JULIETTE PATRICE

Trandafirul

de aurTraducerea [i adaptarea \n limba român` de

IRINA POPESCU-TISMANA

ALCRISRomance

giannijollys

Capitolul 1

Fiecare minut de zbor era o \ncântare. 747 pluteape o mare de nori colorat` \n auriu-ro[cat de soare.Deja patru ore de c`l`torie. Va ajunge la Atena la…Thea Hunt \[i scutur` p`rul ar`miu. Doar nu era s` seteam` de un mic calcul de fuse orare! Iat`, va ajunge\n Grecia, da… la orele [aisprezece. |[i netezicompleul de in crem [i se \ntinse, lungind o perechede picioare cizelate irepro[abil, demne deperfec]iunea statuilor antice.

O dat` ajuns` pe p`mânt, nu va avea timp depierdut, trebuia s`-[i recupereze bagajele, s` treac`prin vam` \n vitez` [i s`-[i g`seasc` avionul deleg`tur`. Linia interioar` care deservea Melinas nuavea decât un avion pe zi. Dac` \l sc`pa… Thea zâmbi.Nu-l va sc`pa, pentru c` avea \ntâlnire cu Melinas.Insula ei… M` rog, cea \n care bunica ei v`zuse

5

giannijollys

lumina zilei. Ast`zi, va descoperi p`mântul str`mo[ilorei, a[ezat ca o bijuterie \n apele albastre ale M`riiIonice. Yaya – bunic` \n grece[te – \i vorbise adesea,\ntre]inând visurile ei de copil cu legende \nsorite \ncare zeit`]ile \nlocuiau prin]ii [i p`storii din pove[tileoccidentale. De mic`, Thea \l cuno[tea pe Apolo, zeulsoarelui [i pe Zeus cel teribil, st`pânul fulgerelor, carecobora pe p`mânt s` seduc` simple muritoare… Yayaevoca ruinele superbe, martore ale prestigiuluiciviliza]iei antice, descria portocalii \n floare,blânde]ea prim`verii, mieii care zburdau la soare.Deoarece Yaya, Helene Louris pe numele ei de fat` \[ipetrecuse toat` adolescen]a la Melinas. La optsprezeceani se c`s`torise cu Iannis Melos. {i, ca mul]i tinerigreci la \nceputul secolului, luaser` drumulAmericii… Se instalaser` la New York [i d`duser`via]` unei fiice, Sofia, mama Theei. F`r` a-[i negaoriginea, Sofia nu fusese niciodat` curioas`. Nu-i preap`sa de povestirile mitice unde se \nfruntau zeiii…Thea, dimpotriv`, se pasionase de Grecia din fraged`copil`rie. Fascinat` de descrierile bunicii, \[ipromisese s` cunoasc` \ntr-o zi acest p`mânt fabulosunde soarele era rege!

– O s` mergem amândou`, nu-i a[a, Yaya?– Sigur, draga mea. Amândou`… {i-]i voi ar`ta

insula mea, vom vizita casa \n care m-am n`scut.

6

La aceast` amintire, ochii Theei se umezir`. Bunicaei murise cu trei ani \n urm`, f`r` s`-[i revad`vreodat` ]ara tinere]ii sale. Dar Thea \[i continua visul.|n câteva ore, va fi acolo.

Mai \ntâi se va duce s-o vad` pe veri[oara ei AlethsaIssue, din ramura familiei care r`m`sese \n Grecia.Aletha \nv`]ase engleza datorit` unui preot din sat.Din momentul \n care [tiuse s` scrie, \ncepuse cuThea o coresponden]` care dura deja de zece ani. {idac` Thea zbura spre Melinas, era din cauza ultimeiscrisori pe care o primise:

Drag` TheaVreau s` te previn \n câteva cuvinte: terenul care a

apar]inut familiei Louris se va pune \n vânzare. Dup`cum [tii, num`r` patruzeci de acri, cu o plaj` privat`.C`su]a dateaz` de la \nceputul secolului, darproprietarii actuali au ad`ugat o baie. Sunt dou`camere [i un salon care d` spre mare.

Cum tu visezi dintotdeauna o re[edin]` la Melinas,am ]inut s` te avertizez imediat. Pre]ul fixat este dedou`zecii de mii de dolari.

Sper c` toat` lumea este bine s`n`toas` la tine.Dimitri [i cu mine suntem bine [i copiii la fel. Scrie-mirepede s`-mi spui ce ai de gând \n privin]a terenului.

Veri[oara ta care te iube[te, Aletha

7

Planurile ei? Foarte simplu: s` achizi]ionezeterenul! De cât` vreme se gândea la asta! Ca prinminune, avea economii suficiente pentru c`… Dar erao poveste lung`.

La \nceput, evitase „Sirena m`rii“, un mic butic deartizanat mexican pe care Thea \l deschisese \mpreun`cu o prieten`, la sfâr[itul studiilor lor comerciale.Ie[ite primele din promo]ia lor, preferaser` aventura\n locul muncii de comer] de rutin` \ntr-o mare\ntreprindere. |n primul an trebuiser` s` se zbat`pentru a supravie]ui dar, \ncetul cu \ncetul, miculbutic din New York, din centrul Manhattanului, \[if`cuse un renume de originalitate care [tiuse s` atrag`clientela. |mprumuturile contractate pentruachizi]ionarea localului fuseser` rambursate [i cele dou`prietene putuser` \n cele din urm` s`-[i acorde salarii binemeritate.

Buticul reprezenta mult pentru Thea. |i consacratot timpul [i rezultatele o satisf`ceau din plin. Maimult, adora s` c`l`toreasc` [i meseria ei o f`cea s`parcurg` locuri exotice ca Mexicul sau Jamaica pentrua colec]iona articole de artizanat ce erau puse \nvânzare la „Sirena“. Singura ei problem` era de ordinpersonal: cum s` g`seasc` \n aceste condi]ii timpul dea lega o rela]ie cu un b`rbat? |n afara câtorva flirturi launiversitate, via]a ei sentimental` r`mânea pustie.Muncea prea mult pentru a se \ndr`gosti! Uneori,

8

p`rin]ii ei se \ngrijorau s-o vad` singur`, dar ea râdeade temerile lor. Succesul \i surâdea, era tân`r`…Fiecare lucru la timpul s`u… {i atunci, f`cusecuno[tin]` cu Robert.

Tân`r avocat de viitor, o scosese o dat` sau de dou`ori la restaurant… Prietenia lor se \ndreptase repedespre un sentiment mai tandru… Oare era dragoste? se\ntrebase Thea, nedumerit`. |n ciuda lipsei ei deexperien]` [i a rezervei naturale, g`sea c` s`rut`rile luio dezam`geau [i nu se \ncadrau \n descrierile pline depasiune pe care le citise \n romane.

|n ciuda acestui fapt, era gata s` se decid`, pân` \nziua \n care descoperise concep]iile lui Robert \nmaterie de cuplu: pentru el, femeia trebuia s` steacuminte acas` [i de preferin]` la buc`t`rie! Ce onoare!Thea n-avea de gând s` duc` o asemenea via]` [i cuatât mai pu]in s`-[i abandoneze buticul! Dup` cerumegase totul pe toate fe]ele, tân`ra rupsese logodnacât mai diplomatic posibil.

Punând banii de-o parte \n timpul celor câteva lunicât durase rela]ia lor – planificaser` s`-[i cumpere ocas` punându-[i \n comun economiile – era acumposesoarea unei sume frumu[ele [i putea s` segândeasc` la o proprietate \n Grecia. Via]a avea uneori\ntors`turi ciudate!

Thea zâmbi. La Melinas \[i va descoperi r`d`cinile.|n curând, casa Yayei va fi a sa [i, pentru a aranja totul,

9

va \mbina \n acela[i voiaj pl`cerea [i afacerile. Carla,prietena ei care administra Sirena \mpreun` cu ea, erade acord s` se orienteze spre artizanat mediteranean.Thea se va duce \n Grecia de dou` ori pe an pentru aprospecta regiunea [i \n acela[i timp \[i va petrecevacan]a. Când nu se va afla pe insul`, va putea \nchiriacasa, opera]ie cu atât mai rentabil` cu cât num`rul deturi[ti cre[tea de la an la an. Hot`rât lucru, totul se\nl`n]uia de minune!

P`r`sindu-[i visarea, tân`ra relu` cartea pe care o\ncepuse la decolare, povestea unui prin] frumos caun zeu, care se petrecea \n cadrul Greciei antice.

Brusc, f`r` s`-[i dea seama exact ce o \ndemnase s-ofac`, \[i ridic` ochii [i-l v`zu pe el, eroul ei, ie[it directdin romanul pe care-l citea. |nainta cu un pas ferm [ihot`rât de-a lungul culoarului lui 747!

Thea crezu c` viseaz`. Bine\n]eles, elegantulcostum gri \nchis apar]inea secolului dou`zeci, dar]inuta capului mândru, profilul de camee, puterea deseduc]ie care se dagaja din acest b`rbat \l situa \ntr-ocast` special`, cea a privilegia]ilor, a elitei. El se opripentru a l`sa s` treac` o stewardes` [i Thea putu s`-lcontemple mai mult.

|nalt, cu ochi [i p`r negru, d`dea impresia de for]`[i autoritate calm`. Alura lui felin` l`sa s` ghice[ti untrup cu mu[chi lungi [i fini. Evoca o panter` care-[ist`pânea puterea, dar era gata \ntotdeauna s` sar`.

10

Sim]indu-se observat, necunoscutul se \ntoarse.Privirile li se \ncruci[ar` [i Thea sim]i un [oc: aveasentimentul c`-l cunoa[te, dar era imposibil! |l vedeapentru prima oar`. Un astfel de b`rbat nu se uita u[or!

El zâmbi, cercetându-i cu insolen]` sânii fermi,picioarele fine, coapsele dezgolite de fusta urcat` preasus. Thea se \nro[i, se \ndrept`, \[i trase nervoas`fusta, \ncercând s`-[i compun` un aer degajat. Oscânteie ironic` se aprinse \n ochii negri care o priveau.

|[i relu` \n mod ostentativ lectura, furioas` c` nu-iputuse r`spunde cu aceea[i privire. La trecerea lui,Thea f`cu eforturi s` r`mân` impasibil`.

Paris era singura escal` \nainte de Atena.Necunoscutul nu cobor\ [i, ciudat, aceast` constatareo tulbur` pe tân`r`. Sim]i o mul]umire secret` [i \nacela[i timp o jen` curioas`. |n curând, totu[i,apropierea de Atena \i alung` orice alt` preocupare.

Toate visurile ei de copil se concretizau. |n câtevaminute, va ajunge pe acest p`mânt magic, a c`ruidragoste \i fusese insuflat` din leag`n. Va z`riAcropole [i templele sacre, l`ca[uri ale civiliza]ieiantice. Thea \[i lipi nasul de hublou, re]inându-[ir`suflarea… Periferiile ora[ului nu aveau nimicspectaculos, cenu[ii ca toate ale marilor metropole.Dar deodat` ap`ru Pathenonul, bijuteria Acropolelui,cu cabane de marmur` reflectând lumina de aur adup`-amiezii. Grecia!

11

Aeroportul mi[una de lume. Thea se strecur` cumputu dar, \ntre debarcare [i a[teptarea bagajelor, sescurse o or` bun`. Nu-i mai r`mânea mult timp ca s`treac` prin vam` [i s` g`seasc` terminalul lui IonianAirways, compania care deservea insulele. Se a[ez` lacoada care se forma la ghi[eele vamei [i care avansa cuo \ncetineal` tipic mediteranean`… Timpul trecea.Când \i veni rândul, nu mai dispunea decât dedou`zeci de minute ca s` sar` \n avionul ei. |n fa]` sedeschidea un culoar interminabil. Se gr`bi,blestemându-[i mania de a-[i lua bagaje prea multe.Aceast` valiz` cânt`rea o ton`!

– Este nevoie de ajutor?Aceast` voce grav`, profund`… Thea tres`ri,

propulsându-[i valiza \n tibia zeului grec pe care-lremarcase \n avion!

– Oh! |mi pare r`u! V-am lovit?– Cred c` voi supravie]ui…El zâmbi, descoperindu-[i din]ii str`lucitori.– Eu trebuie s` v` cer scuze, v-am speriat.V`zut de aproape, era [i mai seduc`tor. Câteva

riduri fine la col]ul ochilor, datorate râsului [i statului\n aer liber, nu vârstei. Thea \i d`dea cam treizeci [icinci de ani.

– Nu-mi r`mân decât zece minute s` prindavionul. Regret, dar trebuie s-o iau la goan`!.

12

– L`sa]i-m` s` v` duc valiza. Dar ce ave]i \n`untru?Plumb?

– Doar cu ce s` m` \mbrac cincisprezece zile. Nu[tiu s` c`l`toresc simplu.

– Se vede! spuse b`rbatul zâmbind. |l cunosc pepilot, nu a[teapt` nici un minut.

Din doi pa[i, el era deja la cap`tul culoarului.– A[tepta]i! De unde [ti]i c` lu`m acela[i avion?– Nu exist` decât unul \n aceast` parte a

terminalului, cel care deserve[te Melinas. Asta pic`bine, este chiar destina]ia mea!

Soarele torid de august, \nfierbânta asfaltul care pealocuri lucea ca o oglind`. Când v`zu micul bimotorcare se preg`tea de plecare, Thea sim]i c` i se \nmoaiepicioarele: modelul data din al doilea r`zboi mondialcel pu]in [i uitaser` s`-l caseze!

Tovar`[ul ei \i ghici gândurile [i \ncepu s` râd`.– Nu te nelini[ti. Ne va duce la destina]ie bine

s`n`to[i!Pasarela, contemporan` demn` cu aparatul, se

balansa periculos cum puneai piciorul pe ea. Thea seavânt`, [i fu cât pe ce s` alunece. Un bra] ferm ore]inu. Un val de c`ldur` o travers`. Când \[i rec`p`t`echilibrul, b`rbatul o l`s`. Thea urc` la bord,con[tient` de privirea care \ntârzia pe picioarele eilungi, bronzate. Ce senza]ie ciudat`! S-ar fi putut

13

spune c` era o mângâiere pe pielea ei. Bine c` erasingur` \n micul avion!. Nimeni nu va remarcatulburarea [i ro[ea]a care-i \mpurpurase obrajii.

