Universitatea „Transilvania” din Braşov
Facultatea de Ştiinţe Economice
Specializarea: Afaceri Internaţionale
An 3, grupa 8473
Proiect TAIN„Transportul internaţional de animale vii, destinate
comerţului”
Studenţi: Teodor Mircea
Vasiluţă George- Florin
Cuprins
1. Introducere.....................................................................................................................................3
2. Prezentarea cadrului legal..............................................................................................................4
2.1. Intocmirea documentatiei de baza pentru transportul animalelor................................................6
3. Metode de transport recomandate pentru tipurile de animale vii...................................................7
3.1 Incarcarea, descarcarea, manipularea...........................................................................................7
3.2 Bovine...................................................................................................................................7
3.2.1. Transportul feroviar al bovinelor.........................................................................................8
3.3. Ovine........................................................................................................................................11
3.3.1 Transportul maritim al ovinelor..........................................................................................11
3.4 Porcine.......................................................................................................................................15
3.4.1 Conditii pentru transportul porcinelor.................................................................................15
3.5 Pasari.........................................................................................................................................16
4. Concluzii.....................................................................................................................................17
5. Bibliografie..................................................................................................................................18
1. Introducere
2
Din punct de vedere istoric, efectivele de animale au fost mutate pe jos, „la copita”,
dar odata cu urbanizarea accelerata şi evolutia comertului cu produse animale, s-a impus
utilizarea altor metodele de transport folosite pentru a deplasa animalele catre locatiile de
sacrificare. Alaturi de dezvoltarea mijloacelor de transport, a aparut, in acest sens, transportul
rutier de animale, cel feroviar, naval şi cel desfasurat pe calea aerului. Totusi, transportul prin
vehicule rutiere, pe cale feroviara si maritima a cunoscut un oarecare avant, in detrimentul
transportului aerian, in ceea ce priveste deplasarea de animale vii.
Principalele categorii de animale pentru sacrificiu sunt: ovinele, bovinele, porcinele si
pasarile de curte.
Motivatia alegerii temei de fata rezida in considerentul ca transportul de animale este,
fără îndoială, cea mai stresantă şi prejudiciabila etapă din lanţul de operaţiuni desfăşurate
între fermă şi abator şi influenteaza semnificativ bunăstarea animalelor şi determina pierderi
semnificative de calitate şi producţie. Un exemplu arata ca pierderile inregistrate la carnea de
vită, prin vanatai sau prin moarte şi vătămarea corporală gravă a bovinelor sunt foarte mari,
astfel numai in Australia pierderile datorate vânătăilor survenite in timpul transportului, la
bovinele pentru carne, au fost estimate la 42 milioane dolari pe an (Eldridge et al., 1988).
Efectele transportului şi a circulaţiei asupra bunăstarii animalelor, care pot conduce la
afectarea calitatii producţiei, constau in:
a) Stres;
b) Vânătăi - determina cele mai semnificative pierderi calitative în industria
cărnii;
c) Călcare în picioare - acest lucru se întâmplă atunci când animalele aluneca si
nu se mai pot ridica din cauza podelii alunecoase sau supraaglomerare
Sufocare – de obicei urmeaza punctului c).
d) Insuficienţă cardiacă - apare mai ales la porci în momentul hranirii peste
masura înainte de încărcare şi transport.
e) Expunerea la soare - afectează in special porcii, care sunt sensibili la
temperaturi ridicate şi umiditatea mediului;
f) Deshidratare - Animalele supuse la călătorii pe distanţe lungi, fără o adapare
corespunzatoare vor suferi pierderi in greutate si pot muri;
g) Epuizare – apare in special la animalele gestante sau la cele slabe;
h) Accidentări - Picioare rupte, coarne
3
i) Lupte - Acest lucru se întâmplă mai ales atunci când un vehicul încărcat cu
opriri de porc, sau între coarne şi intervievaţi de vite, etc.
In vederea evitarii tuturor acestor consecinte, este necesara acordarea unei atentii
deosebite incarcarii si descarcarii animalelor, precum si selectarii mujlocului de transport cel
mai potrivit pentru fiecare categorie de animal sacrificabil in parte.
Prin aceasta lucrare, scopul urmarit este acela de a examina animalele sacrificabile
pentru alimente, prin diferite forme de transport, prezentarea normelor legale din domeniu,
precum si metodele de transport recomandate fiecarei specii, cu avantajele si dezavantajele
sale.
