Tranzactii Pe Piata Energiei in Romania

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTIFACULTATEA DE COMERŢ

TRANZACŢII PE PIAŢA ENERGIEI IN

ROMÂNIA

BUCUREŞTI

2007

CUPRINS

CAPITOLUL I - Caracterizarea generală a tranzacţiilor pe piaţa energiei

CAPITOLUL II - Cadrul legal al tranzacţiilor pe piaţa energiei

CAPITOLUL III - Cadrul instituţional al tranzacţiilor pe piaţa energiei

CAPITOLUL IV - Piaţa energiei

4.1 Scurt istoric

4.2 Volumul,dinamica şi structura tranzacţiilor pe piaţa energiei

4.3 Caracterizarea ofertei

4.4 Caracterizarea cererii

4.5 Evenimente şi cazuri deosebite

CAPITOLUL V - Descrierea generala a cazului ce face obiectul studiului

CAPITOLUL VI - Analiza aprofundată a tranzacţiei

6.1 Analiza oportunităţii alegerii modului de tranzacţie

6.2 Analiza eficienţei tranzacţiei potrivit criteriilor de performanţă

6.3 Analiza tranzacţiei din perspectiva funcţionalităţii pieţei

6.4 Analiza tranzacţiei din perspectiva celei mai avansate în domeniu

CAPITOLUL VII Concluzii și soluţii de urmat

7.1 Învăţăminte pentru fiecare parte și actor implicat direct la privatizarea

Electrica Moldova

7.2 Învăţăminte pentru politicile economico sociale

7.3 Paralelă între teorie și practică în privinţa tranzacţiilor pe piaţa energiei

electrice

Bibliografie

Anexe

2

CAPITOLUL I

Caracterizarea generală a tranzacţiilor pe piaţa energiei

Piaţa energiei electrice este un concept economic având un conţinut complex şi care exprimă

totalitatea tranzacţiilor de vânzare – cumpărare perfectate intr – un spaţiu geografic determinat. Ea

are ca funcţie principală corelarea, (prin intermediul cererii şi al ofertei) cu concretizarea

contractelor de vânzare – cumpărare, a producţiei cu consumul.

România şi-a asumat decizia de a liberaliza piaţa energiei electrice, considerând că siguranţa

în alimentarea consumatorilor şi implicit a sistemului energetic va creşte o dată cu dezvoltarea unei

piete de energie electrica coerenta, în care participanţii să poată beneficia de avantajele mediului

concurenţial. In vederea aderării la UE, sectorul energiei electrice din România trebuie nu doar să se

conformeze directivelor si rezoluţiilor comunitare, dar trebuie şi să întreprindă acţiuni, să se

organizeze, să creeze şi să aplice proceduri şi un cadru legislativ şi de reglementare armonizate care

să conducă la rezultatele prevăzute de aceste directive.

Avantajele mediului concurenţial au în vedere, în principal, competiţia directă pentru

câştigarea, menţinerea şi extinderea segmentului de piaţa, managementul eficient al costurilor,

formarea liberă a preţurilor şi nu în ultimul rând furnizarea de stimulente în vederea reducerii

costurilor şi a utilizării eficiente a resurselor. Introducerea competiţiei în activitaţile care nu

comportă specificul de monopol natural (producerea şi furnizarea energiei electrice) este benefică,

fiind necesar a se asigura reguli clare privind aranjamentele comerciale, drepturile şi îndatoririle

competitorilor, mecanismele de tranzacţionare şi de stabilire a drepturilor de încasare şi a

obligaţiilor de plată.

Pentru a face piaţa concurenţială funcţională trebuie asigurate principiile, regulile,

aranjamentele comerciale, mecanismele, metodologiile de tarifare, drepturile si responsabilitaţiile

pentru segmentele de monopol natural, astfel încât imposibilitatea exercitării competiţiei în anumite

segmente ale pieţei să nu afecteze raporturile concurenţiale ale celorlalte segmente.

Principalele aspecte pe care Codul Comercial le detaliază cu privire la piaţa energiei sunt:

a. Principii;

b. Obiective;

c. Participanţii la piaţa;

d. Mecanismul pieţei.

3

Principii - Codul Comercial începe cu o serie de principii de bază:

Natura pieţei: Piaţa constă din acordurile comerciale angro dintre participanţi privind

energia electrică şi serviciile asociate. Într-o primă etapă, piaţa are două componente: piaţa

reglementatţ şi piaţa concurenţială;

Domeniul competiţiei: Piaţa va deveni competitivă pentru producatorii de energie şi

pentru furnizori şi va rămâne reglementată pentru activităţile de transport şi distribuţie;

Accesul comun la reţelele de transport şi distribuţie: Orice participant la piată, deţinător

al unei licenţe (inclusiv consumatorii eligibili), este îndreptaţit să aibă acces reglementat la reţelele

de transport şi distribuţie. Conectarea la reţelele de transport şi distribuţie a energiei electrice

reprezintă un serviciu public obligatoriu;

Alegerea furnizorului: Consumatorii eligibili îşi pot alege furnizorul de energie, cu care

încheie contracte bilaterale negociate, în conformitate cu reglementarile aplicabile;

Egalitatea de tratament: Oricare nou participant la piaţă va fi tratat în condiţii de egalitate

cu participanţii deja existenţi.

Obiective - Codul fixează trei obiective ale pieţei de energie electrică:

a. Preţurile concurenţiale să fie cât mai scăzute posibil;

b. Dezvoltarea unor relaţii "corecte si transparente" între participanţii la piaţă;

c. Să fie stimulat "comportamentul de piaţă" al participanţilor.

Participanţii la piaţă - Codul defineşte diverşii participanţi la piaţă:

a. Operatorul Comercial;

b. Producatori;

c. Furnizori de servicii de sistem;

d. Cumpărători, inclusiv consumatorii eligibili;

e. Operatorul de Transport;

f. Operatorul de Sistem.

Mecanismul pieţei

Codul stabileşte mecanismul pieţei şi componentele pieţei, incluzând atât piaţa reglementată

cât şi cea concurenţială. Mecanismul pieţei a fost conceput în vederea creşterii presiunii

concurenţiale asupra participanţilor.

4

Piaţa a intrat într-o transformare profundă care continuă şi astăzi, întregul proces derulându-

se pe următoarele coordonate principale:

Crearea unei pieţe a energiei electrice bazată pe principiile transparenţei, nediscriminării şi

obiectivităţii;

Crearea şi aducerea la funcţionare deplină a Autoritaţii Naţionale de Reglementare în

domeniul Energiei (ANRE)

Introducerea competiţiei şi în producerea energiei electrice si furnizarea energiei electrice

Introducerea unui sistem de autorizare şi licenţiere al noilor participanţi la piaţa de energie

electrică

Garantarea accesului liber, reglementat al terţilor la reţelele electrice

Trăsăturile distinctive în raport cu alte tipuri de tranzacţii pe piaţa românească vizează

protecţia mediului, reglementările aflate în vigoare, respectarea cerinţelor statului, fiind un domeniu

cu o mare importanţă atât pentru producătorii cât şi pentru consumatorii de energie.

Experienţa a arătat că pieţele de energie electrică nu sunt suficient de atractive pentru a

asigură valoarea optimă în ceea ce priveşte capacitatea de producere. „Foaia de parcurs”prevede

introducerea mecanismului de capacităţi, care recompensează producatorii pentru oferirea în piaţă a

capacitaţii de producere necesara

Un element esenţial al “Foii de parcurs” este reprezentat de “noua platformă de

tranzacţionare”, scopul acesteia fiind introducerea unei pieţe de energie electrică complet

liberalizate şi competitive. Obiectivul principal al ”Foii de parcurs” a fost realizarea în 2007 a unei

pieţe bazate pe contracte bilaterale şi autoprogramarea producătorilor, împreună cu o bursă de

energie voluntară (Piaţa pentru Ziua Următoare) şi o piaţă de echilibrare. Acest obiectiv a fost

implementat în avans încă de la 1 iulie 2005. Această structură de piaţă este similară cu pieţele

europene din Scandinavia, Anglia şi Ţara Galilor, precum şi cu marea majoritate a ţărilor de pe

continent.

Introducerea acestei structuri de piaţă va determina schimbări importante pe termen lung în

ceea ce priveşte actuala structură şi în funcţionarea pieţei de energie electrică.

5

Piaţa pentru Ziua Următoare

Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) este parte componentă a pieţei angro de energie electrică

pe care au loc tranzacţii ferme cu energie electrică activă pentru fiecare interval de tranzacţionare al

zilei de livrare corespunzătoare, pe baza ofertelor transmise de participanţii înscrişi la această piaţă.

Regulile Pieţei pentru Ziua Următoare creează un cadru centralizat de piaţă pentru vânzarea

şi cumpărarea energiei electrice de către participanţii la piaţa angro de energie electrică din

România, necesar pentru:

a) a facilita formarea unei pieţe angro de energie electrică în condiţii de concurenţă,

transparenţă şi nediscriminare;

b) reducerea preţurilor de tranzacţionare a energiei electrice;

c) stabilirea preţurilor de referinţă pentru alte tranzacţii din piaţa angro;

d) optimizarea utilizării capacităţilor limitate de interconexiune cu ţările vecine prin

integrarea utilizării capacităţilor respective în cadrul PZU centralizată.

Modelul Pieţei pentru Ziua Următoare este definit de următoarele principii:

Intervalul de tranzacţionare este o oră;

Un participant la PZU poate transmite doar o singură ofertă de cumpărare şi o singură

ofertă de vânzare pentru Zona Naţională de Tranzacţionare, pentru fiecare interval de tranzacţionare

(o oră);

Ofertele de vânzare/cumpărare de energie electrică sunt oferte simple care pot conţine

până la 25 perechi cantitate - preţ. Fiecare ofertă va indica preţurile la care participantul doreşte să

cumpere şi/sau vândă în intervalul de tranzacţionare specificat cantităţile de energie electrică

specificate din perechea cantitate - preţ;

Ofertele pot fi transmise doar în orele de tranzacţionare definite în Codul Comercial;

După primirea şi validarea ofertelor, Operatorul Pieţei de Energie Electrică va stabili

pentru fiecare interval de tranzacţionare curbele cererii şi ofertei:

6

Implementarea pieţei de certificate verzi

Pentru a promova producţia bazată pe surse regenerabile, începand cu 2005 România a

introdus un nou mecanism conform căruia furnizorii sunt obligaţi să cumpere o anumita cotă de

energie din surse regenerabile pentru a o vinde consumatorilor săi. Cu alte cuvinte, toţi furnizorii

trebuie să cumpere un anumit număr de Certificate Verzi realizându-şi astfel cotă obligatorie din

surse regenerabile.

Certificatele Verzi au preţuri stabilite prin mecanisme de piaţă : contracte bilaterale încheiate

între producători şi furnizori sau printr-o piaţă centralizată operată de către Operatorul Pieţei de

Energie Electrică din România.

In perioada 2008-2012, certificatele vor putea fi tranzacţionate la preţuri cuprinse între 26

euro/certificat şi 50 euro/certificat, calculate în lei, la valoarea medie a cursului de schimb stabilit de

Banca Naţionala a României pentru luna decembrie din anul precedent

In marea majoritate a ţărilor din Uniunea Europeana există cel puţin o bursă de energie

electrică . Se tranzacţionează două tipuri de produse: fizice si financiare. Produsele fizice sunt

tranzacţionate pentru livrare fizică , în timp ce produsele financiare includ diferite derivative bazate

pe energie electrică , precum opţiuni, contracte pentru diferenţe si futures. Actualmente, marea

majoritate a burselor tranzacţionează produse fizice, precum bursele din nordul Europei. Cele două

burse germane, „Leipzig Power Exchange” (LPX) din Leipzig şi „European Energy Exchange”

(EEX) din Frankfurt, s-au unit în 2002.

Bursa de energie electrică din România

OPCOM – operatorul pieţei de energie electrică din România va deveni o bursa de energie

pentru piaţa fizică de energie.

In consecinţă , obiectivele prioritate pentru OPCOM sunt:

- Implementarea regulilor Noului Cod Comercial

- Redefinirea structurii organizatorice

- Definirea aranjamentelor pentru o comunicare mai eficientă cu participanţii la piaţa precum

şi dezvoltarea procedurilor operaţionale, în concordanţă cu aşteptările participanţilor, în scopul

reducerii numărului de dispute.

7

http://www.zf.ro/detalii/banca_nationala_a_romaniei.html

CAPITOLUL II

Cadrul legal al tranzacţiilor pe piaţa energieiPrezentarea generală a cadrului legislativ care guvernează sectorul energiei electrice

din România

Începând cu 1998, politica Guvernului României a fost direcţionată spre liberalizarea

sectorului energetic. Procesul de liberalizare a fost dirijat prin legislaţie.

Legislaţia internă pentru sectorul energiei electrice din România este constituită dintr-un

număr de instrumente de diferite tipuri, după cum urmează:

a. Legi, Hotarâri de Guvern (HG-uri) şi Ordonanţe de Urgenţă ale Guvernului (OUG-

uri), care constituie legislaţia primară;

b. Codurile de Transport, de Distribuţie, de Masură şi cel Comercial elaborate în baza

HG – urilor şi OUG -urilor, împreună cu celelalte reglementări ale ANRE şi cu licenţele acordate de

catre ANRE, care formează legislaţia secundară.

A. Legislatia primară

Legea nr.13/2007 a energiei electrice publicată în M.O. nr. 51/23.01.2007 Legea

nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică publicată în M.O. nr.199/2.06.1994

Legea nr.21/1996 Legea concurenţei, publicată în M.O. nr.88/30.04.1996 cu modificările

şi completările ulterioare

Legea nr. 14/1997 pentru ratificarea Tratatului Cartei Energiei şi a Protocolului Cartei

Energiei privind eficienţa energetică şi aspectele legate de mediu, încheiate la Lisabona la 17

decembrie 1994, publicată in M.O. nr. 26/ 18.02.1997

Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, publicată in

M.O. nr. 448/ 24.11.1998, cu modificările şi completările ulterioare

Legea nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei, publicată in M.O. nr. 577/

17.11.2000, cu modificările ulterioare

Legea nr.570/2004 privind unele măsuri pentru privatizarea societăţilor comerciale filiale

de distribuţie şi furnizare a energiei Electrica Dobrogea -SA şi Electrica Banat-SA precum şi unele

măsuri pentru reglementarea activităţilor societăţilor comerciale din domeniul distribuţiei de energie

electrică publicată în M.O. nr.1198/15.12.2004;

O.G. nr.89/26.08.2004 privind unele măsuri pentru constituirea şi utilizarea eficientă a

veniturilor cu destinaţie specială în sectorul energetic,publicata în M.O. r.799/30.08.2004

8

O.G. nr. 36/2.08.2006 privind instituirea preţurilor locale de referinţă pentru energia

termică furnizată populaţiei prin sisteme centralizate, publicată în M.O.nr.692/14.08.2006

OUG nr. 124/2001 privind înfiinţarea, organizarea si funcţionarea Fondului Roman pentru

Eficienţa Energiei, publicată în M.O. nr. 644/ 15.10.2001, aprobată prin Legea nr. 287/2002

OUG nr.5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinţei, precum şi a unor

Facilităţi populaţiei pentru plata energiei termice,publicată în M.O. nr.119/25.02.2003, cu

modificările şi completările ulterioare.

O.U.G. nr.33/4.05.2007 privind modificarea şi completarea Legii energiei electrice

nr.13/2007 şi Legii gazelor nr.351/2004.

H.G.nr.410/4.05.2007 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a

Autoritaţii Naţionale de Reglementare în Domeniul energiei.

