+ All Categories
Home > Documents > Trandafirescu Georgiana , IEA, ANUL III, GRUPA 407

Trandafirescu Georgiana , IEA, ANUL III, GRUPA 407

Date post: 19-Jan-2016
Category:
Upload: georgiana-cozma
View: 40 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
53
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI FACULTATEA DE AGRICULTURĂ SPECIALIZAREA: I.E.A. PROIECT DE AN LA PROIECT DE AN LA MANAGEMENT MANAGEMENT ÎNDRUMĂTOR: CONF. DR BREZULEANU STEJĂREL STUDENT:
Transcript
Page 1: Trandafirescu Georgiana , IEA, ANUL III, GRUPA 407

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞIMEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

SPECIALIZAREA: I.E.A.

PROIECT DE AN LA PROIECT DE AN LA

MANAGEMENTMANAGEMENT

ÎNDRUMĂTOR:

CONF. DR BREZULEANU STEJĂREL

STUDENT:

TRANDAFIRESCU GEORGIANA

2009

Page 2: Trandafirescu Georgiana , IEA, ANUL III, GRUPA 407

INTRODUCERE

Reforma economică din agricultură, la nivel micro- sau macrosocial,

prezintă, pe lângă schimbarea fundamentală a formei de proprietate şi

schimbarea radicală a funcţiilor de producţie, a relaţiilor de schimb şi de

repartiţie a profitului.

Reintrarea agriculturii româneşti în reţeaua relaţiilor economiei de

piaţă, a relaţiilor de concurenţă, unde criteriul de bază este doar eficienţa şi

calitatea, necesită un nou tip de management, care prin metodele şi tehnicile

utilizate să corespundă cerinţelor diferitelor tipuri de exploataţii agricole.

Întocmirea proiectului de an la disciplina de "Management în

agricultură" ocupă un loc important în cadrul pregătirii de ansamblu a

viitorilor specialişti .

Pentru elaborarea proiectului de an, disciplina pune la dispoziţia

studenţilor prezentul ghid, elaborat în conformitate cu reglementările şi

normativele actuale.

Ghidul pentru întocmirea proiectului de an la disciplina "Management

în agricultură" se adresează în special studenţilor de la Facultatea de

Agricultură specializarea Inginerie economică în agricultură.

2

Page 3: Trandafirescu Georgiana , IEA, ANUL III, GRUPA 407

CUPRINS

CAP 1 .CONŢINUTUL PLANULUI DE AFACERIPARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A.1. Numele solicitantului:A.2. Obiectul de activitate.A.3. Forma juridica a solicitantuluiA.4. Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la înfiinţareA.5. Administratorii societatiiA.6. Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului :A.7. Litigii ( in desfăşurare )

B. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTEB.1. Istoricul activitatii B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului B.3. Descrierea activitatilor curente si a tehnologiilor aplicateB.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii primeB.5. Politica de desfacere. Canale de distribuţie

PARTEA A II - A - DESCRIEREA PROIECTULUI

C. PREZENTAREA PROIECTULUIC.1. Obiectivele proiectului.C.2. Descrierea tehnica a proiectului C.3. Managementul proiectuluiC.4. Lista de achizitii si sursele de achiziţii C.5. Personal si instruireC.6. Graficul estimat al proiectuluiC.7. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

D. PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARID.1. Bazele de productieD.2. Contul de profit si pierderi previzionat D.3. Fluxul de numerar previzionat D.4. Indicatorii financiari

CAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞICAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI ÎNTOCMIREA ASOLAMENTULUIÎNTOCMIREA ASOLAMENTULUI

CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂAGRICOLĂ

CAPITOLUL 4 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI CAPITOLUL 4 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

3

Page 4: Trandafirescu Georgiana , IEA, ANUL III, GRUPA 407

CAP. CAP. I PLANUL DE AFACERII PLANUL DE AFACERI

PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI

A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A.1. Numele solicitantului:

TRANDAFIRESCU GEORGIANA

A.2. Obiectul de activitate.

cod. CAEN - 0124

A.3. Forma juridica a solicitantului

PF Trandafirescu Georgiana cu domiciliul in localitatea Iasi jud. Iasi Inscris la Oficiul Registrului Comertului cu nr. F04/543/10.10.2005, Cod unic de inregistrare 4363768593345, este autorizat sa functioneze in baza Legii 507/2002 cu activitatatea Inchirieri de utilaje agricole prin autorizatia nr. 7/05.10.2005 eliberata de Primaria Iasi, jud. Iasi

A.4. Structura capitalului social   si evoluţia acestuia de la înfiinţare

Tabel A.4.1

Structura acţionariat

Nr.Crt.

Denumire acţionar

Nr. de actiuni/parţi

sociale deţinute (Buc)

Valoare nominala a parţii sociale

(lei)

Valoare totala(lei)

Participarela capital

(%)

1 TRANDAFIRESCU GEORGIANA 250 850 212500 100

TOTAL 250 850 212500 100

4

Page 5: Trandafirescu Georgiana , IEA, ANUL III, GRUPA 407

Tabel A.4.2

Date de identificare ale acţionarilor

DATELE DE IDENTIFICARE ALE ACTIONARILOR PERSOANE FIZICE SI/SAU JURIDICE

Nr.Crt.

