TRANSILVANIA O R G A N U L

ASOCIAŢIUNII P E N T R U L I T E R A T U R A ROMÂNĂ ŞI C U L T U R A P O P O R U L U I ROMÂN.

Nr. IV. Sibiiu, Maiu 1901. Anul XXXII.

MOARTEA HUNIADEŞCILOR. Vădurăm în „Trans i lvania" Nr. I I . a. o. că Ioan Hun iad i , s t r ănepo tu l

unui s implu nobi l valach din Ardeal , cu numele Costa , a junse guve rna ­torul şi r egen tu l Unga r i e i şi al Trans i lvanie i , în care t imp şi-a câş t iga t numele de „scutul Europe i , a t le tul ne învins al lui Cliristos, spe ran ţa creş­t inismului , cel ce a sfărmat j u g u l sclaviei s căpând ţea ra şi coroana r e ­ga lă de p ier i re" .

Nimic n u dovedesce mai ec la tan t că H u n i a d i a fost un om feno­menal , decâ t faptul , că dînsul a p u t u t să a jungă a fi r e g e n t în t r 'o ţeară , u n d e pu te rn ice familii ol igarchice, în rud i t e cu dinast i i le a l tor ter i , nu numa i aspirau, dar se pr iv iau pe sine exclusiv înd rep tă ţ i t e la cârma ţere i . Da r mai ales că H u n i a d i a rupt -o cu t recu tu l , a i n t rodus u n fel de s is tem d e m o c r a t i c : s'a râz imat mai m u l t pe nobi l imea mai mică, cu de lă tura rea acelora, cari credeau, că „omul" începe dela „graf".

Duşman i de moa r t e şi-a câşt igat , dar gen iu l şi b ravura d însu lu i a învins cu desăvîrş i re pe to ţ i . Colosale lup te a p u r t a t cu a rma în con t ra mai mul to r magna ţ i , cari s 'au revol ta t , în t impu l când lup t a curgea în t re regele ales de die ta ţere i Uladis lau şi în t re p r e t en d en tu l Lad i s l au al V-lea.

D u p ă moar t ea regelui A d a l b e r t devenind t ronu l Unga r i e i vacan t , iar d ie ta n ' a v r u t ca văduva să guverneze ţeara , a ales deci în anul 1440 pe t inerul r ege polon Uladis lau . V ă d u v a regelui Ada lbe r t , spr ig in i tă de banul Ciilei Ulrich, care era î n rud i t cu fostul rege Adalber t , p ro tes tează în con t ra a legere i ; iar după-ce născuse pe Lad i s l au (posthumus), p re t inde t ronu l în v i r tu t ea d rep tu lu i de succes iune. Mai m u l t : p r in a jutorul că­p i tanulu i cetăţ i i Visegrad , Garai Lâsz lo , unde se păs t ra coroana sf. Ştefan, pune m â n a pe coroană şi în 24 Apr i le 1440 archiepiscopul din S t r igon Dionis Szecsi, încoronează cu mare p o m p ă pe băia tu l de 3 luni, în p re -sen ţa banu lu i graf Ciilei, a pa la t inului Gara i Lâsz lo şi a lui Uj laki Miklos voda Ardea lu lu i .

8

106

T o t în aceea di în t râ şi Uladis lau, nou alesul rege, cu pu te re ar­m a t ă în ţ e a r ă ; a rmate le conduse de Cillei au fost învinse , iar Cillei p r ins . î n u r m ă to ţ i par t i sani i lui Lad i s l au r ecunosc pe Uladis lau de rege legi t im şi-i j o a r ă c r e d i n ţ ă ; iar regele agra ţ iază pe Cillei, Gara i e tc . P a c e a a fost însă de scur tă dura tă .

î n t r ' a c e e a anarchia s'a lă ţ i t în toa tă ţeara . A m b i i unchi ai bă ia tu lu i rege , Cillei F r i d r i c h şi Ulr ich în Croaţ ia , iar alţii în U n g a r i a n ' au v r u t să r ecunoască nici o au tor i t a te , ci se pu r t au ca n isce domni tor i .

S ingur H u n i a d i era, căruia nu-i păsa nici de Turc i , nici de domnii cei mari din ţeară.

Ţ e a r a era t ea t ru l celei mai înve r şuna te r e v o l u ţ i u n i ; se împar t e în doue t abere , Cillei, Garai , Rozgony i , p r imate le Szecsi şi mul ţ i alţii p r ind a rma pen t ru regele L a d i s l a u ; reg ina veduvă câş t igase pe pa r t ea sa şi pe r ege l e F r ide r i c , apoi pe Boemi şi pe Aus t r iac i , cărora le p ro­misese mar i darur i .

Rege l e Uladislau, la sfatul cardinalului E n e a Silvio se învoiesce să împa r t ă t ronul cu veduva regelui Ada lbe r t , s'o iee în căsător ie , deşi p u t e a să-i fie m a m ă ; Uladis lau era de 15 ani. R e g i n a însă avea o ură ne împă­ca tă în con t ra lui. A făcut însă o al tă p ropune re , a n u m e : Uladis lau să iee în căsător ie pe fata ei cea mai mare ; iar pe fa ta ei mai mică s'o iee fratele regelui , Casimir. Ţ e a r a să-i dee celei mai mar i fete 13 ce tă ţ i din Sepuş de z e s t r e ; iar fetei mai mici Silezia. Rege le Uladis lau a pr imit şi aceasta condi ţ iune . H u n i a d i însă s'a dec lara t în contra , el a d i s : „Revolu ţ ia e un reu mai mic , decâ t îns t ră inarea unei pă r ţ i d in ţ ea ră" .

î n 10 N o v e m b r e 1444 rege le Uladis lau cade în l up t a dela V a m a . Par t i sani i lui Lad is lau , pre t ind din nou recunoascerea sa de rege . Die ta declară încoronarea lui Lad i s l au săvîrş i tă în anul 1440 de ilegală, ase­menea şi d rep tu l seu de e redi ta te , îl alege însă rege, cu condi ţ ia ca să fie e s t r ada t împreună cu coroana sf. Ştefan, ce se afla în Viena ia regele F r ide r i c .

P e r t r a c t ă r i fără sfîrşit au u rmat , r e su l t a t însă n ' au avut . Die ta a decis ca băiatul r ege şi coroana să fie smulse cu pu te re a rmată dela rege le F r ide r i c . H u n i a d i a î n t r a t în Croaţ ia cu pu te re a rmată , a cucer i t cetăţ i le cupr inse de Cillei, apoi 1-a u rmăr i t şi bă tu t în St ir ia , uude-ş i avea familia Cillei bunur i l e avi t ice.

î n anul 1452 F r ide r i c s t r imtora t de toa te păr ţ i le abdică de t u t o r a t şi p redă Ungur i lo r pe Lad is lau , care acuma era de 13 ani, coroana sf. Ştefan însă o r e ţ inu în Viena. T m e r u l rege după înclieiarea dietei din Po jun iară se în toarce în Viena şi a junge sub tu to ra tu l unchiu lu i seu, al lui Cillei Ulrich, fără ca dieta să-1 fie au tor i sa t pe Cillei d 'a eser ţa t u to ra tu l .

Ac i începe in t r iga aces tu i om hienă, în con t ra Huniadesc i lo r , in­t r igă , c e aduse a t â t a j a l e şi nefericire a supra ţere i .

107

Ca să a jungă a to tpu t e rn i c şi s ingur domni tor , t rebuia ca t ine ru l r ege să fie co rup t şi ru ina t t rupesce şi sufletesce. Şi Ciilei a folosi t toa te mij loacele spre a-1 n imic i şi a-1 t impi . I a t ă ce scrie episcopul E n e a Silvio Picolomini , r enumi tu l humanis t , care în anul 1458 sub nume le P iu al II- lea şedea în scaunul sfântului P e t r u în R o m a , despre crescerea băia tu lu i r e g e : „Abia că şi-a pă răs i t d iminea ţa aş te rnu tu l , i se servesce v in deser t g recesc şi nuc i fierte în zăhar , apoi me rge în b i se r i că ; când se în toarce îl a ş t eap tă masa aş te rnu tă , f r iptur i şi v inur i unguresc i . L a p rânz cel pu ţ in 13 feliuri de mâncăr i şi v inur i tar i se servesc. Sub de ­cursul p rânzu lu i fel de fel de baler ine, cân tă re ţe , e tc . i r i tă şi escită sen-sual i ta tea t i n e r u l u i ; iar l inguşi tor i i cur ten i îi î m b a t ă min tea cea s labă cu fan toame de măr i re . D u p ă prânz d o a r m e ; când s'a t rez i t v inur i t a r i şi poame anume p regă t i t e iară-1 p u n în s ta re de-a g u s t a nouS desfătări . D u p ă aceas ta câte oda tă merge în adunarea consil ieri lor, de r egu lă însă câlăresce în ce ta te spre a cerceta femei g ra ţ ioase . L a re în toa rce re gă-sesce masa aş te rnută , care cu diferite plăceri se p re lungesce p a n ă la miezul nop ţ i i . Cu toa te aceste , îna in te de culcare din n o u es te îmb ia t ou v inur i şi cu poame or ienta le . Şi t oa te aceste se pe t r ec în ce ta tea din Viena" .

Infamiile lui Ciilei mai mu l t au r evo l t a t pe Aus t r i ac i şi pe cei d in Boemia , cari au silit pe Lad i s l au ca să-1 a lunge cu ruş ine dela cur te , î n anul 1455 iară-1 repr imesce cu alai. Aces t e vre-o câ teva m o m e n t e care m ' au impres iona t mai adânc , le-am premis , în l in iamente genera le , pen t ru-ca să fie mai ev iden t per iculul , de care e rau Hun iadesc i i amen in ţ a ţ i din pa r t ea duşmani lo r din ţeară .

*

Genia l i t a tea şi măr imea unu i bel iduce apare la suprafa ţă mai ev iden t î n t r ' u n resbo iu nefericit , decâ t î n t r ' unu l v ic tor ios . H u n i a d i a p rovoca t ţ a r a în d ie tă de repeţ i te-or i , să-i dee a jutor îndes tu l i to r în con t ra Tu r ­cilor, el c)ise: „Daţ i -mi o a rma tă de u n a su tă de mii de ficiori, la care voiu angaja eu pe bani i mei zece mii de comba tan ţ i , şi me obl ig că pe to ţ i Turc i i îi sco t din E u r o p a . Nobi l imea nu- i da toa re să l up t e pes te hotare le ţerei , o pa r t e d in „domni i cei mar i " pa r ' că a n u m e lucră cu in-t en ţ iun i d u ş m ă n o a s e ; astfel a făcut Nagyfalvy Gyorgy , căruia i-am d a t 500 fl. ca să a d u n e ostaşi şi să se a lă ture la oas tea mea. D o m n u l G y o r g y însă a b ă g a t bani i în pungă , apoi a rSmas acasă. N u m a i cu g lo taş i (banderi i) e r i sca t a lup ta în cont ra Turci lor , cari au băga t spa imă în t oa t ă E u r o p a " .

Astfel a r e s p u n s H u n i a d i şi sup remulu i pontifice când 1-a d is t ins cu t i t lul de pr inc ipe , t i t lu pe care H u n i a d i n ic i când n u l'a folosit. E l d j s e : „Dacă sfinţia-ta vrei , ca pe r soana mea s'o dis t ingi , iar p r in persoana mea causa creşt ini tâ ţ i i , a tunc i împl inesce promis iunea , p r in ce ai de ş t ep t a t spe ran ţ ă în mine" . Cu alte c u v i n t e : bani şi a rma tă să-i dee, n u t i t lur i .

8 *

108

Să-1 u rmăr im deci pe aces t om-minune , în două lup te neferici te, ca să-i p u t e m apre ţ ia măr imea sa.

î n a. 1444 s'a înche ia t u n armis t i ţ iu pe 10 ani în t re Turc ia şi Un­garia . Su l t anu l a j u r a t pe coran, iar regele Uladis lau pe evangel ie , că vor respec ta armist i ţ iu l . Aces t a rmis t i ţ iu s'a înche ia t la r ecomandarea lui Hun iad i . Su l tanu l r ăz imat pe acest act solemn, a porn i t cu o t r a p ă pu te rn ică în Asia, spre a înfrânge rescoala popoare lor . î n t r ' a c e e a cardi ­nalul Iu l ian sub p re te s t că Su l tanu l A m u r a t a v ă t ă m a t pactu l , a îndu­p leca t pe regele şi pe mai mari i ţerei , ca să se folosească de absen ţa Su l t anu lu i şi să a lunge pe Turc i din E u r o p a . A b s o l v ă pe rege de sub j u r ă m â n t şi pornesc la băta ia , as igurând pe regele despre însemna te aju­toa re din pa r t ea Greciei şi I tal iei .

Aud ind Sul tanu l despre aceste , se 'n toarce cu g raba în E u r o p a în f runtea alor 100,000 soldaţ i . L a V a r n a s'a în t î ln i t cu regele Uladislau, care avea 20,000 soldaţ i , în t re cari erau 5000 ardeleni şi 4000 valachi , aduşi de voevodul D a n (Dracul). Ajutoare s t ră ine n ' au sosit . H u n i a d i a aşezat mica a r m a t ă d 'a lungul Mării Negre pe un imens ter i tor . L a s t ânga a cupr ins el locul cu ardeleni i şi valachi i lui D a n ; ia d reap ta 1-a pus pe banu l Croaţ iei , pe episcopi i din Agr ia şi Oradea-mare , î m p r e u n ă cu car­dinalul Iul ian. P e rege le 1-a pus la mijloc.

î n 10 N o v e m b r e s'a î ncepu t lupta . Turc i i au a taca t aripa dreaptă . Ep i scop i i şi banu l Croaţ ie i au resp ins a t acu l ; a tunci a năvăl i t K a r a d ş a paşa cu călăr imea asiatică, cărora n e p u t e n d a rma ta maghia ră resis ta , s'a r i s ip i t în t oa t e păr ţ i le . B a n u l Croaţiei şi cardinalul Iul ian s'au refugiat în t a b e r ă ; ep iscopul din Agr ia a pier i t de pe câmpul de l u p t ă ; iar cel d in Oradea-mare s'a îneca t în t r 'o mocirlă, l ncunosc i i n ţ a t H u n i a d i despre acest desas t ru , a năvă l i t a sup ra Turci lor . Ac i s'a desfăşurat o lup tă că­reia asemenea abia s'a mai vădu t în lumea toa tă . Bătă l i i le m o d e r n e n u seamănă cu cele ant ice . Ad i cine poa te în t r 'o rninută mai de multe-ori descărca arma, chiar din cele mai mar i depăr tă r i , de regu lă e î nv ingă to r ; iar la aceas ta n u se cere curagiu, ci depr indere . Curag iu se cerea a tunci , când duşmani i l up tau p i ep t la p iept .

H u n i a d i făcu o baia de sânge în t re t rupe le asiat ice a tâ t de ter ibi lă încâ t Sul tanul , care pr ivea lup ta d in t r 'o înăl ţ ime, şi-a r id ica t ambele mâni spre cer, p recum e e te rn isa tă aceas tă scenă în t r ' un tablou, şi sbiera ca un s ă lba t i c : „Allah ! scapă-ne de gh iauru l acela de H u n i a d i ! "

î n aceas tă l up t ă câduse şi K a r a d ş a pa şa ; iar remăşi ţe le Turc i lo r au luat-o la fugă.

în t r ' aceea Turc i i folosindu-se de absen ţa lui Hun iad i , o al tă coloană tu rcească a a taca t ar ipa s tângă . H u n i a d i avisat despre aceas ta a înce­t a t d'a pe r secu ta pe fugari . S'a în tors şi a n imici t şi coloanele acele turcesci , ale căror rămăş i ţe s 'au refugiat în Macedonia şi Tracia , ves t ind p re tu t i nd inea tr iumful lui H u n i a d i .

109

Nea t inse s t ă t eau numa i t rupe le Ian ic ia r i lo r ; Su l tanu l se p regă tea de re t ragere , c redendu-se învins . î n acel m o m e n t t ineru l r ege Uladislau, care p ă n ' aci s t ă tuse în cen t ru nemişca t , n u cumva să se 4 l C & că a pr iv i t g lor ioasa bătă l ie fără a fi lua t par te la ea, s 'a runcă în f run tea t rupe i sale asupra Ianiciar i lor , dar deşi a l up t a t cu u l t ima sforţare, n ' a fost în s tare să spa rgă şiruri le inamice . D e o d a t ă cade calul cu el cu to t la pământ . lan ic iar i i năvălesc la el, şi p recum spun is torici i turc i , K h o z d a Kiz r i-a t ă ia t capul . P u ţ i n i Maghiar i au scăpa t cu via ţa . Când s'a în to r s H u n i a d i din persecu ta rea Turci lor , ves tea despre catastrofa r e ­ge lu i era deja l ă ţ i t ă ; în u rma aceste ia cu to ţ i i ş i-au p i e rdu t capul . H u ­niadi a mai încerca t să lupte , dar nu mai era cu cine. F u g e a u cu toţ i i în toa te păr ţ i le . Cardinalul Iu l ian a fost je fu i t şi ucis de fugari i maghiar i .

H u n i a d i şi-a lua t d rumul spre meadă-noap te , ca să a jungă cât mai curând la Dună re .

Is tor ici i maghiar i dic, că dacă a jutorul p romis din Grecia şi I ta l ia ar fi sosit , bă tă l i a aceasta ar fi în reg i s t ra tă ca una d in t re cele mai s t ră­luci te pag ine ale is toriei .

E u însă cred, că dacă în locul Vlădici lor şi al Cardinalului , ar mai fi fost ancă u n H u n i a d i comandan t , bă tă l ia n u se t e rmina cu o catastrofă.

In a. 1448 îl vedem iară pe H u n i a d i t r ecând hotare le Sârbiei , în f runtea unei a rmate de 24,000. î n momen tu l plecări i scrie regelui p o l o n : „Sau îmi va succede a r e sbuna moar tea regelui meu , căc}ut la V a m a , sau îmi voiu găs i şi eu moar tea" .

