CAP1. PREZENTAREA GENERALA A UTILAJULUI Instalaţii cu organ de tracţiune flexibil, în princip al benzi, lanţuri sau cabluri cuprind transportoarele cu bandă, elevatoare cu bandă, elevatoare cu ficţiune, transportoare cu lanţuri portante, cu lanţuri şi plăci, etc. TRANSPORTOARE CU BANDA În industria alimentară, transportoarele cu bandă sunt folosite în silozurile de cereale pentru transportul produselor cerealiere. Transportoarele cu bandă se utilizeaza pentru transportul pe orizontală sau pe direcţie înclinată faţă de orizontală cu un unghi de 5-25°, atât a sarcinilor vărsate cât şi a sarcinilor în bucaţi.De asemenea traseul pe care lucrează transportul poate fi combinat,fiind format din zone orizontale,zone înclinate,unite între ele cu zone curbe. Ţinând seama de rezistenţa benzilor, lungimea maximă a transportoarelor cu bandă s-a limitat la 250-300m. În cazul în care sarcina trebuie sa fie transportată pe distanţe mai mari, se utilizează o instalaţie de transport compusă din mai multe transportoare care se alimentează în serie. În cazul transportoarelor înclinate, unghiul de înclinare al benzii se ia în funcţie de proprietăţile sarcinilor transportate, de unghiul de frecare al materialului transportat cu bandă, de mărimea unghiului de taluz natural, de viteză de transport si de modul de alimentare al transortorul. CONSTRUCTIA TRANSPORTORULUI CU BANDA În fig 1 este prezentată schema de principiu a unui transportor staţionar cu bandă.El se compune din bandă făra sfârşit 3 ce se înfăşoară peste toba
Transcript
CAP1. PREZENTAREA GENERALA A UTILAJULUI
Instalaţii cu organ de tracţiune flexibil, în princip al benzi, lanţuri sau cabluri cuprind transportoarele cu bandă, elevatoare cu bandă, elevatoare cu ficţiune, transportoare cu lanţuri portante, cu lanţuri şi plăci, etc. TRANSPORTOARE CU BANDA În industria alimentară, transportoarele cu bandă sunt folosite în silozurile de cereale pentru transportul produselor cerealiere. Transportoarele cu bandă se utilizeaza pentru transportul pe orizontală sau pe direcţie înclinată faţă de orizontală cu un unghi de 5-25°, atât a sarcinilor vărsate cât şi a sarcinilor în bucaţi.De asemenea traseul pe care lucrează transportul poate fi combinat,fiind format din zone orizontale,zone înclinate,unite între ele cu zone curbe. Ţinând seama de rezistenţa benzilor, lungimea maximă a transportoarelor cu bandă s-a limitat la 250-300m. În cazul în care sarcina trebuie sa fie transportată pe distanţe mai mari, se utilizează o instalaţie de transport compusă din mai multe transportoare care se alimentează în serie. În cazul transportoarelor înclinate, unghiul de înclinare al benzii se ia în funcţie de proprietăţile sarcinilor transportate, de unghiul de frecare al materialului transportat cu bandă, de mărimea unghiului de taluz natural, de viteză de transport si de modul de alimentare al transortorul. CONSTRUCTIA TRANSPORTORULUI CU BANDA În fig 1 este prezentată schema de principiu a unui transportor staţionar cu bandă.El se compune din bandă făra sfârşit 3 ce se înfăşoară peste toba de acţionare 2 şi toba de întindere 7.Banda este susţinută de rolele superioare 4 şi inferioare 14, montate în suporţi pe construcţia metalică 5 şi 16.Încărcarea benzii se realizează prin pâlnia 6, în dreptul tobei de întindere.Descărcarea benzii se realizează în dreptul tobei de acţionare, materilul ajungând în buncărul 1, sau se poate realiza în orice punct pe lungimea transportorului cu ajutorul unui dispozitiv de descărcare mobil. Pentru asigurarea aderenţei necesare între bandă şi tobă, precum şi pentru asigurarea unui mers liniştit al transportorului se utilizează dispozitivul de întindere al benzii cu greutate.Toba 7 este montată pe căruciorul 8 ce se poate deplasa în lungul şinei 12. De căruciorul 8 este fixat cablul 9, care este trecut peste un grup de role 10, la extremitatea cablului fiind montată greutatea 11, sub acţiunea căreia se realizează întinderea benzii.Organele de mai sus sunt montate pe o construcţie metalică de susţinere, fixată pe locul de utilizare prin şuruburi de ancorare.