Prin hublou, \l vedea pe necunoscut discutând cupilotul. |[i scosese haina [i sub ]es`tura fin` a c`m`[ii,se ghiceau mu[chii tari, pielea bronzat`. Un zeu grec!Era singura compara]ie care-i venea \n minte.

– Kali Mera!Thea se \ntoarse [i zâmbi, spunând [i ea bun` ziua

\n grece[te. Doamna de o vârst` oarecare care intra,purta un crucifix de argint pe rochia ei neagr` [istrângea la piept o roat` enorm` de brânz`. Thea sesim]i brusc p`truns` de bucurie – se afla cu adev`rat\n Grecia!

Zeul grec discuta \n continuare la piciorulpasarelei. Poate c` se r`zgândise, se hot`râse s` ia altavion. Stomacul i se strânse [i-[i repro[` imediataceast` reac]ie. Ce \nsemna asta?

Totu[i, scoase un oftat de u[urare v`zându-l c` urc`la bord. Veni [i se a[ez` chiar lâng` ea. Se sim]ea aerulm`rii, briza [i acest parfum al libert`]ii o \mb`t`. El se\ntoarse c`tre ea \ntinzându-i mâna. |n privirea luineagr` str`lucea o lucire mali]ioas`.

– Nicolas Palmer. Merg la Melinas.– Thea Hunt. {i eu la fel.– Perfect. Acum c` prezent`rile s-au f`cut, te pot

invita \n aceast` sear` la cin`?

14

Capitolul 2

Cu ochii m`ri]i, Thea uit` s`-i lase mâna. AcestNicolas Palmer nu pierdea timpul. Cel mai uimitor erac` avea chef s` accepte. Invita]ia era f`r` \ndoial`\ndr`znea]`, dar zâmbetul era atât de fermec`tor, \ncâtnu te puteai formaliza. Tân`ra reflect` repede: Alethatrebuia s`-i lase un bilet la hotel. Dac` \i fixa \ntâlnirechiar \n acea sear`…

– Pasagerii sunt ruga]i s`-[i prind` centurile!Mesajul pilotului o scuti s` r`spund` imediat.

Aterizarea la Melinas era prev`zut` \n trei sferturi deor`. Profit` de r`gaz pentru a analiza situa]ia.Incontestabil Nicolas Palmer era un b`rbat foarteseduc`tor. De când \l v`zuse \n zborul 747, nu segândea decât la el [i se sim]ea ciudat de tulburat` deprezen]a lui. Dar trebuia s` asculte de ra]iune.

15

Oboseala decalajului orar o f`cea s` nu judece preaclar [i nu era \n]elept s` accepte o cin` \ntre patruochi.

Dintr-o dat`, avionul f`cu o deviere brusc`. Thea \[i\n`bu[i un strig`t. Se vor pr`bu[i? Imediat, mâna luiNicolas fu peste a ei, cald`, lini[titoare.

– Nu-]i fie fric`. |ntotdeauna are probleme laplecare! Mai nelini[titor ar fi ca totul s` se petreac`normal.

– Mul]umesc… De obicei \mi place s` merg cuavionul, dar recunosc c` acesta m` face s` m` simt unpic nervoas`.

– N-ai de ce! exclam` Nicolas râzând. Te asigur c`pilotul este un expert. Nu avem de ce ne teme.

Thea fu mi[cat` de efortul lui pentru a o lini[ti.Cobor\ privirea asupra mâinii bronzate care oacoperea \n continuare pe a sa. Cât de atr`g`tor ar fidomnul Palmer, dar nu putea s`-[i lase mâna \ntr-a luipe toat` durata zborului…

– Uite!O l`s` pentru a-i ar`ta imaginea aurie care se

\ncadra \n hublou. Acropole…– Ce frumos este, murmur` Thea. Se vede mai bine

ca adineauri. Am impresia c` dac` \ntind mâna potatinge templele!

– Nu m` satur niciodat` de acest spectacol… – Este prima dat` când vii \n Grecia, Thea?

16

– Da.– Dac` Pantenonul \]i place atât de mult, ]ara

\ntreag` te va fascina. |n fiecare clip` o ruin`, ocoloan` doric`, un mozaic, te vor transporta dinsecolul dou`zeci \n epoca zeilor antici. Insulele sunt ofrumuse]e care-]i taie r`suflarea, cu casele lor albe\nconjurate de flori.

Thea \l asculta cu pl`cere. |i pl`cea la un b`rbataceast` poezie, aceast` sensibilitate la farmeculnaturii, acest amestec intim de for]` [i blânde]e.

– Peisajele pe care mi le descrii \mi sunt familiare.Bunica mi-a vorbit mult despre ele când eram mic`.

– Bunica ta este n`scut` \n Grecia?– Da, chiar la Melinas. Prin tat`l meu am sânge

irlandez \n vine, ceea ce explic` buclele mele ro[cate,spuse ea zâmbind. Nu sunt decât pe jum`tategrecoaic`. Dar cuno[ti bine ]ara. Locuie[ti aici?

– Nu, am venit des \n ultimul timp fiindc` m`gândesc s`-mi instalez aici afacerea. {i tu, \n vacan]`?

– Nu numai. Am venit [i pentru afaceri.N-avea obiceiul s`-[i povesteasc` via]a

necunoscu]ilor, dar chiar asta f`cu, p`rându-i-se foartefiresc. |i spuse totul: magazinul, cariera sa, c`su]a pecare vroia s-o r`scumpere. Curios, dar când vorbise deterenul bunicii, el \[i \ncruntase sprâncenele [i crezuc` privirea i se \ntunec`. Probabil visase… Se scuz`râzând:

17

– Cred c` te-am plictisit cu toate aceste detalii! Nu\n]eleg ce m-a apucat, de obicei nu sunt atât devorb`rea]`.

– |mi plac oamenii entuzia[ti. Ai un scop \n via]`,faci totul pentru a-l atinge, este normal s` vorbe[tidespre planurile tale.

Privirea lui \ntunecat` era plin` de o admira]iesincer`. Thea sim]i c` ro[e[te.

– La drept vorbind, m` \ntreb dac` nu fac un piccam mult. Dar am mult` energie [i meseria mea m`pasioneaz`.

– |n a[a fel \ncât \i consacri tot timpul, ceea ce\nseamn` c` nu-]i mai r`mâne loc pentru dragoste.

|ntrebarea nu era formulat`, dar Thea nu \ncerc` s`se eschiveze.

– |n general ai dreptate, cu o singur` excep]ie. Dardrumurile noastre s-au separat.

– Ai fost c`s`torit`?– Logodit`.– Nu vorbi despre asta dac` \]i este prea greu.– Oh! nu p`strez amintiri urâte. A fost o ne\n]elegere.

Cred c` am confundat dragostea [i prietenia.Din nou \i juca feste imagina]ia? Crezu c` vede

u[urare \n privirea lui.– {i tu?– Nimic, spuse el simplu. Celibatar f`r` nici o

leg`tur` nic`ieri! Am \ntâlnit numeroase femei

18

frumoase, inteligente. Nici una nu m-a convins s`abandonez celibatul. Ori ele nu \ntruchipau idealulmeu feminin, ori drumurile noastre s-au \ncruci[atprea devreme sau prea târziu?

Bine\n]eles c` Thea nu ignora c` era u[or s` negi oleg`tur` \n timpul unei vacan]e la soare, totu[i,instinctul \i spunea c` Nicolas nu min]ea. Nu erab`rbatul care s` tri[eze \ntr-un mod atât de meschin.Nici ochii lui, \n care se citea admira]ia, nu tri[au. |nstr`fundul ei, Thea era convins`.

– Vorbe[te-mi despre tine, Nicolas.Se exprimase aproape brusc, \ncercând s`-[i

ascund` emo]ia.– La ordinele tale! Biografia complet`: n`scut \n

Boston, familie bun`, educa]ie f`r` repro[, la Harvard,diplom` \n comer]. Hobby: vaporul. Iat`. {tii totul.

– M-ar mira mult! Nu [tiu de exemplu ce meserieexerci]i.

– Aceea[i cu modul \n care \mi petrec timpul liber.Am reu[it s` \mbin pl`cerea cu profesia. Acum zece aniam cump`rat un vapora[ care s`-i plimbe pe turi[ti pemare. A mers bine. Mi-am m`rit flotila [i \n prezent\nchiriez iahturi pentru vacan]e, furnizând [i echipajulcând clien]ii o doresc.

– De ce vrei s` te stabile[ti \n Grecia?– Sezonul turistic este mai lung! Prima dat` am

venit aici \n vacan]`. Dar aceast` ]ar` m-a cucerit. Deatunci, caut locul ideal unde s`-mi stabilesc afacerea.

19

– {i-ai g`sit Melinas?– Poate.Curios r`spuns. Ca [i cum ar fi vrut s` \nchid`

subiectul, el ad`ug`:– Dar nu ai r`spuns la \ntrebarea mea!|i zâmbi cuceritor [i Thea frem`t`.– Ce… ce \ntrebare?– Invita]ia la cin`, disear`.|i mângâie mâna.– Te rog, spuse el.Sosise ora marilor decizii! Ea \ncerc` s` câ[tige

timp.– A[ fi \ncântat`, dar exist` oboseala c`l`toriei atât

pentru tine cât [i pentru mine [i, dac` trebuie s`traversezi jum`tate de insul` pentru a veni s` m` iei dela hotelul meu, eu…

– Care jum`tate de insul`? Pariez c` te instalezi lahanul Ionian.

– Dar… de unde [tii?– Citesc gândurile, este felul meu favorit de a

petrece timpul. Ca s` fiu absolut sincer, trebuie s`adaug c` nou`zeci la sut` dintre americani acolo se duc!

Thea crezu c` i se opre[te inima \n piept.– Deci… [i tu tot acolo?– Ai ghicit! S-ar putea pune \n scen` un num`r de

magie: doamna Irma [i [i fachirul ei ultralucid…Succes garantat!

20

|n ciuda tonului lejer, ea \i citea \n ochi dorin]a. Ocuprinse un val de c`ldur`. Aproape jenat`, se\ntoarse spre hublou. Jos, o perl` alb` se odihnea \nscrinul ei turcoaz de mare.

– Oh! Nicolas! Ajungem!Avionul \ncepu s` coboare [i insula c`p`ta contur,

ar`tându-[i treptat colinele, plajele [i satele.– Bine ai venit acas`, Thea, [oti Nicolas.|i ap`s` tandru mâna [i Thea avu \ntr-adev`r

impresia c` se \ntoarce acas` dup` o lung` absen]`. Sesim]ea atât de bine, atât de fericit` c`-[i atingea scopul.Când \[i ridic` ochii spre el, acesta o observa cu un aerserios, aproape grav. Vroia s`-l \ntrebe de ce, daravionul ateriz` [i ea se gândea la altceva.

Abia ie[it` afar`, r`mase cu gura c`scat`. Un festivalde culori [i mirosuri noi o asaltar`, iod amestecat cusoare. Se ad`uga un parfum ciudat pe care nu-lcuno[tea. Ca [i cum i-ar fi ghicit uimirea, Nicolas \iexplic`:

– L`mâii. Mirosul lor parfumeaz` toat` insula.– Simt c` o s`-mi plac` aici.|n sfâr[it, dup` ani atât de lungi, visul ei se

concretiza.Nicolas \i lu` bagajele. O pelicul` u[oar` de

sudoare \i lipea c`ma[a de piele, subliniindu-i mu[chiitorsului. Thea \l privea. Trebuia s` recunoasc`: o partea entuziasmului ei se datora prezen]ei lui. |n ciuda

21

]inutei sale clasice, din toat` fiin]a lui emana unfarmec f`cut din libertate [i independen]`, care osubjuga pe tân`r`. Obi[nuit` s` nu conteze decât pesine, \i pl`cea s` reg`seasc` aceste calit`]i la un b`rbat.

Cobor\ [i b`trâna cu brânza, \ntâmpinat` de ]ipete[i s`rut`ri din partea unei familii \ncântate.

– Asta \mi aminte[te de copil`rie, zâmbi Thea, cân`m` duceam s`-i vizitez pe bunici. Grecii sunt foartedemonstrativi.

– {i foarte pasiona]i, replic` Nicolas, privirea lui\ntunecat` devenind dintr-o dat` indescifrabil`.

De ce \l g`sea atât de tulbur`tor? Poate se datoraclimatului, noilor solicit`ri pe care ]ara le exercitaasupra sim]urilor. Poate era efectul imagina]iei caremergea cu o sut` pe or` de la \nceputul c`l`toriei.Dac` \n ea exista, transmis` de la str`mo[ii ei, un fiorde pasiune mediteranean`, Robert nu fusese \n stares-o trezeasc`. S`rut`rile lui o l`saser` de ghea]`. Ladrept vorbind, o dezam`giser`. Se putea s` existe [i unalt fel de pl`ceri?

Sub privirea fascinant` a lui Nicolas, \ntrebarea seimpunea cu acuitate. Era mai bine s` r`mân` \n gard`,panta era prea lin` [i mult prea periculoas`!Promisiunile citite \n ochii lui \i a]â]au curiozitatea,dar Thea nu era fata unei aventuri trec`toare. Valorilemorale aveau o mare importan]` pentru ea. Nu se vada \n \ntregime decât b`rbatului pe care \l va iubi.

22

La cap`tul pistei ap`ru zgâl]âindu-se un jeep.Venea spre ei \n mare vitez` [i Thea crezu o clip` c` ova accidenta.