2. Prezentarea cadrului legal
Asigurarea condiţiilor de bunăstare a animalelor în timpul transportului depinde, în
principal, de conduita zilnică a transportatorilor. Conducerea oricărui tip de autovehicul
utilizat pentru transportul animalelor vii, destinate sacrificarii sau nu, implică un grad ridicat
de responsabilitate.
Legislaţia naţională transpune din legislaţia europeană anumite cerinţe privind
protecţia şi bunăstarea animalelor în timpul transportului, definite prin trei cuvinte: trebuie,
întotdeauna şi niciodată.
Trebuie:
ca animalele să aibă apă, hrană şi o perioadă de odihnă de 24h înainte de începerea unei călătorii;
ca animalele să fie apte pentru călătorie; ca mijloacele de transport, inclusiv cele cu remorcă, să nu producă răniri şi suferinţe
inutile; ca persoanele care manipulează animalele să aibă competenţa şi instruirea necesară; ca vehiculele să îndeplinească standardele de construcţie şi să fie corespunzătoare
pentru fiecare specie şi călătorie; ca documentele necesare să fie completate corect şi ţinute la purtător; să se respecte regulile de curăţare şi dezinfecţie;
Întotdeauna:
se elaborează un plan de călătorie pentru a evita întârzierile inutile; se verifică dacă animalele sunt apte pentru călătorie înainte de încărcare; se verifică vehiculul pentru orice eventuale defecţiuni şi se curăţă înainte de încărcare; încărcarea, transportul şi descărcarea animalelor se vor face cu calm şi fără grabă;
4
se folosesc pereţi despărţitori atunci când, este necesară împărţirea vehicului sau separarea animalelor în grupuri pentru a preveni căderea acestora;
se va asigura animalelor suficient spaţiu pe podeaua mijlocului de transport şi spaţiu deasupra animalelor;
şoferii vor conduce cu atenţie şi grijă faţă de animale; dacă va fi necesar, şoferii se vor opri şi vor verifica animalele în timpul transportului.
Niciodată:
nu se transportă animalele care nu sunt apte pentru călătorie; nu se foloseşte forţa pentru a face animalele să se deplaseze; nu se permite personalului necalificat şi fără experienţă să încarce, să descarce şi să
transporte animalele; nu se încarcă animale incompatibile în acelaşi loc, spre exemplu, vaci cu coarne şi
fără coarne; nu se supraîncarcă vehiculul; nu se frânează, accelerează şi nu se iau curbele cu viteză dacă acestea se pot evita; nu se lasă animalele nesupravegheate în vehicul pentru o perioadă lungă de timp; nu se descarcă animalele dacă nu există o persoană responsabilă pentru aceasta.
Pentru elaborarea acestui „ghid”, am folosit, drept bază legală, Regulamentul CE
1/2005, privind protecţia animalelor în timpul transportului şi al operaţiunilor conexe şi de
modificare a Directivelor 64/432/CEE şi 93/119/CE şi a Regulamentului (CE) nr. 1255/97.
De asemenea, s-au dovedit a fi extrem de utile: HG nr. 30/9.01.2008 pentru modificarea şi
completarea HG nr.984/2005 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele
sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor si Ord. ANSVSA nr.201/13.12.2007
privind procedura de eliberare a certificatului de competenţă profesională pentru conducătorii
şi însoţitorii de pe vehiculele rutiere care transportă animale vii.
In ceea ce priveste, măsurile privind dezinfecţia mijloacelor de transport, acestea sunt
prevăzute în art. 40 din Decretul nr. 167 ca şi în instrucţiunile ce însoţesc acest decret.
De aemenea, se aplica Legea nr 205/2004 privind protectia animalelor, inainte si pe
toata durata transportului catre abatoare, dar si in timpul sacrificarii acestora, cu prevederile
capitolului III : Conditii privind comertul cu animale, transportul animalelor, precum si
folosirea acestora in scop publicitar, in spectacole, expozitii, competitii si manifestari
similare, cuprinzand articolele:
Art. 13
Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, din
considerente privind protectia animalelor sau conservarea speciilor de animale existente pe 5
teritoriul tarii, poate impune anumite conditii, precum si limita sau interzice importul,
exportul, tranzitul si comertul cu animale, tinand cont de reglementarile comunitare.
Art. 14
(1) Transportatorii au obligatia de a transporta animalele in conditii corespunzatoare, in
functie de specie, sex, varsta, categorie de productie, pentru a evita ranirea sau epuizarea
fizica a acestora.