Antrenarea tobei de acţionare se realizează cu ajutorul unui grup motor 15, cuplajul 17, reductor 18, transmiterea miscării de la tobă la bandă realizându-se ca urmare a frecării dintre bandă si tobă . În funcţie de lăţimea sa, banda se poate sprijini în partea încărcată, pe un singur rând de role, banda având formă plată(fig 1a) sau se poate sprijini pe două sau pe trei role, banda având formă de jgheab(fig 1b si c).Unghiul de înclinare al axelor rolelor γ1=15-30°.Pe partea inferioară ne încarcata banda se sprijină pe un singur rând de role.
DISPOZITIVE DE INTINDERE,INCARCARE SI DESCARCARE A TRANSPORTOARELOR CU BANDA. Pentru funcţionare transportorului cu bandă este necesar ca banda sa fie întinsă astfel ca între rolele de reazem să nu se formeze săgeţi prea mari şi să se poată realiza transmiterea forţei de tracţiune corespunzătoare frecării necesare dintre tambur şi bandă.Această forţa de întindere este aplicată benzii cu ajutorul unui dispozitiv de întindere
care este astfel conceput încât să poată prelua şi alungirea permanentă care o suferă banda prin funcţionare îndelungată. Dispozitivele de întindere sunt de două feluri: cu şurub şi cu greutate. Dispozitivul de intindere cu şurub este de construcţie simplă, dar prezentă dezavantajul ca forţa de întindere a benzii variază pe măsura ce banda se alungeste sau se schimbă gradul ei de încarcare,ceea ce impune un control des al întinderii benzii.
CAP 2. PROIECTAREA UTILAJULUI CAP 2.1 DIMENSIONAREA BENZII
Benzile instalaţiilor de transport continuu îndeplinesc atât funcţia de organ de tracţiune cât şi de aceea de organ de lucru.Pentru transportoarele cu bandă din industria alimentară se folosesc benzile textile cauciucate şi în anumite cazuri benzile metalice. Materialul folosit pentru benzi se alege în funcţie de condiţiile de lucru ale instalaţiei. La benzile în construcţie tăiată,în unele cazuri,se intrebuintează în afara straturilor intermediare normale,un strat special rar 2,ce înconjoară straturile intermediare fie numai pe deasupra şi lateral, fie numai lateral,care serveşte pentru a mări aderenţa dintre startul superior şi pojghiţa de cauciuc,precum şi pentru întarirea marginilor benzii.
1-înveliş de cauciuc cu rol de suprafaţa de lucru 2-ţesatură de apărare (ce poate lipsi) 3-strat de resistenţa a tracţiunii 4-inserţii textile 5-strat de cauciuc cu rol de suprafaţă de sprijin 6-plasă de sârmă 7-strat de azbest 8-cabluri metalice Grosimea benzilor cauciucate este în funcţie de grosimea straturilor de ţesatură şi de grosimea straturilor protectoare.Ea se determină cu relaţia:
δ = a . i + δ1 + δ2 [mm] Pentru banda plata: πm = 150. B2. ρ. v .ψ [ t/ h ]
B= = = 0,702 m
B= latimea benziiB=800 mm δ = a.i + δ1 + δ2 [ mm ]a= grosimea stratului de tesatura de bumbac ; a = 1,25...2,3 mm i= numarul straturilor de tesatura de bumbacδ1= grosimea straturilor de cauciuc de pe suprafata de lucru a benzii δ1 = 2...6 mmδ2 = grosimea stratului de cauciuc de pe suprafata nelucrata a benzii δ2 = 1...2 mm a = 1,5 mm ; i = 8 mm ; δ1 = 2 mm ; δ2 = 1 mm δ = 1,5 . 8 + 2 + 1 = 15 mm. 2.2 DIMENSIONAREA TOBELOR
Pentru antrenarea benzilor cauciucate cat si a celor din otel se utilizeaza tobe de actionare si tobe de deviere.Tobele pentru antrenarea benzilor fie din forta marcilor Fe 250, Fc 150 turnate dintr-o singura bucata , fie in constructie sudata din tabla si profile laminate.Diametrul tobelor pentru benzi cauciucate se stabileşte pe baza relaţiei: D>(125...150)i D = 130 ; D = 130 . 8 = 1040 mm. L = 1,2 . B L = 1,2 . 800 = 960 mm .