– Iat` taxiul nostru, spuse lini[tit Nicolas. Andreoeste la dispozi]ia pasagerilor. Conduce ca un nebun,dar n-a c`lcat niciodat` pe cineva, cu excep]ia câtorvag`ini r`t`cite pe drum.

Andreo s`ri din ma[in` ca dracul din cutie pentrua-i ajuta s` se instaleze. De-abia se a[ezaser` c` eldemar` \n tromb` [i Thea \n]elese foarte repede c`dac` sc`pa, nu va uita traseul prea curând!

– Ora[ul este departe? strig` ea pentru a acoperizgomotele radioului [i ale motorului.

– Cincisprezece kilometri! Vi s-ar p`rea mai pu]indeparte dac` a]i privi peisajul.

Thea zâmbi slab. La stânga ei, o g`in` care sc`paseca prin minune, \[i num`ra penele ciufulite detrecerea bolidului. Drumul \[i schimb` dintr-o dat`direc]ia [i sub ochii lor ap`ru Marea Ionic` \n toat`splendoarea ei albastr`. Superb… [i \nfrico[`tor,având \n vedere proximitatea pr`pastiei. Drumul era\nghesuit \ntre mare [i falez`. Un viraj un pic cambrutal o trimise \n vecinul ei. Se \ndrept` imediat, darnu suficient de repede pentru a r`mâne indiferent` lacontacul dintre pieptul lui viguros [i sânii ei. Nicolaszâmbi [i-i puse un bra] protector pe um`r. Speriat` c`se sim]ea atât de vulnerabil`, \ncerc` s` se elibereze.

23

– Ar trebui s`-mi accep]i ajutorul, altfel o s` cazipeste bord la prima curb`.

– Nu \n]eleg nimic din acest limbaj marin`resc, ziseThea pentru a-[i masca tulburarea.

De când o \nconjurase cu bra]ul, sim]ea un fel deame]eal`. Din cauza hopurilor efectuate de ma[in`,coapsele lor se atingeau. Se str`dui s` r`mân` calm`[i-[i concentr` \ntreaga aten]ie asupra peisajului,respirând frumuse]ea \mb`t`toare a acestui sfâr[it dezi. Falezele pr`p`stioase cu stânci decolorate de soarec`p`tau nuan]e de ocru sub soarele care apunea. Pemarginea drumului, câ]iva m`slini \[i ar`tau siluetelecontorsionate. |ntâlnir` un grup de femei cu rochii [ibasmale care culegeau m`sline. Andreo ap`s` cu toat`puterea pe claxon pentru a elibera drumul deimpruden]e, apoi le dep`[i \ntr-un nor de praf, \nmijlocul râsetelor.

Câteva case izolate anun]au Melinas. Hotelul trona\n mijlocul pie]ei centrale, \nconjurat de taverne.A[ezat` la terase, o popula]ie \n mare parte masculin`mânca salat` sorbind din uzo, sub boltele din vi]` devie. Sosirea jeepului, eveniment marcând seara, atrasetoate privirile [i deveni repede centrul tuturorpreocup`rilor. Thea ar fi dorit s` dispar` \ntr-o gaur`de [oarece. Nicolas o ]inea \n continuare de umeri [itoat` lumea trebuia s` cread` c` erau \mpreun`.

24

Andreo \i depuse \n fa]a hotelului albit de var [i dup`ce bagajele fur` desc`rcate, le ur` [edere pl`cut`. Eracu adev`rat simpatic când nu conducea.

– La ordinele dumneavoastr` doamn`! spuse \ntr-oenglez` perfect` func]ionarul de la recep]ie, unomule] brunet [i durduliu.

– Numele meu este Thea Hunt. Am rezervat ocamer` pentru o persoan`.

|n spatele ei, Nicolas frunz`rea distrat un ziar.Func]ionarul f`cu ochii mari. Precis \i luase drept uncuplu. Ne\n]elegerea f`cu s` creasc` jena tinerei, a[ac` ad`ug` sec:

– Ce se \ntâmpl`? N-a fost f`cut` rezervarea?– Ba da, bine\n]eles, domni[oar`. Camera

dumneavoastr` v` a[teapt`. Dac` vre]i s` m` urma]i.– N-a l`sat nimeni nici un mesaj pentru mine?– Nu \nc`, domni[oar`. |mi pare r`u.Thea \l urm` pe func]ionar, dar Nicolas o re]inu de

bra].– Ne \ntâlnim peste o or` s` cin`m, de acord? Pe

teras`.Thea ezit`. Cu coada ochiului, surprinse

curiozitatea avid` a func]ionarului. Lucrurile evoluauprea repede dup` gustul ei.

– Alt` dat`, poate. C`l`toria m-a obosit.Nicolas nu-[i ascunse dezam`girea, dar nu insist`.

25

– Bine. Alt` dat`.Cu un zâmbet fugar, ea porni dup` func]ionar.

Diferitele aripi ale hotelului \nconjurau terasa \nunghi drept. Se ajungea la camere urcând o scar` exte-rioar` ce ducea \ntr-o loggia care \nconjura cl`direa.

|n centrul terasei era o fântân` artezian` caresusura printre straturile de flori. Mesele erau dejaaranjate pentru cin`.

Camera o entuziasm` pe Thea prin simplitatea ei.Un covor artizanal albastru cu auriu acopereapardoseala, iar patul era \nvelit de o cuvertur` lucrat`de mân`. Fereastra fusese deschis` [i adierea seriiumfla perdelele albe. Pe o comod` de stejar, un bra]de flori de câmp se ofileau \ntr-un vas de lut. Dr`gu]`aten]ie, \[i spuse tân`ra desf`cându-[i bagajele.Comandase o farfurie cu aperitive variate. Va face \ntâio baie [i apoi va cina \n lini[te. Dup` aceea se va ducela recep]ie s` \ntrebe dac` venise mesajul de laveri[oara sa.

Seara se anun]a cald`. Dup` ce termin` cu baia, \[ialese o rochie bleu turcoaz, decoltat` mult \n spate, \[ipuse câte o pic`tur` din parfumul ei preferat \ntre sâni[i \n spatele urechilor. Fa]a ei bronzat` natural nu aveanevoie de machiaj. Se mul]umi s`-[i aplice pu]in ro[upe obraji [i o umbr` alb`strie pe pleoape pentru a-[isublinia str`lucirea ochilor limpezi. }inuta fucompletat` de o pereche de espadrile asortate cu

26

rochia. Se privi \n oglind`. Pliurile rochiei se mulau pesilueta sa supl`, ca o lian`. P`rul ro[cat c`dea pe umeri\n valuri m`t`soase. Nu-[i putea re]ine un zâmbet: sestr`duia prea mult pentru cineva care urma s` cinezesingur` \n camera ei! Nu cumva spera ca din\ntâmplare s`-l \ntâlneasc` pe Nicolas? Ridic` din umeri.Hot`rât lucru, se gândea prea mult la acel domn.

|n fa]a u[ii ei, b`iatul de la etaj l`sase un platougarnisit cu aperitive [i un ciorchine de strugure.|nghi]i totul rapid [i ie[i. Ce dr`gu]` era terasav`zut` de pe verand`! Crepusculul p`lea \n fa]atuturor lumân`rilor aprinse pe mese. Lumina lorblând`, noaptea c`ldu]` care accentua parfumulflorilor, totul contribuia la crearea unei atmosfereromantice.

La recep]ie, func]ionarul nu \ncerc` s`-[i ascund`admira]ia sincer` pentru aceast` tân`r` atât dedr`gu]`. O salut` \nclinând din cap, temperând cu unzâmbet larg ardoarea care-i str`lucea \n ochii negri.

– A sosit un mesaj pentru mine?– Ne, domni[oar`.|n entuziasmul lui, \[i reg`sise limba natal` pentru

a spune da! Din fericire, Thea vorbea un pic grece[te.– Mi-a fost adus acum cinci minute. O s` vi-l dau.– Mul]umesc.Ea desf`cu plicul [i recunoscu scrisul Alethei.

27

Drag` TheaScuz`-m` c` n-am venit \n seara aceasta, dar fiul

meu a c`zut cu bicicleta [i trebuie s ̀i se pun ̀câteva copci.Nimic grav, dar nu ne putem vedea decât mâine diminea]̀ .

Dimitri a descoperit un obstacol \n vinderea casei,la care nu ne a[teptam. O s`-]i vorbesc, dar nu te \ngri-jora prea tare, nu avem \nc` o confirmare a problemei.

Pe curând, veri[oara ta Aletha

Un obstacol? Thea se \ncrunt`.– Ve[ti rele?Se \ntoarse. Era Nicolas.– Sper c` nu. Voi vedea mâine.– E[ti foarte frumoas`. Nu s-ar zice c` tocmai ai

traversat jum`tate de glob.Complimentul o \ncânt` pe Thea. Ar fi putut s` i-l

\ntoarc`. El purta un pantalon albastru \nchis [i obluz` polo galben`. {ic [i relaxant, o combina]iefoarte seduc`toare.

– Ce-ai spune de un p`h`rel pe teras`? Tocmai amterminat de mâncat.

De aceast` dat`, ea nu ezit`.– Cu pl`cere.Chelnerul \i plas` aproape de fântân` [i Nicolas

comand` o sticl` de vin grecesc. |n jurul lor,majoritatea meselor erau libere.

28

– Oamenii cineaz` devreme, remarc` tân`ra.– Dimpotriv`, n-au sosit \nc`.Turn` vinul, explicând:– |n Grecia, to]i m`nânc` \n jur de ora unu. Dup`

care, toat` lumea \[i acord` o siest` pân` la ora cinci.|n tot acest timp, ]ara \ntreag` merge cu \ncetinitorul.Abia spre zece seara, nu \nainte, ies oamenii s`cineze.

– Pari s` cuno[ti bine obiceiurile locului.Dumnezeule! Acest vin are un gust bizar, sestrâmb` Thea luând prima \nghi]itur`. Aproapeuitasem acest parfum [i \n special al vinului albgrecesc.

– Preferi altceva?– Nu. Curios, chiar dac` m` \nec cu asta, \mi place.

Aceast` savoare \mi aminte[te de bunica mea.{i toate planurile minunate pe care le f`cuser`

\mpreun`…– Venind aici, ]i-ai realizat visul.Cum f`cea oare de-i citea gândurile?– Nu chiar. Veri[oara mea m-a anun]at c` acea

cump`rare a casei se dovede[te mai complicat` decâtam prev`zut. Sper c` nu este vorba decât de obstacoleminore [i u[or de trecut.

Ridic` ochii spre el [i, \nc` o dat`, crezu c` vedetrecându-i o umbr` peste fa]`, atât de trec`toare \ncâto uit` instantaneu. Nicolas se dovedea un \nso]itor

29

fermec`tor, amuzant [i inteligent totodat`. Seara sedesf`[ura ca \ntr-un vis, u[oar`, minunat de pl`cut`,aproape ireal`.

– Pari perfect fericit` \n seara aceasta.– {i sunt! {i atât de destins`! M` \ntreb dac` nervii

sunt cei care m` tr`deaz`, vinul sau pl`cereacompaniei tale, dar am impresia c` plutesc pe un nor!La ce bun s` caut motivele acestei euforii? Mai bine s`profi]i f`r` a-]i pune prea multe \ntreb`ri.

– Iat` o hot`râre \n]eleapt`. Dac` \ncerci\ntotdeauna s`-]i explici, s` analizezi, termini prin ademistifica, a distruge magia care \nconjoar` unelemomente privilegiate.

L`sat pe sp`tarul scaunului s`u, el o privea intens.– Artemis! f`cu el brusc.P`rea u[urat c` g`sise.– Poftim?– Artemis. Zei]a lunii [i a vân`torii. La ce m` faci s`

m` gândesc.– Sunt flatat`! De unde g`se[ti asem`narea?Thea ro[i de pl`cere. Complimentul, blânde]ea

serii, noaptea parfumat` [i prezen]a lâng` ea a acestuib`rbat atât de seduc`tor! Totul se combina pentru a oame]i.

– |ntoarce-te [i ai s` \n]elegi.Statuia fântânii o reprezenta pe Artemis. Tân`ra

privi cu al]i ochi statuia de marmur`. Zei]a ]â[nea

30

goal` dintr-un strat de flori, cu aerul mândru [iarogant, demn` fiic` a lui Zeus, viteaza sor` a luiApolo. Legendele antice ale Greciei \i atribuiau ofrumuse]e remarcabil`. Nicolas o studia cu aten]ie.Formele pline sculptate \n piatr` ofereau o asem`naretulbur`toare cu silueta tov`r`[ei lui. Iar expresia lui nul`sa nici o urm` de \ndoial`, \n aceast` clip` elcontempla trupul gol al Theiei. Când tân`ra lu` dinnou paharul, mâna \i tremura u[or.

– Statuia a fost descoperit` la s`parea solului lacâ]iva metri de hotel, \n cursul lucr`rilor de canalizare.Se afla la trei metri sub p`mânt, perfect intact`! Oadev`rat` minune. Proprietarii au f`cut un acord cuguvernul care le-a permis s` p`streze statuia, cucondi]ia s-o expun` \n v`zul tuturor.

– }i-ai \nv`]at bine lec]ia.Vorbise un pic mai sec pentru a-[i masca

tulburarea, ceea ce nu-i sc`p` lui Nicolas.– Când ceva \mi treze[te interesul, \ncerc s` \nv`]

cât mai multe \n privin]a subiectului.|[i cufund` privirea \n cea a Theiei [i, sub dogoarea

ochilor lui negri, ea sim]i cum trupul i se \nfl`c`reaz`[i-[i plec` ochii.

– Din câte [tiu, zei]ele n-au obiceiul s` se team` demuritori, spuse el glume].

– Oh! Dar nu mi-e team` de tine! Prefer s` r`mân\n gard`, asta-i tot.

31

– Explic`-mi de ce.Se aplec` spre ea. Cel mai mic dintre gesturile lui

avea gra]ia, agilitatea, puterea controlat` a unuianimal de prad`. Cerea un r`spuns.