(2) Conditiile privind transportul animalelor se stabilesc prin ordin al presedintelui Autoritatii
Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor.
2.1. Intocmirea documentatiei de baza pentru transportul animalelor
O persoana nu poate transporta animale vii, destinate sacrificarii, fara a detine în
mijliocul de transport documentatia din care sa rezulte:
originea si proprietarul animalelor ;
locul de plecare al animalelor ;
data si ora plecarii;
locul de destinatie prevazut;
durata estimata a calatoriei preconizate.
Aceasta documentatie este pusa la dispozitia autoritatii competente, la cerere. De
asemenea este absolut obligatoriu ca soferul sa poata prezenta la solicitarea autoritatii
competente urmatoarele documente:
autorizatia transportatorului ;
autorizatia mijlocului de transport ;
jurnalul de calatorie (pentru calatoriile de lunga durata) ;
certificatul de competenta profesionala, pentru el sau pentru însotitor.
Indiferent de modalitatea de transport aleasa pentru calatoria animalelor pentru
sacrificare, este esentiala intocmirea jurnalului de calatorie. Acesta este documentul care
însoteste animalele de la încarcare si pâna la destinatie, în calatoriile de lunga durata, si se
elibereaza în cazul tansporturilor de peste opt ore, care traverseaza granita unei tari. Persoana
care planifica o calatorie de lunga durata pregateste, stampileaza si semneaza paginile
jurnalului de calatorie.
6
3. Metode de transport recomandate pentru tipurile de animale vii
3.1 Incarcarea, descarcarea, manipularea
Independent de modul de transport ales, fie el rutier, feroviar, naval sau aerian,
incarcarea si descarcarea animalelor reprezinta o etapă critică în procesul de transport.
Încărcarea poate fi un proces stresant, intrucat animalele pot deveni nervoase, iar riscul de
accident este mare atât pentru ele cât şi pentru cei din jurul lor. Pentru a evita stresarea
animalelor, si deci o reducere in calitate prin vatamarile ce ar putea fi provocate in conditii de
agitatie, atunci când operaţia de încărcare- descărcare durează mai mult de 3 ore, cu excepţia
păsărilor, trebuie să existe instalaţii pentru adăpostirea, hrănirea şi adăparea în exteriorul
mijlocului de transport, iar animalele nu trebuie sa fie legate. De asemenea, instalaţiile de
încarcare- descarcare si podeaua trebuie sa previna ranirea si suferinta animalelor, sa
minimalizeze agitatia si anxietatea si sa asigure siguranţa animalelor. Proiectarea slaba a
rampelor de încărcare, supra-utilizarea forţei şi a lipsei de înţelegere in comportamentul
animal, contribuie atat la daune fizice cat si la instalarea stresului. Jgheabul de incarcare-
descărcare, utilizat pentru orice tip de efectivele de animale, ar trebui să fie larg şi drept
pentru a oferi o cale clara si nestingherita. Jgheaburile folosite, trebuie să aibă laturi solide si
inalte pentru a împiedica animalele să vada afară. Inclinatia pantei de incarcare nu trebuie sa
fie brusca, animalele vor deveni năravase şi vor refuza sa urce sau sa paraseasca mijlocul de
transport, deoarece jgheabul va parea a fi un drum inchis. Se recomanda 15 grade de inclinare
a rampei de la sol pentru a preveni bovinele de la a vedea camionul până in momentul in care
sunt deja in drum spre incarcare. (Grandin, 1978).
3.2 Bovine
Cele mai potrivite metode de a transport a bovinelor la abator sunt reprezentate de
autovehicul rutier sau vagonul feroviar. Transportul feroviar este util pentru călătorii pe
distanţe relativ scurte, cel maritim fiind preferat pentru distante lungi. Transportul rutier este,
insa de departe cel mai versatil, fiind intotdeauna prima metoda aleasa şi cel mai uşor de
utilizat, deoarece oferă posibilitatea încărcării animalelor direct de la punctul de expediere şi
descărcarea lor direct la punctul de destinaţie, fără a fi necesare transbordări.
Suprafata necesara bovinelor, pentru transportul rutier in bune conditii este prezentata
in tabelul 1.