2.3 DIMENSIONAREA ROLELOR In scopul miscarii sagetii benzii, intre toba de actionare si cea de intindere banda se sprijina pe role. Rolele se executa turnate sau in constructie sudata , montandu-se liber pe ax , prin intermediul rulmentilor, mai rar pe lagarele de alunecare.
In figura de mai jos se executa montajul unei role pentru sustinerea benzii cauciucate.
In cazul benzilor cauciucate distanta dintre rolele de sustinere,pentru ramura incarcata , se poate determina si in functie de greutatea specifica a materialului transportat si de latime a benzii,folosind relatia: l’ = 1750 – 0,625 . B [ mm ] pentru γ =104 [N/ m3 ] l’ = 1750 – 0,625 . 800 = 1250 mm = 1,25 m Lr = B + 150 = 800 + 150 = 950 mm Dr = 110 mm. Pentru banda plata dimensiunile sectiunii dupa care se aseaza materialul se determina in functie de latimea benzii B.
Pentru partea descarcata : l 2500 = ״ mm = 2,5 m.
2.4 DETERMINAREA FORTELOR IN BANDA IN PUNCTE CARACTERISTICE
Marimea fortei din ramura ce se infasoara pe organul de actionare va trebui sa invinga rezistentele la deplasare ale benzii de pe tot traseul. Forta intr-un punct i al benzii se determina in functie de forta din punctul anterior si de rezistenta la deplasare a benzii intre cele doua puncte . Si = Si -1 + Wi-1
Pe baza acestei figuri se poate scrie sistemul de ecuatii: S1 = Sd
S2 = S1 + W12
S3 = kg . S2
S4 = S3 + W34
Si = Sd . eμα
Din dezvoltarea sistemului rezulta: Si = eμα(kg . W12 + W34)/ eμα - kg
Sd = kg . W12 + W34/ eμα - kg
unde: W12 = rezistenta la deplasare pe tronsonul 1-2 [ N ] ; W34 = rezistenta la deplasare pe tronsonul 3-4 [ N ] ; α = unghiul de infasurare pe toba [ rad ] ; μ = coeficientul de frecare intre banda si toba de actionare ;
Pe ramura descarcata: W12 = (qb + qr
L. cosβ . w – (qb + qr .(״ L sin β (״
Greutatea pe metru liniar a benzii qb se calculeaza cu relatia :
qb =( 1,1 ... 1,3 ).g.B . δunde: B = latimea benzii [m ] g = acceleratia gravitationala [ m/s2 ] δ = grosimea benzii qb = 1,1 . 10 .0,8 . 15 = 132 [N/m ] Greutatea rolelor pe metru liniar qr
: se calculeaza cu relatia ״
[N/m ]
Unde : Gr = greutatea unei role [ N ] l״ = distanta dintre role pe zona descarcata [ N ] ; Greutatea unei role se determina cu relatia : Gr = 6000 . (B + Y ) . Dr
2 [ N ] Unde: B = latimea benzii [ m ] ; Y = 0,6 pentru banda plata si role din fonta ; Dr = diametrul rolei [ m ] ; Gr = 6000 . (0,8 + 0,6) . 0,112 = 102 [ N ]
qr''= =41 [N/m ]
w = coeficientul de rezistenţa la deplasare w = μ’ . d / Dr μ’ = μ + 0,1 μ = 0,2 μ’ = 0,2 + 0,1 = 0,3
=
w = 0,3 . 0,14 = 0,042 Unde : μ׳ = coeficient de frecare global ; d = diametrul axului rolei [ m ]; Dr = diametrul rolei [ mm ] ; μ = coeficientul de frecare in lagare ; μ = 0,2... 0,25 W12 = (102 + 41). 20 . cos 20◦ . 0,042 – (102 + 41) . 20 . sin 20◦ = = 112,876 – 978,12 = -865 N
