T R A N S I L V A N I A O R G A N U L

ASOCIAŢIUNII P E N T R U L I T E R A T U R A ROMÂNĂ Ş I C U L T U R A P O P O R U L U I ROMÂN.

Nr. IV. Sibiiu, Maiu 1898. Anul XXIX.

CHESTIUNI ORTOGRAFICE.

V*). F o n e t i z m u în o r togra f i e d e n o t ă p r o g r e s .

T o a t e popoare le cul te au ven i t acum la convingerea , cumcă scr i ­soarea în tocmi tă d u p ă legile fonetice este super ioară or tograf iei e t imo­logice ; pen t rucă aceea î n t runeş t e mal m u l t dec î t cea d in u r m ă ex igen ţe le şi condi ţ iune le , car i duc la scopu final al graficei, adecă la stenografie.

Toa te popoare le s tă ruesc deci cu în te ţ i re la simplificarea or tograf ie i şi la adop ta rea fonet icei în scriere. — L a na ţ iun i le cu l i t e ra tu ră es t insă aceas tă porn i re î n t imp ină însă mar i g reo tă ţ l , pană ce na ţ iuni le , a că ro r l i t e r a tu ră se află încă în incunabule , păcă tuesc p e n t r u t o t minu tu , ce-1 pe rd cul t iv înd s i s teme de or tograf ie con t ra re aces tu i p r inc ip iu şi neg l igă sau comba t chiar din mot ive şi cons ideran te precar ie sistemu. or tograf iei fonet ice.

Ortograf ia fonet ică, în ţe leg cea p u r ă fonetică, fără pr ivi re la der i -va ţ iunea e t imologică a cuvinte lor , în vede rea fonoplas t ice l compl ica te d in l imba noas t ră , p e n t r u no i este ne t ăgădu i t cea ma l co respunză toa re .

Astăz i , noi p a r t e mare ade răm încă la p r inc ip iu dual i s t ic în o r to ­grafie, adecă pe l îngă diacriza vocale lor şi consonan te lo r de r iva te m a l avem în vedere şi e t imolog ia cuvinte lor , — carea se cons t a t ă în doue feluri, anume din însaş l imba noas t ră şi din l imba or ig inară dela care saii p r in a cărei med iu a ven i t la noi cuv îu tu .

Aces t e două me tode însă, abs t r âg înd dela recuzab i l i t a tea lor, ele în t r e sine se esclud una pe a l t a ; pen t ru -că în cele mal mu l t e cazur i vorba î nchega t ă în l imba originală, după-ce a t r e c u t în uzu g ra iu lu i românesc , a suferit sch imbăr i esenţ ia le morfologice, şi r ădăc ina n u se mai poa te lua ca bază accep tab i lă la fixarea s u n e t u l u i în l imba noas t ră .

*) A se vedea „T/ansi lvania" Nr. 1 şi 2—1898. 6

74

D r e p t aceea acum cel mai m u l ţ i se m u l ţ u m e s c n u m a i cu analiza e t imo­logică din flexiunea vocabule lor în însaş l imba noas t ră , b a în n e n u m ă r a t e cazur i s în t sili ţ i să d iscons idere dela e t imologie p res t e t o t ; — ceea-ce d e m u s t r ă ev iden t neap l icab i l i t a tea s is temului .

A c u m d, e. n u ma l scriem fată cu fe'tă, deşi cuv în tu d u p ă ambele e t imologi i ar fi să se scrie cu c; scr iem de al tă pa r t e împăcare , cumpă ­rare , făcătură , cu t oa t e că în flexiunea rom. se ob t rude e, eară în l imba or ig inală ocure a r e sp . e.

E t i m o l o g i a cuvin te lor se poa t e i m p u n e au tor i t a t iv şi t axa t iv — pr in d i c ţ i ona re ; aces te însă n u s în t accesibi le pen t ru to t omu. Se po t prescr ie r egu l i genera le t o t în aces t scop, dar p raxa ne învaţă , cumcă acelea n u s în t suficiente şi n ' a u p u t u t aduce nic i pe depar t e un i formi ta te în or­tografie. — Orce încercare în d i rec ţ ia aceas ta s'a adeve r i t p rob lema t i că .

D e ce să con t inuăm no i dară, a ne t rud i eu un sistem, pre care alţi , ca neap t , îl părăsesc sau l 'ar părăs i bucuroş i , dacă ar p u t e a fără să p rovoace o revo lu ţ i e în l i te ra tura lor.

N u p o t n u m i dec î t n e h u m a n ă p rocedura , să î m p u n l be tu lu l R o m â n to r tu ra , ca după ce s'a ch inui t ani de zile să înve ţe a cunoaş te şi a fixa pe hâr t ie l i teri le, acum să mai înve ţe de ros t şi var ian te le , când are să scrie p re â cu a, e, o, saii u, p re î cu a, e, i, o saii u, — şi el s e rmanu a sudă şi p a n ă în tocmeş te o un ică figură de aces te necum să poa t ă în­j g h e b a acelaş sune t în două, t re i saii mal mul te feluri .

Cu t oa t ă g rav i t a t ea se poa te afirma, cumcă e abso lu t imposibi l , să i n t r o d u c e m în or tograf ie un i formi ta te şi să o genera l izăm, pănă-ce nu v o m adop t a barem p en t ru sunete le der iva te ă şi î semne grafice — p r o p r i i ; p a n ă n u n e v o m lăpădâ de predi lec ţ iunea , a, stâ în cursu scrieri med i -t înd, că oare cuv în tu cu ta re şi cu ta re de u n d e poa te să v i n ă ? Care vo­cală ar fi or iginală , fundamenta lă , cu carea să se scrie în anumi te cazur i ă şi I ? S i s t emu d o m i n a n t n e sileşte să facem cerce tă r i filologice exacte negreş i t , că a l tcum n 'a re înţe les to t l u c r a ; — dar la a t î ta ş t i in ţă filo­logică, n e o p u g n a t ă şi nec r i t i ca tă din nic i o par te , n u ştiii să fie ajuns m u r i t o r pană în z iua de azi. — Di le tan t izmele noas t r e filologice în u rmare p e n t r u v ia ţ a p rac t i că şi cu l tură î n samnă n u m a i oleum, et operam perdere.

— N u ştiii, să ma l duc buhe la A t e n a şi să s tă ru i la cons ta ta rea , ce lucru fără r o s t es te a d iscons iderâ dela sup rema r a ţ i u n e a ar te i g r a ­fice, dela men i ţ iunea el, de a comunica p r o m p t şi fără dub ie t a t e sune tu g ra iu lu i p r in semne vizibile, — aşa z i c înd : de a fonografă vorba.

Scr isoarea p res te t o t este n u m a i o tehnică , carea n u are al te exi­g e n ţ e decî t pract icabi l i ta tea , t oa te celelal te cons ide ran te s în t secundare .

Dacă n ' a r fi aşâ, a tunc i i nven ţ iunea note lor muzicale, a te legrafiei cu punc te le sale, a telegrafiei cu l iniuţele şi punc te le sale, a s tenografiei , a fonografului , a t e l e f o n u l u i . . . ar fi lucru de p u ţ i n ă va loare rea lă p e n t r u omenime şi n ' a r deno ta n ic i u n p rogres al minţ i , p e n t r u c ă note le , marce le şi v ibra ţ iun i le fixate ale aces tor m e t o a d e de comunica re a g ra -

75

iulul n u ara tă n ic i pe depa r t e ad oculos e t imologia sune tu lu i , ci îl fixază aşâ cum îl p r i n d e reve la t în vorbă , fără reflexu sune tu lu i f u n d a m e n t a l ; — ele d i scons ideră dela forma es te t ică p res te tot , — dar p e n t r u aceea b o ­ţ i te le no te lo r muzicale d. e. ce subl ime ari i r ep rez in t ă uneor i , dacă le ceteşte o voace m ă e a s t r ă !

Noi c redem, că este o cer in ţă neomisă să dăm cuv în tu lu î o fa ţă es ter ioară , d in carea să v a d ă lumea la moment , cumcă ne ţ i nem de fa­milia nobi lă romanică .

— Ar fi de fost, dacă d in t r ' o mie s'ar afiâ b a r e m unu , care să şt ie la t ineş te saii o a l tă l imbă neo la t ină şi să-şl spa rgă capu cu d 'a lde filo­logi i şi e tnogra f i i ; — lumea cea m u l t ă însă lasă afacerea aceas ta în gr i ja înv Staţilor mar i să o dezlege, şi nici aceş t ia n u s în t de acord asu­pra mu l to r punc t e , ci le lasă încurca te .

A voi dea l tmin t re lea să documen tez i o r ig inea l imbi şi a neamulu i cu ortografia e ca şi cînd al voi să de judec l na ţ iona l i t a t ea cuiva d u p ă veşmîn tu , în care îş învă leş te corpu.

S în tem .convinşi, cumcă învă ţa ţ i n ' au c o n s t a t a t r o m a n i t a t e a l imbi noas t r e d in or tograf ia e t imologică, pen t rucă el apl ică a l tă sondă la de-j u d e c a r e a lucru lu i acestuia . E l se u i tă în faţa şi în g u r a R o m â n u l u i c înd vorbeş te şi de acolo î l fură cuvînţe lu , ca să-1 fixeze cu figurile lor combina te , de cari filologi au vr 'o 400 la î ndemînă şi d u p ă es te r ioru cărora ţ i se înfăţ işază vo rba în t r ' o haină , de ţ i se pa r e ho t en to t i c ă (Vezi t r ansc r ip ţ iun i l e î nvă ţ a tu lu i W e i g a n d ) . — D a r de aceea vo rba t o t r omâ­nească r emîne şi cei ce cunosc semnele «convenţionale o şi p o t ce t i în­tocmai cum sună c înd izvoreş te d in g u r a R o m â n u l u i , şi-I află obîrş ia .

— Sis temu e t imologic în scr iere es te i nven ţ iunea că lugăr i lor asce­t ic i d in t impur i l e medieval i , şi n ' a r e de bază sc r ip tu ra la t ină, p e n t r u că la t in i au fost fonet iş t l în fond, sc r i ind vocale le s ch imba te cu ecvi -v a l e n t u lor. Aşâ facere, feci, efft'cax, — do, da re , dedi, edi t io ş. a.

Mare lu i etimologist Cipariu t oa t ă v e n e r a ţ i u n e a ; el a a v u t t e n d e n ţ a nobi lă şi ac tua lă pe v remea aceea, de a t rezi în no i admi ra ţ i une p e n t r u an t ic i t a tea l imbi şi fală pen t ru or ig inea noas t ră . A c u m însă n u p u t e m aduce un t r i b u t ma l r ecunoscă to r mane lor sale, dec î t dacă vom con­stata, cumcă sistemu seu şî-a împlinit misiunea!

D a r că fonetico-etirnologizmu, ce a u r m a t d u p ă el, ce senz mal are, n u p u t e m cupr inde , fiindcă e un non sens, u n amfibiu, care se îneacă pe u sca t şi se uscă în a p ă !

E t impu , să n e ven im în ori, şi să n e a legem în t r ' o pa r t e , şi a n u m e în aceea par te , în care s 'au da t şi îna in taş i noş t r i din secuii t r ecu ţ i , cari dacă n ' a u a v u t copia noţ iuni lor , cu car i ne p u t e m î m b o g ă ţ i no i min tea în z iua de as tăzi , da r au. a v u t în ţ e l epc iune ad încă şi o pe rsp icac i ­t a t e admirab i lă c înd aii completat alfabetu — a tunc i în p raxă — după graiu românesc.

6*

76

N o i dar n ' avem dec î t să imi t ăm pre în ţe lep ţ i noş t r i p redecesor i , — şi ca să n u deven im re t rog raz i sau s ta ţ ionar i , să completăm alfabetu latin (anticvele), la care am reven i t în seculu de faţă, — cu figurile necesare.

Ca să ven im în a ju tor i n s t ruc ţ iun i e lementare , să r e sp înd im car tea în masa poporu lu i , — ca să în l ă tu răm s ta rea anormală , în care se .af lă p res te t o t grafica noas t ră , — ca să punem c a p ă t confuziuni scanda­loase, din, care n u se p o t dezmetec i n ic i cel ma l b u n i l i teraţ i aî noş t r i , şi spre sc î rba gene ra l ă stai i în n e c u r m a t ă h a r ţ ă cu logica şi consecven ţa , scr i ind aceeaş v o r b ă des d u p ă olal tă în două t re i fe lur i . . . . es te oara s u p r e m ă să. conven im de u r g e n ţ ă asupra unificări, a un i fo rmi tă ţ i — de ­o c a m d a t ă barem a lui ă şi î. Şi eu cred, că vom pu tea conven i uşor şi a sup ra formei t ip ice , ce ar t r ebu i să le dăm, dacă vom scru ta mor­fologia sune te lo r acestora .

V I .

U r z i r e a lu i & şi î î n fone t i ca r o m â n e a s c ă .

Mal t oa t e l imbi le aii format din vocale şi consonan t e fundamenta le sune te de r iva te .

L a consonan t e s ch imbarea s'a făcut — pe cî t am p u t u t eu obse rva — pr in afluenţa reflexivă a lui % (iot) cu in t e r i ec ţ iunea eufonică a une i s ibi-l an te (s, ş). A ş â : c = 9 (ce — ci), d == d̂ (z), s = ş, t = ţ, z = j (z), r = rj (f).

L a voca le ope ra ţ iunea s'a î n t împla t din con t r ă p r in p ro iec ţ iunea une i vocale oareşcare a sup ra celeialal te, şi p r in s t ă ru in ţ a de a o r ăzb i din p ronun ţa r e şi a-î ocupa locu, — d u p ă cum v o m ară ta ma i j o s .

P e n t r u desvo l ta rea tezei , ce mi -am p ropus , mă vo i ocupa ma l îna­dins n u m a i de f enomenu cel d in u rmă. Şi — ca să menajez exo t ico-man ia R o m â n u l u i , care d in t run fatal a l t ruizm apre ţ i ază mal m u l t p ro ­pr ie tă ţ i l e s t ră ine d iscons ider înd bunu r i l e sale, voi luâ de e semplu une le vocale der iva te , car i obv in la francejî şi nemţ i , î n t r ă al tele p re eu (franc.) 6 (germ.) u (franc.) u (germ.) şi vo i anal iza urz i rea sune te lo r aces to ra d u p a o m e t o d ă na tu ra l i s t ă , adecă d u p ă firea lucrulu i , ca r ezu l t a t al in-tu i ţ iun i p rac t ice , — fără a m ă pu tea p rovoca la vr*o au to r i t a t e l ingvi ­stică, carea să fie scos — cu ş t i rea mea — în relief p rocesu fo rmaţ iun i la sune te le de r iva te .

P r e m i t definiţia, c u m c ă :

Toate vocalele derivate sînt sunete provenite prin stăruinţa de a substitui unei vocale o altă vocală.

— I n gene re observăm, cumcă la p r o n u n ţ a r e a vocale lor fundamen­ta le sau cura te laringele (gîtleju, Keh lkopf ) operează în m ă s u r ă foar te ne însemnată , pănăce func ţ iunea de f runte o are l imba şi buzele la s lo­boz i r ea din g u r ă a v ibra ţ iun i lo r , ce le p r o d u c corzile vocale (S t imm-bander ) , — şi n u m a i la vocale le de r iva te ( transfigurate) v ine în apl icare p r e p o n d e r a n t ă g î t le ju .

77

E s e m p l u p r a c t i c : P r o n u n ţ ă m vooala o aşâ cum o auzim ş i o r e s p i r ă m de c o m u n fără n ic i o n u a n ţ a r e de a l t sune t ea în tvuvîntu o-m. — A c u m dupăce am p r o n u n ţ a t ales şi l impede sune tu o, şi am înce t a t 'a-1 m a l rost i , dacă v o m ţ inea t o tu ş buze le şi l imba în starea nemişcată, î n ca rea s 'au pus la p r o n u n ţ a r e a hal o, şi — bine în ţe les , păs t r înd poza de cum am p r o n u n ţ a t p re o — n e v o m sili a subs t i t u i în locu sune tu lu i o — cu aju-tor iu g î t le ju lu l — sune tu e, n u vom fi în s ta re să scoa tem al t sune t dec î t p re o.

D a c ă v o m p r o n u n ţ ă sune tu u şi păs t r înd aceeaş poză n e s c h i m b a t ă a< organelor de vorb i re (ca la p r o n u n ţ a r e a lui u) — vom s tă ru i să p ro ­n u n ţ ă m — t o t din g â t — n u u ci a tunc i vom ros t i pre ii.

î n ch ipu aces ta se poa te esplicâ p r o v e n i e n ţ a naza le lor şi gu tu r a l e lo r la a l te popoare , t o t n u m a i pe temeiu , că în locu i rea voca le lor se face p r in coopera rea g î tu lu l . —

L a R o m â n i , afară de d i f tonghizarea lui e în ea şi a lui o în oa n u m a i din vocala cu ra tă a s 'au fo rmat două n u a n ţ e fonet ice , — mal n a t u r a l e , mal pr imordia le , mai comune şi mal melodioase dec î t 8 ii ş. a. ale s t ră i ­nilor, a d e c ă : ă şi î. Aces te s u n e t e şi d in p u n c t de vedere es te t ic s în t mul t super ioare celor s t ră ine . Pen t rucă , dacă c ineva c în tă de pi ldă, şi v ine să marcheze or să t r ăgăneze si labe în car i p rov ine 6 sau ii sau de ­r iva te de ale a l tor neamur i , — farmecu melodiei e pe rdu t , — din con t ră p re â şi î al n o s t r u îl po ţ i c întâ d 'un d r a g fără ca auzu să fie a t ins n e p l ă c u t şi espres ia feţi (fizionomia) să se diformeze. —

Şi no i t o t u ş de t e s t ăm aces te sune te , ca ur î te , spur ie , hees te t i ce . B a s 'au apuca t m a t a d o r i în ş t i in ţa l ingvis t ică la noi , să e l imineze pe be tu î, făcînd din R o m â n = R o m â n , — ci înzădar , p e n t r u c ă R o m â n u — fiind cu toa te apele — n u se lasă să fie bo t eza t a doua oară cu apă nesf inţ i tă de d u h u sfînt a g ra iu lu i seu.

Am zis î n t r a l t loc, că din p ie t a t e ar fi să p ă s t r ă m modi i de scr iere cu vocale î m p r u m u t a t e , impropr i i cuv în tu Român , dar în fine dacă am scr ie Rwmiu, n imic n u n i -ar d e r o g a ; p e n t r u c ă R o m a se zicea od in ioară şi R«ma , eară î, cum vom vedea mal j o s , es te con top i rea a r t i cu lu lu l A (A) cu i. —

î n sfîrşit, cum a fo rmat dară R o m â n u p re ă şi î? Simplu astfel, că a supra lui a, care de s igur v a fi î nce rca t od in ioară

pr in cine şt ie ce influinţă etnică, să ocupe pres te t o t locu lui e şi i în fonet ică (cum se şi aude pe a l o c u r i : v ă z u t pen t ru vâzut , a m p ă r a t p e n t r u impărat , — confrontează şi f r ancezu : ewpereur) ati d a t năva lă sune te le fundamenta le , de baş t ină , să-1 scoată earăş din d o m i n a ţ i u n e ; l up t a însă a fost o fructificaţie şi r o d u doi bas ta rz i d răgă laş i â, î, car i s amană şi cu t a t a şi cu mama .

P r o c e s u zămisl i r i şi al naş t e r i es te a c e s t a : P r o n u n ţ ă m cura t vocala a, — apoi fără s t r ă m u t a r e a cea ma l mică

în poza organelor de vorbi re , ţ i indu- le nec l in t i t e p r e c u m s 'au acomoda t

78

la p r o n u n ţ a r e a lu i a (aşa z ic înd în lemni te) , — ne silim să p r o n u n ţ ă m din g î t n u a ci e, negreş i t v o m avea pre ă.

T o t astfel p rocedem şi la ros t i r ea lui l. — D u p ă c e am p r o n u n ţ a t p re a, ne silim a substitui d in g î t pre i şi v o m avea p re î. —

P r o c e d u r a ind ica tă la p roduce rea sune te lo r der iva te t r ebue obse rva tă în tocmai , — n u cum a făcu t u n onorabi l , căruia i-am comunica t desco­per i rea , că a căsca t g u r a la a—a—a — şi fără să înce te cu a se silea în t o t ch ipu să p r o n u n ţ e simultan. (în acelaş t imp) şi pre e. F i r e ş t e , că n ' a pu tu t , ci s'a umflat de ris, eară eu m 'am ales cu — cazna. —

VII. C o n t e m p l a r e a c a r a c t e r e l o r graf ice p e n t r u & ş i î .

A m cons ta ta t , cumcă ă este p r o d u c t u fizioplastic al contopi r i lui a şi e, în al tă vocală n o u ă ; e lemente le cons t i tu t ive ale aces tu i sunet , con t rase se învederează în şab loana a;, p recum i es te p r o d u c t u contopi r i lu i a (A) cu i, ce se învederează perfect în A (cirilic).

D u p ă cum se află c i rcumscr isă la uni pa leologl va loarea fonet ică a lui az d in alfabetu lat in , aceea congruează cu ă al nos t ru , şi e probabi l , că e rud i tu A r o n P u m n u , care a comple t a t a l fabetu nos t ru cu aceas tă l i te ră an t ică şi a meni t -o pen t ru ă, a avu t în vedere aceas tă împre jura re .

P u m n u a ven i t însă prea t impur iu cu p roec tu s e u ; eram pe a tunc i p r ea exal ta ţ i ade ren ţ i al e t imologizmulul şi în t i m p u din u rmă ne -am înch ina t fonet ico-e t imologizmulul earăşi din şovinizm, t emîndu-ne , ca n u cumva să n i se al tereze fizionomia scr ip tur i . Ca să n u pea ră a, e, o din «, ci ca să r emînem şi cu clisa î n t r agă şi cu varza unsă, am dec re t a t s emnu scur tă r i («) ca semn diacr i t ic p e n t r u t ransf igurarea lor, scri ind făcut , V6 yzut, fora e t c , p e n t r u c ă dacă a d o p t a m pre a' a tunc i n u se mal pu t ea păs t r a s t r ic t p e n t r u toa te vocale le a, c, o şi e t imologia to toda tă .

A c u m însă, după-ce ne-am mal fi dosp i t n i ţe l din fe rmenta ţ ia pr i ­melor încercăr i şi ne -am mal fi zv idui t pu ţ i n de m o n o m a n i a e t imologică , p u t e m t r ac t a — sperez — mal calm, mal nep reocupa ţ i chest ia de unificare a lui ă şi l.

A d o p t a r e a semnulu i de ab rev ia ţ iune ca semn diacr i t ic pen t ru ind i ­carea sch imbăr i vocalelor în a a fost cî t se poa te de reu n imer i tă .

In t i l , p e n t r u c ă semnu scur tă r i n u poa te împodob i o vocală şi a tunc i c înd aceea es te accen tua tă ( E x e m p l e : mîncăm, mîncăr î , el mînc« şi el mîncâ) . Adevăra t , că la accen tua rea aor i s tu lu i am a d o p t a t accen tu g r av (•>•), da r as ta e o anomalie , să accentuez i o vocală curată şi să prescr i l de al tă par te , cumcă n u se p r o n u n ţ ă cu ra tă ci obscură; pen t ru -că accen tu g r a v este pe dep l in ident ic cu cel acut , — şi nici la francejl , cari au pus în praxă aces te accente , n u rep rez in tă valor i diferite ci au scopu de a păs t ră lui e în t reg i tă tea ton ică în aceeaş vorbă , apl ic îndu-se la prece­d e n t acu tu ( ' ) ear la secven t g r a v u (>) p e n t r u va r ia ţ iune .

79

A d o u a : N u a fost n imer i t ă invenţ ia , p e n t r u c ă semnele d iacr i t ice deasupra l i terelor n u n u m a i opăcesc ci şi u r i ţesc scr isoarea . — 0 î m p e -decă, pen t rucă d u p ă regu la caligrafiei, cuv în tu t r e b u e ş t e scr is fără în­t r e rupere pană în capă t şi n u m a i u l te r ior se p o t p u n e semnele diacr i t ice , şi dacă s în t a se pune deasupra , n u te po ţ i aba te de fel dela regulă , ci chel tueş t î t i m p u înzădar şi eş t i î m p e d e c a t în cursu consecu t iv al scr ier i .

De d e s u p t u l i ter i lor (şi în capăt) or ce semn se poa te apl ica fără ca d u c t u scr isori să fie î n t r e r u p t şi fără ca mîna, care face t răsur i le de sus în jo s , să a ibă vr 'o g r e o t a t e teh-nică de înv ins . — A n u m e la conso­nan te le s şi t, chiar în decursu scrieri se poa te apl ica m o m e n t a n s emnu diacr i t ic de desupt , or făcînd o cedilă ne tă , or o s implă l in iu ţă — d u p ă des te r i t a tea scr i i torului . L a popo r am obse rva t î n t r ebu in ţ a r ea une i scur te l in iu ţe ca u n accen t saii comă (,) — alţ i se m u l ţ u m e s c n u m a i cu un punc t , ceea-ce t o t a t î ta face.

Cu a d o p t a r e a s emnu lu i d iacr i t ic sub consonan te , d u p ă m o d a fran­ceză (c) am n imer i t ' o ma l b ine decî t une le popoa re slave, car i au lua t semne diacr i t ice deasup ra (c, s, z, f) p res te mijloc, şi la vocale acuş de-d e s u p t acuş deasupra . Ne p u t e m înch ipu i cî t de g reo i şi î m p e d e c a t se face d u c t u scrier i prin aceas ta .

P e n t r u p rac t i cab i l i t a t ea şi chiar v i ta l i ta tea u n u l alfabet, n u se poa t e spune , ce lucru în semna t este d u c t u n e î n t r e r u p t al scrisori , d u c t u an t icve-lor. P e t r u cel mare (1704) s'a văzu t î n d e m n a t să deâ ucaz şi să im­pună au to r i t a t iv duc tu la t in în scr isoarea rusască . Al fabe tu rusesc şi s î rbesc în u rmare se şi sus ţ ine de două veacur i , pănăce slavi catol ic i au fost nevo i ţ i să adop teze a l fabetu la t in în locu fracturel , de care se folosau m a l na in te , da r s'aii î ncu rca t te r ib i l cu semnele diacr i t ice .

U r m a r e a deci ar fi să a d o p t ă m şi no i p e n t r u â o voca lă cu semn diacr i t ic de desup t , cum se uz i ta în I ta l ia pe la anu 1467 în incunabu le le scrisori ant icve , ap l ic îndu-se în locu lui ce u n s implu e cu o comă de de d e s u b t (e). No i avem însă mot iv de a preferi o a l tă combina ţ ie . — A m pu tea pr imi dea g a t a p re Z (cirilic) perfect co respunză to r în cî t p r i ­veş te t ehn ica .

A m înţe les , cumcă fiertatu academician, e rud i t u episcop Melhisedec ar fi o p t a t în academie p e n t r u Z şi ^ ciri l ic.

De ce să ne î n t o a r c e m însă la ciri l ice, — să n e împi s t r i ţ ăm alfa­be tu şi să ne r eamin t im t impur i , car i ni-att făcut a t î ta a m â r e a l ă !

— N ' a v e m dec î t să p r imim ideea no rocoasă a lui P u m n u , — cu pu ţ ină corec tură , — şi ches t ia e r e so lva tă î n t r u n mod foarte ne t .

A n u m e — dacă în a l fabet în locu lui ce, care în t ipa r e cevaş p rea la t şi în scr isoare p r e t i n d e p rea mul te t ac te , — v o m admi te pre os cum îl scrieaii bă t r î n i noş t r i c înd copiau d ip lome şi căr ţ i la t ineşt i , eară în t ipa r vom adopta d in paleotipurile aşa n u m i t e italice (cursive), cu cari

80

se t ipărea ţ i căr ţ i le pe la anu 1514 în Vene ţ ia , — pre ce*), în care — d u p ă n a t u r a aces te i vocale — e erâ ma l p r o n u n ţ a t decâ t a, folosindu-se din a n u m a i j u m ă t a t e a semicercu lu i (<) în l egă tu ră cu e comple t , — am câşt i­g a t tot , ce în s t ad iu de fa ţă a graficei n o a s t r e se poa t e a junge.