Su l tanu l Mura t al I I- lea în f runtea unei a rma te de 150,000 1-a aş­t e p t a t pe câmpul mierlei . î n 18 Octobre lup ta s'a început , şi a ţ i nu t doue dile, cu înverşunare fără seamăn. S'a t e rmina t cu înfrângerea lui Hun iad i , n u însă mul ţ imea Turc i lor a decis învingerea , ci p r ecum spun istoricii , t rădarea .

Voda Dan din Valachia , care se a lă turase cu 8000 comba tan ţ i la Hun iad i , t emându-se că la cas dacă Turc i i vor învinge , îşi va pierde ţara , în decursu l lupte i s'a în tors în con t ra Maghiari lor , cari erau şi a l t cum obosiţ i . Astfel a fost H u n i a d i înfrânt. P i e rde rea Turc i lo r au evaluat-o is torici i con t impuran i la 34,000. Va să dică cu 10,000 mai mu l t decâ t era în t reaga oaste a lui Hun iad i . H u n i a d i a scăpa t şi de as tăda tă . I n ră tăc i rea dînsului pr in locuri necunoscu te , a fost pr ins şi escor ta t de doi Turci , cari l-au despoiat . î n t impul ce Turc i i se împăr ţ i au pe lanţul de aur, H u n i a d i a smuls sabia unu i Turc , 1-a culcat la pământ , iar celalal t a tuli t-o la fugă. î n t r e mari pericole s'a s t răcura t , î ncun ju rând cetăţ i şi sate sârbeşci , dar în u rmă a fost r ecunoscu t şi escor ta t îna in tea lui Brancov ics , voda Serb ie i ; acesta era socrul lui Cillei, duşmanu l de moar t e al lui H u n i a d i . Se dice că Brancovics , ca să se r ecomande îna­in tea Sul tanulu i , sau să pr imească un mare p re ţ de rescumpâra re , 1-a

110

oferit Su l tanu lu i , iar aces ta un adevăra t cavaler , a refusat, d icend c ă : „Nu se cuvine ca un erou aşa es t raord inar să fie t r a c t a t î n t r ' un mod a t â t de mişe lesc" .

Deş i g u v e r n u l magh ia r a t r imis par lamentar i , amen in ţ ând pe B r a n -covics, la cas dacă lui H u n i a d i i s 'ar în t împla v re -un reu, to tuş i numa i pe l ângă o r e scumpăra re de 100,000 galbiui , apoi pe lângă res t i tu i rea t u ­tu ro r cetă ţ i lor ce le avuse Brancov ics în Ungar ia , care însă fură con­fiscate p e n t r u cr ima de t rădare , s'a învoi t să-1 el ibereze. A mai fost silit H u n i a d i să se oblige, ca fiul seu Lad i s l au să se căsă torească cu nepoa t a lui Brancov ics , cu fa ta lui Cillei Ulr ich .

N u s'a mai vădu t , ca să se fi da t v re -oda tă o r e scumpăra re aşa enormă, n ic i p e n t r u cape te încorona te . Cu toa te aces te în 23 Decembre , când H u n i a d i a sosi t la Seghedin , ţ ea ra i-a făcut o pr imire , p recum nu­mai celor ce se în to rc cu mare g lor ie din resboa ie v ic tor ioase e da t ina a se face.

Nimic n u dovedesce măr imea şi g lor ia lui H u n i a d i mai ec la tan t decâ t faptul , că cele mai pu te rn ice familii din ţeară , amici şi inamici , asemenea şi voevodi i ţăr i lor învec ina te , se îmbu lzau d'a se în rudi cu dînsul . D o m n u l Moldovei P e t r u Aron, fiul lui A lexandru cel b u n şi unch iu al lui Ştefan cel mare , avea de soţ ie pe sora lui Hun iad i , pe Marina.

* î n d a t ă ce Cillei a fost r ep r imi t la cur tea regelui , a p u s la cale t o t

apa ra tu l in t r ig i lor infernale. Mai ân tâ iu i-a u m p l u t capul regelui , că nu el, ci H u n i a d i e regele în Ungar ia , şi că adi mâne-1 va de t rona , căci aces ta e scopul seu. D u p ă aceea a încerca t şi în pa r t e i-a şi succes, de a î n s t r ă ina pe mul ţ i amici de ai lui H u n i a d i de el. Se vede că H u n i a d i după-ce a scăpa t din cap t iv i ta tea lui Brancov ics , n u s'a ţ i n u t î nda to ra t de a-şi împl in i p romis iunea s toarsă cu forţa, ca fiiul seu Lad i s l au să se căsă torească cu fata lui Ci l le i ; sau că voinicul şi superbu l fiu n ' a v ru t să se căsă torească la poruncă.

Infamia lui Cillei a mers aşa depar t e încâ t i-a sugera t rege lu i cre­d in ţa , că H u n i a d i a pă răs i t pe mama regelui , pe veduva lui Ada lber t , şi că H u n i a d i a causa t moar t ea regelui Ulad i s l au la Varna . Despre t oa t e aceste H u n i a d i a fost perfect informat. De aceea când rege le 1-a c i ta t la Viena, H u n i a d i a r e s p u n s : „Nu sun t da to r a me p resen ta în ţ ea ră s t r ă ină ; în ţ ea ra mea s tau ori şi u n d e la disposi ţ ia regelui meu." A mers deci înso ţ i t de 1600 călăreţ i pană la marg inea A u s t r i e i ; aci un t r imis al lui Cillei 1-a în t impina t , d icend că rege le însuş i v ine îna in tea lui .

A t u n c i H u n i a d i a g r ă b i t ca să p rev ină el pe regele , a călăr i t îna­in tea lui, dar în locul rege lu i a sosit Cillei cu 40 de călăreţ i , d icend că regele îl a ş teap tă pe H u n i a d i în apropierea Vienei .

Va fi crecjut Cillei, că H u n i a d i va fi sosit împreună cu 2—3 amici d 'ai sei , astfel îl va p u t e p r i n d e şi duce la Viena, sau îl va uc ide pe loc,

111

Din toa te aces te H u n i a d i s'a convins , că aici e o cursă, ca să p u n ă m â n a pe el şi să-1 p iardă . S'a în tors deci la B u d a , u n d e a făcut d ispo-si ţ iuni , ca ce ta tea să se p u n ă în s tare de apărare , de a p u t e p u r t a r es -boiu în con t ra lui Cillei, sau chiar şi în con t ra regelui .

în ţ ea ră domnia anarchie comple tă , regele n u se in te resa de U n ­gar ia de loc, iar „domni i cei m a r i " to ţ i l-au părăs i t pe Hun iad i , n ic i chiar mare le pericol iminent , care amen in ţa din pa r t ea Turci lor , cari au porn i t spre cucer i rea Be lgradu lu i , iar de acolo aveau să năvă lească în Ungar ia , n ' a fost în s tare să le insufle pa t r io t i sm şi durere p e n t r u vi i torul ţere i . S ingur Hun iad i , pe care oameni i de b ine de r egu lă îl n u m i a u „tr imisul lui D u m n e d e u " , s te tea ca s tânca necl in t i t , ur iaşul seu spir i t n u cunoscea nici pedeci , nici t emere , când era vo rba de binele ter i i .

D a r s ingur ce pu t ea să facă, chiar şi un H u n i a d i , când ţea ra că-duse deja în apa t ie şi desperare .

î n acel m o m e n t de suprem pericol , sosesce ca t r imis din cer, u n călugăr f ranciscan din Italia, I oan Capis t rano , o mărea ţ ă figură a acelui secol, un geniu asemenea lui Hun iad i . Acel om a făcut minun i . A ves t i t o cruciadă în con t ra Turci lor . î n a i n t e de toa te a împăca t pe H u n i a d i cu Cil le i ; şi ca împăc iu i rea să aibă depl ină ga ran tă , fiul lui Huniadi , Mathia a fost c u n u n a t cu fata lui Cillei, cu contesa El i sabe ta , dar fiind ambi i prea t iner i pen t ru a v ie ţu i împreună , t ine ru l Mathia a fost p r imi t în cur tea regală , iar fet i ţa în ce ta tea H u n e d o a r a , la mama lui Mathia, u n d e la vre-o câ teva lun i a muri t . Math ia deci a fost căsă tor i t de t re i ori, despre ce însă cei mai mul ţ i i s tor ic i n u amin tesc nimic .

D u p ă acestea a porn i t H u n i a d i cu Capis t rano în ţeară , ca doi apos ­tol i . Cap is t rano pr in ta len tu l seu ora tor ic ne mai pomeni t , a pus în mişcare , a electr isat , a p rovoca t o însufleţire de necrecjut. H u n i a d i , ca şi când ar fi p res imţ i t că aceasta îi va fi cea de pe u r m ă campanie , că pr in faptele £ale de a s t ăda tă are să p u n ă coroana nemur i re i pe numele Huniadesc i lor , t a re c redend că va deobl iga ţ ea ra la g r a t i t ud ine faţă cu copiii sei, a desvo l t a t o ac t iv i ta te fabuloasă. Cu toa te aceste H u n i a d i n ' a p u t u t aduna decâ t o oaste ne însemna tă , cu arme câ t se poa te de s l abe ; a aduna t ţ ă răn ime, popi , s tudenţ i , că lugăr i cerşi tori , oameni să­raci, profesionişt i , căci „nemeşi i " ţ ineau cu „domni i " .

A r m a t a tu rcească a s ta t din 150,000 comba tan ţ i provăclută cu 300 tunur i şi 200 de corăbii . Aceas t a imposan tă a rmată a fost comanda t ă de însuşi su l tanul Mohamed. D in t r e „domni" numa i t re i inşi s'au ală­tu ra t la Hun iad i , a n u m e : Kanizsa i Lâsz lo , R o z g o n y i Ra jnâ ld şi K o r o g y i J â n o s . Rege le , în loc să-i dee ban i lui H u n i a d i p e n t r u a se pregă t i la o espedi ţ iune aşa cu teza tă , a t r ebu i t ca H u n i a d i să-1 î m p r u m u t e pe regele cu 8000 fl. N u mai avea para le de a acoper i spesele pen t ru t r ebu in ­ţele casei sale.

Turci i , cari numa i de curând cucer iseră Cons tan t inopolu l , n u se c redeau în secur i ta te , pană când n u vor cuceri Be lg radu l Serbiei , pu -

112

te rn ica ce ta te a Ungar ie i apă ra tă de vi teazul c u m n a t al lui Hun iad i , de Mihail Szilâgyi.

î n 3 Iul ie 1456 s'a î ncepu t bombarda rea cetăţ i i , iar corăbii le tu r -ceşci cu a rmata s tă teau la Zimony, ca să împedece pe H u n i a d i de-a pu t e ven i în t r ' a ju to ru l cetăţ i i . Deş i ce ta tea era ter ibi l s t r icată , Szi lâgyi cu ai sei l u p t a u cu u l t ima resolu ţ iune , a ş t ep tând sosirea lui Hun iad i .

Aces ta împreună cu Capis t rano sosesc în 14 Iul ie . O pa r t e din a rmată po rnesce pe malul d rep t al Dunăr i i , iar ceialal tă pa r t e în 200 de bărc i p leacă în j o s pe Dună re . Aici se în tâ lnesc armate le duşmane şi se desvoal tă o l up t ă care a ţ i nu t 5 oare. L u p t a curgea pe Dună re , H u n i a d i b o m b a r d a pe T u r c i de pe malul d r e p t al Dunăr i i , iar a rmata lui Szilâgyi din Be lgrad pe 40 de bărc i a a taca t pe Turc i pe d inapoi . Tre i corăbi i turcesc i s'au cufundat , pa t ru au cădu t în manile lui H u n i a d i , iar celelal te vase de resbo iu au luat-o la sănătoasa .

A c e s t t r iumf mora l avuse de resul ta t , că ce ta tea şi-a deschis a t in­ge rea cu a rma ta ce-i venise în t r ' a ju tor . H u n i a d i cu o par te din a rmată a î n t r a t în c e t a t e ; iar pe ceialalţi i-a aşezat la malul s t âng al r îului S a v a ; număru l acestora , cu cei ce di de di sosiau, s'a u r ca t la 20,000. P e su l tanul Mohamed n u 1-a g e n a t nici sosirea lui Hun iad i , nici soirea că în He l l e spon t au sosi t corăbi i le papale , din contra , în dilele urmă­toare a b o m b a r d a t ce ta tea cu a tâ ta vehemenţă , încât , p recum dicea Hun iad i , ce ta tea semăna unu i câmp liber. Su l tanu l în 21 Iul ie s'a pus însuşi în f runtea armatei , a comanda t un asal t genera l . De trei-ori a î n t r a t a rma ta tu rcească în ceta te , dar H u n i a d i cu spada, iar Capis t rano cu crucea în mână , au l u p t a t în f runtea armatei , nu ca oameni, ci ca balaur i , sau mai b ine dicend, ca semidei , şi de trei-ori i-au a lungat . A t u n c i s'a î n t âmpla t de unu i T u r c i-a succes ca să se u rce pe zidul ce­tăţ i i , şi era p 'aci , p 'aci să împlân te semiluna pe zid, dar T i tus Dugo-vici s'a a runca t asupra lui, 1-a pr ins peste mijloc şi 1-a t r as în adâncime, unde ambi i şi-au găs i t moar tea . H u n i a d i a u rmăr i t pe Turci , s'a desfă­şu ra t o l up t ă înverşuna tă , în care însuşi su l tanul a fost răni t , n ' a mai p u t u t împedeca r is ip i rea oastei sale. î n noap tea u rmă toa re a da t foc tabere i , tunur i le şi t oa te apara te le de resbo iu le-a părăsi t , iar dînsul cu res tul armate i sale s'a s t r ecura t pr in Bulgar ia .

Astfel de lup te glor ioase pu r t a se H u n i a d i mai de mul teor i în cont ra duşmani lo r din afară şi a celor din ţeară .

Dar durere , că pană când în t r eaga lume creş t ină iubila şi sărbător ia aceasta vic tor ie de necredut , marele om, Hun iad i , î nven ina t de aerul in­fecta t de miile de cadavre omenesci , s'a înbo lnăv i t şi în 11 A u g u s t şi-a t e r m i n a t g lor ioasa car ieră cu o moa r t e sfântă. Pă r in t e l e Capis t rano a m u r i t în 23 Octobre . D u p ă moar te a fost p roc lamat sfânt.

Deşi , p recum dicea E n e a Silvio, Maghiar i i i-au fost duşmani lui H u n i a d i (va să clică „domnii") , i s tor ia maghiară , fără deosebi re , faţă cu memoria dînsului , nu numai e ju s t ă , dar îl glorifică în te rmini a tâ t de

113

putern ic i , p recum pe nici un a l t mur i to r n u l-au învrednic i t ; iar pe „domni" îi apostrofează, astfel p recum ar t r ebu i să facă to ţ i is torici i cu cei păcă toş i din neamul lor.

* î n d a t ă ce aces t leu pu te rn i c şi-a închis ochii , duşmani i lui, mai ales

Cillei, ş i-au r id ica t capul . Au decis n imic i rea ambi lor fii ai lui Hun iad i . Rege le a ven i t în Unga r i a ves t ind că acum el vrea să se p u n ă în

f runtea a rmate i şi să pornească în con t ra Turc i lor . Scopul seu însă era, ca cetăţ i le , cari au s ta t sub îngr i j i rea lui H u n i a d i , să le iee dela eredii lui şi să le dee sub îngri j i rea lui Cillei. Rege le a convoca t die ta pe 15 Octobre la F u t a k , u n d e a sosit înso ţ i t de mai mul ţ i d igni ta r i cehi, nemţ i şi de Brancov ics , care era de 90 ani . Lad i s l au Hun iad i , informat despre unel t i r i le puse la cale în con t ra sa şi a fratelui seu Mathia , nu­mai a tunc i s'a înfă ţoşat la die tă după-ce a p r imi t dela regele salvus con-ductus în scris. î n d ie tă a j u r a t c red in ţă regelui şi a promis că toa te cetăţ i le apa r ţ ină toa re coroanei , împreună cu ce ta tea Belgrad , care d u p ă ta tă l seu au a juns pe mâna sa, le va p reda regelui .

T ineru l Hun iad i , care poseda v i r tu ţ i le ta tă lu i seu şi era foar te popular , spera că regele îl va n u m i pe el suprem căp i tan al ţ ă r e i ; regele însă 1-a numi t pe Cillei. Asta 1-a v ă t ă m a t pe t inerul H u n i a d i şi s'a de­pă r t a t nemul ţămi t . S'a decis să n u predee Be lg radu l r e g e l u i ; in t imul amic al ta tă lu i seu, savantu l episcop din Oradea-mare , Mihail Vitez, însă 1-a a b ă t u t dela acel p ropus . In 8 N o v e m b r e sosise regele cu o corabie în Be lg rad înso ţ i t de mai mul ţ i magna ţ i maghiar i , cehi şi nemţ i apoi 4000 soldaţ i , Cillei ancă era de faţă. T ineru l H u n i a d i şi fratele mamei sale, Szilâgyi , cu gondole s t ră luc i t ad jus ta te au mers îna in tea regelui , apoi l-au condus în ceta te , a rma ta regelui însă a remas afară, H u n i a d i , care era căpi tanul for tăre ţe i , a încuia t porţ i le îna in tea lor. Regele a mers să vadă tunur i le şi trofeele lua te dela Turc i .