Pentru ramura incarcata : W34 =(q + qb + qr
L . cosβ . w + (q + qb + qr (׳L . sinβ ( ׳
Greutatea pe metru liniar q se determina cu relatia :
Πm = 3600 . q . v
; = = 67 [ N/m ]
Πm = productivitate masica [ t/h ]; v = viteza de transport [ m/s ]; Greutatea rolelor qr
Depinde de sarcinile utile (greutatea materialului,greutatea benzii, greutatea rolelor),de rezistentele la deplasare pe baza relatiei:
FP=Si – Sd + Wa Unde : Fp = forta la periferia tobei de actionare [N ] ; Si =forta in ramura ce se infasoara pe toba de actionare [ N ] ; Sd = forta in ramura ce se desfasoara pe toba de actionare [ N ] ; Wa= rezistenta la infasurare pe organul de actionare [ N ]; v = viteza transportorului [ m/s ] η = randamentul global al transmisiei mecanice de la motor la toba ;
Wa = ka (Si – Sd ) = 0,01 ( 2280 – 1219 ) = 11 [N ] Fp = 2280 – 1219 + 11 = 1072 [ N ]
wb-coeficientul de rezistenţă al tobei ; wb =0,03 ... 0,05 wb = 0,03
k = coeficientul ce depinde de unghiul de infasurare al benzii pe toba k = 1,84
ηtoba = = 0,92
Pnec = = 2,88 [ kW ]
2.5 ALEGEREA MOTORULUI ELECTRIC SI VERIFICAREA LA DEMARAJ 2.5.1 Alegerea motorului electric Alegerea motorului electric necesar actionarii transmisiei mecanice ce actioneaza toba de actionare , se face in functie de puterea determinata anterior, cu conditia ca puterea nominala a motorului ales sa fie mai mare ca aceasta. P = 2,88 [ Kw ] ; Pn > P ; Pn = 3 [kW ] Se alege motorul ASI 132 M-38-8 : Pn = 3 [kW ] , ne = 710 [ rot/min ]
Dimensiunile de gabarit ale motorului ASI M 132-38-8
Tipul Demotor
A AA AB B BB D E H HD K L
ASI M132-38-8
216 52 278 178 230 38 80 132 305 10 490
2.5.2 Verificarea la demaraj
Puterea dezvoltata de motorul de actionare in perioada de demaraj este:
Pd = [kW ]
Forta la periferia tobei este data de relatia: Fpd = Smax – Sd + Wa Tensiunea maxima in ramura ce se infasoara pe toba de actionare este: Smax = Si + Sdin Sdin = S’
din + S’’din
S’din = [ N ]
Unde : g = acceleratia gravitationala [ m/s2 ] ; v = viteza de transport [ m/s ] ; td = timpul necesar demarajului [ s ] ; td = 2 [ s ] ; n = nr. total de role de sprijin din zona incarcata si descarcata ;
S’din = = 230 [N]
S’’din = [ N ]
Unde: Gb = greutatea totala a benzii [ N ] ; g = acceleratia gravitationala [m/s2 ] ; v = viteza de transport [ m/s ] ; Gb = qb . 2 . L = 132 . 2 . 20 = 5280 [ N ] Gm = q . L =67 . 20 = 1340 [ N ]
S’’din = =781 [ N ]
Sdin = 230+781=1011 [ N ] Smax = 2280+1011=3291 [ N ] Fpd = 3291-1219+11=2083 [ N ]
Pd = = 5,6 [ kW ]
Pentru ca motorul ales sa functioneze in perioada demarajului trebuie sa fie indeplinita conditia:
< 1,7 … 2 ; = =1,86
Md = [N . m ]
ω = = =74 [ rad/s ]
Md = =75 [ N . m ]
Md < Mmax
= 2 ; Mmax = 2 Mn
Mn = 1000 . Pn . 30 / π . 710 = = 40,3
Mmax = 80 Md < Mmax verifica conditia la demaraj.