7
Tabelul 1
In ceea ce priveste transportul pe mare, bovinele formeaza a doua categorie ca
importanta transportata pentru sacrificare. Un procentaj mai mic este transportat pentru
reproducere si pentru imbunatatirea rasei. Principalele state importatoare sunt cele din Europa
de Vest si Orientul Mijlociu, exportul fiind asigurat in mare parte de Argentina si Statele
Unite ale Americii.
Suprafata necesara bovinelor, pentru transportul maritim, se determina in functie de
greutatea animalelor, si este prezentata in tabelul 2.
Tabelul 2
3.2.1. Transportul feroviar al bovinelor
A. Masuri premergătoare încărcării bovinelor in vagoane de cale ferată
Conform art. 40 din Decretul nr. 167, mentionat in capitolul al 2-lea, este obligatorie
curăţirea, spălarea şi dezinfectarea vagoanelor de cale ferată în care s-au / s-ar transporta
animale domestice şi sălbatice vii şi păsări vii. Pentru realizarea acestui scop CFR a organizat
în perimetrul sau în apropierea staţiilor cu volum mare de încărcare şi descărcare de vietăţi
sau în staţiile de dispoziţii şi de triaje unde se colectează vagoane care au servit la un astfel de
transport,staţii pentru spălarea şi dezinfecţia vagoanelor de marfă (S.S.D.V.).
8
Staţiile pentru spălare şi dezinfecţia vagoanelor de marfă trebuie să aibă următoarele amenajări şi instalaţii:
platformă pentru curăţirea şi spălarea vagoanelor cu suprafaţă betonată. Pe platformă se găsesc două sau mai multe linii aşezate în curbă pentru a da o înclinaţie vagoanelor şi a permite astfel scurgerea mai uşoară şi completă a lichidelor de pe pardoseala acestora;
un generator de aburi care furnizează apă caldă la o presiune de 5 – 6 atmosfere şi o temperatură de 50…60 grade. În acelaşi perimetru se găsesc şi staţiile de preparare a soluţiilor de dezinfectare a vagoanelor;
sursă de apă potabilă pentru salubrizarea vagoanelor; platformă pentru depozitarea gunoiului amplasată la circa 50 metri de capătul
platformei de curăţire şi spălare şi la o distanţă cât mai mare de sursa de aprovizionare cu apa potabilă;
crematoriu construit la capătul platformei de bălegar; grup cu camere vestiare, duşuri, WC-uri, cameră pentru spălarea şi dezinfectarea
echipamentului de protecţie; magazie pentru unelte şi materiale.
De asemenea la vagoanele în care au existat cadavre sau animale infectate cu germeni
sporulaţi (antrax, cărbune emfizematos, etc.) dezinfecţia se completează cu flacăra unei lămpi
cu benzină.
După terminarea dezinfecţiei, este interzisă pătrunderea persoanelor în vagoane.
Acestea sunt lăsate pe linia de aşteptare timp de 2 ore până se usucă soluţia dezinfectantă.
După efectuarea unei ultime inspecţii de către personalul sanitar veterinar uşile vagoanelor
sunt închise şi sigilate, în vederea efectuării transportului de animale vii.
B. Încărcarea bovinelor
Pentru a putea încărca animalele în vagoane trebuie sa existe documentul de origine al
animalului.
De asemenea, pe langa este necesar următorul minim de documente:
1. Declaraţie pe propria răspundere a veterinarului (-ilor) care a (au) făcut verificarea
bovinelor;
2. Declaraţie pe propria răspundere cu privire la normele igienico sanitare;
3. Fişa de prezentare a sediului şi documentaţia de activitate;
4. Memoriu tehnic.
După îndeplinirea condiţiilor se trece la încărcarea bovinelor. Cum animalele sunt vii
va trebui transportata hrana şi apa necesara hrănirii şi adăpării animalelor
9
C. Caracteristicile vagoanelor şi capacitatea de încărcare
Suprefeţele necesare şi numărul maxim de bovine adulte admis la transportul în vagoane de
diferite suprafeţe sunt prezentate in tabelul 3.