Thea \l fix` f`r` s` clipeasc`:– E[ti foarte seduc`tor, chiar prea mult.– Ceea ce m` face periculos?– Da. Pe aceast` insul` de vis, având lâng` mine un

b`rbat ca tine, mi-ar fi u[or s` uit de pruden]`.– {i dac` eu sunt cel care te g`se[te periculoas`?– Ce idee caraghioas`!Glumea, \n mod sigur.– Permite-mi s` rezum situa]ia \n câteva cuvinte: pe

terasa unei taverne grece[ti, un b`rbat [i o femeie staula taclale \n fa]a unui pahar cu vin. Nimic altceva. Acestb`rbat, aceast` femeie sunt fiin]e periculoase.

Thea izbucni \n râs.– Conversa]ia noastr` este absurd`! S-ar spune c`

este un dialog furat dintr-o melodram` a anilortreizeci.

– M` \ntrebam doar unde mi-am l`sat pumnalul. Artrebui s` te urm`resc \n plin` noapte [i s` te for]ez s`cedezi.

– S` cedez? Cui?– Avansurilor mele.|n gura lui, aceste cuvinte c`p`tau savoarea

pl`cerilor interzise. Aproape f`r` s` vrea, ea continu`:

32

– |mi faci avansuri?Drept r`spuns el \i lu` mâna. |ntorcând palma spre

el, o duse la buze. Contactul buzelor lui fu o pl`cereatât de tulbur`toare \ncât avu impresia unui s`rut maiintim. Tot trupul ei \ncepea s` vibreze. Nicolas \ire]inu mâna tremur`toare lâng` gura lui [i ea \limplor`:

– Las`-m`, te rog.– Mi se pare c` te cunosc dintotdeauna, Thea.– Ce ciudat! {i eu am sim]it acela[i lucru când ai

trecut pe lâng` mine \n avion. Trebuie s` ne fi\ntâlnit \ntr-o via]` anterioar`, se hazard` tân`razâmbind.

– Posibil. Eu sugerez o explica]ie mai realist`:picioarele frumoase au \ntotdeauna un efectdevastator asupra ra]iunii mele.

Thea se \nro[i. Pruden]`, pruden]`.– Nicolas, este timpul s` m` \ntorc \n camer`. Am

\ntâlnire mâine dis-de-diminea]`.Un zâmbet u[or ironic ap`ru pe fa]a lui.– Bine\n]eles. Este miezul nop]ii. Aproape r`sar

zorile..O conduse pân` la camera ei. Mirosul l`mâilor \i

\nv`luia puternic, trezind senza]ii. Thea se \nfior`.Fiecare fibr` a trupului se \ntinsese la maximum,exasperate de o a[teptare indefinit`.

33

Ajuns` \n fa]a u[ii, se \ntoarse. Profilul acvilin al luiNicolas se profila pe cerul \ntunecat. |l sim]i mai multdecât \l v`zu, cum se apropie de ea, aproape s-oating`.

Deschise gura pentru a-i mul]umi dar, cu un s`rut,el o f`cu s` tac`. U[or, buzele lui coborâr` de-a lungulgâtului, senzuale, dulci, atât de dulci [i de fierbin]itotodat`. Tremurând, ra]iunea p`r`sind-o, Thea \[id`du capul pe spate, oferindu-[i pieptul mângâierilorsavante ale lui Nicolas. Acesta \i cuprinse mijlocul.Lipit` de el, se l`s` prad` gurii nes`]ioase care seplimba peste pielea ei.

O voce mic`, prea slab` pentru a putea fi auzit`, \ispunea s` se opreasc`, s`-[i vin` \n fire. Dar alta, voceapl`cerii, \i striga s` continue. |i dorea s`rut`rile,mâinile pe trup. F`r` s`-[i dea seama, \l \nl`n]ui.Gestul ei fu scânteia care declan[` focul. Cu ungeam`t aproape animalic, când \i sim]i trupularcuindu-se de dorin]`, Nicolas \i mângâie pieleas`n`toas` a sânilor. Cu ner`bdare, desf`cu bretelelerochiei [i-[i puse buzele. Thea l`s` s`-i scape ungeam`t. Buzele lui Nicolas o puneau pe jar,mângâierile lui experte o \nnebuneau. |[i crisp`degetele pe ceafa lui puternic`, le \nfund` \n p`rulnegru. Fiecare dintre ini]iativele ei \l \nfl`c`ra [i maitare pe \nso]itorul ei.

34

– Deschide u[a, draga mea. Vocea lui r`gu[it` of`cu s` coboare pe p`mânt. Cuvintele pline de dorin]`\i ar`tau pân` unde mersese cu un b`rbat pe care abia\l cuno[tea. Chiar dac` o z`p`cea, nu trebuia s`cedeze. S` fac` dragoste cu dezinvoltur` \i eraimposibil.

Tremurând toat`, \l respinse.– Nicolas, nu… Te rog. Totul merge prea repede.– Totu[i m` dore[ti.Thea nu putea sus]ine contrariul.– Da, este adev`rat, dar crede-m`, nu fac pe

nebuna, numai c` am nevoie de un pic de timp pentru…Ezit`, c`utând un cuvânt adecvat. Nu vroia ca \ntre

ei s` existe o ne\n]elegere.Nicolas o s`rut` u[or pe vârful nasului.– |n]eleg. Am tr`it o zi minunat`, dar cam lung`!

Hai la culcare. Vroia s` spun`… \mpreun`?Nicolas surprinse privirea ei speriat` [i zâmbi:– Nu m` tenta, tân`r` domni[oar`. }i-am spus c`

voi a[tepta.– Ri[ti s` a[tep]i cam mult! spuse ea pe un ton care

vroia s` par` sever.Nicolas izbucni \n râs [i o strânse \nc` o dat` \n

bra]e.– Noapte bun`, Thea. Somn u[or.|n cadrul ferestrei, luna sem`na cu o portocal`

mare, atârnat` pe catifeaua neagr` a cerului. Aici, la

35

Melinas, ea p`rea mai aproape de oameni. F`cea parteintegrant` din universul lor. De câteva ore, de cândNicolas o compara pe ea, Thea, cu Artemis, zei]a lunii,avea impresia c` tr`ia sub influen]a acesteia. Grecia,patria zeilor, corespundea exact cu descrierile buniciiYaya. Singurul neprev`zut era aceast` \ntâlnire cuNicolas Palmer.

Thea zâmbi [i-[i aranj` mai bine perna sub cap. |ntoat` seara nu acordase nici m`car un gând scopuluic`l`toriei. De ani de zile visa la acest moment [i iat` c`,abia ajuns`, \[i pierdea capul! Trebuia s`-[i vin` \n fire:cump`rarea terenului era marea afacere a vie]ii ei.Mâine, trebuia s` se ocupe serios de tranzac]ie.Mâine…

|n aceast` sear`, datorit` lui Nicolas, trupul ei setrezise la dorin]`, a dorin]` pasionat` de care nucrezuse vreodat` s-o simt`. |n fa]a ei se deschidea olume necunoscut`.

36

Capitolul 3

Un jet brutal de ap` rece o stropi pe tân`r` drept\n fa]`. Hot`rât lucru, sistemul de instala]ii locale erao enigm` de ne\n]eles pentru oameni. Pe jum`taterâzând, pe jum`tate tremurând, se resemn` cu du[ulrece. A[a era vacan]a ei: pitoreasc` [i nea[teptat`.

Soarele o trezise devreme, dar nu-i purta pic`. Sesim]ea \n plin` form`. Seara din ajun \i alungase toat`oboseala c`l`toriei. Cu atât mai bine, fiindc` oa[teptau probleme serioase. |i va trebui toat` energiapentru a negocia cu abilitate cump`rarea acestei case.Nu trebuia s` \ntârzie. Abia trezit`, se gr`bi spre baie,dar când se trezi goal` sub du[, nu putea s` nu-[iaminteasc` de statuia lui Artemis [i privirea luiNicolas… O compara cu zei]a. Compara]ia lui ar maifi valabil` dac` ar vedea-o a[a, cu p`rul ro[cat lipit dincauza apei, cu trupul lucind de s`pun? |n ciuda jetului

37

rece, totul corpul \ncepu s` i se \nfierbânte. Se \nro[i.Gândul c` el ar putea-o contempla \n ]inuta Evei otulbur`. Acest b`rbat era dintr-o stof` special`,seduc`tor psihic ca [i intelectual. Cum \l vedea, ocuprindea o excita]ie delicioas`. Pentru moment, eramai bine s`-[i alunge acestea din minte. Cu Alethaavea \ntâlnire.

Jum`tate de or` mai târziu, ie[ea pe verand`.Inspect` terasa. Nici urm` de Nicolas. Ce spera oare?Diminea]a nu era consacrat` afacerilor? Se instal` la omas` \n plin soare. Chelnerul, gr`bit [i amabil, \i aduseun ziar american, f`r` ca ea s`-i fi cerut. Thea zâmbi.Data de alalt`ieri. La ce bun s` protesteze? Aici se tr`ia\n alt ritm.

Termina cea de-a doua cea[c` de cafea când se auzistrigat`. Se \ntoarse: o tân`r` femeie brun`, maiscund` ca ea, cu rotunjimi mediteraneene agreabile,\nainta cu un zâmbet larg. Aletha!

Ele nu se \ntâlniser` niciodat`, dar Thea orecunoscuse imediat. Cele dou` veri[oare se aruncar`una \n bra]ele celeilalte, sub privirea \nduio[at` apersonalului.

– Thea, e[ti exact cum mi te-am imaginat! Atât deamerican`!

Aletha vorbea bine engleza dar, sub imperiulemo]iei, accentul ei grecesc r`zb`tea la fiecare cuvânt.

38

– Allie, sunt atât de bucuroas`!Thea aproape plângea.– Vino [i a[az`-te la masa mea. Vrei o cafea?– Bun` idee, n-am avut timp s` m`nânc azi-

diminea]`.Cele dou` femei se privir` o clip` \n t`cere apoi

izbucnir` \n râs ca dou` [col`ri]e care f`cuser` oboroboa]`.

– Nu-mi vine s` cred, Allie. Dup` to]i acei ani decoresponden]`, s` m` aflu lâng` tine! Dar spune-mi,accidentul fiului t`u?

– Nu a fost nimic. Tân`rul Dimitri seam`n`buc`]ic` rupt` cu tat`l lui: are talentul de a declan[acatastrofe! r`spunse Aletha râzând. Se poate s` fie dincauz` c` amândoi poart` acela[i prenume. Cea mic`este mult mai cuminte. O adev`rat`… kukla?

Allie ezita asupra cuvântului [i Thea \i veni \najutor:

– P`pu[`.– Da, asta-i.Vorbea cu o voce blând` [i melodioas`, potrivit` cu

personalitatea ei. Thea o g`sea adorabil`.Erau \n plin` discu]ie când Thea sim]i o prezen]` \n

spatele ei. Cu inima tres`rindu-i, se \ntoarse. Nicolasle privea. |mbr`cat \n blugi [i o c`ma[` de pânz`albastr`, era splendid.

39

– Allie, a[ vrea… El este Nicolas. Aletha,veri[oara mea.

Thea nu prea [tia cum s`-l prezinte. Privireasurprins` [i admirativ` a veri[oarei sale o f`cea s` sesimt` [i mai \ncurcat`. Evident, Allie \[i punea\ntreb`ri asupra rela]iilor lor.

– |ncântat de cuno[tin]`, Aletha.– Nicolas, vrei s` m`nânci cu noi?– |mi pare r`u, Thea, dar trebuie s` m` duc \n port.

Am ceva treab`. Ne vedem mai târziu?– Da, bine\n]eles.Le p`r`si, l`sând-o pe Thea s` \nfrunte privirea

amuzat` a veri[oarei sale.– Ce ]inut` are acest american! Mai ales \n blugi.

Numai ei \i pot purta ca ni[te cow-boys!Thea izbucni \n râs pentru a-[i ascunde jena.– Adev`rat, este un b`rbat frumos. L-am \ntâlnit \n

avion. Urmeaz` s` se instaleze pe insul`.– |n]eleg. Pare foarte amabil. Era timpul s`

\ntâlne[ti un om de genul lui. {i mai este [i seduc`tor,ceea ce nu stric`.

– Allie, termin`! De-abia \l cunosc. Nu este decâtun prieten, nimic altceva.

– Poate c` nu cunosc eu prea bine sensulcuvântului „prieten“ \n englez`, o tachin` Aletha cuochi str`lucitori. Dar am avut impresia c` exist` altceva\n privirile pe care le schimba]i amândoi.

40

– Nu \ncerca s` te eschivezi, vorbe[ti bine englez`.– Atunci, poate c` americanii au o alt` concep]ie

despre prietenie, conchise veri[oara ei râzând. Dac`vrei, putem trece s` vedem casa bunii Louris.Proprietarul trebuie s` vin` acolo \n aceast`diminea]`. O s` te pun la curent pe drum.

Allie garase \n fa]a hotelului. De-abia plecaser`, c`Theia trebui s` se ]in` de scaun: conducea la fel derepede [i periculos ca Andreo. De altfel, to]i locuitoriiinsulei conduceau ca nebunii. Dreptul de trecere \lavea cel care claxona mai tare sau \njura mai bine. {itoat` lumea p`rea s` se distreze de acest joc.

– Spune-mi ce s-a complicat \n vânzarea terenului?\ntreb` Thea când \[i reveni din emo]ie.

– Dup` cum [tii, dup` plecarea bunicilor t`i, unchiult`u a preluat casa. Acum zece ani a vândut-o unui om,Spiros Prolisavis, actualul proprietar care vrea acum s`se mute la Atena. |n prim`var`, ne-a propus s`r`scump`r`m terenul, dar Dimitri [i cu mine nu eraminteresa]i: pre]ul pe care \l cere este prea mare pentrumajoritatea oamenilor de aici. Pentru o american`, estealtceva. De aceea te-am \n[tiin]at. Pân` acum câteva zile,eram convins` c` afacerea era ca [i \ncheiat` pentru tine.