2.6 ALEGEREA REDUCTORULUI DE TURATIE
v = [ m/s ]
nt = = =45,93 [rot/min ]
it = =15,45 iSTAS =16
Pn = 6,15 [ kW ] ; A = 285 mm
Verificam daca : :
=3,4375 trebuie recalculat diametrul tobei.
ISTAS = nn / it nr =nn / iSTAS = =44,3 [ rot/min ]
v = π . D . nt / 60 D = = 1,07 [ m ]
Se alege reductorul cu doua trepte seria 2H1-001.
Dimensiunile principale de gabarit pentru A= 285 mm .
A= 285 mm A1= 125 mm A2= 160 mm B= 156 mm C= 95 mm D = 25 mm E= 210 mm F= 250 mm G = 200 mm H= 180 mm K= 360 mm Ko= 336 mm L = 578 mm Lo= 470 mm M = 155 mm N = 60 mm P = 91 mm d1 = 30 mm d 2= 55 mm d3 = 18 mm l1 = 58 mm l2 = 82 mm s = 22 mm
Filetul suruburilor de fixare M16 Masa(fara ulei) kg 115
2.7 ALEGEREA CUPLAJULUI MOTOR- REDUCTOR
Se alege cuplajul elastic cu bolturi. Acest cuplaj permite deplasari axiale pana la 5 mm , radiale pana la 1 mm si unghiulare pana la 1o , amortizeaza socurile si vibratiile torsionale, schimba frecventa oscilatiilor proprii ale arborilor evitand rezonanta . Cuplajul elastic cu bolturi este standardizat, in STAS 5982-79 , executandu-se in doua variante (tip N si tip B) . Cel mai utilizat este cuplajul tip N.
Mnc = 1,55 . 38,75= 60,06 [ N m ] Dar Mn STAS > Mnc Mn STAS = 112 [N m ] Marimea cuplajului = 3 Dimensiuni constructive :
l2 = 24 mm l3 = 42 mm D = 112 mm D1= 85 mm D2= 62 mm d4 = 6 mm (M6) s = 2 mm nr.bucati= 6 δ= 1,5 . d4 = 1,5 . 6 = 9 mm ; δ1 = 8 mm ; Verificarea cuplajului :
Forta cu care se incarca un bolt se calculeaza astfel :
Ftb = [ N ]
Unde : n = numarul de bolturi pe cuplaj ; D1= diametrul pe care sunt amplasate bolturile ;
Ftb = =200,2 [ N ]
Bolturile se verifica la :- presiune de contact , presiune ce apare intre mansoanele de cauciuc si
bolt :
p = = =1,57 pas = ( 1 ... 3 ) [ MPa ]
- la incovoiere , in sectiunea de incastrare :
σ1 = = = 30,78 [ MPa ]
σ1 σai =( 90 ... 100) [ MPa ]
2.8 ALEGEREA CUPLAJULUI REDUCTOR- ARBORE PRINCIPAL
Mcuplaj = Cs . Mt2 = 1,55 . 533 = 826,15 [ N m ] Marimea cuplajului = 10 .