Sta
rea
de
în
treţ
iner
e
Dez
volt
area
co
rpor
ală
Sup
rafa
ţă p
e
cap
anim
al
Suprafaţa vagoanelor în m2
14-14,99
15-15,99
16-16,99
17-17,99
18-18,99
20-20,99
21-21,99
22-22,99
25-25,99
26
Nr de animale ce se încarcă într-un vagon
Sla
ba
sau
în
st
are
obiş
nuit
ă
Mici 1.2 12 13 14 15 16 17 18 19 21 10
Mijlocii 1.4 10 10 12 12 13 14 15 16 18 25
Mari 1.5 9 9 11 11 12 14 14 15 17 24
Jum
ătat
e în
grăş
ate
Mici 1.4 10 11 12 13 13 15 16 16 18 25
Mijloci 1.5 9 10 11 11 12 13 14 15 17 26
Mari 1.6 9 9 10 10 11 13 13 14 16 22
bine
îngr
ăşat
e
Mici 1.6 9 10 10 11 11 13 13 14 16 22
Mijloci 1.8 8 9 9 10 10 12 12 12 14 20
Mari 1.9 7 8 8 9 9 11 11 12 13 18
Tabelul 3
D. Documente necesare transportului feroviar
Pe langa documentele de baza, mentionate in capitolul al 3-lea al lucrarii de fata, in
cazul transportului feroviar este necesara intocmirea scrisorii de transport. Acesta este
principalul document in raporturile dintre calea ferata si beneficiarii transportului de marfuri,
si constituie documentul doveditor al contractului de transport fiind, in acelasi timp, un
document de transport si un document contabil.
Scrisoarea de transport are 5 parti:
1. unicatul – insoteste transportul si se elibereaza destinatarului o data cu marfa;
2. duplicatul – il primeste predatorul dupa incheierea contractului de transport si
constituie dovada primirii marfurilor la transport;
3. copia scrisorii de transport – ramane in statia de predare;
10
4. avizul si adeverinta de primire – insoteste transportul impreuna cu unicatul. Prin
aceasta, in statia de destinatie, destinatarul certifica primirea marfurilor si este pastrata
in statia respectiva;
5. exemplarul de serviciu – insoteste transportul la destinatie. Dupa eliberarea
transportului, statia respectiva il anexeaza la contul taxelor incasate.
3.3. Ovine
Dintre animalele pentru alimente, acestea sunt cel mai uşor de transportat. In general
se acomodeaza bine calatoriei navale, feroviare sau rutiere, sens in care camioanele cu etaj
sunt cele mai adecvate, intrucat pot depozita mai multe capete pe durata parcurgerii distantei
dintre ferma si abator.
Ovinele, ocupa ponderea cea mai mare in numarul toatal de animale vii transportate
pe mare, in ceea ce priveste specimenele mature destinate sacrificarii. La acestea se adauga
tineretul ovin pentru reproducere si imbunatatirea anumitor rase pentru lana. Principalii
importatori sunt statele islamice din Mediterana, Orientul Mijlociu si Golful Persic.
Principalul avantaj al acestui tip de transport il reprezinta costurile relativ mici, în raport cu
volumul mare de ovine care pot fi transportate.
3.3.1 Transportul maritim al ovinelor
A. Masuri premergătoare încărcării ovinelor pe vas
Navele pentru transportul animalelor trebuie sa aiba o capacitate care sa asigure
spatiul regulamentar primirii la bord si a desfasurarii activitatii zilnice pana la destinatie.
Amenajarile speciale trebuie sa asigure conditiile necesare de hranire, adapare, miscare si
odihna. Navele trebuie sa aiba o viteza corespunzatoare necesara asigurarii unei durate
optime de parcurgere a distantelor stabilite pe diferite relatii. Trebuie sa aiba spatii suficiente
pentru depozitarea nutretului pe toata durata calatoriei. Nava specializata pentru acest
transport va trebui sa fie dotata cu un sistem de ventilatie corespunzator care sa elimine in
permanenta aerul viciat. Sistemul de drenaj trebuie sa fie eficace pentru asigurarea in
permanenta a curateniei tancurilor.
11
Instalatia de pastrare si distribuire a apei trebuie sa asigure adaparea dupa un program
bine stabilit pe durata calatoriei. In general, navele moderne trebuie sa asigure astfel de
conditii pe timpul transportului incat sa raspunda conditiilor igienico-sanitare de prevenire a
maladiilor contagioase si chiar de efectuare a unei dezinfectii pe timpul marsului.
Pe toata durata transportului pe mare se vor lua masuri de protectie corespunzatoare
de prevenire a vatamarii animalelor, urmarindu-se ca la destinatie pierderile sa fie minime.
Acest lucru este cu atat mai important cu cat transbordarile sunt reduse la un numar strict
necesar, dat fiind volumul mare de capete transportat la o singura calatorie.