HG nr. 365/1998 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Electricitate SA, a

Societăţii Naţionale "Nuclearelectrica"- SA şi a Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare, prin

reorganizarea Regiei Autonome de Electricitate "Renel", publicată în M.O. nr. 246/ 03.07.1998, cu

modificările şi completările ulterioare

HG nr. 553/2007 privind modificarea şi completarea Regulamentului pentru acordarea

licenţelor si autorizaţiilor în sectorul energiei electrice, aprobat prin HG 540/2004 publicată în M.O.

nr. 404/15.06.2007

HG nr. 138/2000 privind programul de restructurare în sectorul energiei electrice şi

termice, publicată în M.O. nr. 89/ 28.02.2000;

HG nr. 627/2000 privind reorganizarea Companiei Naţionale de Electricitate - SA,

publicată în M.O. nr. 357/ 31.07.2000, cu modificările şi completările ulterioare

H.G. nr.410/2007 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al

Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, publicată în M.O.337/18.05.2007

HG nr.857/2002 privind reorganizarea Societăţii Comerciale de Producere a Energiei

Electrice în Hidrocentrale "Hidroelectrica"- SA, publicată în M.O. nr. 632/ 27.08.2002

HG nr.1524/2002 privind reorganizarea Societăţii Comerciale de Producere a Energiei Electrice şi

Termice "Termoelectrica"- SA şi funcţionarea unor societăţi comerciale în domeniul energetic,

publicată în M.O. nr. 6/09.01.2003

HG nr. 273/2003 privind înfiinţarea unor filiale, societăţi comerciale pentru reparaţii şi

servicii din cadrul Societăţii Comerciale de Producere a Energiei Electrice şi Termice

Termoelectrica- SA, publicată în M.O nr. 204/28.03.2003

HG nr. 867/2003 privind aprobarea Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la

9

reţelele electrice de interes public, publicată în M.O. nr. 559/04.08.2003

HG nr. 890/2003 privind aprobarea Foii de parcurs din domeniul energetic din România,

publicată în M.O nr. 581/14.08.2003

HG nr. 1580/2003 privind reorganizarea Societăţii Comerciale de Producere a Energiei

Electrice şi Termice "Termoelectrica" SA- Sucursala "Electrocentrale Galaţi" şi înfiinţarea Societăţii

Comerciale "Electrocentrale Galaţi"- SA, filială a Societăţii Comerciale de Producere a Energiei

Electrice şi Termice "Termoelectrica" SA, publicată în M.O nr. 1/05.01.2004

HG 1007/2004 pentru aprobarea Regulamentului de furnizare a energiei electrice la

consumatori , publicată în M.O.nr.673/27.07.2004

HG nr. 638 /2007 privind deschiderea integrală a pieţei de energie electrica şi gaze

naturale, publicată în M. O. nr. 427/ 27.06.2007.

HG nr. 425/1994 privind aprobarea Regulamentului pentru furnizarea şi utilizarea

energiei termice, publicată în M.O. nr. 238/ 26.08.1994, modificată prin HG nr. 168/2000,

publicată în M.O. nr. 115/16.03.2000

Directive:

Directiva nr. 2003/54/EC a Parlamentului European şi a Consiliului privind regulile comune

aplicabile pieţei interne de energie.

Directiva Consiliului nr. 90/377/EEC privind Procedura comunitară de îmbunătăţire a

transparenţei preţului la electricitate.

Directiva nr. 90/547/EEC a Parlamentului European şi a Consiliului privind tranzitul

energiei electrice prin reţelele de transport.

Directiva nr.2004/8/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind promovarea

cogenerării

B. Legislaţia secundară - Reglementările si licenţele ANRE

a) Reglementările ANRE

10

ANRE a elaborat un număr însemnat de reglementări. Cele mai importante pentru

funcţionarea pieţei angro de energie electrică fiind Codul Comercial, Codul Reţelei de Transport şi

Codul de Măsurare.

Codul Comercial

Codul Comercial este principalul document care reglementează comerţul cu energie electrică

în România. Acesta prevede o seamă de reglementări şi structuri pentru sectorul energiei electrice

din România şi a fost dezvoltat în baza OUG 29/1998. ANRE are responsabilitatea emiterii şi

aplicării Codului, în vederea asigurării unei bune funcţionari a pieţei.

Codul Reţelei de Transport

Codul de Transport acoperă cerinţele tehnice pentru proiectarea şi funcţionarea sistemului de

transport, incluzând cerinţe impuse centralelor conectate la acest sistem. A fost elaborat de CONEL

şi în consecintă anticipează scindarea acestei entitaţi. Codul a fost aprobat printr-o decizie ANRE şi

este astfel conceput încât să fie în deplină concordantă cu Codul Comercial.

Codul de măsurare a Energiei Electrice

Acest Cod descrie metodele de măsurare a cantitaţilor de energie activă şi reactivă, atunci

când sunt tranzacţionate între participanţii la piaţa angro de energie electrica. El fixează atribuţiile

Operatorilor de măsurare precum şi cerinţele tehnice pentru măsuratorile de energie electrică

tranzacţionată. Una din cerinţele tehnice generale, inclusă în Cod, este înregistrarea cantităţilor orare

de energie activă (şi reactivă, daca este necesar). În prezent nu există încă pe piaţa angro

posibilitatea îndeplinirii cerinţei de asigurare a contorizării orare.

b) Licenţele acordate de ANRE

Pe piaţa de energie electrica din ţara noastră există cinci activităţi pentru care se acordă

licente. Acestea sunt:

a. transportul de energie electrică;

b. producerea energiei electrice;

c. distribuţia energiei electrice;

d. furnizarea de energie electrică;

e. administrarea pieţei de energie electrică.

C. Legislaţia Uniunii Europene

11

Legislaţia Uniunii Europene este, de asemenea, o parte relevantă a cadrului legislativ din

România. Deşi în prezent aceste legi nu se aplică în Romania, obiectivul strategic guvernamental de

aderare la UE în 2007 determină necesitatea ca legislaţia internă şi modelul pieţei din sectorul

energiei electrice să fie în acord cu legislaţia UE. Directivele UE relevante în acest sens sunt:

a. Directiva 90/377 (îmbunătăţirea transparenţei tarifelor la consumatorii finali industriali);

b. Directiva 90/547 (transportul de energie electrică);

c. Directiva 96/92 (separarea entităţilor integrate vertical şi piaţa internă de electricitate).

d. Directiva 2003/54/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2003

privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice

Unele din cele mai importante elemente de legislaţie primară sunt urmatoarele:

Legea nr.13/2007 a energiei electrice. Scopul Legii energiei electrice este crearea unui

cadru juridic de reglementare adecvat activităţilor de producere, transport, distribuţie şi furnizare a

energiei electrice şi a energiei termice produse în cogenerare, avându-se în vedere satisfacerea

intereselor publice şi private, potrivit principiilor economiei de piaţă. In lege sunt prevăzute

urmatoarele drepturi şi obligaţii ale producătorilor, furnizorilor, dar şi ale consumatorilor

Obligaţiile producătorilor:

Producătorii au, în principal, următoarele obligatii:

a) să asigure livrările de energie electrică, respectiv energia termică ;

b) să oferteze în condiţii nediscriminatorii întreaga putere electrică disponibilă, precum si

serviciile tehnologice de sistem;

c) să menţina o rezervă de combustibil la un nivel suficient sau, dupa caz, o rezervă suficientă

de apă, pentru îndeplinirea obligaţiilor de producţie şi furnizare continuă a energiei electrice

prevăzute de reglementările în vigoare;

d) să se conformeze, din punct de vedere operativ, cerinţelor operatorului de transport şi de

sistem şi să înfiinţeze, dupa caz, trepte proprii de conducere operativă.

Drepturile producătorilor

12

Producătorii de energie electrică au, în principal, următoarele drepturi:

a) să aibă acces la reţelele electrice de interes public, în condiţiile prezentei legi;

b) să obţina, în condiţiile legii, culoar de trecere pentru liniile electrice proprii;

c) să tranzacţioneze energie electrică şi serviciile tehnologice de sistem pe piaţă reglementată şi

concurenţială;

d) să înfiinţeze şi să menţină un sistem propriu de telecomunicaţii pentru legatura cu capacităţile

sale de producţie, cu consumatorii sau cu treptele de conducere operativă.

Răspunderile furnizorului

Furnizorul răspunde pentru toate daunele provocate consumatorului din culpa sa, în

condiţiile stabilite prin contractul de furnizare.

Furnizorul este îndreptăţit să recupereze daunele produse consumatorilor, de la operatorul

de distribuţie,operatorul de transport şi de sistem sau de la producător,dovedite a fi cauzate din culpa

oricăruia dintre aceştia.

Răspunderile consumatorului

Consumatorul răspunde pentru daunele cauzate furnizorului din culpa sa, în condiţiile

stabilite prin contractul de furnizare.

Nerespectarea de către consumator a contractului de furnizare a energiei electrice

atrage plata contravalorii energiei electrice consumate, respectiv evaluate şi, după caz, suportarea

următoarelor consecinţe:

a) penalizări;

b) sistarea temporară a furnizării energiei electrice;

c)deconectarea de la reţeaua electrică.

În cazul consumului fraudulos, consumatorul va fi deconectat de la reţeaua electrică, fiind

obligat totodată la plata contravalorii energiei electrice consumate şi a costurilor aferente

deconectării, evaluate conform normelor tehnice în vigoare.

Drepturile consumatorului

13

Consumatorii au următoarele drepturi:

a) să aibă acces la reţelele electrice de interes public şi să consume energie electrică în

conformitate cu prevederile contractului de furnizare;

b) să solicite furnizorului modificarea şi completarea contractului de furnizare şi a anexelor

la acesta sau să iniţieze acte adiţionale la contracte, atunci când apar elemente noi sau când

consideră necesară detalierea ori completarea unor clauze contractuale;

c) să aibă acces la grupurile de măsurare de decontare;

d) să racordeze la instalaţiile proprii subconsumatori, cu acordul scris al operatorului de

reţea sau al furnizorului, în condiţiile legii;

e) să solicite furnizorului să ia măsuri pentru remedierea defecţiunilor şi a

deranjamentelor survenite în reţelele electrice;

f) să solicite furnizorului despăgubiri, conform prevederilor contractuale, când i se

produc daune din vina acestuia sau în cazul nerespectării indicatorilor de calitate a energiei.

HG nr. 638 /2007 privind deschiderea integrală a pieţei de energie electrică şi gaze

naturale. Prezentul proiect de act normativ are impact macro-economic, toţi consumatorii de

energie electrică şi de gaze naturale având dreptul să îşi aleagă furnizorul şi să negocieze cu acesta

preţul şi celelalte condiţii contractuale, beneficiind astfel de avantajele pieţei concurenţiale.

CAPITOLUL III

14

Cadrul instituţional al tranzacţiilor pe piaţa energiei

Din punct de vedere instituţional, politica Guvernului în sectorul energetic este realizată de

Ministerul Economiei si Comerţului. La nivel naţional, au fost înfiinţate şi îşi desfăşoară activitatea

următoarele autorităţi de reglementare: Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul

Energiei (ANRE), Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN),

şi Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile publice de Gospodărie Comunala

(ANRSC).

Un rol important în aplicarea strategiei şi politicii Guvernului îl au, de asemenea: Ministerul

Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Ministerul

Administraţiei şi Internelor, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, Agenţia Romîna pentru

Conservarea Energiei, Comisia Natională pentru Controlul activităţilor nucleare, Agenţia Nucleară,

precum şi Agenţia Naţională pentru Deşeuri Radioactive.

Ministerul Economiei şi Comerţului este organul de specialitate al administraţiei publice

centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, care realizează politica Guvernului în

domeniile privind creşterea economică, industrie, energie, resurse minerale, comerţ, integrare

europeană şi relaţii externe.

Ministerul Economiei şi Comerţului exercită următoarele funcţii:

de autoritate de stat în domeniile sale de activitate, prin care se asigură urmărirea

şi controlul respectării reglementărilor legale în vigoare;

de strategie, prin care se asigură elaborarea strategiilor şi programelor privind

creşterea economică, industria, energia, resursele minerale, industria de apărare, comerţul,

promovarea exportului, precum şi a politicilor din domeniul său de activitate;

Pentru sectorul energetic, asigură eleborarea strategiilor referitoare la evoluţia sectorului energetic,

respectiv energie electrică şi termică, hidro-, nucleară, petrol, gaze, resurse minerale, mine-geologie;

de sinteză, la nivel naţional, pentru domeniile specifice şi pentru celelalte domenii

conexe: recuperarea şi conservarea energiei, securitatea instalaţiilor, reciclarea materialelor şi de

gestionare a resurselor minerale, restructurarea si, dupa caz, privatizarea societăţilor comerciale şi a

regiilor autonome care functionează sub autoritatea Ministerului Economiei şi Comerţului;

de reglementare, prin care se asigura elaborarea actelor normative;

de reprezentare, prin care se asigura, în numele Guvernului, reprezentarea la

15

organismele internaţionale ca autoritate de stat în domeniu şi stabilirea de legaturi cu celelalte

ministere, alte autorităti publice şi organizaţii neguvernamentale, precum şi cu persoane juridice din

ţara sau din străinătate;

de administrare a proprietătii publice din domeniul resurselor minerale, al

transportului energiei, al transportului şi stocării ţiţeiului şi gazelor naturale sau din alte domenii

stabilite de lege ca bunuri proprietate publică, prin agenţii economici şi instituţiile publice care

funcţionează sub autoritatea Ministerului Economiei şi Comerţului;

de integrare europeană şi armonizarea legislaţiei cu reglementările comunitare,

pentru activităţile din domeniul său.

Reglementarea, autorizarea şi controlul în domeniul energiei electrice şi termice se realizează

de către Autoritatea Naţionala de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), instituţie

publică autonoma de interes naţional cu personalitate juridică în coordonarea directă a primului

ministru. ANRE are misiunea de a crea şi aplica sistemul de reglementări necesar funcţionarii

sectorului energiei şi pietelor de energie electrică, termică şi gaze naturale în condiţii de eficienţă,

concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor.

Finanţarea ANRE se realizează integral din venituri extrabugetare obţinute din tarifele

pentru acordarea de licenţe şi autorizatii, precum şi din contribuţiile operatorilor din sistem, conform

Hotărârii Guvernului nr. 567/1999. Actuala structură de personal cuprinde 65 de persoane,

salarizarea acestora fiind corelată cu nivelul existent în sectorul energiei electrice.

Principalele atribuţii ale ANRE sunt:

emiterea de reglementări în vederea funcţionării eficiente şi transparente a sistemului

electroenergetic naţional;

acordarea autorizaţiilor şi licenţelor pentru operatoriii economici din sectorul energiei electrice şi

termice;

stabilirea metodologiei de calcul al preţurilor şi tarifelor aplicabile activităţilor de monopol

natural din domeniul său de activitate;

aprobarea contractelor-cadru dintre agenţii economici din sector privind vânzarea, achiziţia,

transportul, dispecerizarea şi distribuţia energiei electrice şi termice, precum şi a celor de

furnizare a energiei electrice şi termice la consumatorii finali;

stabilirea preţurilor şi tarifelor aplicate consumatorilor captivi;

avizarea contractelor pentru tranzitul de energie electrică prin sistemul electroenergetic naţional

al României, la propunerea Companiei Naţionale de Electricitate.

16

Preturile si tarifele la energia electrica pentru consumatorii captivi sunt stabilite tot de catre

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, pe baza metodologiilor emise de

aceasta şi care au la baza urmatoarele principii:

protecţia consumatorilor;

asigurarea viabilităţii economice şi financiare a agenţilor din sector;

încurajarea agenţilor economici pentru creşterea eficienţei economice;

atragerea investitorilor.

ANRE stabileşte preţurile şi tarifele pe baza costurilor fundamentate de către operatorii

economici în procesul de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei electrice. Preţurile

reflectă costurile justificate, adică acele costuri solicitate de operatorii economici şi acceptate de

ANRE să fie trecute prin intermediul tarifelor, în contul consumatorilor finali.