Momentul nominal de tensiune maxim Mn = 80 [ N m ] nmax = 1950 [rot/min] ; D = 160 mm ; L1= 168 mm ; L2= 196 mm ; D1= 130 mm ; d1= 100 mm ; Surub: bucati=3 ns = 3 ; dimensiuni M16x65 d2nominal = 13 mm ; d3 = 75 mm ; l1 = 25 mm ; l2 = 2 mm ; Momentul de girare = 0,15 [ N m ]
Fs = = = 4236,6 [ N ]
τ f = = = 31,93 [ N/mm2 ]
τaf = 64 ... 96 [ N/mm2 ] τf τaf
2.9 DIMENSIONAREA SUBANSAMBLULUI TOBEI
DE ACTIONARE
1- arbore de actionare 9- toba2- pana paralela 10-stift de siguranta3-inel de etansare 11-pana paralela4-capac lagar 12-inel de etansare5-inel de siguranta 13-carcasa de lagar de capat6-rulment radial cu role butoi 14-capac lagar de capat7-inel de etansare 15-surub metric8-carcasa lagar intermediar 16-saiba de siguranta
2.9.1 DIMENSIONAREA ARBORELUI
d2 = 55 mm d3 = d2 + 5 mm =55+5= 60 mm d4 = d3 + (1...5)mm = 60+5 = 65 mm
d45= d4 + (3...5)mm = 65+3= 68 mm d5 = d45+ (2...3)mm = 68+2= 70 mm d6 = d5 – (3...4)mm = 70 -3= 67 mm l2 = 105 mm l5 = lb+10 = 140+10 = 150 mm lb = (1,6...2)mm . d5 = 2 . 70 = 140 mm
2.9.2 DIMENSIONAREA TOBEI
Dt = 1040 mm Lt = 950 mm δ = 6...10 mm = 7 mm lb = 140 mm c = (0,25...0,3) lb c = 0,25 . 140 = 35 mm x = 10...15 mm ; x = 10 mm db = (1,2...1,5 ) d5 = 1,2 . 70 = 84 mm do = (30...40) mm ; do = 35 mm
2.9.3 DIMENSIONAREA PENELOR
d5 = 70 mm b = 20 mm
h = 12 mm t1 = 7,5 mm t2 = 4,9 mm Pu = Fp . v [ kW ] Pu = 1072 . 2,5 = 2680 [ kW ]
nt = = = 44,37 [ rot/min ]
Mt = = = 577081,26 [ N m ]
Forta care actioneaza in asamblarea cu pana paralela , se calculeaza cu relatia :
F2 = [ N ]
Unde : Mt = momentul de torsiune la arbore pe care se afla pana [ N mm ] d2 = diametrul arborelui pe tronsonul respectiv al asamblarii μ = 0,15 – coeficientul de frecare dintre pana si butucul rotii
F2 = = 17626,85 [ N ]
d2 = 55 mm b = 16 mm h = 10 mm t1 = 6 mm t2 = 4,3 mm
l1 [ mm ]
Unde : h = inaltimea penei Pa = presiunea admisibila de contact , pentru sarcini pulsatorii
2.9.4 ALEGEREA RULMENTILOR
Capacitatea dinamica a rulmentului : C = R [ N ]
Durabilitatea : L = = = 41,33 mil.rot
Lh = 15000 ore Sarcina dinamica echivalenta :
R = = = 1749,5
C = 1749,5 = 5983,29
Se alege rulmentul 2313 - alezaj cilindric D = 140 mm ; B = 48 mm ; Co = 3900 [ daN ] ;
2.9.5 DIMENSIONAREA CAPETELOR ARBORELUI
x = b2canal + 6 mm d3 = 60 mm b2 = 7 mm d45 = 68 mm b2 = 7 mm x(d3) = b2 + 6 = 7+6 = 13 mm x(d45) = b2 + 6 = 13 mm x1 = m1 + n + 3 mm ; dar d4 = 65 mm Conform STAS 5848/2-73 m1 = 2,65 mm n = 4,5 mm
x1 = 2,65 + 4,5 + 3 =10,15 mm x2 = 3 mm Dc = d45 + 1 = 68+1=69 mm Dc1 = d3 + 1 = 60+1=61 mm M16 a =30 mm ; b = 26 mm ; do = 18 mm ; Do = 40 mm ;
H = +(30...40)mm = +40 = 110 mm
M12 do = 14 mm ; a = 25 mm ; b =22 mm ; Do = 30 mm
R = +5 mm= 75 mm
DIMENSIONAREA LAGARULUI DIN CAPAT
D2 = diametrul exterior al rulmentului Br = latimea rulmentului m = latime umar la capac b2 = latimea canalului pentru inel de pasla D45 – d45 +1 = 68+1=69 mm D4 = d4inel pasla = 81 mm D3 = D4 + 10 =91 mm
R = + 2 mm
D2 = D1 +(2,5...3) . ds D1 = Dr + 2,5 ds ; ds = 10 mm D1 = 140+25=165 mm D2 = 165+25=190 mm R = 97 mm M16 a = 30 mm ; b = 26 mm ; do = 18 mm ; Do = 40 mm ; g1 = 20 mm
H = +15 = 95+15 = 110 mm