Densitatea de încarcare pentru ovine în raport cu suprafata, pentru transportul pe mare
este prezentata in tableul 4.
Tabelul 4
B. Reguli de dotare si amenajare a ambarcatiunilor de transport animalier
Transportul pe mare al animalelor vii este reglementat de legi si reguli stricte ale tarilor
exportatoare si importatoare. In afara de decretul 167/1955 art. 45 care se refera la masurile
privind preintampinarea bolilor contagioase, la noi in tara n-au aparut reglementari ale
transportului maritim de animale. In ceea ce priveste dotarea, exploatarea si formalitatile ce
trebuie indeplinite de navele animaliere care opereaza in porturile australiene, principalele
reglementari prevad urmatoarele:
a. Animalele nu vor fi transportate pe mai mult de trei punti si nici pe mai multe randuri
etajate, cu exceptia oilor si a catorva specii de animale.
b. Se interzice transportul animalelor:
- in spatii inchise cu inaltime mai mica de 2,3 m;
- in spatiile vecine cu compartimentul masini si caldari daca peretii despartitori nu
sunt captusiti cu o placa izolatoare care sa le asigure o protectie corespunzatoare;
- pe puntile de suprastructura deschise, cu exceptia perioadei dintre 1 aprilie si 30
septembrie.
12
c. Toate animalele vor fi transportate in tarcuri si staule regulamentare special
amenajate, in containere sau in custi, iar bovinele vor fi bine legate de cap si de gat
fara sa fie jenate in miscari si vor fi asezate transversal pe nava cu fata spre treceri.
d. Pardoseala tarcurilor va fi prevazuta cu sipci bine fixate sau cu alte mijloace eficace si
va fi in permanenta presarata cu nisip, rumegus sau alte materiale, care sa impiedice
alunecarea animalelor.
e. Se va prevedea loc suficient in fiecare despartitura pentru ca animalele sa se poata
hrani si odihni in timpul calatoriei; se vor evita aglomerarile care provoaca vatamari si
suferinte. Trebuie sa prevada urmatoarele suprafete pentru fiecare animal: 1) oi, capre
= 0,75 – 1m²; 2) bovine si cabaline = circa 3m²; 3) porcine = 1- 2 m².
f. Tarcurile vor fi astfel plasate incat sa permita un spatiu de trecere lat de 45 – 62 cm in
sens longitudinal prin fata fiecarei stinghii de legare.
g. Ventilarea trebuie sa fie corespunzatoare in toate compartimentele, iar cele inchise de
sub punte se vor dota cu instalatii mecanice capabile sa schimbe aerul la fiecare 2 – 3
min; se poate folosi si ventilatia naturala daca exista garantia ca se poate ventila 74%
din capacitatea indicata.
h. Compartimentele in care sunt tinute animalele vor fi suficient luminate pentru buna
desfasurare a activitatii zilnice de ingrijire. Pe coverta se vor institui restrictii pentru
buna desfasurare a navigatiei.
i. Hrana constituita din fan de buna calitate, nutreturi concentrate si apa va fi in cantitati
suficiente pentru fiecare animal plus o rezerva de 25% pentru intarzieri neprevazute.
Ratia zilnica va trebui sa asigure mentinerea greutatii corporale a animalelor pe toata
durata voiajului.
j. O instalatie de drenaj eficienta va trebui sa asigure curatenia in tarcurile de pe toate
puntile.
k. Animalele imbarcate la bordul navei vor fi ingrijite de un numar suficient de
ingrijitori condusi de o persoana competenta in aceasta activitate. Aceeasi ingrijiori
vor fi in plus fata de echipajul necesar deservirii navei.
C. Documente necesare transportului maritim
Pe lanaga documentele esentiale, mentionate in capitolul al 3-lea al lucrarii de fata, in
cazul transportului maritim este necesara intocmirea contractului de navlosire. Prin
13
intermediul lui, navlosantul pune la dispozitia navlositorului pentru transport, o nava, parti
din ea sau o incapere a ei.
Acest contract difera de contractul de transport maritim propriu-zis, care, fiind un transport
executat cu navele de linii, presupune transportul de colete, marfuri cu bucata, in containere.
Contractul de navlosire in schimb, se incheie in cazul navigatiei tramp (ce n-are un itinerariu
fix si un orar precis ). Navele circula in cautarea de marfa si se opresc in porturile in care
gasesc incarcaturi. In temeiul acestui contract se transporta mai ales marfuri de masa, in vrac,
cu ocuparea spatiului de transport, partile stabilind portul de incarcare si pe cel de descarcare.