Autoritatea Naţionala de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN) este o

instituţie publică în coordonarea Ministerului Industriei şi Resurselor ce se bazează pe o finanţare

proprie, independentă, din surse extrabugetare. Misiunea ei este să elaboreze, să aplice şi să

monitorizeze reglementările la nivel naţional necesare derulării activităţilor din sectorul gazelor

naturale în condiţii de siguranţă şi eficienţă, competiţie şi transparenţă, protecţia consumatorilor şi

mediului:

Principalele atribuţii sunt:

să emită, să suspende şi să retragă autorizaţiile şi licenţele;

să stabilească reglementările privind preţurile pentru consumatorii finali, captivi, să

aprobe norme tehnice privind construirea şi exploatarea din sectorul gazelor naturale;

să emită reglementări comerciale privind piaţa internă a gazelor naturale, concilierea

disputelor şi prevenirea abuzului de poziţie dominantă;

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile publice de Gospodarie

Comunală (ANRSC) este o instituţie publică cu personalitate juridică şi funcţionează sub

coordonarea Ministerului Administraţiei Publice. Autoritatea este finanţată din fondurile

extrabugetare obţinute din acordarea licenţelor de atestare/autorizare, precum şi din alte activităţi

prevăzute de lege.

Serviciile publice de gospodărie comunală asigură furnizarea/prestarea următoarelor servicii:

17

a) alimentarea cu apă

b) alimentarea cu energie termică

c) canalizarea şi epurarea apelor uzate şi pluviale

d) salubrizarea, înverzirea localităţilor

e) asigurarea cu transport public local

f) administrarea fondului locativ public şi privat.

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile publice de Gospodărie Comunală îşi

desfăşoară activitatea în temeiul următoarelor principii:

a) promovarea eficienţei economice în sectorul serviciilor publice de gospodărie comunală şi

protejarea intereselor consumatorilor;

b) asigurarea unui tratament nediscriminatoriu din partea autorităţilor administraţiei publice

locale pentru toţi operatorii furnizori/prestatori de servicii publice de gospodărie comunală;

c) conservarea resurselor şi protecţia mediului.

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile publice de Gospodărie Comunală are

următoarele atribuţii principale:

atestarea/autorizarea operatorilor de servicii publice de gospodărie comunală;

culegerea de informaţii privind activitatea operatorilor de servicii publice de gospodărie

comunală şi publicarea acestora;

controlul documentelor şi evidenţelor operatorilor de servicii publice de gospodărie

comunală;

stabilirea mecanismului de ajustare a tarifelor în condiţiile respectării contractelor de

delegare a gestiunii;

soluţionarea conflictelor dintre operatorul şi consumatorul de servicii publice de gospodărie

comunală;

retragerea licenţelor de operare, în cazul în care operatorul de servicii publice de gospodărie

comunală refuză să ia măsuri în vederea imbunătăţirii activităţii.

Cadrul instituţional aferent promovării măsurilor de utilizare eficientă a energiei a fost creat

prin înfiinţarea Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei (ARCE), organism ale carui

18

responsabilităţi au fost întărite în 2000 prin adoptarea Legii 199/2000 privind utilizarea eficientă a

energiei, modificată şi completată prin Legea 56/2006. Legea prevede că Agenţia Română pentru

Conservarea Energiei este o instituţie publică cu personalitate juridică, organ de specialitate în

domeniul eficienţei energetice la nivel naţional, cu autonomie instituţională, financiară şi

organizatorică, cu finanţare din venituri proprii şi din subventii acordate de la bugetul de stat, aflată

in sobordinea Ministerului Economiei şi finanţelor.

Atribuţiile principale ale Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei constau în:

Atestarea managerilor energetici, a auditorilor energetici şi a responsabililor cu gestiunea

energiei la marii consumatori de energie;

Avizarea programelor de eficienţa energetică care fac parte din Programul de creştere a

eficienţei energetice pentru perioada 2006-2010

Avizarea proiectelor de investiţii.

Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale are următoarele atribuţii principale:

gestionează resursele de petrol, resursele minerale şi fondul geologic naţional;

negociază şi stabileşte clauzele şi condiţiile acordurilor petroliere, ale licenţelor şi

permiselor miniere, încheie astfel de acorduri, licenţe şi permise şi reglementează derularea

operaţiunilor petroliere şi a activităţilor miniere prin norme, regulamente şi instrucţiuni tehnice

emise în aplicarea actelor normative în vigoare;

organizează fondul geologic naţional; constituie fondul naţional de resurse/rezerve, pe

baza confirmării resurselor/rezervelor de petrol, verificării şi înregistrării resurselor/rezervelor

minerale; datele oficiale cu privire la rezerve şi la resurse sunt cele înscrise în fondul naţional de

către autoritatea competentă;

stabileşte, în condiţiile legii, preţul de referinţă pentru petrolul extras în România în

vederea stabilirii redevenţei corespunzătoare, tarifele pentru exploatarea Sistemului naţional de

transport al petrolului, precum şi tarifele pe care le percepe pentru actele eliberate în exercitarea

atribuţiilor sale sau pentru consultarea şi utilizarea unor documente şi informaţii referitoare la

resursele minerale;

controlează respectarea de către titulari a prevederilor acordurilor petroliere şi ale

licenţelor sau permiselor, precum ţi ale normelor, regulamentelor ţi instrucţiunilor tehnice din

domeniu şi dispune măsuri pentru impunerea acestora;

avizează documentaţiile privind executarea lucrărilor de prospecţiune, explorare sau de

19

exploatare, miniere şi petroliere, precum şi documentaţiile de încetare a operaţiunilor petroliere şi a

activitătilor miniere, conform legislaţiei în vigoare, a măsurilor de protectie a mediului şi de

reconstrucţie ecologică;

În ceea ce priveşte piaţa energiei electrice, participanţii la piaţă sunt: producătorii, operatorul

de transport şi de sistem, operatorii de distribuţie, furnizorii, consumatorii eligibili şi operatorul

pieţei. Astfel, pe piaţa energiei electrice, marii producători de energie sunt Hidroelectrica,

Termoelectrica, Nuclearelectrica, Termocentralele Turceni, Rovinari şi Craiova şi Electrocentrale

Bucureşti. Cei mai cunoscuti furnizori sunt SC Electrica SA, cu cele opt filiale ( Moldova, Muntenia

Sud, Muntenia Nord, Oltenia, Transilvania Sud, Transilvania Nord, Dobrogea, Banat) şi SC

Hidroelectrica SA.

Un alt actor important în sistemul energetic naţional este SC Transelectrica SA care asigurţ

exploatarea reţelei electrice naţionale de transport a energiei electrice şi îndeplineşte funcţiile de

operator de transport al Sistemului National de transport al energiei electrice şi de operator

comercial al pieţei de energie electrică, desfăşurând aceste activităti pe baza de licenţe acordate de

Agenţia Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei.

Administratorul pieţei angro de energie electrica este OPCOM ( Operatorul Comercial al

Pieţei de Energie Electrică din Romania), care are ca principale activităti: coordonarea activităţii de

prognoză a consumului de energie electrică, elaborarea programului de funcţionare a unităţilor

dispecerizabile ţi de furnizare a serviciilor de sistem, stabilirea cantitătilor de energie electrică şi de

servicii tranzactionate, a obligaţiilor de plată şi a drepturilor de încasare pentru participanţii la piaţa,

colectarea şi publicarea informaţiilor privind funcţionarea pieţei de energie electrică, supravegherea

functionării pieţei, concilierea unor diferende referitoare la cantitătile tranzacţionate pe piaţă, la

obligaţiile de plată şi la drepturile de încasare.

Pe piaţa gazelor naturale, participanţii la piată sunt reprezentaţi de producători, operatorul de

transport şi de sistem, operatorii de distribuţie, furnizorii, consumatorii eligibili. Marii producători

sunt: SNP Petrom, SNGN Romgaz SA. Distribuitorii sunt reprezentaţi de: SC Distrigaz Sud SA,

SNP Petrom SA, SC Congaz SA, SC E.ON Gaz SA. Transgaz S.A. are ca scop îndeplinirea

strategiei naţionale stabilite pentru transportul, tranzitul internaţional, dispecerizarea gazelor

naturale şi cercetarea-proiectarea în domeniul transportului de gaze naturale fiind operatorul tehnic

al sistemului naţional de transport şi răspunde de funcţionarea acestuia în condiţii de calitate,

siguranţă, eficienţa economică şi protecţie a mediului înconjurător. Furnizorii sunt: SC Distrigaz

Sud SA, SC Distrigaz Nord SA, SNTGN Transgaz SA, SNP Petrom SA, SC Romgaz SA, SC

Congaz SA.

20

Serviciile publice de gospodărie comunală sînt furnizate/prestate de operatori specializaţi

(întreprinderi municipale şi individuale, societăţi pe acţiuni, în comandită, societăţi cu răspundere

limitată, întreprinderi cu alte forme juridice de organizare), atestaţi conform unui regulament

elaborat de Guvern, care pot fi:

a) compartimente de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale

b) agenţi economici, indiferent de forma juridică de organizare.

Atestarea şi autorizarea furnizării/prestării serviciilor publice de gospodărie comunală sînt

obligatorii atît pentru operatorii aflaţi sub autoritatea administraţiei publice locale.

CAPITOLUL IV

21

Piaţa energiei în România

4.1 Scurt istoric

Principalele momente ale dezvoltării pieţei de energie electrică din România

HG 365/1998 – ruperea monopolului integrat vertical RENEL prin constituirea unei

societăti distincte de distribuţie şi furnizare a energieie electrice ( SC Electrica SA) şi a unora de

producere a energiei electrice (SC Transelectrica SA şi SC HidroelectricaSA), în cadrul nou

înfiinţatei companii naţionale CONEL SA; constituirea SN Nuclearelectrica SA şi RAAN –

producători de energie electrică;

Organizarea distinctă, în cadrul CONEL, a activităţilor de transport, sistem şi administrare

piaţa de energie electrica ci contractualizarea relaţiilor dintre operatorii din sector;

HG 122/2000 – deschiderea pieţei la 10%;

HG 627/2000 – se desfiinţeaza CONEL, filialele sale devenind proprietatea directă a

statului, reprezentat de Ministerul Industriei şi Comerţului; se înfiinţeaza CN Transelectrica SA –

operator de transport şi sistem, iar prin filiala sa OPCOM SA – operator de administrare a pieţei de

energie electrică;

Septembrie 2000 – lansarea pieţei spot obligatorii de energie electrică din Romania,

administrată de OPCOM, filiala a CN Transelectrica SA, organizată pe principiul pool-ului;

HG 1342/2001 – SC Electrica SA se împarte în 8 filiale de distribuţie şi furnizare;

HG 1524/2002 – SC Termoelectrica SA se reorganizează în entităţi legale separate de

producere a energiei electrice;

Iulie 2005 – lansarea noului model de piaţă, bazat pe existenţa:

o Pieţei spot voluntare, cu ofertare de ambele părţi şi decontare bilaterală;

o Pieţei de echilibrare obligatorii, având operatorul de sistem ca singură contraparte;

o Repartizarea responsabilităţilor financiare ale echilibrării către părtile responsabile cu

echilibrarea.

HG 644/2005 – deschiderea pieţei la 83.5%;

Noiembrie 2005 – introducerea pieţei de certificate verzi;

Decembrie 2005 – introducerea pieţei centralizate a contractelor bilaterale;

Martie 2007 – introducerea pieţei centralizate a contractelor bilaterale parţial standardizate

cu negociere continuă;

22

HG 638/2007 – deschiderea integrală a pieţei de energie electrică şi gaze naturale.

Noua piaţă de energie din România a înregistrat progrese importante, garantând, pe de o

parte, consumatorilor libertatea de a-şi alege furnizorul de energie electrică într-un mod transparent

şi nediscriminatoriu, iar, pe de altă parte, libertatea producătorilor şi furnizorilor de a stabili

tranzacţii cu energie electrică în conformitate cu regulile pieţei libere. Mai mult, noul concept al

pieţei de energie asigură neutralitatea operatorilor, prin separarea activităţilor de operare de cele de

natură pur comercială pe care producătorii şi furnizorii le dezvoltă.

Actualul mecanism al pieţei de energie electrică din România îndeplineşte cerinţele de

aderare la Uniunea Europeană, negociate, fiind chiar mai avansate decât cele existente în cadrul unor

state membre. Este, de asemenea, un mecanism flexibil care permite dezvoltarea oricăror noi soluţii

de tranzacţionare şi contractare a energiei electrice, în funcţie de solicitările pieţei, şi care transmite

la rândul lui semnale utile actorilor din piaţă.

23

4.2 Volumul, dinamica şi structura tranzacţiilor pe piaţa energiei

4.2.1 Piaţa angro de energie electrică

4.2.1.1 Structura schematică a pieţei angro de energie electrică

Structura include următoarele tipuri de contracte încheiate de producători pe piaţa de energie

electrică:

Contracte reglementate încheiate cu furnizorii impliciţi pentru consumatorii alimentaţi in

regim reglementat, de către producătorii termo (inclusiv producătorii independenţi/autoproducători),

producătorul hidro, respectiv producătorul nuclear;

Contracte reglementate încheiate cu operatorii de distribuţie pentru acoperirea

consumurilor proprii tehnologice ale reţelelor de distribuţie , de către producătorii termo

( inclusiv producătorii independenti/autoproducători), producătorul hidro, respectiv producătorul

nuclear;

Contract reglementat încheiat cu operatorul de transport pentru acoperirea consumului

propriu tehnologic al reţelei de transport;

Contracte între producători la preţuri reglementate, activitate la cererea cumpărătorului în

schimbul primei de opţiune;

Contracte între producători la preţuri reglementate, cu obligaţia răscumpărării energiei în

decursul unui an

Contracte negociate bilateral cu furnizorii impliciţi;

Contracte negociate bilateral cu alţi producători;

Contracte negociate bilateral cu furnizorii concurenţiali;

Contracte încheiate pe pieţele centralizate de contracte cu diferiţi participanţi;

Contracte de furnizare negociate bilateral cu consumatorii alimentaţi în regim concurenţial;

24

Contracte negociate de vânzare la export

Vanzări pe piaţa pentru ziua următoare către diferiţi participanţi la această piaţă .

Structura tranzacţiilor cu energie electrică (achiziţie înainte de ziua de livrare), în luna

august 2007, a furnizorilor impliciţi este prezentată în graficul următor, prin cumulare cu tranzacţiile

operatorilor de distribuţie (pentru consumul propriu tehnologic al reţelelor de distribuţie) din zona

geografică de licenţă pe care furnizorul respectiv a fost desemnat să o deservească:

Structura tranzacţiilor de energie electrică ale furnizorilor impliciţi şi ale operatorilor de distribuţie din zona geografică deservită-August 2007- TWh

Sursa: Raportările lunare ale furnizorilor impliciţi şi ale operatorilor de distribuţie –

prelucrare DMP

4.2.1.2 Evoluţia lunară a volumelor tranzacţionate pe piaţa angro

Dimensiunea pieţei angro este determinată de totalitatea tranzacţiilor desfăsurate pe aceasta

de către producători şi furnizori, depăşind cantitatea transmisă fizic de la producere către consum;

totalitatea tranzacţiilor include revânzarile realizate în scopul ajustării pozitiei contractuale şi

obţinerii de beneficii financiare.

25

Astfel, pe piaţa angro sunt încheiate contracte reglementate şi negociate bilateral între

producători şi furnizori, contracte reglementate pentru asigurarea consumului propriu tehnologic în

reţele, contracte negociate bilateral producători - producători sau furnizori - furnizori, precum şi

obligaţii contractuale încheiate pe pieţele centralizate: PCCB - piaţa centralizată a contractelor

bilaterale, PCCB-NC - piaţa centralizată a contractelor bilaterale cu negociere continuă, PZU - piaţa

pentru ziua următoare, PE - piaţa de echilibrare.

