Tranzacţii Pe Piaţa Energiei Electrice

8/16/2019 Tranzacţii Pe Piaţa Energiei Electrice

http://slidepdf.com/reader/full/tranzactii-pe-piata-energiei-electrice 1/22

Academia de Studii Economice

Facultatea de Business şi Turism

TRANZACŢII PE PIAŢA ENERGIEI ELECTRICE

ÎN R!"NIA

1



C#PRINS

CAPITL#L I$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$%%%&

'%' Caracteri(area )eneral* a tran(ac+iilor ,e ,ia+a ener)iei$$$$$$$$$$$$%%%%-

'%. Princi,ii - Codul Comercial$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$%%%%-

2



CAPITL#L II$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$%%%%%/

.%'Cadrul le)al cu ,ri0ire la e1ectuarea tran(an+iilor de ,e ,ia+a ener)etic* at2t la ni0el

Euro,ean3 c2t şi na+ional%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%/

CAPITL#L III$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$%%$$$$$$%%4

&%' Cadrul institu+ional al tran(ac+iilor ,e ,ia+a ener)iei$$$$$$$$$$$$$$%4

CAPITL#L I5$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$%%'6

-%' Scurt istoric$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$%'6

-%. Structura tran(ac+iilor ,e ,ia+a ener)iei $$$$$$$$$$$$$$$$$$$''-%& Caracteri(area o1ertei$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$''

CAPITL#L 5$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$'&

7%' 8escrierea )eneral* a ,ie+ei de ener)ie electric$$$$$$$$$$$$$$$$%%'&

CAPITL#L 5I$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$%$$$$'7

/%' Anali(a o,ortunit*+ilor ale)erii modului de tran(ac+ii de c*tre 1iecare dintre ,*r+i$%%'7

/%. Anali(a e1icien+ei tran(ac+iei ,otri0it criteriilor de ,er1orman+*$$$$$$$$$%%'7

/%& Anali(a tran(ac+iei din ,ers,ecti0a 1unctionalit*+ii ,ie+ei$$$$$$$$$$$$%'/

/%- Anali(a tran(ac+iei din ,ers,ecti0a celei mai a0ansate 9n domeniu$$$$$$$%%$':

CAPITL#L 5II$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$':

CNCL#ZII$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$';

A#TE5AL#ARE$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$%%%$$$%%';

BIBLIGRAFIE$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$%%.6

3



CAPITL#L I

'%' Caracteri(area )eneral* a tran(ac+iilor ,e ,ia+a ener)iei

Piaţa energiei electrice este un concept economic având un conţinut complex şi care

exprimă totalitatea tranzacţiilor de vânzare – cumpărare perfectate intr – un spaţiu geografic

determinat. Ea are ca funcţie principală corelarea, (prin intermediul cererii şi al ofertei cu

concretizarea contractelor de vânzare – cumpărare, a producţiei cu consumul.

!omânia şi-a asumat decizia de a li"eraliza piaţa energiei electrice, considerând că

siguranţa #n alimentarea consumatorilor şi implicit a sistemului energetic va creşte o dată cu

dezvoltarea unei piete de energie electrica coerenta, #n care participanţii să poată "eneficia deavanta$ele mediului concurenţial. %n vederea aderării la &E, sectorul energiei electrice din

!omânia tre"uie nu doar să se conformeze directivelor si rezoluţiilor comunitare, dar tre"uie şi

să #ntreprindă acţiuni, să se organizeze, să creeze şi să aplice proceduri şi un cadru legislativ şi

de reglementare armonizate care să conducă la rezultatele prevăzute de aceste directive.

'vanta$ele mediului concurenţial au #n vedere, #n principal, competiţia directă pentru

câştigarea, menţinerea şi extinderea segmentului de piaţa, managementul eficient al costurilor,

formarea li"eră a preţurilor şi nu #n ultimul rând furnizarea de stimulente #n vederea reduceriicosturilor şi a utilizării eficiente a resurselor. %ntroducerea competiţiei #n activitaţile care nu

comportă specificul de monopol natural (producerea şi furnizarea energiei electrice este

"enefică, fiind necesar a se asigura reguli clare privind aran$amentele comerciale, drepturile şi

#ndatoririle competitorilor, mecanismele de tranzacţionare şi de sta"ilire a drepturilor de #ncasare

şi a o"ligaţiilor de plată.

Pentru a face piaţa concurenţială funcţională tre"uie asigurate principiile, regulile,

aran$amentele comerciale, mecanismele, metodologiile de tarifare, drepturile si

responsa"ilitaţiile pentru segmentele de monopol natural, astfel #ncât imposi"ilitatea exercitării

competiţiei #n anumite segmente ale pieţei să nu afecteze raporturile concurenţiale ale celorlalte

segmente.

4



Principalele aspecte pe care odul omercial le detaliază cu privire la piaţa energiei sunt)

principii, o"iective, participanţii la piaţa, mecanismul pieţei.