Atunci cand contractul de navlosire prevede transportul unei incarcaturi complete sau
punerea la dispozitie a unei nave in acest scop, contractul de navlosire este incorporat intr-un
document numit Charter Party ( Ch./ P. ).
La transportul de marfuri cu navele tramp, Ch. / P. este insotit de un conosament, la
transportul cu navele de linie este obligatorie insotirea marfurilor de un conosament Ch. / P.
nefiind obligatoriu.
In porturile romanesti este predominant contractul de navlosire, incheiat pentru
folosirea intregii capacitati de transport a navei, a unei parti din ea sau a unei incaperi.
Partile in acest contract sunt:
navlosantul ( o companie de transport maritim )
navlositorul ( expeditorul marfii ).
Contractul de navlosire da nastere unor drerpturi si obligatii pentru fiecare din parti.
Se poate vorbi despre un drept al navlosantului la pretul stabilit ( navlu ) si despre un
drept al navlositorului ( expeditor ) la transortarea marfii dintr-un port in altul pe mare, in
siguranta, pentru care a incheiat contractul.
Atunci cand vorbim despre obligatiile partilor rezultate din contractul de navlosire
trebuie sa facem urmatoarea distinctie:
1. Obligatiile partilor pana la plecarea navei in cursa.
2. Problema staliilor, contrastaliilor, superstaliilor.
3. Obligatiile navlosantului in timpul calatoriei.
4. Obligatiile la sosirea navei in portul de destinatie.
5. Obligatiile navlosantului.
6. Obligatiile navlositorului.
7. Obligatiile destinatarului.
Indiferent de criteriul de clasificare folosit, continutul obligatiilor este acelasi.
14
3.4 Porcine
Porcii sunt animale greu de transportat, şi singura metodă satisfăcătoare este cea
rutiera. Transporul feroviar poate fi utilizat in conditii atente de supraveghere. Transportul
maritim de porcine vii si-a pierdut astazi din importanta datorita dezvoltarii transportului de
carne congelata, atat cu nave specializate, cat si in containere frigorifice. Principala tara
exportatoare de porcine pentru Europa de Vest este Argentina. Statele industrializate din
Europa de Vest le sacrifica si dupa congelare in conditii speciale, le exporta altor tari.
3.4.1 Conditii pentru transportul porcinelor
Mijloacele de transport auto se deplasează cu viteze mari ca urmare a vitezei
comerciale mari şi a simplităţii operaţiunilor tehnologice de încărcare şi descărcare. Ele se
pot pregăti rapid şi uşor în vederea efectuării transportului, necesitând cheltuieli reduse în
acest scop.
Orice vehicul utilizat pentru transportul de animale pentru sacrificare ar trebui să aibă
o ventilaţie adecvată, o podea nealunecoasă cu drenaj adecvat şi oferă o protecţie de la soare,
ploaie, în special pentru porci. Suprafeţele laterale ar trebui să fie netede şi lipsite de
proeminenţe sau margini ascuţite. Vehicul nu trebuie să fie complet închis.
Densitatea de încarcare a porcinelor în raport cu suprafata, pentru transportul pe mare
este prezentata in tableul 5.
Tabelul 5
Ventilarea - Vehiculele de transport nu ar trebui să fie complet închise pentru a evita
stresul şi chiar sufocarea, în special în cazul în care vremea este caldă. Ventilaţia
necorespunzătoare poate determina acumularea de gaze de eşapament în vehiculele rutiere, cu
otrăvirea ulterioara a animalelor. Porcii sunt deosebit de sensibili la căldură excesivă,
circulaţia aerului, umiditate mare şi stresul respirator.
Fluxul liber de aer la nivelul pardoselii este important, facilitand îndepărtarea
amoniacului din urina.
15
Podelele nealunecoase sunt necesare pentru a reduce riscul accidentarii in timpul
transportului. Aplicarea unei reţele din lemn sau metal, in forma de cruce este necesara.
Grila poate fi inlaturata, astfel încât vehiculul poate fi folosit si în alte scopuri. Alte
forme de evitare a alunecarii suprafeţei, cum ar fi aplicarea de iarba sau rumeguş, nu sunt
potrivite. Echilibrul suplimentar pentru animale va fi asigurat de partiţionarea interiorului
vehiculului cu stâlpi de lemn, metal sau placi solide.