Aceas t ă figură are preferenţa , de a fi i n t e rna ţ iona lă şi impre t en i t ă la t oa t ă lumea cultă, are preferenţa , de a p u n e în vede re şi der iva ţ ia cuv în tu lu i ( făcu t d in fac, v ă z u t d in vedere e t c ) , are preferenţa , de a supo r t a fazele de t r ans i ţ i une a vocale lor (văd , vezi, vază, — î n v ă ţ , în­veţi, î n v a ţ ă ) ş i favor izază d inamica spre purif icare a sune tu lu i în e (chemare d in chicemare, bucur ie d in b u c u r i a ) ; ma l are şi cap i ta la b u n ă ­ta t e , că n u m a i în două zi două t a c t e n e î n t r ă r u p t e se poa te fixa pe h î r t ie , şi m î n a merge îna in t e neopăc i t ă şi ne t rud i t ă , — u r m ă r i n d zboru g îndi r i . —

P e n t r u căzu, c înd în g r a b a scrieri n ' am n imer i t b ine figura, ca pa-r e r g o n se p o a t e admi te în scr isoare şi ac tua lu a.

Cu pr iv i re la l i t e ra î cred, că ne vom pu tea în ţ e l ege mal uşor . Ş t im că es te o compos i ţ i une din a şi i. î n cele m a l v e c h i inscr ip ţ i i ale Romani lo r , la car i s'a folosit aşâ n u ­

mi t a scr isoare capi ta lă , l i tera A p rov ine în u rmă toa re l e forme : A A şi A - • • • I n v e d e r e a aces tor figuri s p o n t a n t r ebue să n i se revoace în memor ie

A d in a l fabetu ciril ic, t o t numa i o combina re a lui A cu i. O coinci­den ţă ma l u imi toa re e rar, să obvină sc ru tă to ru lu i .

Sus ţ in aşa dară, că a t u n c i cînd am a d o p t a t în ortografia noas t r ă ca rac t e ru î am n imer i t ' o de minune . — A b e r a ţ i u n e a cons is tă n u m a i în aceea, că no i am m a l admis s emnu A şi a sup ra lui a, e, o, şi am zis, că aces t semn este diacr i t ic , circumflex.

De u n d e să fie c i rcumflex? Circumflexu are cu t o t u al tă formă. — F r a n c e j i folosesc aces t s emn ca doub le accen t (*•) şi n u m a i acolo, u n d e o l i te ră (consonantă) în deoseb i s se e l iminează d in p r o n u n ţ a r e ; el es te accen tu voca le i şi s e m n u el iziuni (apostrofu) combina te în t runa . D . e. A o u t pro A o u ' t (August ) , e t re p e n t r u e ' t re (estre), t e t e p ro te ' te (teste).

S e m n u aces ta la no i ma l cu bun t emei subs t i tue pre A (A) în mi ­n i a t u r ă d in inscr ip ţ i i le s t rămoşi lor , cum am a ră ta t mai s u s ; şi d u p ă anal iza fonet ică, ce am dezvol ta t 'o mal sus, are d r e p t să stea deasupra lu i i = î.

Ca rac t e ru î are dec i dep l ină înd rep tă ţ i r e , să r ep rez in te ecv iva len tu şeii în a l fabetu nos t ru , n ic i â n ic i c n ic i o n ic i u sau a l tă fo rmaţ iune n u încape cu anal iza urz i r i aces tu i s u n e t şi cu fonet ica pes te to t .

De mul te or i adevăra t , că d u p ă forma sa es te r ioară de acum aces t ca rac t e r n u ma l înfăţ isază geneza sune tu lu i din vocala fundamen ta l ă (în cit, cîne, fîntînâ ş. a.) şi p r in apl icarea lui genera lă desch idem calea spre purificarea sune tu lu i de r iva t în i, zic uni o p u g n a n ţ l .

*) Neputend reproduce în tipar semnul propus de dl autor — semn, care s e a m ă n ă mult cu & — îl înlocuim cu o?. Med.

81

As ta se poate în t împlâ , da r n u t ocma i de g rabă . O samă de r o m â n i s tă ruesc aeve în t racolo , p r o n u n ţ î n d câine (călne)

pâine, mâine, dar va mal t rece mul tă apă pe D î m b o v i ţ a pană ni se v a t ransf igura odoru de l.

L a urmă. ce are a face dacă sune tu se va l impezi cu v r e m e a ? Că doară rezu l ta te de felu aceste i d inamice mal avem noi n e n u m ă r a t e în l imba noas t r ă .

Avem inima d in animă, dimineaţă d in demâneaţâ, biserică d in bâsericâ (basilica), spintecare d in spântecare (pantex), sfinţit d in sfânţit, grindină d in grândină (grando), ghindă d in gândă (glano), griu d in grâu (granum), intil din ântâniu, schimbare din scâimbare, timp d in tâmp, vine d in vene, limbric din lumbric ( lumbricus) , cuvinte d in cuvânt, mor minţi d in mormânt, încheind din incheiând, scriind d in scriând ş. a.

Şi s în t oare aces te sch imbăr i fonet ice u r î t e ele. — cum s înt ? Să n e în toarcem eară la â i n d e r e p t ! ?

A u oercat 'o mar i oameni să ne aducă eară la b r a z d a a rha izmelor (Cipariu), al ţ i d in con t r ă (Pumnu) s'au năzu i t să despoae neologizmele de formele lor uzuale şi să le îmbrace n u m a i decî t în ha ină d a c o ­r o m â n ă ; ambele s i s teme au încerca t să încă tuşeze fonologia l imbi româneş t i în forme r igide, — i n s ă deaf i tea; că poporu e neacces ib i l pen ­t ru teori i , şi cînd porneş te masa ine r t ă în t ro d i rec ţ ie oareşcare , s t r i ­veşte pedec i le da r n u se opreş te în ele.

Sc r ip tu ra în sine nic i n u poa te avea inf luenţă ho tă r i toa re a s u p r a l imbi şi evolu ţ iun i sale, ci mu l t dacă l i t e ra tura , ma l ales literatura p o ­porală, nescrisă eserc i tă în par te aceas tă influenţă. Dovedesc aceas ta cons ta tă r i l e celor mal d is t inş i filologi al t impu lu i de faţă, — şi cit pen ­t ru l imba noas t ră , am adus p r o b ă ec l a t an t ă şi în Ar t . I I I . al aces tu i t r ac ta t , că n ic i l i t e ra tu ra biser icească, scr isă fonet iceş te cu l i tere î nche ­ga te , n 'a p u t u t împedecâ abandona rea ar t icu lăr i în — ul, şi n ' a împede -cat l impezi rea lui î în i, a lui î în ă şi a lui *fc (ea, ia) d in căr ţ i le bis . în c cu ra t ş. a.

German i au o l i t e ra tu ră vastă , carea a p ă t r u n s până în cele ma l infer ioare p ă t u r i ale poporulu i , şi cu toa te aces te n ic i l i t e ra tu ra lor n ' a p u t u t împedecâ purificarea s u n e t e l o r : ei, eu, au în ai, a lui 8 în e şi a lui u în i.

Scr ip tu ra lor ar t r ebu i , să r eagheze la aces te fenomene , — erud i ţ i g e r m a n i ar şi face-o bucuroş i , — dacă ar ma i pu tea . — —

D u p ă toa te aces te să ven im la concluzie. Părerea mea ar fi, ca pentru sunetu i să primim această figură aşa

cum este astăzi în uz. A d e c ă : „Nimica nou sub soa re ! " în zisa lui Ben-Akiba . - I n c u m b i t

an imus ad pr is t ina . L i t e r a î în t ipar , ar pu tea remîneâ n e s c h i m b a t ă aşa cum se foloseşte

azi. P e n t r u ca să se poa t ă accen tua — fireşte, că ar fi să se scoată

82

deasup ra lui i mal în vedere , să fie ma i mare şi să se plaseze mat jos, — aprop i indu-ne de forma lui Tft cirilic, ca să n u căpă tăm t re i pozi ţ i i la figura l i terei , ceea-ce este con t ra regule lor grafice. — D a r dacă ne luăm b ine pe samă, nici această nova ţ iune nu e abso lu t necesară , deoarece accen tua rea lui î n u m a i la ve rbe t e r m i n a t e în rî, şî, U, zi poa te obveni , celelal te t e rmina ţ iun i s în t cura te în i; — acum însă în vorb i rea e legan tă (bucureş teană) ra r se ma i aude p r o n u n ţ î n d : a c o b o n ci a cobori , a auz* nu auzî, simţ» n u simţi, a eşi n u a eşî; şi n u şî, r in n u rîil, ţ ine n u ţ îne , zi n u zî.

E a r ă ce pr iveş te d u c t u consecut iv în scr ierea aces tu i caracter , adecă t ehn ica grafică, — g reo t a t ea se de lă tu ră foar te uşor, dacă vom imi ta în scr iere p re ^ din cirilice, î ndemîn îndu-ne la d u c t u l i teri M din scr isoare. V o m face adecă în t i l cele două pă r ţ i d ina in te ale l i ter i ( A ca la A) şi vom lega craca a t re ia de virfu ungh iu lu i t r ag înd 'o costiş în j o s spre d reap ta ( ^ ) şi de aci încolo duc tu u rmează n e î n t r e r u p t la al tă l i teră.

VIII . Alte c a l a m i t ă ţ i o r tograf ice .

F i i n d a r t a scr ier i o îndemînea lă , o t ehn ică ma i mul t , care n u se ţ ine s t r îns de ş t i in ţe le esoter ice , în car i decid escluziv somi tă ţ i de spe -ţ ia l iş t l , — eu, care am fost î n d e m n a t la aceas tă luc ra re n u m a i de mila copiilor şi a betului popor, văz îndul , cum se chimie cu greo tă ţ i l e graficei, — d u p ă c e d in con t ac tu zilnic cu p o p o r u am cules mu l t e obse rva ţ iun l , şi am mal conzu l t a t şi au to r i r enumi ţ i în aceas tă mate r ie , — văz înd de al tă pa r t e , că pedagog i noş t r i n u prea au curaju civic, să deschidă l up t a în afacerea aceas ta de î n semnă ta t e n e s p u s de mare pen t ru ins t ruc ţ ia p o p o ­ra lă şi p romovarea cul tur i p res te tot , — m'am crezut î n d r e p t ă ţ i t şi d in s îmţ de uma n i t a t e înda to ra t , să-mi dau pă re rea în chest ie , cu spe ran ţ a de a provoca o discusie în t insă asupra ob iec tu lu i sau barem asupra celor mal acu te cont roverze d in ortografia noas t ră , ca să ne ne tez im cu înce tu calea spre unificarea ortografiei şi simplificarea sc r ip tur i la noi . — (Pe s emne — frustra) .

I n cele espuse în ar t icul i p r emergă to r i am a t ins şi pe r t r ac t a t — deşi în m o d r apsod ic şi f ragmentar , dar cred că des tu l de clar, capi ta le le punc t e a supra cărora ar t r e b u i să ne în ţe legem îna in te de toa te spre b ine le de obş te .

P u n î n d u - n e însă în ortografie pe bază fonet ică şi u rmăr ind serios scopu unificări, ar mal fi să de lâ tu răm şi al te aba te r i dela lege.

I n t r ă altele, se p l îng învă ţă to r i noş t r i , cumcă au m a r e g r e o t a t e cu copii p a n ă ce le b a g ă în cap sch imbarea consonan te lo r c şi g în cc, ci şi ge, gi, — şi din con t ră r e s t i tu i rea sune te lo r p r in formula che-chi, ghe-ghi; zic, că le t r ebueş t e la aces te l i tere aproape a t î ta t i m p , cî t conzumă toa te celelal te la olaltă, şi r ezu l t a tu t o tu ş e p rob lemat ic , pen t rucă dacă copi i es din şcoală, recad earăş în încurca lă . — Se vede dară că şi în

83

acest p u n c t p o a m a , in i ţ ia t iva e greş i tă . Se po t r iveş te de m i n u n e aceas tă m e t o d ă i ta l iană şi la noi , —- dar ce să-X faci, b a g s a m a nu-I p e n t r u căpă-ţ ina R o m â n u l u i , or că nu cunoaş t em noî năcazu i ta l ieni lor pănă-ş l d re ­sează copii , ca să capeze doc t r ina . Des tu l , că eu am probe n e n u m ă r a t e de la popor , u n d e el încun ju ră aceas tă anomal ie fonet ică astfel, că apl ică pre c şi g şi acolo, u n d e d u p ă regu la în v igoare , ele dena tu rează în cc-ci şi gc-gi (Vicent ie pen t ru Vichent ie , veci pen t ru vechi , g e m pen t ru ghem) şi u n d e c d. e. dev ine ce-ci p o p o r u p rovede p re c cu ced i l ă : ce, cine, veci.

Ne t r ebueş t e un a rve r t i smen t mal izb i tor dela o min te n a t u r a l ă ! P o p o r u ne zice des tu l de l i m p e d e : Ni-a ţ I făcut din s p re ş, d in t

pre ţ b a din d pre d avînd p re z deaga ta , — de ce n u ni -a ţ l da t şi un cc şi ye dea g a t a cum îl aveau şi moşi noşt r i , — sail cel pu ţ in de ce n -a ţ i r emas consecvenţ i , să ne fiţi d a t abunăoa ră u n c, ba rem ăs ta e ir is fran­ţ u z e s c ! Nu ni l 'aţi dat , vă demus t r ăm dară no i p lebei fără car te mul tă , că ţ inem la logică şi avem milă de copilaşi noş t r i , cari ar pu tea î nvă ţ a în v remea cît se obosesc cu va r i an te fonet ico-e t imologice şi qu i -p ro -quour l de slove al te lucrur i folosi toare şi nu li s 'ar res ipi capi ta lu min ţ i înzădar .

Cum să se împece copilu cu logica, c înd îl spunl , că figura c es te k şi h este ha, de ce ch să fie to t n u m a i c şi nu kh (chip = kh ip , chin = khin) , — şi earăş eparchie şi parochie de ce să se ce tească eparhie şi pa­rohie şi n u eparhie şi parokic!?

Ni se ' ncurcă i ţele , pen t ru -că n u g înd im la popor , cînd facem legi, ci le facem p e n t r u in t e l igen ţă şi cu t enden ţ i l .

E u aş crede, că» şi în ches t ia asta ar fi b ine să luăm de c inozură poarna poporu lu i şi pen t ru ce-ci să a d o p t ă m pre in te rna ţ iona l i i e.

Cî t pen t ru gc-gi ( y cirilic) — refer i tor la aceas tă figură grafică, am t o t dela popor documen te , în car i îl r e p r o d u c e p r in t r ' o figură, carea sa-m ă n ă mul t cu y (gama grec), în al te locur i face u n o, adecă pa r t ea deasup ra a lui g şi aceas tă nu lă o leagă cu y (gama) aşâ că în "întregu seu slova a d u c e înc î tva cu y (cirilic), — ceea ce însă n ' a re să ne j eneze , pen t rucă o un ică quas i -buche n u va fi în s ta re să ne slavizeze de aci îna in te , dacă douăzec i şi a t â t ea de slove în decurs de p res t e pa t ru secui i cî t n i se î n t ing cunoş t in ţe le despre sc r ip tu ra cirilică n ' a u fost în s tare să ne des ­figureze l imba scrisă, ba ce e de mu l ţ ămi t poa te acelui alfabet închegat , n ' a l ăsa t n ic i d ia lecte să p r indă r ădăc ină în l imba daco- romană .

Mai depar t e t o t pe temeiu observa ţ iun i lo r din v ia ţa prac t ică mă văd î n d e m n a t a snlevâ ches t ia lui ea.

Conform normei g ramat i ca l e scriem ea în cartea, partea, vestea e tc . p a n ă ce poporu cu predi lec ţ ie scrie cart ia , partea, ves t ia e tc .

Un alt p u n c t de con t roverză este t e rmina ţ iunea iii în aîu, bolii, maiu, ceriu, unchiii , curechiu , rotari i i , no t a r îu e tc . unde u n u se aude de fel eară i e semi tonic . P o p o r u p r o n u n ţ ă şi scrie al, mal, ceri, unch i , ro t a r i (în s ing. şi plur.), eară căr tu ra r i ' p ronun ţ ă în diferi te chipur i , —

84

un i e l iminează pre iu d in — arru — e r i u , or lu cu desăvîrş i re , eară la ce­le la l te subs t i t ue pre ius t ciril ic cu î.

Semivocala i, — de or ig ine antică r o m a n ă d u p ă Ascol i , or de p ro ­v e n i e n ţ ă slavică, d u p ă alţi — i re levant , — a făcut şi face cele mai mar i încî lcet i în fonet ica l imbi noas t re , el es te cu pu ţ ine escepţ i l un adevă ra t părăsi t , care cu o coros iv i ta te nerez is t ib i lă a d e n a t u r a t vocale şi conso­n a n t e î n t r ' u n mod vanda l ic .

Cea mai mare inf luenţă a avu t şi are a supra lui e, pre care în j a r g o n u popora l , î n mul te păr ţ i , îl înso ţesce ca scaiu (ieste, ieri , b iere , b inie , p i ep t etc.) şi în n e n u m ă r a t e cazur i cu în lesnire l'a abso rb i t (bine, min te , d in te , v inde e t c ) , — a sch imba t vocale în î şi apoi în i, cum am a ră ta t m a i sus, — a consumat pre e şi ei în forme g ramat ica le (limbi, căşi, vaci , a cărţ i , a m a m i — pen t ru l imbe, case, vase , a cărţei , a m a m e i e tc . mi pen t ru ml-e - îml e, etc.) a t r ans fo rma t consonan te l e c, d, g, s, t în ci d (z) g i , ş, ţ, a infecta t şi p re l sau l 'au îngh i ţ i t de t o t (mai, moi e tc . ) ; în une le pă r ţ i a m u i a t pre c şi g, pană a nu ' l mai pu t ea r ep roduce cu l i teră , pre d l ' a făcut în ge, p re t în ce (verge, cimp), a făcut din t ţ şi apoi ce-ci (c redinţă-credincios , g ran i ţă -grăn ice r i , Oravi ţa-Orăvicean, făt-ficior, fată-fecioară, ul i ţă-ul ic ioară) şi spre ev i t a r ea echivoci tă ţ i lor uneor i a schim­b a t pre t în ţ apoi în ş (fitiţă-fetişoară, domni ţă -domnişoa ră , băd i ţă -băd i şo r pro fet icioară, domnic ioa ră e t c ) , lui i şi so ţu lu i seil e avem de a t r i b u i t fonoplas t ica lui — şti, şte (creşti , creşte , româneş t i , r o m â n e ş t e ; B u c u r e ş t i — din cauza duor s ib i lante u r m a t e d u p ă olaltă, ceea ce obv ine a l t c u m şi la la t in i în pristinus dela priscus), pe a locuria a prefăcut p re / şi v în h, pre p în t (fie-hie, vu lpe-hu lpe , pep t - t t ep t e t c ) , în Cr i şana p r e t în ti (frate-fratle, par te-par t ie ) , d in z a făcut j (vi teaz-vitej i , mlezloc-mijloc) şi a l te roscoboa le .

— Văz înd a t î ta des t ruc ţ iune , ce a comis io t ( I ) în fonet ica l imbi noas t r e , t r e b u e să s tăm pe g îndur l , că oare să - I desch idem uşa şi mai l a rgă şi să-i admi tem locu în forma g ramat i ca l ă ea şi în d i f tongu ea şi să scr iem ia p recum se folosâ în a l fabetu cirilic 'fc, sau să-1 evi tăm. — Sîn t de părere , că nu, — ci să-1 î ncun ju răm u n d e n u m a i se p o a t e ;

p e n t r u c ă ea în scr isoare din p u n c t de vede re t ehn ic se fixază ma i cu îndemânea lă dec î t ia;

p e n t r u c ă ea cît p e n t r u t enoa rea sa acopere pe depl in d i f tongu ta; p e n t r u - c ă şi de a l tmin t re lea procesu de purificare şi simplificare a

lu i ea î n t r ' u n s implu e ( sune t fundamenta l ) şi în une le cazur i în a (pr in con top i re ) se află în curgere .

In unele păr ţ i s'a şi îndep l in i t aceas tă t ransformare şi se z i ce : m a m a me; — te sati ta şi tâ, sa şi sd, copilă re sau ra şi ru, v re şi vrea, b e şi b e a apo i s ta şi stea, b a t şi beat , să m a r g ă şi să mea rgă ş. a. p r e c u m s'a î n c h e g a t masă din measă , fată d in feată e tc . A c u m n u se mai z i ce : el i a s te ci el es te , n u v las te ci ves te . — Infinit ivu verbe lo r de a I l - a conj . şi imper fec tu lor a 3 pers . s ing. de o par te mare a R o m â n i l o r n u

85'

se maî p r o n u n ţ ă a vedea ci a vede" (cu e accentuat ) , n u el vedea ci el vede, ear după o s ib i lantă t r ans fo rmarea s'a făcut în a: el auzâ n u auzîâ, el folosâ n u folosîâ, el eşâ n u eşlâ. — B a ce e mal mult , îm a d u c amin te că pr in Cr i şană am auzi t a r t i cu lându-se în c pen t ru ea (Veste re dî-on om» bunw mere ca fu l je rw) . . .

E g re ş i t ă înda t inarea , de-a iotizâ pre e şi ea şi a d i f tonghizâ pre o în scr isoare fără de t oa t ă t r e b u i n ţ a şi din cale afară (Măriîea pro Măria , foaîea pro foaea, Iei pro el, Iei pro el, d i ioauă uoaiia p ro două ouă, uoamen l pro oameni , uă pro o (una) ; pen t rucă i îna in te de e şi oa p e n t r u o îna in te de semivocala u se î m p u n e de s ine pr in o r g a n u vorbir i , fără a ma l avea l ipsă de al scrie.

Cu cî t se poa t e economizâ în scr isoare cu a t i ta e maî b u n s i s temu. Ca ap ropos i t la economizare , n u p u t e m dec î t să a p r o b ă m p r o c e d u r a

bă t r în i lo r noş t r i , car i făceau economie şi la semnele d i s t i nc t ive ; el adecă n u folosau apost rofu (') şi t i reu (-) ca noi , ci scrieaft in t ins , imbin înd fără î n t r e r u p e r e vorbe le compuse — d u p ă da t ina i ta l iană ( rug îndumă, — facîndumise , —- sa dus şi na mal v e n i t . . . . Nes sun magg io r dolor che r i c o r d a m del t e m p o felice nel la miseria.) L a t i n i economizau şi mal m u l t ; el n u p u n e a u nic i p u n c t u pe i; — punc tu aces ta este i nven ţ iune ger­mană , d in cauza fractur i , p re carea au adop ta to el, — că a l t cum n u p u t e a u d i s t inge p re i de c. —

Ce pr iveş te t e rmina ţ i unea în iu r e spec t ive $ (al, el, oî, ui , urî , ari , erî, orî) p u t e m adop t a fără n ic î u n sc rupu l pre io t (î semitonic) p e n t r u r e p r o d u c e r e a lui ius t (iS' K>) ciril ic cu a t î t mal mul t , că şi în căzu aces ta aflăm în cu rge re procesu de purificare, — aşa că acum mul ţ i n u maî scr iu şi n u mal p r o n u n ţ ă aces t sune t (rotar, cuptor , g răn icer , min i s t e r p e n t r u ro tar i , cuptor î , g răn icer i , min is te r l etc.)

Nu ma l s tă ru i pen t ru adop ta rea lui z în locu lui d, pen t rucă l i te­r a t u r a noas t r ă acum cu pu ţ ine escepţ i i l 'a p r imi t în alfabet. —

0 anomal ie nepe rmisă este î nda t ina rea de a subs t i tu i consonan t a c (ce-ci) lui ţ. N u în ţe leg p red i l ec ţ iunea de a scrie în ch ip c landes t in d. e. „ soc ie t a t e" (fie cu e r ta re şi „Asociaţ iunej şi „comercia l" , c înd t oa t ă lumea zice soţ, soţ ie, so ţ ie ta te , —• comer ţ sau comers şi comer ţ i a l !

Maî depa r t e subs t i tu im pre s lui z şi scriem rosă p e n t r u roză, crisă pen ­t ru criză e tc . con t r a t u t u r o r regule lor fonologice ale l imbi noas t r e , u n d e la no i s în t ră două voca le n u sună nic i c înd ca z, cum sună la francejl , i ta l ienî ş. a. D a c ă ne -am l apăda t de dupl ica ţ ie (roassă, coassă, clissă) n u ne r emîne dec î t să fim consecven ţ i fonet iş t l , şi a tunc i am eşit din t oa t e impasur i le .

Cum să jus t i f icăm altfel călcări le de lege, ce le comi tem pas de pas îna in tea poporu lu i , a căru i logică na tu ra l ă are o j u d e c a t ă ec rasan tă pen­t r u domni, carî le comi t

A u t o r u l u i aces tor încercă r i nep re t en ţ ioase s'ar p u t e a impu ta cu d r e p t cuvînt , că dacă p ledează cu a t î ta în te ţ i r e şi că ldură p e n t r u reformele

86

ind ica te , — de ce n u le-a pus în p raxă el însuş în t r a c t a t u seu — pe t o a t e ? —

L a as ta r e s p u n s u e s implu, că n u l ipsa de curaj civic, ci imped i ­men te tehnice , cari s tau pres te vo in ţ a sa f a u silit să se mărg inească la modificări în cele ma l p r inc ipa le punc t e de eon t rove rză , şi va fi p rea mu l ţ ămi t dacă b a r e m în par te — g lasu şeii nu va fi suna t în pus t i e . —

Spre încheere earăş zic şi po f to re sc : —• Daţi Românului o grafică uşoară şi o ortografic simplă, — şi-l veţi

face dornic şi iubitor de carte, altcum, — nu! j Trăilă.

DIFTONGII oa şi ie ÎN LIMBA ROMÂNEASCĂ.

Să ne mai aducem amin te şi de l imba r o m â n e a s c ă ! Aşa se vede , că de câţ i -va ani a î nce t a t d i spu ta în t r e f'onetişti şi

e t imologiş t i , şi astfel a î n c e t a t s tud ia rea g rama t i ce i şi ortografiei r o -m â n e s c i !

P o a t e - c ă fonet iş t i i od ichnesc laurea ţ i , şi că lor n u li-a mai remas n imic de l u c r u !

Fone t i ş t i i au încă l ţ a t pe d, s şi t cu opinci , şi fiind-că R o m â n i i poa r t ă opinci , li se pare , că şi opincele l i terelor s u n t n a ţ i o n a l e !

E i b i n e ! b i n e ! da r dacă s'a p r imi t fonet ica , adecă scr ie rea d u p ă cum se aud cuv in te le în g u r a poporu lu i , apoi să se scrie fonet icesce, aşa, ca să se păs t reze — şi în scr iere ros t i rea p r o d u s ă de geniul l imbei române .

L a noi , pare-că uni i l i teraţ i sau n u au idee cu ra tă despre dif ton-g i rea vocalelor sau dacă o au, d i f tongirea nu o ţ în de o însuş i re esen­ţ ia lă a l imbei noas t r e , şi p e n t r u aceas ta d i f tongirea n u o b a g ă în samă.

De al tă n a t u r ă a fost d i f tongirea în l imba la t ină şi în l imba po­pora lă r o m a n ă vechia , pe când se vorb ia aceas ta p r in I tal ia , ori şi în imper iu , şi de al tă n a t u r ă e d i f tongi rea în unele l imbi roman ice de adi , pen t ru că d i f tongi rea de acii e o c rea ţ iune n o u ă a gen iu lu i l imbei , e o p l an t a ţ i une n o u ă deosebi în r ădăc ina cuvinte lor , e o s t ră formare n o u ă a vocale lor şi sonuri lor , deşi aceas ta n o u t a t e e ma i vech ia decâ t o mie de ani.

Aces t ea t r e b u e să le luăm în cons idera ţ ie la ros t i rea şi la scr ie­rea l imbei noas t re , p r e c u m o fac aceas ta n u n u m a i l imbile romanice , ci şi celelal te l imbi .

Ce înseamnă „di f tong" ? Di f tong e cuvân t g recesc , şi pu rcede din dipf-thon-g-os, iară acest cuvân t e format d in dipf = dif, la Ion i dip (în dipl-aios), la L a t i n i d u p (în duplex, duplus) , la N e m ţ i dop (în doppel t ) a d e c ă : îndo i t (de două ori) şi e format din thon, l a t i n e s c e : ton-us , r o -m â n e s c e : ton-u, pănă-ce g, e un adaus neesenţ ia l , Î nda t ina t după n, iară os e t e rmin de fo rmaţ iune , ca în la t ină us; deci d i f tong în seamnă t o n îndoi t , t o n duplu , son sau sune t îndoi t .