Relaăia între volumele tranzacţionate pe fiecare din aceste pieţe şi consumul intern estimat

pentru perioada septembrie 2006 - august 2007 este prezentată în graficul următor:

Evoluţia lunară a volumelor tranzacţionate pe piaţa angro comparativ cu consumul

intern

GWh

Sursa: Raportările lunare ale agenţilor economici participanţi la piaţa angro SC OPCOM SA

şi CN Transelectrica SA prelucrare DMP

Evoluţia volumelor tranzacţionate pe PZU, comparativ cu cele tranzacţionate pe PE, ca

procente din consumul intern, este prezentată mai jos, începând cu septembrie 2006:

26

Volume tranzacţionate pe PZU şi PE

Sursa: Raportările lunare ale SC OPCOM SA şi CN Transelectrica SA – prelucrare DMP

27

4.2.2 Piaţa cu amănuntul de energie electrică

4.2.2.1 Structura schematică1 a pieţei cu amănuntul

4.2.2.2 Etapele parcurse în procesul de deschidere a pieţei de energie electrică

Hotărâre de Guvern Grad de

deschidere (%)

Plafon consum

anual GWh/an

Nr 122/2000, publicată în M.O. 77/21.02.2000 10 100

Nr. 982/2000, publicată în M.O. 529/27.10.2000 15 100

Nr.1272/2001, publicată în M.O. 832/21.12.2001 25 40




Nr. 644/2005, publicată în M.O. 684/29.07.2005 83.5 -

Nr. 638/2007, publicată în M.O. 427/27.06.2007 100 -

1 Autoritatea Naţionala de Reglementare în Domeniul Energiei – ANRE – www.anre.ro

28

. 4.3 Caracterizarea ofertei

Participanţii la piata de energie electrica şi structurile operaţionale asociate sunt:

producătorul, operatorul de transport şi sistem, operatorul pieţei centralizate de energie electrică,

operatorul de distribuţie si furnizorul. Pe piaţa energiei electrice, marii producători de energie sunt:

Hidroelectrica, Termoelectrica, Nuclearelectrica, Termocentralele Turceni, Rovinari şi Craiova şi

Electrocentralele Bucuresti. Cei mai cunoscuţi furnizori sunt SC Electrica SA cu cele opt filiale

(Moldova, Muntenia Sud, Muntenia Nord, Oltenia, Transilvania Sud, Transilvania Nord, Dobrogea,

Banat) şi SC Hidroelectrica SA.

S.C. Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie electrică in România, furnizor

de energie electrică şi de servicii tehnologice în sistem care are o putere reprezentând circa 1/3 din

consumul energetic al ţarii. În Romania, principala bătălie pentru energie se desfăşoară pentru

Hidroelectrica deoarece este producătorul celei mai ieftine electricităţi.

Principalele centrale hidroelectrice în ordinea punerii în funcţiune a acestora sunt: CHE

Stejaru (210 MW), Vidraru (220 MW), Portile de Fier I (1050 MW), Lotru (510 MW), Mariselu.

Dintre producătorii de energie electrica, Hidroelectrica realizează cele mai mici costuri de

producţie, dar vinde energia electrică cu mult peste costurile reale de producţie, realizând implicit

cel mai mare profit din vânzarea energiei electrice.

Într-o situaţie similară se află şi Nuclearelectrica care ocupă locul doi, după Hidroelectrica

din punct de vedere al costurilor şi al profitului realizat.

In ceea ce priveşte Termoelectrica, situaţia diferă, fiind un sector în care investiţiile şi

retehnologizările au avut o dinamică mai lentă, multe din centralele electrice producând energie

electrică cu costuri de producţie foarte mari. In aceste condiţii intre producătorii din Termoelectrica

nu poate exista o concurenţă reală. Drept urmare, creşterea preţurilor la producătorii de energie

electrică conduce in final la creşterea preţurilor la consumatori. Pentru contracararea acestui efect

este logic ca s-a impus liberalizarea reală si totală a pieţei energiei electrice, astfel încat centralele

electrice neperformante să fie obligate să se retehnologizeze sau să-şi oprească producţia.

Sucursalele S.C. Termoelectrica S.A. sunt Electrocentralele Brăila, Borzeşti, Doiceşti, Paroseni.

Complexele energetice Turceni, Rovinari si Craiova se află pe locul trei în România din

punct de vedere al costului energiei electrice, dupa Hidroelectrica şi Nuclearelectrica. Centrala

Termoelectrica Turceni este cea mai mare din România, iar complexul Craiova reprezintă

aproximativ 6% din capacitatea producătorilor de energie la nivel naţional.

29

S.C. Electrocentrale Bucureşti S.A. a rezultat în urma restructurării Termoelectrica SA.

Societatea asigură producerea energiei electrice şi termice conform licenţelor emise de Agenţia

Naţională de Reglementare in domeniul Energiei (A.N.R.E.). Pieţele relevante ale produsului sunt

reprezentate de piaţa serviciului public de producere a energiei electrice şi piaţa serviciului public de

producere a energiei termice. În ceea ce priveşte piaţa geografică relevantă, energia electrică

produsă de S.C. Electrocentrale Bucureşti S.A. este furnizată filialelor S.C. Electrica S.A. din

Oltenia, Dobrogea, Transilvania Nord, Muntenia Sud, iar energia termică este furnizată

distribuitorilor în oraşele Bucuresti, Craiova, Constanta.

Electrica SA este o societate comercială de distribuţie si furnizare a energiei electrice, cu o

arie de cuprindere natională – cu organizare zonală in 4 zone, pentru distribuţia si furnizarea

energiei electrice: Transilvania Nord (cu sediul la Cluj-Napoca), Transilvania Sud (cu sediul la

Braşov), Muntenia Nord (cu sediul la Ploieşti), Muntenia Sud (cu sediul in Bucureşti) şi pe cuprinsul

intregii ţări, in 8 zone, pentru intreţinere şi servicii energetice – FilialaElectricaServ.

Electrica are in structura sa 8 filiale: Electrica Distribuţie Muntenia Nord, Electrica Furnizare

Muntenia Nord, Electrica Distributie Transilvania Nord, Electrica Furnizare Transilvania Nord,

Electrica Distribuţie Transilvania Sud, Electrica Furnizare Transilivania Sud, FDFEE Muntenia Sud

si Filiala Electrica Serv. Grupul intalian Enel deţine filialele Electrica Muntenia Sud, Dobrogea şi

Banat,iar alte două filiale au fost preluate de companiile Cez din Cehia si E.ON din Germania,

respectiv filialele Moldova si Oltenia.

În ceea ce priveste preţurile practicate de către Electrica odată cu liberalizarea pieţei energiei

electrice, se estimează că furnizorii impliciţi, reprezentaţi de filialele Electrica se vor baza pe un

avantaj creat chiar de consumatori, şi anume că cei mai mulţi dintre consumatorii deveniţi eligibili

odata cu liberalizarea pieţei nu îşi vor schimba furnizorul, şi drept urmare Elecrica va practica

preţuri mai mari decât furnizorii privaţi.

La nivelul întregii ţări există 128 de furnizori de energie electrică, dintre care 50 sunt activi.

Dintre aceştia amintim Enel, CEZ, E.ON, Filiala de Distribuţie si Furnizare Electrică Transilvania,

Gevco, Enset, TEN Transilvania Energy, Enex, Regia Autonomă de Termoficare, Tetarom (vezi

anexa 2)

În ceea ce priveşte concurenţa, liberalizarea pieţei energiei electrice de la 1 iulie 2007 a

determinat companiile de distribuţie si furnizare a energiei electrice să intre într-o piaţă competitivă

si să furnizeze servicii de calitate, axate pe marketing dinamic si o preocupare mai largă pentru

păstrarea clienţilor vechi si gasirea unor clienţi noi. România şi-a asumat decizia de a liberaliza piaţa

energiei electrice, considerând că siguranţa în alimentarea consumatorilor şi implicit a sistemului

30

energetic va creşte odata cu dezvoltarea unei pieţe de enrgie electrică coerentă, în care participanţii

să poată beneficia de avantajele mediului concurenţial.


câştigarea, menţinerea şi extinderea segmentului de piaţă, managementul eficient al costurilor,


costurilor şi a utilizării eficiente a resurselor. Introducerea competiţiei în activităţile care nu

comportă specific de monopol natural ( producerea şi furnizarea energieie electrice) este benefică,

fiind necesar a se asigura reguli clare privind aranjamentele comerciale, drepturile şi îndatoririle

competitorilor, mecanismele de tranzacţionare şi de stabilire a drepturilor de încasare şi a

obligaţiilor de plată.

În ceea ce priveşte performanţa şi vechimea instalaţiilor necesare pentru producţia de energie

electrică, se poate aprecia că:

o serie de instalaţii de producere, transport si distribuţie a energiei este parţial învechită şi

depasită tehnologic, cu consumuri şi costuri de exploatare mari;

o parte din unitaţile de producere a energiei electrice nu respectă cerinţele privind protecţia

mediului din Uniunea Europeană deoarece nu sunt echipate cu instalaţii performanţe pentru

reducerea emisiilor;

în ultimii ani au fost modernizate sau retehnologizate unele centralele termoelectrice cu o

capacitate de aproximativ 10% din puterea instalată;

80 % din grupurile termoenergetice din România au fost puse în funcţiune înainte de 1970;

37 % din grupurile hidro au durata de viatã depasită;

unitatea nuclearã are o durată de viata de 30 ani începând din 1996;

de regulã nu existã instalatii de denoxare compatibile cu cerintele actuale;

reţele de distribuţie învechite, cu pierderi relativ mari;

69% din magistralele de transport gaze naturale sunt vechi;

40 % din conductele de distribuţie gaze naturale sunt vechi;

în schimb, reţeaua de transport este puternică.

Multe dintre hidrocentrale necesită investiţii pentru retehnologizare, in acest sens

Hidroelectrica avînd planificate pentru următorii ani investiţii de 1.3 miliarde de lei, care vor duce

totodată la un spor de putere instalată în sistemul energetic. Termoelectrica, deşi este un important

producător de energie cu o putere instalată de 5500 MW, vechimea instalaţiilor şi lipsa investiţiilor

pentru modernizarea acestora, au dus la scăderea fiabilităţii grupurilor de lucru.

31

În prezent, 75-80% din capacitatea instalată este depasită moral, iar disponibilităţile de

putere au scăzut între 60-90% din potenţialul iniţial. Lipsa resurselor financiare nu au permis

conducerii să bugeteze investiţii pentru activităţi de reparaţii şi modernizări. Soluţia rezolvării unor

astfel de probleme o reprezintă privatizarea. Astfel, au fost privatizate Electrica Banat, Electrica

Dobrogea, Electrica Moldova şi Electrica Oltenia, dar pe de altă parte majoritatea întreprinderilor

energetice sunt excluse din programul de privatizare.

În vederea îmbunătăţirii eficienţei în domeniul energetic, direcţiile prioritare de acţiune

constau in:

asigurarea investiţiilor pentru creşterea capacităţii de inovaţie şi dezvoltare tehnologică

alegerea unui mix de energie cu accent pe utilizarea cãrbunelui, energiei nucleare şi

resurselor energetice regenerabile;

producţia de energie electrică pe bază de combustibil nuclear se va dubla in 2015 faţă de

2009, prin punerea in funcţiune a unitaţilor 3 si 4 – CNE Cernavoda;

creşterea eficienţei energetice cu 3 % pe an si creşterea semnificativă a utilizării resurselor

regenerabile;

se vor scoate din funcţiune în vederea casării grupurilor cu performanţe reduse si durată de

viaţă depaşită;

se vor pune in funcţiune grupuri noi şi cu performanţe ridicate şi se vor reabilita grupuri

existente

Operatorul Pieţei de Energie Electrică - SC OPCOM SA2 îşi concentrează toate eforturile şi

resursele pentru asigurarea calităţii activităţilor aferente organizării şi administrării pieţei de energie

electrică pentru ziua următoare, a pieţei centralizate a certificatelor verzi şi a pieţei centralizate a

contractelor bilaterale precum şi a activităţilor aferente realizării funcţiei de operator de decontare

pentru piaţa contractelor bilaterale şi pentru pieţele centralizate organizate pentru tranzacţionarea

energiei electrice.

SC OPCOM SA şi-a stabilit, ca parte integrantă a activităţii globale a societăţii,

implementarea Sistemului de Management al Calităţii. Principiile care stau la baza politicii societăţii

în domeniul calităţii sunt următoarele:

Respectarea legislaţiei primare şi secundare precum şi a cerinţelor autorităţilor abilitate;

Îmbunătăţirea continuă şi diversificarea serviciilor oferite participanţilor la piaţă;

Definirea şi actualizarea responsabilităţilor în cadrul managementului sistemului calităţii;

2 *** http://www.opcom.ro

32

http://www.opcom.ro/

Creşterea nivelului de pregătire a personalului pentru îndeplinirea sarcinilor şi atribuţiilor în

conformitate cu responsabilităţile definite de reglementările în vigoare;

Analiza şi implementarea oportunităţilor de îmbunătăţire a activităţii rezultate în urma

auditurilor interne şi externe şi a altor verificări de asigurarea calităţii;

Evaluarea permanentă a rezultatelor implementării Sistemului de Management al Calităţii şi

a conformităţii politicii urmate în domeniul calităţii.

Participanţii la piaţa de energie electrică raportează ANRE date tehnice si comerciale

conform metodologiei de monitorizare a pieţei angro de energie electrică pentru aprecierea nivelului

de concurenţă pe piaţă şi prevenirea abuzului de poziţie dominantă, aprobată prin ordinul

presedintelui ANRE nr. 35/2006 (vezi anexa nr. 2)

Cotele de piaţă ale producătorilor de energie electrică realizate pe ansamblul

componenţelor pieţei angro de energie electrică, în primele 8 luni ale anului 2007, sunt prezentate în

figura următoare, fiind stabilite în funcţie de energia electrică livrată în reţele.

Cote de participare la energia electrică livrată in reţele ale producătorilor cu unităţi dispecerizabileIanuarie-August 2007

33

Efectele globalizării si europenizării

În condiţiile integrării României în Uniunea Europeană, este deosebit de important cadrul

general actual al politicii energetice comunitare. Acesta este marcat de trei obiective importante pe

termen mediu şi lung, respectiv: creşterea securităţii alimentării cu energie, creşterea competitivităţii

în domeniul energiei, precum şi reducerea impactului asupra mediului.

Integrarea tării noastre in Uniunea Europeana nu putea fi realizată fară crearea unei pieţe

libere a energiei electrice iar procesul de liberalizare şi dezvoltare a pieţei energiei electrice are la

baza un cadru legislativ bine conturat.

Analiza politicii energetice din prisma aderãrii României la Uniunea Europeanã constă în

realizarea şi sublinierea diferenţei dintre procesul de integrare, care se produce „de jos în sus” (de la

nivelul statelor membre la nivelul Uniunii Europene) şi cel de europenizare, care constã în

acceptarea şi adoptarea de cãtre statele membre si candidate a normelor si regulilor comunitare.

Procesul de extindere europeană către est a fost dominat tocmai de aceasta perspectivã „de sus în

jos” a europenizării, bazatã pe condiţionalitate. Principala provocare pentru ţara noastră a constituit-

o armonizarea legislaţiei naţionale din acest domeniu cu prevederile în vigoare ale politicilor

energetice europene.