'%. Princi,ii - Codul Comercial #ncepe cu o serie de principii de "ază)

Natura pieţei: Piaţa constă din acordurile comerciale angro dintre participanţi privind energia

electrică şi serviciile asociate. *ntr-o primă etapă, piaţa are două componente) piaţa reglementată

şi piaţa concurenţială+

Domeniul competiţiei) Piaţa va deveni competitivă pentru producatorii de energie şi pentru

furnizori şi va rămâne reglementată pentru activităţile de transport şi distri"uţie+

Accesul comun la reţelele de transport şi distribuţie: rice participant la piată, deţinător al unei

licenţe (inclusiv consumatorii eligi"ili, este #ndreptaţit să ai"ă acces reglementat la reţelele detransport şi distri"uţie. onectarea la reţelele de transport şi distri"uţie a energiei electrice

reprezintă un serviciu pu"lic o"ligatoriu+

Alegerea furnizorului) onsumatorii eligi"ili #şi pot alege furnizorul de energie, cu care #nceie

contracte "ilaterale negociate, #n conformitate cu reglementarile aplica"ile+

Egalitatea de tratament ) ricare nou participant la piaţă va fi tratat #n condiţii de egalitate cu

participanţii de$a existenţi.

<iecti0e = odul fixează trei o"iective ale pieţei de energie electrică)

Preţurile concurenţiale să fie cât mai scăzute posi"il+

ezvoltarea unor relaţii /corecte si transparente/ #ntre participanţii la piaţă+

0ă fie stimulat /comportamentul de piaţă/ al participanţilor.

Partici,an+ii la ,ia+* = odul defineşte diverşii participanţi la piaţă)

• peratorul omercial+• Producatori+• 1urnizori de servicii de sistem+• umpărători, inclusiv consumatorii eligi"ili+• peratorul de 2ransport+

5



• peratorul de 0istem.

!ecanismul ,ie+ei

odul sta"ileşte mecanismul pieţei şi componentele pieţei, incluzând atât piaţa

reglementată cât şi cea concurenţială. 3ecanismul pieţei a fost conceput #n vederea creşterii

presiunii concurenţiale asupra participanţilor.

Piaţa a intrat #ntr-o transformare profundă care continuă şi astăzi, #ntregul proces derulându-

se pe următoarele coordonate principale)

rearea unei pieţe a energiei electrice "azată pe principiile transparenţei, nediscriminării

şi o"iectivităţii+

rearea şi aducerea la funcţionare deplină a 'utoritaţii 4aţionale de !eglementare #ndomeniul Energiei ('4!E

%ntroducerea competiţiei şi #n producerea energiei electrice si furnizarea energiei electrice %ntroducerea unui sistem de autorizare şi licenţiere al noilor participanţi la piaţa de

energie electrică 5arantarea accesului li"er, reglementat al terţilor la reţelele electrice

2răsăturile distinctive #n raport cu alte tipuri de tranzacţii pe piaţa românească vizează

protecţia mediului, reglementările aflate #n vigoare, respectarea cerinţelor statului, fiind un

domeniu cu o mare importanţă atât pentru producătorii cât şi pentru consumatorii de energie.

Experienţa a arătat că pieţele de energie electrică nu sunt suficient de atractive pentru a

asigură valoarea optimă #n ceea ce priveşte capacitatea de producere. 61oaia de parcurs7 prevede

introducerea mecanismului de capacităţi, care recompensează producatorii pentru oferirea #n

piaţă a capacitaţii de producere necesara

&n element esenţial al 81oii de parcurs7 este reprezentat de 8noua platformă de

tranzacţionare7, scopul acesteia fiind introducerea unei pieţe de energie electrică completli"eralizate şi competitive. "iectivul principal al 71oii de parcurs7 a fost realizarea #n 9::; a

unei pieţe "azate pe contracte "ilaterale şi autoprogramarea producătorilor, #mpreună cu o "ursă

de energie voluntară (Piaţa pentru <iua &rmătoare şi o piaţă de ecili"rare. 'cest o"iectiv a fost

implementat #n avans #ncă de la = iulie 9::>. 'ceastă structură de piaţă este similară cu pieţele

6



europene din 0candinavia, 'nglia şi ?ara 5alilor, precum şi cu marea ma$oritate a ţărilor de pe

continent.

%ntroducerea acestei structuri de piaţă va determina scim"ări importante pe termen lung

#n ceea ce priveşte actuala structură şi #n funcţionarea pieţei de energie electrică.

CAPITL#L II

.%' Cadrul le)al cu ,ri0ire la e1ectuarea tran(an+iilor de ,e ,ia+a ener)etic* at2t la

ni0el Euro,ean3 c2t şi na+ional

@a nivel mondial, primele reforme #n domeniul energiei electrice au avut loc #n anii =A;:,

#n ile, fiind iniţiate de grupul de economişti cunoscuţi su" numele de 6icago BoCs7. 'lături

de alte măsuri progresiste de reformă economică, aceştia au introdus concepte noi precum

privatizarea şi li"eralizarea pieţei de energie, 5avrilas et al. (9::;.

În Europa, primele iniţiative ce vizau formarea şi li"eralizarea pieţei de energie electrică

au aparţinut 3arii Britanii, care a demarat acest program #n anul =AA:. 0curt timp după aceea, #n

anul =AA9, #n 6cursa7 pentru restructurarea sectorului electricităţii s-au #nscris, rând pe rând, şi

alte state europene, cum ar fi 4orvegia, 0uedia, 5ermania, 1inlanda, anemarca sau 0pania.'mploarea tot mai mare pe care a cunoscut-o această mişcare pe #ntregul continent a convins

organismele &niunii Europene de necesitate analizei critice a situaţiei existente şi adoptării unui

punct de vedere comun pentru #ntreaga comunitate europeană. *n urma dez"aterilor care au

urmat, #n decem"rie =AAD, a luat naştere irectiva ADA9E a Parlamentului şi onsiliului

European privind reglementările comune pentru piaţa internă de electricitate, prezentată #n

irective (=AAD.