87

Vocale le s imple sau s ingulare s u n t : a, e, i, o, u, y. D a r când doue vocale se împreună , a tunc i d in ambele vocale se formează u n dif tong, u n son îndoi t , duplu . E na tu ra l , că sonul d i f tongului e mai m u l t decâ t al une i vocale s imple , ba în unele l imbi d i f tongul se ros tesce ca şi două vocale separa te , ia ră în al tele ca doue sonur i î m p r e u n a t e .

D e as t ăda tă ne in teresează numa i dif tongii oa şi ie.

A. Diftongul o». D u p ă regu la genera lă în mai mu l t e l imbi , vocala p r imă din d i f tong

se in tonează şi se aude câ t mai cura tă , ia ră vocala a doua d in d i f tong are son scur t . A c e a s t a regu lă gene ra l ă se află şi în sune te le d i f tongului oa, la R o m â n i , p . e. d in mor, e moare , să moară , d in m o r t e moar tă , şi astfel t onu l cade pe o, ia ră a e son scur t . î n l imba franceză e r egu lă contrar ia , aci t onu l cade pe a, ia ră o e son scur t . L a F r a n c e z i dif ton­gu l oa se scrie cu oi, dar se r e s p u n d e ca oa, p . e. no i r ( = noar) negru .

Di f tongul oa — d u p ă ros t i re — există n u m a i în l imba românească şi franceză, da r p r e c u m vfidurăm, e difer inţă în in tonare şi în scriere, împre ju ra rea , că di f tongul oa există n u m a i în aces te doue l imbi roma­nice , t r e b u e să a ibă o causâ antică, şi anume, că în t runch iu l poporu lu i francez şi r o m â n (se în ţe lege , îna in te de colonisare) au fost e lemente na ţ iona le şi l imbis t ice — de un soiu.

Voiu înş i ra aci cuv in te franceze, în cari se află d i f tongul oi, r o ­s t i t oă. Avoire a ave, besoin l ipsă, boire a be, bois arbore , coin cot, ungh iu , do ig t deget , foi l a t inesce fides, c r e d i n ţ ă , foin fân, loin ( iungus) depar te , loi lege, moi eu, me, moine monach , mois (mensis) Juna de an, moi son lat . med ius j u m ă t a t e , no i r negru , o iseau pasere , o indre u n g e r e , po ids pond , poil per , po ing pumn, po in t punc t , ro i rege , soin gr i je , soir sară, soie mStasă, soif sete, t emoin măr tu r i a , to i t e pânză , t en to in ţ în ţ ăn i r e ţ iol i re de urechi , to i tu, to i t acoper iş , voie la t in , cale, voi le vel, voir a vede , vois in vecin .

D i n aceas ta se vede , că la F r a n c e z i d i f tongul oi (— oa) n u e spo­radic , ci în n u m ă r mare şi p e n t r u aceas ta se cons ideră ca o însuş i r e specia lă a l imbei , şi g r a m a t i c a are gr i je de aces t dif tong.

I n l imba i t a l i ană şi spaniolă n u exis tă d i f tongul oa; în l imba por -tugală , d u p ă scr iere exis tă oa, dar d u p ă ros t i re sună ua p . e. egoa (lat. equa eapă) ros t i t ecpia.

î n l imba românească dif tongul oa se află în s u b s t a n t i v e l e : toar tă , poar tă , moar te , soar te , soare, unsoare , e t c , ad iec t ive le : moar tă , toa tă , e tc . în verbele , în car i o se face oa, p . e. mor moare , să moară , sbor sboară , să sboare , dorm doarme, să doa rmă etc. N u e t e m a ca să a ră t filologia fiecărui cuvân t d i f tongi t în oi la F rancez i , ci n u m a i cons ta tez r e s u l t a t u l : a) că i e vocala, carea a în t r a t în cuven t şi mai t o t d e u n a în r ădăc ina c u v â n t u l u i ; b) că e de mul te ori e vocală originală, şi că o e di f tongi t p r in i, pănă-ce c) în l imba românească o t o t d e u n a e l i teră or iginală în cuven t şi anume în t rup ină , că o a î n t r a t în cuvân t şi a d i f tongi t pe o;

88

în fine d) că în d i f tongul francez oa, sonul cade pe a, ia ră în d i f tongul românesc oa, sonul cade pe o.

Noi cu di f tongul oa în g r a m a t i c ă şi ortografie n u am avu t p rea mare necaz . Un i i l-au scr is n u m a i cu o, alţ i i au pus accen t pe o = d, iar în t impul d in u r m ă ortografia a î n c e p u t a se î n d r e p t a şi dif tongul a se scrie cu oa, aşa p r e c u m şi t r ebue , pen t ru că oa fiind d i f tong şi astfel având son duplu , îndoi t , b ine scris e n u m a i cu doue vocale , a d e c ă : oa.

B. Diftongul iv.

î n d i f tongul ie voca l a e es te voca lă or ig ina lă în cuvânt , iară vo ­cala i es te vocală i n t r a t ă şi pen t ru aceas ta voca la e es te vocală difton-g i tă . D u p ă r egu la genera lă , vocala e d in r ădăc ina sau t runch iu l cuvân­tu lu i se d i f tongează .

î n p r iv in ţa ros t i r i i d i f tongului ie, în l imbi e difer inţă . U n e o r i se aude şi sonul lui i şi sonul lui e, da r i e son lung, ia ră e e son scurt , ca p . e. în dies la t inesce , cLiu& r o m â n e s c e ; uneor i sonul lui i e in tona t , i a r ă sonul lui e n u se aude , ca p . e. d in n e m o la t inesce , n i m e n e r o m â ­nesce , N i e m a n d la N e m ţ i ; iară regu la genera lă e, că i se ros tesce cu son scur t , ia ră e, cu son lung , p. e. p ier re în franceza, pea t ră , şi r egu la e, ca d i f tongul ie n u are nici o influinţă asupra consonan te lo r p r emergă ­toare , adecă n u le s c h i m b ă sonur i le .

î n l imba r o m â n e a s c ă în p r iv in ţa rost i r i i l i terei i es te difer inţă . Verosimil , că oa recândva , (ca şi în celelal te l imbi romanice) dif tongul ic s'a ros t i t cu sonur i s epa ra t e , adecă, ca doue vocale , p . e. fi-ert, şi astfel i s'a audi t , b i n e ; dar adi i d in ie, a deven i t semivocala , u n i moale , u n iota, ia ră e p e n t r u t o t d e u n a s'a sus ţ inu t ca vocală lungă, adecă i n t o n a t ă şi p e n t r u aceas ta adi se aude fi-ert. Afară de aceste , d i f tongul ie = te, în l imba noas t r ă are influinţă mare asupra unor consonan t e p remergă ­toare , anume asupra l i ter i lor d, s, t, p e n t r u - c ă sonul se sch imbă în d ş t.

Dif tongi rea lui e d in r ădăc ina cuvân tu lu i pr in vocala i, în l imba franceză, i ta l iană, span io lă şi r omânească e de to t a s e m e n e ; un g e n i u comun al aces tor l imbi a c rea t dif tongul ie, şi aces t gen iu p re t inde , ca di f tongul ie = ie să-1 p ă s t r ă m în în t reg imea sa.

T o a t e lucrur i le mai u şo r se p r icep pr in a s e m ă n ă r i ; pen t ru aceas ta vo iu înş i ră cuv in te cu d i f tongul ie în l imbile romanice .

1. Diftongul ie in limba franceză.

Mai în t oa t e cuv in t e l e voca la e es te cea or ig inală şi d i f tongi tă p r in i, p recum şi i n tona t ă , dar în p r iv in ţa rost i r i i , cu ceva difer inţă, p e n t r u - c ă ie îna in te de n s u n ă ian, ia ră îna in te de nt, sună ian. B i en lat . bene , la noi b i n e ; brief lat . brevis, scurt , chien lat. caniş câne, ciel la t . coelum, ce r i u ; c ie rge l umină de c e a r ă ; d ieu din dens , d ă u ; fieff, i ta l . p iego, lat . p a c t u m ; fiel lat . fel fiere; fier lat. fidere a î n c r e d e ; fievre lat . febr i s f r igur i ; gr ief d in g r e v e lat . g rav is g r e u ; h ier la t . her i i e r i j l i e r r e

89

lat. l a u r u s ; l ien legă tură , l ieu loc, l ievre lat. lepus , i e p u r e ; miege lat . media miez, m i j l o c ; miel lat. mei, m ie r e ; mien al meu, m i n e ; mieux la t . melior mai bun, niel le negh ină ; pied lat. pes (gen. pedis) picior, p ie r re p e a t r ă ; r i en lat. r eus adi n i m i c ; siecle lat . seculum secul, siege lat . sedio, s ien al seu, t ien al teu, t i n e ; pe t iens lat . t eneo , ţ i n ; t ie rs lat . t e r t ius al t r e i l e ; vieil i tal . vegl io, bă t rân , cărunt .

2. Diftongul ie în limba italiană. Bieco, cel ce cau tă ochii cruciş, b i edone drojdi i le de m i e r e ; dieci

lat. decern d e c e ; d ie t ro rom. î n d e r ă p t ; fiele lat. fel, f iere; fieno lat . foenum, fân, fiera lat . fera, feară să lba tecă ; gielo lat. ge lu g e r ; l ieto lat. l ae tus , ou b u c u r i e ; l ie tezza lat . l ae t i t i a ; l ieve lat . levis uşor , l ievi tare , a aduce făina mes teca tă cu apă în fe rbăntare , de aci l ieveto a l u a t 1 ) , miele la t . mei m ie r e ; mie te re lat . me ta re a sece ra ; miei p lura l al meu, adecă ai m i e i ; m e n t e lat . nihil, n i m i c ; n iego lat . n e g a r e ; 2 ) p iede lat . pes (gen. pedis) p ic ior ; piedica rom. p iedecă lat . imped imen tum, p iego pachet , p ie t ra rom. peat ră , ( respect ive p iea t ră ) ; r iedere lat. redere a reveni , a r e n t o a r c e ; s iepe lat. sepes, gard , siero z e r ; t i ep idare lat . sep idare a face apa ca ldă ; t i en i -nave ţ înâ to r iu de naie , un p e s c e ; v ie ta re lat. ve ta re a o p r i ; v ie to lat . ve tus bă t rân .

•9. Diftongul ie în limba spaniolă. Bie ldar a îmblă t i g r â u l ; b i en lat. bene , b i n e ; b ienza rom. pânză

(deosebi pelea sub ţ i r e din gh ioacea de ou ) ; ciego lat . coecus o r b ; ciella lat . cella g r o a p ă de buca te , p o d r u m ; cielo lat . coelum cer iu ; c ien şi c ient lat . cen tum o s u t ă ; c ier to lat . c e r t u s ; ciervo lat . cervus c e r b ; d ien te lat . dens d i n t e ; d ies t ra lat. dextera , m â n a d r e a p t ă ; diez lat . decern, c j e c e ; fiebre lat. febris f r igu r i ; fiel lat. fidelis, c r ed inc io s ; fiera lat . fera, feară să lba t i că ; fiero lat . ferrum, fier; fiesta lat . fes tum să rbă toare , hiel fiere, hielo gelu ger , h ie r ro fier; l iebre lat . l epus i e p u r e ; l iegerezza fr. leger lat . levi tas u ş o r i m e ; l ienzo pânză ( L e i n w a n d ) ; l iento u m e d ; l ievar lat. levare, a r idica, pur ta , (a l u â ) ; l ieve lat . levis uşor , miedo f r i c ă ; s ) miel lat. mei, miere , miembro , m e m b r u ; miente lat. mens , voia d o r i n ţ ă ; m ie rda lat. m e r d u m g u n o i u ; mier la lat . merula , mie r l ă ; mies lat . messa sece r i ş ; n iebla lat. n e b u l a n e g u r a ; n iervo lat . n e r v u s nerv , n ie to nepo t , p iedra p e a t r ă ; piei lat . pellis p i e l e ; p ienso la t p e n s u m luc ru p e n t r u o di, e tc . r iego u m e d a r e ; seis lat . sex şese, s iega sece r i ş ; s i embra lat . semen, se­m ă n ă t u r ă ; s iempre lat. semper t o t d e u n a ; s ierpe lat . se rpens ş e r p e ; s ier ra lat . serra firiz; s iervo lat . se rvus s e r v ; siete lat . s e p t e m ; t i empo lat . t e m -pus , t i m p ; t i enda lat . t e n t o r i u m şatră , t i e rno m o a l e ; t i e r ra lat. t e r r a pă -

1 ) Liudo, leudo în spaniola e, ce la noi e aluat din a şi luare, aluat, a acri, a dospi, a face făină mestecată cu apă.

2 ) în Lipova se află cuvântul N e a g a ori Niaga. T u N c a g o — dico mama cătră co­pilul, carele la toate sc împrotivesce.

B ) î n Bănat se dice ,,mi mieze" şi „mi nieze" cu inţeles d e : „mi frică". 7

90

ment , ţ a r ă ; t i es t lat. t es t (in tes tudo) herb , ţ e s t ; v ient re lat . ven t e r foaie, v iernes diua Viner i i , v iesper vespir , de cu sară.

A c u m a p u t e m ave idee cura tă despre d i f tongirea vocalei e, pr in voca la i, şi ne p u t e m convinge , cumcă di f tongirea e crearea gen iu lu i l imbei şi cumcă d i f tongi rea e o însuş i re specială a l imbelor .

4. Diftongul ie In limba românească. L u a s e m dea rându l v r ' o câ te-va g ramat ic i românesc i , ca să arăt,

că cum s'a p e r t r a c t a t dif tongul ie, da r me afundasem în t r 'o cr i t ică p r ea lungă , şi p e n t r u aceas ta m 'am res t r ins ca să ară t pr imele s tud i i g rama­t icale despre di f tongul ie.

Iuon Alexil) despre dif tongul ie alice: î n di f tongul ie i se aude cu j u m ă t a t e de son, iară e cu sonul în t reg , p . e. d iede (dedii), ieri, siesu, t i e rmure .

Timoteiu Cipariu -) <\\ce: voca la e, deacă în si laba u r m ă t o a r e ur­mează u n e fără de ton , se d i f tongează pr in i, p . e. miere , fiert, piere , fierbe, s ierpe, s i e p t e ; dar r egu la n u stă, că numa i deacă u rmează e fără de ton, căci p . e. d i f tongul ic se află şi în sbier, fierb, p i e r d ; r egu la e, că un e l u n g se d i f tongează pr in *, şi de aci e dif tongul ie.

Aşa e s t e ! A c u m să t r ecem dead rep tu l la d ic ţ ionaru l Academie i R o m â n e de

A . T . L a u r i a n şi I . C. Massim, Bucuresc i 1871. Aces t a nu-ş i ba te capul cu diftongii , t oa t ă t e n d i n ţ a e, ca l imba

românească să o îmbrace în ha ină la t ină şi pen t ru aceas ta mai în t o t locul formele l a t ine le ara tă şi p e n t r u l imba noas t ră . Dif tongul oa e scris n u m a i cu o, p . e. m o r t e în loc de m o a r t e ; d i f tongul ic a semene e î n c u n g i u r a t şi p . e. fera, lat. fera, adecă ce ros t im no i feara şi res ­pec t ive fieară s ă lba t i c ă ; dar ici colea d ic ţ ionaru l a ra tă ros t i r i de dif­t o n g adăugând , că acele se aud la p o p o r p. e. „sber, pe a iu rea se răs ­p u n d e sb ier" .

Ce lucru smin t i t ! L i m b i l e în decurs de secuii şi de mii de ani t rec pr in mul te fase şi la an t ic i t a tea lor n u se ma i po t r e în toa rce .

D a c ă Alexi şi Cipar iu nu ne-ar fi î nvă ţ a t b ine despre n a t u r a dif­tongu lu i ie, apoi nu m'aş fi mirat , dacă căr turar i i o rbechează şi n u ved di f tongul ie, şi nu-1 pr icep — dar de când, de B0 de ani şi mai bine , n i s'a spus că în l imba noas t r ă există dif tongul ie şi că ce na tu ră are, m ă mir, că ancă şi ar]i o rbechează g rama t i ş t i i şi ortografîştii r o m â n i ; apo i pare -că să credi , că din toa te păr ţ i le e bă ta ia de D u m n e d e u asupra noas t ră . Mul ţ ime de fonet iş t i , e t imologiş t i , g r ama t i ş t i şi o r to -grafişti , care d in care — edând vr 'o car te ori vr 'o foaia — îşi face ortografia specială şi ortografia sa şi-o crede mai excelentă , şi oda tă cu capul n u lasă n imic din ea; — dar cerce ta ţ i şi veţ i vede , că la cei mai

*) Grrammatiea Daco-romana sive Valachiea, Viennac 1826 pag. 225. 2 ) Gramatica l imbei romane, Bucureşti 1877 tom. II . pag. 331 etc .

91

mul ţ i n u afli u r m ă de sc i in ţă de g r a m a t i c ă ! A p o i uni i fanfaroni aceas ta o n u m e s c progres în cul t ivarea l imbei n o a s t r e ! ?

5. Scrierea diftongului ie.

Vedurăm că în cele trei l imbi roman ice di f tongul ie se scrie t o t -deţma în t reg . L u c r u na tura l , că şi la no i t r ebu ie să se scrie în t reg , aşa p recum ne înva ţ ă Alexi şi Cipar iu .

I n scr ierea dif tongilor în l imba g recească este şi ceva aba te re . Uni i scr i i tor i g rec i dif tongii ia, ie (cu eta) şi io (cu omega) i-au scris şi aşa, că pe i l-au subscr is sub a, e, o. D a r p e n t r u aceea t o tu ş au ros t i t ia, ie, io şi î ncâ t au scris pe i de dinjos de vocale , t o a t ă lumea 1-a v e d u t acolo şi a sciut, că e pa r t e în t r eg i toa re a voca le lor a, e, o şi astfel şi ortografia aces tor g rec i sporad ic i n u a ascuns n imic d in dif tongi .

Dar nici în t r ' o ortografie în l ume n u se află absurd i ta tea , ca pre * din di f tong să-l subscr i i sub c o n s o n a n t e şi ca să-1 poţ i subscr ie să se facă consonan te lo r codi ţe . Aşa ceva n u m a i luc ru rom â ne sc — poa te fi.

S'a dis mai sus, că dacă îna in te de d i f tongul ie se află d, s, t, aces tea une-or i se s t r ă m u t ă în d, ş şi t, da r s t r ă m u t a r e a aceas ta n u e fără de regulă , causă l imbist ică, pen t ru -că i — % are p u t e r e a de a sch imba sonuri le l i terelor d, s, t. Şi apoi , l i tera cea cu pu te re de sch imbare să o răpesc i din cuvânt , să o răpesc i de l ângă vocala d i f tong i tă? şi să o ascund i sxab consonan t e ? Şi p e n t r u ce să n u se poa t ă s c r i e : diece, s iepte , t lest , t î â n ?

Dar , p r e c u m v e d u r ă m mai sus, d in dif tongi n u se poa t e res ip i n ic i o vocală, — în t reg i t r ebu ie scrişi , — geniu l l imbei noas t r e aşa a făcut legea p e n t r u d i f tongi rea l imbi lor r o m a n i c e ; acea lege t r e b u e păz i tă şi sus ţ inu tă , şi ea n u dă conces iuni n ic i e t imologiş t i lor n ic i fonet iş t i lor .

F i r e a l imbei n u pe r t r ac tează nici p e n t r u opor tun i t a t e , n ic i p e n t r u u ş o r i t a t e ; ea n e c o n d i ţ i o n a t p re t inde , ca să se împl inescă legi le l i m b e i ; şi anume aşa să se scrie p r ecum se ros tesce şi din vocale le şi sonuri le l imbei să n u se p i a rdă n imic .

Mai sun t ancă mul t e necazur i de aces te l imbis t ice , şi me tem, că carul p rogresu lu i l imbei adi e înglodat , — de n u se mai poa te mişca.

î n fine să spun o fabulă. A fost odată , că s 'au a d u n a t 7 în ţe lep ţ i ca să cerce, că cum să pună oul, ca să steie în p ic ioare şi ca la o mi ­n u n e s'a a d u n a t şi m u l t popor . î n ţ e l ep ţ i i cearcă cearcă, dar n u n imeresc , ca oul să steie în picioare . A tunc i unu l , — pe carele poporu l îl socotea de un p ros tovan , — apucă oul, îl c iocnesce de masă, îl spa rge şi îl p u n e în picioare . P o p o r u l ap l audează ! şi se m i n u n e a z ă ! Şi — p r e c u m se dice — glasul popo ru lu i e g lasul lui Dumnecleu.

B i n e ! b ine , — clist; un în ţ e l ep t că t ră p r o s t o v a n — dar ai spa r t o u l ! N u face n imica — răspunse p ros tovanu l — că oul t o tu ş s tă pe p ic ioare ! Si ortografia noas t r ă asa stă pe p i c ioa re !

to . r r Martenescu.

7*

92

ACADEMIA ROMÂNĂ. Ses iunea genera lă a Academie i r o m â n e în es tan a fost i naugu ra t ă

la B/15 Mar t ie în nou l ei local . Desp re lucrăr i le aceste i sesiuni, p recum şi desp re ac t iv i ta tea Aca­

demiei în anul t recu t , dăm următoa re l e de ta iur i , lua te din co responden­ţe le pub l i ca t e de dl Iosif Vulcan în „Fami l ia" , — unicul organ, care dă u n r a p o r t or iginal şi complec t despre lucrăr i le acestei îna l te in s t i tu ţ iun i cu l tura le .

M e m b r i i m o r ţ i a i A c a d e m i e i . Pe rde r i mari a suferi t Academia în anul t r ecu t . Dela înch iderea

u l t imei sesiuni p a n ă as tăd i au î nce t a t d in v ia ţă t re i m e m b r i : I o n Ghica, G. Chi ţu şi Al . R o m a n , un m e m b r u o n o r a r : J . Sfceenstrnp, şi un m e m ­b r u co re sponden t r o m â n : St . G. Vârgol ic i . Astfel , pe l ângă locul r ămas v a c a n t în sec ţ iunea i s tor ică pr in înce ta rea d in v ia ţă a lui Al. Odobescu, s 'au făcut al te t re i vacan ţe .

Ion Ghica. L a 22 Apr i l ie t recu t , câ teva dile d u p ă înch iderea sesi­uni i , s'a s t ins v ia ţa lui I o n Ghica, care, t imp de pes te o j u m ă t a t e de secol , a desfăşura t o n e î n t r e r u p t ă ac t iv i ta te în toa te d i rec ţ iuni le desvol-tăr i i , îna in tăr i i şi înă l ţăr i i pa t r ie i şi ale neamulu i . Când a p u r t a t con­deiul s'a a r ă t a t un scr i i tor admira t de t oa t ă lumea noas t r ă l i terară . Ca economist , a p ă t r u n s în adânc imi le sci inţei , pe care a expus-6 la în ţe ­lesul t u t u r o r î n t r ' u n mod magis t ra l . „Scrisori le că t ră V. A lexand r i " şi „Convorbi r i le economice" vor r e m â n e u n m o n u m e n t de p r ima ordine în l i t e ra tu ra românească . E l a lua t în m â n ă d i rec ţ iunea Tea t ru lu i Na ţ iona l şi, în câ ţ iva ani, a d a t aceste i i n s t i t u ţ iun i o v ia ţă şi un avân t n e c u n o s ­cu te mai îna in te .

Alexandru Roman. L a 15 S e p t e m b r e a î nce t a t din viaţă , la Sebe-şul-sasesc în Trans i lvania , A lexandru R o m a n , membru al Academie i dela înfi inţarea ei, fiind d in t re cei numi ţ i la Apr i l ie 1866. E l a fost unu l d in t r e f runtaşi i cei mai lumina ţ i ai R o m â n i l o r de pes te Carpa ţ i , a t â t ca b ă r b a t pol i t ic cât şi ca publ ic is t . Dela 1862 p a n ă ap roape de dilele lui d in urmă, R o m a n a fost profesor de l imba şi l i t e ra tu ra românească în un ive r s i t a t ea dela B u d a p e s t a . E l a lua t o par te foar te î n semna tă — p r e c u m cu to ţ i i seim — la î n t r eagă ac t iv i t a tea Academie i , pa r t i c ipând la toa te adunăr i le genera le anuale .

George Chiţu. L a 28 Oc tombre a înce ta t d in v ia ţă colegul nos t ru George Chi ţu . B ă r b a t înzes t r a t cu o vas tă şi t emein ică cu l tu ră şi con­dus în t oa t ă ac t iv i t a tea sa de vii s imţemin te pa t r io t i ce , el a adus teri i servici i î n semna te ca b ă r b a t poli t ic şi ca c o n d u c ă t o r al min is te r iu lu i in­s t ruc ţ iun i i publ ice . E l a i n t rodus î nvă ţ ămân tu l l imbei r o m â n e în şcoalele secundare ale ţăr i i , a cu l t iva t cu p red i l ec ţ iune filologia şi a pub l i ca t o serie de s tudi i foarte apre ţ ia te , mai ales asupra cuv in te lo r de or igine c r e ş t i nă în l imba română , Chi ţu a în temeia t fondul care poar t ă numele

93

seu şi care dela ho tă r î rea Academie i îşi a ş t eap tă de t e rmina rea des t ina-ţ iuni i .

Iohannes Japetus Smidh Steenstrup a înce ta t d in v ia ţă la 8/20 Iun ie la Copenhaga , în v î rs tă de 84 de ani. Na tu ra l i s t d is t ins , S t e e n s t r u p îşi as igurase un loc de onoare în t re învă ţa ţ i i aces tu i secol pr in însem­na t e s tudi i zoologice şi de pa leonto log ie .

Ştefan G. Vârgolici a înce ta t din v ia ţ ă la 29 Iul ie t r e c u t în p l ină v igoare a v î rs te i . B ă r b a t î nvă ţ a t şi d is t ins profesor la un ive r s i t a t ea din Iaşi , Vârgol ic i luase o par te ac t ivă la mişcarea l i t e ra ră d in ţ a ră p r in numeroase scrier i d idac t ice şi al te pub l i ca ţ iun i or iginale şi t r aduce r i în versur i şi în p rosă .

Nou l loca l . A c a d e m i a şi-a ţ i n u t de a s t ăda tă aduna rea gene ra l ă în n o u l seu lo­

cal. Dl S p i r a Ha re t , min i s t ru l cul te lor şi al i n s t ruc ţ iun i i publ ice , a con t inua t pe calea a ră ta tă de predecesor i i săi, dni i Th . R o s e t t i şi P e t r u Pon i , dând Academie i a jutorul necesa r p e n t r u t e rmina rea ins ta la ţ iun i i sale. S'a îndep l in i t astfel vech ia do r in ţ ă a Academie i de a ave u n local po t r iv i t cu t r ebu in ţ e l e acestei ins t i tu ţ iun i , u n local î ndes tu lă to r p e n t r u ţ ine rea în t run i r i lo r sale şi pen t ru b u n a păs t ra re , o rganisare şi î n t r e ­bu in ţa re a pre ţ ioase lor sale colecţ iuni . Academia are o sp lend idă „sală, care poa te să c u p r i n d ă u n n u m ă r mai mare de audi tor , iar ceea ce p r i ­vesce însaş sala, es te de o f rumuse ţe su rp r in4ă toa re . î n a l t ă şi des tu l de spaţ ioasă , se luminează deasupra pr in acoper iş de s t iclă şi e î m p r e j ­m u i t ă de n isce st î lpi , car i despa r t galer i i le de sală. I a r în f runte , în-t r ' un semicerc , se r id ică masa presidia lă , î na in tea căreia mai j o s s tă masa secre ta ru lu i gene ra l şi a b ib l io tecarulu i , l ângă care de ambele pă r ţ i se în t ind , în formă de semicerc , cele doue mese lung i ale membr i lor .

Şed in ţe le de pes t e a n . î n cursul anulu i Academia a ţ i n u t 38 şed in ţe ordinare , din cari 7

au fost publ ice . î n aces te şed in ţe s 'au făcut ma i mu l t e comunicăr i şi d i scu ţ iun i sciinţifice.

P u b l i c a ţ i u n i l e A c a d e m i e i . Dela ses iunea t r e c u t ă p a n ă acum s'au făcut p u b l i c a ţ i u n i : D in Anale 2 vo lume şi mai mu l t e pub l i ca ţ iun i is tor ice, l imbis t ice ,

bibliografice, zoologice, p recum şi câ teva vo lume din co lec ţ iunea H u r -muzachi .