Vehicolul trebuie să fie la acelaşi nivel cu platformele de incarcare- descarcare, în caz
contrar animalele se vor răni.
Animale necesită spaţiu suficient pe podea, astfel încât acestea sa poata sta
confortabil, fără a fi supraaglomerate. Supraîncărcarea duce la leziuni sau chiar moartea
animalelor.
3.5 Pasari
Puii de carne şi alte păsări de curte, cum ar fi curcanii sau raţele sunt transportate cel
mai eficient pe cale rutieră. Efectivele de păsări trebuie să fie împărţite în număr mic, în lăzi
din plastic, care pot fi stivuite şi uşor spălate după utilizare. Capacul este rabatabil pentru
încărcarea şi descarcarea păsărilor. După ce lazile sunt încărcate în camioane, puii sunt
transportaţi la fabrica de sacrificare. Incarcarea pasarilor se face după o medie de sedere de
45 de zile în hangarele de creştere, atunci cand puii de carne ating greutatea de piaţă şi sunt
gata să fie duşi la sacrificat. Păsările sunt apucate de picioare şi aruncate în cutii. Echipele
care se ocupă cu prinderea lor, umplu lăzile cu o rata de 1000 până la 1500 de păsări pe oră.
Mulţi pui sunt răniţi în acest proces, suferind ruperi si dislocări de şolduri, picioare şi aripi,
dar şi hemoragii interne.
Un grup de cercetători a concluzionat că “Puii percep transportul ca fiind o procedură
înspăimântătoare, stresantă, dăunătoare şi chiar fatală1. Pe parcursul transportului, puilor de
carne le lipseste mâncarea, apa şi adăpostul de temperaturi extreme. Multi pui mor pe
parcursul calatoriei, de hipotermie sau insuficienta cardiacă, asociate cu stresul prinderii si al
transportului2.
1 Webster A, “Thermal Stress on Chickens in Transit,” British Poultry Science 34 (1993): 267-772 Gregory NG and Austin SD, “Causes of Trauma in Broilers Arriving in Poultry Processing Plants,” Veterinary Record 131 (1992): 501-3; Weeks CA, “Temperature Stress in Poultry During Transport: Welfare Issues and Solutions,” ASWELVA Newsletter 5 No. 1 (2001)
16
4. ConcluziiOdata cu procesul globalizării, comerţul cu animale pentru carne s-a dezvoltat şi a luat
amploare în anumite tări şi anumite zone geografice cum ar fi Orientul Mijlociu pe de-o
parte, care este recunoscut ca fiind cel mai mare importator de carne de oaie şi Australia pe
de altă parte care este cea mai mare exportatoare de ovine. Legile care privesc transportul de
animale sunt bine puse la punct dar mai trebuie lucrat la asigurarea îndeplinirii prevederilor
legale de către transportatori, pentru a proteja animalele pe parcursul transportului şi pentru a
preveni traumatizarea lor. Navele care transportă animalele au devenit din ce în ce mai mari
pentru a putea transporta mai multe animale într-un singur transport astfel crescându-se
rentabilitatea. La fel şi celelalte tipuri de transport s-au eficientizat pe parcursul timpului.
Transportul animalelor vii se va dezvolta în continuare atât datorita condiţiilor geografice
care nu permit tuturor ţărilor sa crească animale cât şi a specializării unor ţări în creşterea
anumitor rase de animale pentru a obţine carne de calitate mai buna.
17
5. Bibliografie
1. D. A. Sitaru, Contractul de transport international de marfuri, Ed. Lumina Lex, 2007;
2. O. Manolache, Dreptul transporturilor, C.H. Beck, 2001;
3. R. W. Faulks, International transport, Kogan Page Limited, 1999;
4. Gh. Caraiani, Transporturi Maritime, Lumina Lex, 2005;
5. E. Davies, Transport: on land, road & rail, Timelines, 1992;
6. John Barwick, Jennifer Barwick , Rail transport, Echidna Books, 2001;
6. Transporturile rutiere, Best Publishing, 2008;
7. http://eur-lex.europa.eu/ro;
8. http://www.ansvsa.ro;
9. http://conventions.coe.int;
10. http://www.fao.org;
11. http://www.iata.org;
12. http://books.google.ro;
13. http://www.daff.gov.au;
14. http://www.chickenindustry.com;
15. http://eur-lex.europa.eu.
18