î n acel t imp Cillei cu t ineru l H u n i a d i au d a t în cea r t ă ; acesta i-a înş i ra t t oa te mişel i i 'e cu ce Cillei a păcă tu i t în con t ra ta tă lu i seu. Cillei a t r as sabia să-1 s t r ăpungă , dar avea de a face cu un pu iu de leu, cu un Hun iad i , care cu o lovi tură 1-a culcat la pământ . T ineru l Hun iad i şi amicii d însului l-au clarificat pe regele , că Cillei 1-a făcut de ură în toa tă ţara . Rege le se vede că le da crezăment . Cel puţ in epistolele regelui , cari s 'au păs t ra t , aşa spun, că „moar tea lui Cillei a u r m a t în mijlocul unei cer te , din în t âmpla re" . P e s t e vre-o câ teva dile îl numesce pe t ineru l H u n i a d i suprem căp i tan al ţărei .

A t â t a le-a t r ebu i t ol igarchi lor , la m o m e n t s 'au pus pe lucru, au în spă imân ta t pe neferici tul rege , spunându- i că, uciderea lui Cillei a fost anume pregă t i tă , cu scop ca să-1 l ipsească pe rege de cel mai credincios om al seu, şi că Ioan H u n i a d i a fost un om perfid, care aspi ra la t r o n ; că dînsul chiema t o td ' auna Turc i i în ţeară , el a causa t şi moar tea regelui Uladis lau la Varna . Acum copiii d însului v reau să săvîrşească in ten-

114

t iunea păr in te lu i lo r : v reau să-1 ucidă pe rege, ca să a jungă ei la t ron . î n fine l-au sfătuit pe regele , că dacă vrea ca să-şi scape viaţa şi co­roana , să p u n ă m â n a pe ambi i fraţi H u n i a d i şi pe amicii lor, apoi să-i ucidă . Şi acest r ege s l ăbănog toa te le-a credut . Conspi ra tor i i în con t ra Hun iadeşc i lo r au fos t : pa la t inul Garai , voda Ardea lu lu i Uj laki , Bânfi Pâ l , Buzlai Lâszlo , Czernin H e n n i n g de Szomszedvâr , to ţ i d igni ta r i la cur tea r ega lă ; apoi n isce domni s t ră in i : Iodok, Holczer şi B u c k e n d â r F a r k a s .

Rege le a da t m a n d a t lui Giskra ca să aducă oaste s t ră ină la Buda . F r a ţ i i H u n i a d i au fost pofti ţ i să se înfăţoşeze în pa la tu l regal . Aceş t ia ne avend nici idee despre complotu l infernal, în 14 Mar t ie 14B7 s'au presen ta t , au fost înda tă ares ta ţ i împreună Cu amicii familiei Hun iad i , anume c u : episcopul d in Oradea-mare Mihail Vitez, Kan izsa i Lâsz lo şi R o z g o n y i Sebes tyen .

î n 4 i u a "următoare rege le t r imi te epistole în Aus t r i a , Bohemia şi Silezia, p r in cari cu mare bucur ie ves tesce c ă : „acuma n u mai e n ime care i-ar s ta în cale, a cuma e r ege l iber" . Duşmani i Hun iadeşc i lo r însă n u s 'au mul ţ ămi t cu a tâ ta , ei au v r u t moar tea acestora . S'au cons t i tu i t deci ca t r ibuna l şi au c o n d a m n a t la p ie rderea capului şi confiscarea tu ­tu ro r bunur i lor , ce le aveau Huniadeşc i i şi amicii acestora . D e mot iv le servea minciuna, că „dacă n ' a r fi u rma t arestarea, rege le şi sfetnicii sei în t imp de t re i dile ar fi fost ucişi, p recum l-au ucis şi pe Cillei". A u publ ica t sen t in ţa fără a p roduce vre-o dovadă, fără de a le da voe celor pe n e d r e p t învinovăţ i ţ i , ca să se apere şi să se desvinovăţească . Rege le s'a înfiorat, n 'a cu teza t să-i dee pe to ţ i condamna ţ i i pe mâna că­l ău lu i ; numa i condamnarea lui Lad i s l au Hun iad i a în tăr i t -o . în 16 Mart ie 1457 *) în p ia ţa sfântului George , capul superb al lui Hun iad i , în e ta te de ani 24 a căzut sub b a r d a călăului . F ra t e l e seu Math ia şi ceilalţi condamna ţ i au remas în temni ţă . Ep i scopu l Vitez la în t reven i rea papei a fost t r imis la S t r igon , u n d e a fost păzi t sub supravegh ie rea ar-chiepiscopului .

D a r acei canibal i , car i l-au îndup leca t pe acel r ege s lăbănog la o faptă a t â t de înfiorătoare, de care în t reaga lume creş t ină s'a scârbit , n u s 'au opr i t nici aici, ci au pus la cale pe rege le de a subscr is în 21 Mart ie un d o c u m e n t mons t ru , p r in care dec l a ră de adevăra te toa te acusele , adecă minciuni le , pe cari s'a în temeia t acea sent in ţă . Mai m u l t : rege le ga r an t ează depl in a ju tor şi despăgub i r e pen t ru aceia (conspiratorii) , cari au con lucra t la „e lup ta rea tr iumfului asupra Huniadeşc i lo r" .

Şi acel rege nefericit a subscr is şi acest document , fără să-şi aducă aminte , că abia cu un an îna in te 1-a glorificat pe Ioan H u n i a d i pen t ru -că „a scăpa t ţ ea ra şi coroana de p ier i re" .

Şi ce să vedi , ţ ea ra în t reagă par ' că amuţ ise . U n s ingur om s'a aflat, un s implu călugăr , care avu curagiul , în dumineca u rmă toa re , să

*) Nu 1467 precum dice greşit marele lexicon maghiar „Pallas".

115

apostrofeze din amvonul bisericei din B u d a vechie , acest fapt , d icend c ă : „Sângele nev inova t s t r igă la cer d u p ă r e shuna re" .

Când m a m a t ineru lu i H u n i a d i audise ce s'a în tâmpla t , ea n ' a p lâns ci a r ăcn i t p r ecum răcnesce o leoaică, căreia vână tor i i i-au r ăp i t p u i i : „Cum! Ce f e l ? ! să cuteze ei să ucidă, să dee pe mâna călăului , pe fiul meu nevinovat , pe fiul lui Ioan Hun iad i , care a scăpa t ţ ea ra şi coroana de p i e r i r e? Sânge le-a t r e b u i t ? Sânge are să c u r g ă ; o mare de sânge . R e s b u n a r e ! " Şi d însa s'a r e s b u n a t astfel p recum numa i veduva lui I oan H u n i a d i se pu tea r e sbuna .

Amici i lui Ioan Hun iad i , mai ales cumna tu l seu, Mihail Szilâgyi , care avea o nemărg in i t ă s t imă şi iubi re pen t ru el, p re t indea sus şi t a r e r e sbuna re . V ă d u v a lui H u n i a d i a p rovoca t pe amicii familiei sale la a rme. Revo lu ţ i a s'a r evă r sa t asupra ţere i în t reg i . Rep resen tan t e l e Ve ­neţ ie i , d in Buda , în Iunie rapor tează , că cea mai mare par te a ţere i e n imici tă . î n con t ra Saşilor d in Ardeal , cari s 'au a lă tu ra t pe pa r t ea pa r -t i sani lor regelui , Szilâgyi a p u r t a t o campanie fo rma lă ; i-a a taca t şi sd rob i t în t abă ra lor din Bis t r i ţa . P e mai mul ţ i i-a decapi ta t , pe alţii i-a c iungăr i t , le-a tă ia t nasul , sau urechi le , după da t ina de pe acel t imp , apoi a b o m b a r d a t Sibiiul .

P e la mij locul lui Maiu regele s'a m u t a t la Viena, u n d e 1-a dus şi pe Mathia . P e n t r u a domoli rescoala în Ungar ia , rege le a făcut de re -peţ i te-or i oferte văduve i lui H u n i a d i , a mur i t însă în 23 N o v e m b r e în e ta te de 18 ani, după o scur tă boală de 3 dile. Se vorb ia că a fost o t r ăv i t ; iar alţ i i d iceau că şi d însul a fost mol ips i t de epedemia care s'a lă ţ i t în ţ ea ră din mor tăc iuni le dela Be lgrad .

*

D u p ă moar t ea lui Lad i s l au al V-lea, care era nepo tu l împăra tu lu i g e r m a n şi cumna tu l rege lu i polon , t o toda t ă domnia asupra Ungar ie i , Aust r ie i , Bohemie i , Moraviei şi Sileziei, o mul ţ ime de pe ţ i tor i asp i rau la coroana U n g a r i e i ; în t re alţii e r a : regele F ranc i e i Carol al VH-lea, Kaz i -mir regele Poloniei , F r ide r i c împă ra tu l ge rman , apoi Vilhelm pr incipele Saxon ie i ; d in t re ol igarchi i maghia r i mai mul ţ i inşi , car i au con t r ibu i t la catastrofa lui Hun iad i , mai ales pa la t inul Garai , al cărui t a t ă şi moş pur tase ră cele mai de f runte d igni tă ţ i în ţ e a r ă ; mumăsa , Ana Cillei, era mă tuşa regelui Lad i s l au , iar nevas ta sa era din familia pr incipi lor din S i les ia ; apoi Ujlaki, voda Ardea lu lu i , c redeau că vor pu te pune m â n a pe coroana U n g a r i e i ; dar tocma p r in acel fapt cr iminal s 'au făcut odioşi , s 'au făcut imposibi l i .

Dela moa r t ea celui de pe u rmă rege din casa Arpadiană t recuseră 150 de ani, afară de regele Carol R o b e r t şi L u d o v i c cel Mare, ceilalţ i regi din dinast i i s t ră ine n ' au fost în s ta re să apere ţ ea ra nici de duş ­mani i es terni nici de cei in terni . Numai acuma se convinse ţ ea ra că cine a fost r egen tu l H u n i a d i ; părăs i t ap roape de to ţ i , a fost în s tare sft

116

apere ţ ea ra de duşmani i es terni şi să reverse asupra ţă re i sp lendoarea glor iei e terne .

D e o d a t ă se lâ ţesce ves tea şi t rece din g u r ă 'n gură , că sfântul că­lugăr Gapis t rano, în t impu l cât a p e t r e c u t la casa Huniadeşc i lo r , p r e ­vest ise că Mathia va fi oda tă regele Ungar ie i .

î n acel t imp a junse la cunosc in ţă enun ţ i a ţ iunea papei Galixtus al I II- lea de u rmăto ru l c u p r i n s : „Fami l ia g lor iosului erou al lui Chris tos , care a fost pe n e d r e p t ba t jocor i tă , va a junge din g ra ţ i a lui Dumnedeu , făcător de minuni , d iua înălţări i , va primi resplata , ce i se cuvine pen t ru meri te le lui Ioan H u n i a d i . "

P e n t r u t inerul Mathia mai era o împre jura re f avor i toa re : dînsul în acel t imp era rob în Praga , ceea ce-i po ten ţa popular i ta tea . Guverna­torul Pod ieb rad avea paza asupra lui Mathia. Pod iebrad aspi ra la Co­roana Bohemie i . E l însă scia că la cas dacă regele Ungar ie i s'ar alege d in t r 'o d inas t ie s t răină, acela ar fi şi regele B o h e m i e i ; iar dacă regele UDgariei ar fi un patr iot , în acel cas dînsul , Pod ieb rad , ar pu te fi r e ­gele Bohemie i . Insuş P o d i e b r a d era convins că în U n g a r i a numai u n H u n i a d i poa te fi rege . S'a înţeles deci cu Mathia şi şi-a logodi t fata cu acesta, deşi Math ia era minoren .

Vedend mama lu i Math ia şi fratele ei Szilâgyi, că numele H u n i a d i a î n tuneca t pe to ţ i peţ i tor i i la coroană, dar că Gara i este un serios şi per iculos rival, şi-au călcat pe in imă şi au pac t a t cu el. Au iscăli t un ac t î n t ă r i t cu j u r ă m â n t , pr in care Garai se obl igă a spri j ini din toa te puter i le a legerea lui Math ia de rege, sub condi ţ iune ca Mathia să iee în căsător ie pe fata sa pe Ana . Mama lui Math ia şi Szi lâgyi se obl igă a-1 îndup leca pe Math ia la aceas tă căsător ie , mai ales că Mathia ca minoren n ' avea d rep t să p romi tă căsător ie fără soirea mamei s a l e ; ba poa te va fi fost s toarsă cu forţa promis iunea.

Au mai pus j u r ă m â n t pe evangel ie , că dacă Mathia în t imp de 25 de dile d u p ă e l iberarea din robie n u s'ar căsător i cu fata lui Garai , să n u i se dee n imic din bunur i le ce le avuse ta tă l seu.

Die ta pen t ru alegerea regelui s'a convoca t pe 1-a Ianuar ie 1458 în Pes ta . Magnaţ i i ţări i se sfătuiau în pala tu l din B u d a , iar nobi l imea în n u m ă r de pa t ruzec i de mii era aduna tă pe şesul Râkos . In 24 I anu­arie s'a făcut alegerea. D in causă că sfatul magna ţ i lo r ţ inuse cam lung, nobi l imea t emendu-se de vre-o su rpr indere , părăsi şesul şi se aşeză pe Dună rea înghe ţa t ă faţă cu ce ta tea şi s t r iga din r e s p u t e r i : „Să t ră iască regele Mathia" . Deoda tă sosesc r ep resen tan ţ i i magna ţ i lo r şi împăr tăşesc nobil imei că Mathia H u n i a d i este ales rege cu unan imi ta te . A tunc i d in pa t ruzeci de mii de gur i a r e suna t s t r igă tu l , de s'a cu t r emura t a e r u l : „Tră iască Math ia Hun iad i , regele n o s t r u ! " Astfel a junse Math ia din t emn i ţ ă pe t ron .

î n d a t ă ce scirea aceas ta ajunse în Praga , Pod i eb rad înso ţ i t de ma i mul ţ i d igni tar i a porn i t cu Mathia iu U n g a r i a .

117

Rege le Math ia a junse în t r 'o s tare de to t g r e a : Pod i eb rad p re t indea , ca Math ia să se cunune cu fata s a ; to t astfel şi Garai , spr ig in i t de mama şi de unchiu l lui Mathia .

Math ia vedea că de nu va împl in i voia mamei sale şi a unchiu lu i seu, îi va amar i de moar t e sil indu-i să-şi calce j u r ă m â n t u l , iar pe Garai şi pe par t i sani i sei îi va revol ta , cu toa te aceste n ' a v ru t să-şi calce cu­vân tu l de onoare da t lui Pod ieb rad , s'a dec lara t deci că î nda t ă ce va a junge e ta tea de 17 ani se va cununa cu fica lui Pod ieb rad . I-a mai con­veni t fet i ţa aceasta , deşi era bolnăvic ioasă şi nici decâ t f rumoasă, decâ t să se cunune cu fata lui Garai , călăul fratelui seu.

Aces ta i-a fost cel d in tâ iu pas, care a dovedi t mai p resus de ori-ce îndoială , că Math ia pe lângă dis t insa cu l tu ră ce o pr imise în casa pă­r in tească , a e redi t şi v i r tu ţ i le ta tă lu i seu, cel mai scump t e s a u r : carac ter şi i ndependen ţă .

Vorba R o m â n u l u i : „Diua bună se cunoasce de d imineaţa ." Ţ e a r a 1-a a p l a u d a t ; dar în t abe ra duşmani lor in te rn i , la cari s 'au a lă tu ra t îm-pera tu l F r i de r i c şi regele polon, în u rmă chiar şi fratele mamei sale Szilâgyi, e rupse o fu r tună în con t ra lui Mathia . S ingur Podiebrad , care în t r ' aceea devenise regele Bohemie i , îi era b inevoi tor .

Mathia ca să încunjure vărsarea de sânge a încerca t să-i împace cu buna, ceea-ce n u i-a succes ; a tunci a doved i t a doua oră că : „Din s te jar s tejar răsare , vu l tu ru l vu l tu r nasce" .

Ca să arete , ce au să pă ţ ească rebeli i , a pus mâna pe unchiul seu, pe Szilâgyi , care era vă tavul resvrăt i tor i lor , 1-a c o n d a m n a t la moar te , doved ind prin aceasta, că a tunc i când e vo rba de respec tu l legilor şi de binele ţâr i i , va isbi în to ţ i fără deosebire că cine e. î n suş i papa in­te rvenise , ca să-i c ru ţe viaţa lui Szilâgyi. Math ia s'a bucura t , că sub pre text , ca şi când dînsul îna in tea autor i tă ţ i i bisericeşci s'ar pleca, p u t u să scape v ia ţa unchiu lu i seu. Aces t fapt a u m p l u t ţ ea ra de încredere , că au un rege, care apără pe cei slabi în con t ra celor pu tern ic i . Tot ­oda tă a t r imis pu te re a rmată în cont ra împăra tu lu i Fr ider ic , iar o a l tă a rma tă în con t ra lui Giskra, care fu bă tu t . In t r aceea sosesce soirea că Turc i i au în t r a t în Sârbia . Math ia p rovoacă ţea ra la arme, se pune în f runtea armate i şi în 25 A u g u s t 1458 pleacă la băta ie .

Turc i i n ' avu ră curagiu să pr imească lupta , s 'au re t ras , Math ia însă i-a u rmăr i t şi i-a b ă t u t cumpl i t . Gigant ice le l up t e ce le-a p u r t a t regele Mathia cu Turci i , cu duşmani i sei in te rn i şi e s t e rn i : cu regele Polonie i , Bohemie i , cu împăra tu l ge rman , cari cu pu te rn ice a rmate au năvăl i t în ţeară , ca să-1 d e t r o n e z e ; colosalele in t r ig i , cari s 'au ţ ă su t în ţ ea ră în cont ra sa, în fine t r iumful lui Mathia asupra acestora , dovedesce că un gen iu , un meteor lumină tor a t r ebu i t să fie acela, care a p u t u t să im­pună n u în ţ ea ra sa, ci în t rege i creş t inătă ţ i , apoi să-şi e lupte numele d e : „Cel mai g lor ios rege maghiar , a cărui glorie s'a înă l ţ a t pană la cer" .

i i s

Rege l e Math ia cucerise provinci i le e red i ta re ale casei H a b s b u r g i l o r ; dînsul îşi avea r e şed in ţa în Viena. Sp lendoarea şi avu ţ ia cur ţ i i sale ui­mise în t r eaga E u r o p ă . Şi toa te aces te s'au pe t r ecu t a tunci , p recum dice E r a k n o i Vi lmos în clasicul seu op „A H u n y a d i a k k o r a " de unde am îm­p r u m u t a t aceste date , „când în amurgu l evului de mij loc şi zori le secuiului nou, evenimente le pe t r ecu te au t r ans format lumea în t reagă . In aceea epocă cade renascerea spi r i tu lu i ant ic , i nven ţ iunea t iparu lu i , descoper i rea Americei , iv i rea p ro tes tan t i smulu i , căderea Cons tan t inopo le i " .