e = 1,2 . ds = 1,2 . 10 = 12 mm
m=e=12 mm dos = 12 mm
2.10 DIMENSIONAREA SUBANSAMBLULUI TOBEI DE INTINDERE
2.11 DIMENSIONAREA GLISIERELOR
Glisierele standardizate ( STAS 1399 – 74 ) se executa cu doua gauri de fixare , pentru lungimea utila l1 cuprinsa intre 265... 500 mm . Forma glisierelor este reprezentata in figura de mai jos :
Glisiera 500 – STAS 1399-74 Dimensiuni : l1 = 500 mm ; l2 = 610 mm ; l3 = 670 mm ; d = 19 mm ;
f = 14 mm ; h1 = 60 mm ; h2 = 30 mm ;
3. Instructiuni de montaj , exploatare, norme de tehnica a securitatii muncii
3.1 Montarea instalatiilor de trasport Montarea instalatiilor de transport este o operatie dificila care trebuie facuta cu toata atentia , deoarece de corecta montare depinde in mare masura functionarea normala a acestora . Montarea se executa cu mijloace adecvate si cu personal calificat , respectandu-se instructiunile din cartea tehnica a acestora. Una din primele etape ale vietii unei instalatii este punerea in functiune. Prin punere in functiune a unei instalatii ,se intelege, punerea in functiune de catre utilizator a acestora , in conditii normale de lucru. Pentru a se trece la aceasta operatie trebuie efectuate niste faze pregatitoare.
a) Controlul corectitudinii montajuluib) Proba de fuctionare in golc) Probe in sarcina
3.2 Exploatarea
O exploatare rationala a instalatiilor de transport necesita ungerea repetata a elementelor si mecanismelor care servesc la transmiterea si transformarea miscarii . Uzura fizica pesupune modificarea formei , dimensiunilor sau proprietatilor organelor de masini , datorita frecarii sau actiunii factorilor externi, cum ar fi : umiditatea , temperatura inalta , acizi . Uzura morala presupune reducerea valorii unei masini sau instalatii datorita construirii unor modele mai perfectionate, cu un pret de cost mai redus.
3.3 Norme de tehnica securitatii muncii
Pentru asigurarea securitatii muncii la instalatiile de transport este necesar a fi luate urmatoarele masuri :
- executarea unor placarde sa anunte capacitatea de transport a masinii- construirea unor aparatori peste curelele de transmisie,lanturi .- folosirea dispozitivelor de protectie indicviduala- verificarea circuitelor electrice cel putin o data pe an
- interzicerea manipularii materialelor inflamabile in apropierea intrerupatoarelor electrice pntru evitarea incendiilor
- se vor afisa instructiunile de licru si normele de tehnica si securitate a muncii specifice utilajului
- este necesara respectarea programului de controale periodice si de revizie de catre personalul de specialitate
- se interzice accesul sau intrenirea cu scop de reparatie a instalatiilor de transport in timpul functionarii acestora
- capetele de intoarcere cat si cele de actionare vor fi prevazute cu carcase
- este interzisa depunerea sau ridicarea de materiale manual- este strict interzis fumatul si accesul cu foc in zona transportoarelor- este necesar sa se faca instructajul de protectia muncii la intreg
personalul ce lucreaza cu instalatiile de transport si sa se urmareasca pe teren,modul de insusire si aplicare a instructiunilor de tehnica securitatii muncii .