În formularea unei politici energetice comune la nivel european apar cateva coordonate

majore. Pe de o parte, Uniunea Europeana întampină dificultăţi în formularea unei politici externe

comune în domeniul energetic pentru că ţările membre formează pieţe "naţionale" de energie, iar

aportul este asigurat prin diverse variante ("energy mix"). Franţa, Belgia şi ţările nordice pun accent

pe energia nucleara, în timp ce acest sector lipseşte cu desăvârşire în Spania şi Italia, Austria şi

Portugalia folosesc potenţialul hidroelectric, Norvegia şi Danemarca sunt ţări net producătoare de

energie. Din acest motiv, găsirea unei strategii comune este dificilă.

Pe de altă parte, energia reprezintă un sector extrem de sensibil, pe care statele membre înca

îl doresc sub controlul suveranităţii naţionale, în ciuda nevoii de adâncire a pieţei unice. Este cazul

Franţei care a blocat preluarea companiei Suez de către compania italiană Enel, sau al Spaniei, care

a evitat preluarea companiei Endesa de către EON.

Deşi considerate ca fiind inacceptabile pentru piaţa unică, astfel de manifestări de

protecţionism economic reflectă distanţa dintre nivelul declarativ al politicilor europene şi realizarea

practică a acestora.

34

Ca urmare a intrării ţării noastre în Uniunea Europeană, România se aliniază la

reglementările şi directivele Uniunii Europene precum si a pieţei interne de energie europeană.

Conform Directivei 2003/54/EC - a Parlamentului European şi a Consiliului privind regulile comune

aplicabile pieţei interne de energie, termenul de 1 iulie 2007, a fost termenul final pentru

reorganizarea societăţilor comerciale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice prin divizare

parţială, în scopul separării activităţii de distribuţie de cea de furnizare de energie. În ţara noastră, a

fost emisă HG nr. 675/28.06.2007 privind reorganizarea prin divizare parţială a societăţilor

comerciale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice, filiale ale S.C. "Electrica" - S.A.

În ceea ce priveşte globalizarea, o mare problemă a acesteia o va constitui asigurarea unui

acces echitabil al tuturor actorilor procesului la resurse, în special la resursele energetice, astfel vor

exista anumite tipuri de ameninţări cu privire la protejarea accesului la resurse , asigurarea unor

surse stabile de energie şi de materii prime pe termen cât mai lung cu putinţă, pe fondul declinului

producţiei de petrol şi de alte materii prime, ameninţări privind gestionarea consecinţelor creşterii

preţurilor resurselor energetice şi de materii prime asupra economiilor şi societăţilor noastre.

35

4.4 Caracterizarea cererii

Principalii purtatori ai cererii sunt reprezentaţi de persoane fizice şi persoane juridice.

Există 2 tipuri de consumatori:

consumatori elegibili – care au dreptul să-şi aleagă furnizorul iar tarifele sunt

negociate intre părţi

consumatori captivi – consumatori care din motive de configuraţie a reţelei sau

prin reglementare nu pot/nu au dreptul să-şi aleagă furnizorul, iar tarifele sunt stabilite de

reglementator;

Odată cu deschiderea pieţei de energie electrică, s-a realizat o creştere graduală a ponderii

consumatorilor eligibili şi o scadere a numarului consumatorilor captivi.Consumatorul trebuie să fie

informat, să decidă singur şi se asteaptă ca Uniunea Europeană să le protejeze drepturile în contextul

liberalizării pieţei energiei electrice şi să beneficieze de o ofertă susţinută, sigură şi competitivă. De

aceea, a fost creată Carta Consumatorului de energie. Comisia Europeană a identificat patru scopuri

pe care se bazează această Carta: protecţia mai eficientă a cetăţenilor vulnerabili, infomarea mai

bună a consumatorilor, mai puţină birocraţie când se schimbă un furnizor şi protecţia consumatorilor

împotriva practicilor necinstite de vânzare.

Comisia Europeană şi-a declarat angajamentul de a proteja consumatorii de energie în

comunicarea privind politica energetică din 10 ianuarie 2007. Printre drepturile consumatorilor, în

conformitate cu proiectul de carta se numară:

dreptul de a primi contra cost servicii de furnizare a gazului şi electricităţii la cote regulate şi

previzibile de siguranţã şi securitate;

dreptul de a schimba furnizorul de gaz şi pe cel de electricitate fară plata nici unei taxe

informarea privind furnizarea de energie, condiţiile contractuale, preţuri şi tarife, măsurile

de eficienţă energetică, originea şi metoda de obţinere a curentului electric

energia trebuie să fie disponibilã la preţuri rezonabile, uşor de comparat şi transparente

oferirea unor cote minime de servicii energetice pentru cetăţenii defavorizaţi (curent

electric, căldură şi lumină), pentru a evita penuria energeticã

dreptul la proceduri de plângere simple şi necostisitoare în cazul litigiilor

4.5 Evenimente şi cazuri deosebite

36

Septembrie 2007 – luna record în tranzacţionarea transparentă a contractelor

bilaterale 1

Luna septembrie 2007 continuă tendinţa pozitivă a ultimei perioade, de stabilizare a

interesului pentru produsele oferite de OPCOM, exprimat de numarul participanţilor şi al ofertelor

primite. Cota tranzacţiilor spot s-a menţinut la aproape 9,5%.

În piaţa centralizată a contractelor bilaterale a crescut semnificativ volumul tranzacţionat

lunar (record de la lansarea in 2005) precum şi cota volumelor aflate în livrare în 2007şi în anul

următor.

Piaţa centralizată a certificatelor verzi, prin mecanismul concurenţial de stabilire a valorii de

tranzacţionare a certificatelor verzi oferit, continuă sa atragă noi producători de energie electrică din

resurse regenerabile.

Lansarea proiectului Pieţei regionale de energie electrică2

Proiectul este destinat adaptării capacităţii infrastructurii existente a OPCOM la deciziile

referitoare la implementarea pieţei spot regionale. Acest proiect constituie o nouă etapă de lucrări

dezvoltată în baza parteneriatului cu Nord Pool şi a suportului financiar asigurat de Transelectrica în

baza împrumutului acordat de Banca Mondială. La eveniment au participat reprezentanţi ai părţilor

direct implicate în realizarea proiectului referitor la extinderea pieţei spot administrată de OPCOM:

Nord Pool, OPCOM, Transelectrica, Banca Mondială.

Luna iulie 2007 – luna recordurilor3

Luna iulie se încadrează în tendinţa din ultima vreme de creştere a volumului cantitativ şi

valoric al tranzacţiilor spot, toţi parametrii statistici atingînd valori maxime, valabile de la lansarea

noii platforme de tranzacţionare pentru Piaţa pentru Ziua Următoare:

• volumul total tranzacţionat: 24.552,655 MWh (29 iulie)

• volumul mediu orar tranzacţionat: 1.023,027 MWh/h (29 iulie)

• cota pieţei spot: 18,77% (29 iulie)

• valoarea tranzacţiilor: 4.785.569,46 lei, respectiv 1.529.180,21 euro (18 iulie)

• volumul orar tranzacţionat: 1.218,506 MWh/h (intervalul 7, în data de 30 iulie).

Şi din punctul de vedere al valorilor lunare, iulie deţine recordurile de tranzacţionare. Astfel,

volumul total tranzacţionat a fost de 564.545,376 MWh, cu un volum mediu orar tranzacţionat de

758,798 MWh/h. Acest volum total tranzacţionat a deţinut o cotă de 12,42% din consumul net 1 *** http://www.opcom.ro Comunicat de presa, 2 Octombrie 20072 *** http://www.opcom.ro Comunicat de presa, 28 August 20073 *** http://www.opcom.ro Comunicat de presa, 1 August 2007

37




prognozat al ţării şi a avut o valoare totală de 37.394.082,03 euro. Valoarea zilnică medie a

tranzacţiilor a depăşit un milion de euro/zi (1.206.261 euro/zi). Preţul energiei electrice a înregistrat

valoarea medie de 67,39 euro/MWh.

Record de tranzacţionare: aproape două milioane de dolari, tranzacţiile într-o singură

zi 1

Pe fondul tendinţei manifestate în ultima perioadă, valoarea tranzacţiilor pe Piaţa pentru Ziua

Următoare (PZU) a atins pentru ziua de 16 iulie 2007 cifra de 4.431.669,41 lei (1.413.700,85 euro

sau 1.948.586,12 dolari). Corespunzător, volumul total tranzacţionat a fost de 19.733,809 MWh, iar

volumul mediu orar tranzacţionat pe PZU a fost de 822,242 MWh/h.

Aceste trei valori au constituit, pînă la data de 16 iulie recorduri de tranzacţionare pentru

întreaga perioadă de administrare a platformei Pieţei pentru Ziua Următoare.

Pentru ziua de 17 iulie 2007, volumul tranzacţionat în ziua anterioară a fost depăşit, fiind

stabilite noi valori record de la lansarea Pieţei pentru Ziua Următoare:

- volumul total tranzacţionat pe PZU: 20.179,335 MWh;

- volumul mediu orar tranzacţionat pe PZU: 840,806 MWh/h;

Prima tranzacţie încheiată pentru contracte forward pe Piaţa Centralizată a

Contractelor Bilaterale de energie electrică cu negociere continuă 2

Lansată comercial în data de 15 Martie a.c. Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale

pentru energie electrică reprezintă o alternativă de tranzacţionare on line, pe care Operatorul Pieţei

de Energie Electrică din România - OPCOM SA - o pune la dispoziţia participanţilor înscrişi la

piaţă. La această piaţă s-au înscris până la 26.04.2007 un număr de 88 de participanţi.

Destinată tranzacţionării pe bază de oferte tip standardizate, această piaţă oferă posibilitatea

încheierii de contracte bilaterale la termen - contracte forward - pentru termene de livrare standard,

mai lungi de o săptămînă, cu dată de începere a livrării ulterioară sesiunii de licitaţie.În acest

moment pot fi tranzacţionate oferte pentru livrare începând cu săptămâna 21 din 2007, conform

calendarului de tranzacţionare publicat pe site-ul OPCOM.

În data de 26 Aprilie a.c., s-a organizat sesiunea de licitaţie pentru oferta de vânzare

propusă de Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare pentru 5 MW, energie electrică livrată în gol

de sarcină, perioada de livrare fiind săptămâna 20 din 2007, respectiv 14 – 20 Mai 2007.

Oferta a fost publicată pe site-ul OPCOM începând cu data de 18 Aprilie a.c.

1 *** http://www.opcom.ro Comunicat de presa, 16 Iulie 20072 *** http://www.opcom.ro Comunicat de presa, 26 Aprilie 2007

38



Toate cele 5 contracte au fost atribuite societăţii Electromagnetica SA la preţul de 125 Lei/MWh, în

prima etapă a sesiunii I.

Funcţionarea Pieţei Centralizate a Contractelor Bilaterale pentru energie electrică este

reglementată prin Ordinul nr. 42/2005 emis de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul

Energiei şi respectă întru totul prevederile Legii energiei electrice nr. 13/2007

CAPITOLUL V

Descrierea generala a cazului ce face obiectul studiului

39

Programul de Guvernare pentru perioada 2005 – 2008 prevede accelerarea privatizării în

sectorul energetic care să asigure consolidarea companiilor post privatizare în contextul funcţionării

şi operării lor pe baza mecanismelor de piaţă specifice.

Privatizarea trebuie să asigure resursele financiare necesare societăţilor, şi participarea

investitorilor strategici cu experienţa managerială şi de operare specifică, necesare susţinerii

dezvoltării sectorului energetic, în contextul liberalizării pieţei energiei care va consolida un cadru

concurenţial real, conform modelelor europene.

Strategia de privatizare a urmărit de asemenea maximizarea valorii obţinute din

privatizare, printr-un proces de licitaţie transparent şi competitiv.

În acest context se înscrie privatizarea S.C. Electrica Moldova S.A. (“Electrica Moldova”

sau ”Societatea”), una dintre cele opt filiale ale S.C. Electrica S.A., compania de distribuţie şi

furnizare a energiei electrice din România („Vânzătorul”).

Principalele obiective ale procesului de privatizare

atragerea de investiţii în scopul modernizării Societăţii conform Programului de Guvernare pe

perioada 2005-2008;

atragerea investitorilor strategici în vederea:

a) asigurării aportului de tehnologie, management şi operare, în contextul concurenţial naţional

şi regional specific în domeniul energiei;

b) susţinerii dezvoltării sectorului energetic din România cu un aport de capital cash direct în

societate, care să raspundă nevoilor de investiţii şi modernizare a infrastructurii şi creşterii

eficienţei ;

c) susţinerii dezvoltării şi aplicării reglementarilor şi practicilor europene din sectorul energetic,

şi asigurarea unor servicii mai bune şi mai performante pentru clienţi;

d) creşterea calificării şi pregătirii profesionale a salariaţilor în contextul nou în care trebuie sa

opereze.

Etapele cheie parcurse in procesul de privatizare a Electrica Moldova, au fost:

1. În 2003, ca urmare a unei proceduri de licitaţie deschisă, Ministerul Finanţelor Publice, prin

40

Oficiul de Plati si Contractare PHARE (“OPCP”), a selectat consultantul în privatizare reprezentat

de un consorţiu condus de Banc of America Securities (“Banc of America” sau “Consultantul”) şi

care include Central Europe Trust Company Ltd. (“CET”). Din Echipa de Consultanţi au mai făcut

parte: Allen & Overy (consultant juridic international), Nestor Diculescu Kingston Petersen

(consultant juridic local), BDO Conti (consultant financiar local) si WS Atkins plc. (consultant

international pe probleme de mediu). Consultanta a fost asistata de Comisia Europeana prin fonduri

PHARE, care au acoperit partea de comision fix.

2. Pe baza analizelor de piaţă şi a cadrului de reglementări în care operează, Echipa de

Consultanţi a întocmit un raport de analiză si a facut recomandări pornind de la nevoia realizării

obiectivelor enunţate mai sus. Pe această bază, Guvernul a adoptat la 7 aprilie 2004, strategia de

privatizare pentru Electrica Moldova, care prevedea, inter alia, următoarele:

Privatizarea Electrica Moldova printr-o vânzare către un investitor strategic cu o experienţă

semnificativă în sectorul utilităţilor, care să fie în măsură să asigure activitatea Electrica

Moldova pe termen lung;

Recunoscând nevoia de capital cash care să fie injectat in societate la privatizare, Guvernul

a optat pentru o variantă combinată de (i) vânzare a unui pachet de acţiuni reprezentând 24,62 %

din acţiunile Electrica Moldova (ii) concomitent cu o injectie de capital cash în societate, prin

majorarea capitalului social de către investitor, în asa fel încat să se asigure obţinerea pachetului

majoritar de acţiuni ale Societăţii de 51%.

Investitorul strategic poate decide să ofere către fiecare dintre investitorii financiari Banca

Europeană pentru Reconstrucţie si Dezvoltare (B.E.R.D.) şi/sau Corporaţia Financiară

Internaţională (I.F.C.), dreptul de a achiziţiona din cota de 51% dobândita de investitorul

strategic, acţiuni reprezentând pana la 5% din capitalul social majorat al Societăţii.

3. Procesul de vânzare a fost lansat printr-un anunţ publicat (la data de 28 aprilie 2004) în presa

internă şi în ziarul Financial Times (ediţia internaţională), prin care investitorii strategici erau

invitaţi să trimită Scrisori de Exprimare a Interesului (“SEI”). Anunţul prevedea, printre altele, că

investitorii strategici trebuie să îndeplinească anumite criterii legate de:

Experienta tehnica si operationala;

Capacitatea si resurse financiare;

Experienta dovedita in operarea unei activitati similare cu cea a Societatii pe piete

liberalizate.

Urmare publicării anunţului de privatizare, in data de 31 mai 2004 au fost primite 5 (cinci)

Scrisori de Exprimare a Interesului din partea urmatorilor investitori (in ordine alfabetica):

41

1. AES - S.U.A. („AES”)

2. CEZ a.s.– Republica Ceha („CEZ”))

3. E.ON Energie A.G. – Germania („E.ON”)

4. PUBLIC POWER CORPORATION – Grecia („PPC”

5. Consortiul format din UNION FENOSA INTERNATIONAL – Spania si POWER

DEVELOPMENT LIMITED –Malta („Union Fenosa”).