*n concepţia onsiliului Europei, restructurarea sectorului electricităţii are la "azăsepararea activităţilor din sector) producere, transport şi distri"uţie etc. irectiva ADA9E

defineşte trei tipuri de separare, şi anume)

separarea completă prin lege+

7



separarea funcţională managerială şi

separarea conta"ilă.*n faza iniţială, de tranziţie către piaţa concurenţială, nu toţi consumatorii au "eneficiat de

relaţii contractuale directe cu producătorii sau furnizorii de energie electrică şi de acces

nediscriminatoriu la reţea. Pentru a "eneficia de aceste drepturi un consumator tre"uia să ai"ă un

consum anual de energie electrică de cel puţin =:: 5F. &n asemenea consumator este denumit

consumator eligibil (se mai foloseşte şi termenul de consumator calificat . onsumatorii care nu

satisfac această condiţie sunt denumiţi consumatori captivi. *n faza iniţială trecerea

consumatorilor din categoria captivi, #n categoria eligi"ili s-a făcut gradual, #n trei etape)

o până la =A fe"ruarie =AAA – consum minim anual G: 5F (9DH descidere+

o până la =A fe"ruarie 9::: - consum minim anual 9: 5F (9IH descidere+

o până la =A fe"ruarie 9::J - consum minim anual A 5F (JJH descidere.

*n anul 9::J, irectiva ADA9E a fost #nlocuită cu irectiva >G9::J, care prevedea

#ndeplinirea următoarelor o"iective până cel târziu #n iulie 9::;, conform Kamas" (9::>)

o

garantarea accesului li"er pentru activitatea de producţie+

o separarea completă a activităţii de transport de restul sectorului şi generalizarea

modelului de acces reglementat+

o desciderea pieţei pentru toţi consumatorii #n afară de cei casnici până #n 9::G şi

desciderea totală a pieţei până #n 9::;+

o promovarea producţiei de electricitate din surse regenera"ile+

o reglementarea scim"urilor transfrontaliere #n vederea sporirii gradului deinterconexiune+

o #ntărirea rolului reglementatorilor+

o formarea unei pieţe comune la nivel pan-european.

8



În România, după cum se menţionează #n '4!E LLL (9::A şi P3 LLL (9::A, primele demersuri legate de restructurarea sectorului energetic au fost făcute o dată cu #nfiinţarea'utorităţii 4aţionale de !eglementare #n domeniul Energiei ('.4.!.E. #n =AAI, care a iniţiat

pregătirea cadrului legal pentru transformarea acestui sector. *n anul =AAI, din fosta !egie 4aţională de Electricitate (!E4E@ se separă .4. 4uclearelectrica şi se formează ompania 4aţională de Electricitate (4E@, structură care #nglo"a #n cadrul unui monopol cu integrare pe verticală restul entităţilor ce intră #n componenţa sistemului energetic naţional. oi ani maitârziu, #n 9:::, se produce 6dezagregarea7 4E@, din care se desprind viitorii actori ai pieţeide energie electrică, separaţi după natura activităţii)

Producătorii – Hidroelectrica, ermoelectrica şi o serie de producători independenţi,

precum şi Nuclearelectrica! existentă de$a ca entitate de sine stătătoare+

Operatorul de transport şi dispecer – ranselectrica+

Operatorii de distribuţie – Electrica, cu cele I filiale ale sale.

'.4.!.E. delimitează cadrul general de funcţionare a pieţei de energie electrică, care se

descide la data de => august 9:::, fiind administrată de "peratorul #omercial (P3, care

funcţionează #n cadrul ranselectrica. '.4.!.E. concepe şi legiferează principalele reglementări

ale sectorului energetice, cum sunt) odul comercial (=AAA, !egulamentul de Programare şi

ispecerizare (=AAA, odul 2enic al !eţelei de 2ransport (9:::, odul 2enic al !eţelei deistri"uţie (9:::, odul 2enic de 3ăsurare (9::9 şi !egulamentul de 1urnizare (9::G.

0imultan, are loc licenţierea furnizorilor de energie electrică, al căror principal rol este

acela de a asigura componenta comercială a legăturii #ntre producători şi consumatori. 2otodată,

se introduce noţiunea de consumator eligibil (acel consumator care #şi poate alege furnizorul,

negociind cu acesta preţul energiei, #n opoziţie cu cea de consumator captiv (acel consumator

care continuă să primească energie la preţuri reglementate, de la furnizorul special desemnat.

9



CAPITL#L III

&%' Cadrul institu+ional al tran(ac+iilor ,e ,ia+a ener)iei

in punct de vedere instituţional, politica 5uvernului #n sectorul energetic este realizată

de 3inisterul Economiei si omerţului. @a nivel naţional, au fost #nfiinţate şi #şi desfăşoară

activitatea următoarele autorităţi de reglementare) 'utoritatea 4aţională de !eglementare #n

omeniul Energiei ('4!E, 'utoritatea 4aţională de !eglementare #n omeniul 5azelor

4aturale ('4!54, şi 'utoritatea 4aţională de !eglementare pentru 0erviciile pu"lice de

5ospodărie omunala ('4!0.

&n rol important #n aplicarea strategiei şi politicii 5uvernului #l au, de asemenea)3inisterul 3ediului şi 5ospodăririi 'pelor, 3inisterul 2ransporturilor, onstrucţiilor şi

2urismului, 3inisterul 'dministraţiei şi %nternelor, 'genţia 4aţională pentru !esurse 3inerale,

'genţia !om#na pentru onservarea Energiei, omisia 4atională pentru ontrolul activităţilor

nucleare, 'genţia 4ucleară, precum şi 'genţia 4aţională pentru eşeuri !adioactive.