Thea \ncepu s` tremure.– {i apoi?– Apoi s-a prezentat un nou cump`r`tor cu o ofert`

mai interesant`. Optzeci de mii de drahme.Tân`ra f`cu un calcul rapid.

41

– Adic`… opt mii de dolari mai mult decât mine.– S` [tii c` po]i \ncerca s` vorbe[ti cu Spiros. Este

un mare sentimental. Poate va prefera ca proprietateas` r`mân` \n familie \n loc s` i-o cedeze unui str`in.

– {i cine este cump`r`torul?– Eu nu [tiu nimic, dar Spiros mi-a confirmat oferta

acestuia azi-diminea]` la telefon. Uite, iat` grani]apropriet`]ii. |n curând vei z`ri casa [i plaja.

Allie p`r`si drumul ce mergea de-a lungul coastei [i,peste câteva secunde, casa Yayei le ap`ru, alb` \n soare,exact cum [i-o imaginase Thea. |nconjurat` de un patiopietruit, domina terenul care cobora \n pant` lin` pân`la plaj`, o mic` fâ[ie de nisip ascuns` \ntre stânci. Pestetot ghivece plantate cu flori colorau peisajul.

Allie oprise ma[ina. Thea ie[i. Paralizat` de emo]ie,contempla p`mântul natal al bunicii. P`mântul ei!Acum când \l v`zuse, [tia c`-l vroia mai mult decâtorice pe lume. Dac` va trebui s` se bat` pentru a-lob]ine, se va bate!

– Nu v`d ma[ina lui Spiros, spuse \ncet Allie. Mi-aspus c` s-ar putea s` \ntârzie, dar a l`sat casa deschis`ca s` poat` fi vizitat`.

U[a de la intrare se afla \n fa]a m`rii. O pisic` gras`,gri, torcea la soare cu un aer foarte fericit. {i cum s`nu fie? Acest loc sem`na cu paradisul. Un l`mâi \[i l`saumbra s` cad` peste peron. Ce minun`]ie ar fi s` tetreze[ti \n fiecare diminea]` \n acest peisaj de vis!

42

Când Thea p`[i pragul, inima i se strânse deemo]ie. De mic`, \nv`]ase s` iubeasc` aceast` cas` f`r`s-o cunoasc`. Acum când o descoperea, era vr`jit` desimplitatea ei. U[a ducea direct spre o camer` marepardosit` cu ceramic`, care servea drept buc`t`rie [isufragerie totodat`. Ferestrele d`deau spre mare. Erau\ncadrate de obloane albastre. Un [emineu din piatr`se afla lâng` unul dintre pere]i. Dintre cele dou` od`i,Thea o prefer` imediat pe cea cu vedere spre mare.|ntr-o c`mar` veche, Spiro Prolisavis amenajase o baiecu tot confortul modern.

– Aud venind o ma[in`.Pân` atunci, Allie r`m`sese afar` pentru a nu

tulbura primul contact al Theiei cu casa sa.– Sosesc.|[i [terse lacrimile de fericire care-i curseser` pe

obraji, [i-[i strânse mâna \n din]i, gata s`-[i aperedrepturile \mpotriva tuturor.

Spiro Prolisavis era un omule] rotund, amabil [ivizibil foarte jenat de problema nea[teptat` pus` denoul cump`r`tor. Lupta \ntre interes [i sentimente i secitea clar pe fa]`. |ncepu s` se scuze \ndelung pentru\ntârziere, le pofti pe cele dou` vizitatoare s` se a[eze[i propuse o cafea pe care amândou` o refuzar`.Discu]ia fu antamat`, cu Aletha servind drepttranslator. Thea era hot`rât` s` se \ndatoreze pen-tru a oferi aceea[i sum` ca str`inul, dar, dup`

43

primele cuvinte, v`zu c` speran]ele i se spulberar`:str`inul era hot`rât s` supraliciteze la orice nou` ofert`.

– Vrea cu adev`rat terenul, explic` Spiro, arenevoie pentru afacerile sale. A cump`rat dejaproprietatea vecin` [i va pl`ti orice pre] ca s-o ob]in`[i pe aceasta. Acest american pare foarte hot`rât.

American? Afaceri? Pe m`sur` ce Allie traducea, ob`nuial` groaznic` se furi[a \n mintea Theiei. Customacul strâns, \l auzi pe Spiro continuând:

– Vrea s` implanteze o societate de loca]ii devapoare. Asta ar da de lucru oamenilor de aici.|n]elege]i-m`, mi-ar place mai mult s` v` vânddumneavoastr` terenul, dar am nevoie de bani.

Thea inspir` adânc.– {i cum se nume[te acest american?– Palmer. Nicolas Palmer.Pe drumul de \ntoarcere, nimeni nu scoase nici un

cuvânt. Aletha o plângea pe var`-sa din toat` inima [iThea fierbea de furie. Nicolas. I-ar fi pl`cut s`-l strâng`de gât. La amintirea s`rut`rilor schimbate \n ajun, se\nro[i de umilin]`.

– Precis este o coinciden]`, se hazard` \n cele dinurm` Allie. Nu [tia c` [i tu vroiai s` cumperi aceast`proprietate. O s` se aranjeze…

– Sper! exclam ̀Thea. Cine râde la urm ,̀ râde mai bine.|n acea clip`, \n venele ei curgea sângele fierbinte

grecesc. Allie se surprinse plângându-l pe acel Nicolas

44

Palmer. Nu [tia \n ce se b`gase! Dup` privireafuribund` a veri[oarei sale, soarta lui nu va fi preablând`. O l`s` pe Thea \n fa]a hotelului. Tân`ra urc`imediat spre camera ei. Trebuia s` se calmeze pentrua reflecta la toate acestea.

|n loggie o a[tepta o surpriz`. Nicolas, foartenervos, se foia de colo pân` colo \n fa]a u[ii ei. Ea vrus` bat` \n retragere, dar el o z`rise.

– Thea, eu…– Cum ai putut? {tiai de la bun \nceput c` era casa

bunicii mele!Sub efectul mâniei, ochii ei alba[tri deveniser`

aproape negri. O min]ise, o min]ise cu neru[inare!– |]i jur c` nu. Am avut b`nuieli, dar speram s` fie

vorba despre alt` proprietate. Sunt multe de vânzarepe insul`. N-am aflat adev`rul decât adineauri.

– Atunci, cump`r` un alt teren! N-ai nevoie de `sta\n mod special!

Deschise u[a camerei, preg`tindu-se s`-i \nchid`u[a \n nas lui Nicolas, dar acesta, prev`zându-i gestul,o \mpiedic` [i intr` dup` ea.

– Din nefericire am, r`spunse el pe un ton ab`tut. Amcump`rat deja terenul de al`turi [i am \nceput lucr`rile.

– Foarte nedrept!Ea era gata s` izbucneasc` \n lacrimi [i f`cu un

effort s` se st`pâneasc`. El ar fi fost capabil s` profitede un moment de sl`biciune.

45

– Thea, \]i dau cuvântul meu c` nu [tiam… M-amrugat cerului ca b`nuielile mele s` fie nefondate. {idac` a[ fi avut certitudinea, ]i-a[ fi vorbit imediat.

– De ce, m` rog?– De la prima privire mi-am dat seama c` o s`

contezi pentru mine mai mult decât alte femei pecare le-am \ntâlnit \n via]`. E[ti diferit`…

– Nu am ce face cu cuvintele tale frumoase! Amtraversat jum`tate de glob pentru a r`scump`rap`mântul familiei mele, pentru a da via]` visului meudintotdeauna [i iat`-m` \nl`turat` de un om pe care-lconsideram prietenul meu. Crezi c` o s` renun]?

– Dup` cum te cunosc, m-ar mira.Vru s-o ia de umeri, dar Thea se feri. Reac]ia ei p`ru

s`-l mâhneasc`.– Nu te-am min]it.Vorbise serios, cu o voce \ncordat`. De aceast`

dat`, Thea nu-[i putu re]ine lacrimile. El se apropie deea, tulburat s-o vad` \ntr-o asemenea stare.

– Las`-m`, Nicolas. Te rog…Dintr-o dat`, furia ei disp`ru, l`sând loc triste]ii.– Nu \nainte de a te convinge de sinceritatea mea.

N-a[ fi putut s`-]i joc o asemenea fest`, Thea.|n voce i se sim]ea emo]ia [i \ngrijorarea din privire

pleda pentru el.Nu, nu [tiuse nimic. Nu, nu-[i b`tea joc de ea.

Aceast` constatare o u[ura, dar fondul problemei

46

r`mânea neschimbat. Nicolas [i ea \[i disputau acela[iteren pentru motive diferite, dar fiecare era decis s`-lob]in`. B`t`lia era inevitabil`.

– Spune-mi c` m` crezi.Ochii lui o implorau.– Te cred, Nicolas. Acum, pleac`, te rog.– Thea, avem de vorbit.– Nu am nimic s`-]i spun. Am nevoie s` gândesc \n

lini[te. Las`-m` singur`.Nicolas d`du s` spun` ceva, dar apoi se resemn`. O

salut` scurt \nainte de a disp`rea.Thea se pr`bu[i pe pat cu tâmplele-i arzând,

frustrat` [i disperat` \n acela[i timp. Acest b`rbat careo tulbura, acest b`rbat era du[manul ei. Atrac]ia fizic`pe care o sim]ise fa]` de el la \nceput, se transformase\n decursul orelor \n ceva mai profund, mai puternic,\n ceva ce nu mai sim]ise pentru nimeni. Era dene\n]eles, inexplicabil [i faptul c` trebuia s` se bat` \nprezent, nu schimba cu nimic lucrurile. Dimpotriv`,asta complica totul, fiindc` nici unul nu putea câ[tigaf`r` a-l r`ni pe cel`lalt. Indiferent ce-ar face, erauprin[i \ntr-o capcan`. |n zece zile, Spiro \[i va dar`spunsul. Iar oferta lui Nicolas era tentant`…

Thea \nchise ochii o clip`. Se sim]ea atât deobosit`. Toate aceste emo]ii o epuizaser`. F`r` s`-[idea seama, c`zu \ntr-un somn greu…

47

Capitolul 4

Thea tres`ri. O mân` ner`bd`toare \i b`tea la u[`.Dar unde se afla? |nserarea cuprindea o camer`necunoscut`. Ah da! Melinas! Nicolas… Amintireadisputei o trezi ca [i cum i s-ar fi turnat \n cap o g`leat`cu ap` rece. S`ri din pat. {i dac` era el? Nu vadeschide. Ba da, va deschide! S` nu cread` cumva c`-ieste fric` de el.

|n spatele u[ii nu era decât un imens buchet detrandafiri, aproape ascunzându-l pe tân`rul curiercare-l aducea. Intrigat`, Thea lu` florile. Parfumul loro \ncânt`. Curierul \i \ntinse o carte de vizit` acoperit`cu un scris hot`rât, foarte masculin:

Artemis,Putem fi rivali f`r` a fi du[mani. Cocteil la ora

[apte, dac` ai curajul.Nicolas

48

Ce obr`znicie! |n ciuda a toate, Thea nu se\mpiedic` s` zâmbeasc`. F`când apel la curajul ei,\ncerca s-o provoace. S` ridice sau nu m`nu[a?Revederea risca s` complice o afacere deja \ncurcat`.Pe de alt` parte, era \n]elept s` taie orice contact cândse afla a[a cum era ea, \n pozi]ie de inferioritate?Fiindc` nu putea niciodat` propune atâ]ia bani caadversarul ei, tactica \i comanda s` nu se \nchid`\ntr-un turn de filde[… {i apoi, florile miroseau a[ade bine! {i avea mare chef s` accepte.

Lu` o carte de vizit` dintr-un sertar [i r`spunse:

NicolasRivalii nu sunt neap`rat du[mani. Vin \n hol la

ora [apte.Artemis

Nu-i r`u, \[i spuse Thea. Prin acest bilet, el va fi celcare va a[tepta [i \n acela[i timp, ea va prelua ini]iativa,\n loc s` se plictiseasc` \n camera ei a[teptând.

– Po]i s`-i dai asta domnului Palmer?La vederea bac[i[ului generos care \nso]ea depe[a,

curierul se gr`bi s` \ncuviin]eze. Disp`ru cu unzâmbet \ncântat.

Thea mirosi trandafirii. Erau superbi. Nicolas [tia s`se arate amabil. Nimic nu-l for]a s` trimit` acest buchet.

49

Ora [ase. Avea tot timpul s` se preg`teasc`. S`vedem… Trebuia s` fac` o impresie bun`: se impuneaun amestec de relaxare [i sofisticare. Dac` Nicolasputea s`-[i p`streze calmul \ntr-o asemenea situa]ie,de ce nu ar putea s` reu[easc` [i ea? |n fond, puteai s`te sfâ[ii cu din]ii \n ring [i apoi s`-]i strângi mâna lasfâr[itul partidei. A[a se \ntâmpl` \ntre oameniciviliza]i.

Deci, o ]inut` sofisticat`… Examin` cu aten]ieresursele garderobei sale. Da, asta era potrivit`. Scoaseo rochie-furou de culoare crem, u[or cr`pat` \ntr-oparte. Exact ceea ce convenea unui cocteil „de afaceri“.

|mbr`c` rochia [i se privi \n oglind`. Ve[tmântulu[or din m`tase, dezv`luia mai curând decât ascundeaformele ei armonioase. Zâmbi. Povestea cu tactica erao scuz`. Dac` ea alesese aceast` rochie era ca s`-i par`lui frumoas`. Pentru el. |n ciuda a toate, acest b`rbato atr`gea. |n fond, problema cu terenul nu era dinvina lui… Scoase un oftat adânc. Nu era cazul s` maianalizeze atât. |[i va alunga gândurile negre [i va profitala maximum de sear`, p`strându-[i capul pe umeri,bine\n]eles! |n rest, se va vedea mai târziu ce va ie[i!