Dec is iunea lua tă la 27 Mar t ie 1890, de a se pub l i ca î n t r ' u n corp cuvântăr i le ros t i t e de Maies ta tea Sa Rege l e Carol I la diferite ocas iuni în decursu l g lor ioase i Sale domni i , a fost adusă la îndepl in i re . P u b l i c a -ţ i unea a a p ă r u t cu ocas iunea dilei de 10 Maiu, an iversara in t ră r i i Ma­ies tă ţ i i Sale rege lu i în capi ta la Sa. E a poar t ă t i t lu l de „Trei-cleci de ani de domnie a Rege lu i Carol I, 1866—1896" şi cupr inde , în 2 vo lume, de 76 coaie, toa te cuvântăr i le Suveranu lu i pană la 31 D e c e m b r e 1896,

94

mesagi i le că t ră corpur i le l eg iu i toare şi a l te d o c u m e n t e re la t ive la func­ţ i ona rea s t a tu lu i r omân .

Bib l io teca .

Ca şi în ani i p receden ţ i , t o t astfel şi în decursu l anulu i t r e ­c u t b ib l io teca Academie i a c o n t i n u a t a-şi măr i şi a-şi î m b o g ă ţ i co-lec ţ iuni le . R a p o r t u l comisiuni i pe rmanen te , în sarc ina căreia este supra-vegh ia rea bibl iotecei , dă sciri a m ă n u n ţ i t e despre progrese le făcute în aceas tă p r iv in ţă şi despre lucrăr i le execu ta te p e n t r u organisarea şi b u n a î n t r e b u i n ţ a r e a colecţ iuni lor b ib l io tece i .

Şed in ţ e s o l e m n e .

Viner i la 20 Mar t ie (1 Apri l ie) Rege l e Carol a ven i t — înso ţ i t de genera lu l Vlădescu şi de ad ju tan tu l de serviciu, — la A c a d e m i a R o m â n ă , să p res ide şed in ţa ei so lemnă în sala cea nouă .

L a in t r a re Maj . Sa a fost sa lu ta t de p reşed in te le Academie i dl N. Kre tzu lescu , de v icepreşed in ţ i i Gr. G. Toci lescu, I. Ka l inde ru , P . S. Aure l ian , şi de secre ta ru l dl D . A. S tu rdza .

A p o i Maj . Sa u r c â n d fotoliul pres idenţ ia l , dl p reşed in te N . K r e t z u ­l e scu i-a ad resa t u r m ă t o a r e a a l o c u ţ i u n e :

S i r e ! P r e s e n ţ a Maj . Voas t r e în s inul Academie i es te cea mai mare feri­

cire p e n t r u no i t o ţ i ; no i vedem în îna l tu l p ro tec to r al aces tu i i n s t i t u t pe suveranu l , a cărui u n a d in cele mai mar i p r eocupa ţ i un i dela ferici ta sa suire pe t r o n u l R o m â n i e i a fost desvo l ta rea ins t ruc ţ iun i i publ ice şi r ă s p â n d i r e a lumine lo r în ţ a ră .

Maj . V o a s t r ă convins de m a r e a u t i l i t a te a Academie i , convins că ea t r e b u e să fie focarul cu l ture i l imbei , a l i terelor , a i s tor ie i ţăr i i şi a sci inţelor , p r e c u m şi t e sauru l n e n u m e r a t e l o r d o c u m e n t e seculare a i s to­riei na ţ iona le , aţ i avu t mereu ochii ţ in t i ţ i a sup ra aceste i ins t i tu ţ iun i , a ţ i îngr i j i t ca u n b u n pă r in te de p rogresu l şi de p rospe r i t a t ea ei şi spre a o vede a t ingând scopul p e n t r u care ea a fost Înfiinţată, n ' au fost sacri­ficii la cari n u v 'a ţ i supus cu cea ma i mare mul ţumi re .

Dar , Sire, fericirea noas t r ă n u se mărg inesce aci, noi sun tem mân­dri de a vede în mij locul nos t ru , în inc in ta nou lu i edificiu c lădi t sub auspici i le Maj . Voas t r e pe suveranul , care pr in îna l ta sa în ţe lepc iune , p r in carac ter i s t icu l seu tact , p r in exper ien ţa d o b â n d i t ă în mai m u l t de 30 ani, a sc iu t să î nv ingă feluri te g r e u t ă ţ i p roven i t e de d i n ă u n t r u ca de dinafară şi s t r ecu rându- se p r in t r e a t â t ea s tânci , a fer i t s ta tu l r o m â n de mai mu l t e nenoroc i r i , 1-a m e n ţ i n u t în p rogres şi în p rospe r i t a t e şi 1-a a rd ica t la u n g r a d astfel, î ncâ t el poa te servi de model şi de exemplu m a i m u l t o r al tor s t a t e .

Ve u răm, Sire , să t ră i ţ i ani î nde lunga ţ i î m p r e u n ă cu Maj . Sa R e ­gina , cu Al te ţe le L o r rega le P r i n ţ u l şi P r i n ţ e s a Român ie i şi cu în t r eaga augus ta famil ie!

95

R e g e l e a r ă spuns as t fe l : „ R e s i m t o deoseb i tă mu l ţumi re că p o t aduce D o m n i i l o r - V o a s t r e

as tădi că lduroase le mele sa lu tăr i în aces t n o u şi f rumos local, v r edn ic de Academie , care va con t r ibu i ca şedinţe le sale, u rma te t o t d e u n a de u n in teres obş tesc , să fie î ncung iu ra t e âncâ de o mai m a r e so lemni t a t e . „F rumosu l r id ică in ima" , doresc ca şi conferenţele , ce se vor ţ ine aici, să ne însufleţească şi să îna l ţe cuge ta rea noas t r ă .

„Academia fiind în t run i t ă în ses iunea sa anuală , îndep l inesc o plă­cută da tor ie m u l ţ u m i n d u - i âncâ oda tă pen t ru in i ţ ia t iva lua tă de d însa de a culege şi t ipă r i cuvântă r i l e ce am ros t i t în cursul Domnie i mele 30 de ani.

„Astfel A c a d e m i a a s tabi l i t o nouă şi s c u m p ă l egă tu ră cu Mine, î n so ţ indu-me pas cu pas, în marea epocă de lup tă şi de izbândă , din care a resăr i t R e g a t u l , de şi adesea ori s t r ă b ă t u t ă de m o m e n t e gre le şi fur tunoase .

„ îndep l inesc ancă o al tă da tor ie , a m i n t i n d u - m i cu d r agos t e şi r e -cunosc in ţă de acei bărbaţ i destoinic i , cari î m p r e u n ă cu mine au înte­meia t s ta tu l r o m â n ; o mare pa r t e d in ei au t r e c u t în t r ' o a l tă v i a ţ ă ; mul ţ i d in t r ' înş i i e rau m e m b r i ai A c a d e m i e i ; nume le lor t r e b u e să fie dar înscr ise cu l i tere de aur, spre a a ră t a şi genera ţ i i lo r v i i toare , că numa i acei, cari au m u n c i t şi s 'au jer t f i t p e h t r u pa t r ie , sun t v redn ic i de vecinica pomeni re .

„Adânc mişca t de cuvin te le pl ine de in imă ce vene rab i lu l p reşe ­din te al Academie i , în numele ei, Mi-a adresat , urez ca lucrăr i le d in anul aces ta să fie cât se poa te de sporn ice şi r o d i t o a r e " .

D u p ă aceste , r ege le a da t cuvântu l dlui Gr . G. Toci lescu, care a cet i t lucrarea s a : „Rapor t a supra săpă tur i lo r a rcheologice făcu te în R o ­mân ia în anul 1897, la Turnu-Seve r in , Recar i , B u m b e s c i şi Adamcl i s i " .

S u s p e n d â n d u - s e şedinţa , Maj . Sa a fel ici tat pe dl Toci lescu şi a vo rb i t cu to ţ i m e m b r i i ; apoi a da t cuvân tu l d lui Gr. S tefanescu, care şi-a cet i t r apo r tu l despre al 7-lea congres geo log ic in t e rna ţ iona l şi ase­menea a fost fel ici tat .

Apo i rege le cu su i ta sa s'a în tors la pa la t . A doua şedinţă publică solemnă s'a ţ î n u t la 27 Mar t ie (8 Apri l ie)

sub pres id iul Rege lu i . Dl A. D. X e n o p o l a cet i t luc ra rea s a : „Const i ­tu ţ i a lui I on i ţ ă S t u r d z a din 1822, or ig inea pa r t idu lu i conse rva to r şi l i­bera l în Moldova" .

D i s t r i b u i r e a p r e m i i l o r . 1. L a Premiul-Năsturel-Herescu din ser ia B , de 4,000 lei, care es te

a se da celei mai bune căr ţ i scrise în l imba română , cu con ţ inu t de ori-ce na tu ră , care se va j u d e c a mai mer i tor ie pen t ru cele pub l i ca te dela 1 N o v e m b r e 1896 pană la 31 Oc tobre 1897, — s'au p re sen t a t u r m ă t o a ­rele pub l i ca ţ i un i : Alexandr in i (N. A.), S ta t i s t ica Român ie i . Voi. I — I I . Iaş i 1897. D a n (D.), D in topon imia românească . Bucuresc i 1896. Dâm-

96

bean , (G. S.), Geografia genera lă a p ă m â n t u l u i şi geogi'afia Asiei , B u c u ­resci 1897. D â m b e a n u , (G. S.), Geografia Asie i p receda tă de no ţ i un i de geografie genera lă , ma tema t i că şi fisică, Bucuresc i 1897. Georg ian (De-m e t r u Gr.), F o r m u l a r u l j u d i c i a r pen t ru judecă to r i i l e de pace , Bucuresc i 1896. H o d o ş "(Constanţa), spre fericire, Bucuresc i 1897. I o n e s c u - B u d ă u (Dr. D.), Medic ina fundamenta lă . Car tea I I I . Bucuresc i 1897. Nen i -ţ e scu (L), R a d u dela Afumaţ i , d ramă is tor ică în cinci acte, Bucuresc i 1897. Ni tzu lescu (Dr. N.), Noul aşedământ , t r a d u s din l imba or iginală greacă , Bucu re sc i 1897. R o s e t t i (Radu D.), Duioase , poesii , Bucuresc i 1897. Saeg iu (Maior), Manevră pe har tă , Bucu re sc i 1897. S t ră jan (M.), Ces t iun i l i terare şi pedagog ice , Cra iova 1897.

Se p u n e mai ân tâ iu la vo t ca r tea dnei Cons t an ţ a H o d o ş „Spre fer ic ire" , care în comis iune a î n t run i t 5 bile albe şi 2 negre . Resu l t a tu l vo tu lu i 12 bile albe, 12 negre . P r i n u rmare se r e sp inge .

Se p u n e la vo t car tea dlui major Saeg iu : „Manevră pe ha r t ă " , care în comis iune a î n t run i t n u m a i 3 bile albe şi 4 n e g r e . Re t u i ta tu l vo tu lu i 14 bi le negre , 10 albe. D e c i se r e sp inge .

Se p u n e la vo t d rama dlui I. Neni ţescu , „ R a d u dela Afumaţ i" , care în comis iune a î n t r u n i t 2 bi le a lbe şi 5 n e g r e . R e s u l t a t u l v o t u l u i : 14 bile n e g r e şi 10 a lbe . Se r e sp inge .

î n u r m a r e a acestora , p remiu l Năs tu r e l -He re scu u rmează a se ca-pital isa.

2. L a Premiul Statului Lasăr, de 5,000 lei, care este a se da unei căr ţ i scr ise în l imba română , cu con ţ inu t sciinţific, care se va j u d e c a mai mer i to r ie p r in t r e cele pub l ica te dela 1 Ianuar ie 1896 pană la 31 Oc tobre 1897, sau celei mai i m p o r t a n t e inven ţ iun i sciinţifice făcute dela 1 I anua r i e 1896 p a n a la 31 Oc tobre 1897, — s'au p re sen ta t u rmă toa re l e p u b l i c a ţ i u n i : B a b e ş (Dr. Arghi r ) , Con t r ibu ţ iun i la s tud iu l ine rva ţ iun i i lar ingelui , Bucu re sc i 1897. D ianu (Floru), Sal inele romane , B u c u r e s c i 1897. F u r t u n ă (I. St.), N o ţ i u n i de economia vi telor , B u c u r e s c i 1897. H e p i t e s (Dr. T h o m a C. C ) , Manua l t eore t ic şi p rac t i c pen t ru s tudiu l moaşe lor , Bucu re sc i 1897. Maior (Dr. George), Manua l de agr icu l tu ra ra ţ iona lă , Bucu re sc i -Braşov 1897. Michăi lescu (Stef. C.) Vâr te j cu abur , Bucu re sc i 1897. P o p o v i c i (Dr. Maximil ian), T u t u n u l , Bucuresc i 1897. To r i l eanu (Dr. N.), Ape le minera le dela Govora , B u c u r e s c i 1897.

Se p u n e în tâ iu la vo t car tea dlui St. C. Michăi lescu, „Vârte j cu abur" , care în comis iune a î n t r u n i t 6 bi le albe şi 1 ab ţ ine re . R e s u l t a t u l vo tu lu i 13 b i le a lbe şi 11 n e g r e .

Se p u n e la vo t car tea dlui Dr . George Maior, „Manual de agr i ­cu l tu ră r a ţ iona lă" , care în comis iune a avu t 5 vo tu r i albe, 2 neg re . R e s u l t a t u l vo tu lu i 14 bi le albe, 10 negre . P r i n u rmare ambele aces te luc ră r i au să se p u n ă de n o u la vo t în şed in ţa u rmă toa re .

î n şed in ţa a doua se pune de nou la vot car tea dlui Michăi lescu „Vârte j cu abur" şi în t runesce 13 vo tur i pen t ru şi 12 c o n t r a ; apoi car tea

97

dlui Maior „Manual de ag r i cu l tu ră" şi î n t runesce 15 v o t u r i p e n t r u şi 10 cont ra . N e î n t r u n i n d nic i una doue treimi, u rmează să se p u n ă la vo t a t re ia oară în şed in ţa de închidere .

î n şed in ţa u l t imă se pune la vo t luc ra rea dlui St. Michăilescu, „Vâr­te jul cu abu r " şi î n t runesce 14 vo tu r i a lbe şi 7 n e g r e ; p r i n u rmare în­t r u n i n d doue t re imi , lucrarea se dec lară premia tă .

3 . L a Premiul Adamachi, de 5,000 lei, care este a se d a u n e i că r ţ i scr ise în l imba română , cu cupr ins mora l de ori-ce na tu ră , a p ă r u t ă dela 1 N o v e m b r e 1896 p a n ă la 31 Oc tobre 1897, — s 'au p re sen ta t u r m ă t o a ­rele p u b l i c a ţ i u n i : Cujba (Sergiu), Poves t i r i d in copi lăr ie , Bucuresc i 1896. D o b r o g e a n u - G h e r e a ( C ) , S tud i i cr i t ice. Voi . I I I Bucuresc i 1897. F o c ş ă -neanu l (Theodor 1.), Deso rd inea mora lă în v ia ţ a noas t r ă p r iva t ă şi cea publ ică , Bucu re sc i 1897. Gârbea (G. O.), Iov (2 coaie). G h e o r g h i u - S m a r a (S.), Mosa icur i , B u c u r e s c i 1897. G h e o r g i u - S m a r a (S.), Corbu l cu pene de aur, Bucuresc i 1897. Gheorgh iu Smara (S.), P a t r u conferenţe ţ i nu t e la A t h e n e u l român , Bucu re sc i 1896. H a m a n g i u (Const.), Scr i i tor i şi ar t i ş t i . S tud iu a supra d rep tu lu i lor. Bucuresc i 1897. L e c c a (Hara lamb G.), Se ­cunda , Bucu re sc i 1898. S tăncescu (D.), Crâmpeie , Bucuresc i 1897. T u r c u (Ioan), E s c u r s i u n i pe mun ţ i i t e r i i Bârse i şi ai F ă g ă r a ş u l u i , Braşov , 1896.

î n comis iunea de premi i au î n t run i t câ te 5 vo tu r i pen t ru şi 2 con­t r a : vo lumul de poesi i „Secunda" al dlui H . G. L e c c a şi car tea dlui I o a n T u r c u „Escurs iun i pe mun ţ i i ter i i Bârse i şi ai F ă g ă r a ş u l u i " ; co­mis iunea a p r o p u s ca p remiu l să se î m p a r t ă în t re dînşii .

Se p u n e în tâ iu la vo t p r o p u n e r e a de a se împă r ţ i p remiu l în doue si se admi te unan im. Î

Apoi se puno la vo t car tea dlui Turcu şi ob ţ ine 20 vo tu r i a lbe şi 4 n e g r e ; d u p ă aceea vo lumul dlui Lecca şi r e su l t a tu l e 19 v o t u r i albe, 5 n e g r e .

P r in u r m a r e p remiu l se împa r t e în t re dni i T u r c u şi Lecca , având fie-care să cape te câ te 2500 lei .

4. L a Premiul Statului Eliade Rădulescu, de 5,000 lei, care este a se da celei mai b u n e lucrăr i în l imba r o m â n ă a supra su b i ec tu lu i : „Con-s idera ţ iun i i s tor ice şi geografice a supra Basa rab ie i îna in te de 1812 e tc ." s'a p re sen ta t un manusc r ip t cu mot to : „Adve r sus hos t em ae te rna auc-to r i t as e s to" .

L a p r o p u n e r e a u n a n i m ă a comisiuni i , se decerne cu 19 vo tur i con­t r a 2 s inguru lu i m a n u s c r i p t p re sen ta t . Desch idendu-se pl icul cu nume le autorulu i , se cons tă că acela este dl Zamfir Arbu re .

5. L a Premiul G. San-Marin, de 2,000 lei, care este a se da celei ma i b u n e lucrăr i în l imba r o m â n ă a supra s u b i e c t u l u i : „Cons idera ţ iun i a supra comerc iu lu i Român ie i cu ţăr i le s t ră ine a t â t în Or ient cât şi în Occident , începând cu secolul X V I pană la anul 1860", — im s'a p resen­ta t nici o lucra re .

98

D e asemenea n u s'a p r e s e n t a t nici o luc ra re la P r e m i u l Adamach i , de 5,000 lei, p e n t r u cea mai b u n ă scr iere în l imba r o m â n ă asupra s u b ­iec tu lu i : „Metropol i tu l Var l aam în ac t iv i ta tea sa l i te rară şi re l igoasă" .

P r e m i i n o u e .

Premiul G. San-Marin de 2,000 lei din 1902. Dni i D . S tu rdza şi I . K a l i n d e r u p r o p u n a se men ţ ine la concur s subiec tu l pub l i ca t pană acuma în u r m ă t o a r e a r e d a c ţ i u n e : „Cons ide ra ţ iun i a supra comerc iu lu i R o m â n i e i cu ţăr i le s t ră ine a tâ t în Or ien t cât şi la Occ iden t î ncepând cu secolul X V I p a n ă în anii d in u r m ă " . P ropune rea se pr imesce .

Premiul Neuschotz. P e n t r u p remiu l Neuscho tz de 2,000 lei din 1903 dl D. S tu rdza p r o p u n e a se admi te la concurs sub iec tu l „ E x p u n e r e a fi­nan ţe lo r s ta tu lu i r o m â n dela 1859 pană la 1902 cu o i n t roduce re a supra finanţelor domni i lor r e g u l a m e n t a r e " . P r o p u n e r e a se pr imesce .

Premiul Eliade-Radulescu pentru 1902. Sec ţ iunea l i te ra ră p r o p u n e pen t ru p remiu l E l i a d e - R a d u l e s c u de 5,000 lei d in 1902 s u b i e c t u l : „Stu­diu compara t iv asupra dialectelor şi subdia lec te lor r o m â n e " . Se pr imesce .

Premiul Adamachi din 1902. Sec ţ iunea is tor ică p r o p u n e ca sub iec t pen t ru concursu l p remiu lu i A d a m a c h i din 1902 să fie : „Domnia lui Ştefan cel m a r e " . P r o p u n e r e a se pr imesce .

Premiul Adamachi pentru 1903. Sec ţ iunea sci inţe lor p r o p u n e p e n t r u p remiu l A d a m a c h i din 1903 subiec tu l „Alcohol i smul în R o m â n i a " . Se adoptă .

Comisiunea de 9 p e n t r u examinarea publ ica ţ iuni lor , cari se vor p re -sen ta la premii le anua le din 1899 Năs tu re l -Herescu de 4000 lei, E l i a d e -R ă d u l e s c u de 5,000 lei şi A d a m a c h i de 5,000 lei, se a lege as t fe l : d in sec ţ iunea l i t e r a r ă : Toci lescu, Sbiera , V u l c a n ; din sec ţ iunea i s t o r i c ă : Xenopo l , N. lonescu, U r e c h i ă ; din sec ţ iunea sc i in ţe lo r : Aure l ian , Pon i , Dr . Babeş .

Premiul Adamachi. Comis iunea p e n t r u examinarea lucrări lor , cari se vor p res in tă la premiul A d a m a c h i din 1899 asupra s u b i e c t u l u i : ,,Bi-serica c reş t ină o r todoxă din R o m â n i a şi influinţa ei mora lă în evo lu ţ iu -nea cu l tura lă a ţâ r i lo r r o m â n e dela începu tu l secolului n o s t r u pană la 1891" se a lege as t fe l : V. Babeş , I. K a l i n d e r u şi S. F l . Mar ian .

Premiul Alexandru Bodescu. Comis iunea pen t ru examinarea lucrăr i ­lor, cari se vor p resen ta la p remiu l A lexandru B o d e s c u din 1899 a sup ra sub iec tu lu i „Cercetăr i i s tor ice asupra oraşelor Chilia şi C e t a t e a - A l b ă " , — se c o m p u n e as t fe l : B . P . H a ş d â u , Gr. G. Toci lescu, A. D . Xenopo l .

Premiul Neuschotz. Comis iunea p e n t r u examinarea lucrăr i lor , car i se vor p re s in t ă la p remiu l Neuscho tz d in 1899 asupra sub iec tu lu i „Com­pend iu is tor ic a sup ra desvol tă r i i indus t r i a le la R o m â n i pană la 1875" — se alege a şa : P . S. Aurel ian , P . P o n i , V. A. Urech iă .

Premiul Lasăr din 1899. Comis iunea pen t ru examinarea lucrăr i lor , car i se vo r p res in tă la p remiu l L a z ă r din 1899 a sup ra subiec tu lu i : „S tud iu hidrograf ic comple t a sup ra u n u i a din u rmă toa re l e r î u r i : J i u l

99

Oltul, Argeşu l , J a lomi ţa , Ş i re tu l" — se a lege a ş a : Sp . H a r e t , A. Sa l igny , Gr. Stefanescu.

Lucrări noue, comunicări . O nouă lucrare a dlui S. Fl. Marian. M e m b r u l S. F l . Mar i an p r e ­

s intă spre a fi pub l i ca t de Academie vo lumul I d in scrierea sa „Serbă-tor i le la R o m â n i " . Aces t volum în t i tu la t „Cârni legi le" t r a t ează desp re serbător i le ce cad în decursu l cârni legi lor sau câşlegi lor de iarnă, înce­p â n d dela anu l nou .

P e b a s a r a p o r t u l u i sec ţ iuni i l i terare , care a examina t luc ra rea dlui S. F l . Mar ian şi a cons t a t a t că aceea es te o lucrare de valoare , se de­cide să se t ipă rească cu spesele Academie i .

Colecţiunea Papahagi. Colec ţ iunea de poesi i popora le macedo- ro -mâne , p res in ta t ă de dl P . Papahag i , a fost r e c o m a n d a t ă min is te ru lu i in­s t ruc ţ iun i i pub l ice spre a d i spune pub l i ca rea ei la un loc cu mater ia lu l de folklore a d u n a t e în ţ a r ă d u p ă in i ţ ia t iva şi cu mij loacele acelui mini ­ster, sub d i rec ţ iunea dlui Toci lescu.

Un manuscript istoric din Cluj. Dl Vine . B a b e ş p res in tă copia u n u i vechiu m a n u s c r i p t is tor ic , scris în ungu re sce de conte le E m e r i c Miko, despre R o m â n i şi b iser ica gr . or ienta lă . Dl HaşdSu observă, că dsa a s tud ia t la Cluş colecţ iuni le de d o c u m e n t e a d u n a t e de Ioan K e m e n y şi cont . Miko. O p a r t e d in documen te l e p r iv i toare la R o m â n i a fost co­p ia tă de canonicul Moldovan din L u g o ş şi pub l i ca t e de B a r i ţ i u în „Trans i lvan ia" . Mai sun t însă mul t e d o c u m e n t e nepub l i ca t e în acele co-lec ţ iuni şi de mare in te res pen t ru i s tor ia n o a s t r ă ; ar fi b ine ca Academia să cau te ocas iune p e n t r u a-şi p rocu ra copi i de pe ele.

Dicţionarul macedo-român, l uc ra t de dl I a n c u Da lamet ra , va fi d in n o u examinat , d u p ă ce se va pr imi manusc r ip tu l în t reg , când se v a de­cide asupra publ ică r i i lui .

Dl Iosif Vulcan p res in tă p r ima b roşu ră a „Bibl io tecei Tea t r a l e " , eda tă de Soc ie ta t ea p e n t r u fond de t e a t r u român , care cupr inde come­dia „Soare cu p loa ie" şi un p ro log de Iosif Vulcan .

Limba cărţilor bisericesci. O d i scu ţ iune foarte i n t e r e san t ă a d e ş t e p ­t a t t r aduce rea n o u ă a căr ţ i lor bisericesci , a ccen tuându- se că aceea se face în o l imbă ne românească , î n t roducendu - se o mul ţ ime de neo lo­g i sme nepo t r iv i t e g ra iu lu i popora l . Se alege o comis iune , în per­soanele dlor Gr . G. Toci lescu, I ac . Negruzz i şi S. F l . Marian, care să facă Academie i u n r a p o r t b ine m o t i v a t cu exemple de t r aduce r i .

Secţiunea istorică arată , că ea a ales o comis iune , compusă d in dnii V. A. Urechiă , V. B a b e ş şi A. D . X e n o p o l , însă rc ina tă să r edac teze pro­punerea , care se p res in tă p lenulu i asupra modulu i iii care Academia să facă publ icarea t u t u r o r documen te lo r inedi te refer i toare la mişcarea po ­poru lu i r o m â n la anul 1848. Se ia act .

In şedinţele publice s 'au făcut u rmătoare le c o m u n i c ă r i : în prima şedinţă publica, la 6/18 Mart ie , Gr. G. T o c i l e s c u : 0 n o u ă d ip lomă

100

mil i ta ră a împăra tu lu i A d r i a n re la t ivă la flota dela M i s c e n e ; dl Dr . V. B a b e ş : Dare de seamă asupra Anna le lo r in s t i tu tu lu i de bac te r io log ie şi pa to logie d in B u c u r e s c i ; în a doua şedinţă publică, Viner i la 13/25 M a r t i e : Dl Gr. Gr. Toci lescu expl ică doue inscr ip ţ iuni găs i t e în D o b r o -g e a ; iar dl Tanov icean , m e m b r u co responden t , cetesce lucrarea sa „Un poe t mo ldovean în secolul al X V I I I " (Mateiu Millo, unch iu l a r t i s tu lu i Mate iu Mil lo) ; în a treia şedinţă publică, L u n i la 30 Mart ie , C o m u n i c ă r i : dl I. K a î i n d e r u „Li te ra ţ i i oposan ţ i sub împăra ţ i " , — dl D. C. Ollanescu, „Tiner i i şi bă t rân i i " , schi ţe con t imporane .

Comunicăr i le făcute în şedinţe le so lemne le-am amin t i t la al t loc. Pentru anale au î n t r a t u rmă toa re l e l uc r ă r i : St. C. Hepites, „Vântu l

la Bucuresc i şi causa C r i v e ţ u l u i " ; D. Negrean, „Con t r i bu ţ i unea la de te r ­mina rea res i s t in ţe lor e lec t ro l i ţ i lo r" ; N. Iorga, „Manuscr i se din b ib lo tec i s t ră ine re la t ive la i s tor ia R o m â n i l o r " ; G. I. Ionnescu-Gion, „Bucuresc i i îna in te de 1500". De la dl A. Xenopol memor iu l „Cercetare cr i t ică a celor doue p r inc ipa le ob iec ţ iun i aduse con t ra adoptă r i i ca lendaru lu i occ identa l sau g regor ian , de Cesar T o n d i n i de Quarenghi , r ep re sen t an tu l Academie i de soi inţe d in B o l o g n a p e n t r u unificarea în m ă s u r a t impu lu i " .

Magnum Etymolog icum.