!inisterul Economiei şi Comer+ului este organul de specialitate al administraţiei

pu"lice centrale, cu personalitate $uridică, #n su"ordinea 5uvernului, care realizează politica

5uvernului #n domeniile privind creşterea economică, industrie, energie, resurse minerale,comerţ, integrare europeană şi relaţii externe.

3inisterul Economiei şi omerţului exercită următoarele funcţii:

• de autoritate de stat #n domeniile sale de activitate, prin care se asigură urmărirea

şi controlul respectării reglementărilor legale #n vigoare+

• de strategie, prin care se asigură ela"orarea strategiilor şi programelor privind

creşterea economică, industria, energia, resursele minerale, industria de apărare,comerţul, promovarea exportului, precum şi a politicilor din domeniul său de

activitate+ $entru sectorul energetic, asigură ele"orarea strategiilor referitoare la

evoluţia sectorului energetic, respectiv energie electrică şi termică, idro-,

nucleară, petrol, gaze, resurse minerale, mine-geologie+

10



• de sinteză, la nivel naţional, pentru domeniile specifice şi pentru celelalte

domenii conexe) recuperarea şi conservarea energiei, securitatea instalaţiilor,

reciclarea materialelor şi de gestionare a resurselor minerale, restructurarea si,

dupa caz, privatizarea societăţilor comerciale şi a regiilor autonome care

functionează su" autoritatea 3inisterului Economiei şi omerţului+

CAPITL#L I5

-%' Scurt istoric

Principalele momente ale dezvoltării pieţei de energie electrică din !omânia

'44; > ruperea monopolului integrat vertical !E4E@ prin constituirea unei societăti distincte dedistri"uţie şi furnizare a energieie electrice ( 0 Electrica 0' şi a unora de producere a energieielectrice (0 2ranselectrica 0' şi 0 Midroelectrica0', #n cadrul nou #nfiinţatei companiinaţionale 4E@ 0'+ constituirea 04 4uclearelectrica 0' şi !''4 – producători de energieelectrică+ rganizarea distinctă, #n cadrul 4E@, a activităţilor de transport, sistem şiadministrare piaţa de energie electrica ci contractualizarea relaţiilor dintre operatorii din sector+

.666 > desciderea pieţei la =:H+

.666 > se desfiinţeaza 4E@, filialele sale devenind proprietatea directă a statului, reprezentatde 3inisterul %ndustriei şi omerţului+ se #nfiinţeaza 4 2ranselectrica 0' – operator detransport şi sistem, iar prin filiala sa P3 0' – operator de administrare a pieţei de energie

electrică+

.667 > introducerea pieţei centralizate a contractelor "ilaterale+

.66: > introducerea pieţei centralizate a contractelor "ilaterale parţial standardizate cu negocierecontinuă+

.66: > desciderea integrală a pieţei de energie electrică şi gaze naturale.

4oua piaţă de energie din !omânia a #nregistrat progrese importante, garantând, pe de o parte, consumatorilor li"ertatea de a-şi alege furnizorul de energie electrică #ntr-un mod

transparent şi nediscriminatoriu, iar, pe de altă parte, li"ertatea producătorilor şi furnizorilor de asta"ili tranzacţii cu energie electrică #n conformitate cu regulile pieţei li"ere. 3ai mult, noulconcept al pieţei de energie asigură neutralitatea operatorilor, prin separarea activităţilor deoperare de cele de natură pur comercială pe care producătorii şi furnizorii le dezvoltă.

11



'ctualul mecanism al pieţei de energie electrică din !omânia #ndeplineşte cerinţele deaderare la &niunea Europeană, negociate, fiind ciar mai avansate decât cele existente #n cadrulunor state mem"re.

-%. Structura tran(ac+iilor ,e ,ia+a ener)iei

0tructura include următoarele tipuri de contracte #nceiate de producători pe piaţa deenergie electrică)

ontracte reglementate #nceiate cu furnizorii impliciţi pentru consumatorii alimentaţi in

regim reglementat, de către producătorii termo (inclusiv producătoriiindependenţiautoproducători, producătorul idro, respectiv producătorul nuclear+

ontracte reglementate #nceiate cu operatorii de distri"uţie pentru acoperirea

consumurilor proprii tenologice ale reţelelor de distri"uţie , de către producătorii termo( inclusiv producătorii independentiautoproducători, producătorul idro, respectiv

producătorul nuclear+ ontract reglementat #nceiat cu operatorul de transport pentru acoperirea consumului

propriu tenologic al reţelei de transport+ ontracte #ntre producători la preţuri reglementate, activitate la cererea cumpărătorului #n

scim"ul primei de opţiune+ ontracte #ntre producători la preţuri reglementate, cu o"ligaţia răscumpărării energiei #n

decursul unui an ontracte negociate "ilateral cu furnizorii impliciţi+ ontracte negociate "ilateral cu alţi producători+ ontracte negociate "ilateral cu furnizorii concurenţiali+ ontracte #nceiate pe pieţele centralizate de contracte cu diferiţi participanţi+ ontracte de furnizare negociate "ilateral cu consumatorii alimentaţi #n regim

concurenţial+ ontracte negociate de vânzare la export Nanzări pe piaţa pentru ziua următoare către diferiţi participanţi la această piaţă .