Toa te lup te le lui Math ia sun t descrise în aces t cap de operă a lui F r a k n o i , apoi doved i t e cu documen te au ten t ice . Un icu l op is tor ic , în care sun t descr ise , ba sbic iui te toa te scăderi le , î n cep ân d dela regi , pa­lat ini , cardinal i , ep iscopi şi archiepiscopi , ba chiar ale neamulu i maghia r , fără c ru ţa re . Ceea-ce îna l ţă va loarea aces tu i op e, că în t r însu l sun t eter-n i sa te por t re te le , subscr ier i le (fac-simile), armele familiare, ale celor mai r enumi ţ i bă rba ţ i ; apoi scenele mai memorabi le , p r in tab lour i . D i n toa te aces te reiese în relief g lor ia Huniadeşc i lo r .

S ingu r în campan ia sa în Moldova (1467) a pă ţ i t -o Math ia cu Ştefan cel mare , a păţ i t -o î n tocma ca şi regele Carol R o b e r t şi L u d o v i c cel M a r e ; a rma ta magh ia ră a fost sd rob i tă de armele Valachi lor , însuş i Math ia a fost g rav răni t , i s'a r u p t o săgea tă în spate , ba dacă Nicolae Bânfy n u p r indea lovi tura , u n Va lach cu o lovi tură de sabie îi s t ingea viaţa . Banfy pen t ru aceas ta fap tă a pr imi t mai mul te moşi i în Ardea l ca do-na ţ i une . H u n i a d i a fost t r a n s p o r t a t pe u n scaun de t abă ră p a n ă la Braşov , u n d e a pe t r ecu t d iua u l t imă a acelui an. Opera ţ iunea i s'a făcut în P r a g a la casa socrului seu, la regele Pod ieb rad .

Că Math ia a fost u n erou asemenea ta tă lu i seu, se mai dovedesce şi pr in faptele sale din v ia ţa sa pr ivată . înfr icoşatul a t le t bohem şi re­n u m i t u l călăreţ , cavalerul Holubar , care călătoria p r in E u r o p a p e n t r u a-şi a ră ta colosala sa pu te re şi i s te ţ imea în luptă , sosise şi la B u d a , unde provocase pe to ţ i cavaleri i maghiar i , să se înfăţoşeze în circ şi să p r imească l up t a cu el. N imeni n ' a cu teza t să se are te . Rege le Mathia , ca să scape numele cavaler i lor maghiar i de ruş ine , s'a p r e sen t a t pe arenă, sub n u m e necunoscu t , cu coif pe cap, care îi acoperea faţa, călare, înar­m a t cu un buzdugan . L u p t a s'a pe t r ecu t în faţa mai mul to r mii de oameni . O lup tă teribilă. L u p t a u ca doi t au r i selbat ici . Mathia , deşi răni t , 1-a t r ân t i t pe H o l u b a r j o s de p e cal şi i-a f rânt o mână. H o l u b a r a fost t r a n s p o r t a t în caste lul regal şi v indeca t p r in medicu l de c u r t e ; când s'a depă r t a t a p r imi t mul te darur i din p a r t e a regelui . Aceas t a scenă este e te rn i sa tă î n t r ' u n sp lendid tab lou şi glorificată de poe ţ i maghia r i .

Mathia n u era om mare , dar pu te rn ic . N u _era n ic i f rumos, avea însă ochi admirabi l i de frumoşi şi in te l igenţ i p recum ra r s 'au mai v6d_ut. Mai elicea Mathia de m u l t e - o r i : „Pâca t de a tâ ta sânge versa t . N u armate le , ci domni tor i i ar t r ebu i să lup te în faţa armate lor . Care domni to r ar

119

înv inge pe celalalt , causa acelnia să fie t r iumfă toare . E u p r imesc luptat cu ori şi cine."

D a r că Hun iadesc i i au s ta t la înă l ţ imea cul turei ori-căruia d in t re capii încorona ţ i , se dovedesce pr in mul ţ ime de co responden ţe , ce a p u r t a t I oan H u n i a d i cu cei mai celebri savanţ i , ale căror opere le cet ise . Coresponden ţe ce le-a scos savantu l episcop şi i s tor ic F rakno i , care a pe t r ecu t deci de ani în archivele din Uoma. I a r regele Math ia după-ce s'a căsă tor i t cu fata regelui din Neapol , cu Bea t r ice , care era de o r a ră f rumseţă şi de o cu l tură es t raordinară , adunase în cur tea rega lă pe cei mai celebri s avan ţ i : filosofi, poeţ i , scri i tori , I ta l ieni , Poloni , Germani , e tc . A în t eme ia t r e n u m i t a b ibl io tecă în Buda , c u m p ă r â n d cu sume enorme mii şi mii de opere şi manusc r ip te , din I ta l ia şi Grecia. Bib l io tecă ce n ' avea pâ reche . D o v a d ă că după moar tea lui Math ia s 'au lua t disposi-ţ iuni , ca fără scirea mai mar i lor ţăre i , n ime să n u poa tă scoate vre-un op d in bibl iotecă. Dure r e urmaşi i lui Mathia, Uladis lau al I I- lea şi L u ­dovic al I I- lea, în m o d uşura t ic au dăru i t împăra tu lu i Maximiliau, care în temeiase bibl ioteca curţ i i din Viena , mul ţ ime de o p u r i ; iar în anul 1541, după catastrofa dela Mohâcs, I b r ah im paşa cele mai mu l t e opur i le-a t r imis la Cons tan t inopol .

T o t o d a t ă angajase Math ia la cur tea sa pe cei mai r enumi ţ i p ic tor i şi scu lp tor i din I tal ia . Cu un cuvânt , cur tea lui Math ia era cea mai sp lend idă cur te în E u r o p a ; iar după moar t ea sa, u rmător i i sei de mul te-or i luau î m p r u m u t u r i mici , ca să-şi câş t ige cele t rebuinc ioase de ale mâncări i , ba-şi amane tau a rg in tă r ia de pe masă. S'a în tâmpla t , că pen t ru a p u t e t r imi te un cur ier au î m p r u m u t a t dela r ep resen tan te le pape i vre-o câţ i -va (egynehâny) florini.

B,espectul ce domnia în ţeară , pe t impul lui Mathia, faţă cu lege le , faţă cu legile şi pes te t o t faţă cu buna cuvi inţă , a d i spăru t . In anul 1525 în BO A u g u s t s'a î n t âmpla t u n scandal ne mai auc|it. F r a n g e p a n Kr i s to f în şed in ţa consil iului i-a t ras o pa lmă pr imatelui Szalkai , pen­t ru -că aces ta era de al tă pă re re pr iv i tor la a legerea banulu i Croaţ ie i . (F rakno i pag . 479).

Şi ca să avem o idee despre decaden ţa genera lă ce domnia în Un­garia , să ascu l tăm d in t re mul te le rapoar te , ce le t r imi teau d ip lomaţ i i s ta te lor s t ră ine acred i ta ţ i la cur tea rega lă d m B u d a , pe r ep resen tan te l e din Veneţ ia , pe secre taru l Massaro . Aces t a după ce laudă avuţ ia şi p o ­poarele ţăr i i , con t inuă as t fe l : „Maghiari i sun t soiul cel mai rău tăc ios (gonosz) d m l u m e ; pe alte popoa re n u le s t imează şi n u le i u b e s c ; fieşce care se îngr i jesce de in terese le sale, cu binele publ ic n u se o c u p ă ; ave­rea publ ică o r i s ipesc ; deşi pe t rec împreună , ca fraţii , în ascuns nu ­t resc ură unu l în con t ra a l tu i a ; d rep ta t e n u adminis t rează , şi n u esis tâ o causă aşa nedreap tă , ca să n u se poa t ă câş t iga de se vor mi tu i (vesz-tege tn i ) doi trei o a m e n i ; sun t oameni făloşi şi s u m e ţ i ; a g u v e r n a şi ad­minis t ra n u sciu, dar sfat de la alţii n u p r i m e s c ; lucră pu ţ in , s u n t însă

îâo

zeloşi în b icher i t şi p rădarea aver i i p u b l i c e ; domni i şi nobi l i i se cear tă pururea , lucră cu in t r ig i şi înşelăciuni . Ca să reasumez clic, c ă : Maghiar i i s u n t gozul (salak) lumei , şi numa i bună tă ţ i i şi nev inovă ţ ie i rege lu i au de a mul ţămi , că Dumneoleu în târz ie cu nimici rea lor". T o t astfel îi apost rofează pe Maghiari He rbe r s t e in Zs igmond , r ep resen tan te l e lui Carol al V-lea şi al archiducelui F e r d i n a n d , care preves tesce per i rea teri i .

F r a k n o i , v icepreşedin te le academiei magh ia re , dice că carac ter i sarea e e s a g e r a t ă ; dar adaugă că, r ep resen tan te l e papei , Burgio , a cărui im­par ţ ia l i ta te şi s impat ie pen t ru Maghiar i e mai pre sus de ori-ce îndoială, ancă a r apo r t a t c ă : „In Ungar i a spir i tu l pen t ru a jertfi , r espec tu l pen t ru d r e p t şi au to r i t a t e a m u r i t ; pen t ru aceea el a despera t de vi i torul acestei t e r i ; iar ranele le află a t â t de g rave , încâ t n u se mai po t v indeca" . Ca să ne facem o idee despre sp lendoarea cur ţ i i regale a lui Mathia să-1 ascul tăm ce ne is torisesce savantu l Bonfihiu. Aces t a după-ce numesce pe n u m e pe cei mai renumi ţ i p ic tor i , sculptor i , aurar i şi alţi ar t iş t i , cari au t r ans fo rma t palatul regal î n t r ' un paradis , din care după a lungarea Turci lor , cari au domni t în B u d a 145 de ani , abia s'a găs i t ici colea câte o sfăr imătură , ce adi se păs t rează în muzeu, apoi con t inuă as t fe l : „ L a in t ra re în pala t , la d reap ta şi la s t ânga era câte o s t a tuă de bronz cu coif, cu ba rdă în mână , în posi ţ ie amenin ţă toa re . In mijlocul cur ţ i i d in t r 'o fân tână de meta l se vărsa apa în t r ' un basin de m a r m o r ă ; a supra fântânei era s ta tua Pa l las A thene . Mai depar t e erau uriaşele s ta tue ale celor t re i Hun iadeşc i . L a mij loc s te tea s ta tua lui Mathia , cu coif, î na rma t cu lance, r ăz imat pe scut , adânc i t în c u g e t ă r i ; la d reap ta t a tă l s e u ; la s t ânga fratele seu Ladis lau , cu espres iune în t r i s ta tă . Cur tea era încun ju ra tă de u n cor idor de marmoră . Uşa a t răgea a t en ţ iunea asupra sa. R e p r e s e n t a cele 12 opere ale lui Hercu les , în ar ipi ar t is t ic cons t ru i te din marmoră de porphi r . T rep te l e ce duceau în etagiu, asemenea erau de porphi r . Pe păre ţ i stă­teau candelabre de meta l " .

Descr ie apoi cu deamărun tu l saloanele, al căror pad imen t era din m o s a i c ; asemenea şi decora ţ iuni le pompoase r ep resen tând scene is tor ice şi a legorice.

In t r 'una din sale se afla lup ta lui Ioan Darocz i cădu t îu Moldova. Pa tur i le şi divan urile erau de arg in t auri t .

Rep re sen t an t e l e pr incipelui ge rman , care a fost de faţă la cunun ia lui Mathia cu Beat r ice , descr ie cele veclute as t fe l : „De-asupra mesei era bol t i tu ra de tape t , ţfisută cu aur, în fundul căreia se vedeau armele fami­l iare ale regelui şi ale reginei , lucra te din mărgele scumpe . î n j u r u l pira­midei , ce se înă l ţa în mij locul salei, apoi d 'a lungul păre ţ i lor e rau s te lage, pe cari se aflau mai mu l t e sute de pocale , bl ide, ulc ioare de înăl ţ imea unu i om, service de masă ar t is t ic lucra te din aur şi a rg int . Mai ales mi-a a t ras a t en ţ iunea un cal de aur masiv, care de regu lă s tă tea pe masă faţă cu regele , apoi doi unicorn i (rhinocer) de măr ime es t raordinară ,

121

cu coarne na tura le , de g rumazu l cărora a t â rnau de l an ţur i insigni i le cu corbul .

In apropierea mesei rega le so afla o fân tână săr i toare , din 300 fan ţ i de a rg in t vărsată, apoi o corfă ur iaşă de a rg in t pen t ru pâne . D e pe plafon a tâ rna asupra mesei un bu to iu de argint , cu mu l ţ ime de ţev i şi cepur i , spre a se servi cu cele mai escelente v inu r i " .

Şalele bibl iotecei le descr ie to t a t â t de sp lendid . Al doilea pa la t regal era Vişegradul , unde se păs t ra coroana Sf.

Ştefan. Savan ţ i s t ră ini descr iu aceas ta reşedin ţă , u n d e Mathia pe t recea adese, „raiul pe pămân t " .

Dar ar t r e b u i să scriu u n op în t r eg pen t ru a înfăţoşa to t ce Mathia a creat şi pen t ru a arăta , cum sub următor i i sei din toa te acestea s'a ales nimica. E u însă ini-am p ropus a arăta numa i unele din momente le memorab i le în estras, în t r 'o găoace de nucă , p r ecum şi moar t ea t ragică a aces tor oameni fenomenal i , folosindu-me de opul c i ta t al lui P r akno i , din care am t r adus încâ t s'a p u t u t textual . Astfel ne-am apro­p ia t de desvel i rea t r i s tu lui e v e n i m e n t : de moar t ea mare lu i om.

î n a i n t e de-a descrie t r i s tu l fapt, să deschidem o mică pa ran teză ş i să vedem cum nisuin ţe le lui Math ia de a fi fiul seu na tura l , I oan Corvin, accep ta t de u r m ă t o r pe t ronul Ungar ie i au fost zădărnic i te . De oare-ce nici din a doua căsător ie n u mai avea spe ran ţă să u rmeze u n succesor, pr in o d ip loma regească declară în publ ic că recunoasce pe Ioan Corvin de „unicul seu fiu". Din acel m o m e n t la toa te ocasiunile so lemne îl lua cu sine şi-1 punea la d reap ta sa. II numise to t oda tă graf de H u n i a d ş i pr inc ipe de L i p t o , apoi îl p regă t ia de a-i fi succesor . B a ce e mai mul t , chiar m a m a lui Mathia , care era o femeie foarte severă şi serioasă, a re­cunoscu t pe Ioan Corvin de n e p o t al ei, şi p r in t e s t amen t i-a dăru i t ce­t a t ea H u n e d o a r a şi al te bunuri , doved ind că doresce să fie u rmăto ru l lui Math ia pe t ronul Ungar ie i . Math ia se p regă t i a să-1 încoroneze .

„Cel dintâiu , care s'a opus la aces t p lan a fost regina . D însa p re ­t indea , ca la cas, dacă Mathia va mur i fără erede legiuit , d însa să fie succesorul seu. S'a încerca t să-1 înduplece pe Math ia să facă p reo t din Ioan Corvin, dar n u i-a succes. Din contră , când por ţ i le Vienei s 'au deschis îna in tea lui Mathia, dînsul a silit burghes imea ca să p u n ă j u r ă ­m â n t şi pe c red in ţa fiului seu. P r i n aceea 1-a p resen ta t pe fiul seu îna in tea E u r o p e i ea pr inc ipe de coroană. T o t oda tă a mij loci t pen t ru fiul seu, care semăna foarte cu el şi-i iubia mult , o mireasă din familia domni toa re din Milano, pe sora domni toru lu i , pe Blanca . R e g i n a B e a -tr ice când fu informată despre acest lucru, t oa te le-a pus la cale, ca să zădărnicească căsător ia . B a n u s'a înfiorat de a t r imi te m a n d a t e falsifi­ca te r ep resen tan te lu i din Milano, ceea ce era p ' ac i să-i coste v iea ţa re-presen tan te lu i .

î n 25 N o v e m b r e 1487 episcopul din Oradea-mare , ca r ep resen tan te le lui Ioan Corvin a săvîrş i t l ogodna cu Blanca . A t u n c i reg ina s'a apuca t

9

122

de al ta in t r igă . A r a p o r t a t la Milano, că Ioan Corvin n u poa te abso lu t con ta a deveni p r inc ipe de co roană ; iar pe mireasă o amăgise , că mirele e u n mons t ru . Mireasa în despera rea sa s'a decis să în t re în mănăs t i re .