În urma analizării documentaţiei depuse, împreună şi în baza recomandărilor Echipei de

Consultanţi, in data de 17 iunie 2004, MEC, prin OPSPI, a anunţat lista scurtă a investitorilor

calificaţi să participe la procesul de privatizare, care i-a inclus pe toti cei cinci investitori.

Patru dintre cei cinci investitori pre-calificaţi au achiziţionat Dosarul de Prezentare, au

semnat Acordul de Confidenţialitate şi au început in cursul lunii iulie 2004 procesul de analiză

diagnostic. Acest proces a inclus: (i) accesul în camera de date (ii) întâlniri cu membrii conducerii

Societăţii şi echipele de specialişti (iii) vizitarea amplasamentelor şi (iv) întâlniri şi discuţii cu

ANRE (Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei Electrice).

4. Procedurile de privatizare au prevazut un proces transparent de selecţie bazată pe oferte

angajante, precedată de negocieri preliminare pe baza de documente de poziţie.

La data de 27 august 2004, au fost prezentate documente de poziţie de către trei candidaţi

respectiv: E.ON, CEZ şi Union Fenosa.

Pe această bază au fost purtate negocieri preliminare, care au avut ca obiect, clarificarea

unor probleme legate de:

a) strategia de afaceri, organizarea şi functionarea Societăţii;

b) cadrul legal şi de reglementare pe baza căruia investitorii urmează să întocmească ofertele

angajante;

c) conţinutul modelului contractului de privatizare şi al restului de documente ale tranzacţiei .

Urmare a negocierilor preliminare purtate cu cei trei investitori, la data de 9 septembrie

2004 s-au transmis investitorilor documentele de tranzacţie revizuite.Investitorii au avut in

continuare acees la camera de date şi alte informatii necesare analizei diagnostic;

La data limita de 18 octombrie 2004, s-au primit oferte angajante din partea a doi investitori,

respectiv E.ON si CEZ. Ambele oferte depuse au respectat cerinţele legale şi pe cele prevăzute în

Dosarul de Prezentare.

42

În continuare, în conformitate cu prevederile strategiei de privatizare, şi având în vedere

prerogativele impuse de necesitatea maximizării valorii de tranzacţie, cei doi ofertanţi au fost

invitaţi să depună oferte angajante imbunătăţite pentru achiziţionarea Societăţii.

La data de 8 noiembrie 2004, ambii ofertanţi, E.ON şi CEZ, au depus oferte angajante imbunătăţite.

Urmare a aplicării grilei de punctaj ofertelor angajante imbunătăţite depuse de către investitori

pentru achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni în Societate, oferta E.ON a intrunit cel mai

mare numar de puncte.

Caracterizarea Ofertei depuse de E.ON:

E.ON a prezentat cea mai bună propunere pentru Electrica Moldova şi a întrunit cel mai

mare număr de puncte, conform grilei de punctaj din cadrul Regulamentului Procesului de

Selecţie;

Oferta E.ON îndeplineşte obiectivele procesului de privatizare a Electrica Moldova şi

cerinţele Regulamentului Procesului de Selecţie;

Unele dintre cele mai importante prevederi ale Contractului de Privatizare agreat cu E.ON

includ:

Menţinerea activităţii principale a Societăţii;

Prevederi exprese cu privire la utilizarea sumelor obţinute din majorările de capital social,

în principal, pentru efectuarea de investiţii, lucrări de îmbunătăţire, modernizare în scopul

protejării mediului;

În continuare, s-a procedat la iniţializarea contractului de privatizare cu E.ON pentru

achiziţionarea unui număr de acţiuni reprezentând 51% din capitalul social al societăţii comerciale

„Electrica Moldova” S.A., urmând ca acest contract să fie supus aprobării Guvernului.

La data de 16 februarie 2005 a fost publicată H.G. nr. 85, privind unele măsuri pentru

derularea şi finalizarea privatizării societăţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei

electrice "Electrica Moldova" - S.A. şi "Electrica Oltenia" - S.A., prin care se aproba încheierea şi

semnarea contractului de privatizare a Societăţii Comerciale Filiala de Distribuţie şi Furnizare a

Energiei Electrice "Electrica Moldova" - S.A. cu E.ON Energie A.G. Germania.

În continuare, la data de 14 martie 2005 au fost publicate Ordinele ANRE nr. 10 şi nr. 11

privind aprobarea procedurii/metodologiei de distribuţie şi respectiv furnizare a energiei electrice.

43

Informaţii cheie cu privire la Electrica Moldova: Electrica Moldova este una din cele

opt filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice deţinute de Electrica S.A. care operează în

partea de nord est a României având sediul social în Bacău. Electrica Moldova deserveşte 6 judeţe –

Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui şi în 2004 a înregistrat un număr de 1.335.305

consumatori cărora le-a furnizat 4.186.878 MWh, reprezentând 12% din vânzările de energie

electrică ale Electrica S.A. Consumul casnic a reprezentat 25% din totalul vânzărilor de energie

electrică în cadrul Electrica Moldova.

Societatea deţine o reţea de distribuţie care acoperă o suprafaţă de 36.850 km2 şi este

interconectată cu reţeaua naţională de transport de înaltă tensiune şi reţelele altor filiale de

distribuţie Electrica S.A.

Linii Electrice 110 kV

Linii Electrice

MT

Linii Electrice

JT

Staţii de Transformare

110/MT şi MT/MT

Posturi deTransformare şi

Puncte de Alimentare

km km km nr MVA nr MVAMOLDOVA 2.688 16.992 30.745 134 4.181 10.080 2.888

Nota: MT - Medie tensiune; JT - joasa tensiune

Informaţii cheie despre E.ON Energie A.G.: E.ON AG este o corporaţie multinaţională

care deţine E.ON Energie AG si E.ON Ruhrgas. E.ON Energie AG este cea mai mare companie

privată de electricitate din Europa cu activităţi în Germania şi în alte 9 ţări europene incluzând:

Olanda, Ungaria, Slovacia, Republica Cehă, Elveţia, Italia şi Polonia.

Deserveste mai mult de 14 milioane de consumatori de energie electrică şi gaze naturale în Europa.

In 2004, E.ON deţinea capacităţi de producţie de 27.542 MW, înregistrând vanzări de energie

electrică de 244 miliarde KWh şi vânzări de gaze naturale de 102 miliarde de KWh.

Preţul de Ofertă al E.ON pentru Electrica Moldova:

Valoarea Tranzacţiei corespunzătoare achiziţiei de către E.ON a pachetului de 51% din

acţiunile Electrica Moldova este de 100 milioane Euro, după cum urmează:

31,4 milioane Euro pentru achiziţionarea pachetului de 24,62% de la Electrica S.A.;

68,6 milioane Euro aport de capital în Societate, astfel încât pachetul de acţiuni ce va fi

deţinut de E.ON după majorarea capitalului social să ajungă la 51%.

Tranzacţia a fost finalizată la data de 30.06.2005 (respectiv, plata preţului pentru acţiunile

cumpărate şi majorarea capitalului social al Societăţii) . De la această dată reprezentanţii E.ON au

avut acces şi au luat parte la toate deciziile strategice majore luate de Societate.

44

Aprecieri privind viitorul Electrica Moldova cu actionar majoritar E.ON.

Va duce la constituirea unei societăţi puternice, cu servicii performante şi sigure pentru

clienţi, pe baza expertizei tehnice şi manageriale avansate pe care E.ON o are, iar din punct de

vedere finaciar societatea se va consolida prin aport cash de capital în societate necesar dezvoltării şi

modernizării reţelelor de distribuţie, şi a serviciilor pentru clienţi.

45

CAPITOLUL VI

Analiza aprofundată a tranzacţiei

6.1 Analiza oportunităţilor alegerii modului de tranzacţii de către fiecare dintre părţi

Conform dicţionarului explicativ al limbii române, privatizarea reprezintă procesul de

transformare a întreprinderilor comerciale şi industriale , a instituţiilor din sectorul de stat cu cel

privat, în scopul rentabilizării sau creşterii rentabilităţii economico-sociale.

Privatizarea sectorului de distribuţie şi furnizare a energiei electrice constituie un factor

strategic pentru economia naţională. Astfel, se intenţionează ca privatizarea să se realizeze cu

investitori strategici, cu experienţă în domeniu - operatori de distribuţie şi furnizare-, care au

potenţial şi capabilităţi tehnice, manageriale şi financiare şi vor acţiona în sensul păstrării profilului

şi dezvoltării filialelor în condiţii de eficienţă economică, utilizarea tehnologiei de vârf şi transfer de

know-how. Astfel privatizarea în sectorul energetic poate fi efectuată sub diverse forme, şi anume:

Privatizarea cu un investitor strategic;

Crearea unui complex energetic;

Listarea la bursa de valori;

Stergerea datoriilor istorice de către Ministerul Finanţelor Publice.

ELECTRICA MOLDOVA este o societate comercială activă în România în ceea ce priveşte

activităţile de distribuţie şi furnizare a energiei electrice. ELECTRICA MOLDOVA îşi desfăşoară

activitatea pe 36.850 km2, prin intermediul a şase sucursale de distribuţie şi furnizare a energiei

electrice, în judeţele: Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Vaslui şi Bacău (în continuare zona

Moldovei). Obiectul principal de activitate îl constituie distribuţia şi furnizarea energiei electrice în

zona Moldovei (partea de nord-est a României)

E.ON ENERGIE AG este o filială 100% a E.ON AG, societatea mamă a Grupului E.ON.

Compania E.ON ENERGIE AG este responsabilă pentru Europa centrală cu afacerile din domeniul

energetic ale Grupului E.ON. Societatea activează în Germania, precum şi în alte ţări, inclusiv în

Olanda, Ungaria, Slovacia, Republica Cehă şi Elveţia. Activităţile principale ale E.ON ENERGIE

AG includ generarea, distribuţia şi furnizarea de energie electrică, precum şi furnizarea de gaz.

Activităţile secundare ale societăţii constau în furnizarea de apă şi furnizarea de servicii de

salubrizare.

46

În cazul societăţii Electrica Moldova privatizarea se va realiza prin vanzarea către E.ON a

unui număr de 10.174.004 acţiuni, reprezentând 24,62% din capitalul social existent, şi prin

emiterea şi subscrierea, în cadrul unei operaţiuni simultane de majorare a capitalului social, a unui

număr de 22.255.634 acţiuni nou-emise, reprezentând 35% din capitalul social majorat.

Trecerea în proprietatea privată prin atragerea unui investitor strategic asigură finanţarea

necesară dezvoltării societăţii, capabilităţile manageriale, know-how şi creează cadrul necesar pentru

planificarea detaliată şi implemetarea unei strategii de dezvoltare pe termen lung.

Avantajul acestei forme a privatizării constă în oferirea posibilităţii alinierii societăţii

preluate unui sistem coerent guvernant corporatist şi etic în afaceri, menit să stabilească criterii de

conduită în relaţiile cu acţionarii, dar şi cu clienţii, cu terţii şi comunitatea din care face parte.

Oportunităţi E.ON Moldova

oportunitatea constituirii unei societăţi puternice cu servicii performante şi sigure pentru

clienţi , pe baza expertizei tehnice şi manageriale avansate pe care E.ON Energie AG o are;

oportunitatea dezvoltării şi modernizării reţelelor de distribuţie și a serviciilor pentru clienţi

datorită aportului cash de capital în Societate;

creşterea calităţii şi fiabilităţii serviciilor prestate pentru clienţi;

oportunitatea optimizării structurii personalului;

oportunitatea creşterii numărului de clienţi, a serviciilor precum şi a profitului.

Oportunităţi E.ON Energie AG

oportunitatea desfăsurării activităţii într-o ţară care are o tradiţie indelungată în industria

energetică, beneficiind de experienţa atât în industria de petrol şi gaze, cât şi în cea de

producere a energiei electrice şi termice şi care dispune de resurse energetice importante;

oportunităţi crescute de investiţii în domeniul eficienţei energetice şi al resurselor

energetice regenerabile neutilizate;

oprtunitatea ca prin investiţia facută Guvernul să aibă în vedere acordarea unor stimulente

de natură fiscală şi nefiscală;

Listarea la bursă a societăţilor ce se doresc a fi privatizate prezintă o serie de avantaje şi

47

dezavantaje precum:

o Avantaje: - este considerată o modalitate de reducere a deficitului comercial find atrase

investiţii în respectivele companii;

- tarife mai mici pentru consumatorii de energie

o Dezavantaje: - valoarea companiei va fi dată de piaţă, iar societatea va trebui să fie cât mai

trasparentă cu putinţă spre beneficiul pieţei şi al acţionarilor minoritari;

- face posibilă vânzarea acţiunilor către investitori fără experienţă relevantă în

domeniu, iar transferul ulterior al acţiunilor nu poate fi îngrădit, acesta fiind

supus regulilor specifice pieţei de capital ;

- dezavantajele structurii de producţie din România a fost criticată pentru

existenţa unor producători ce utilizează câte o singură sursă primară; prin

listare se blochează orice posibilitate de corecţie a acestei situaţii.

Stergerea datoriilor istorice de catre Ministerul Finantelor Publice

In general, se apeleaza la acest procedeu da privatizare pentru a un putea fi dezavantajate

companiile dupa aderare fata de firmele europene. Un dezavantaj important il constituie faptul ca, se

aplica un regim de supraveghere speciala pentru prevenirea acumularii unor noi datorii.

Crearea unui comeplex energetic creeaza a avantajul eficientizarii activitatii companiei.

6.2 Analiza eficienţei tranzacţiei potrivit criteriilor de performanţă

Compania germană E.ON Energie AG care a preluat una dintre cele 8 filiale ale Electrica

SA, anume Electrica Moldova , a reuşit să o transforme în doar un an , de când sunt acţionari, într-o

societate profitabilă. Conducerea noii companii E.ON Moldova, care include fostele sucursale

judeţene Botoşani, Iaşi, Suceava, Neamţ, Vaslui şi Bacău au făcut publice rezultatele financiare din

2005 şi , potrivit acestora, s-a reuşit obţinerea unui profit de 40 de miliarde lei vechi, aproximativ 11

milioane Euro la cursul de 3,66 RON. Profitul ar fi fost considerabil mai mare dacă nu interveneau

cheltuieli neprevăzute de 66 miliarde lei vechi determinate de inundaţii.

Germanii care deţin 51% din acţiunile E.ON Moldova au rentabilizat activitatea în condiţiile

în care, atunci când se afla în proprietatea statului, societatea înregistra anual deficit, ajungându-se

înainte de privatizare la o pierdere cumulată de 2200 de miliarde de lei vechi.

48

Trecerea de la pierdere la profit s-a realizat datorita scoaterii la licitatie a 140 de servicii,

lucru care a dus la reduceri de cheltuieli de pana la 30% pe unele segmente, dar și datorita obtinerii

unei majorari de tarif de la Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei, de care

oricum avea anual parte și fosta Electrica.

Prin preluarea de catre E.ON a Electrica Moldova, cei 1 335 305 de clienti romani s-au

alaturat altor 14 milioane de europeni ce apeleaza la serviciile concernului german.

În cursul anului 2004, concernul a obţinut o cifră de afaceri de 19,7 miliarde Euro. Practic

cifra de afaceri a grupului reprezintă circa o treime din PIB-ul României. Profitul concernului a

crescut în următorii doi ani de la preluare Electrica Moldova la 4,7 miliarde în 2006 de la 3,5

miliarde in 2004. In 2007, profitul net al E.ON a crescut cu 9% fata de 2006, la 5,1 miliarde de euro.

