

*ematomstrapungerea venei

ameteli

lipotemieatingerea produsului recoltatNo'*: - ($o1((,*r%* /o(##( +% f*/%

-in decubit lateral pe latimea patului cu capul atarnand, sau pe o atela de lemn pentru brat sau picior

-in decubit dorsal cu bratele pe langa corp si cu un colac moale sub cap, pentru venele epicraniene

- la indicatia medicului copiii agitati vor fi sedati pentru a evita incidentele si accidentele

.

Tr*'*$%&'# (&%'o'%r*%#'(/ * r*('(+$##(


69/74

/ratamentul Ainetoteraputic se realizez printr-o serie de exerci ii care suntrecomandabile nu numai Mn ra*itism i pentru prevenirea acestuia ci constituieforme de mi care dirijat pentru orice copil sub un an.

Nntre :-J luni, se efectueaza miscari ale tuturor segmentelor corpului, repetate decateva ori si urmate de sedinte de masaj.

Nntre J-: luni, se adauga exercitii de provocare a reflexelor si incurajareamersului in patru labe.

Nntre :-< luni, mi crile prezentate pn acum se vor executa cu o participareactiv, mai evident a copilului. &e parcursul mi crilor se poate opune orezisten , fr Mns ca aceasta s descurajeze efectuarea mi crii.

4eflexul Pgata pentru sriturP este consolidat, oblignd copilul s- i men in parte din greutatea corpului pe bra e, cu coatele extinse.

0xerci ii de extensie a coloanei vertebrale, radicnd copilul din decubit dorsal,astfel, ca el s se spijine numai pe cap sau numai pe clcie, cu corpul drept Mnextensie.

2opilul este obligat s se aplece 'dup jucrii( i s se ridice, dac se poatesingur, fr ajutor.

Nn aceast afec iune, prin gimnastic nu se urmre te corectarea deficien elor produse de ra*itism ct mai degrab tonifierea muscular. $ac pn la vrsta de7/ urmrim fixarea calciului pe os cu ajutorul razelor

ultraviolete naturale sau artificiale, Mntrirea structurii osoase Qi dezvoltareamusculaturii

/ermoterapia cuprinde proceduri ce dezvolta o mare cantitate decaldur,fapt care conduce la obtinerea principalelor sale efecte si anume

analgezia,


70/74

*iperemia, *ipertermia locala si

sistemica,

cresterea elasticitatii tesuturilor.

%ceste efecte cumulate ,sunt favorabile pentru pregatirea programelor deAinetoterapie si masaj.

In tratamentul >7/ urmarim accelerarera depunerii de 2 in os cuajutorul razelor ultraviolete naturale sau artificiale. 0ste indicata cura*eliomarina in care menRionm *elioterapia, terapia cu raze ultraviolete siinrarosii naturale 'de origine solara(

0ste vorba de o expunere la soare progresiva, foerte strictgradata, valabila la subiectii sensibili, persane debilitate, copii, batrani si blonzi.

)e acopera corpul cu un cearceaf si apoi, regiunilecorporale se descopera succesiv si progresiv, in sens cranio-caudal.

)e va ajunge pana la o expunere totala de 3 ore, dupa care,din momentul desavarsirii pigmentatiei durata expunerii descreste. 0xtremitateacefalica nu se expune 'se acopera capul(. )e pot face -3 sedinte pe zi.oraruloptim pentru obtinerea celor mai benefice efecte ale razelor ultraviolete asupraorganismului, s-a apreciat a fi intre orele !.::-.::dimineata.

%ceste bai sunt indicate mai ales la copii,in perioada de crestere 'acestebai stimuleaza metabolismul fosfo-calcic si pe cel al vitaminei $( si suntcontraindicate la persoanele cu probleme cardiace.

>aia de namol

.

)e realizeaza in cazuri speciale si consta in ungerea corpului cu namol, intr-ocada. 0ste o procedura foarte solicitanta pentru pacient.

ateriale necesaredoua cazi,una in care va intra pacientul,iar alta de rezerva,incare se afla namolul preparat anterior,dus,termometru,ceas semnalizator si operna de cauciuc pentru cap.