I n fine, Mathia ca să-şi esecute p lanul , a p reda t ce ta tea B u d a îm­p reună cu tesauru l regesc şi cu bibl io teca , apoi ce ta tea Vişegrad cu coroana regală , ce ta tea Comarom şi Ta ta , fiului seu, apoi a p lecat la Viena îm­preună cu regina . T o t astfel a făcut şi în provinci i le o c u p a t e : cele mai în semna te local i tă ţ i le-a da t pe mâna fiului seu. I n mij locul astor-fel de îngri j i r i săvîrş i te în favorul fiului seu, s'a î n t â m p l a t că în a. 1490 în 4 Apr i le , în dumineca floriilor, d u p ă serviciul divin a r id ica t la r angu l de cavaler pe r ep re sen tan te l e Veneţ ie i , care pe t recea la cur tea sa în Viena. Că t ră ameadi obos i t sosi acasă, şi spre al inarea foamei a ceru t smochine . Când a gus t a t cea d in tâ iu smochină, s'a înfuriat, a dis că smochina e s t r ica tă . R e g i n a ca să-1 l iniştească, 1-a îmbia t cu mai mul te mâncăr i . Pe rege le 1-a apuca t ameţeală, ochii i s 'au în tuneca t . L-au dus în p a t şi l-au culcat . D e că t ră seară şi-a p i e rdu t consc i in ţ a ; avea mar i durer i . De pe buzele sale cons t r înse de sgârciur i , adese se audia s t r i ­g ă t u l : „Vai, vai, Chr i s toase !" T o t t rupu l îi era ir i tat . Medicii s t ă teau nemişcaţ i , ş i-au p i e rdu t capul . R e g i n a în desperarea ei, toa te le-a încer­ca t să-i ajute, i-a deschis gu ra cu pu te rea şi i-a băga t t o t felul de me­dic ină ; îi deschidea ochii, îl î nbă rbă ta . Noap tea durer i le regelui s'au po ten ţa t , sbiera ca un leu. D e cătră d iminea ţă adormise . Când s'a de­ş t ep ta t pu te r i l e l-au părăs i t rapid . Toa tă diua a pe t recut -o ameţi t . F ă c e a încercăr i să vorbească . Regina-1 ruga să vorbească , dar buzele sale n u s 'au mai desch i s ; pr ivia însă când la soţia sa, când la fiul seu, ca şi când ar fi v r u t s'o roage , să nu mai împedece împl in i rea celui mai fer-b in te dor al seu. L u p t a d însulu i cu moar t ea a ţ i n u t până a t re ia cli d iminea ţa . I n 6 Apri le d iminea ţa în t re 7 şi 8 oare s'a s t îns . P o p o r u l 1-a dep lâns cu mul tă j a l e , pres imţ ind că împreună cu vic tor iosul şi g lo ­r iosul r ege s'a cobor î t în m o r m â n t şi epoca victor i i lor şi a g lor ie i" . Bonfiniu, care pe t recea a tunc i la cur te , a descris împre jurăr i le morbu lu i şi ale mor ţ i i . Numai decâ t s'a r ă spând i t vestea, că r eg ina 1-a învenina t . Me­dicii însă n ' au p u t u t cons ta ta s imptomele înveninăr i i în descr ierea lui Bonfiniu. Se elice că Mathia a mur i t în u rma apoplexiei .

L a s ' că Bonfiniu n u va fi fost de faţă la caşul morţ i i , dar apoi dînsul a fost is tor ic magh ia r pu ţ in cr i t ic , iar n u medic . A l t cum Bon­finiu, deşi pe t recea la cur te , şi ar fi t r ebu i t să scie, că Hun iadeşc i i au fost R o m â n i ardeleni , d însul to tuş i cade în greşea lă şi deduce ori­g inea Hun iadeşc i lo r d in r a m u r a familiei Valer ia d in Roma , numi t ă Cor-vina, pe basa corbulu i d in armele familiare.

In u l t imele m o m e n t e ale rege lu i Mathia au fost de faţă pre la ţ i şi d igni ta r i î na l ţ i ; când Ioan Corvin s'a convins că t a tă l seu n u mai este î n t r e cei vii, s'a a runca t la picioarele reg ine i şi a ruga t -o să-1 pr imească

123

de fiu al ei, să nu-1 lase de to t orfan. R e g i n a 1-a îmbră ţ i şa t , 1-a s t r îns la pep tu l ei, iar prela ţ i i i-au b inecuvân ta t pe ambii .

Dar „d ragos tea de m a m ă " n ' a ţ i n u t m u l t ; mai ec la tan t s'a dovedi t aceas ta cu ocas iunea alegerei pa la t inulu i .

S'a însoţi t cu duşmani i Huniadesc i lor , a împedeca t a legerea lui Ioan Corvin la d ign i ta tea de pala t in , astfel a r euş i t a fi ales cu a jutorul reginei , Pe reny i .

Ca un ce foarte carac ter i s t ic avem să ne însămnăm, că rege le Ma­thia, cu scop d'a n imic i pofta reginei d 'a pu t e a junge la cârma teri i , în a. 1486 a s t a to r i t pr in lege, că d u p ă moar tea sa, d rep tu l d 'a convoca şi d 'a conduce d ie ta îl va eser ţa pa la t inul ţări i . Cu toa t e aceste d însa a convoca t die ta p e n t r u a legerea regelui . „Noi Bea t r i ce din g ra ţ i a lui D u m n e z e u reg ina Ungar ie i " dice în l i terele convoca toare , da t a t e în 17 Apr i le din Comarom, u n d e ajunsese convoiul , care pe t recea t r u p u l lui Mathia spre a fi î n m o r m â n t a t în Alba-Iul ia . Mai mari i ţăr i i au con­t r a semna t l i terele c o n v o c a t o a r e ; au călcat legile şi s 'au învoit , ca reg ina să se folosească de acest drept .

Nimic n u carac ter isează mai învede ra t decaden ţa mai mari lor ţări i , decâ t i ng ra t i t ud inea cu care s'au p u r t a t faţă cu Mathia , d u p ă moar t ea sa. In Viena, în t impu l când Mathia t răgea de moar te , l-au as igura t pe Ioan Corvin despre c red in ţa lor, şi că-1 vor alege rege . E i însă aveau t r e b u i n ţ ă de un rege-păpuşă , ca apoi dînşii să fie regen ţ i . D o u e sep tămâni d u p ă moar t ea lui Math ia adresează Ştefan Zapolya — acel Zapolya , pe oare H u n i a d i Math ia 1-a r id ica t din pulbere şi 1-a înă l ţa t la cea mai îna l tă t reap tă , dăruindu- i însemnate bunur i — adresează clic mai mari lor ţăr i i o provocare , în care-1 ba t jocuresce pe M a t h i a : „Să scăpăm ţeara de asu­prire, să-i recâş t igăm vechea l ibe r t a t e" clise el. Ce în ţe legeau „domni i " aceşt ia sub „ l iber ta te" , ne-o spune F r a k n o i : „Lor le t rebu ia u n rege, pe care să-1 ţ ină de chică (ustoket) în mâna lo r ; să exploateze ţ ea ra d u p ă placul lor" .

A m a r s'au r e s b u n a t păcatele aces tor „domni" asupra ţ ă r i i ; u rmaşi i rege lu i Mathia, pe care lumea întreagă-1 admira , a junseră de cu sume mici î m p r u m u t a t e îşi a l imentau bucă tă r i a ; iar 36 de ani după moar t ea lui Mathia , a junse ţ ea ra în robie . In B u d a domniau Turc i i . Şi ei au domni t 145 de ani astfel, precum numa i „Turc i i " sciu să domnească .

Cel-ce se in teresează de evenimente le is tor ice, va p u t e face o ui­mi toa re asemănare în t re epoca Huniadesc i lor , cari şi-au p ropus să a lunge pe Turc i din E u r o p a , şi în t re următor i i lor, împreună cu mai mari i ţăr i i . Huniadesc i i scăpărau de dorul de a se măsura cu T u r c i i ; iar la anul 1526, când Sule iman cu 75,000 a rmată năvăl ise în Ungar ia , n u se găs ia co­m a n d a n t pen t ru a rmata maghiară .

O mul ţ ime de „domni mar i " au fost imbiaţ i , dar to ţ i au refusat „onoarea". I n u r m ă a t r ebu i t să primească primatele Tomor i . Un b ă r b a t

y*

124

a l tcum de mare au tor i t a te , care în t inere ţe le sale fusese oficier, şi ca a tare lup tase în con t ra Turci lor , a fost în t r 'o espedi ţ ie în con t ra SScuilor rebeli , pe cari i-a bă tu t .

L u p t a dela Mohâcs este o neagră şi dure roasă pag ină în is toria Ungar ie i .

Tu rc i i au încun ju ra t a rma ta magh ia ră şi după-ce din 300 de t u n u r i i-au bombarda t , au năvăl i t asupra lor. L u p t a a fost scurtă, dar înfri­coşa tă ; a ţ î n u t una oră şi j u m ă t a t e şi s'a te rmina t cu fuga Maghiari lor , cari au lăsa t d u p ă rapoar t e l e maghia re 24,000, iar d u p ă rapoar te le tur -ceşci 4000 călăreţ i şi 50,000 mii pedes t raş i pe câmpul de băta ia . Abia au p u t u t scăpa 4000 de oameni . In t re cei mor ţ i au fost supremul co­m a n d a n t pr imate le Tomor i Pâ l şi Zâpolya i G y o r g y ; apoi a rchiepiscopul d in Agr ia , 5 episcopi , Drâgfi J â n o s , supremul j u d e , Pe reny i Gâbor şi o mul ţ ime de domni m a r i ; în fine regele L u d o v i c II, care în fuga sa a cădu t cu calul în t r 'o bal tă .

Turc i i n u i-au u rmăr i t pe fugari mai ales că însSrase, apoi se por­nise o ploaie m a r e ; ei nu credeau că Maghiari i ar fi n imici ţ i , din con t ră c redeau că Maghiar i i se prefac, pen t ru ca să înşele pe Turc i la un loc per iculos . Numai în diua u rmă toa re au v<3dut că ce s'a în tâmpla t , apoi şi-au u r m a t d rumul la Buda , u n d e li s 'au deschis por ţ i le fără res is t in ţă .

*

P e n t r u a pu t e resolva tesa pusă în f runtea aces tu i s tudiu, am cău ta t a n u m e : cu ce moar t e a mur i t Ioan Corv in? dar n 'am găs i t absolu t n imic . D e loc n u m'aşi fi mi ra t dacă aşi fi da t de urmele unei ca tas­trofe. Duşmani i familiei Hun iad i , cari se c redeau pe sine chiemaţ i a g u v e r n a ţeara , în v i r tu t ea nascer i i ol igarchice, erau n u m e r o ş i ; iar reu-t a t ea lor infernală. Ioan Corvin a mur i t în 12 Octobre 1504 în e ta te de 31 ani. Cinci luni în u r m ă a mur i t unicul seu fiu Cristofor (1505) învenina t . Veninul i s'a dat, p recum ni se spune în „Pal las" , din ordinul reginei Bea t r i ce .

Când am cet i t aceas ta mi-a veni t amin te fără ves te clasica operă „Hunyad i Lâszlo* - , pe care îna in te de anul 1848 de repe ţ i te -or i o vedusem ca s t uden t în t ea t ru l din Pes ta . In momentu l când Cillei îşi r idică m â n a să isbească în t inerul Hun iad i , el ( | icea: „Pier i tu căţel va lach!" (Olâh kolyok) . Astfel s'a s t ins pr in micuţul Cristofor cel de pe u rmă Hun iad i , din acea g lor ioasă familie, a cărei glorie a junse pană la cer.

S'a s t ins v lăs tarul , d a r : verde e ancă stejarul mi lenar — ta lpa terii, poporul r omân — din care au răsăr i t acei g i g a n ţ i !

S i b i i u , în luna lui Maiu 1901. Iosif Sterca Şuluţu.

125

D I N S I N U L A S O C I A Ţ I U N I I . s

i Dr. EUGENIU de MOCSONYI.

Asociaţ iunea a pierdut pe unul dintre cei dintâi membri fundatori ai sei.

Dr. Eugeniu de Mocsonyi, un distins fiu al ilustrei familii de Mocsonyi, care şi-a câşt igat neper i toare meri te pentru cul tura poporului român, a decedat în Budapesta , după un scurt morb, la 26 Maiu a. c. st. n.

Eugeniu de Mocsonyi s'a născut în Budapes ta la 9 Martie 1844, şi-a făcut aici şi în Timişoara studiile gimnasiale, iar cele de drept în Budapes ta şi dela 1860 încolo la Viena, fiind promovat ulterior Dr în drept la universi tatea din Graz.

împreună cu fratele seu mai mare, Alexandru, a primit dela ilustra sa mamă, fericita Eca ter ina de Mocsonyi, o îngri­j i tă crescere în spirit naţ ional românesc, pe care 1-a mani­festat cu toată tăr ia ancă din t inereţe, astfel că deja ca stu­dent în Timişoara a avut diferite conflicte şi dueluri de ca­racter politic.

L a 1869 Eug . de Mocsonyi a fost ales deputat" dietal în cercul S. Miclăuşului mare şi a făcut pa r t e din clubul naţio­nal al par lamentului ungar, unde cu ocasiunea reformelor electorale a militat cu energie pentru int roducerea sufragiu­lui universal.

L a 10 Iul. 1882 Eug. de Mocsonyi s'a căsători t cu Teresa Horvâ th de Zalaber , fiica mareşalului locotenent cu acelaşi nume. Din aceas tă căsătorie i-s'au născut doue fiice: Eca te r ina (1883) şi Eugenia (1884), şi trei fii: P e t r u (1865), Alexandru (1887) şi Ionel (1893).

Eug. de Mocsonyi a par t ic ipat cu mul t zel în viaţa con­sti tuţională a bisericii sale şi a fost membru în mai multe

126

congrese naţ . bisericesci şi în sinoadele eparchiei Aradului . Un deosebit interes a păs t ra t tu turor întreprinderilor culturale ale poporului român, fiind membru fundator la societăţile noast re culturale şi ajutând ca un generos mecenate toa te întreprinderile românesci de această natură .

In sinul familiei lui Eug. de Mocsonyi l imba română şi spiritul naţ ional român au fost cultivate cu mul tă îngrijire şi fiii sei în par te au fost elevi ai şcoalelor rom. din Braşov.

Moartea lui este o gravă pierdere pentru întreg poporul român din ţeară , care 1-a numera t cu mândrie între cei mai devotaţ i şi însufleţiţi fii ai sei! Remăşi ţele lui pămentesci au fost depuse la 29 Maiu a. c. în mausoleul familiei Mocsonyi din Foen.

S C I I N Ţ Ă , L I T E R A T U R Ă Ş I A R T Ă .

«Metropolia Românilor ortodoxi din Ungaria şi Transilvania» Studiu istoric despre reînfiinţarea Metropoliei, dimpreună cu o colecţiune de acte. Din însărcinarea consistoriului metropolitan, de Dr. llarion Puşcariu, archimandrit, e tc . Sibiiu, 1900. Tipografia Archid iecesană . (178-|-434 pag. 4°).

Cu o în tâ rd ie re de câte-va luni, p roven i t ă din cause i n d e p e n d e n t e de redac ţ iunea acestei revis te , venim a înreg is t ra apar i ţ iunea unei mari şi va loroase publ ica ţ iuni , ed i t a tă ancă în t oamna anului expi ra t .

D u p ă o lungă şi îngr i j i toare secetă pe te renul l i t e ra ture i is torice, r e m a r c a t ă ani de a r ându l şi în rapoar te le l i terare ale „Asocia ţ iuni i" noas t r e , s'a ivi t în t impul din u rmă un îmbucu ră to r avân t în r amul l i te­r a tu re i de is tor ie biser icească, care la noi are o deosebi tă impor t an ţ ă din causa că este t o toda t ă şi is tor ia noas t r ă cul tura lă şi afară de aceea are u n rol decicletor şi în is tor ia poli t ică a poporulu i r omân din ţeară . Aces t avent , ce e drept , deocamda tă nu se manifes tă în mulţimea, ci mai ales numa i în importanţa scrieri lor a p ă r u t e ; dar în l i te ra tura sciinţifică mo­m e n t u l pr inc ipa l este a se cău ta chiar în ca l i ta tea publ ica ţ iuni lor , şi nu în can t i t a t ea lor.

I n t r e scrieri le mai r ecen te de is tor ie bisericească, — ală turea cu pu-b l ica ţ iunea dlui Dr . Bunea , apre ţ i a tă în volumul ul t im al aceste i revis te (a. X X X I , pag . 191), — opera, al cărei t i t lu stă în f runtea aces tor şiruri, ocupă u n deosebi t loc de onoare , şi în u rma vas t i t ă ţ i i şi au tent ic i tă ţ i i mater ia lu lu i ce pres in tă , va r emâne t imp mai înde lunga t un boga t isvor pen t ru istoriografii secolului renascer i i noas t re .

127

I n t r â n d în apre ţ ia rea mai amănun ţ i t ă a scrierii de care n e ocupăm, vom da îna in te de toa te unele informaţ iuni a supra genese i aceste i opere .

Cu ocas iunea aniversăr i i a X X V dela in t ra rea în v ia ţă a cons t i tu-ţ iuni i bisericei ort . române , consis tor iul me t ropo l i t an a d e c i s : să se pu­blice un memoriu despre viaţa constituţională a bisericei ort. rom. şi în legă­t u r ă să se publ ice şi documente le is tor ice despre înfiinţarea metropol ie i . A c e s t conclus , ap roba t şi de congresul naţ . bis. din 189B, a t r ecu t ul ter ior p r in o esenţ ia lă sch imbare , de-oare-ce congresul diu 1897 a î n d r u m a t consis tor iu l m e t r o p o l i t a n : să pună la cale e laborarea unu i „memoriu is­toric despre restaurarea metropoliei" şi despre viaţa bisericii ort. rom. în primii 25 ani dela Introducerea CQ/nstituţiunii acesteia.

P a r t e a dintâiă a acestui conclus a fost execu ta tă p r in pub l ica ţ iunea dlui ' Dr . Puşcar iu , iar pa r t ea a doua — după-cum sun t em informaţi — va forma subiec tu l une i sorieri deja începu te , da r ancă ne te rmina te , a dlui L e o n t i n Simonescu, secre tarul consis tor iului met ropol i t an .