O pereche de sandale de lac negru, câteva pic`turide parfum [i era gata. Oglinda \i reflecta o imagineradioas`. Culoarea rochiei \i scotea \n eviden]`bronzul pielii.

50

Reu[ise s` se metamorfozeze [i se felicita: foartesofisticat`, era de o frumuse]e aproape provocatoare!Ieri, p`rea foarte tân`r`, naiv`, inocent`. |n aceast`sear` p`rea o femeie de lume experimentat`, conchiseThea cu satisfac]ie. Zâmbi. Experimentat`? Zâmbetulse transform` \n râs. M` rog, esen]ialul era ca Nicolasa[a s` cread`! Va fi surprins s-o vad` atât de sigur` pesine [i acest avantaj psihologic va fi binevenit…

Când s` ias`, avu o inspira]ie brusc`: alese cel mairo[u dintre trandafiri [i [i-l prinse \n decolteu.

Din loggia care deservea camerele se auzeau râsete,muzic`. Dar dedesubt, terasa era pustie. Dintr-o dat`,o cuprinse nelini[tea. Sigur c` dorea cu ner`bdares`-l \ntâlneasc` pe Nicolas, dar nimic nu mai era la fel.Dup` ceea ce se petrecuse \ntre ei, va putea p`straoare aparen]ele? |[i azvârli buclele ro[ii pe spate.Stupid. Evident c` va reu[i. Respir` adânc [i se str`duis` se calmeze. Urma s`-[i \ntâlneasc` adversarul [i s`petreac` o sear` fermec`toare, vorbind cu el desprealtceva.

Nicolas m`sura holul \n sus [i \n jos. De cum o v`zuse gr`bi s-o \ntâmpine:

– Foarte dr`gu]…Complimentul era cam scurt, dar continuarea se

citea \n ochii lui. Thea zâmbi. |n ciuda bunelor eiinten]ii, b`t`ile inimii i se accelerau \ntr-un modnelini[titor. |ncerc` s` fac` pe blazata.

51

– Nici tu nu ar`]i r`u, \n genul zeu grec.Purta un pantalon kaki [i o c`ma[` de m`tase

deschis` neglijent peste pieptul bronzat.– Mul]umesc.Pronun]ate cu aceast` voce senzual`, un pic

voalat`, chiar [i cuvintele mai simple luau o alt`semnifica]ie. Brusc, Thea \i v`zu privirea fixat` pepieptul ei. Trandafirul… Nu spunea nimic, nu oatingea, dar Thea avu dintr-o dat` impresia c` estegoal` \n fa]a lui. Amintirile din ajun o asaltar`:s`rut`rile lui Nicolas, mângâierile lui… |ngrozitor detulburat` [i jenat`, obrajii \i luar` foc. Trebuia s` rup`vraja, [i repede.

– Mul]umesc pentru flori. Sunt minunate.– Da? M` bucur c`-]i plac.P`rea foarte fericit, aproape ca un adolescent care

vine la prima lui \ntâlnire. Aceast` reac]ie juvenil` osurprinse pe Thea [i o \ncânt` \n acela[i timp. Era atâtde neobi[nuit la un b`rbat ca el.

– }i-am apreciat mult gestul, Nicolas. Dar nu eraiobligat…

– P`reai atât de r`v`[it` când te-am p`r`sit. |mi esteinsuportabil s` te [tiu nefericit`. De atunci, m-amgândit \ncontinuu la tine.

Thea plec` ochii. Erau rivali sau nu? Dac` da, eln-ar trebui s`-[i fac` atâtea griji.

Nicolas o lu` blând de b`rbie.

52

– Hai s` uit`m totul. Suntem aici s` ne distr`m,afacerile pot a[tepta pân` mâine, vrei?

Ea zâmbi.– De acord.– Perfect! Hai s` particip`m la s`rb`toare.Ea \[i aminti de râsetele [i ecourile muzicii auzite

când cobora.– Ce se s`rb`tore[te?– |]i voi explica imediat. Vino cu mine s` bem ceva

acolo, dup` care te voi antrena \n labirintul acesteinop]i foarte speciale!

O lu` de umeri cu un gest tandru [i protector \nacela[i timp. Thea tres`ri la atingerea mâinii lui pebra]ul ei gol. Acest b`rbat \i producea un efectinexplicabil. Era ca [i cum \ntre ei exista un fluxmagnetic, atr`gându-i unul c`tre cel`lalt.

Mica pia]et` furnica de oameni. Nicolas o trase petân`r` lâng` el pentru a o feri de lumea care se\nghesuia vesel`. Tavernele gemeau de clien]i [i pestetot mici orchestre cântau bouzouki. Se formau grupuride dansatori. Domnea o atmosfer` de euforie, debucurie simpl` \n tot locul.

Doi tineri trecur` pe lâng` Thea [i scoaser` unfluierat admirativ, \nso]it de un comentariu pe careNicolas nu-l \n]elese.

– Ce au spus?Thea se \nro[i.

53

– C` am picioare frumoase.– N-au gusturi proaste, spuse Nicolas \ncruntându-[i

sprâncenele.Era cumva gelos? Se comporta de parc` \i

apar]inea, de parc` vroia s`-i interzic` oricui s-opriveasc`.

|nainte s`-i fi putut analiza reac]ia curioas`, Nicolaso conduse la o mas` din apropiere. Taverna eraluminat` de mici lanterne multicolore [i de acolo, muzicase auzea foarte bine. Thea \ncepu s` bat` ritmul cupiciorul. Toat` lumea p`rea a[a de vesel` \n acea sear`!

– Ai de gând s`-mi explici ce se \ntâmpl`?El o s`rut` u[or pe buze.– Ai noroc, este ziua mea anual` de cumsec`denie.

Ast`zi se cinste[te sfânta Constantina, o martir` ortodox`din timpul cruciadelor. A fost omorât` de musulmanifiindc` refuzase s` dea copiii insulei, pe care-iascunsese \ntr-o pe[ter`. A murit salvându-le via]a.

– Ce curaj… Dar g`sesc cam curios c` aceast`comemorare este atât de vesel`.

– Mai exist` [i altceva.El f`cu o pauz`, stârnind [i mai mult curiozitatea

tinerei.– Musulmanii au atacat insula \n ziua celebr`rii

unui vechi cult p`gân dedicat lui Artemis. {i de[i greciisunt cre[tina]i de mult timp, cultul zei]ei [i cel datoratsfintei se amestec`. Astfel c` ziua cu lun` plin` dinaugust este s`rb`torit` cu dublu entuziasm.

54

– Ce coinciden]` stranie.Thea g`sea fascinant acest amestec de cult cre[tin [i

p`gân.Un b`trân a[ezat la o mas` vecin`, surprinsese

conversa]ia lor [i v`zând c` Nicolas se limiteaz` doarla asta, se hot`r\ s` intervin`:

– |mi permite]i s` intervin [i s` completez ceea cea spus domnul? Povestea care leag` Artemis de aceast`insul` este foarte interesant`. Dac` v` plictisesc…

– Dar deloc, dimpotriv`!Thea era \ncântat`. O interesa tot ce era legat de

legendele Greciei.– Artemis, zei]a lunii [i a vân`torii, iubea \n mod

special mica noastr` insul`. |ntr-o zi, se \ndr`gosti deun simplu muritor – frumos ca un zeu – care vroia s`devin` regele lui Melinas. Amândoi s-au \nfruntatpentru a pune mâna pe p`mântul pe care-l râvneau.Ceea ce n-a \mpiedicat ca dragostea lor s` creasc`.|ntr-o bun` zi, Artemis, \n]elegându-[i putereasentimentelor, hot`r\ s` \mpart` insula cu cel pe care-liubea. Dar Zeus, tat`l ei, regele zeilor din Olimp, nuvedea cu ochi buni unirea sa cu un muritor. |i ordon`s` p`r`seasc` Melinas [i s`-[i abandoneze iubitul, c`cialtfel \l va omor\.

– {i ce-a f`cut ea?– |l iubea prea mult pentru a accepta ca el s`

moar`. Se supuse, \ns` ob]inu de la Zeus permisiuneade a se \ntoarce la Melinas o dat` pe an, \n noaptea cu

55

lun` plin` a lunii august. Legenda spune c` ea \[ireg`se[te amantul \ntr-o pe[ter` care se deschide spremare. |i ofer` un trandafir de culoarea lunii, de unauriu atât de diafan, \ncât nu poate fi decât de esen]`divin`. Diminea]a când ea dispare, trandafirul setransform` \n aur adev`rat, \n amintirea sacrificiuluizei]ei pentru cel pe care \l iubea.

– Ce frumos! oft` Thea.– Dac` v` duce]i s` vizita]i templul, pute]i vedea

trandafirul de aur desenat pe mozaicul solului. Peinsul`, tradi]ia vrea ca tinerele s` ofere un trandafirgalben iubi]ilor lor, ca gaj al sentimentelor lor. Noicultiv`m o varietate de trandafiri care au aproapeculoarea razelor de lun`. Petalele sunt de o delicate]eaproape extrem` [i parfumul o adev`rat` \ncântare.

– Unde se afl` templul lui Artemis? \ntreb` Nicolas.– |n pe[tera unde sfânta Constantina a ascuns

copiii. Un arheolog a descoperit micul templu ascuns\n fundul pe[terii. Turi[tii vin cu sutele! Oricine vaputea s` v` indice drumul.

– Mul]umesc c` ne-a]i spus aceast` legend` frumoas`,spuse Thea zâmbind. Sper s` v`d templul \n curând.

B`trânul p`rea \ncântat c` g`sise un auditoriu atâtde atent. Se retrase dup` ce le ur` o sear` pl`cut`.

– {i acum, Nicolas, recunoa[te! Cu cât l-ai pl`tit cas`-mi povesteasc` aceast` legend` frumoas`?

|n ciuda pl`cerii pe care o avusese s`-l asculte peb`trân, nu putea s` nu stabileasc` o paralel` cu ceea

56

ce li se \ntâmpla lor [i aceast` coinciden]` i se p`reasuspect`. Bine\n]eles, marea diferen]` era c` \ntre eidoi nu exista dragoste. Era pur [i simplu atras` deNicolas, nimic altceva… M` rog, a[a spera.

Tovar`[ul ei ridic` bra]ele spre cer \ntr-un gest tipicgrecesc, ceea ce o f`cu pe tân`r` s` zâmbeasc`.

– Nici o drahm`, \]i jur. Nu l-am v`zut niciodat`pân` \n seara asta. |n ciuda b`nuielilor tale jignitoare,o s` te duc la pe[ter` dac` e[ti cuminte.

Puse mâna pe bra]ul Theiei [i o ap`s` u[or.– Cum asta, dac` sunt cuminte? Ce impertinent`

condi]ie!– Draga mea, \n dragoste ca [i la r`zboi, toate

loviturile sunt permise.– La fel [i \n afaceri.Thea \[i mu[c` buza. N-ar fi trebuit s` spun` asta…

Nu \n seara aceasta. |n fond, Nicolas nu era vinovat deaceast` situa]ie imposibil`.

– Te gânde[ti \n continuare la p`mântul pe carevreau s`-l cump`r`m?

V`zu cum \n ochii lui apare o sclipire aproapedureroas`.

– Este greu s` fac altfel. Reprezint` atâta pentrumine.

– Pentru tine are o valoare sentimental`, pentrumine este vorba de a-mi câ[tiga pâinea. |mi riscviitorul… Totu[i, refuz s` m` las obsedat de aceast`poveste. De altfel, când sunt cu tine uit totul.

57

Vorbea ca un om r`nit profund, dar Thea nu ]ineacont. |i purta pic` fiindc` dorin]a ei de a cump`ra casaera considerat` de el ca un simplu capriciu. Visul vie]iisale era pe cale s` se destrame [i ea ar fi trebuit s`reac]ioneze cu indiferen]`?

– Cu atât mai bine pentru tine dac` o s` reu[e[ti.Am f`r` \ndoial` mai pu]in` voin]` ca tine.

– Mai pu]in` voin]`? M-ar mira, Thea…|i lu` mâna \nceti[or. Tân`ra se \nfior` la contactul

lui.– Ascult`-m`. S` nu ne mai cert`m pe tema asta \n

aceast` sear`.– {tii cât sunt de ata[at` de aceast` cas`?Toat` emo]ia pe care \ncepea s` [i-o controleze,

izbucni la lumin`.– Din cea mai fraged` pruncie visez s` o pot

cump`ra \ntr-o zi. S` fiu atât de aproape de reu[it` [is` v`d totul spulberându-se este mai mult decât potsuporta.

– {i tu [tii de cât` vreme sper s` m` stabilesc \naceste insule? De câte luni caut locul ideal? Golful dela marginea propriet`]ii bunicii tale este singurul undeapa este suficient de adânc` pentru ancorareavapoarelor mari.

|n tot timpul pledoariei, strângea mâna Theiei pân` laa o face s-o doar`. Cel pu]in trebuia s`-i acorzi meritulsincerit`]ii: avea \ntr-adev`r nevoie de acel teren.

58

– Va fi deci o lupt` \ntre comer] [i sentimente. Fieca cel mai bun s` câ[tige!

Nicolas se \ntreb` o clip` dac` ea \l ironiza. Dar nu,Thea ridic` spre el o privire trist` [i limpede.

– Da, s-ar putea prezenta lucrurile [i a[a.– Ce o s` ne facem? Tu vrei terenul [i eu la fel. {i

amândoi din motive \ntemeiate… Cum s` rezolvi oasemenea dilem`?

– A[ pl`ti scump ca s` aflu, oft` Nicolas. Oricum,decizia nu ne mai apar]ine. Spiro Prolisavis va aveaultimul cuvânt. Pân` atunci, \]i propun unarmisti]iu. Doar pentru seara aceasta. S` \ncerc`m s`ne uit`m problemele [i s` vorbim despre subiectepl`cute.