-%& Caracteri(area o1ertei

Participanţii la piata de energie electrica şi structurile operaţionale asociate sunt) producătorul, operatorul de transport şi sistem, operatorul pieţei centralizate de energie electrică,

operatorul de distri"uţie si furnizorul. Pe piaţa energiei electrice, marii producători de energiesunt) Midroelectrica, 2ermoelectrica, 4uclearelectrica, 2ermocentralele 2urceni, !ovinari şiraiova şi Electrocentralele Bucuresti. ei mai cunoscuţi furnizori sunt 0 Electrica 0' cu celeopt filiale (3oldova, 3untenia 0ud, 3untenia 4ord, ltenia, 2ransilvania 0ud, 2ransilvania 4ord, o"rogea, Banat şi 0 Midroelectrica 0'.

12



%&#& Hidroelectricaeste cel mai mare producător de energie electrică in !omânia, furnizor de energie electrică şi de servicii tenologice #n sistem care are o putere reprezentând circa =Jdin consumul energetic al ţarii. *n !omania, principala "ătălie pentru energie se desfăşoară pentru Midroelectrica deoarece este producătorul celei mai ieftine electricităţi.

$rincipalele centrale 'idroelectrice #n ordinea punerii #n funcţiune a acestora sunt) ME0te$aru (9=: 3F, Nidraru (99: 3F, Portile de 1ier % (=:>: 3F, @otru (>=: 3F, 3ariselu.

intre producătorii de energie electrica, Midroelectrica realizează cele mai mici costuri de producţie, dar vinde energia electrică cu mult peste costurile reale de producţie, realizândimplicit cel mai mare profit din vânzarea energiei electrice.

*ntr-o situaţie similară se află şi Nuclear electrica care ocupă locul doi, dupăMidroelectrica din punct de vedere al costurilor şi al profitului realizat.

%n ceea ce priveşte 2ermoelectrica, situaţia diferă, fiind un sector #n care investiţiile şi

retenologizările au avut o dinamică mai lentă, multe din centralele electrice producând energieelectrică cu costuri de producţie foarte mari. %n aceste condiţii intre producătorii din2ermoelectrica nu poate exista o concurenţă reală. rept urmare, creşterea preţurilor la producătorii de energie electrică conduce in final la creşterea preţurilor la consumatori. Pentrucontracararea acestui efect este logic ca s-a impus li"eralizarea reală si totală a pieţei energieielectrice, astfel #ncat centralele electrice neperformante să fie o"ligate să se retenologizeze sausă-şi oprească producţia.

13



Figura nr. 1 prezintă informaţii din perioada ianuarie-august 9:=9 cu privire la cotele de participare la energia electrică livrată in reţele ale producătorilor cu unităţi dispeceriza"ile.

Figura nr.1

*n formularea unei politici energetice comune la nivel european apar cateva coordonatema$ore. Pe de o parte, &niunea Europeana #ntampină dificultăţi #n formularea unei politiciexterne comune #n domeniul energetic pentru că ţările mem"re formează pieţe /naţionale/ deenergie, iar aportul este asigurat prin diverse variante (/energC mix/. 1ranţa, Belgia şi ţărilenordice pun accent pe energia nucleara, #n timp ce acest sector lipseşte cu desăvârşire #n 0paniaşi %talia, 'ustria şi Portugalia folosesc potenţialul idroelectric, 4orvegia şi anemarca sunt ţărinet producătoare de energie. in acest motiv, găsirea unei strategii comune este dificilă.

CAPITL#L 5

7%' 8escrierea )eneral* a ,ie+ei de ener)ie electric*

Privatizarea sectorului de distri"uţie şi furnizare a energiei electrice constituie un factor strategic pentru economia naţională. 'stfel, se intenţionează ca privatizarea să se realizeze cuinvestitori strategici, cu experienţă #n domeniu - operatori de distri"uţie şi furnizare-, care au

14



potenţial şi capa"ilităţi tenice, manageriale şi financiare şi vor acţiona #n sensul păstrării profilului şi dezvoltării filialelor #n condiţii de eficienţă economică, utilizarea tenologiei de vârf şi transfer de OnoL-oL. 'stfel privatizarea #n sectorul energetic poate fi efectuată su" diverseforme, şi anume)

o Privatizarea cu un investitor strategic+o rearea unui complex energetic+o @istarea la "ursa de valori+o 0tergerea datoriilor istorice de către 3inisterul 1inanţelor Pu"lice.

E@E2!%' 3@N' este o societate comercială activă #n !omânia #n ceea ce priveşte activităţile de distri"uţie şi furnizare a energiei electrice. E@E2!%' 3@N' #şidesfăşoară activitatea pe JD.I>: Om9, prin intermediul a şase sucursale de distri"uţie şi furnizarea energiei electrice, #n $udeţele) 0uceava, Botoşani, 4eamţ, %aşi, Naslui şi Bacău (#n continuare

zona 3oldovei. "iectul principal de activitate #l constituie distri"uţia şi furnizarea energieielectrice #n zona 3oldovei (partea de nord-est a !omâniei

ompania germană E.4 Energie '5 care a preluat una dintre cele I filiale ale Electrica0', anume Electrica 3oldova , a reuşit să o transforme #n doar un an , de când sunt acţionari,#ntr-o societate profita"ilă. onducerea noii companii E.4 3oldova, care include fostelesucursale $udeţene Botoşani, %aşi, 0uceava, 4eamţ, Naslui şi Bacău au făcut pu"lice rezultatelefinanciare din 9::> şi , potrivit acestora, s-a reuşit o"ţinerea unui profit de G: de miliarde leiveci, aproximativ == milioane Euro la cursul de J,DD !4. Profitul ar fi fost considera"il maimare dacă nu interveneau celtuieli neprevăzute de DD miliarde lei veci determinate de

inundaţii.5ermanii care deţin >=H din acţiunile E.4 3oldova au renta"ilizat activitatea #n

condiţiile #n care, atunci când se afla #n proprietatea statului, societatea #nregistra anual deficit,a$ungându-se #nainte de privatizare la o pierdere cumulată de 99:: de miliarde de lei veci.