A fost, fără îndoială, o a legere nimeri tă , că consis tor iu l me t ropo l i t an a însărc ina t chiar pe Dl vicar Puşcariu cu e laborarea memor iu lu i is toric, deoare-ce dînsul în u r m a înde lunga te i sale ac t iv i tă ţ i în s inul bisericei ort. române , p recum şi în u rma legătur i lor sale in t ime cu mare le crea tor al cons t i tu ţ iun i i acestei biserici , n u numai că a avu t ocas iune a cunoasce toa te fasele res taură r i i metropol ie i , ci le-a şi p u t u t apre ţ ia după adevă­ra t a lor impor tan ţă . Aceas tă p r e supune re — d u p ă consta tăr i le cri t icei compe ten te şi nep reocupa te — a fost pe depl in just i f icată pr in lucrarea p resen ta tă de Dl vicar.

Scr ierea de care ne ocupăm se împar te în doue păr ţ i p r i n c i p a l e ; ea cupr inde anume un memoriu is tor ic asupra res taurăr i i met ropol ie i r omâne or todoxe (178 pagini) , şi în pa r t ea a doua actele şi documente le refer i toare la aceas tă res taura re (434 pagini) .

Ca introducere a memor iu lu i au toru l ne dă o scur tă reprivire istorică asupra s tăr i lor biserici i o r todoxe române dela începutur i l e acesteia pană pe la anii 1848/9, când lupte le pen t ru r e s t au ra rea metropol ie i încep a lua forme concre te . Aceas tă repr iv i re is torică, ind ispensabi lă pen t ru apre­ţ ia rea reală a condi ţ iun i lor în cari s'a î ncepu t marea ac ţ iune de res taurare , a fost lucra tă în pa r t e d u p ă u n manusc r ip t ined i t de is torie b iser icească al lui Ioan cav. de Puşcar iu , şi e spune pe r ând s tarea biserici i sub regi i Ungar ie i , sub pr incipi i calvini şi pe t impul res taura ţ iun i i , sub casa H a b s b u r g i c ă şi pe t impul unire i şi în fine sub hegemonia serbească. Aces t din u rmă capi t lu , în pro por ţ iune cu cele p remergă toa re , n i -se pare t r ac t a t cevaşi p rea pe larg şi cu un opt imism pu ţ in just i f icat pr in ne-deamna sclavie ce ierarchia serbească — după-cum însuşi au toru l a ra tă în păr ţ i le u rmă toa re — a impus-o biserici i române .

După- această in t roducere istorică, memor iu l t rece la adevăra tu l subiect , şi îl e spune mai ân tâ i (pe pag . 42—88) în t r 'o privire genera lă ,

128

care a ra tă piedeci le şi g reu tă ţ i l e ce se o p u n e a u res taură r i i metropol ie i , apoi în t r ' o pa r t e specială, care înşiră în ordine cronologică s ingura t ice le ac ţ iun i săvîrş i te pen t ru reînfi inţarea şi în temeiarea cons t i tu ţ iun i i bisericesei .

I n partea generală au toru l înş i ră pe r ând factorii contrari, cu cari a t r ebu i t p u r t a t ă o l up t ă ur iaşă dar în fine b i ru i toare pen t ru recâş t igarea metropol ie i , şi anume greu tă ţ i l e opuse de ierarchia sârbească, de reg imul din Viena şi de popoare le s t ră ine d in ţeară , de biser ica catolică, şi în fine g reu tă ţ i l e in t e rne în sinul biserici i o r todoxe (în deosebi ţ i n u t a epis­copulu i Bucov ine i E u g . H a c m a n ) .

Aceas t ă pa r t e a memoriu lu i , — fără îndoială cea mai g ingaşă , — espune în mod obiec t iv şi fidel momente l e înă l ţă toare ale lup te i p u r t a t e de Met ropol i tu l Ş a g u n a şi de bărba ţ i i f runtaş i ai bisericii la r eg imul absolu t i s t ic din Viena p e n t r u în temeierea au tonomie i şi cons t i tu ţ iun i i biserici i ort . r omâne . N a t u r a publ ica ţ iuni i a adus însă cu sine, ca în apre ţ ia rea mul to r m o m e n t e mai în semna te ale mare i ac ţ iun i de r e s t au ra re să prevaleze punc tu l de vedere confesional a supra celui na ţ iona l . N u m a i astfel se poa t e esplica, că cu toa tă accen tuarea carac te ru lu i na ţ iona l al biserici i o r todoxe române , n u se ţ ine în des tu l con t de imensul per icol al desnaţ ional i săr i i şi slavisării Român i lo r şi de împiedecarea îna in tăr i i cul tur i i lor na ţ iona le pr in ierarchia sârbească, de câte-or i se t r age o parale lă în t re aceas ta şi în t re b iser ica un i t ă română . Sub influinţa aces tu i p u n c t de vedere memor iu l este ap leca t a vede m â n a u l t r amon tan i smulu i şi în even imente şi apar i ţ iuni , cari după păre rea noas t ră n ' au fost decâ t r e su l t a te ale na ţ iona l i smulu i român , p recum s. ex. cunoscu ta p r o p u n e r e a lui Al . S t . Şulu ţ , p e n t r u uni rea t u tu ro r Român i lo r sub Şaguna ca me­t ropo l i t (p. 69), apoi espuner i le na ţ iona l i s tu lu i au tor al excelentei b roşur i „Die R e c h t e der rom. Na t ion g e g e n die Angriffe der Sachsen" (p. 69—70), şi în fine j u s t e l e espec tora ţ iun i ale pururea impar ţ ia lu lu i Bar i ţ iu con t ra lui Fr iedenfe l s (p. 73). P e acelaşi con t t r ebue să p u n e m şi p resen ta rea înfiinţării metropol ie i un i te române ca un adevăra t desas t ru p e n t r u bi­serica ort . română .

P a r t e a specială a memor iu lu i (pag. 89—178) espune în fine în m o d clar şi obiect iv singuraticele acţiuni săvîrş i te pen t ru real isarea idealului măre ţ al biser ici i o r todoxe . î n o rd ine c ronologică ni-se p res in tă mai ân tâ iu lucrăr i le din anii 1848—1860, anume paşii pr imi ai Român i lo r din Ungar i a şi B a n a t , apoi ai Român i lo r din Trans i lvan ia ; mai depa r t e si­noadele eparchia le ţ i n u t e la 1850 în Sibi iu şi Arad , confer inţe le episco-pesci d in Viena în 1850—51, s inodul e lectoral din Carlovăţ în 1852. D u p ă aceste au toru l t rece la ac ţ iunea înoi tă la 1860, care se t e rmină apoi cu reînfi inţarea fapt ică a metropol ie i . î n u l t imul capi tol găs im în fine expu­nerea modal i t ă ţo r inar t iculăr i i şi const i tui r i i met ropol ie i ort . române .

î n aceas tă par te specială ni-se pres in tă în toa tă sp lendoarea ei im­pună toa rea figură a mare lu i me t ropo l i t Şaguna , care pr in tăr ia spi r i tu lu i geu şi p r in energie neadormi t ă a dus la b i ru in ţă ur iaşa l up t ă a biserici i

129

ort . române . Aici c redem că ar fi fost locul cel mai po t r iv i t pen t ru a re ­marca şi e ternisa şi neper i toare le mer i te ce — pe l ângă Şaguna — şi le-au câş t iga t în această mare lup tă şi alţi fii dist inşi ai bisericii , în t re aceşt ia în pr imul rând Andr . Mocsonyi , care — cum se vede chiar şi din documente le publ ica te în pa r t ea a doua. — a avu t u n rol de extra­ord inară impor t an ţ ă la r es taura rea metropol ie i ort . rom. şi la desfacerea ei de ierarchia serbeascâ. Autoru l de s igur nu de t răgea nimic din me­ri te le şi g lor iola lui Şaguna , dacă comple ta t ab lou l ce ni-1 p res in tă âncâ şi cu o apre ţ iare mai puţ in sumară a lucrăr i i săvîrş i te de colaboTatorii mare lu i met ropol i t .

Colec ţ iunea de documente , anexa tă la memor iu l dlui Dr . Puşcar iu , cupr inde 176 acte , şi anume cinci documen te mai vechi , 63 din anii 1848 — 1860, 100 din anii 1860—1865 şi în fine 6 d ip lome. Afară de actele ofi­ciale, în pa r t e pub l i ca te deja şi cu al te ocasiuni , dăm o deosebi tă im­po r t an ţ ă şi corespondenţe i lui Şaguna în causa res taură r i i met ropol ie i , care l ămuresce şi explică mul te ches t iuni i m p o r t a n t e în mod mai e locuent decâ t tex tu l sec al acte lor oficiale.

Aces te documen te repres in tă u n b o g a t i svor pen t ru istoriografii noş t r i , şi vor forma — fără îndoială — obiec tu l s tudi i lor şi cercetăr i lor lor vi i toare.

Din această schi ţă da t ă în l in iamente fugit ive, ori cine se va pu t e convinge , că publ ica ţ iunea de care ne ocupăm, a t â t d u p ă subiectul ce t ra tează , cât şi după apara tu l sciinţific cu care a fost lucra tă , r ep res in tă o operă de deosebi tă va loare is torică. Căci în t re evenimente le mari ale is toriei poporu lu i nos t ru în secolul X I X , r e s t au ra rea metropol ie i ort . r o ­mâne ocupă un loc de frunte, şi în reg i s t r a rea şi e te rn isarea ei în l i te­r a tu ra noas t ră is tor ică prin un au tor compe ten t şi sub controlul facto­r i lor celor mai chemaţ i , a fost o da to r in ţă chiar a genera ţ iun i i de astădi , care — de o par te ieşi tă deja de sub influinţele subiect ive ale t impur i lo r în cari s'a rea l i sa t r e s t au ra rea metropol ie i , iar de al tă par te ancă destul de aproape de ele pen t ru a le pu te cunoasce şi apre ţ ia în m o d real , — a p u t u t săvîrşi aceas tă lucrare n u numai sine ira et s tudio , ci şi cu de­pl ină compe ten ţă .

T r e b u e să fel ici tăm deci cons is tor iu l me t ropo l i t an pen t ru in i ţ iarea acestei publ ica ţ iun i şi pe va lorosul ei au tor pen t ru consc ienţ ios i ta tea cu care s'a degaja t de însărc inarea pr imită . Crit ica compe ten tă şi nep reo ­cupa tă (amint im în t re altele recensiuni le pub l i ca te de dl Dr. D. Barc ian în „Foaia pedag ." an. IV 1900, pag . 307 şi de dl Simeon Popescu în „Tr ibuna" Nr. 241 din 1900) a a ră ta t ap roape unanim, că scr ierea dlui v icar P u ş c a r i u formează a tâ t pen t ru dînsul cât şi pen t ru consis tor iu l me­t ropo l i t an un nou t i t lu de onoare, î n t ru n imic a l te ra t pr in câte o s ingu­ra t ică d i sonan ţă în corul crit icilor, care lasă p r e tu t i n d en ea numa i impre -siunea ce o carac ter i sează poet icul cuven t g e r m a n : „Man merk t die A b s i c h t und man wird v e r s t i m m t ! "

*

130

«Cartea de aur» D. T. V. Păcă ţ ian , care de un şir l u n g de ani adună mater ia lu l necesar pen t ru compunerea unei is tori i comple te a luptelor noastre politice-naţionale, cu începere din vremile mai îndepăr t a t e , p a n ă la procesul Memorandului, a îna in ta t în adunarea şi aranjarea mater ia lu lu i în t r ' a tâ t , încâ t poa te începe t ipăr i rea lucrăr i i sale, ce o în t i tu lează „Cartea de aur". Car tea aceasta n u are p re t en ţ i a de a fi. cons idera tă ca istorie critica a vieţii noas t re pol i t ice-naţ ionale d in t recut , va fi o s implă dar credincioasă şi a m ă n u n ţ i t ă istorisire a t u tu ro r evenimente lor pol i t ice-na ţ iona le , p r in cari a t r e c u t neamul nos t ru în t recu t , va fi o adunare de mater ia l b ru t , d in care va ave să se compună la t impul seu opera mo­numen ta l ă a istoriei cri t ice despre lupte le noas t re . „Car tea de aur" va c o n ţ i n e :

1. Descr ie rea t u tu ro r în t runir i lor , adunăr i lor şi conferenţe lor noas t r e pol i t ice-naţ ionale din t recut , împreună cu resoluţ iuni le vo t a t e d in pa r t ea lor şi cu vorbi r i le mai remarcabi le ros t i te cu aces te ocasiuni .

2. T o a t e memorande le , pe t i ţ iuni le şi represen ta ţ iun i le , adresa te din p a r t e a na ţ iun i i române , şi din pa r t ea represen tan ţ i lo r ei Monarchulu i şi guve rne lo r de pe vremur i .

3. T o a t e vorbir i le au ten t ice ale deputa ţ i lo r noş t r i na ţ ional i , ros t i t e în die ta ţări i , a t â t din Ungar ia , câ t şi din Ardeal , î m p r e u n ă cu vorbi r i le prelaţ i lor noş t r i , ros t i t e în casa magnaţ i lo r , şi cu vorbir i le senator i lor români , ţ i nu te în senatu l imper ia l dela Viena.

4. Descr ie rea t u t u r o r evenimente lor , cari deşi n u se refer la v ia ţa noas t ră publ ică , au p u t u t să aibă to tuş i influenţă di rectă sau ind i rec tă a supra de te rminăr i i a t i tud ine i noas t re poli t ice din t recu t , şi au p u t u t să con t r ibue la prec isarea l iniei noas t re de condui tă poli t ică.

Vorbir i le depu ta ţ i lo r români , ros t i t e în die tă , sun t t r aduse cu t oa t ă esac t i ta tea din t ex tu l or iginal , pub l ica t în analele dietale , pe basa n o ­te lor stenografice.

Car tea va da op t tomuri , de câte BB—60 coaie t ipăr i te , formatul octav mare . Mater ia lu l pe care-1 va cupr inde este împăr ţ i t as t fel :

a) Volumul I şi I I conţ ine lupte le noas t re na ţ iona le din vremile mai î ndepă r t a t e pană la anul 186B, — inclusive die ta din Cluj — cu o amă­n u n ţ i t ă descr iere a even imente lor poli t ice d in 1848—1849 şi a impună­toare lor lup te , pa r l amen ta re şi e s t rapar lamenta re , dela anul 1861.

b) Vo lumul I I I şi IV conţ ine lupte le par lamenta re , p u r t a t e din par tea depu ta ţ i lo r noş t r i na ţ ional i în die ta dela B u d a p e s t a , la anii 186B—1868.

c) Vo lumul V şi V I lup te le par lamenta re , p u r t a t e în die tă şi în casa magnaţ i lor , în t re anii 1869 şi 1881, împreună cu mişcăr i le po l i t ice-na ţ io­nale e s t r apa r l amenta re din aceşt i ani .

d) Volumul VII va cupr inde lupte le pa r l amen ta re şi e s t rapar lamen­ta re d in t re anii 1881 şi 1892; iar

131

e) Vo lumul V I I I procesul „Repl ice i" şi al „Memorandulu i" , — des­crise pe basa da te lor au ten t ice .

Pen t ru a. face posibi lă t ipăr i rea aceste i vo luminoase lucrări , D . P ă c ă ţ i a n şi desch ide a b o n a m e n t pen t ru pr imele doue vo lume, cari vor apare în decursu l anului acestuia, cu p re ţu l de 20 coroane amândouă , (preţul de bol tă va fi mai mare) .

A b o n a m e n t e sun t a se t r imi te autorulu i la Sibi iu (Nagyszeben) .

Din literatura străină. Cronica de Eisenstadt despre rescoala lui Horia. î n Nr. 1 al

revis te i noas t r e „Trans i lvan ia" din 1900 am pub l i ca t d u p ă „ B u d a p e s t e r T a g b l a t t " un ex t ras mai l ung din cronica pr iv i toare la rescoala lui H o r i a , descoper i tă de Dr. Ludovic Merenyi în a rch iva familiei pr inc iare Esterhăsy din E i s e n s t a d t (Kismâr ton , cot t . Şopronului ) . Aceas t ă in t e resan tă cronică con t imporană , da tor i tă lui Ludovic Siess, ac tua r pe lângă archivarul-şef de pe a tunc i al familiei pr inciare Es t e rhâzy , anume Michael Schenk, o găs im acum pub l i ca t ă în t r eagă de Dr. Merenyi în Tortenelmi Tăr, pub l i -ca ţ iune per iodică , ed i ta tă de Academia magh ia ră şi de socie ta tea is tor ică magh ia ră (fasc. I. 1901), sub t i t l u l : „A H o r a vi lâg k i smâr ton i kronikâ ja" . Cronica în t r eagă se în t inde pe 40 pag. 8° împreună cu scur ta in t roduce re a lui Dr . Merenyi .

Date privitoare la interpretarea cuvântului «vlach». Sub acest t i t lu , Lehoczly Tivadar, mânecând dela d iser ta ţ ia lui Thal loczy L., ţ i n u t ă la Academia magh ia ră în N o v e m b r e 1900 asupra ches t iuni i vlaehilor, se ocupă şi el în fasc. 3 al publ ica ţ i uni i „ E t h n o g r a p h i a " , o rganul So­cietăţ i i e tnografice maghiare , cu cuventu l „vlach", p e care îl găsesce şi la Slovaci i din no rdu l Ungar ie i şi mai ales la cei din comi ta tu l L ip t au , u n d e ciobani i n u se n u m e s c de popor a l tcum decâ t „valaeh"-i , ceea-ce do-vedesce cu c i ta te din poesia popora lă slovacă, şi a junge la u rmă toa rea conc lus iune : „Astfel cuven tu l „valach" la Slovaci i noş t r i de fapt n u înseamnă na ţ iona l i ta te , un I ta l ian sau B,omân (Valach), ci ocupa ţ iune , şi s'a folosit şi se folosesce şi adi exclusiv pen t ru a expr ima oieri tul , pă -s tor i tu l oilor. Dar când, în ce mod şi cu ce ocas iune a î n t r a t aceas tă expres iune în gra iul poporu lu i , n u se scie, e însă o ches t iune in t e resan tă , a cărei des legare cu d r e p t cuvân t poa te forma p rob lema sci inţei" .