/e*nica de aplicare

)e invita pacientul in cada unde se afla un strat de namol cald./reptat, se adauganamol preparat,din cada de rezerva, pana cand se acopera complet corpulpacientului si se lasa :-3: de minute. &e toata durata procedurii,pacientului i seva aplica o compresa rece pe frunte.

$upa aceea se invita pacientul sa faca un dus de curatire.

od de actiuneactiunea namolului plus presiunea *idrostatica.

ngerile cu namol


71/74

.

)unt proceduri de termoterapie in aer liber.

/e*nica de aplicare

>onlavul face cateva miscari inainte de a se unge cu namol,apoi se expune lasoare pentru a-si incalzi corpul, deoarece in cazul aplicarii namolului petegumentul neancalzit, exista pericolul aparitei arsurilor. %poi se unge cu nmolproaspat, in strat subtire si se expune la soare timp de #:-: mnute, pana ce seusuca stratul de namol. >olnavul va purta o compresa cu apa rece pe frunte si opalarie pe cap,care sa-l protejeze impotriva razelor solare.

%ceste ungeri cu namol se pot aplica si partial, numai pe zona dureroasa.$aca se aplica pe intreg corpul-namolul isi mareste eficacitatea.

$upa sxpunerea la soare,cand se constata ca namolul s-a uscat complet, pacientulface un dus de curatire a corpului,sau se inbaiaza in g*iolul din apropiere, apoi seodi*neste, de preferat, intr-un loc umbros.

0fecte-efectul termic alternant rece, apoi cald si din nou rece9

-actiunea specifica a substantelor c*imice, benefice,din namol,rezorbite de catreorganism.

ngerile cu namol reprezinta un procedeu de calire a corpului foartesolicitat.

Nmpac*etarea cu nmol

2onst Mn aplicarea nmolului la o temperatur de 3? -


72/74

4eprezinta introducerea corpului in nisip, la o anumita temperatura. )epoate realiza in cada de baie,dar si pe plaja.

ateriale necesarecompresa pentru frunte,nisip,o galeata cu aparece,prosop.

/e*nica de aplicare

&acientul se aseaza in cada,iar corpul ii este acoperit partial sau inintregime cu nisip,la temperatura de aile de lumina.

2ele complete se realizeaza in dulapuri de lemn cu becuri,iar cele partiale,cu ajutorul unor dispozitive adaptate.

$urata bailor este de 5-#: de minute,dupa care se executa o procedura deracire.In tot acest timp,pacientul va purta o compresa cu apa la temperaturacamerei,pe frunte.

2aldura radianta produsa de baile de lumina este mai penetranta decat ceade abur sau aer cald,iar transpiratia incepe mai devreme.

0fecte*iperemie,

efect analgezic.

)e folosesc in practicarazele infrarosii,

soluxul albastru,

ultravioletele-doza eritem.

>%I% $0 LI1% =0104%L%

0ste o procedura termoterapeutica intensa, datorita actiunii directe asuprategumentelor a razelor inflarosii si vizibile din spectrul electromagnetic.

0ste o baie de aer cald. 2aldura este data de #:-#5 de becuti de ::-8ati.%erul din baia de lumina se incalzeste la :-?:: 2.

>aia generala de lumina se suporta bine, in prima faza, pentru ca aerul


73/74

este uscat. $upa #: de minute, in faza a doua a baii de lumina, termoliza numai este eficienta, transpiratia stagneaza si curge, procedura se suporta greu. )epune compresa umeda pe frunte, termometrul sub limba. &rocedura poate fiurmata de impac*etare umeda completa #:-3: minute sau spalare completa la##: 2 dus sau afuziune fulger. O baie generala de lumina de 5 minute este opregatire foarte buna pentru Ainetoterapie. 0a poate preceda si unele proceduri de

electroterapie indicata in ra*itism.

3./ratamentul prin electroterapie

&rin electroterapie urmarim intarirea tesutului osos prinstimularea depunerii de 2a si stmulrea organismului pentru producerea devitamina $

Date post:	02-Mar-2018
Category:	Documents
Upload:	sabinamaya
View:	226 times
Download:	0 times

Tratamentul de Recuperare Bft Al Rahitismulu (1)

Documents