%nsa odata cu privatizarea Electrica 3oldova, a crescut i preţul energiei electriceș

furnizate i va creste in continuare in raport cu investitiile pe care noul actionar ma$oritar le vaș

face. irectorul general al E.4 afirma ca cresterile nu vor fi "ruste, iar investitiile viitoare vor fi suportate in mare parte i de clienti.ș

!omânia şi-a asumat decizia de a li"eraliza piaţa energiei electrice, considerând căsiguranţa #n alimentarea consumatorilor şi implicit a sistemului energetic va creşte odata cudezvoltarea unei pieţe de energie electrică coerentă, #n care participanţii să poată "eneficia deavanta$ele mediului concurenţial.

*n vederea aderării la &E, sectorul energiei electrice din !omânia tre"uie nu doar să seconformeze directivelor şi rezoluţiilor comunitare, dar tre"uie şi să #ntreprindă acţiuni, să se

15



organizeze, să creeze şi să aplice proceduri şi un cadru legislativ şi de reglementare armonizatecare să conducă la rezultatele prevăzute de aceste directive.

'vanta$ele mediului concurenţial au #n vedere, #n principal, competiţia directă pentrucâştigarea, menţinerea şi extinderea segmentului de piaţă, managementul eficient al costurilor,

formarea li"eră a preţurilor şi nu #n ultimul rând furnizarea de stimulente #n vederea reduceriicosturilor şi a utilizării eficiente a resurselor.

%ntroducerea competiţiei #n activităţile care nu comportă specificul de monopol natural(producerea şi furnizarea energiei electrice este "enefică, fiind necesar a se asigura reguli clare privind aran$amentele comerciale, drepturile şi #ndatoririle competitorilor, mecanismele detranzacţionare şi de sta"ilire a drepturilor de #ncasare şi a o"ligaţiilor de plată.

Pentru a face piaţa concurenţială funcţională tre"uie asigurate principiile, regulile, aran$amentelecomerciale, mecanismele, metodologiile de tarifare, drepurile şi responsa"ilităţiile pentru

segmentele de monopol natural, astfel #ncat imposi"ilitatea exercitării competiţiei #n anumitesegmente ale pieţei să nu afecteze raporturile concurenţiale ale celorlalte segmente.

CAPITL#L 5I

/%' Anali(a o,ortunit*+ilor ale)erii modului de tran(ac+ii de c*tre 1iecare dintre

,*r+i

onform dicţionarului explicativ al lim"ii române, privatizarea reprezintă procesul de

transformare a #ntreprinderilor comerciale şi industriale , a instituţiilor din sectorul de stat cu cel

privat, #n scopul renta"ilizării sau creşterii renta"ilităţii economico-sociale.

Privatizarea sectorului de distri"uţie şi furnizare a energiei electrice constituie un factor

strategic pentru economia naţională. 'stfel, se intenţionează ca privatizarea să se realizeze cu

investitori strategici, cu experienţă #n domeniu - operatori de distri"uţie şi furnizare-, care au

potenţial şi capa"ilităţi tenice, manageriale şi financiare şi vor acţiona #n sensul păstrării

profilului şi dezvoltării filialelor #n condiţii de eficienţă economică, utilizarea tenologiei de vârf

şi transfer de OnoL-oL. 'stfel privatizarea #n sectorul energetic poate fi efectuată su" diverse

forme, şi anume)

• Privatizarea cu un investitor strategic+

16



• rearea unui complex energetic+

• @istarea la "ursa de valori+

• tergerea datoriilor istorice de către 3inisterul 1inanţelor Pu"liceȘ

/%. Anali(a e1icien+ei tran(ac+iei ,otri0it criteriilor de ,er1orman+*

ompania germană E.4 Energie '5 care a preluat una dintre cele I filiale ale Electrica

0', anume Electrica 3oldova , au reuşit să o transforme #n ultimii ani , de când sunt acţionari,

#ntr-o societate profita"ilă. onducerea noii companii E.4 3oldova, care include fostele

sucursale $udeţene Botoşani, %aşi, 0uceava, 4eamţ, Naslui şi Bacău au făcut pu"lice rezultatele

financiare din 9:=:şi , potrivit acestora, s-a reuşit o"ţinerea unui profit aproximativ de GJ de

miliarde lei veci, aproximativ =: milioane Euro la cursul de G.9I !4.

5ermanii care deţin >=H din acţiunile E.4 3oldova au renta"ilizat activitatea #n

condiţiile #n care, atunci când se afla #n proprietatea statului, societatea #nregistra anual deficit,

a$ungându-se #nainte de privatizare la o pierdere cumulată de 99:: de miliarde de lei veci.

%nsa odata cu privatizarea Electrica 3oldova, a crescut i preţul energiei electriceș

furnizate i va creste in continuare in raport cu investitiile pe care noul actionar ma$oritar le vaș

face. irectorul general al E.4 afirma ca cresterile nu vor fi "ruste, iar investitiile viitoare vor

fi suportate in mare parte i de clienti.ș

Pentru perioada 9:=:-9:=9, grupul E.4 a planificat investitii de circa G: de miliarde de

euro, din care o suma de =D de miliarde de euro va fi alocata operatiunilor de productie iș

distri"utie de energie.