Comisiunea în tocmi tă de Academia R o m â n ă p e n t r u con t inua rea mare i lucrăr i Magnum Etymologicum Romaniae, compusă d in d-nii I. Ka î inderu , T. Maiorescu, N . Chintescu, D. S tu rdza si Gr. G. Toci lescu, şi-a depus r apor tu l .

Din r apor tu l aces ta re iese , că filologii însărc ina ţ i cu con t inua rea lu­crării , dni i A. F i l ip ide , profesor la un ive r s i t a t ea din Iaşi , şi I . U . J a r n i k , profesor la un ive r s i t a t ea din P raga , se ocupă ac tua lmin te cu ex t rage rea cuvin te lor din mari i au tor i na ţ iona l i .

Ex t r ac t e l e , scrise fie-care pe câte u n bi le t de hâr t i e , se r id icaseră , la 14 F e b r u a r i e a. c , la cifra de 115,000.

Con t inuând în acelaş mod, comis iunea speră că, în Oc tobre 1899, nu­mărul ex t rac te lor să t reacă pes te 200,000; vom ave în t o a m n a anulu i v i i tor pes te u n mil ion de b i le te p u r t â n d fie-care un cuvânt , cu p ropos i ţ iunea , frasa, locuţ iunea , p roverbu l , în care se găsesce , p recum şi numele au to ­rulu i d in care a fost ex t ras .

N u m a i d u p ă aduna rea aces tu i i m p o r t a n t mate r ia l lexic, Academia R o ­mână va hotăr î r edac ţ i unea definit ivă a lui Magnum Etymologicum Romaniae.

Donaţiuni, legate, fonduri. Fundaţiunea Turnescu. î n anul 1895 dna E l e n a Dr . T u r n e s c u fă­

cuse Academie i dan ie o r e n t ă anua lă de 2000 lei, din cari 1000 p e n t r u spor i rea fondului de inzes t ra rea elevelor Ins t i tu tu lu i Ot te te leşanu . P r i n scr isoarea de danie , gene roasa dona toa re spune că va lua măsur i p e n t r u as igurarea capi ta lu lu i r e p r e s e n t â n d n u m i t a r en t ă . î n cursul anului , dna T u r n e s c u a pus la d i spos i ţ iunea Academie i aces t capital , în sumă de

101

40,000 lei, în scr isur i fonciare rura le 5 ° / 0 . De lega ţ iunea a accep ta t do -na ţ iunea , îndep l in ind t oa t e formal i tă ţ i le necesare şi aducând dnei Tur -nescu mul ţămir i le Academie i p e n t r u g e n e r o a s a sa faptă .

Legatul Alexandriu. Minis ter iul afaceri lor s t ră ine a î na in t a t A c a d e ­miei , la 23 Apri l ie , o copie de pe t e s t a m e n t u l dlui E u g e n Alexandr iu , R o m â n or ig inar din Galaţ i , care a t r ă i t la San F ranc i s co , în California, şi care lasă Academie i u n l ega t de 2,500 dolar i (12,500 lei) p e n t r u a se da burse elevilor săraci .

Dna Septimia Daniilescu a d e p u s la A c a d e m i e în cursul anu lu i o copie de pe t e s t a m e n t u l so ţu lu i seu N. R. Dani i lescu , profesor şi ing i ­ner silvic, deceda t în Trans i lvania , şi care lasă Academie i n u d a p rop r i e ­ta te a în t r ege i sale averi , iar usuf ruc tu l aces te ia îl lasă soţiei sale.

R e p o s a t u l Petru C. Orleanu, p r in t e s t a m e n t u l seu dela 14 D e c e m b r e 1895, a lăsa t Academie i u n l ega t de 5000 lei pen t ru a se da câ te 500 lei la măr i t i şu l a 10 fete orfane din Asilul E l e n a - D o a m n a pană la epu i -sarea fondului . De lega ţ iunea , în cons idera rea nepot r iv i r i i aces te i însăr­cinări cu carac te ru l Academie i şi în în ţe legere cu to ţ i membr i i presenţ i , în şed in ţa dela 14 Novembre , a decis a n u se accep ta legatu l .

Fundaţiunea Adamachi. Comis iunea funda ţ iune i a înscr is în pro iec tu l de b u g e t pro 1898/9 doue sume neob ic inu i t e p a n ă a c u m : lei 3000 pen ­t r u t ipă r i rea lucrăr i lor burs ier i lor funda ţ iun i i şi a lucrăr i lor p remia te în m a n u s c r i p t cu un p remiu Adamach i . Burs ie r i i funda ţ iun i i s u n t obl iga ţ i p r in r e g u l a m e n t a p re sen ta memor i i a sup ra s tudi i lor şi ce rce tă r i lo r lor. Pub l i c a r ea celor mai b u n e d in t r e ele în t r 'o ser ie specia lă sub t i t lu l de „Publ ica ţ iun i le fondului A d a m a c h i " v a con t r ibu i pe de o pa r t e la p ro ­

gresu l sc i inţe i şi pe de al ta la r ă spând i r ea n u m e l u i şi la pe rpe tua rea memor ie i dona to ru lu i . — A doua sumă es te 1000 lei înscr iş i ca îndem-nisa re membr i lo r din ju r i i l e examina toare ale concursur i lor . Dl I. Ka l in -de ru a p r o a b ă în to tu l ce a făcut comis iunea de a se face o ser ie de pub l i ca ţ iun i ale fondului Adamach i . P r o p u n e ca pe l ângă aceas ta să se facă bus tu l r eposa tu lu i Adamach i , care să se aşecje în sala şedin ţe lor , p recum va t r e b u i să se facă şi bus tu l lui I o a n Ot te te leşanu . S'a pr imi t .

Fondul Fetu şi Scorţeanu. D in r a p o r t u l comis iuni i pen t ru împă r ţ i r ea căr ţ i lor d idac t ice d in fondur i le Ioan F e t u şi I oan S c o r ţ e a n u în 1897 se consta tă , că s'a da t g r a t u i t u n n u m ă r imens de căr ţ i şcolar i lor din mai mu l t e păr ţ i . S'a ales comis iunea care să î m p a r t ă cărţ i le cumpăra t e din fondur i le aces te în anul c u r e n t : D . A. S turdza , Aure l ian şi S tefanescu.

Fundaţiunea Otteteleşanu. S'a a p r o b a t r a p o r t u l comisiuni i F u n d a ţ i ­uni i O t t e t e l e şanu despre mersu l in s t i tu tu lu i în anul 1897—98. S'a ales comis iunea funda ţ iun i i pe 1898— 9 9 : I. Ka l inde ru , I. Negruzzi , D . S t u r d z a şi V. A Urechiă .

Darul ministeriului afacerilor străine. Dl S tu rdza însc i in ţează că a t r imis în da r dela min is te r iu l afaceri lor s t ră ine b u s t u l de b ronz al lui I o a n B r ă t i a n u , care a şi fost aşeojat în sala ş ed in ţ e lo r ; p recum şi 62

102

vo lume de n o t e m a n u s c r i p t e de T . C. Vienno t , fost subd i rec to r al ar-chivelor minis te r iu lu i afacerilor s t ră ine d in F r a n ţ a , n o t e p r iv i toa re la i s tor ia poli t ică, cu l tura lă , şi a r t i s t ică a popoare lor din Orientul european .

Daruri dela dl D. Sturdza. D l D. S tu rdza r o a g ă Academia să pr i ­mească în da r din pa r t ea sa u rmăto ru l mater ia l pen t ru s tudi i i s t o r i ce : a) 381 d o c u m e n t e i s tor ice , românesc i d in anii 1495 — 1852; b) 23 vo lume m a n u s c r i p t e r o m â n e s c i ; c) cinci căr ţ i t ipă r i t e şi r a r e : d) u n s p r e z e c e vechi char te geograf ice ; e) 84 s tampe , po r t r e t e r ep re s in t ând pe rsoane sau veder i i n t e re san te pen t ru is tor ia Români lo r . Se aduce la cunosc in ţa Academie i , că în clilele t r ecu t e dl S tu rdza a îmbogă ţ i t Museul na ţ iona l de an t ic i t ă ţ i cu u n d o c u m e n t de mare valoare , anume o d ip lomă mi l i ta ră romană , care a fost p rocura tă de dl min i s t ru al afacerilor s t ră ine şi dă­ru i t ă museulu i .

Darul dlui Kalinderu. Dor i t o r de a con t r ibu i la înf rumseţarea salei n o u e de şed in ţe a Academie i , m e m b r u l dl I . K a l i n d e r u t r imi te isuma de 800 lei, des t ina ţ i la p la ta geamur i lo r colora te ce î m p o d o b e s c fe res t re le acelei săli. S'a p r imi t cu mul ţâmir i .

Alegeri. Preşedinte al Academiei s'a ales cu 13 vo tur i d in 22 vo tan ţ i dnu l

P. P o n i . Vicepreşedinţi s 'au ales din sec ţ iunea l i te ra ră dl D. C. OUănescu,

d in sec ţ iunea i s to r ică dl V. A. Urechiă , din sec ţ iunea sci inţelor dnu l Fă lco ian , iar secretar general (pe 7 ani) dl Dim. S tu rdza .

Membru nou în secţiunea istorică. Sec ţ iunea i s tor ică aduce la cuno­scinţa , că pen t ru a legerea unu i m e m b r u în acea sec ţ iune în locul v a c a n t au fost p ropuş i d n i i : D . Onciul şi M. Suţu , cari n ic i unu l n ' a î n t run i t ma jo r i t a t ea vo tur i lo r secţ iuni i , ob ţ inend f ie -care câte 4 p e n t r u şi 4 con­t r a şi 1 ab ţ ine re . Se ia act .

Membri corespondenţi pentru secţiunea literară s 'au p r o p u s de că t ră sec ţ iune dni i F i l ip ide şi Dui l iu Zamfirescu. Se p rocede la v o t în tâ iu p e n t r u dl Dui l iu Zamfirescu, r esu l t a tu l vo tu lu i 14 bi le a lbe şi 11 n e g r e ; ne în t run ind doue t re imi , vo tu l s'a r epe ta t . L a a doua vo ta re a î n t r u n i t : 16 v o t u r i a lbe şi 6 vo tu r i negre , p r in u rmare s'a p roc l ama t ales. L a a legerea dlui F i l ip ide r e su l t a tu l vo tu lu i a fos t : 22 bile a lbe şi 3 n e g r e ; pr in u r m a r e s'a p roc l ama t m e m b r u c o r e s p o n d e n t al sec ţ iuni i l i t e ra re .

Membru corespondent în secţiunea istorică s'a p r o p u s dl T. V. Stefa-nelli d in Bucov ina . Se p u n e la vo t a legerea sa şi ob ţ ine 19 bi le albe, 4 n e g r e ; p r in u rmare dl Stef anell i se p roc lamă m e m b r u co re sponden t al sec ţ iuni i i s tor ice .

Constituirea secţiunilor. Sec ţ iunea i s tor ică s'a cons t i tu i t a legendu-se p re şed in te dl Vine . Babeş , v i cep reşed in t e dl V. A. Urech iă . Sec ţ iunea sci inţe lor s'a cons t i tu i t a s t fe l : p re şed in te Aure l ian , v i cep reşed in te Dr. Fe l ix , iar sec ţ iunea l i t e r a r ă : p re şed in te Gr. G. Toci lescu, v i cep reşed in te Iosif Vulcan .

103

Comisiunea pentru examinarea lucrărilor făcute în 1897—8 se compune as t fe l : A. D. X e n o p o l , Sa l igny şi Iosif Vulcan .

Comisiunea financiară se rea lege în persoane le dlor B a b e ş , H a r e t şi P o n i .

Academia română la o festivitate în Transilvania. Soc ie ta tea p e n t r u s tud ia rea Trans i lvanie i , cu reşed in ţa în Sibiiu, a inv i t a t Academia sa ia par te la serbarea, care se va face la 22 A u g u s t în Braşov , p e n t r u al pa t ru le cen tena r al nascer i i re formatoru lu i I o a n H o n t e r u s şi pentrU a BO-a adunare gene ra l ă a acelei socie tă ţ i . Se dec ide ca dni i I . M. Moldovan şi A. D. X e n o p o l să r ep res in t e A c a d e m i a la acea serbare .

Cerer i . Poesii poporale din Arad, Cenad şi Bichiş. D l Ioan P e t r a n , profesor

la Arad , cere spr i j inul ma te r i a l al Academie i , pen t ru a pub l i ca colecţ i -u n e a de poesi i popora l e din comi ta tu l Aradu lu i , al Cenadu lu i şi B ich i -şului . Aceas t ă cerere n u s'a p u t u t lua în cerce tare pen t ru că n u s'a î n a i n t a t Academie i manusc r ip tu l acelei colecţ iuni .

O cerere din Blaj. I n u r m a cererei societăţ i i de l ec tu ră a t ine r imei g imnas ia le din Blaj de a i - s e da Anale le Academie i , se dec ide a se t r imi te Anale le şi al te pub l i ca ţ iun i po t r iv i t e .

Dl Iuliu Moisil, d i rec toru l g imnas iu lu i dela T î rgu - J iu , cere pr in scr isoare de a i - s e da u n a jutor bănesc p e n t r u pub l i ca rea rev is te i sale „Amicul T ine r ime i " . Se r e c o m a n d ă min i s t e r iu lu i i n s t ruc ţ iun i i publ ice , Academia n e a v e n d mij loace spre a da a ju torul cerut .

Cererea dlui Burada. Dl T. T. B u r a d a cere pr in scr isoare de a i-se da a ju tor b ă n e s c p e n t r u a face o călă tor ie spre a s tud ia pe R o m â n i i d in pa r t ea no rd i că a Grecie i în p rov inc ia Aca rnan i a . A ju to ru l n u s'a dat .

S C I I N T Ă , L I T E R A T U R Ă SI A R T Ă .

O întregire. î n biografia lui Dragoş, la pag . 51 se d i c e : „Acel r ă spuns al lui K o s s u t h s'a găs i t în baga ju l lui H a t v a n y ; iar r ă spunsu l t r imis lui Dragoş s'a gă s i t la el a tunc i , când l-au omor î t lăncer i i . (Vecji „Trans i lvan ia" Nr. 19. — 1 8 9 0 ) . — A c e s t pasag iu are să sune as t fe l : „Răspunsu l lui K o s s u t h din 11 Maiu 1849 s'a găs i t în baga ju l lui H a t v a n y , d u p ă a doua înfrângere a acestuia , în 19 Maiu 1849; iar r ă spunsu l lui K o s s u t h , da t lui Dragoş în 26 Apr i l e 1849, n u s'a găs i t la el a tunc i când l-au omor î t lănceri i , p r ecum cred unii , ci acela se afla deja de mai na in te în mani le lui I ancu , dovadă că o copie de pe acel r ă s p u n s a fost a l ă tu ra t ă la epi ­s tola lui Iancu, t r imisă în 27 Iunie 1849 comandan te lu i de b r i gadă Iosif Simonffy. (Vecii „Trans i lvan ia" Nr. 5. pag . 55. a. 1877).

î n t o t t r e cu tu l neamulu i românesc , un sub iec t mai clasic p e n t r u o d r amă na ţ iona lă românească , p r ecum şi o epocă mai escelentă n ' a esis tat .

104

Deşi n e l ipsesce u n Sckiller, ori un Shakespeare , t o tuş i cei ce s imt o ch iemare în sine, să încerce a e te rn isa acel fapt is tor ic , din toa te punc te l e de vedere prea i n t e r e san t si ins t ruc t iv . .„ „ , , . r r ' Iosif Sterca Şuiuţiu.

DIN DESPĂRŢEMINTE.

î n decursu l lui Apr i l ie şi Maiu s 'au pr imi t r apoa r t e despre act ivi­t a t ea din 1897 dela d i rec tor i i u rmă toa re lo r d e s p ă r ţ e m i n t e : Cohalm, Mediaş .

Despărţământul Cohalmului a ţ i n u t în decursu l anulu i o şed in ţă de comi te t la 17 I u n i e ; iar a d u n a r e a gene ra l ă la 1 A u g u s t . Cu aceas tă ocas iune s'arr î ncas sa t taxele dela membri i , cari, î m p r e u n ă cu pro tocolu l adunăr i i , au fost s u b ş t e r n u t e comi te tu lu i cent ra l , s'a cons t i tu i t comi te tu l pe un nou per iod de, 3 ani, s'a ţ i n u t d in pa r t ea m e m b r u l u i I. B ă n u ţ d i s e r t a ţ i u n e a : „Pr in ce fel de căr ţ i am p u t e desvol ta gus tu l de ce t i t în t iner imea rura lă , p romovând cu l tu ra in te lec tua lă şi mora lă" , s'a d is­cu t a t ches t iunea înfiinţării agen tur i lo r comunale , fie-care m e m b r u luând asupră -ş i d a t o r i n ţ a de a desvol ta in te res cât ma i mare în aceas tă di­r ec ţ iune .

Despărţământul Mediaşului şi-a concen t r a t t oa tă ac t iv i ta tea în pre­gă t i r ea pen t ru p r imi rea adunăr i i gene ra l e a Asocia ţ iuni i , ţ i nu t ă în Mediaş la 27 şi 28 A u g u s t 1897. P e n t r u a pu te as igura pa r t i c ipa rea in te l igen­ţe i şi a poporu lu i la aduna rea genera lă , comi te tu l cercual n ' a aflat cu scop a mai convoca şi adunarea de spă r ţ ămân tu lu i îna in te de cea g e n e ­ra lă a Asoc ia ţ iun i i ; iar d u p ă aceasta , din causa recoal te i s labe, p revă­z â n d că n u se va p u t e ob ţ ine nici u n r e su l t a t mate r ia l ori ba rem moral , a omis a mai ţ ine a d u n a r e a despă r ţ ămân tu lu i în 1897, cu a t â t mai vâ r tos că membr i i şi-au fost ach i ta t taxele la aduna rea gene ra l ă a Aso­cia ţ iuni i .

Comi te tu l despă r ţ ămân tu lu i a ţ i n u t 4 şedin ţe , ale căror p ro tocoa le au fost î na in ta t e la t impu l său comi te tu lu i centra l .

Afară de aceste în in te rva lu l dela 1 I anuar i e p a n ă la 27 Augus t 1897 membr i i comi te tu lu i acestui despă r ţ ămân t , î m p r e u n ă cu fruntaşi i in te l i ­gen ţe i r o m â n e d in Mediaş , au ţ i n u t mai mul te şed in ţe , consu l tându-se î m p r e u n ă refer i tor la pregă t i r i le necesar i i p e n t r u pr imirea adunăr i i g e ­nera le a Asocia ţ iuni i , dându-ş i t oa tă si l inţa, ca aceas tă p r imi re să fie câ t mai sa t i s făcă toare aş tep tă r i i publ icului pa r t i c ipă to r şi ca însăşi aduna­r e a să-şi poa tă a junge dor i tu l r e su l t a t mora l şi mate r ia l .

Se mai amin tesce în r apor t , că la aces t d e s p ă r ţ ă m â n t se află 81 fl., cari , — da ţ i fiind î m p r u m u t din ani i t r ecu ţ i şi n e p u t â n d u - s e încassa în aces t an, d in causa relei recol te , — se vor subş t e rne comi te tu lu i cen t ra l î n d a t ă dnpă-ce se vor încassa .

Transilvania. Partea oficială.

Nr. 2 6 2 - 1 8 9 8 .

P R O C E S V E R B A L din 12 Maiu n. 1898. Şedinţa ordinară a comitetului central

al Asociaţiunii. P r e ş e d i n t e : Dr. I larion Puşcar iu , v.-preş. Asociaţiunii . M e m b r i i p r e s e n ţ i : Zahar ia Boiu, Pa r ten iu Cosma,

I. Creţu, Dr. C. Diaconovich, I. V. Russu, I. Papiu , Iosif St. Şuluţiu, On. Tilea, N. Togan.

N o t a r : Dr. Ilie Beu, secretar II .

l O l . P e n t r u verificarea p rocesu lu i ve rba l al şedin ţe i de ad_i

Se designează domni i : I. Creţu, Dr. C. Diaco­novich şi I. Papiu .

102. ( 2 2 9 - 1 8 9 8 ) .

R e u n i u n e a t r ans i lvană pen t ru cunosc in ţa ţâr i i (Verein fur Siebenbur-gische Landeskunde) inv i tă Asoc ia ţ iunea la a d u n a r e a iubi lară , care se v a ţ ine la 22 A u g u s t a. c. în Braşov .

Se esmite o delegaţ iune în persoana vice-preşe-dintelui şi secretarului I, ca să represinte Asociaţ iunea la aceas tă adunare .

1 0 3 . (216—1898).

Direcţiunea şcoalei civile de fete pr in hâr t i a sa d t to 12 Apr i l ie a. c. cere, ca comi te tu l cent ra l să in t e rv ină la Mag i s t r a tu l o răşenesc d in loc, ca aces ta să d i spună repararea , even tua l demola rea zidului, care mărg i -nesce g r ă d i n a şcoalei, pe mot ivu l că fiind ap roape în ruină , uşor s 'ar pu te î n t âmpla vre-o nenoroc i re pe t impul , când se află elevele î n g răd ină .

Magistratul orăşenesc se va recerca, ca sau să repareze sau să demoleze zidul aminti t .

104. ( 1 9 6 - 1 8 9 8 ; .

Direcţiunea şcoalei civile de fete, îna in tează cu da t a 2 Apr i l e a. c. un n o u plan de oare pe sem. I I al anulu i şcolar 1897—98, i m p u s de co­mi te tu l cen t ra l p r i n conclusul sfiu Nr. 256—1897 şi luc ra t de o comis iune a corpulu i profesoral exmisă sp re aces t scop.

De oare-ce prin conclusul Nr. 94—1898 s'au lua t a l te disposiţii, în u rma cărora planul amint i t nu se mai poa te întroduce, presentarea lui se ia spre scire.

5

46 Transi lvania. Partea oficială.

1©5. (198—1898).

Ana Joanette n. Gomboş îşi expr imă do r in ţ a de a r e scumpera averea r ămasă d u p ă Ioan Iancu , pr imul ei bărba t , şi dona t ă de aces ta Asoc ia ţ i ­u n i i ; r oagă t o t o d a t ă comi te tu l centra l , ca să-i s p u n ă even tua lu l pre ţ .

Se recearcă să facă însăşi un ofert concret . 106. (210—1898).

Direcţiunea şcoalei ciuile de fete t r a n s p u n e : Mapa g lobur i lo r emisfe-r ice, Globul de Fe lM-Simu. H a r t a E u r o p e i de B . K o t z e n şi H a r t a Aus t ro -Unga r i e i de J u s t u s P e r t h e s , dificultate de in spec to ru l şcolar .

Se vor păs t ra în biblioteca Asociaţiunii. IOT. (212—1898).

D i r ec ţ i unea ins t i tu tu lu i de c redi t şi economi i „Albina" aduce cu da ta 8 Apr i l ie a. c. la cunosc in ţă , că adunarea gene ra l ă a „Albinei""' a v o t a t şi în aces t an fl. 1000.— pentru trebuinţele şcoalei ciuile de fete, care s u m ă se poa te r id ica pe l ângă ch i t an ţă .

Comitetul central ia ac t cu mul ţămi tă de dona-ţ iunea „Albinei" şi autor isează oficiul de cassă a ridica suma aminti tă .

ÎOS . (215—1898).

P e n t r u folosirea de forţă electrică pes te cea con t r ac t a t ă pen t ru edi­ficiul şcoalei civile de fete (v. concl . Nr . 89 din 1898) Soc ie ta tea elec­t r ică d in loc eu scr isoarea sa din 8 Apri l ie a. c. cere o supraso lv i re de 57 fl. 50 cr.

Se autor isează biroul comitetului central a a ră ta netemeinicia acestei pretensiuni prin o hâr t ie adre­sa t ă direcţiunii acelei societăţi.

109. (217—1898). Direcţiunea despărţementului XVI (Şimleul Silvaniei) îna in tează procesul

verbal al şed in ţe i comi te tu lu i cercual din 7 Mar t ie a. c. D in acesta, fă­când abs t r ac ţ i e de mai m u l t e curenţ i i , se r e m a r c ă : 1. î n l i s ta membr i lo r pă s t r a t ă la d e s p ă r ţ ă m â n t se află 38 m e m b r i ordinar i , cari n u au solvi t ancă t axa pe 1897; ca u n î n d e m n p e n t r u aceş t ia se ho tă resce , ca să fie r u g a t comi te tu l cen t ra l a le mai t r imi te t re i ani dea rându l o rganu l A s o ­cia ţ iuni i . 2. D e oare-ce a d u n a r e a cereuală n u se p o a t e ţ î ne în semes t ru l I, se ho tă resce a se r ece rca comi te tu l cent ra l , ca să pe rmi t ă p resen ta -rea b u d g e t u l u i pe 1899 n u m a i la î ncepu tu l lui A u g u s t .

Procesul verbal se ia spre scire. Recercarea referitoare la membri i restanţ ier i nu se poa te încu­viinţa. Ţ inerea adunări i cercuale şi în consecuenţă

Transilvania. Partea oficială. 47

şi p resentarea budgetului la începutul semestrului I I se ap roabă ; se observă însă că la compunerea bud­getului general se vor folosi datele vechi.

11©. (219—1898).

D i r ec ţ iunea Asoc ia ţ iun i i de an t ic ipa ţ iun i şi de credi t „Haţiegana" aduce la cunosc in ţa comi te tu lu i centra l , că n u m i t u l i n s t i t u t s'a înscris cu fl. 1000.— în lista fundatorilor Casei naţionale, sp re care scop a c rea t un fond cu 250 fl., care în t re i ani u r m ă t o r i se va a u g m e n t a la 1000 fl. S u m a în t r eagă se v a t r a n s p u n e n u m a i d u p ă a d u n a r e a genera lă din 1901, even tua l la î ncepe rea clădiri i .

Comitetul central ia ac t cu plăcere de înscrierea „Haţegane i" în lista fundatorilor Casei naţ ionale .

111. (220—1898).

/ Primarul oraşului Sibiiu sub Nr. pres . 14—-1898 t r a n s p u n e ord inu l \ comite lui suprem Nr. res . 72—1898, în care se dă r ă spuns hâr t ie i co­

mite lu i cent ra l Nr. 126—1898 refer i toare la donaţiunile, ce Asoc ia ţ iunea an de an pr imia dela societatea „Transiluania" din Bucuresci.

Aces t ordin cup r inde un re sc r ip t al minis te r iu lu i in te rne lor , care p rovoacă Asoc ia ţ iunea , ca să n u mai pr imiască aceas tă dona ţ iune , da r adauge , că min is t ru l e ap leca t la cerere a p u n e la d isposi ţ ia Asoc ia ţ i ­uni i o egală sumă p e n t r u a ju torarea elevilor meseriaşi , r e spec t ive a su­plini a ju torul da t de soc ie ta tea „Trans i lvan ia" .

Comitetul central ia spre scire cuprinsul rescrip-tului ministerial şi întru câ t privesce donaţiunile „Transilvaniei" se va acomoda aceluia, deşi nu împăr-tăşesce vederile dlui ministru relativ la disposiţiile s ta tu ta re .

112. (223—1898).

D i rec ţ iunea cassei de economii „Aurăria"' aduce la cunosc in ţa co­mi te tu lu i centra l , că n u m i t a soc ie ta te s'a înscris cu fl. 1000.— în lista fundatorilor Casei naţionale. Conform dec lara ţ iun i i dd to 31 Mar t ie a. c. con t r ibu i rea o v a solvi în 4 r a t e anuale de câ te fl. 250. P r i m a r a t ă s'a t r imis la cassa Asocia ţ iuni i .

Comitetul centra l ia act cu plăcere de înscrierea „Aurăriei" în lista fundatorilor Casei naţ ionale şi confirmă primirea sumei de 250 fl.

113. (225—1898). D i r ec ţ iunea ins t i tu tu lu i de c redi t „Doina" aduce la cunosc in ţa co­

mi te tu lu i cent ra l , că n u m i t a socie ta te s'a înscris cu fl. 1000.— în lista 5 *

48 Transi lvania. Partea oficiala.

fundatorilor Casei naţionale. Conform declara ţ iuni i dd to 29 Mart ie a. c. con t r ibu i rea o va solvi în 4 r a t e anuale de câ te fl. 250.—. P r i m a r a t ă s'a t r imis la cassa Asocia ţ iuni i .

Comitetul central ia act cu plăcere de înscrierea „Doinei" în lista fundatorilor Casei naţ ionale şi con­firmă pr imirea sumei de fl. 250.—.

114. (228—1898).