In ceea ce priveste cifra de afaceri a E.ON Moldova dupa privatizare, aceasta a inregistrat o

creștere de aproximativ 16%, ajungandu-se astfel de la valoarea de 250 milioane Euro din 2004 la

302 milioane Euro in 2005. Datorita privatizarii cota de piata a E.ON Moldova a crescut cu

aproximativ 3 %, ajungand la 15 % de la 12,38% in 2004. Cresterea cifrei de afaceri a fost generata

de creșterea preţului energiei electrice, mentinerea buna a vanzarilor asupra ansamblului

segmentelor, intensificarea licrarilor de extindere a retelelor.

Insa odata cu privatizarea Electrica Moldova, a crescut și preţul energiei electrice furnizate

și va creste in continuare in raport cu investitiile pe care noul actionar majoritar le va face.

Directorul general al E.ON afirma ca cresterile nu vor fi bruste, iar investitiile viitoare vor fi

suportate in mare parte și de clienti.

Preţul energiei electrice s-a majorat din trei motive: preţul gazelor și al pacurii a continuat sa

creasca, ceea ce a dus la majorarea preţului energiei cu 6,8 la suta din 1 iulie 2005; nivelul accizei va

mai creste de la 0,15 euro/MWh la 0,30 MWh, fapt ce va duce la alte majorari de pret al energiei; și,

al treilea motiv, preţul va creste datorita investitiilor pe care le va face E.ON, investitii care se vor

baga in costuri și, implicit, ele se vor regasi in preturi mai mari. Astfel, investitorii vor face presiuni

pentru recuperarea investiţiilor in termene cat mai scurte.

Astfel, s-a inregistrat o creștere puternica a investitiilor,compania alocând pentru anul 2005

un buget de 3,6 miliarde euro în ciuda unui context social, reglementat și climatic dificil. Investitiile

s-au concentrat în urmatoarele activitati: creșterea gradului de siguranta în alimentarea cu energie

electrica, trecerea la 20 kV a retelelor de 10 kV și 6 kV existente modernizare statiei 110/20 kV,

finalizarea lucrarii radiotrunking la FDFEE Moldova, implementarea sistemului de gestiune

comerciala a clientilor (OPEN SGC) la filialele Iasi, Suceava și Botosani, racordarea a 4 locatii

49

ANL însumând un numar de 322 unitati locative, 7 localitati în care s-au racordat la reteaua de

distributie un numar de 143 gospodarii.

Pentru perioada 2008-2010, grupul E.ON a planificat investitii de circa 50 de miliarde de

euro, din care o suma de 38 de miliarde de euro va fi alocata operatiunilor de productie și distributie

de energie.

6.3 Analiza tranzacţiei din perspectiva functionalităţii pieţei

România şi-a asumat decizia de a liberaliza piaţa energiei electrice, considerând că siguranţa

în alimentarea consumatorilor şi implicit a sistemului energetic va creşte odata cu dezvoltarea unei

pieţe de energie electrică coerentă, în care participanţii să poată beneficia de avantajele mediului

concurenţial.

În vederea aderării la UE, sectorul energiei electrice din România trebuie nu doar să se

conformeze directivelor şi rezoluţiilor comunitare, dar trebuie şi să întreprindă acţiuni, să se

organizeze, să creeze şi să aplice proceduri şi un cadru legislativ şi de reglementare armonizate care

să conducă la rezultatele prevăzute de aceste directive.


câştigarea, menţinerea şi extinderea segmentului de piaţă, managementul eficient al costurilor,


costurilor şi a utilizării eficiente a resurselor.

Introducerea competiţiei în activităţile care nu comportă specificul de monopol natural

(producerea şi furnizarea energiei electrice) este benefică, fiind necesar a se asigura reguli clare

privind aranjamentele comerciale, drepturile şi îndatoririle competitorilor, mecanismele de

tranzacţionare şi de stabilire a drepturilor de încasare şi a obligaţiilor de plată.

Pentru a face piaţa concurenţială funcţională trebuie asigurate principiile, regulile,

aranjamentele comerciale, mecanismele, metodologiile de tarifare, drepurile şi responsabilităţiile

pentru segmentele de monopol natural, astfel încat imposibilitatea exercitării competiţiei în anumite

segmente ale pieţei să nu afecteze raporturile concurenţiale ale celorlalte segmente.

Piaţa de electricitate din România este marcată de disfuncţionalităţi care, în final, afectează

consumatorii:

lipsa competiţiei între producătorii de energie, care aparţin aceluiaşi proprietar - statul - a

condus, în 2007, la o creştere artificială a preţurilor. Caracterul de monopol al producţiei de

energie electrică a condus la protejarea producătorilor, prin creşteri artificiale ale preţurilor

de vânzare pe piaţa concurenţială, în dauna furnizorilor şi, implicit, a consumatorilor finali,

50

aceste creşteri având influenţe directe în întreaga economie naţională. În plus, cantităţile şi

preţurile nu sunt transparente.

încălcarea principiului privind accesul nediscriminatoriu la sursele de energie. Ei au dat ca

exemplu situaţia în care "un producător care răspunde la o ofertă publică de cumpărare

oferă un preţ semnificativ mai mic decât cele practicate pe piaţa concurenţială de către

acelaşi producător, în calitate de vânzător de energie".

existenţa unor reglementări neclare, cum este cea privind importurile de energie electrică

din ţările vecine care nu fac parte din sistemul de transport al Uniunii Europene (de pildă,

Republica Moldova, unde energia este mai ieftină - n.r.), generând o competiţie incorectă.

criza contractarii sau escaladarea preturilor : datorita unui ordin ministerial care practic a

obligat principalii producatori sa-și prelungeasca contractele cu Electrica din cauza

deficientelor de contractare pe care aceasta le-a acuzat

o serie de instalaţii de producere, transport și distributie a energiei partial invechite și

depasite tehnologic, cu consumuri și costuri de exploatare mari;

eficienţa energetică redusă pe lantul productie-transport-distributie-consumator final;

producatorii trebuie sa oferteze pe piata reglementata și concurentiala, in conditii

nediscriminatorii, intreaga putere electrica disponibila ,precum și serviciile tehnologice de

sistem ,conform legislatiei specifice , și cu acces la retelele electrice de interes public

6.4. Analiza tranzacţiei din perspectiva celei mai avansate in domeniu

E.ON este singurul grup care a urcat „nemţeste” pe piaţa din România, adică a participat și a

castigat procesele de privatizare in cadrul a doua companii care i-au permis construirea unui

portofoliu complet de utilitati: gaze și energie electrica. E.ON este singura companie care a reusit o

astfel de performanta, dorit acum de toate grupurile enrgetice prezente pe piata de profil.

Impreuna, cele doua companii au o valoarea de aproximativ 1,8 mld de euro, potrivit datelor

publicate in topul „Cele mai valoroase 100 de companii din Romania”, realizat de Ziarul Financiar

pe baza datelor din 2005.

CAPITOLUL VII51

Concluzii și soluţii de urmat

7.1 Învăţăminte pentru fiecare parte și actor implicat direct la privatizarea Electrica

Moldova

Societatea de distribuţie a energiei electrice Electrica Moldova a intrat în proprietatea

grupului german E.ON, care a decis să-i schimbe denumirea în E.ON Moldova. Reprezentanţii

E.ON au dat de inţeles, ca urmare a aplicarii programelor de investiţii, faptul că va crește calitatea

serviciilor și, în consecinţă, preţurile se vor majora. Deasemenea, la sfârșitul procesului de

privatizare, reprezentanţii E.ON au prezentat planurile de viitor pe care le au în Moldova și nu

numai. Aceștia intenţioneaza să facă investiţii rapide, pentru a raspunde la liberalizarea rapidă a

pieţei de electricitate și se vor focusa pe clienţi, infiinţând birouri de customers cash.

La trei ani de la privatizare, E.ON Moldova a separat activităţile de furnizare şi distribuţie a

energiei electrice în luna februarie a anului 2007, respectând astfel normele europene . Împărţirea a

presupus infiinţarea firmei E.ON Moldova Furnizare, iar E.ON Moldova ramânand doar pe

segmentul distribuţiei de energie electrică la consumatorii finali. Astfel, au fost create firmele E.ON

Moldova Distributie și E.ON Moldova Furnizare.

E.ON Moldova acuza la un moment dat consumul scazut al clienţilor casnici, insă

dezvoltarea, în aria de activitate a firmei, de noi companii cu consum ridicat ar putea reprezenta o

posibilitate de crestere a vanzarilor, dar și a consumului. O serie de companii, precum Delphi din

Franta, Egger și o firma olandeza, intentioneaza sa deschida în zona Moldovei o fabrica de

injectoare pentru industria auto, respectiv o fabrica de prelucrare a lemnului și un abator.

Oportunităţi ce nu trebuie ratate

Atât E.ON Moldova cât și compania germana E.ON au oportunitatea de a investi în

domeniul eficienţei energetice şi al resurselor energetice regenerabile neutilizate. România dispune

de un potenţial important de resurse regenerabile: energie hidroelectrică, biomasă, energie solară,

eoliană şi geotermală. Investitia în sectorul producerii de energie eoliana, prezinta insa, și anumite

riscuri legate de:

o Perioada de recuperare a investiţiei este mare,ceea ce face ca energia eoliana sa fie

mai scumpa decat cea produsa în termocentrale, centrale nucleare sau hidrocentrale;

o Costul instalarii unui MW de energie în centralele eoliene variaza de la un milion de

euro la 1,4 milioane euro;

52

o Pe langa o serie de autorizatii, investitorul are nevoie și de terenuri amplasate intr-o

zona propice pentru constructia unor centrale eoliene;

o Trebuie avut în vedere impactul asupra mediului, protectia pasarilor, poluarea fonica

precum și elementul estetic.

De asemenea o alta oportunitate ar fi aceea de a participa la proiectul de privatizare a

producătorilor de energie electrica. Astfel, compania E.ON Moldova şi-a manifestat intenţia să

preia producătorul de electricitate şi energie termică CET Iaşi, care aparţine primariei orasului Iasi.

E.ON are planuri de extindere a activitatii, insa se dovedeste în continuare incapabil sa alimenteze

corespunzator iluminatul public sau consumatorii casnici din municipiu.

E.ON dorește să intre și în sectorul producerii de electricitate, pe lânga Distrigaz Nord și

Electrica Moldova, grupul german E.ON fiind interesat sa participe și la privatizarea celorlalte

distribuţii de electricitate, dar și de sectorul producerii de energie. Preocuparea pentru sectorul

producerii de energie electrica și majorarea prezentei pe piata de distribuţie a electricitaţii reprezintă

o oportunitate urmarită de grupul german . În prezent, grupurile din sectorul generării de energie se

confruntă cu două dificultăţi, și anume: obţinerea finanţării pentru a se alinia normelor de protecţie a

mediului și pierderile cauzate de costurile prea ridicate.

Privatizarea nu inseamna neapărat preţuri mai mici pentru consumatorul casnic, pentru ca

tarifele depind în mare masură de investiţiile pe care compania E.ON le-a programat pentru

modernizări, investiţii neasumate de statul roman. Astfel, în urma privatizarii, tarifele plătite de

clienţii Electrica moldova ar stabiliza locul Romaniei în topul ţărilor cu cele mai mari tarife la

energia electrică din Europa.

În contractul de privatizare a Electrica Moldova, denumită în prezent E.ON Moldova, se

arata ca statul roman s-a angajat sa nu lanseze în 2008 o ofertă publică primară pentru listarea

companiei de electricitate, fără consimţământul prealabil scris al E.ON

În schimb, E.ON Energie AG poate transferă câte o acţiune către trei afiliaţi ai săi pentru a

respecta prevederile legilor românești privind numărul acţionarilor intr-o societate comercială pe

acţiuni. Licenţa de distribuţie energie electrica asigurată de statul roman companiei germane E.ON

Energie este pe 25 de ani cu posibilitate de prelungire.

În cazul în care E.ON nu respectă clauzele contractului de privatizare, Electrica, deţinută de

către stat, îi poate impune o penalitate care nu poate depăși preţul de cumpărare ajustat, în valoare de

32,2 milioane Euro.

53

Pe langa aceste oportunităţi există o serie de riscuri ce privesc sectorul energetic:

o posibilitatea apariţiei unor efecte negative asupra concurenţei în sectorul energetic la nivel

european, datorită tendinţelor de concentrare din industria energetică;

o un ritm ridicat de creștere a cererii de energie în contextul relansării economice, a

liberalizării pieţei;

o ponderea ridicată a populaţiei care prezintă un grad de vulnerabilitate ridicat, în condiţiile

practicării unor preţuri la energie apropiate de nivelul mediu european;

o lipsa unor instrumente fiscale eficiente pentru susţinerea programului de investiţii în

eficienţa energetică, utilizarea resurselor regenerabile și dezvoltarea serviciilor energetice.

7.2 Învăţăminte pentru politicile economico sociale

Cadrul legislativ aferent sectorului energetic a fost îmbunătăţit în conformitate cu legislaţia

comunitară în domeniu, din perspectiva aderării României la Uniunea Europeană dar și a trecerii

ţării noastre la o economie de piaţă funcţională. În prezent sunt în vigoare legile energiei electrice,

gazelor naturale, minelor, petrolului, activitatilor nucleare, serviciilor publice de gospodarire

comunala și utilizarii eficiente a energiei, armonizate cu legislaţia europeană.

Au fost elaborate și promovate o serie de acte normative cu incidenţă asupra organizării și

funcţionării pieţei de energie și a celei de gaze naturale și se vor dezvolta în continuare mecanisme

concurenţiale la nivelul pieţei interne, scop în care va continua procesul de elaborare a legislaţiei

secundare.

România trebuie să asigure un nou cadru legislativ pentru promovarea şi utilizarea resurselor

de energie alternative şi care să ofere comunităţii de afaceri stabilitatea pe termen lung necesară

luării unor decizii de investiţii raţionale în sectorul energiei regenerabile din România, în vederea

asigurării unui viitor mai curat, mai sigur şi mai competitiv pentru Uniunea Europeană. Alături de

un astfel de cadru legislativ, este necesară şi consolidarea şi extinderea actualului cadru de

reglementare pentru domeniul energiei.

Din punct de vedere institutional, politica Guvernului în sectorul energetic este realizată de

Ministerul Economiei și Comerţului. La nivel naţional au fost înfiinţate și își desfășoară activitatea

următoarele autorităţi de reglementare: Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul

Energiei, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale și Autoritatea

Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodarie Comunala.

54

Un rol important în aplicarea strategiei și politicii Guvernului în domeniu îl au, de asemenea:

Ministerul Mediului și Gospodaririi Apelor, Ministerul Transporturilor, Constructiilor și Turismului,

Ministerul Administratiei și Internelor, Agentia Nationala pentru Resurse Minerale, Agentia

Romana pentru Conservarea Energiei; Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare,

Agentia Nucleara, precum și Agentia Nationala pentru Deseuri Radioactive.

7.3 Paralelă între teorie și practică în privinţă tranzacţiilor pe piaţa energiei electrice

Pentru susţinerea producerii energiei electrice din resurse energetice regenerabile a fost

stabilit un mecanism de promovare bazat pe certificate verzi, prin care furnizorii achiziţionează cote

obligatorii de certificate, proporţional cu volumul de energie electrică vândută consumatorilor. Au

fost stabilite următoarele cote obligatorii, ca valori procentuale anuale din consumul brut de energie

electrica: pentru anul 2006-2,2%,pentru anul 2007-3,74%, pentru anul 2008-5,26%, pentru anul

2009-6,78% şi începând cu anul 2010-8,4%.

Acţiunile vizând promovarea eficienţei energetice și a surselor regenerabile de energie vor

contribui atât la reducerea impactului negativ al factorilor poluanţi asupra mediului, cât și la

creșterea securităţii în alimentare, diminuând gradul de dependenţă al României de importurile de

energie.