/%& Anali(a tran(ac+iei din ,ers,ecti0a 1unctionalit*+ii ,ie+ei

!omânia şi-a asumat decizia de a li"eraliza piaţa energiei electrice, considerând căsiguranţa #n alimentarea consumatorilor şi implicit a sistemului energetic va creşte odata cu

dezvoltarea unei pieţe de energie electrică coerentă, #n care participanţii să poată "eneficia de

avanta$ele mediului concurenţial.

17



*n vederea aderării la &E, sectorul energiei electrice din !omânia tre"uie nu doar să se

conformeze directivelor şi rezoluţiilor comunitare, dar tre"uie şi să #ntreprindă acţiuni, să se

organizeze, să creeze şi să aplice proceduri şi un cadru legislativ şi de reglementare armonizate

care să conducă la rezultatele prevăzute de aceste directive.

'vanta$ele mediului concurenţial au #n vedere, #n principal, competiţia directă pentru

câştigarea, menţinerea şi extinderea segmentului de piaţă, managementul eficient al costurilor,

formarea li"eră a preţurilor şi nu #n ultimul rând furnizarea de stimulente #n vederea reducerii

costurilor şi a utilizării eficiente a resurselor.

%ntroducerea competiţiei #n activităţile care nu comportă specificul de monopol natural

(producerea şi furnizarea energiei electrice este "enefică, fiind necesar a se asigura reguli clare

privind aran$amentele comerciale, drepturile şi #ndatoririle competitorilor, mecanismele de

tranzacţionare şi de sta"ilire a drepturilor de #ncasare şi a o"ligaţiilor de plată. Pentru a face piaţa concurenţială funcţională tre"uie asigurate principiile, regulile,

aran$amentele comerciale, mecanismele, metodologiile de tarifare, drepurile şi responsa"ilităţiile

pentru segmentele de monopol natural, astfel #ncat imposi"ilitatea exercitării competiţiei #n

anumite segmente ale pieţei să nu afecteze raporturile concurenţiale ale celorlalte segmente.

/%- Anali(a tran(ac+iei din ,ers,ecti0a celei mai a0ansate 9n domeniu

E.4 este singurul grup care a urcat 6nemţeste7 pe piaţa din !omânia, adică a participat

i a câ tigat procesele de privatizare #n cadrul a doua companii care i-au permis construirea unuiș ș

portofoliu complet de utilită i) gaze i energie electrică. E.4 este singura companie care a reusitț ș

o astfel de performanta, dorit acum de toate grupurile enrgetice prezente pe piata de profil.

Pentru anul 9:=G, E.4 !omânia raportase o cifră de afaceri de =,:I miliarde de euro.

1ranO Ma$din$aO, directorul general al companiei ,a declarat următoarele,,e la privatizare, din9::>, până #n prezent am plătit la "ugetul de stat taxe şi tarife de =,> miliarde de euro şi am

realizat investiţii de =,J miliarde de euro, ceea ce este semnificativ şi arată rolul nostru pe piaţă şi

faptul că nu suntem un investitor pe termen scurt7, a precizat Ma$din$aO. Pentru acest an au fost

"ugetate investiţii cu o valoare apropiată celei din anul precedent.

18



CAPITL#L 5II

*n contextul li"eralizării pie ei, una dintre prioț rită ile E.4 pentru următoarea perioadăț

este consolidarea i dezvoltarea portofoliului de clien i prin promovarea unor oferte pentru gazeș ț

naturale i electricitate – incluzând produse şi servicii adiţionale – adaptate nevoilor acestora.ș

1ranO Ma$din$aO,directorul E.4 !omânia, a declarant că compania tre"uie să găsească

solu ii noi pentru a răm#ne un $ucător important pe pia ă,,2re"uie să continuăm să găsim solu iiț ț ț

pentru clien ii no tri, să oferim produse flexi"ile #n func ie de specificul consumatorului iț ș ț ș

nevoile sale, să dezvoltăm proiecte pentru comunită ile unde credem că putem să avemț

municipalită ile ca parteneri ai no tri. Practic, vrem să ne adăugăm #n portofoliu mai multeț ș

servicii, astfel #ncât să devenim un 8one stop sop7 pentru clien ii pe care #i deservim.ț

Programele pe termen mediu i lung ale companiei prevăd alocarea, #n perioada 9:=>-9:9:, aș

unei sume de I> de milioane de lei pentru continuarea implementării conceptului 03'!2 5!%

(automatizarea reţelelor de distri"uţie, atât #n staţii de transformare, cât şi #n reţelele de medie

tensiune.

Pro"lemele sectorului energetic continuă să fie legate de scăderea consumului i de #ncasareaș

facturilor. auzele acestei scăderi a consumului se regăsesc #n reducerea activită ii mai multor ț

ramuri industriale, #n special cele care consumă multă energie, precum i #n #nrăută irea situa ieiș ț ț

financiare a unor consumatori importan i, urmată #n numeroase cazuri de ini ierea procedurilor ț ț

de insolven ă.ț

CNCL#ZII

esfiintarea monopolului si restructurarea pietei de energie electrica in !omania a dus la

un progres nota"il,avanta$ele fiind multiple si foarte importante. Posi"ilitatea aderarii tarii la

&.E. si posi"ilitatea oferita consumatorilor de a alege furnizorul dorit in conditii de totala

trensparenta. Pe langa cele enumerate, noul concept a facut posi"ila separarea structurilor de

operare de cele pur comerciale.