D i r ec ţ i unea „Cassei de păstrare" ( reuniune) în SSlişte aduce la cu-nosc in ţ a comi te tu lu i cent ra l , că n u m i t a r eun iune s'a înscris cu fl. 1000.— în lista fundatorilor Casei naţionale. Conform dec la ra ţ iun i i dd to 10 Apr i l ie a. c. con t r ibu i r ea o va solvi în 10 r a t e anuale . P r i m a r a t ă de fl. 100.— s'a t r imis la cassa Asocia ţ iuni i .

Comite tu l cent ra l ia act cu plăcere de înscrierea Cassei de păs t ra re din Selişte în lista fundatorilor Casei naţ ionale şi confirmă primirea sumei de fi. 100. —.

1 1 5 (231—1898). D l Nicolau Garoiu, a d v o c a t în Zerneş t i , aduce la cunosc in ţa comi­

te tu lu i cent ra l , că s'a inscris cu fl. 1000.— în lista fundatorilor Casei naţio­nale. Conform dec la ra ţ iun i i dd to 10 Apri l ie a. c. con t r ibu i r ea o va solvi în 4 r a t e a n u a l e ; la cas de a se începe clădirea mai înainte , va p lă t i r e s tu l la ori-ce p rovocare . P r i m a ra tă de fl. 250.— a t r imis-o la cassa Asoc ia ţ iun i i .

Comitetul central ia act cu plăcere de înscrierea dlui Nicolau Garoiu în lista fundatorilor Casei na­ţ ionale şi confirmă primirea sumei de fl. 250. —.

116. ( 2 3 6 - 1 8 9 8 ) .

Dl Dr . I l a r ion Puşca r iu , a r ch imandr i t şi v ice -pres iden t al Asocia­ţ iuni i , aduce la cunosc in ţa , că fostul m e m b r u al comi te tu lu i cen t ra l Dr . Aurel Brote a testat pe sama Asocia ţ iuni i fl. 500.— DSa , la avisul ve rba l al no t a ru lu i publ ic d in ioc, a dec la ra t la p ro toco l în nume le Asocia ţ iuni i , că p r imesce dona ţ iunea .

Spre scire.

117. (238—1898).

Dl Parteniu Cosma, d i rec toru l execut iv al „Alb ine i" , t r imi te cu da ta 25 Apr i l ie a. c. 30 piese monetă ueche de argint, p rocura t e d in păr ţ i le Braşovulu i , pen t ru în t r eg i rea colec ţ iuni i Asoc ia ţ iun i i .

Spre scire cu mul ţămită . Piesele se vor depune la cassă.

Transi lvania. Partea oficială. 49

118. (235—1898).

Direcţiunea despărţământului XXIX (Mediaş) îna in tează procesul verbal al şed in ţe i comi te tu lu i cercual dela 14 Oc tobre 1897, în care s 'au per -t r a c t a t afaceri cu ren te .

Aceeaş i d i rec ţ iune în r apo r tu l anual pe 1897 amin tesce , că despăr ­ţ ămân tu l are 81 fl. da ţ i î m p r u m u t la o a m e n i ; î n d a t ă ce-i va p u t e încassa, îi va t r a n s p u n e la cassa Asocia ţ iuni i .

Procesul verbal se ia spre scire. Relat iv la suma amint i tă se recearcă direcţ iunea despăr ţământului , ca s'o încasseze ancă în decursul anului curent .

119. (209, 211, 234 si 235—1898).

A u p r e s e n t a t raportul anual pe 1897 d i rec ţ iuni le de spă r ţSmin t e lo r : X X X (Sighişoara) , X X I (Năsăud), X X Y I I (Cohalm) şi X X I X (Mediaş).

Spre scire.

1 2 © . (246—1898).

Direcţiunea şcoalei civile de fete î na in tează procesu l verba l al con­ferenţe i corpulu i d idac t ic dela 9 Apr i l ie a. c , la care a lă tură o consem­nare a manualelor de învăţământ şi al te d o u e consemnăr i despre aparate fisicale, chemice şi pentru studiul geografiei, ce ar t r e b u i p rocura te pe sama şcoalei . D in p rocesu l ve rba l se v e d e :

a) î n 5 Apr i l ie a. c. inspec toru l şcolar a ce rce ta t şcoala civilă şi a as is ta t la pre leger i , d u p ă care şi-a făcut une le observăr i re la t iv la mate r ia lu l de î n v e ţ ă m e n t percurs , la conversa ţ ia în l imba m a g h i a r ă şi la co lec ţ iunea de apa ra t e fisicale, chemicale şi geografice.

b) P e n t r u ţ ine rea examenului public la finea anu lu i şcolar 1897—98 s'a fixat u r m ă t o a r e a p r o g r a m ă :

Mercuri, 22 Iun ie , a. m . : Cursul complemen ta r . Jo i , 23 Iun ie a. m. : Re l ig iune , l imba franceză.

„ 23 Iun i e d. a.: Clasa I. d in toa te s tudi i le .

Viner i 24 Iun i e a. m. „ IV . „ „ „ „ 24 Iunie d. a.: „ I I . „ „ „

Sâmbă tă , 25 Iun ie a. m . : „ I I I . „ „ „ iar în 26 Iun i e încheierea so lemnă şi d i s t r ibu i rea a tes ta te lo r .

Procesul verbal se ia spre scire; iar mânecând dela observările inspectorului şcolar se îndrumă di­rec ţ iunea şcoalei a îngriji sub str ictă responsabil i tate, ca în t reg mater ia lul de înve ţăment să se predee şi disposiţiile Regulamentului in tern să se ducă la în­deplinire. Recuisitele indicate în consemnări se vor

50 Transilvania. Partea oficiala.

p r o c u r a ; direcţ iunea să facă o p ropunere concre tă relativ la dest inarea unei încăperi pen t ru a şe4a rea acestora. Consemnarea manuale lor de înve ţăment şi p rograma examenului public se ia spre scire şi se avisează delegaţi i comitetului .

121. (248—1898).

Dşoara Eugenia Jouescu, învăţ , la şcoala Asocia ţ iuni i , r oagă comi te tu l cen t ra l p e n t r u ex t răda rea unu i ac t oficios, în care să se cons ta te , că sa­larul fundamenta l al DSa l e e fl. 900.—, d in care se d e t r a g fl. 300.— p e n t r u în t re ţ inere .

P e basa conclusului Nr. 47 din 1891 se constată , că învăţătoarele ordinare definitive beneficiază d e : a) un salar de fl. 600.—; h) în t reaga întreţ inere, care se evaluează la fl. 300.— şi cj cinci cuincuenalii de câte fl. 100.—.

122. (249—1898).

D i r ec ţ i unea ins t i tu tu lu i de c redi t şi economii „Coruiniana" în H u ­n e d o a r a aduce la cunosc in ţa comi te tu lu i centra l , că aduna rea gene ra l ă din aces t an a v o t a t pe sama Casei naţionale deocamdată fl. 40.—. Bani i s 'au e x p e d a t la cassa Asociaţ iuni i .

Comitetul central ia act cu plăcere de donaţiu-nea băncii „Corviniana" şi confirmă primirea sumei de fl. 40.—.

123. (252—1898). D l Ioan Broju, p reo t mil i tar şi m e m b r u al Asoc ia ţ iun i i , cere, ca co­

mi te tu l cent ra l să aranjeze o odaia, în care membr i i Asoc ia ţ iun i i să poa t ă folosi căr ţ i d in bibl iotecă.

Din lipsa unui local corespuncjetor deocamdată nu se pote face un aranjament mai bun ca cel existent.

124. ( 2 5 6 - 1 8 9 8 ) .

Direcţiunea despărţementului Beiuş îna in tează procesul verbal al şedinţei comi te tu lu i cercual dela 8 Maiu a. c , în care s 'au p e r t r a c t a t curen ţ i i şi a r a p o r t a t cassarul , că s'au încassa t pes te to t taxele dela 12 membr i . Se decide a se p rovoca din nou membri i , ca să-şi so lvească t axe l e ; bani i încurş i , d u p ă de t rage rea a 20°/„, să se t r imi tă la cassa cent ra lă . Să se recerce comi te tu l cent ra l a t r imi te o s tampi lă şi t ipă r i tu r i l e necesare .

Procesul verbal se ia spre scire şi decisiunea adusă se aproabă. Relativ la s tampilă şi t ipări turi

Transilvania. Partea oficiala. 51

se observă, că despăr ţeminte le au a şi-le procura din propriele resurse şi după t rebuinţă .

125. (257—1898).

Direcţiunea despârţementului I (Braşov) îna in tează procesul verbal al şedin ţe i comi te tu lu i cercual dela 13 Apr i l ie a. c , în care 1. s'a cons t i tu i t comi te tu l cercual a l egându - se : v ice -p res iden t Gr. Maioru, cassar Corn . A i s e r ; con t ro lor I . S ă b ă d e a n şi n o t a r N . B o g d a n ; 2. s'a decis a se com­p u n e o l is tă a in te l igen ţe i din Braşov şi pe basa aceste ia a î n t r ep r inde paşii necesar i p e n t r u înmul ţ i rea n u m ă r u l u i m e m b r i l o r ; 3. s'a înscr is membru ord inar dl Dion . F ă g ă r ă ş a n , profesor .

Cu aceeaş comi t ivă îna in tează şi p rocesu l ve rba l dela 22 Apr i l ie a. c , în care s 'au lua t în p r imi re actele aflătoare ia d n i i : Ars . Vla icu , Vi rg . Oniţ iu, Gr. Maioru, cari au făcut par te d in vechiu l comi te t . Nefiind de faţă fostul d i rec tor Vasi le Voina, s'a hotăr î t , ca ac tua lu l d i rec to r să in-t rev ină , ca să p redee eventua le le ac te . De la dl Ars . Vla icu s'a ma i p r imi t un sald de 74 fl. 27 cr., iar dela dl Gr. Maioru 11 fl. 73 cr. î ncas -^ saţ i dela agentur i le d in Braşov-ce ta te şi Tâ r lungen i şi dela R o m â n i i d in Braşovu l -vech iu p r in dl Nic . R o ş n o v e a n u . D l Gr. Maioru a r apor t a t , că dela a d u n a r e a cercua lă din Fe ld ioa ră încoace, D S a în con ţe legere cu uni i poporen i din Braşovul -vech iu , a înfi inţat o b ibl io tecă popora l ă în va loare de 88 fl. 96 cr. cu 109 opur i l ega te , pe care o dă în admin i s t r a ţ i a d e s p ă r ţ ă m â n t u l u i ; în fine predă cărţ i le pr imi te dela comi te tu l cent ra l pe sama b ib l io tece lor popora l e şi reg is t re le b ib l io tece lor din F e l d i o a r ă şi Braşovul -vech iu .

Procesul verbal al şedinţei comitetului cercual dela 13 Aprilie a. c. se ia spre scire; consti tuirea se aproabă, iar dl Dion. Făgă ră şan se primesce ca membru . Asemenea se ia spre scire şi procesul ver­bal dela 22 Aprilie a. c.; relativ la sumele indicate se avisează cassarul despâr ţementulu i la §. 41 al Regulamentulu i afacerilor in terne pen t ru despărţe-minte .

126. (247—1898).

Dl Simeon Stoica în firul conc lusu lu i Nr . 75 d in 1898 a t r a n s p u s 400 exemplare din „Dietetica poporală".

Despăr ţeminte le Asociaţiunii se invită prin cir­cular a colecta abonamente pent ru opul din ches t iune; t r imi ţând preţul opului dela fie-care abonent pană la finea lui Septembre a. c , exemplarele abonate se vor expedia la adresa despăr ţemintelor spre distribuire.

52 Transi lvania Partea oficiala.

127. (259—1898).

Cons ide rând , că „Agrologia" de Dr. G. Maior, c u m p ă r a t ă în 100 exem­pla re în u r m a conc lusu lu i Nr. 105 din 1897, se află deja în b ib l io tecă

Se autorisează biroul a distribui exemplarele disponibile la seminarii, preparandi i şi gimnasii şi la despăr ţeminte , având sa fie împărtăşi ţ i cu exemplare gra tu i te numai preoţii şi învăţătorii cei mai harnici din despăr ţământ , reţ inendu-se mai ântâ iu câte un exemplar pen t ru biblioteca fie-cărui despăr ţământ .

128. (260—1898).

D l Emilian Mieu, p r e o t în Ohaba-se rbească , cu da t a 1 Maiu a. c. ofere p e n t r u comple ta rea opu lu i aflător în par te în b ib l io teca Asocia ţ i ­u n i i : Greschichte des ungr i schen Re ichs , de I. Chr . E n g e l , voi . I, II şi I I I , cu p re ţu l de fl. 23 .—, din care cere a i-se sub t r age fl. 3 . — pen t ru

^Trans i lvan ia pe 1898 şi 4 fl. p e n t r u un exemplar „Da te i s to r ice" de I . cav. de Puşcar iu , voi . I I , iar res tul de fl. 16 să i-se solvească în bani ga ta .

Oforentului i-se acoa rdă : „Transi lvania" pe 1898 în pre ţu l de abonamen t şi pent ru restul de fl. 18.— Da te istorice de I. cav. de Puşcariu.

129.

Conform §-ului 17 lit. b) d in s t a t u t e şi conc lusu lu i Nr . 23 lit. b) al adunăr i i genera le ţ i n u t ă în Bla j la 27 şi 28 A u g u s t 1895, p e n t r u ocu­p a r e a postului de secretar I,

Se decide a se publica concurs cu următoare le condiţ i i : 1. Secre taru l I, ale cărui agende sunt pro-vecjute în §. 28 din S ta tu te , va t rebui să aibă sau cualificaţie academică sau să fie cunoscut ca bă rba t de l i te re ; 2. Nu poate ocupa şi a l tă funcţiune îm­preuna tă cu servicii de b iurou; 3. Va beneficia de : a) salar anual 1200 fl. în ra te l u n a r e ; b) cuart i r liber sau 300 fl. în ra te t r i lunare ; 4. Pos tu l se va ocupa cu 1 Ianuar ie 1899, pe t imp nede te rmina t .

ISO. (230—1898).

Dl Ştefan Moga, mă ies t ru covr igar în Sibiiu, se înscr ie m e m b r u or­dinar , solvind taxa de 5 fl. pe 1898.

Se primesce ca membru.

Transi lvania. Partea oficiala. 53

181. Dl Dr . Ilarion Puşcariu, vice-presidenfcul Asoc ia ţ iun i i , anun ţă , că în

decursu l lui Iun ie a. c. va fi ab sen t d in Sibi iu . Se decide a fi înlocuit prin dl Ios. St. Şuluţiu.

D. u. s. Dr. Ilarion Puşcariu m. p. , Dr. I. Beu m p . ,

vice-preşed in te . sec re ta r II .

S'a verificat. Sibiiu în 16 Maiu 1898. Ioan Creţu m. p . I. Papiu m. p . Dr . C- Diaconovich m. p .

Nr. 3 0 3 - 1 8 9 8 .

P R O C E S V E R B A L din 9 Iunie n. 1898. Şedinţa ordinară a comitetului central

al Asociaţiunii. P r e ş e d i n t e : Iosif St. Şuluţiu. M e m b r i p r e s e n ţ i : Zachar ia Boiu, Par ten ie Cosma,

Dr. C. Diaconovich, I. V. Russu, Leont in Simonescu, Onoriu Tilea, N. Togan şi I. Papiu .

N o t a r : Dr. Ilie Beu, secretar II . 133.

P e n t r u verificarea p rocesulu i verbal al şedin ţe i de adi Se designează dnii : I. V. Russu, Leont in Simo­

nescu şi Onoriu Tilea. 133. ( 7 7 - 1 8 9 8 . )

î n u r m a conclusulu i Nr. 25 din 1898 comis iunea Casei naţionale p r o p u n e şi comi te tu l cent ra l d e c i d e :

Se va respunde insti tutului „Albina", că suma, ce Asociaţ iunea doresce a realisa prin loterie, se fixează în Cor. 200,000.—, iar preţul unui los în 4 cor. (5 franci pent ru s trăinătate) . P e basa acestor chei va fi să se compună planul loteriei în cadrul ordi-naţiunilor financiare din vigoare.

134. (273—1898)

Direcţiunea despărţementului V. (Selişte) îna in tează procesul verbal al şedinţe i comi te tu lu i dela 9 Maiu a. c , în c a r e : 1. s'a s t a to r i t budge tu l pe 1899, ce e de a se p re sen ta în proxima aduna re cercuală, şi 2, s'a decis

54 Transilvania. Partea oficiala.

a se t r a n s p u n e la cassa cent ra lă suma de 154 fl. 87 cr., r ec lamată de comi te tu l cent ra l prin hâr t i a sa Nr. 179—1898; 3. s'a ho t ă r î t amâna rea adunăr i i cercuale pe a t re ia cli de Rusal i i .

Procesul verbal al şedinţei comitetului cercual dela 9 Maiu a. c. se ia spre scire şi conclusele aduse se aproabă.

135. (266—1898). Direcţiunea despărţementului II (Bran) îna in tează procesul uerbal al

şedin ţe i comi te tu lu i cercual dela 12 Maiu a. c , d in care se v e d e : 1. Dl Simion Sto ica rapor tează , că a o rgan i sa t agen tu r i în Tohanu l vechiu, T o h a n u l nou, Sohodol , P redea l şi Bran . 2. A g e n t u r a din T o h a n u l vechiu şi-a şi î ncepu t ac t iv i ta tea , înf i inţând o b ib l io tecă şi ţ i nând pres iden tu l două preleger i popora le . 3. Re l a t i v la cererea a 14 m e m b r i ai Asocia­ţ iuni i d in Bran pen t ru împăr ţ i r ea despă r ţ ămân tu lu i , comi te tu l cercual n u este contra , în spe ran ţ ă că decent ra l i sa rea despă r ţ ămin t e lo r va an­ga ja t o t mai m u l t i n t e l igen ţa la lucrăr i le Asocia ţ iuni i . 4. Se dec ide a se ţ i ne a d u n a r e a cercuală la 7 Iun ie a. c. în comuna Poiana-Măru lu i .

Procesul verbal al şedinţei comitetului cercual dela 12 Maiu a. c. se ia spre scire. De conclusul referitor la împăr ţ i rea despăr ţementului se va ţ ine cont cu ocasiunea organisării generale a despărţe-mintelor. Terminul ţinerii adunări i cercuale se aproabă.

136. (276—1898). î n l egă tu r ă cu hâr t i a comi te tu lu i cent ra l Nr. 215—1898 biroul So­

cietăţii electrice r ă s p u n d e , că abs tă dela p re t ens iunea de 57 fl. 50 cr. Spre scire.

137. (271—1898). Cu provocare la hâr t ia comi te tu lu i cent ra l Nr . 178—1898 preo tu l

Nicolau Tămaş r ă spunde , că acuma face l i terele fonda ţ ioua le despre fun­da ţ iunea „/I/. Tămaşa, aflătoare în admin i s t r a rea comi te tu lu i înf i inţândei scoale de fete în Cluj , şi anume pen t ru as igurarea şcoalei g reco-ca t . d in Gr ind .

Spre scire. în legătură se avisează direcţ iunea despăr ţementului , ca în viitor să nu mai administreze averi s trăine sub numele Asociaţiunii.

138. (267—1898). Dl Iosif Gomboş rapor tează , că licitaţiunea pentru uendarea realită­

ţilor din rămasul Avram Iancu s'a ţ i n u t î n 11 Maiu a. c , la care s 'au pre -sen t a t toţ i , cei-ce au cumpăra t pămân tu r i la l i c i ta ţ iunea dela 20 N o ­v e m b r e 1897. P r e ţ u r i mai bune însă n u a p u t u t exopera decâ t p e n t r u

Transi lvapia. Partea oficială. 55

un s ingur pământ . î n u r m a aces tora p ropune , ca rea l i tă ţ i le i nduse în consemnare (v. conclusul Nr . '278 d in 1897) sub Nri i 1, 2, 4, 5, 6, 7 şi 8 să se cons idere v â n d u t e celor-ce şi la p r ima l ic i ta ţ iune au oferit pre ţu l cel mai mare . P ă m â n t u l de sub Nr. 3, p e n t r u care George Ianc a oferit 370 fl., da r fără a pune vadiu l cerut , să se lase ' aces tu ia în a rândă pen­t ru 13 fl. 60 cr., iar la t o a m n a v i i toare să se v â n d ă î m p r e u n ă cu cele 2 pămân tu r i , cari nici la p r ima l ici taţ ie n u s 'au p u t u t v inde şi cari se vor exarenda în 22 Maiu a. c. Ca vadiu a încassa t suma de 285 fl., d in care însă t r ebue să r e tu rneze 35 fl. dlui p r eo t Iosif Iancu.

In fine mai aduce la cunosc in ţa comi te tu lu i cent ra l , că n u a p u t u t îna in ta ra ţ ioc in iu l pe 1897 desp re veni te le d in rămasul A v r a m Iancu, deoarece a rândaşu l Iosif Tr i f n u şi-a solvi t a r ânda anuală . Comi te tu l să prede ie aceas tă causă advoca tu lu i Dr . Zos im Ch i r top .

Lici ta ţ ia reali tăţ i lor se aproabă şi dl Iosif Gomboş se auto visează a întreprinde paşii necesari pentru facerea contracte lor de vând,are, avend în strictă ve­dere condiţiile de licitaţie.

Pa rce la de sub Nr. 3 al consemnării se lasă pană în t oamna a. c. lui George Ianc în a rendă pent ru 13 fl. 60 cr. Vadiul încassat, după de t ragerea a 3B fl. pen t ru Iosif Iancu, să se t r imită la cassa Asociaţiunii .

încassarea arendei pe 1897 dela Iosif Trif se în­credinţează dlui Dr. Zosim Chirtop. P e n t r u parcelele nevendute să se ţ înă hotăr î t pană la finea anului licitaţie.

13». (275—1898).

Dl Dr . Octauian Russu, advocat , r apor t ează în l egă tu ră cu hâ r t i a comi te tu lu i cent ra l Nr. 629—1897, că pr in decisul Nr. 3594 fund. 1898 s'a rectif icat t i t lul Asoc ia ţ iun i i în căr ţ i le funduare . Spese de t imbru au fost 2 fl. 66 cr.

Raportul dlui advocat se ia spre scire. Suma 2 fl. 66 cr. se asemnează la cassă spre plătire. Dlui Dr. Octavian Russu i-se exprimă mul ţămi tă .

140. ( 2 7 4 - 1 8 9 8 ) .

Direcţiunea despârţementului I (Braşov) îna in tează procesele verbale ale şedin ţe lor comi te tu lu i cercual dela 25 Apri le şi 11 Maiu a. c. î n şed in ţa dela 25 Apr i le a. c , pe lângă unele afaceri curen te , s'a decis înfi inţarea unei b ib lo tec i popora le în H e r m a n , spre care scop s'a vo ta t suma de 50 fl.; în cea dela 11 Maiu a. c. s 'au pe r t r ac ta t t o t afaceri curente , r e ­lat iv la măsur i le , ce sun t de lua t pen t ru înmul ţ i rea membr i lo r Asocia ţ iu-

56 Transi lvania. Partea . oficiala.

nii , şi la o rgan i sa rea agentur i lo r . î n l ipsa u n u i b u d g e t s'a p re l imina t u l te r io r pen t ru t r ebu in ţ e l e de spă r ţ ămân tu lu i 86 fl. 63 cr.

Procesele verbale se iau spre sc i re ; de activita­t ea desvol ta tă pentru înfiinţarea de biblioteci popo­rale şi agentur i se ia act cu plăcere. Suma prelimi­na t ă se aproabă.

141. 1272-1898) .

Dl Constantin cav. de Steriu, bancher , cu da t a 23 Maiu a. c. se în­scrie în l is ta fundator i lo r Casei naţionale si t r imi te suma de 1000 fl., pes te s u m a de, 100 fl t r imisă la 8 F e b r u a r i e a. c.

Comitetul central ia act cu plăcere de înscrie­rea dlui C. cav. de Steriu în lista fundatorilor Casei naţ ionale şi confirmă primirea sumei de 1000 fl.

14S. (284—1898).

Direcţiunea despărţământului XXXII (D.-S.-Mărtin) îna in tează procesul verbal al şed in ţe i comi te tu lu i ce rcua l dela 30 Maiu a, c , d in care se v e d e : 1. S'a p e r t r a c t a t hâ r t i a comi te tu lu i cent ra l Nr . 722—1897, pr in care se recearcă despă r ţ ămân tu l , ca să îna in teze suma de 106 fl. 43 cr., r e ­ţ i nu t ă pes te budge t . F i i n d suma aceas ta aduna t ă pen t ru a ju tarea înfi­in ţăr i i une i scoale r o m â n e în D.-S.-Mărt in, s'a decis a se t r imi t e la cons is tor iu l me t ropo l i t an din Bla j , iar recepisa poş ta lă se îna in tează ca dovadă la comi te tu l cent ra l . 2. Se cons ta tă , că l is ta membri lor , t r imisă dela bi roul Asocia ţ iuni i , n u e e x a c t ă : dl V. Z e h a n figurează ca m e m b r u pe viaţă , deşi e fundator , iar dl P . Ni reş tean , p reo t gr . cat . în E r n u t , l ipsesce, deş i şi-a p lă t i t t axa pe 1897. 3 . Se dec ide a se ţ îne adunarea cercuală la 11 Iulie a. c. în D.-S.-Mărt in .

Deşi în procesul verbal al adunări i cercuale dela 19 Iulie 1896 şi în procesele verbale ale şedinţelor comitetului cercual dela 18 Augus t 1896 şi 15 Au­gust şi 28 Decembre 1897 nu este indicată hotăr î t meni ţ iunea sumei de 106 fl. 43 cr., pent ru a fini odată aceas tă chestiune, comitetul central abstă dela pre-tens iunea sa ; dar se observă, că, pent ru evitarea astorfel de încurcături , comitetul cercual să nu mai iee în procesele sale verbale şi astfel de întreprinderi , cari nu privesce direct pe Asociaţ iune sau pe des-păr ţement . Relativ la lista membri lor se constată , că în adever dl V. Zehan e membru fundator şi că dl P . Nireştean şi-a plăt i t t axa pe 1897; greşala din

Transi lvania . Partea oficială. 57

urmă provine din faptul, că în procesul verbal al şedinţei comitetului cercual dela 1 5 Augus t 1 8 9 7 i-s'a omis numele . Lista membri lor se rectifică în acest sens. Terminul ţinerii adunări i cercuale se ia spre scire.

143. (289—1898). î n firul hâr t ie i comi te tu lu i cent ra l Nr. 1 9 8 - 1898 Ana Joanette născ .

Gomboş r ă s p u n d e , că pen t ru rămasu l lui Ioan Iancu oferă 1800 fl. Pre ţu i rea acestui l ăsăment se încredinţează unei

comisiuni compusă din dni i : Mihaiu Gomboş, Iosif Gomboş şi Ioan Ciama.

D. u. s. I. St. Şuluţiu m. p. Dr. I. Beu m. p. ,

secre ta r II.

S'a verificat. Sibiiu în 11 Iunie 1 8 9 8 . Ioan V. Russu m. p . L. Simonescu m. p . 0. Tilea m. p .

Nr. 352 - 1 8 9 8 .

P R O C E S V E R B A L din 7 Iulie 1898. Şedinţa ordinară a comitetului central al

Asociaţiunii. 9

P r e ş e d i n t e : Dr. Ilarion Puşcariu, v.-preş. Asociaţiunii . M e m b r i i p r e s e n ţ i : Zachar ia Boiu, Par ten ie Cosma,

Ioan Creţu, Dr. Corn. Diaconovich, Ioan V. Russu, Leont in Simonescu, On. Tilea, N. Togan.

N o t a r : Dr. Ilie Beu, secretar II . 144.

P e n t r u verificarea procesului ve rba l al şedin ţe i de adi Se designează dni i : Pa r t en ie Cosma, I. Creţu şi

N. Togan. 1 4 5 (686—1897).

Comis iunea exmisă p r in conclusul Nr. 187 d in 1897 p resen tează u n P r o i e c t de regulament pentru adunările generale ale Asocia ţ iuni i .

Se primesce în textu l a l ă tu ra t acestui proces verbal.