Thea zâmbea f`r` s` vrea.– Despre ce?– Despre tine, de exemplu. Atât de dr`gu]`, atât de

atr`g`toare… Sunt fericit c` m` aflu lâng` tine.Vocea interlocutorului ei se f`cu grav`, blând` ca o

catifea. Thea se blestem` c` este atât de slab`, atât devulnerabil` [i receptiv` la cel mai mic avans al lui. I-arfi pl`cut s` \ntind` mâna spre el, s`-i mângâie p`rulnegru ce se vedea prin deschiz`tura c`m`[ii. Dar vai!|ntre ei exista un obstacol.

– Nicolas, mi-e tare team` de tine, team` deputerea pe care o ai asupra mea. Prefer s` p`strezdistan]a, s` nu-mi complic via]a. Aceast` poveste cuproprietatea \mi ajunge deja…

59

– Mi-ai promis s` nu mai vorbe[ti despre asta.Ea sim]ea cum stomacul i se strânge sub privirea

lui. Era nea[teptat, tulbur`tor… [i delicios.– De acord. Dar tu profi]i de situa]ie.– Ce am spus atât de grav? Doar c` e[ti

fermec`toare [i foarte atr`g`toare \n aceast` rochie.Adaug c` doresc foarte mult s` te iau \n bra]e.

|n jurul Theiei lumea disp`ru, taverna [i luminile eimulticolore p`lir`. Muzica \i ajungea la urechi caprintr-o cea]` groas`. Nu exista decât ea [i ochii\ntuneca]i ai lui Nicolas care c`uta s`-i p`trund`gândurile cele mai secrete.

– Ce comand` domnul [i doamna?Tân`ra cobor\ brusc pe p`mânt. Un chelner, tot

numai zâmbet, st`tea \n picioare lâng` masa lor.Muzica \[i redublase sonoritatea, s`rb`toarea era \ntoi.

– Vrei s` m`nânci? propuse calm Nicolas.V`zându-l atât de sigur pe el. Thea se \ntreba dac`

nu visase clipa sublim` din care \[i revenise.– Poate ceva u[or.Dup` atâtea emo]ii, cum de \i mai era foame? Era

adev`rat c` s`rise peste masa de prânz.Chelnerul se gr`bi s` spun`.– Cred c` avem ce v` trebuie – un platou cu

aperitive care seam`n` cu o adev`rat` mas` \nminiatur`. Vre]i s` \ncerca]i?

60

– |mi pare o idee bun`, nu-i a[a Thea?– Da, foarte bine.Nicolas nu-i l`sase mâna… Se l`sa noaptea. |n

jurul lor, lampioanele colorate se \nveseliser` [i ele.Chiar luna p`rea s` ia parte la petrecere – lampion deaur pe pânza \ntunecat` a cerului.

– Ce loc magnific!– Nu [tiu dac` insula ne-a vr`jit. Tot ceea ce [tiu

este c` tr`im o noapte feeric`. S` bem pentru farmeculnecunoscut care ne \nv`luie.

Ridic` paharul [i Thea accept` toastul râzând.– Nicolas, ce surpriz`. Nu te-a[ fi crezut niciodat`

atât de romantic.– Consideri c` am un aer prea respectabil pentru

asta?– Nu, dimpotriv`. Sub aparen]a ta de gentleman

presimt un temperament de aventurier care sepotrive[te greu cu romantismul. Dac` ai fi tr`it \nsecolul trecut, pariez c` ai fi preferat vân`toarea debalene \n locul suspinelor roman]ioase din dosulparavanelor din saloane. M` faci s` m` gândesc la…

– Hai! Ai spus prea mult sau nu suficient.– … la un pirat, iat`!Departe de a fi vexat, Nicolas izbucni \n râs. {i

imediat, amândoi aveau lacrimi \n ochi.– Eu, un pirat! Te g`sesc prea temerar` s`

\ndr`zne[ti s` te vezi cu mine! Compania unor astfelde oameni nu-i o glum`.

61

– Nu mi-e fric` de nimic!– B`nuiam. La zece ani, trebuie s` fi fost teroarea

cartierului.– Nu \ncerca s` m` faci s` cred c` ai fost un sfânt,

domnule Palmer.– Nu \ncerc nici eu, am oroare de cauzele pierdute

dinainte. Când aveam zece ani, p`rin]ii m` vedeaumagistrat sau medic. Pân` la urm` s-au mul]umit cuvoca]ia mea de marinar, chiar prea ferici]i c` n-amajuns delincvent.

Exagerarea o f`cu pe tân`r` s` râd`. Nicolas, ohaimana? |n fond, nu era de neimaginat.

– Aspira]iile mele maritime li s-au p`rut cel mai micr`u…

– De ce te-a atras a[a de mult marea?– Nu [tiu. Cum s`-]i explic?Acum \[i reluase tonul serios.– Mi-a pl`cut oceanul din momentul \n care l-am

v`zut prima oar`. Mi-am promis s` devin marinar\ntr-o zi. P`rin]ii mei sperau c`-mi va trece. Dinfericire, dorin]a lor nu s-a \mplinit! M-a[ fi plictisitde moarte \n pielea unui judec`tor. Dar tu, Thea,ce te-a \ndemnat s`-]i pui pe picioare propriaafacere?

– Groaza de munca de rutin`. Ajutat` de noroc, am[tiut s` iau decizia potrivit` la momentul oportun.Tinere]ea [i entuziasmul, departe de a-mi fi un

62

handicap, mi-au permis s` dep`[esc greut`]ile, s` trecpeste obstacole, f`r` s`-mi dau seama de riscurile pecare mi le asumam.

– Nu cred c` norocul a avut mare leg`tur` cureu[ita ta. Mai curând a[ pune pe seama \n]elepciunii!

– Dac` a[ fi \n]eleapt`, n-a[ fi f`cut uneoriprostii…

Thea se gândea la Robert. |nc` o dat`, Nicolasreac]ion` ca [i cum citea \n ea.

– Logodnicul t`u?– Da. A fost o gre[eal`, dar experien]a m-a \nv`]at

multe.Zâmbi jenat`. Nicolas interpreta altfel. Aceast`

poveste cu logodna \l scotea din s`rite. Se \n[elaasupra sensului cuvintelor: acolo unde ea vorbea deexperien]` moral`, el \n]elese experien]` sexual`. S`[i-o imagineze \n bra]ele altui b`rbat \i erainsuportabil. |i arunc` o privire sumbr`. Dac` ar punemâna pe acel Robert! Precis unul dintre acei libertiniavid de pl`ceri, pentru care dragostea nu este decât oglum`!

Dac` l-ar fi cunoscut pe adev`ratul Robert, ar fi râsde temerile lui… Dar se l`sa orbit de gelozie.

– Nicolas? S-a \ntâmplat ceva?– Totul este \n regul`, r`spunse el sec. |ncercam s`

mi-l reprezint pe logodnicul t`u. Un nebun, f`r`\ndoial`. Altfel de ce te-ar fi l`sat s` pleci?

63

– Nu eram chiar genul de femeie care-i convenea.Nicolas f`cu ochii mari. Ce vroia s` spun` cu asta?

Când e[ti cu o femeie ca ea ce ]i-ai putea dori mai mult?Chelnerul sosi la timp ca s`-i \ntrerup`. |ntors`tura

curioas` pe care o luase conversa]ia \ncepea s` devin`jenant`. Tân`ra nu \n]elegea schimbarea brusc` dedispozi]ie a tovar`[ului s`u. |ncepur` s` ciuguleasc`din aperitivele delicioase a[ezate pe platoul din fa]alor. Se aflau acolo: feta, brânza local`, m`sline negre,mur`turi, chiftelu]e picante, s`rm`lu]e din miel \nfrunz` de vi]`, iaurt aromatizat cu diverse ierburi [iusturoi, salat` de vinete. Un adev`rat festin!

Thea g`si totul minunat [i mânc` pân` la ultimam`slin`.

– A fost a[a de bun, zâmbi ea, ca pentru a se scuzade apetitul ei.

– Te \n]eleg. Ador buc`t`ria greceasc`. Vrei undesert?

– Nu, mul]umesc, nu mai pot. Dar o cafea, cu pl`cere.– Greceasc`? Te previn c` este mai tare decât

cafeaua noastr` american`.– Ar fi p`cat s` n-o \ncerc.Chelnerul reveni cu dou` ce[cu]e pline cu o

b`utur` neagr` [i aromat`.– Este f`cut` \n a[a fel, explic` Nicolas, \ncât o

parte din za] r`mâne \n suspensie. Trebuie decia[teptat s` se depun` \n fundul recipientului, \naintede a bea cafeaua.

64

giannijollys

– {tiu, f`cu Thea. Bunica mea \l l`sa s` se lase pefundul ce[tii, apoi ghicea viitorul.

– A prezis ceva important?– Da. C` voi locui \ntr-o zi \n casa ei…O expresie ciudat` ce aducea a triste]e trecu peste

fa]a lui Nicolas.– Ei bine! Vom verifica \n curând predic]iile ei.Da, vom vedea.Nici unul dintre ei n-avea chef s` mai adauge ceva.

Ziua de mâine va veni repede. De comun acord,hot`râr` s` uite [i s` profite de noaptea care li se oferea.

Ca pentru a pecetlui pactul lor tacit, Nicolas lu`mâna tinerei.

– Este o sear` special`, nu-i a[a Thea?|n vocea lui exista o not` de anxietate. |i cerea s`

fie sincer`, s`-l lini[teasc`.– Thea, r`spunde-mi…– Da, Nicolas. Aceast` sear` este special`.Ea v`zu cum privirea lui se a]inte[te asupra buzelor

ei [i, \nc` o dat`, sim]i puterea extraordinar` amagnetismului s`u.

– Aveam nevoie s` te aud spunând-o. Vrei s` facemun tur al locului?

Thea accept` cu entuziasm. Acest scurt schimb decuvinte fusese atât de intens \ncât sim]eau nevoia s`uite, s` se amestece \n vârtejul s`rb`torii. Cu cât seapropia miezul nop]ii, cu atât muzica se auzea maitare. Mul]imea era cuprins` de un soi de exaltare.

65

Vibra \n ritmul muzicii, oferindu-[i delirul zei]eip`gâne s`rb`torit` \n aceast` noapte de veselie. Un pictimid` la \nceput, acum Thea râdea din toat` inima.Bra]ul lui Nicolas devenea mai insistent \n jurul talieiei. Erau contamina]i! Peste tot, oamenii dansau. |napropierea lor se forma un cerc, li se f`ceau semne.Thea ezita. Mic`, \nv`]ase figurile dansului sirtaki, darapoi… |nainte de a se putea eschiva, Nicolas o tr`sese\n dans. Spre marea ei surprindere, reg`si f`r`greutate pa[ii complica]i [i micile s`rituri care punctaumuzica. Dar cel mai curios, era abilitatea lui Nicolas.

– Unde ai \nv`]at? strig` ea râzând.– La o nunt` greceasc`, \n timpul ultimei mele

c`l`torii. Sunt elev bun, nu?– Excelent.Abia se auzeau, fiindc` muzica era tare, amestecat`

cu râsete [i exclama]ii de bucurie. Brusc, trandafiruldin corsaj \i c`zu la p`mânt. Thea \l privi c`zând,neputincioas`. Prins` \n ritmul nebun al acestui danscomplicat, \i era imposibil s`-l ridice. Floarea disp`rucurând, c`lcat` de dansatori.

Dintr-o dat`, orchestra schimb` stilul, p`r`sisirtakiul pentru o melodie mai languroas`. B`rba]ii se\ndep`rtar`, l`sându-le pe femei singure pe pist`.Fiecare crea pa[ii pe care-i inspira muzica. Thea\ncepu s` se onduleze, leg`nându-[i [oldurile \nritmul lent, aproape erotic, de bouzouki. P`rul ro[u \is`lta pe umeri, reflectând lumina. Rochia se mula

66

peste formele pline [i, la fiecare mi[care, cr`p`turafustei dezv`luia o coaps` lung` [i bronzat`. L`sându-se\n voia melodiei lascive, dansa f`r` s` vad` privirileadmirative care o devorau. O singur` privire existapentru ea: aceea a lui Nicolas.

Când orchestra t`cu, r`mase dorin]a lui, primitiv`,animalic`, dorin]a lui de b`rbat pentru perfec]iuneatrupului ei de femeie. N-o p`r`sise nici o clip` dinochi, concentrat ca o fiar` asupra pr`zii.

– Foarte dr`gu].Thea se \nro[i.– Mul]umesc. La Roma…– {tiu, spuse Nicolas. Trebuie s` facem ca romanii.

Vino, hai s` \nlocuim trandafirul pe care l-ai pierdut.O trase spre o mic` tarab` unde se vindeau flori.

Thea fu mi[cat` de aten]ie. Nicolas ]inea s` aleag` ofloare. F`r` s` ezite, scoase din vasul mare untrandafir, galben pal, de culoarea lunii.

– Foarte bun` alegere, domnule, spuse flor`reasa.A]i luat trandafirul de aur al Melinasului.

– O floare perfect` pentru o femeie minunat`, rostiel punându-i trandafirul \n decolteu. Trandafirul luiArtemis pentru zei]a mea…

Niciodat` Thea nu respirase un parfum atât dedulce, atât de p`trunz`tor. I se urc` la cap, sau eraoare vinul pe care \l b`use? I se p`rea c` plute[te peun nor, izolat` de lume [i de larm`. Singur` cuNicolas, \n alt` lume.

67

– |]i place?Cuvintele lui erau ca o mângâiere.– Mult…– Vrei s` mergem pân` \n port? Va fi mai pu]in`

lume.Trase trupul ei \nc`lzit lâng` al lui.– De acord.Coborâr` str`zile \nguste din Melinas, siluetele lor

\nl`n]uindu-se, profilându-se \n clarul de lun`.Acelea[i raze de aur alb acopereau casele ca un halogstr`lucitor, transformând ora[ul \ntr-un decor ireal.Thea se opri un moment pentru a contempla scena.