Dat fiind potenţialul ridicat de îmbunătăţire al eficienţei energetice, estimat la 25% din

consumul final de energie, este nevoie de un complex de măsuri atat la nivel naţional, cât și

sectorial. În acest sens, vor fi avute în vedere deopotrivă măsuri de reglementare, financiare,

organizatorice la nivel central și local, precum și măsuri de informare și instruire.

Sectorul energetic trebuie să fie un sector dinamic, care să susţină activ dezvoltarea

economică a ţării, şi reducerea decalajelor faţă de Uniunea Europeană.

În acest sens, obiectivul general al dezvoltării sectorului energetic îl constituie acoperirea

integrală a consumului intern de energie în condiţii de creştere a securităţii energetice a ţării, de

dezvoltare durabilă și cu asigurarea unui nivel corespunzator de competitivitate.

Securitate energetică

o creșterea securităţii energetice prin asigurarea necesarului de resurse energetice și limitarea

dependenţei de resursele energetice de import;

o diversificarea surselor de resurse energetice din import și a rutelor de transport a acestora;

55

o creșterea nivelului de adecvantă a reţelelor nationale de transport a energiei electrice şi

gazelor naturale;

o protectia infrastructurii critice;

Durabilitate

o îmbunătăţirea eficienţei energetice;

o promovarea producerii energiei pe bază de resurse regenerabile;

o susţinerea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi diseminare a rezultatelor cercetărilor

aplicabile;

o reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului înconjurător.

o cresterea ponderii resurselor regenerabile în producerea energiei, în acord cu evolutiile pe

plan regional

Competitivitate

o dezvoltarea pieţelor concurenţiale de energie electrică, gaze naturale şi servicii energetice;

o liberalizarea tranzitului de energie şi asigurarea accesului permanent şi nediscriminatoriu al

participanţilor la piaţă la reţelele de transport şi interconexiunile internaţionale,

o continuarea procesului de restructurare şi privatizării în sectoarele energiei electrice, termice

şi gazelor naturale;

o continuarea procesului de restructurare pentru sectorul de lignit, în vederea creşterii

profitabilităţii şi accesului pe piaţa de capital;

Pe lânga aceste obiective, sectorul energetic mai are nevoie de următoarele îmbunătăţiri:

o reabilitarea și modernizarea grupurilor energetice pentru aducerea lor la standarde de

functionare moderne;

o continuarea investiţiilor pentru reabilitarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie

termică din orașe și reducerea pierderilor de energie ;

o realizarea unor capacităţi noi, în tehnologii curate, cu performanţe la nivel mondial;

o asigurarea de servicii energetice de calitate, prin acoperirea cererii de energie, la preturi

suportabile.

În perioada 2007-2010, piaţa de energie electrică din Romania se va consolida structural,

crescând pe aceasta bază gradul de încredere al participanţilor la piaţă. Legislaţia și cadrul

procedural vor fi permanent adaptate implementarii directivelor și reglementărilor Uniunii Europene

și regulilor dezvoltate de Grupul European al Reglementatorilor pentru Energie Electrica si Gaz

(ERGEG).

56

BIBLIOGRAFIE

1. Balașcan, S., Profit nemţesc la E.ON Moldova după pierdere romanească, Cotidianul,

Ediţia 8 mai 2006

2. Botezatu, G., Internaţionalele îimpotriva înfiinţării companiei energetice naţionale,

Curierul Naţional, nr. 4996,10 septembrie 2007

3. Ghiţă, F., Privatizare: contor pentru Electrica, Business Magazin, 17 februarie 2006

4. Mârșanu, A., Privatizarea din energie aduce in economie 2,2 miliarde euro, Ziarul

Financiar, nr.1487, octombrie 2004

5. Moroianu, G., Electrica Moldova trece la nemţi, Ziua, nr.3289, 5 aprilie 2005

6. Petrescu, R., Se poate intoarce energia în era negocierilor directe? , Ziarul Financiar,

12 februarie 2007

7. Petrescu, R., Germanii de la E.ON au avut vânzări de 68 miliarde Euro, Ziarul Finaciar,

7 martie 2008

8. Petrescu, R., E.ON Eectrica Moldova: Piaţa este netransparenta, Ziarul Financiar,

14 martie 2007

9. Tarna, S., E.ON Moldova a electrificat cu fonduri proprii 80 de locuinţe, Monitorul

de Neamţ, 22 ianuarie 2007

10. Văcărelu, M., Politica europeana în domeniul energetic, Revista de Comerţ, nr.7, 2007

11. Vlad, A., Privatizarea, reţeta scumpirii energiei, Curierul Naţional, 8 mai 2006

12. *** Electrica Moldova transformată în E.ON Moldova, Gândul, 4 octombrie 2005

13. *** Contractul de privatizare a SC Electrica Moldova SA - Ministerul Economiei

și Comerţului

14. *** Strategia energetică a României în perioada 2007 -2020, Comunicat de presa,

16 mai 2007, Ministerul Economiei și Finanţelor

15. Csorba, L. Protectia consumatorilui de energie electrica , Revista de comert,

57

nr.10/2006, pg 23-25

16. Serban, R. Politica energetica europeana, Tribuna Economica, nr. 19/2006, pg.82.88

17. Vacarelu, M. Politica europeana in domeniul energiei , Revista de comert,

nr.7/2007, pg. 5-7

18. *** http://www.anre.ro Report privind rezultatele monitorizarii pietei de

energie electrica in luna august 2007

19. *** http://www.opcom.ro Comunicate de presa

20. *** http://www.guv.ro Eu-Ro Newsletter, nr.4/ 10.09.2006

58

http://www.guv.ro/


http://www.anre.ro/

ANEXA 1

ACRONIME

ANRE – Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei

OPEE – Operatorul Pietei de Energie Electrica S.C. OPCOM S.A.

PCCB – piata centralizata a contractelor bilaterale de energie electrica

PCCB-NC – piata centralizata a contractelor bilaterale de energie electrica cu negociere

continua.

DEFINIŢII

Autoritatea Competentă – Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei;

Calendar de tranzacţionare – graficul de timp anunţat de către OPEE pentru fiecare an

calendaristic pentru tranzacţionarea ofertelor tip de energie electrică, funcţie de perioada de

livrare;

Confirmare de Tranzacţie – Document emis de Operatorul Pieţei de Energie Electrică

care confirmă o tranzacţie pe piaţa centralizată a contractelor bilaterale de energie

electrică cu negociere continuă;

Contract de vânzare/cumpărare a energiei electrice pe PCCB-NC - contract având

clauze stabilite de către Participantul la PCCB-NC care solicită iniţierea unei sesiuni de

licitaţie, pentru care preţul şi cantitatea de energie electrică ce fac obiectul

vânzării/cumpărării sunt stabilite prin sesiunile de licitaţie desfăşurate pe PCCB-NC. Este

un contract cu executare fermă ce presupune respectarea întocmai a clauzelor publicate,

livrarea/consumul energiei electrice şi primirea/plata preţului negociat;

Furnizor de energie electrică – persoană juridică, titulară a unei licenţe de furnizare a

energiei electrice;

Oferte tip de energie electrică – oferte cu caracteristici bine definite privind durata de

utilizare a puterii, numărul de contracte ofertate, numărul de ore de livrare, perioada de

livrare, cantitatea de energie electrică ofertată, data începerii livrării şi preţul solicitat;

Operator de Transport şi de Sistem – orice persoană care deţine, sub orice titlu, o reţea

electrică de transport şi este titulară a unei licenţe de transport;

Perioada de livrare – intervalul de timp pe parcursul căruia este livrată/consumată energia

electrică contractată;

59

Piaţa centralizată a contractelor bilaterale de energie electrică cu negociere continuă–

cadrul de desfăşurare a tranzacţiilor cu contracte la termen cu livrare fizică de energie

electrică între participanţii la piaţă, organizat şi administrat de OPEE, pe baza unor reguli

specifice;

Registrul de Tranzacţionare – registru întocmit şi actualizat de Operatorul Pieţei de

Energie Electrică care conţine informaţii despre Participanţii înregistraţi la PCCB-NC;

Sistem de Tranzacţionare – Sistem informatic implementat, administrat şi operat de

Operatorul Pieţei de Energie Electrică în scopul realizării tranzacţiilor pe PCCB-NC;

Zi de tranzacţionare - orice zi lucrătoare stabilită prin anunţul de organizare a sesiunii de

licitaţie ca dată a sesiunii de licitaţie;

Energie electrica livrata in retele include si consumul propriu al autoproducatorilor RAAN

si SNP Petrom, precum si energia electrica vanduta direct de catre producatorii monitorizati

unor consumatori racordati la instalatiile centralelor sau consumata de ei insisi la alte locuri

de consum;

Autoconsumul producatorilor – consumul producatorilor la alte locuri decat locatia

centralelor;

Consumul intern – reprezinta energia asigurata de agentii economici participanti la piata

angro si determinata ca Energie livrata + Import – Export;

Consumul consumatorilor alimentati in regim reglementat – include consumul

consumatorilor alimentati de furnizorii impliciti la tarif reglementat;

Consumul consumatorilor alimentati in regim concurential – se refera la consumul

consumatorilor alimentati de furnizori la pret negociat;

Furnizor implicit - furnizorul, desemnat de autoritatea competenta, care detine si licenta de

distributie, precum si contract de concesiune pentru prestarea exclusiva a serviciului de

distributie intr-o zona determinata sau succesorul entitatii juridice care desfasoara atat

activitatea de distributie, cat si cea de furnizare la data intrarii in vigoare a prezentei legi

Piata angro de energie electrica - cadrul organizat in care energia electrica este

achizitionata de furnizori de la producatori sau de la alti furnizori, de regula, in vederea

revanzarii;

Piata centralizata - cadrul organizat de desfasurare a tranzactiilor cu energie electrica intre

diversi operatori economici, intermediate, de regula, de o contraparte centrala, pe baza unor

reguli specifice, aprobate de autoritatea competenta;

60

Piata cu amanuntul de energie electrica - cadrul organizat in care energia electrica este

cumparata de clienti de la furnizori sau producatori, in vederea consumului;

Piata spot a energiei – cadrul organizat in care vanzarea energiei electrice pe piata

concurentiala se realizeaza la preturi stabilite liber pe baza de oferte.

PRESCURTARI

DMP – Directia Monitorizare Piata;

PZU – Piata pentru Ziua Urmatoare;

PE – Piata de Echilibrare;

PIP – Piata de Inchidere a PZU;

ANEXA 2

61

Participantii la piata angro de energie electrica in luna august 2007 prezentati pe

categorii

Nr. crt.

Denumire Observatii

A Producatori de energie electrica care exploateaza unitati de producere dispecerizabile

1 SC CET Bacau SA2 SC CET Brasov SA3 SC CET Govora SA4 SC CET Iasi SA5 SC CET Oradea SA6 SC Electrocentrale Bucuresti SA7 SC Electrocentrale Galati SA8 SC Dalkia Termo Prahove SRL9 SNP Petrom Sucursala Petrobrazi10 SC Termica SA Suceava11 SC Termoelectrica SA12 SC Termoficare 2000 SA Pitesti13 SC Termon Onesti SA14 SC Uzina termica Giurgiu SA15 SN Nuclearelectrica SA16 SC CE Rovinari SA

Activeaza pe piata de energie electrica si in calitate de furnizori de energie electrica

17 SC CE Turceni SA18 SC CE Craiova SA19 SC CE Arad SA20 SC Electrocentrale deva SA21 SC Hidroelectrica SA22 RAANB Operator de transport si de sistem23 CN TRANSELECTRICA SA Operatorul pietei de echilibrareC Operator PZU24 SC OPCOM SA Operatorul pietei de certificate

verzi, al PCCB, operator de decontare

D Operatori de distributie25 SC CEZ Distributie SA

Operatori ai retelelor de distributie

26 SC ENEL Distributie Banat SA 27 SC ENEL Distributie Dobrogea SA28 SC E.ON Moldova Distributie SA29 SC FDFEE Electrica Distributie Muntenia Nord

SA30 SC FDEE Electrica Distributie Transilvania Sud

SA31 SC FDEE Electrica Distributie Transilvania

Nord SAE Furnizori impliciti

62

32 SC CEZ Vanzare SAActiveaza pe piata de energie electrica si in calitate de furnizori ai consumatorilor alimentati in regim concurential

33 SC ENEL Energie SA34 SC E.ON Moldova Furnizare SA35 SC FDFEE Muntenia Sud SA36 SC FFEE Electrica Furnizare Transilvania Sud

SA37 SC FFEE Electrica Furnizare Transilvania Nord

SA

F Furnizori de energie electrica38 SC Alro Sa39 SC Also Energ SA40 SC Arelco Distributie SRL41 SC Atel Energy Romania SRL42 SC Beny Alex SRL43 SC Biol Energy SRL44 SC BMI Iasi SA45 SC Buzmann Industries SRL46 SC CEZ Trade Romania SRL47 SC EFE Energy SRL48 SC EFT Romania SRL49 SC EGL Gas &Power Romania SA50 SC Elcomex EN SRL51 SC Electrica SA52 SC Electricom SA53 SC Electroline SA54 SC Electromagnetica SA55 SC Elizor Prest SA56 SC Energy Holding SRL57 SC Energy Market Consulting SRL58 SC Enex SRL 59 SC Ennet Grup SRL60 SC Enol Grup SA61 SC E.ON Sales & Trading GmbH62 SC EURO-PEC SA63 SC Ezpada SRL64 SC Fidelis Energy SRL65 SC General Com Invest SRL66 SC Gevco SRL67 SC Green Energy SRL68 SC Hidroconstructia SA69 SC ICCO Electric SRL70 SC ICPE Electrocond Technologies SA71 SC Interagro SA

63

72 SC Korlea Invest SRL73 SC Luxten LC SA74 SC Petprod SRL75 SC Romelectro SA76 SC Sempra Energy Europe LTD77 SC Ten Transilvania SRL78 SC Tinmar Ind SA79 SC Total Electric Oltenia SA80 SC Transenergo Com SA81 SC Uniwatt Plus SRL82 SC UCM Rnergy SRL

64

ANEXA 3

Date relevante PZU1 pentru luna octombrie 2007:

o Participanti înregistrati la PZU: 97

o Numar mediu de participanti activi [participanti/zi]: 52

o Numar maxim de participanti activi [participanti/zi]: 55

o Pret mediu [lei/MWh]: 170,37

o Pret mediu [EURO/MWh]: 50,79

o Volum total tranzactionat [MWh]: 477.182,777

o Volum mediu tranzactionat [MWh/h]: 640,514

o Cota tranzactiilor PZU din consumul net prognozat [%]: 10,36

o Valoarea tranzactiilor [lei]: 83.014.028,52

o Valoarea tranzactiilor [EURO]: 24.738.737,21

Date relevante PCCB pentru luna octombrie 2007:

o Participanti înregistrati la PCCB: 90

o Cantitate de energie electrica tranzactionata [MWh]: 2.950.850

o Contracte cu livrare în luna octombrie:

• Numar: 95

• Cantitate de energie electrica [MWh]: 593.943

• Cota de piata [%]: 12, 90

• Pret mediu ponderat [lei/MWh]: 171,90

• Valoare [mil. lei]: 102,10

Date relevante PCCV pentru luna octombrie 2007:

o Participanti înregistrati la PCCV: 77

o Certificate verzi tranzactionate:

• Numar: 2.325

• Pret [lei/certificat]: 142,72

1 *** http://www.opcom .ro Raport de Piata Lunar – Octombrie 2007

65

Date post:	28-May-2017
Category:	Documents
Upload:	maria-dogaru
View:	218 times
Download:	2 times

Tranzactii Pe Piata Energiei in Romania

Documents