146. (348—1898). Secre ta ru l I a t r age a t en ţ iunea comi te tu lu i cen t ra l la conclusele

adună r i l o r gene ra l e din L u g o ş şi Mediaş refer i toare la literatura calen-

58 Transi lvania. Partea oficiala.

daristică r o m â n ă şi p ropune , ea la cas clacă comi te tu l ar afla de l ipsă a lua ancă în anul aces ta d i spos i ţ iun i pen t ru îna in t a rea aces tu i r am li­terar , care d e ' a l tmin t re lea în anii din u rmă a lua t u n aven t î m b u c u r ă t o r a t â t cu privire la can t i t a t ea câ t şi la ca l i ta tea p roduc ţ iun i i , — să dec idă ed i t a rea sub egida Asoc ia ţ iun i i a u n u i ca lendar de familie, care pe l ângă bucăţ i l i terare alese să ofere publ icu lu i cet i tor , şi mai ales celui dela ţară , şi acele cunosc in ţe şi i n s t ruc ţ iun i folosi toare pen t ru t r ebu in ţ e l e clilnice, cari se găsesc în ca lendare le s t ră ine .

Comitetul central , avend în vedere avântul îm­bucurător , ce 1-a luat l i teratura noas t ră calendarist ică în anii din urmă, avent asigurat deocamda tă prin concurenţa editorilor, nu află de lipsă a lua de astă-da tă mesuri de încuragiare, fie prin premii ori prin edi tarea unui calendar nou, ci se mul ţămesce cu îm­bunătăţ i r i le , ce se fac în acest r am al l i teraturi i din iniţiativă privată.

147. (343—1898).

Oficiul de cassă p resen tează raţiociniul şi inventarul pe 1897. Se predau unei comisiuni compuse din dni i :

Pa r t en ie Cosma, Iosif St. Şuluţiu şi On. Tilea, care va ave să revadă şi proiectul de budge t pe 1899, precum şi raţiociniul şcoalei de fete pe anul şcolar 1897—98.

148. (349—1898). L a p r o p u n e r e a pres id iu lu i Asoc ia ţ iun i i

Comitetul central s tatoresce terminal ţinerii adu­nării generale pe 27 şi 28 August a. c.

148 a). F i i n d t impul îna in ta t , iar cele mai mul te din obiec te le puse la or­

d inea cjilei neresolvi te , Se decide ţ inerea unei şedinţe ext raordinare în

cjiua de mâne cu începere la 4 oare p. m. fără invitări noue.

D. u. s.

Dr. II. Puşcariu m. p., Dr. Ilie Beu m. p., v.-preşed. sec re ta r I I .

S'a verificat. Sibiiu în 12 Iulie 1898. Partenie Cosma m. p . Ioan Creţu m. p . Nicolau Togan m. p .

Transilvania. Partea oficiala. 59

Aclus la Procesul verbal din 7 Iulie 1898.

PROIECT DE REGULAMENT pentru adunările generale ale Asociaţiunii pentru literatura română

şi cultura poporului român. Timpul şi locul.

§• 1. Aduna rea genera lă o rd inară a Asocia ţ iun i i se ţ i ne în semes t ru l al

doilea al fiecărui an, iar adunăr i le genera le ex t rao rd ina re când ce r îm­prejurăr i le .

L o c u l adunăr i i gene ra l e o rd inare se fixează pr in însăşi aduna rea genera lă ord inară p remergă toa re , iar al adunăr i lo r genera le ex t rao rd ina re pr in comi te tu l cent ra l .

p i u a adunăr i lo r genera le o s tabi lesce în t o t d e a u n a comi te tu l cen­tral . (S t a tu t e §. 16).

Convocarea. §. 2.

Convocarea adunăr i i genera le se face p r i n comi te tu l cent ra l şi se publ ică în foile r o m â n e din pat r ie cu cel pu ţ in 15 dile îna in te . (S ta tu te §§ 16 şi 19).

A d u n a r e a gene ra l ă se va anun ţa pr in comi te tu l cent ra l la au tor i t a ­tea pol i t ică compe ten tă . (S ta tu te §. 16 şi 19).

Membrii. §. 3 .

Membri i adunăr i lo r genera le sun t t o ţ i membr i i fundator i , pe v ia ţ ă şi o rd inar i ai Asocia ţ iun i i cu vo t dec i s iv ; membr i i onorar i şi co respon­denţ i au numa i v o t consu l ta t iv . (S ta tu te §. 16).

Biroul. § • 4 . ;

P re şed in t e l e adunăr i lo r genera le es te p reşed in te le Asocia ţ iuni i , în cas de împedeca re v ice-preşedin te le , iar când şi aces ta ar fi î m p e d e c a t : cel mai în e ta te d in t r e membr i i p resen ţ i ai comi te tu lu i centra l .

Nota ru l adunăr i lo r genera le este secre taru l I I al Asocia ţ iuni i , în cas de împedeca re subs t i t u tu l acestuia . (R. i. C. c. §. 30).

Votul.

§• 5. Vo tu l se exerciază în p e r s o a n ă ; d in t re persoane le j u r i d i c e n u m a i

socie tă ţ i le anonime po t fi r e sp re sen ta t e pr in manda ta r i . (S ta tu te §. 16). Vo t decis iv au numai acei membr i , cari şi-au ach i ta t taxele îna in te

de desch iderea adunăr i i genera le şi sun t în poses iunea b i le tu lu i de le­g i t imare .

6 0 Transilvania. Partea oficiala.

Ordinea cţilei. §. 6.

In adunăr i l e genera le se p o t desba te n u m a i obiec te le înş i ra te în convoca to r şi cele a n u n ţ a t e la comi te tu l centra l conform §. 17 i) al S ta ­tu te lo r (§. 8.). D i scu ţ iunea u rmează în o rd inea s tabi l i tă în convoca tor .

Obiecte re l ig ioase şi pol i t ice n u se po t d i scu ta (Stat . §. 4 ' , d e ' a s e ­m e n e n u p o t fi obiec t al desba te r i lo r scopul şi ca rac te ru l Asocia ţ iuni i . (St. §. 18).

§• 7. P r o p u n e r i i n d e p e n d e n t e , ven i t e dela de spă r ţ ămin t e , ori dela mem­

bri i Asociaţ iuni i , se po t d i scu ta şi dec ide numa i dacă acele au fost p re -sen ta t e comi te tu lu i cent ra l cel pu ţ in cu 8 cjile îna in te de a d u n a r e a ge­nerală . (St. §. 17 i).

Discuţiunea.

§• 8. P e n t r u d i scu ţ iune membr i i se a n u n ţ ă la no ta r şi p reşed in te le le dă

c u v â n t în ordinea, în care s 'au anun ţa t . S t ă însă în voia celui a n u n ţ a t a ceda a l tu ia r â n d u l seu de vorb i re .

U n vo rb i to r n u poa te vo rb i la aceeaşi ches t iune decâ t numa i oda tă . P r o p u n ă t o r u l însă, d u p ă încheierea desbater i i , mai poate lua oda tă cu­vân tu l pen t ru apă ra rea p ropune r i i sale.

§• 9. Vorb i to ru l e da to r a se ţ ină de obiec tu l d iscuţ iuni i , î ncung iu rând

persona l i t ă ţ i l e , es te însă în d r e p t a cere să n u fie î n t r e r u p t în vorb i re P e vorb i to ru l , care se aba t e dela ob iec t sau face personal i tă ţ i , sau va­t e m ă demni t a t ea corpora ţ iun i i , p reşed in te le îl î n d r u m ă la ord ine . L a cas când vorb i to ru l pers i s tă în aba te rea sa, p reşed in te le îi de t r age cuvântu l în aces t obiect , şi dacă şi la a l t ob iec t cade în aceeaşi eroare, p reşed in­te le îi poa te de t r age cuvân tu l pen t ru r e s tu l şed in ţe i .

î n ches t iune persona lă se dă cuvân tu l membr i lo r a t inşi p r in u n vorb i tor , imed ia t după -ce aces ta şi-a t e r m i n a t d iscursul . Sub asemenea t i t lu însă n u se poa te vorb i în mer i tu l obiec tu lu i ce se per t rac tează .

§. 10.

Preşed in te le n u par t ic ipă la d iscuţ iuni le mer i tor ie , ci dă numai in-formaţ iuni şi des luş i r i când i-se cer. D a c ă ar voi to tuş i să iee pa r t e în desba te re , are să p redee pres idiul .

încheierea discuţiunii. §. 11.

D a c ă în decursu l desba te r i i se cere încheierea d iscu ţ iun i i sau amâ­narea ei pe al tă şedinţă , aceasta se p u n e imedia t la v o t ; dacă n u se pr i-mesce , se con t inuă discuţ ia .

Transi lvania. Partea oficială. 61

Propuneri. §. 12.

P r o p u n e r i l e p e n t r u amânare , p e n t r u încheierea d iscuţ iuni i , pen t ru t recerea la ord ine , pen t ru resp ingere , p e n t r u t r imi te re la o comis iune se p o t face ve rba l .

Al te p ropuner i , refer i toare la obiecte le dela ordinea dilei, p en t ru a pu t e fi d i scu ta t e t r e b u e s c formula te în scris .

P r o p u n e r i i n d e p e n d e n t e de ord inea dilei cad sub d i spos i ţ iunea §-lui 7.

§• 13. F i i n d d iscuţ ia t e rmina tă , p reşed in te le , îna in te de a p u n e ches t iuni le

la vot , o rdonează ce t i rea propuner i lor .

Concluse. §. 14.

A d u n a r e a genera lă decide de r egu lă pr in major i t a tea vo tur i lo r m e m ­bri lor presenţ i , iar îti cas de par i ta te de votur i dec ide preşed in te le , care , cu excep ţ iunea votăr i i secrete, de regulă n u votează . (Stat . §. 18).

Modificarea s ta tu te lor se poa te decide n u m a i p r in major i t a te de 2 / 3 ale membr i lo r p resen ţ i . (St. §. 18).

Votarea. §. 15.

L a vo t se pun mai în tâ i con t rap ropuner i l e , a n u m e cele mai î n d e ­pă r t a t e mai în tâ i , nepr imindu-se aceste , p r o p u n e r e a p r inc ipa lă se dec lară pr imită .

§. 16. V o t a r e a se face de r egu lă pr in sculare sau p r in r id ica rea mâni i .

Cerând 20 membr i i în scris , se o rdonează vo ta re nomina lă .

Votare secretă.

§• 17. In chest iuni p r iv i toare la persoane n u m i t e se vo tează t o t d e a u n a

în secret . Cerând 20 m e m b r i se o rdonează în ori-ce ches t iune vo ta re secretă.

Alegeri. §. 18.

Alegeri le se fac pr in vo ta re secre tă .

Interpelaţiuni. §. 19.

In te rpe la ţ iun i sun t a se notifica p reşed in te lu i în scris, cel pu ţ i n cu 3 c}ile îna in te de a d u n a r e a genera lă , şi se desvol tă imedia t d u p ă des­chiderea şedin ţe lor . A d u n a r e a genera lă ia ac t fără desba te re şi fără v o ­ta re de respunsu l p reşed in te lu i . (St. §. 17, m).

62 Transi lvania. Partea oficială.

Vot separat.

§• 20. P r o t e s t sau vo t sepa ra t în con t ra unu i conclus n u es te admis .

Comisiuni.

§• 2 1 . A d u n a r e a p o a t e exmite d in sinul seu comis iuni p e n t r u p regă t i r ea

subs t r a tu lu i d iscuţ iuni lor . Comisiuni le au s a s e cons t i tue , a legendu-ş i un p reşed in te şi un referent . P re şed in t e l e convoacă şi conduce şedinţe le comisiuni i şi supravegh iază

d iscuţ iuni le în sensul §-lui 10. Comis iuni le po t lucra n u m a i fiind de faţă major i t a tea membr i lo r

lor. E l e po t cere in formaţ iun i dela organele Asoc ia ţ iun i i şi au să p re -s in te adunăr i i genera le în t o a t e ches t iuni le , ce l i -s 'au înc red in ţa t , p ro­p u n e r i mo t iva t e .

Refe ren tu l are să-şi p res in te referada t o t d e a u n a în scris.

Proces verbal.

§. 22.

Desp re şed in ţe no ta ru l adunăr i i genera le p o a r t ă proces verbal , în care se î n seamnă obiecte le pe r t r ac t a t e , în ex t ras , şi conclusele .

î n caşur i de deoseb i t ă i m p o r t a n ţ ă se î n seamnă şi eventua le le p ro ­p u n e r i şi mo t ivă r i în punc t e l e de căpe ten ie . L a cererea p r o p u n ă t o r u l u i se i n t roduce în p rocesu l verba l şi o p ropune re cădută , dacă aceea îna­in t e de v o t a r e a fost p r e s e n t a t ă în scris.

§. 23.

Verificarea.

Verificarea procese lor ve rba le se fac pr in o de lega ţ iune , care se exmi te la finea u l t imei şed in ţe a adunăr i i genera le din s inul acesteia .

Modificări.

§• 24. A c e s t r e g u l a m e n t în t r ă imedia t în v igoare şi se poa t e modifica

n u m a i pr in major i ta te de doue t re imi, însă şi în aces t cas r e g u l a m e n t u l modificat se poa te apl ica n u m a i în aduna rea gene ra l ă u rmă toa re .

Din şedinţa comitetului central al Asociaţiunii pentru literatura romană şi cultura poporului român, ţinută la 7 Iulie 1898.

Transilvania. Partea oficială. 6 3

Nr. 3 5 2 - 1 8 9 8 .

P R O C E S V E R B A L din 8 Iulie 1898. Şedinţa extraordinară a comitetului central

al Asociaţiunii. P r e ş e d i n t e : Dr. I larion Puşcar iu , v.-preş. Asociaţiunii . M e m b r i i p r e s e n ţ i : I. Creţu, Pa r t en ie Cosma, Dr. C.

Diaconovich, Iosif St . Şuiuţiu, On. Tilea şi N. Togan. N o t a r : Dr. Ilie Beu, secretar I I .

149.

Pen t ru verificarea p rocesu lu i verba l al şed in ţe i de acli

Se designează d-nii: I. Creţu, Pa r t en ie Cosma şi N. Togan.

150. (279—1898).

Dl Ioan Georgescu, î nvă ţ ă to r în Scoreiu, cu scr i soarea sa d in 28 Maiu a. c. cere, ca Asoc i s ţ iunea să t ipă rească în a doua edi ţ ie , revăcjută şi în t reg i tă , scr ierea sa „Pouestiri economice", pub l i ca t ă la 1894.

Comitetul central , în vederea insuficienţei mij­loacelor, de cari dispune pent ru publicaţiuni, nu se poate angaja la retipăriri de opere publicate , ci tre­bue să sprijinească în pr imul r ând producţ iunea lite­ra ră nouă.

151. (335—1898). Dl Dr. G. Alexici cu da ta 9 Apr i l ie a. c. oferă în sch imb 24 opur i

din b ib l io teca sa şi p romi te a t r imi te şi anii , ce ne l ipsesc d in foaia „Poporu l " , cum şi o colecţ iune de poesi i popora le din 1831 (manuscris) .

Oferentului i-se acoardă pent ru cărţile sale din bi­blioteca Asociaţiunii opurile, ce se găsesc în câte 2 exemplare, iar din „Transilvania" anii de cari dispune ancă biblioteca, cu observarea că la fascicolii oferiţi din „Românische Revue" nu se reflectează.

152. (291—1898).

„Cassa de păstrare (reuniune)" în Săl iş te se în sc r i e în l is ta membr i ­lor fundatori ai Asocia ţ iuni i cu fl. 200 solvibi l i în 10 ani consecut iv i . P r i m a ra t ă de 20 fl. s'a t r imis la cassa Asoc ia ţ iun i i . •

„Cassa de păs t ra re (reuniune)" în Selişte se pri­mesce membru fundator şi după solvirea întregei taxe se va provede cu diplomă. Pr imi rea sumei de 2 0 fl. se confirmă.

6*

64 Transi lvania. Partea oficială.

153. (292—1898). D i r ec ţ iunea in s t i t u tu lu i de economii şi c red i t „Sentinela" t r imi te 2

acţ i i p ropr i i â 60 fl., ca veni te le lor să se folosească p e n t r u fondul Casei naţionale. Amin t e sce to toda tă , că dacă s'ar concede p lă t i rea taxei de fun­da to r al Casei na ţ iona le în 10 r a t e anuale , va face proximei adunăr i g e ­nera le p ropune re în aces t sens.

Comitetul central ia ac t cu plăcere de donaţiu-nea „Sentinelei" şi concede plăt i rea taxei de fundator în 10 ra te anuale.

154. (293—1898).

Direcţiunea despărţământului I (Braşov) îna in tează procesul verbal al şed in ţe i comi te tu lu i cercual dela 30 Maiu a. c . în care s 'au p e r t r a c t a t afaceri cu ren te şi a comunica t d i rec toru l despă r ţ ămân tu lu i , că s'au înscr is m e m b r i o rd inar i şi au solvi t t axa pe 1898 d -n i i : I. H a m z e a şi I. Tecu-lescu, p reo ţ i în Răşnov , George I l ie şi I. Pufu, comerc ian ţ i în Braşov , iar 4 m e m b r i a ju tă tor i au con t r ibu i t 6 fl. S'a încassa t deci fl. 26, care sumă s'a expeda t la cassa cent ra lă .

Procesul verbal al şedinţei comitetului cercual dela 30 Maiu a. c. se ia spre scire. D-nii I. Hamzea , I. Teculescu, George Ilie şi I. Pufu se declară mem­bri ordinari . P r imi rea sumei de fl. 26 se confirmă.

155. (296—1898).

Directorul despărţământului XI (Blaj) îşi p resen tează raportul anual pe 1897.

Spre scire. 156. ( 2 9 7 - 1 8 9 8 ) .

Direcţiunea despărţământului V (Sălişte) îna in tează procesul verbal al adunăr i i cercuale ţ i n u t ă la 7 Iun i e în Apo ldu l inferior. Se cons ta tă ur­m ă t o a r e l e : 1. S'a lua t spre scire r apo r tu l comi te tu lu i cercual despre ac­t iv i t a tea sa în 1897. 2. S'a decis a se acoper i t r ebu in ţe le anulu i c u r e n t în suma de 69 fl. 13 cr. d in depune rea d e s p ă r ţ ă m â n t u l u i de 154 fl. 87 cr., care î m p r e u n ă cu in terese le p a n ă la 1 Iul ie a. c. face 159 fl. 13 cr., iar res tu l de 100 fl. să se t r imi t ă la cassa cent ra lă . 3. S'a v o t a t budge tu l pe 1899 la i n t r a t e şi eşi te cu 64 fl., l uându-se de basă suma t u t u r o r per-cep ţ iun i lo r cu 320 fl. 4. S'aii î nca s sa t : a) dela m e m b r i vechi pe 1898 fl. 1 0 5 ; b) dela m e m b r i noi I. L a z a r şi 1. Oreştean, p reo ţ i în Apo ldu l in­ferior, î n so ţ i r ea de c red i t din Apo ldu l inferior, P . I u g a jun . , p r eo t în Til işca, A d a m Micu, n o t a r în Poiana, Il ie Dobro tă , p reo t în Po iana , Oc-tav ian Berghezan , n o t a r în Aciliu, câ te 5 fl. în to ta l 35 fl.; c) de la 22 membr i i a ju tă tor i 24 fl.; d) dela dl Dani i l Stroia , p ropr i e t a r în Mercurea , care s'a înscr is m e m b r u pe viaţă , 5 fl. S u m a încassăr i lor a fost deci de

Transi lvania. Partea oficială. 65

174 fl., care sumă s'a t r imis Ia cassa cent ra lă . 5. S'au ales 2 r ep re sen -t an ţ i ai de spă r ţ ămân tu lu i la aduna rea genera lă a Asoc ia ţ iun i i în pe r soana d-lor N . H e n ţ i u , n o t a r în Sălişte, şi Valer iu Miilea, n o t a r în Ti l işca. 6. S'a ales comi te tu l cercual pe u n nou period de t re i a n i : d i rec to r dl Dr . N. Calefariu, iar membr i în comi te t d-nii P . Drag i t s , D . Vulc , C. H e r ţ a , Ioach im Mun tean , Valer iu Miilea şi Dion is iu Decei . L a cassa cen t ra lă s'a mai t r imis şi suma de 100 fl. (prin act . Nr . 346—1898).

Procesul verbal al adunării cercuale dela 7 Iunie a. c. se ia spre scire. Decisul relativ la acoperirea t rebuinţelor anului curent din suma de 154 fl. 87 cr. se aproabă, asemenea şi budgetul pe 1899. D-nii I. Lazar , I. Oreştean, însoţ i rea de credit din Apoldul inferior, P . Iuga, iun., Adam Micu, Ilie Dobro tă şi Octavian Berghezan se declară membr i ordinari. Ale­gerea comitetului se aproabă.

Se confirmă primirea sumei de 274 fl., p recum şi a celei de 5 fl. — dela dl Daniil Stroia, care se va declara membru pe viaţă după solvirea taxei s ta tu ta re .

157. (298—1898). In l egă tu r ă cu hâr t i a comi te tu lu i cent ra l Nr . B95 din 1897 inspec­

torul reg, de scoale d in Sibi iu aduce la cunosc in ţa , că conform resc r ip tu -lui minis ter ia l Nr . 13649 — 1898 o rd ina ţ iunea Nr. 48460 dela 10 A u g u s t 1897, re la t iv la examenele private dela şcoalele civile, se referă şi la şcoala Asocia ţ iuni i , în consecuen ţă pe vi i tor n u se mai po t ţ i ne examene p r iva te .

Comitetul central dă expresiune regretelor sale, că ministrul nici în vederea motivelor aduse de co­mitetul central nu s'a vecţut îndemna t a întregi or­dinaţ iunea Nr 48460 din 1897 în acel sens, că numai atunci nu se pot depune examene private la o şcoală civilă privată, când şcoalele civile comunale şi de s ta t din cercul respectiv au aceeaşi l imbă de pro­punere ca şcoala privată. — Hâr t i a inspectorului şcolar se comunică cu direcţ iunea şcoalei spre aco­modare .

158. ( 2 9 9 - 1 8 9 8 ) . Direcţiunea şcoalei civile de fete îna in tează procesul verbal al conferenţe i

corpulu i d idac t ic dela 8 Iunie a. c , în care 1. s 'au pe r t r ac t a t afaceri cu­ren te ; 2. s'a decis a se ţ i ne încheierea anului şcolar, cu aba te re dela p ro­g r a m u l s tabi l i t , S â m b ă t ă în 25 Iunie a. c. la 4 oare d. a.; 3. s'a p re sen ta t

66 Transi lvania. Partea oficială..

planul de oare pe anu l şcolar 1898—99, compus de d i rec toru l şcoalei conform planulu i de învă ţământ , cu s ingura exep ţ iune că în cl. IV pen­t r u l imba r o m â n ă s'au s t a to r i t 4 oare la s ă p t ă m â n ă ; la p ropune rea pro­fesorului I . Popov ic i însă pen t ru Geografie în cl. I V se s ta to resce n u m a i 1 o a r ă ; 4. p e n t r u a s e pu t e separa o odaie, în care să se aşede apara te le fisicale şi chemice, s'a decis a se r u g a comi te tu l cent ra l , ca să des t ineze d r e p t locu in ţă p e n t r u profesoarele E u g . Iovescu şi M. Cioban cele 2 odăi din edificiul p ropr iu al Asocia ţ iuni i , cari aveau meni rea a servi spre isolarea elevelor a taca te de morb i infecţ ioşi .

Procesul verbal al conferenţei corpului didactic dela 8 Iunie a. c. se ia spre scire; schimbarea ter-minului încheierii anului şcolar se aproabă, dar nu se poate încuviinţa schimbarea destinaţiunii odăilor amint i te , ci se îndrumă direcţ iunea şcoalei, caute modal i ta tea potr ivi tă pentru a găsi o odaie disponibilă în însuşi edificiul şcoalei.

159. (301—1898). Dl Dominic Raţiu, func ţ ionar de bancă , s'a înscr is membru o rd inar

şi a solvi t taxa de 5 fl. pe 1898. Dl Dominic Raţ iu se declară membru ordinar şi

pr imirea taxei pe 1898 se confirmă. 160. (305—1898).

FuăspmKjând hâr t ie i comi te tu lu i centra l Nr. 216—1898, magistratul orăşenesc aduce la cunoscin tă , că a da t m a n d a t oficiului edil, ca să re -pareze păr ţ i le defectuoase ale zidului So l t i sch-Park . D e s p r e dâr îmarea lui n u poa te fi vorba , de oare-ce rapor tu l de p ropr i e t a t e nu este clarificat.

Spre scire. 161. ( 3 0 6 - 1 8 9 8 ) .

Direcţiunea despărţementului II. (Bran) îna in tează procesul uerbal al adunăr i i cercuale ţ i n u t ă la 7 Iunie a. c. în Poiana Mărului . D i n aces ta se v e d e :

1. S'a p r e sen t a t şi l ua t spre scire r a p o r t u l despre ac t iv i t a tea comi te tu lu i cercual dela a d u n a r e a cereuală din 1897 pană la cea ac tua lă şi s'a da t comi te tu lu i abso lu to r iu re la t iv la socotel i . B u d g e t u l anului 1899 s'a s tabi l i t la ven i t e şi spese cu fl. 200.

2. S'a cet i t d i se r t a ţ iunea „Monografia comunei P o i a n a Mărulu i" , de Ioan Vodă.

3 . S'â încassa t a) dela m e m b r i noui 75 fl. şi anume câte 5 fl. dela d n i i : G. Urdea , p r im-p re to r în Bran , Uarie P lo togea , p r eo t în T o h a n u l nou, Moise Moşoiu din T o h a n u l nou, A n t o n Cosma d in Bran , Miron T o -to iu d in Poa r t a , H a r a l a m p i e U n g u r , Sp i r idon Bălăscaiu, Moise M. P o p a

Transilvania. Partea oficială. 67

şi N. V. P o p din T o h a n u l vechiu, N . P a n ă , N. Sperchez , I. S t . Goleş, I . St . S t răvoiu , S t a n St. S t răvo iu şi Aron P a n ă d in Z e r n e s c i ; b) de la m e m b r i vechi 97 fl.; e) dela m e m b r i a ju tă tor i 52 fl. şi d) d in o colectă făcută în t re locui tor i i d in Po i ana Mărului 42 fl. 40 cr. — în to ta l 276 fl. 40 cr.

4. D n a R e v e i c a Vodă , soţie de no ta r , a oferit u n p r emiu de 10 fl. p e n t r u cel ma i f rumos lucru de m â n ă femeesc.

5. Dl Moise B r u m b o i u a ce ru t u n a jutor p e n t r u comple ta rea b i ­bl iotecei popora le d in T o h a n u l vechiu . S'a decis a se r e c o m a n d a aceas tă cerere la comi te tu l cent ra l .

6. L a p ropune rea m e m b r u l u i Ioan V o d ă s'a decis a se da u n aju­to r de 25 fl. u n u i învă ţăce l -meser iaş d in P o i a n a Mărului .

7. S'a decis a se da învă ţăce lu lu i z idar N e g u s Şelar iu d in Zer ­nesci u n a jutor din suma de 50 fl. v o t a t ă în a d u n a r e a cercuală d in 1897.

8. De lega ţ i p e n t r u a d u n a r e a gene ra l ă a Asoc ia ţ iun i i s 'au ales dni i N. Garo iu şi Dr . Iancu Meţian.

9. S'a ales u n nou comi te t cercual pe t re i an i şi anume d i rec to r dl N . Garoiu, iar m e m b r i în comi te t d n i i : I. Dan, p r o t o p o p onorar , D r . I a n c u Meţ ian , Moise Brumbo iu , I. Vodă , sup len ţ i d n i i : Moise Micu şi N. V. P o p .

cen t ra lă s'a t r imis suma de 276 fl. 40 cr. T o t o d a t ă îna in tează şi conspec tu l agen tu re lo r şi procesul verbal al

şed in ţe i comi te tu lu i cercual dela 7 Iun i e a. c , în care comi te tu l s'a con­s t i tu i t a legendu-se v ice-d i rec tor dl I. Dan , cassier dl Dr . I a n c u Meţ ian , n o t a r dl I . S t revo iu şi con t ro lor dl N . P a n ă .

Procesul vorbal al adunări i cercuale dela 7 Iu­nie a. c. se ia spre scire; conclusele aduse se aproabă. De donaţ iunea dnei Reveica Vodă se ia ac t cu plă­cere. Dnii Q . Urdea, II. P lo togea , M. Moşoiu, Ant . Cosma, Miron Totoiu, Hara lampie Ungur, Spiridon Bălăscaiu, M. M. Popa , N. V. Pop , N. Pană , N. Sper­chez, I. St. Coleş, I. St. Strevoiu, S tan St. Strevoiu şi Aron P a n ă se declară membri ordinari. Cererea referitoare la a jutorarea bibliotecilor poporale se va per t rac ta ca obiect de sine, în consecuenţă şi a dlui M. Brumboiu. Alegerea comitetului se aproabă. Pri­mirea sumei de 276 fi. 40 cr. se confirmă.