* „Noua Revistă Română" ia in i ţ ia t iva unu i apel că t ră publ ic în

u rmă to ru l s c o p :

E x i s t ă la noi , mai des poa t e ca la al te neamur i , des tu i scri i tori de ta lent , condamna ţ i a r ă m â n e în u m b r ă din causa gre le lor re la ţ iuni în cari t răesc . Aceş t i scr i i tor i îşi văd cu amărăc iune m u n c a lor î n t r e r u p t ă

\

132

şi d i s t rusă după voia în t împlă r i i ; împre jurăr i le îi opresc de a se forma pe depl in, de a publ ica vo lume pen t ru a-şi d i spu ta premii le Academie i ; iar voca ţ iunea îi î n d e a m n ă să meargă to t îna in te . Adevă ra t e v ic t ime ale cul ture i şi ale idealului , aceşt i scr i i tor i aş teaptă , şi mer i tă să fie încuragia ţ i .

„Un an de l inişte, dacă aş ave numai" , îşi zice fie-care d in t re dinşii , „aş reuş i să-mi adun gândur i le , aş şti în cotro m e r g , . . " — Un an de linişte, din nenoroci re , e g r e u să se as igure tu turor , dar unu ia s ingur, celui mai ta lenta t , aceas ta e cu pu t in ţă , aceas ta se poa te î n c e r c a . . . De aceea facem un apel că lduros la publ icul român, ca genoros i t a t ea lui, dacă mai există, — să ne în lesnească aduna rea sumei necesare , p e n t r u a as igura unu ia d in t re aceşt i scri i tori , l iberarea de sub j u g u l gri j i lor mater ia le pe t imp de u n a n ; şi fixăm aceas tă sumă la 3,000 iei.

Numele donator i lor vor fi publ ica te în f runtea „Nouei Rev i s t e R o ­m â n e " ; iar banii p r imi ţ i pe adresa adminis t ra ţ iun i i r ev i s t e i : Bucureş t i , pasag iu l R o m â n 20, vor fi depuş i la „Banca de Scon t " până la 1 Oc-tobre viitor, când urmează să se înmâneze celui în drept .

Alegerea scr i i torului beneficiar se va face în următoare le condi ţ iuni . Cu începere dela 1 Iun ie pană la 1 S e p t e m b r e anul curent , coloa­

nele „Nouei Rev i s t e R o m â n e " r e m â n deschise concurenţ i lor . Aceşt ia , — în ţe legem pe cei indica ţ i mai s u s : scr i i tor i în p r i m ă v a r a ta len tu lu i , — vor t r imi te revis te i spre publ icare o poesie, sau nuvelă , o schi ţă de ro ­man , sau tea t ru , e t c , o lucrare în sfîrşit, pe care ei o cred că anun ţ ă mai ne îndoe ln ic voca ţ iunea lor l i t e ra ră ; şi pen t ru a ie p rocura un relief mai p ronun ţ a t , ei vor însoţ i t o tdeoda t ă he-care dm aceste lucrăr i cu o scur tă carac ter isare a m o m e n t u l u i în care a fost p rodusă , din care cet i ­to ru l să poa t ă în t r evede pe cât posibi l firea şi felul de v ia ţă a perso­nal i tă ţ i i au toru lu i .

Subiec tu l şi genu l l i terar r emân pe depl in la voia sc r i i to ru lu i ; r e ­dac ţ ia îşi reservă numai d rep tu l de a împedica pub l ica rea lucrăr i lor prea mediocre , care ar pu t e ind i rec t în tuneca şi pe cele bune .

Judecă to r i i în aces t concurs sun t înşişi cet i tor i i revis te i . P ă t u r a so­cială din care sun t r ec ru ta ţ i aceştia, inspiră o ga ran ţ i e suficientă că gus tu l şi nepăr t in i rea vor fi s ingure le cri teri i după care se va decide succesul .

Un bule t in special va înso ţ i exemplarele revis te i cu începere dela 1 Iun ie viitor şi pe un asemenea bulet in cet i tor i i vor ave să-şi înscr ie opinia lor.

D e e D u m n e z e u , ca aceste r ându r i să în t î lnească des tu i cet i tor i şi n u numa i din acei cu sufletul obos i t de calcularea reducer i lor buge ta re , ci şi din acei înviora ţ i de aerul cald al d,ilelelor de M a i : cuge te gene ­roase care să în t r evadă în p o d o a b a ce şi-o dă n a t u r a în he-care p r imă­vară u n s imbol al vieţ i i p o p o a r e l o r . . .

U n popor n u e des tu l să t ră iască, ci el t r ebue să t ră iască cu demni ta te !

10 Maiu 1901. C. Rădulescu-Motru.

Transilvania. Partea oficiala. 41

Nr. 375-1901.

Proces verbal din 6 Iunie 1901. Şedinţa ordinară a comitetului central

al Asociaţiunii.

P r e ş e d i n t e : Dr . Ilarion Puşcariu. — N o t a r : Dr . Ilie Beu. — M e m b r i i p r e s e n ţ i : Zaharia Boiu, I. Grefa, Dr. Com. Diaconovich, Ioan Papiu,

Ioan Popovici, Nicolau Togan şi Iosif St. Şuluţu.

9 6 . Cu verificarea procesului verbal al şedin ţe i de adj Se încred in ţează domni i : I oan Cre ţu , Ioan P a p i u şi Ni­

colau Togan .

9 7 . (346—1901). Se anun ţ ă decedarea membru lu i funda tor Dr. Eu-geniu de Mocsonyi.

R e g r e t u l u i seu p e n t r u aceas tă p ie rdere comi te tu l cent ra l dă expres iune pr in r id icare şi la p r o t o c o l ; t o t o d a t ă se decide a se expr ima condo len ţă familiei decedatu lu i .

9 8 . (367—1901). Secre ta ru l I rapor tează , că pe basa conclusului Nr . 120 din 5 Iulie 1900 a dispus tipărirea broşurei Nr. 2 din „Biblioteca poporală a Asociaţiunii'1, care cupr inde par tea a doua a „Poves t i r i lor d in via ţa ţă rani lor r o m â n i de I. P o p R e t e g a n u l , p remia te de Asoc ia ţ iune . B r o ş u r a are o ex tens iune de 4 coaie şi s'a t i pă r i t în 2000 exemplare .

P r o p u n e deci, ca în sensul concursu lu i pub l ica t în 2 N o v e m b r e 1899 sub Nr. 940 să se l icuideze au toru lu i premiul de câte 30 cor. pe r coală.

De oare-ce dl Dr . Vic tor Onişor 'şi-a re t ras scrierea, p remia tă de Asoc ia ţ iune în mod condi ţ ionat , şi astfel n u d i spune de mater ia l p e n t r u con t inua rea „Bibl io tecei popora le" , cere d ispos i ţ iuni le comite tu lu i .

Se ia act . Oficiul de cassă se î n d r u m ă a p lă t i dlui I. Pop R e t e g a n u l

premiul de K 120.— în contul „fondului George Bar i ţ iu" . T o t o d a t ă se va reeerca sec ţ iunea l i terară , ca în sensul

§-ului 11 (e) al „Regu lamen tu lu i p e n t r u secţ iuni le sciinţifice-l i t e ra re" să îngr i jească de mater ia lul t rebuinc ios p e n t r u cont i ­n u a r e a „Bibl io tecei popora le" .

Manusc r ip tu l dlui Dr . Vic tor Onişor se res t i tue .

9 9 . (368—1901). î n vederea impor tan ţe i industriilor de artă p e n t r u ina in ta rea bunăs tă r i i poporulu i nos t ru , p recum şi a inc l ina ţ iuni i şi talen­tu lu i aces tuia p e n t r u asemenea depr inder i , . . .

Cassarul Asocia ţ iun i i se î n d r u m ă a p rovede în proiec tu l de b u d g e t pe 1902 u n s t ipend iu pen t ru indus t r i e de artă .

ÎOO. (341—1901). Dl Dr. K. Reifenhugel r ec lamă cu da ta 25 Maiu a. c. în cal i ta te de bib l io tecar „Trans i lvania" din 1877, 1887 şi din anii u rmător i p e n t r u b ib l io teca univers i tă ţ i i din Cernăuţ i .

5

42 Transilvania. Partea oficială.

Bibl io tecaru l se autor isează a t r imi te , pe câ t se află dis­ponibi l i , anii r ec lamaţ i din „Trans i lvan ia" .

Î O I . (361—1901). Dl Dr. Zosim Chirtop, advoca t în Câmpeni , t r an s ­p u n e cu da ta 4 Iun i e a. c. con t rac tu l înche ia t în t re D-Sa ca r e p r e s e n t a n t al Asoc ia ţ iun i i şi dl Mihail G o m b o ş ca r e p r e s e n t a n t al parochie i gr.-or. din Vidra-de-sus re la t iv la v â n z a r e a real i tă ţ i lor r emase dela Ioan Iancu . Con t r ac tu l a fost modificat î n sensul conclusulu i Nr. 92 din 22 Maiu a. c.

Con t r ac tu l modificat se p rovede cu c lausula de ap robare .

1 0 2 . (337—1901). Direcţiunea şcoalei civile de fete îna in tează cu da ta 24 Maiu a. c. procesul verbal al conferenţei corpului didactic din 17 Maiu a. c. î n aceas tă conferenţa s 'au p e r t r a c t a t afaceri cu ren te şi s'a decis , ca examenele anua le să se ţ i nă în 24, 25 şi 26, iar înche ia rea so­l emnă a anulu i şcolar în 27 Iunie a. o., s t a to r indu-se t o t o d a t ă u n p ro ­g r a m special .

P rocesu l ve rba l se ia spre sc i r e ; t e rminu l şi p r o g r a m u l examenelor anuale pen t ru anul şcolar 1900—1901 se aprobă .

Ca r e p r e s e n t a n t al comi te tu lu i cen t ra l la aces te examene se exmite dl P a r t e n i u Cosma.

1 0 3 . (286—1901). Direcţiunea despărţământului „Bistriţa" îna in tează cu da ta 30 Apr i l ie a. c. procesul uerbal al şedinţei comitetului cercual din 30 Apr i l ie a. c. î n aceas tă şed in ţă secre taru l a r apo r t a t , că d in t re de­legaţ i i î nc red in ţa ţ i cu organisa rea de agen tu r i comunale au r ă s p u n s : 1. dl S imeon T a n c o d in Monor îna in t ând pro tocolu l r edac t a t în şed in ţa de cons t i tu i re , în care s 'au înscris 19 membr i a j u t ă t o r i ; şi 2 . dl Ioan Bac iu d in Şoimuş î n a i n t â n d o consemnare , din care se vede , că s 'au înscr is ca m e m b r i pe v ia ţă „Şoimuşana" , i n s t i t u t de credi t , cu obl iga-m e n t u l a solvi t axa în pa t ru r a t e anuale de câte K 5 0 - — şi dl Ioan Bac iu , preot , so lvind taxa pr in 4 acţi i „Şoimuşana" în va loare nomina lă de câ te K 50"—, m e m b r u ord inar dl P o m p e i u Bac iu şi 7 m e m b r i ajută­tor i . S'a decis apoi , ca adunarea cercuală d in es t -an să se ţ i n ă în B o r g o -P r u n d la 3 Iun ie a. c.

Spre scire, luându-se ac t de înscr ierea de m e m b r i pe v ia ţă a „Şo imuşane i " şi a dlui I . Baciu , având a se p rovede cu di­p loma prescr i să d u p ă achi ta rea taxei , t o t astfel şi de înscr ierea de m e m b r u ord inar a dlui Pompe iu Bac iu .

1 0 4 . (287—1901). Direcţiunea despărţământului „Cohalm* îna in tează cu da ta 30 Apr i le a. c. procesul verbal al comitetului cercual d in 15 Mar t ie a. c. î n aceas tă şed in ţă s 'au pe r t r ac t a t afaceri, ce n u rec lamă disposi ţ i i d in pa r t ea comi te tu lu i cent ra l , şi s'a decis , ca din res tu l de cassă în suma de K 41*83 să se r e ţ ină K P 8 3 p e n t r u acoper i rea speselor de birou, apoi să se dee — în conformi ta te cu un conclus al adunăr i i cercuale din anul t r e c u t — u n s t ipend iu de K 20*— la u n învăţăce l de meser ie şi cu K 20*— să se p rocure cărţ i pe sama bibl io tecei despăr ţământu lu i ,

Transilvania. Partea oficială. 43

în fine ca să fie r u g a t comi te tu l centra l a dona căr ţ i d isponibi le p e sama bibl io tecei despă r ţ ămân tu lu i .

P rocesu l verba l se ia spre scire cu ap roba rea concluselor . Pe sama bibl io tecei de spă r ţ ămân tu lu i se donează câ te 1 ex. din căr ţ i le d isponibi le .

1 0 5 . (291—1901). Direcţiunea despărţământului „C-răştie" îna in tează cu da ta 4 Maiu a. c. procesul uerbal al adunării cercuale, ce s'a ţ i nu t la 8 N o v e m b r e a. t r . în c o m u n a Romoşe l . î n aceas tă a d u n a r e :

1. s 'au p r e sen t a t şi lua t spre scire r apor tu l anual al comi te tu lu i cercual şi încheierea socotel i lor a n u a l e ;

2. dl A d a m Basarabă , învă ţă tor , a d i se r t a t „Despre c red in ţe le de­şer te şi u rmăr i le lor s t r i căc ioase" ;

3 . s 'au împăr ţ i t poporu lu i căr ţ i de cupr ins ins t ruc t iv . 4. s 'au î n s c r i s : a) m e m b r u pe v ia ţă C o m u n a pol i t ică Romoşe l , sol­

vind K 200 - —, b) m e m b r i o rd inar i dnii A v r a m Dubleş , Nico lau R o m a n , Pe t ru Truca , A v r a m Nasta, A v r a m Dub le ş sen., Pe t ru Crăciunescu, P e t r u Stefanescu, A d a m B a s a r a b ă şi Nicolau Mihailă, so lvind fiecare c â t e K I O - — ;

5. s'a încassa t suma de K 464-72, d in care s 'au r e ţ i n u t K 5 3 - — p e n t r u t r ebu in ţe le d e s p ă r ţ ă m â n t u l u i ;

6. delegaţ i pen t ru adunarea genera lă au fost aleşi dni i Vasi le D o m ş a şi L a u r i a n B e r c i a n ;

7. s'a decis a se crea doauă premii , u n u l p e n t r u lucrur i de m â n ă femeească şi al tul pen t ru p o m o l o g i e ;

8. eu compunerea pro iec tu lu i de b u d g e t pe 1901 s'a î nc red in ţ a t comi te tu l cercual .

P rocesu l ve rba l se ia spre scire şi conclusele aduse se aproabă . Comuna pol i t ică R o m o ş e l se declară m e m b r u pe v ia ţ ă al Asocia ţ iuni i , p rovădându- se cu d ip loma prescr isă , iar dni i , amin t i ţ i sub p . 4 lit. b) membr i o rd inar i ai Asocia ţ iuni i .

1 0 6 . (292—1901). Direcţiunea despărţământului „Sălişte" îna in tează procesul uerbal al şedinţei comitetului cercual d in 24 Apri l ie a. c. î n aceas tă şed in ţă s 'au pe r t r ac t a t n u m a i afaceri curen te .

Sp re scire.

1 0 7 . (307—1901). Direcţiunea despărţământului „Bocşa" îna in tează cu da ta 13 Maiu a. c. procesul uerbal al şedinţei comitetului cercual d in 11 Maiu a. c. î n aceas tă şed in ţă s'a r a p o r t a t despre s ta rea casse i ; s'a decis ca din saldul cassei pe r K 87'49 pen t ru K 2 0 - — să se p rocure căr ţ i pe sama bibl iotecelor agentur i lor d in Rafha şi B o c ş a - r o m â n ă şi a bibliote-celor şcolare din F i z e ş , Valeapai şi B ă r b o s ; în fine s'a hotăr î t , ca adu­narea cercuală d in es t -an să se ţ i nă în Rec i ţ a - română la 30 Iun ie a. c.

Spre scire cu ap roba rea concluselor .

1 0 8 . (322—1901). Direcţiunea despărţământului „Lipoua" îna in tează cu da ta 18 Maiu a. c. procesul uerbal al şedinţei comitetului cercual d in 2

5*

44 Transilvania. Partea oficială.

Maiu a. c. î n aceas tă ş e d i n ţ ă : 1. s'a cons t i tu i t comi te tu l a legându-se v ice-pres ident dl V. Beleş , no t a r dl I . L u c a c i u şi cassier dl Aure l S a v i c i ; 2. s 'a decis a se r u g a comi te tu l central , ca să r e n u n ţ e a ţ ine adunarea genera lă p rox imă în L i p o v a p a n ă la alte t impur i mai o p o r t u n e .

P rocesu l ve rba l se ia spre scire . Cons t i tu i rea comi te tu lu i cercual se aproabă . R u g a r e a de sub 2. s'a resolva t pr in con­clusul Nr . 88 din 22 Maiu a. c.

1 0 9 . (338—1901). Direcţiunea despărţământului „Sătmar" îna in tează cu da t a 24 Maiu a. c. procesul verbal al şedinţei comitetului cercual d in 16 Maiu a. c. î n aceas tă şed in ţă s'a decis, ca să fie r u g a t comi te tu l c e n t r a l : a comunica resu l ta tu l r emons t ra ţ iun i i făcute la minis t ru l afacerilor in te rne în causa oprir i i adunăr i i cercuale din 1900 şi a a semna pe sama despăr­ţ ămân tu lu i 20°/ 0 d u p ă taxele t r imise în t reg i la cassa cen t r a l ă ; apoi s'a hotăr î t , ca adunarea cercuală să se ţ i nă în comuna Meziaş sau D o m a h i d a ; în fine s'a expr ima t mul ţ ămi tă d i rectorului cercual p e n t r u mai mul te cărţ i ce a dăru i t p e sama bibl io tecelor despă r ţ ămân tu lu i .