– |]i taie r`suflarea. |n]eleg de ce grecii consider`luna ca cea mai frumoas` dintre zei]e.

Nicolas nu r`spunse. O lu` \n bra]e [i o s`rut` cupasiune. Thea \nchise ochii. |n dep`rtare, auzea vagsunete de bouzouki. Când Nicolas puse st`pânire pebuzele ei, uit` tot ceea ce nu era acest s`rut \mb`t`torcare i se urca la cap ca un alcool foarte puternic.

Dup` câteva minute lungi, foarte lungi, ea seeliber` ame]it` [i tulburat` pân` \n fundul sufletului.Nicolas o ]inea \n continuare lâng` el, cu bra]ul trecut\n jurul taliei. Prin ]es`tura sub]ire a rochiei, \i sim]eapalmele care o ardeau.

– Vino. Lâng` port este un loc pe care vreau s` ]i-l ar`t.L`sând cheiul \n urm`, ajunser` la un promontoriu

care st`tea aplecat deasupra m`rii. Acolo se afla ob`ncu]` ascuns` \ntre stânci.

68

– Aici, \i explic` el obligând-o s` ia loc lâng` el,nevestele marinarilor vin s` a[tepte \ntoarcereavapoarelor.

Thea deschise gura pentru a \ntreba mai mult, darel nu o l`s`.

– Te vreau, Thea… Trebuie s` [tii c` am nevoie de tine.Deja o strângea lâng` el, c`utându-i buzele. Tân`ra

\i sim]ea r`suflarea fierbinte lâng` obraz [i mirosul unpic s`rat al pielii lui o \nv`luia, senzual ca omângâiere. Cum s` nege dorin]a pe care o trezea \nea? |l dorea la nebunie. Niciodat` nu mai sim]ise astapentru nici un b`rbat. Era mult mai mult decât osimpl` atrac]ie fizic`. Atrac]ia fizic` era indiscutabil`,dar se ad`uga o emo]ie intens` [i presentimentul c` \[iapar]ineau. Poate luna plin` o f`cea s`-[i [iard` capul?|n orice caz, nu putea rezista. |l \nl`n]ui pe Nicolas[i-i \ntoarse s`rutul cu pasiune.

Gestul Theiei dezl`n]ui dorin]a tovar`[ului ei.Mâna lui urc` pân` la pieptul ei. Ea se cambr`.Sfârcurile i se \nt`reau sub palmele lui, \ntinzând]es`tura care-i separa de el. |i sc`p` un geam`t.|nfierbântat de reac]ia ei, Nicolas d`du la o partebariera de m`tase, dezgolindu-i pieptul alb, cucontururi perfecte. |l auzi cum \[i ]inea respira]ia,pierdut \n fa]a unei astfel de frumuse]i. Apoi se aplec`[i-i s`rut` mugurii roz. Thea gemea de pl`cere.Niciodat` nu mai cunoscuse a[a ceva [i \nchise ochii,sc`ldat` \ntr-un ocean de pasiune.

69

Brusc, el se retrase [i o cuprinse un val de ghea]`.De ce o abandona? Speriat`, \i c`uta fa]a \n penumbr`,incon[tient` de tabloul senzual pe care-l oferea, a[acum se afla, pe jum`tate goal`. Lini[titoare, mâna luiNicolas i se puse pe ceaf`. Dar vizibil, el lupta s` secontroleze.

– Thea, nu putem face dragoste aici. |n ziua cândvei fi a mea, vreau ca nimic s` nu ne poat` deranja.Vreau s` m` pierd \n tine.

S` fac` dragoste? Capul i se \nvârtea. Totul mergeaprea repede.

– Nicolas, sunt a[a de tulburat`. Nu [tiu ce mi se\ntâmpl`, nu… nu \n]eleg ce m-a apucat.

Tovar`[ul ei o privi cu mirare nedisimulat`. P`reaatât de dezorientat`! |]i venea s` crezi c` nu se culcaseniciodat` cu un b`rbat. Era posibil, dup` ce fuseselogodit`? Evident c` nu. Doar dac`… Nu [tia ce s` maicread`. Dar dac` acea problem` cu terenul se\ntrepunea \nc` o dat` \ntre ei?

– Ce este Thea? Ce nu este \n regul`? Din cauzaterenului?

Vocea lui r`mânea blând`, foarte calm`. Nu \ncercas-o condamne, trebuia doar s` afle.

Terenul? Theiei pu]in \i p`sa! Toat` aceast` treab` ise p`rea atât de departe! S-ar fi putut ag`]a de aceast`cauz`. Dar nu, ]inea s`-i spun` adev`rul. }inea s` afledin gura ei c` nu cedase niciodat` avansurilor de niciun fel [i c` nu se va da decât b`rbatului cu care se va

70

c`s`tori. Dar el, va \n]elege, când toat` atitudinea eidezv`luia dorin]a pe care o sim]ea pentru el? Ezita,c`utând cuvintele potrivite. El lu` t`cerea ei drept jen`.

Ar fi trebuit s` se arate mai r`bd`tor. Din prima zi\n care o v`zuse, [tia c` nu era femeia care s`capituleze a[a u[or. De[i vibra toat` de pasiune, peprimul loc era ra]iunea. O bruscase. F`r` s` vrea, cipur [i simplu pentru c` o dorea prea mult.

– Thea, \mi pare r`u. N-am [tiut s` m` \nfrânez. M`faci s`-mi pierd capul. E[ti atât de… Dac` te-am jignit,regret foarte mult.

– Nu trebuie, Nicolas. Eu ar trebui s` m` scuz, ar fitrebuit s`-mi revin mai repede.

– Meci nul, f`cu el zâmbind tandru. S` spunem c`am pierdut amândoi controlul situa]iei.

Thea \ncepu s` râd`.– Nu \n]eleg prea bine. Se zice c` luna plin` \i face

pe oameni s` \nnebuneasc`. Asta trebuie s` fie!Ce nevinovat` p`rea. |ntr-adev`r, dac` n-ar fi [tiut

de logodna ei…– Nicolas, este târziu. Trebuie s` ne \ntoarcem.– Haidem.Urcar` str`du]ele sinuoase, strâns \nl`n]ui]i. |i

\nv`luia un soi de pace. Muzica [i râsetele serb`rii leajungea din când \n când la urechi, atenuate ca \ntr-unvis. |n spatele lor, b`rcile de pescuit [i voliereledansau sub lun`, leg`nate de valurile care se sp`rgeaude ]`rm.

71

Miezul nop]ii trecuse de mult. Artemis trebuie c`-[i\ntâlnise iubitul. Thea oft`. Nicolas o strânse lâng` el.

O conduse pân` la u[`, ezit` o frac]iune desecund` [i o prinse de umeri. Ea se \ntoarse [i seghemui \n bra]ele lui. De aceast` dat`, s`rutul lui erablând, foarte tandru. Era exclus` orice pasiune, ]inut`cu grij` \n frâu.

– Mul]umesc pentru aceast` sear` minunat`,Artemis. Thea zâmbi, ce nume dr`gu]…

– Nu mai suntem rivali?Cinstea o for]a s` recunoasc` faptul c` nu mai

sim]ea nici un fel de sup`rare.– Nu am fost \n aceast` sear`.Ochii negri a lui Nicolas se cufundar` \ntr-ai ei, ca

[i cum c`uta s`-i citeasc` \n adâncul sufletului.– Ai dreptate. Nu \n seara aceasta.O s`rut` u[or pe buze [i se \ndep`rt` \n noapte.– Noapte bun`, Artemis. Vise pl`cute. Thea intr` \n

camera ei. Parfumul trandafirilor umplea \nc`perea.Da, tr`ise \ntr-adev`r o sear` magnific`…

72

Capitolul 5

Thea dormi târziu \n acea diminea]`. Cânddeschise ochii, soarele \i inunda camera. Ora zecedeja! Dar de ce s` se gr`beasc`? N-avea nimic specialde f`cut [i, \n fond, era \n vacan]`! Cu un oftat desatisfac]ie, se ghemui pe pern`.

Pe comod` trona buchetul oferit de Nicolas. {i \nmijloc trandafirul de aur care \l \nlocuise pe cel dindecolteul ei. Nicolas… ce amintiri palpitante trezeasimpla evocare a numelui s`u! Dorin]` nebun`,tulbur`toare, nevoia de apropiere, nevoie sfâ[ietoarecare cerea s` fie satisf`cut`. Sigur c` citise c`r]i caredescriau gesturile de dragoste dar cum s` compareacea expunere rece cu ceea ce tr`ia \n acest moment?Cât despre experien]a ei cu Robert, aceasta nu conta!S`rut`rile, mângâierile lui timide, o l`sau de ghea]`.Când Nicolas o strângea lâng` el, se sim]ea cuprins`de un asemenea foc \ncât nu putea r`mâne

73

insensibil`. S-o s`rute, era… ca [i cum naviga \n ceamai periculoas` c`l`torie, \n centrul unui uragan, f`r`busol`. |n ciuda dorin]ei de a p`stra direc]ia, curentulo târa irezistibil, mai puternic decât voin]a ei. Era caacei marinari care, conform vechii legende, c`deauprad` cântecelor melodioase ale sirenelor [i, pierzândcontrolul navelor, se zdrobeau de stânci… Asta erapasiunea, o siren` care te duce la pierzanie?

La lumina crud` a dimine]ii, obstacolele i se p`reaufoarte reale. Seara trecut`, uitaser` de ne\n]elegerilelor, dar asta nu \nsemna c` erau rezolvate. Thea d`ducear[eafurile la o parte. N-avea chef s` \nfrunterealitatea. De ce s` nu fac` un pic de turism \n aceast`diminea]`? Va profita pentru a trece \n revist`artizanatul local. Un mod bun de a \mbina utilul cupl`cutul.

Dup` un du[ rapid, piept`nat [i un pic de ruj pebuze, cobor\, foarte elegant` \n rochia alb` brodat` \nculori vii. }inuta ideal` pentru plimbare.

Terasa era aproape goal`. Dup` festivit`]ile deasear`, ora[ul \ntârzia s` se trezeasc`. Thea comand` ocafea. La fundul ce[tii se depunea za]ul. M`car dac` arfi putut ghici ce conduit` s` adopte. Precis, Nicolas va\ncerca s-o revad` [i ea dorea acela[i lucru. Dar\n]elepciunea n-o sf`tuia s` se opreasc` \nainte de a fiprea târziu? Cel care va reu[i s` cumpere terenul o vaface \n detrimentul celuilalt, eventualitate cu atât maiimportant` cu cât leg`tura dintre ei ar fi mai

74

puternic`. Dac` o rupea acum, vor suferi, f`r`\ndoial`, dar f`r` urm`rile ce erau de a[teptat. Hot`r\s` aib` curaj pentru amândoi [i s`-l evite pe Nicolas peviitor. Pentru a-[i asuma aceast` linie de conduit`eroic` f`r` a ceda tenta]iei, \i va trebui o petrecere atimpului foarte \nc`rcat`, cu o ocupa]ie precis` afiec`rei ore a zilei.

Chelnerul se apropie s` debaraseze, surprins s-ovad` atât de deprimat`. |n ajun, dansa atât devesel`! La cererea ei, \i indic` pia]a. Putea s` cauteacolo articole pentru pr`v`lia ei [i cadouri pentrufamilie.

Cu un pas hot`rât, cobor\ spre pod. Un vânt u[orf`cea c`ldura foarte suportabil`. Oamenii zâmbeau.Yaya avusese dreptate, grecii erau \ntr-adev`r unpopor foarte primitor. |n spatele zidurilor albe careprotejau gr`dinile, se auzeau râsete, cuvinte animate.|nconjurate de portocali, fântânile arteziene clipoceauvesele. Portul ap`ru, luminat de soare. Ce zi senin`!Pesc`ru[ii ]ipau, \nvârtindu-se \n c`utarea hranei. Pechei, pescarii \[i reparau n`voadele. Mergând de-alungul navelor de pescuit, Thea remarc` numeroaseiahturi [i mici voliere, leg`nându-se \n vânt. Pe punte,turi[tii profitau de timpul frumos ca s` se bronzeze.Nicolas avea dreptate: Melinas era locul visat pentrua-[i stabili afacerea… Nicolas! Iat` c` \nc` se gândea lael! |[i promisese, dar… Se gr`bi spre pia]`. Asta \i vaschimba ideile.

75

Negustorii \[i \n`l]aser` tarabele cu fa]a la mare.Thea se amestec` \ncântat` \n mul]ime. N-ar fi pututvisa ceva mai exotic! Cump`r`tori, vânz`tori, rivalizau\n discu]ii [i gesturi, l`udând marfa, discutând unpre]. Trecu mai \ntâi prin fa]a standurilor cu carne [ipe[te. Urmau apoi brânzeturile de capr` [i m`slinelecu arom` picant`, conservate \n ulei sau saramur`. Mai\ncolo, tarabele gemeau sub mun]i de portocale [il`mâi, festival de aur [i verde.

Reu[i s` ajung` pân` la urm` la ceea ce o interesa [i,cu carnetul \n mân`, \ncepu s` studieze artizanatul local.

Mai \ntâi, d`du peste covoarele din lân` alb`.Examin` cu grij` finisarea. Bun` treab`. Pip`ite cumâna, covoarele \[i p`strau suple]ea [i moliciunea,calit`]i inestimabile. Se interes` de pre] [i suma i sep`ru prea ridicat`: era de a[teptat s` creasc` num`rulde turi[ti! Va reu[i s` negocieze un pre] mai rezonabil.B`trâna care ]inea standul se apropie de ea. |ntr-ogreac` [ov`ielnic`, Thea \i ceru numele fabricantului.|n]elegând c` este vorba de fiul femeii, \i lu` adresa cugrij`, hot`rât` s` discute afacerea cu acesta, cât decurând posibi