Procesul verbal al şedinţei comitetului cercual dela 7 Iunie a. c. asemene se ia spre scire şi con­st i tuirea comitetului se aproabă.

68 Transilvania. Partea oficială.

162. (307—1898). Direcţiunea despărţementului XIV. (Cluj) în u r m a recercăr i i comi te tu lu i

cent ra l Nr . 271 din 1898 îna in tează un exemplar din s t a tu te le fostei so­cietăţ i un ive rs i t a re „lulia", cons t a t ând că averea r ămasă dela aceas ta se c o m p u n e din o b ib l io tecă şi un capi ta l de 2324 fi. 40 cr., cari în sensul §-ului 23 al s t a tu te lo r amin t i t e au avu t să t r eacă la d e s p ă r ţ ă m â n t .

In conformitate cu § 23 al s ta tute lor fostei so­cietăţ i „lulia" şi § 40 al s ta tute lor Asociaţiunii co­mite tul central decide: ca direcţ iunea despărţemen­tului fără amânare să iee averea din chestiune în primire dela Casina română din Cluj, biblioteca, al cărei inventar să se t r imită la comitetul central , să r emână în administraţ ia despăr ţementului , iar capita­lul să se t r imită la cassa centrală. Aces t fond se va folosi, la propunerea despăr ţementului , spre scopurile indicate în §-ul 23 de mai sus.

" 163. (308—1898). Direcţiunea şcoalei ciuile de fete îna in tează procesul verbal al conferen-

ţe i corpulu i d idac t ic dela 16 Iunie a. c , în care, pe l ângă une le curen­ţii , s'a p r imi t definitiv p lanul de oare pe 1898 - 99, r e se rvându- ş i corpul profesoral a r even i a supra lui în Sep tembre , dacă se vor afla s căde r i ; ş i s 'a decis a se r u g a comi te tu l centra l , ca să casseze vent i la ţ i i le n e ­t r ebn ice d in edificiul şcoalei şi să d i spună t encu i rea bol t i ture i de sub cancelar ia d i rec torulu i . L a p lanul de oare se observă, că acela se aba te dela p lanu l de î nvă ţ ămân t , s tab i l ind în cl. IV civ. numai 1 oară în loc de 2 p e n t r u s tud iu l Geografiei .

Procesul verbal se ia spre scire; planul de oare se aproabă cu observarea că Geografia va ave să se p redea în cl. IV. civ. în 2 oare pe septemână, a 2 oară se fixează pe Vineri 11 — 12 h. Se decide cas-sarea ventilaţiilor netrebnice şi tencuirea bolt i turei amin t i t e ; cu executarea acestei lucrări se încredin­ţ ează economul Asociaţiunii în conţelegere cu direc­ţ iunea şcoalei.

164. (.309—1898). Dl Alexandru Lebu, p rop r i e t a r în Sibiiu, s'a încris cu 1000 fl. în l is ta

fundatorilor Casei naţionale. T a x a o va solvi în 4 r a t e anuale , pr ima r a t ă a şi depus-o la cassa Asoc ia ţ iun i i .

De inscrierea dlui Al. Lebu se ia ac t cu plăcere şi se confirmă primirea sumei de 250 fl.

Transilvania. Paarteo ficială. 69

165. (314—1898).

Direcţiunea despărţământului I. (Braşov) îna in tează procesele verbale ale şedin ţe lor comi te tu lu i cercual dela 15 şi 23 Iunie a. c.

In p r ima şed in ţă a) a r a p o r t a t dl Gr . Maior, că s 'au cons t i tu i t agen-ture le din Codlea şi G h i m b a v ; b) eassierul a împăr tăş i t , că în u r m a ape­lului pub l i ca t s'a inscr is un n u m ă r î n semna t de pe r soane ca membr i ai Asocia ţ iuni i , d in t re cari şi-au solvi t t a x e l e : d-na E l e n a A. P o p o v i c i 100 fl. ca m e m b r ă pe viaţă , dni i D u m i t r u P la toş , croi tor , Gr igor ie Birea , comerciant , I oan C. P a u ţ u , profesor, R a d u Ardelea , funcţ. de bancă, şi dna Eufemia K e r t s c h câte 5 fl. ca m e m b r i ordinar i , iar dela 6 m e m b r i a ju tă tor i s 'au încassa t 6 fl., în to ta l 131 fl., c) şi s'a decis a se ţ i ne adu­narea cercuală la 26 Iun ie a. c. în Braşovu l vechiu, pen t ru care s'a şi s tabi l i t o rd inea de di .

I n a doua şed in ţă s'au pe r t r ac t a t afaceri cu ren te şi a) a împă r t ă ş i t dl Corn. Aiser , că s'a r econs t i t u i t agen tu ra din Fe ld ioa ra şi s 'au cons t i ­tu i t nouăle agen tu re din R o t b a v şi M ă e r u ş ; b) eass ierul a comunica t , că a încassa t 2 fl. dela 2 d o m n i ; c) s'a p r e sen t a t r apo r tu l cassei , p ro ­iectul de b u d g e t şi r apo r tu l genera l , ce sun t a se aş te rne adunăr i i cer-c u a l e ; d) s'a p r imi t p r o p u n e r e a dlui Gr. Maior, ca să fie r u g a t comi te­tul cent ra l a s ta tor i în b u d g e t u l anulu i v i i tor o sumă corSspundStoare pent ru înfi inţarea de bibl io tec i popora le şi p e n t r u o rgan i sa rea de prele­ger i popora l e în comune .

L a cassa cen t ra lă s'a expeda t 133 fl.

Procesul verbal al şedinţei comitetului cercual dela 15 Iunie a. c. se ia spre sc i re ; dna Elena A. Popovici se declară membră pe viaţă, iar d-nii: D. P la toş , Gr. Birea, I. C. P a n ţ u , R. Ardelea şi d-na Euf. Ker t sch membri ordinari. Terminul ţinerii adu­nării cercuale se aproabă. Asemenea se ia spre scire procesul verbal al şedinţei comitetului cercual dela 23 Iunie a. c. Chest iunea ajutorării bibliotecelor po­porale se va pe r t rac ta ca obiect de sine.

166. 1316-1898) . Silvia Ciora, elevă în cl. I. civ., legitimează progresul în s tudi i în

anul şcolar 1897—98 şi se roagă a i se lăsa s t ipend iu l de 40 fl. d in fun-da ţ iunea „Dr. Ioan Moga" şi pe v i i tor .

Legi t imarea se ia spre scire şi cererea se încu­viinţează.

167. ( 3 1 7 - 1 8 9 8 ) .

Direcţiunea şcoalei civile de fete îna in tează procesul verbal al conferen-ţe i corpulu i d idac t ic dela 20 Iun ie a. c , în care s 'au s tabi l i t clasifica-

70 Transilvania. Partea oficială.

ţ iuni le pe anul şcolar 1897—98. Au fost clasificate în cl. I. 16, ci. I I . 22, în cl. III 21 , în cl. IV. 19 — în to ta l 78 eleve, d in t r e car i 71 se promovează , iar 7 au pi-imit no t e insuf ic iente : 3 în cl. I I , 1 în cl. I I I şi 3 în cl. IV. D o u ă eleve nu s 'au p u t u t clasifica, r epâş ind în decur su l anulu i din causă de morb .

Absenţ i i le au fost în n u m ă r r e m a r c a b i l : în clasa I. 130 scuzate ; în clasa II. 100 „ în clasa I I I . 128 „ şi 5 n e s c u z a t e ;

şi în clasa IV. 225 „ şi 7 „ Cursu l complemen ta r a fost f recuen ta t de 9 eleve.

Spre scire. 1 6 S . (318—1898).

Elena Iordan din Sibi iu se roagă , ca fiica sa Măria, elevă ex ternă în cl. II . civ., să fie dispensată de j u m ă t a t e a d idac t ru tu i pe anul şcolar 1897—98.

Cererea nu se poate încuviinţa. 169. (319—1898).

Dl Rubin Patiţa, advoca t în Alba- Iu l ia dăruesce pen t ru museul Aso ­ciaţi uni i 7 mone te vech i de a rg in t şi de aramă.

Donaţ iunea se primesce cu mul ţămi tă . 170. (322 — 1898).

Direcţiunea despărţementului XI (Blaj) îna in tează procesul verbal al şe­d in ţe i comi te tu lu i cercual dela 26 Iun i e a. c , î n care 1. s 'au p e r t r a c t a t afaceri cu ren te , 2. s'a decis a se recerca comi te tu l cent ra l , ca la o n o u ă a ronda re a despă r ţ ămin te lo r să scoată din despă r ţ ămân tu l X I cercul p re -tor ia l Mureş -Uioara şi să formeze u n nou despă r ţ ămân t , şi 3. s'a ho t ă r î t a se ţ i ne aduna rea cercuală la 1 Augus t a. c. în Veza.

Procesul verbal se ia spre scire; de dorinţa re­lativă la o noua arondare a despăr ţementulu i X I se va ţ ine cont. Terminul adunări i cercuale se aproabă.

171. ( 3 2 3 - 1 8 9 8 ) . Direcţiunea despărţementului VII (Haţeg) îna in tează procesul verbal al

şedinţe i comi te tu lu i cercual dela 26 Iun ie a. c , în care s 'au pe r t r ac t a t afaceri cu ren te şi s'a s t a to r i t p r o g r a m a adunăr i i cercuale, care se va ţ ine la 10 Iulie a. c. în D e n s u ş .

Procesul verbal se ia spre scire; terminul şi pro­g rama adunării cercuale se aproabă.

1 7 2 . ( 3 2 4 - 1 8 9 8 ) . î n l egă tu ră cu hâr t i a comi te tu lu i centra l Nr. 77 d in 9 Iunie a. o.

d i rec ţ iunea ins t i tu tu lu i „Albina" aduce la cunoscin ţă , că a decis, că dacă

Transi lvania Partea oficială. 71

Asocia ţ iun i i îi va succede a exopera dela g u v e r n facul ta tea de a aranja o loterie cu câş t igur i în n u m e r a r sau efecte publ ice , ins t i tu tu l va pr imi f inanţarea, daca însă lo ter ia va fi n u m a i de ob iec te de valoare , Asocia-ţ iunea va pu t e să o aranjeze însăşi , ins t i tu tu l însă şi în aces t cas va da t o t concursu l sfiu la venda rea losuri lor , — în ambele caşur i numa i pe lângă res t i tu i rea speselor efective.

Se încredinţează biroul Asociaţiunii cu întreprin­derea paşilor necesari pent ru a exopera dela guvern concesiunea loteriei.

17» . (326—1898). Iu u rma concursului pub l i ca t la 12 Maiu a. c. sub Nr. 261 —1898

pen t ru ocuparea pos tu lu i de secretar I. au în t r a t t re i cereri , d in t r e cari însă n u m a i una , a d-lui Dr. Cornel Diaconovich , co re spunde condi ţ iun i -lor de concurs .

Comitetul central decide a r ecomanda adunări i generale pe dl Dr . Cornel Diaconovich.

1 7 4 . "(328—1898). Direcţiunea şcoalei civile de fete î na in tează procesul verbal al confe­

ren ţe i corpu lu i d idac t i c dela 27 Iun ie a. c , în care 1. s 'au p e r t r a c t a t afaceri c u r e n t e ; 2. a comun ica t d i rec toru l , că dşoara Măria Dogee a dă­ru i t 4 fl., ca să se cumpere manua le pe sama elevelor s ă r a c e ; 3. s'a decis, ca examenele de emendare să se ţ i nă în 3 S e p t e m b r e a. c , cele de p r imi re în 5, iar în 6 să se înceapă pre leger i le .

Procesul verbal se ia spre scire şi hotărîri le con­ferenţei se ap roabă ; de donaţ iunea dşoarei Dogee se ia ac t cu plăcere.

1 7 5 . (350—1898). Dl Iosif St. Şuluţiu, de lega tu l comi te tu lu i cent ra l , rapor tează despre

resu l t a tu l examenelor publ ice dela şcoala civilă de fete.

Spre scire. 1 7 6 . (329—1898).

Dl Goriolan Bredicean, advoca t în L u g o ş şi de lega t al comi te tu lu i cent ra l pen t ru organisarea unui despârţement în păr ţ i le Lugoşu lu i , aduce la cunosc in ţă , că a convoca t a d u n a r e a de cons t i tu i re pe 11 Iulie a. c. R e c o m a n d ă t o t o d a t ă înfi inţarea de de spă r ţ emin t e în Caransebeş , de lega t dl p r o t o p o p A n d r e i u Ghidiu , în Oravi ţa , de lega t dl advoca t I l ie Tră i lă , în Bogşa , de lega t dl advoca t I. B u d i n ţ a n d in B o g ş a ge rmană , în Timi­şoara, de lega t dl p r o t o p o p Dr. Tra ian Pu t ic i , în Panc iova , de lega t dl advoca t Dr . Alex. Bi reescu , şi în St . -Miclăuşul -mare , de lega t dl Dr. Ne-stor Oprean .

72 Transilvania. Partea oficială.

însc i in ţarea dlui Cor. Bredicean se ia cu plă­cere spre scire; propunerea relat ivă la înfiinţarea de noue despăr ţeminte se primesce, dar se observă, ca înfiinţarea unui despăr ţement în părţi le Panciovei s'a decis deja în şedinţa dela 3 Februar ie a. c , prin conclusul Nr. 31 şi cu organisarea acestuia s'a în­credinţa t dl Trifon Miclea. Cu organisarea celorlalte despăr ţeminte se încredinţează dnii propuşi, cari se recearcă a efectul organisarea pană la finea lui Sep-tembre a. c.; la OclS Cel unul sau altul să nu poa tă primi, să binevoiască a încunoscinţa comitetul cen­t ra l în terminul cel mai scurt.

177. ( 3 3 0 - 1 8 9 8 ) . Socie ta tea academică social- l i terară „Oarmen Sylua" se roagă pen t ru

acordarea unu i ajutor. Nedispunend Asociaţ iunea de fonduri cu astfel

de menire cererea nu se poate încuviinţa. 178. (331—1898' .

Dl Rubin Patiţa, advoca t în Alba-Iul ia , dă ruesce Asoc i a ţ i un i i : 18 piese m o n e t ă veche, 1 medal ie comemora t ivă şi 5 bucă ţ i de diferi te ob iec te romane .

De donaţ iunea dlui Rubin P a t i ţ a se ia ac t cu plăcere.

179. (332—1898). Direcţiunea despărţământului VI (S.-Sebeş) îna in tează procesele verbale

ale şedin ţe lor comi te tu lu i cercual dela 6 Maiu şi 30 Iun ie a. c. In pr ima s'au confer i t 4 s t ipendi i â 10 fl. la învăţăcei meser iaş i şi s'a decis , ca adunarea cercuală să se ţ i n ă în S.-Sebeş la 1 A u g u s t a. c. î n a doua s'a s t a to r i t p rog rama adunăr i i cercuale .

Ambele procese verbale se iau spre scire. 18©. ( 3 3 3 - 1 8 9 8 ) .

Direcţiunea despărţământului I (Braşov) îna in tează procesul verbal al adunăr i i cercuale ţ i n u t ă în Braşovu l vechiu la 26 Iun ie a. c , la care aclude rapor tu l gene ra l al comi te tu lu i cercual , contu l cassei, p ro iec tu l de b u d g e t şi l is ta m e m b r i l o r ; t o t o d a t ă aş te rne şi procesul verbal al şe­d in ţe i comi te tu lu i cercual dela 30 Iun i e a. c.

Din procesul verba l al adunăr i i cercuale se c o n s t a t ă : 1. S 'au p re sen t a t şi lua t spre scire r apor tu l gene ra l despre act i ­

v i t a t ea comi te tu lu i , r a p o r t u l despre b ib l io tece le popora le din de spă r ţ ă ­m â n t şi r apo r tu l cassierului despre veni te le şi spesele de spă r ţ ămân tu lu i .

Transilvania. Partea oficiala. 78

2. S'a s t a to r i t budge tu l pe 1898/99 la i n t r a t e şi eşi te cu 554 fl. 53 cr.

3 . S'a h o t ă r î t a se p r o p u n e comi te tu lu i cent ra l a semnarea celor 20 °/„ din taxele încassa te prin despă r ţ emen t , adecă suma de 94 fl. 53 cr.

4. S'a decis a se ruga comitetul centra l , ca în budge tu l anulu i vi i tor , în afară de cele 2 0 ° / 0 s t a tu t a re — să pună o sumă c o r e s p u n z ă t o a r e pen ­t ru a ju torarea acelor despă r ţ ămin te , car i doresc a desvo l ta o ac t iv i t a te mai in t ens ivă şi a înfiinţa bibl ioteci popora le .

5. Dl B . Ba iu lescu a înfi inţat 2 premii de câ te 10 fl., unu l p e n t r u cel mai b u n cu l t iva tor de p ă m â n t în Braşovu l vechiu şi a l tul p e n t r u t ipă r i rea u n u i mic t r a c t a t popora l despre î n s e m n ă t a t e a indus t r ie i de casă şi a g răd ină r i tu lu i .

6. S'a înscr is m e m b r u ord inar dna Măria Câmpian şi 44 m e m b r i a ju t ă to r i /

7. Dl S imion Dămian , m e m b r u pe v ia ţă al Asoc ia ţ iun i i , a d ă r u i t 25 fl. p en t ru a u g m e n t a r e a b ib l io tece lor popora le .

8. Dl V. Goldiş a p r o p u s să se î n t r ep r indă o colectă p e n t r u înfi­in ţa rea de bibl io tec i popora le în toa te comunele despă r ţ ămân tu lu i . Dl Ars . Vlaicu r e c o m a n d ă în special colectarea cu discul . A m b e l e p r o p u ­ner i s 'au p r e d a t comi te tu lu i cercual spre s tud ia re .

9. Alegerea a doi de legaţ i p e n t r u a d u n a r e a genera lă a Asoc ia ţ iun i i s'a concreclut comi te tu lu i cercual .

D i n procesu l ve rba l al şedin ţe i comi te tu lu i cercual dela 30 Iunie a. c. se vede , că s 'au p e r t r a c t a t afaceri cu ren te şi r e v e n i n d la p r o p u n e ­rile dlor V. Goldiş şi Ars . Vlaicu, făcu te în a d u n a r e a cereuală, s'a decis a se r u g a comite tu l centra l , ca să pe rmi t ă a se face pe te r i to r iu l des ­pă r ţ ămân tu lu i colecte speciale pe sama bibl io tecelor popora le , cari î n să să n u cadă în cadru l d isposi ţ i i lor §-ului 40 d in S t a t u t e .

Procesu l verbal al adunări i cercuale se ia spre scire, asemenea şi proiectul de budget pe lângă ob­servarea, că budgetu l se stabilesce to tdeauna pe anul solar, prin urmare în caşul de faţă e a se con­sidera pe anul 1899. Cele 20 % s ta tu tare se vor asemna la t impul seu.

Chest iunea ajutorării bibliotecelor poporale se va pe r t r ac ta ca obiect de sine. D n a Măria Câmpian se pr imesce membră ordinară.

De donaţiunile dlor B. Baiulescu şi S. Dămian se ia act cu plăcere.

Asemenea se ia spre scire procesul verbal al şedinţei comitetului cercual dela 30 Iunie a. c. şi se aproabă colectarea propusă, avend a se face rapor t

74 Transi lvania. Partea oficială.

despre sumele in t ra te şi în t rebuinţarea lor, dar se a t rage a tenţ iunea la disposiţiile §-ului 6 din S t a tu t e .

181. (334—1898).

Traian Dragoş, a tud. în ol. I I I g imn . în Bis t r i ţa , ligitimeazâ progresul făcut în s tudi i în 1897—98 şi se roagă a i-se lăsa s t ipend iu l de 20 fi. şi pe vi i tor .

Legi t imarea se ia spre scire. Stipendiul nu i-se mai poate lăsa, ci se îndrumă a compete din nou, când se va escrie concurs.

182. (336—1898).

Dl Trifon Miclea, p r o t o p o p u l Panc iove i , î nc red in ţ a t pr in conclusul Nr . 3L d in 1898 cu înfiinţarea unui despărţământ în Toron ta l , aduce la cunosc in ţă , că s'a pus în con ţe legere cu mai mul ţ i bă rba ţ i f runtaşi , cari au cons ta ta t , că n u m a i în anu l v i i tor s'ar pu t e p u n e o basă sol idă or-gan isă r i i unu i de spă r ţ ămân t .

Rapor tu l dlui Trifon Miclea se ia spre sc i re ; este însă ruga t a se considera şi mai depar te delegat al comitetului şi a in t repr inde la t impul potrivit paşii de lipsă pent ru înfiinţarea unui despăr ţământ în păr­ţile Panciovei .

1 8 » . (337—1898). Direcţiunea despărţământului XIII (Abrud) a n u n ţ ă ţ i ne rea adunăr i i cer-

cuale în Z la tna la 17 Iu l ie a. c. şi îna in tează procesul verbal al şed in ţe i comi te tu lu i cercual dela 20 Iunie a. c , în care s 'au p e r t r a c t a t afaceri cu ren te şi s'a fixat t e rminu l adunăr i i cercuale .

Insci inţarea şi procesul verbal se iau spre scire. 1 8 4 . ( 3 3 9 - 1 8 9 8 ) .

Bibliotecarul Asocia ţ iuni i î na in tează r apor tu l despre cărţile intrate la bibliotecă în sem. I. 1898.

Spre scire, avend a se publica în organul Aso­ciaţiunii.

185. (345—1898).

D i r ec ţ i unea cassei de economii „Furnica", soc ie ta te pe ac ţ iuni în F ă g ă r a ş , aduce la cunosc in ţă , că s'a înscr is cu 1000 fl. în l is ta fundato­rilor Casei naţionale. C o n t r i b u ţ i u n e a o va solvi în 4 r a t e a n u a l e ; p r ima r a t ă în suma de 260 fl. a t r imis-o la cassa Asoc ia ţ iun i i .

Comitetul central ia act cu plăcere de înscrierea inst i tutului „Furnica" în lista fundatorilor Casei na­ţ ionale şi confirmă primirea sumei de 2B0 fl.

Transi lvania. Partea oficială. 75

186. (351—1898).

P r o p u n e r e a despă r ţ ămin te lo r I (Braşov şi Bran) re la t ivă la ajuto­rarea bibliotecelor poporale

Se predă oficiului de cassă spre opinare, dacă mijloacele Asociaţiunii permit , ca în budge t să poată întră o dotaţ iune specială pent ru bibliotecele popo­rale afară de cele 2 0 ° / 0 , ce compet despăr ţeminte lor în sensul §-ului 4 0 din S ta tu te .

D. u. s.

Dr. Ilarion Puşcariu m. p., Dr. Ilie Beu m. p.,

vice -p reşed in te . sec re ta r I I .

S'a verificat. Sibiiu în 12 Iulie 1898.

Parteniu Cosma m. p. Ioan Creţu m. p . Nicolau Togan m. p .

Nr. 3 3 9 - 1 8 9 8 .

CONSEMNAREA

puhlicaţiunilor intrate la biblioteca „Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român" în semestrul I al anului

1898.

1. „Enc ic loped ia r o m â n ă " , voi. I. fasc. 6 — 8 ; don. de d i rec ţ iune . 2. D a r de Crăc iun al „Foi i p o p o r u l u i " ; don . de adm. foii. 3. Domşa, A. C , Poe tu l Coşbuc . Diser ta ţ ie . B laş , 1898; don. de au tor . 4. D o c t o r R o m a n u s , L u p t e l e Români lo r . Sibi iu, 1898; don. de

red . „Tr ibune i " . 5. Miko I., Memoriu . Manusc r ip t despre R o m â n i , ales Biser ica

lo r ; don. de Vine . B a b e ş . 6. Csânki , D . Dr., H u n y a d i a k ko ra Magyarorszâgon. V I I . es V I I I .

kot . B u d a p e s t , 1894, 1897; cumpăra t ă . 7. „ T r i b u n a " . Anu l I. — IV. Sibi iu, 1884 —87; cumpăra t ă . 8. „Observa to r iu l " . Anu l I . — V I L Sibi iu, 1878—84; cumpăra t . 9. „Tr ibuna" . Anu l IV. (lips. Nr . 74 ,248 şi 296); V. (lips. Nr. 119—123,

195, 197—199 si 201) ; VI . d ips . Nr . 1 - 9 8 , 1 0 0 - 1 1 6 , 1 1 8 - 1 3 2 , 134, 1 3 6 - 2 4 6 ) ; V I L Nr. 1 - 1 3 , 67, 113 şi 2 0 1 ; VI I I . Nr. 36, 196, 218, 277, 2 8 2 - 2 8 4 şi 286, I X . — X I I . (compl.) Sibi iu , 1887—1894.

10. „Meser iaşul r o m â n " . I I . 5 şi 6. Braşov , 1887. 11. „Fo i şoa ra Telegrafului r omân" . Sibi iu, 1877.

76 Transi lvania. Partea oficială.

12. „Convorbi r i l i te rare* . X V I . 1—9 şi X V I I I . 11—12. Iaşi , 1882, 1885.

13. „Alb ina" . X . 1—24. B u d a p e s t a , 1875. 14. Conscr ip ţ i a poporu lu i din Gurar îu lu i efec tui tâ în 1785 (nu

depl in compl.) 15. Muntean Ioachim, Monografia comunei Gurar îu lu i . S i b i i u , 1896.

Cele de sub Nr. 9—15 don. de Ioachim Muntean , paroch în Gurar îu lu i .

16. Bo le t in de l I n s t i t u t o geogrâ-fico A r g e n t i n o . X V I I I . 7—9. B o e -nos-Aires , 1897; don. de ins t i t . geogr .

17. I l ie Dinursen i , D o t a ţ i u n e a clerului , 2 ex. Sibiiu, 1898; don. de autor .

18. Budu , T., Via ţa Sânţ i lor . Gherla , 1897; don. de autor . 19. Iu l ian Devale , E p i g r a m e . Sibiiu, 1898; don. de au tor . 20. L a h o v a r i , G. I. et. cons. , Marele d ic ţ ionar geografic al Român ie i .

Voi. I . fasc. 1. Bucuresc i , 1898; don. de socie ta tea geografică. 2 1 . Densuş ianu , N , R e v o l u ţ i u n e a lui Hor ia . Bucuresc i , 1884 ; cum­

păra tă . 22. Stoica, S., D ie t e t i ca popora lă . Braşov , 1897; dona tă de autor . 23 . F o i ţ e alese. P r e m i u la „Rev i s ta Or&ştiei." 1898; don . de redac ţ ie . 24. M. tud . Akademia , E r t e k e z e s e k a t o r t ene t i t u d o m â n y o k korebol .

X V I I I . 2—5. Budapes t , 1897—98. 25. M. tud. Akademia , N y e l v t u d o m â n y i kozlemenyek. X X V I I . 4. es

X X V I I I . 1. Budapes t , 1897—98. 26. M. tud . Akademia , E r t e s i t o . 96—100. B u d a p e s t , 1897—98. 27. M. tud . Akademia , Mathem. es t e rmesze t tud . er tes i to . X V I . 1.

B u d a p e s t , 1898. 28. M. tud . A k a d e m i a , Emlekbeszedek . I X . 4—5 B u d a p e s t , 1898.

Cele de sub 24—28 don . de Academia magh ia ră . 29. „ T r i b u n a " din 1887 (necompl.) 30. „Gazeta poporu lu i " d in 1887 (lips. Nr. 35 şi 38). T imişoara .

Cele de sub 29 şi 30 în sch imb dela înveţ . D u m i t r u Bu l i c rea . 31 . Domşa , D. E . F i l o t e a sau in t roduce rea la v ia ţ a piă, de sf. F r a n c i s c

de Sales . T r a d u c e r e . Sibi iu , 1898 don. de t r aduc . 32. Sabo , E . , I m n u r i şi ode ded ica te Exce l . Sale Dr . V ic to r Mi-

hâlyi de Apşa . Sibiiu, 1898; don. de autor . 33 . Anua ru l I. al Soc. p e n t r u crearea unu i fond de t e a t r u român

Braşov , 1898; don. de soc. 34. P r o g r a m a (XII) a şcoalei civile de fete a Asoc ia ţ iun i i . Sibi iu , 1898. .

S i b i i u , în 5 Iu l ie 1898.

Nicolae Togan m. p. , bibliotecar.

Redac tor : Dr. C. Diaconovich Tiparul Tipografiei arcli idiecesane.