P rocesu l ve rba l se ia spre scire cu observarea , că în causa oprir i i adunăr i i cercuale din anul t r ecu t s'a scris din nou la minis ter . Se asemnează pe sama despă r ţ ămân tu lu i K 12-— sau 20°/ 0 d u p ă taxele a 6 m e m b r i ord inar i .

1 1 0 . (345—1901). Direcţiunea despărţământului „Orade" îna in tează cu da ta 27 Maiu a. c. procesul verbal al şedinţei comitetului cercual d in 2 Maiu a. c. î n această şed in ţă s'au p e r t r a c t a t afaceri cu ren te şi s'a decis, ca a d u n a r e a cercuală din est-an să se ţ ină în 15 A u g u s t în o comună, ce se va des igna mai târcliu.

Spre scire .

1 1 1 . (355—1901). Direcţiunea despărţământului „Dej" pr in scr isoarea sa dd to 29 Maiu a. c. rectifică l is ta membr i lo r şi r apor t ează despre lu­crăr i le săvârş i te în 1901. I n l egă tură presen tează un proces verbal înche ia t în t ră dni i Mate iu P o p şi Dr. I oan Cherecheş , de legaţ i ai comi te tu lu i cer­cual, şi dl P l o r i a n Ha tos , fost cassier al despă r ţ ămân tu lu i , re la t iv la so­cotelile despă r ţ ămân tu lu i pe anii 1891—1900. Se consta tă , că in t ra te au fost fi. 315-26 (în rea l i ta te fi. 331-26, fiind in t rodusă o dona ţ iune a „So-meşane i" de fl. 80-— numai cu fl. 64 '—) şi eşi te fi. 411-07, din care însă s u b t r ă g â n d u - s e suma de fl. 131-50 (recte fl. 147-50), afirmative des t ina te p e n t r u b ib l io teca despăr ţământu lu i , ar resu l ta suma de fl. 35'69 (recte fl. 51 -69), pe care ar ave să o res t i tue fostul cassier.

Comi te tu l cercual cere a fi p len ipoten ţ ia t , ca să încasseze suma de fl. 147-50 şi in terese le , în to ta l suma de fl. 161-16, dela fostul cassier fie şi pe calea procesului , de oare-ce acesta n u a avu t autor isare a spesa d in bani i meni ţ i pen t ru bibl io tecă , în u rmare o pa r t e a speselor a ră ta te p robab i l s 'au ach i ta t din alte para le disponibi le , pe cari însă nu le poa t e cons ta ta din l ipsa datelor .

Transilvania. Partea oficiala. 45

D e scr isoarea amin t i t a se ia act . Neavând documente , pe basa cărora s'ar pu t e i n t en t a u n

proces cu resu l t a t sigur, şi pen t ru a n u expune Asoc ia ţ iunea la spese zadarn ice , cererea comi te tu lu i cercual re la t iv la îm-procesuarea fostului cassier FI . H a t o s n u se poa t e încuvi in ţa . Dl FI . H a t o s va ave însă să res t i tue n u suma de fi. 35 - 69, ci suma de fl. 51 - 69, care se va î n t r ebu in ţ a pen t ru scopur i le bi-bl io tecei despă r ţ ămân tu lu i .

1 1 2 . (356—1901). Direcţiunea despărţământului „Ludoş". î na in tează procesul verbal al şedinţei comitetului cercual din 17 Maiu a. c. I n această şedinţă s 'au pe r t r ac t a t afaceri curen te .

Sp re scire.

1 1 3 . (352—1901). Direcţiunea despărţământului „Năseud" îna in tează cu da ta 30 Maiu a. c. raportul anual pe 1900, p recum şi despre cele doue bibl ioteci ale despă r ţ ămân tu lu i .

Spre scire.

1 1 4 . (328—1901). S'a înscr is m e m b r u ord inar „Unirea" , soc ie ta tea Români lo r din Draos .

Soc ie ta tea „Unirea" se declară m e m b r u o rd ina r al Aso ­ciaţ iunii .

1 1 5 . (374—1901). Dl Dr. Ilarion Puşcariu, v icepres iden tu l Asocia­ţ iuni i , anun ţă , că se va depă r t a din Sibi iu pe câ tva t i m p , şi roagă comite tu l centra l , ca să iee disposi ţ i i p e n t r u conducerea afacerilor în acest t imp.

Cu conducerea afacerilor pe t impu l absentăr i i d in Sibi iu a d lui v icepres iden t se încred in ţează dl Iosif St. Şulu ţu .

D . u. s. Dr . Ilarion Puşcariu m. p., vice-preşed. Dr . Beu m. p . , secre tar II . — S'a verificat. Sibi iu în 10 Iun iu 1901. I. Papiu m. p. , Nic. Togan m. p . ,

Ioan Creţu m. p .

Nr. 461—1901. PROCES VERBAL

lua t în I l I -a şed in ţă a secţiunii literare a Asocia ţ iun i i pen t ru l i t e ra tura română şi cu l tura poporu lu i r omân ţ inu tă la 5/18 Iunie 1901 în Braşov, fiind

de faţă m e m b r i i : A. Bârsean, V. Oniţiu şi Dr. Ios. Blaga.

Referen tu l Dr . I. B laga , p resen tează hâr t i a dlui p r im-secre ta r al Asocia ţ iuni i , d to 15/VI n. Nr . 366 pr in care se cere, ca sec ţ iunea l i terară, în sensul Regu l amen tu lu i , să facă pană la 17/30 Iun ie a. c. o apreciare cri t ică asupra lucrăr i lor l i terare din anul t recut , a t â t a celor de sine stă­tă toare , cât şi a supra scrieri lor mai remarcabi le pub l ica te în organele prese i noas t r e per iodice , t r imi ţând pen t ru aces t scop din căr ţ i le tipărit©

46 Transilvania. Partea oficială.

în anul t r ecu t 19 esemplare , eară pen t ru celelal te av i sându-ne a le îm­p r u m u t a dela vre-o l ibrăr ie .

Sec ţ iunea ia în aceas ta ches t iune u rmă toa rea h o t ă r i r e : Sec ţ iunea se v e d e în impos ib i l i t a te a co re spunde invi tăr i i

dlui pr im-secre tar şi e sili tă a r e t r imi te cărţ i le pr imi te , cu rugarea , ca r apo r tu l obic inui t să-1 facă dl secre tar iu al Aso­ciaţ iuni i .

Sec ţ iunea îşi mot ivează decis iunea sa cu u rmătoare le con-s iderante .

1. Sec ţ iunea l i te rară se es pr imase în ches t iunea aceas ta deja în I-a sa şed in ţă din 17/30 Ianuar ie a. c. sub Nr. I I , lit . g) a ră tându-ş i convingerea sa în temeia tă , că n u e b ine , ca pes te to t secţ iuni le să se erijeze în censori oficiali p e n t r u p ro­ducte le l i terare , ce se publ ică , — ceea-ce a l tcum nici n u se mai prac t ică nicăir i —, căci în u rma acestei p rocedur i s'ar p rovoca consequen ţe , de cari ar t r ebu i feri te secţ iuni le .

2. Afară de aceasta pen t ru acum s'au şi t r imis sec ţ iuni i p rea t â rd iu cărţ i le — sosite numa i în 4/17 a curente i —, aşa că în 13 dile, cât mai sun t p a n ă la t e rminu l prescr is p e n t r u p resen ta rea rapor tu lu i , n ic i cet i nu s 'ar p u t e acele cărţ i , ne­cum s tudia şi censura, mai ales, că membr i i secţ iuni i , în ca l i ta tea lor de profesori , au tocmai acum, la sfârşitul anulu i şcolar, mai m u l t ă ocupa ţ iune , — eară celelal te căr ţ i , cari din causă că n u se află în b ib l io teca Asocia ţ iuni i , n u s 'au t r imis , n u se po t p rocu ra în t impu l scu r t ce mai este p a n ă la t e rmin .

D . u. s. A. Bârsean, m. p. , V. Oniţiu, m. p . şi Dr. Ios. Blaga, m. p . P e n t r u conformi ta te cu or iginalul Dr. Ios. Blaga, refer. secţ . l i t .

Ad Nr. 461—1901. PROCES VERBAL

lua t în şed in ţa a IV. a secţiunii literare a Asocia ţ iuni i pen t ru l i t e ra tura r o m â n ă şi cu l tu ra poporu lu i r o m â n ţ i n u t ă în Braşov la 20 Iunie u. (3 Iulie)

1901 fiind de faţă membr i i A. Bârsean, V. Oniţiu şi Dr . I. Blaga. 1 . Membru l A. Bâ r sean cetesce s tudiu l seu, scris la însă rc ina rea

secţ iuni i , a supra subiec te lor pot r iv i te a fi pre lucra te p e n t r u b ib l io teca popora l ă a Asocia ţ iuni i şi a supra modu lu i de a se esecuta ho tă r î r ea r e ­fer i toare la crearea acestei b ibl io teci .

Sec ţ iunea pr imesce toa te veder i le şi p ropuner i l e colegu­lui Bârsean şi dec ide a subs te rne e labora tu l Onora tu lu i co­mi te t cen t ra l spre u l te r ioară compe ten t ă d i spos i ţ iune .

2 . Sec ţ iunea d i scu tă asupra ches t iuni i de a se î n d r u m a ac t iv i ta tea secţ iuni lor pe o astfel de cale, ca să n u se facă a tâ tea spese de că lă to­r ie în sarc ina b u d g e t u l u i Asocia ţ iuni i .

47

S e c ţ i u n e a conv ine în u rmă toa rea p ă r e r e : Secţ iuni le să se în t runească n u m a i în o şed in ţă la an,

ş ed in ţ a p lenară dela Rusal i i . L a şed in ţa publ ică , care , conform regu lamen tu lu i ar fi

a se ţ ine la adunarea genera lă a Asocia ţ iuni i , să ia pa r t e nu­mai acei membri i , car i şi a l tcum ar voi a lua pa r t e la adunarea genera lă , fără a p re t inde d iurne şi spese de călător ie .

T o t cu ocas iunea în t run i r i i membr i lo r î n Sibiiu, la şed in ţa p lenară , să ţ ină şi secţ iuni le o şed in ţă aci .

Şi p e n t r u ca membr i i secţ iuni lor s ingura t ice să se poa tă însă î n t run i mai uşor şi fără spese şi în al te şedinţe , pe vii tor, r eşed in ţe le sec ţ iuni lor să se a leagă astfel, ca în aceeaşi loca­l i ta te să fie cel p u ţ i n doi m e m b r i , cari să p o a t ă ini ţ ia şi conduce agende le secţ iuni i . Înco lo membr i i să se în ţe leagă pe cale de co re sponden ţă poş ta lă .

La ocuparea locuri lor vacan te să se ţ ină con t de a c e a s t ă cer inţă .

D. u. s. A. Bârsean m. p . V. Oniţiu m. p . Dr . I. Blaga m. p. , no ta r .

P e n t r u conformi ta te cu or iginalul Dr . losif Blaga m. p . , referentul secţ iuni i lit.

D I N S I N U L A S O C I A Ţ I U N I I .

Din despărţeminte. Desp. „Năseud". A s u p r a ac t iv i tă ţ i i d in an. t r . (1900) a desp . „Nă-

seud" , d i rec ţ iunea desp . a îna in ta t u rmă to ru l r a p o r t : Comi te tu l desp . a ţ i n u t în decursu l an. două şedin ţe , în car i s 'au

resolvi t afaceri curen te . A d u n a r e a cerc. s'a ţ i n u t la 22 Iu l . în c o m u n a Mi t i t e iu , fiind de faţă u n numeros publ ic — in te l ig in ţă şi popor . Cu aceas tă ocas iune în t re poporen i i aduna ţ i s 'au d i s t r ibu i t g r a t u i t căr ţ i p o ­pora le ins t ruc t ive în va loare de circa 30 cor.

P e te r i to ru l desp . „NăsSud" Asoc ia ţ iunea a avu t în an. t r . 72 mem­br i , şi a d e c ă : 11 fundator i , 21 pe viaţă , 24 ordinar i şi 16 a ju tă tor i . D in t r e membr i i vechi a r eposa t în decursu l an. m e m b r u l pe v ia ţă Oc-t a v i a n Bar i ţ iu , fost profesor la g imnas iu l sup . din NăsSud. P r iv i t o r la cele doue bibl iotece popora le ambu lan te ale desp . comunicăm următoa re l e d a t e : Biblioteca Nr. 1 a fost înfi inţată în 1899 şi la finea an. 1900 se afla în agen tu ra Rebr i şoa ra . E a cons tă din 82 opere (poesii popora le 4, p o ­veş t i şi snoave 11, căr ţ i p o p o r a n e 14, l i t e ra tu ră f rumoasă 33, is tor ie şi geografie 6, l i t e ra tu ră economică 11, medic ină şi ig ienă 3) în va loare to ta lă de K 122-80. Biblioteca Nr. 11 a fost înfi inţată deasemenea în 1899 şi la finea an. 1900 se afla în a g e n t u r a Salva. E a cons tă t o t din 82

48 Transilvania. Partea oficială.

opere (poesii popor . 9, poveş t i şi snoave 11, căr ţ i p o p o r a n e 14, l i t e ra tu ră f rumoasă 23, i s tor ie şi geografie 8, sci inţe na tu r a l e 1, l i t e r a tu ră econo­mică 5, medic ină 1) în va loare to ta lă de K 107*92.

* Desp. „Deju s'a r eo rgan i sa t în vara t r ecu t ă (1900) conform noue i

a rondăr i a despăr ţămin te lor . Ac t iv i t a t ea d i rec ţ iune i şi comi te tu lu i cer­cual s'a r e s t r îns mai ales p e n t r u a de lă tu ra g reu tă ţ i l e începu tu lu i în p r iv in ţa înfiinţării de agen tu r i şi b ib l io tece popora le . D e s p . are de p re sen t 2 m e m b r i pe v ia ţă şi 19 ordinar i . Sperăm, că aces t desp . sub des in te -resa ta conducere a comi te tu lu i cercual în f runte cu dl Dr. Teodor Mihalţ în cel mai ap rop i a t v i i tor va desvol ta o ac t iv i ta te rodn ică în in te resu l Asocia ţ iun i i şi cul ture i poporu lu i .

* Desp. „Orăştie". Comi te tu l cercual pe un nou per iod de 3 ani a fost

ales în adunarea desp . ţ i n u t ă la 15 Octobre 1899. D i r e c t o r : Vasil ie Domşa , p r o t o p o p , m e m br i i aleşi dni i Dr . R o m u l D o b o de R u s c a (cassar), Aure l P . Barc ian , P e t r u Belei , (controlor) şi L a u r i a n Berc ian , (secretar) , iar membr i i na tu ra l i s u n t : 6 membr i fundator i şi 6 m e m b r i pe v i a ţ ă . î n de­cursul anulu i 1900, comi te tu l a ţ i n u t 3 şed in ţe şi a resolv i t t oa te agen­dele c u r e n t e ; din bani i meni ţ i spre aces t scop în anii t r ecu ţ i a solvi t u l t imele s t ipendi i la 2 învă ţăce i de meseri i , cari au t e rmina t în aces t an. L a aduna rea cerc. din 1900, comi te tu l a inv i t a t de t impur iu t oa t e agen­tur i le d in d e s p ă r ţ ă m â n t să-şi t r imi t ă câte 2 de legaţ i şi le-a t r a n s p u s l iste de colectare .

R e a s u m â n d colectele de t o t soiul, ce desp . „Orăş t ie" a a d u n a t dela da t a înfiinţării sale în 1890, pană în 1900, adecă în decurs de 10 ani , acele se r id ică la suma de K 4131*82. D in aceas tă sumă s 'au t r a n s p u s cassei cen t ra le K 3085, iar ca s t ipendi i învăţăce i lor de meseri i , ca premii p e n t r u p romovarea pomăr i tu lu i şi l egumăr i tu lu i cum şi a indus t r ie i de casă K 1040. R e d u c â n d u - s e veni te le desp. , pe v i i tor n u se vor mai pu t e da s t ipendi i învăţăcei lor de meseri i . P e n t r u p romovarea economiei în aces te pă r ţ i va lucra r e u n i u n e a economică din Orăşt ie .

Comite tu l va s tă ru i în vi i tor cu deosebire p e n t r u înfi inţarea bibl io­tecelor popora le ambu lan te . Că resu l ta te le ac t iv i tă ţ i i comi te tu lu i cercual n u sun t mai în semna te v ina o p o a r t ă persoanele din f runtea agentur i lo r comuna le , din cari cele ma i mul te au doved i t o nepăsa re v redn ică de condamna t . Agen tu r i l e , u n d e s 'au ţ i n u t pană acum adunăr i le ce rcua le fac e x c e p ţ i u n e : ele au doved i t in te res fată de Asoc ia ţ iune .

A d u n a r e a cercua lă pe anul t r e c u t s'a ţ i n u t la 8 N o v e m b r e 1900. Cu aceea ocas iune s 'au înscr is membr i n o u i : 1 pe v ia ţă şi 8 ord inar i . N u m ă r u l membr i lo r Asoc ia ţ iune i din acest desp . e s t e : 6 fundator i , 6 pe v ia ţă şi 21 ord inar i . De la cei a ju tă tor i s 'au încassa t K 134*72. S'au încassa t î n to ta l K 464*72, d in cari K 411*72 au fost t r anspuse cassei cen t ra le a A s o c , iar K 53*— au fost r e ţ i nu t e p e n t r u t rebu in ţe le despă r ţ ămân tu lu i .

Redactor; Dr. C. Diaconovich. Tiparul tipografiei archidiecesane.