Pro"lemele sectorului energetic continuă să fie legate de scăderea consumului i deș

#ncasarea facturilor. auzele acestei scăderi a consumului se regăsesc #n reducerea activită ii maiț

multor ramuri industriale, #n special cele care consumă multă energie, precum i #n #nrăută ireaș ț

19



situa iei financiare a unor consumatori importan i, urmată #n numeroase cazuri de ini iereaț ț ț

procedurilor de insolven ă.ț

A#TE5AL#ARE

Ecipa noastră este formată din azan Elena, iotan 3iai, o$oacă Nlad-'lexandru şi

#mpanu laudiu. 1iecare din noi am particitat #n mod egal la redactarea proiectului cu tema

tranzacţii efectuate pe piaţa energiei electrice. upă aproape o oră de cercetări şi documentare

fiecare a propus câteva idei cu privire la tema pe care am dori să o alegem. 'm decis de comun

acord că cea mai complexă, interesantă şi informţi sunt uşor de accesat corspund temei cu

tranzacţiile pe piaţa energetică.

azan Elena a avut #n vedere a"ordarea primelor trei capitole ce fac trimitere lacaracterizarea generală a tipului de tranzacţie, cadrul legal şi cadrul instituţional al tranzacţiilor

din domeniul energetic. 3aterialele şi datele folosite au fost preluate de pe site-uri specializate

cum ar fi LLL.opcom.ro , LLL.transelectrica.ro sau LLL.anre.ro . 2imp de doua zile, G ore pe

zi, studenta a selectat informaţiile necesare #n vederea redactări primelor J capitole ale

proiectului.

iotan 3iai a avut drep sarcină efectuaarea următoarelor două capitole şi anume celereferitoare la scurt istoric, structura tranzacţiilor pe piaţa energiei, caracterizarea ofertei,

descrierea generală a pieţei de energie electric. 'cesta a lucrat timp de doua zile (prima zi J ore pentru ela"orarea primului capitol şi J ore #n ziua a doua pentru redactarea celui de al doileacapitol.

o$oacă Nlad-'lexandru s-a ocupat #n mod special de dez"aterea temelor legate de

analiza oportunităţilor alegerii modului de tranzacţii de către fiecare dintre părţi, analiza

eficienţei tranzacţiei potrivit criteriilor de performanţă, de functionalitate a pieţei şi din

perspectiva functionalităţii pieţei. 2oate acestea fiind concretizate #n capitolele şase şi şapte.

'cesta a lucrat timp de două zile #n prima zi G ore a reuşit să strângă toate informaţiile necesare,

iar #n ziua a doua #n aproximativ J ore a redactat cele doua capitole corespunzător structurei

primite.

#mpanu laudiu s-a ocupat de redactarea concluziilor şi realizarea prezentări #n format

PoLerPoint. 'cesta a lucrat de asemenea doua zile #n prima zi 9 ore (aşezarea #n pagina a

20



proiectului, ela"orarea concluziilor, iar #n ultima zi timp de G ore s-a ocupat de căutarea pozelor

şi inserare ideilor principale #n prezentarea PoLerPoint.

a o autoevaluarea finală consideră că toţi am participat şi muncit #n mod egal la

realizarea proiectului şi consideră că pe o scală de la : la =: merită nota A.

BIBLIGRAFIE

=. 5iţă, 1., $rivatizare: contor pentru Electrica, Business 3agazin, =; fe"ruarie 9::D

9. Proiect de lege privind energia electrică şi organizare şi finanţarea 'utorităţii 4aţionale de

!eglementare #n omeniul Energiei

J.ttp)LLL.energCnomics.rorofranO-a$din$aO-e-on-romania-a-fost-o-decizie-"una-sa-

investim-in-romania

G. ttp)LLL.opcom.rotranzactiiQprodusetranzactiiQproduse.ppRlangSroTidS=J;

>. ttp)LLL.transelectrica.roLe"telstructura-pietei-romanestiD.LLL.anre.ro !aport privind rezultatele monitorizării pieţei de energie electrică luna fe"ruarie

9:=G

;.ttp)LLL.digienergC.rodocumenteodulH9:omercialH9:alH9:pieteiH9:angroH9:de

H9:energieH9:electrica.pdf

21

http://www.energynomics.ro/ro/frank-hajdinjak-e-on-romania-a-fost-o-decizie-buna-sa-investim-in-romania/


http://www.opcom.ro/tranzactii_produse/tranzactii_produse.php?lang=ro&id=137

http://www.transelectrica.ro/web/tel/structura-pietei-romanesti

http://www.opcom.ro/tranzactii_produse/tranzactii_produse.php?lang=ro&id=137

http://www.transelectrica.ro/web/tel/structura-pietei-romanesti





I. ttp)LLL.afeer.ro

A. ttp)LLL.anre.roroenergie-electricaconsumatorilista-furnizori

=:. ttp)LLL.ziare.comarticoleromaniaUproductieUenergieUelectrica

22

http://www.afeer.ro/

http://www.anre.ro/ro/energie-electrica/consumatori/lista-furnizori

http://www.ziare.com/articole/romania+productie+energie+electrica

http://www.afeer.ro/

http://www.anre.ro/ro/energie-electrica/consumatori/lista-furnizori

http://www.ziare.com/articole/romania+productie+energie+electrica

Date post:	05-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	vlad-alexandru-cojoaca
View:	235 times
Download:	0 times

Tranzacţii Pe Piaţa Energiei Electrice

Documents