Denumire acţionar

BI/CI (Persoane fizice)

Cod Unic de Inregistrare(Societati)

CNP(Persoane fizice) Adresa

Participarela capital

(%)

1 TRANDAFIRESCU GEORGIANA

4363768593345 2870420226715 Loc. Iasi Jud Iasi 100

TOTAL 0

A.5. Administratorii societatii

Tabel A.5.1

Administratorii societatii

Nr.Crt.

Nume, prenume

BI/CI /PP Serie/Nr.Locul si

data emiterii

CNPLocul si data

naşteriiDomiciliu Funcţia

1TRANDAFIRESCU

GEORGIANA

MX/202253

Iasi 20/04/87

2870420226715Iasi

JUD. Iasi Loc.Iasi Jud. Iasi

AD-TOR

Tabel A.5.2NU ESTE CAZUL

Cenzorii societatii

Nr.Crt.

Nume, prenume

BI/CI /PP Serie/Nr.Locul si

data emiterii

CNPLocul si data

naşteriiDomiciliu Funcţia

1

2

..

5

Page 6: Trandafirescu Georgiana , IEA, ANUL III, GRUPA 407

..

n

A.6. Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului   :

Tabel A.6.1Puncte de lucru

Nr.Crt.

Tip:Sediul social, punct de lucru,

sucursala, filiala, loc de vanzareActivitate Localizare Adresa

1LOC. Iasi JUD. Iasi

Inchirieri de utilaje agricoleLOC. Iasi JUD. Iasi

LOC. Iasi JUD. Iasi,Soseaua

Nationala, nr20A,BL B2, Ap 1

B. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE

B.1. Istoricul activitatii

SC AGROPACT SRL , s-a infiintat in luna septembrie 2005 si a mai desfasurat activitate in acest domeniu timp de 4 ani, fiind orientata pe servicii in domeniul dezvoltarii agriculturii moderne. Firma are experienta in acest domeniu si pune la dispozitie clientilor utilaje destinate lucrarilor agricole masini si utilaje cu specific agricol. Asiguram servicii de buna calitate cu personal calificat si seriozitate maxima.Firma pune la dispozitia clientilor masini si utilaje agricole pe parcusul campaniilor agricole, utilajele fiind cumparate la mana a doua. Prin prezentul proiect se doreste reinnoirea parcului de tractoare si astfel se vor achizitiona un numar de 3 tractoare de la firmele specializate din judetul Iasi, pentru a putea satisface cerintele clientilor.

6

Page 7: Trandafirescu Georgiana , IEA, ANUL III, GRUPA 407

B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului   :

Tabel B.2.1Mijloace fixe, cu exceptia terenurilor, aflate in patrimoniul societatii in prezent

Nr.Crt.

Denumire mijloc fixData achizitionarii PV/ NIR.

Grupa de incadrare contabila

Valoare de intrare

Amortizarea cumulata la

data ultimului

bilant contabil

Valoarea rămasa la

data ultimului bilant

contabil

Buc

1

Tractor U 445 cu remorca de 20 tone

Tractor U 650 cu remorca de 25 tone

Tractor VEMAC cu remorca de 30 tone

20/02/200535000€40000€38000€

204614/56500 204614/56500 3

Consum conbustibi si energie electricaIndicatori kw kw Lei RON

 Curs leu/Euro =41200 zi/hala an/hala Kw an/halaCONSUMURI CU ENERGIA   Zile /anConsum energie productie pet-uri 3 1095 0.23 251,8500Total (lei)/an       251.8500Total (Euro)       69Combustibil 20kg/100km 1data pe zi 4.4 13500Combustibil (euro) 3727TOTAL CONSUMUL ENERGIE+COMBUSTIBILUL

Hala Zile /an

Total (lei)       13751.8Total (Euro)       3796

7

Page 8: Trandafirescu Georgiana , IEA, ANUL III, GRUPA 407

9.Asigurare

Indicatori CursValoare

lei/masina

  4.331

Numar masini 3  

Valoare tractoare  

Valoare asigurare lei   17241.9

Valoare asigurare Euro   4761

Revine pe um (lei)   5754

Revine pe um (Euro)   1589

10.AmortismentIndicatori Curs Valoare lei/utilaj

  4.331 0  0

Utilaje 3        Valoare tractoare   409229.5Valoare amortizare   51153.6Valoare amortizare (Euro)   14125Revine pe utilaj(lei/an)   17050Revine pe utilaj (Euro/an)   4708

B.4 Politica de desfacere. Canale de distribuţie

Tabel B.5.1Principalii clienţi ai societatii

Nr. crt.

Client (Nume si adresa)

Valoare(euro)

Pondere %

Termen de plata

1 SC AGRO COMPLEX SA 54750 1 00 100 ZILE  TOTAL 54750  100%

8

Page 9: Trandafirescu Georgiana , IEA, ANUL III, GRUPA 407

Tabel B.5.2

Datele de identificare ale principalilor clienţi

Nr. Crt.

SocietateCod Unic de Inregistrare

TelefonFax

Adresa

1 SC AGRO SOL SA 946042 0745678234 Str Canta, nr 4, (iesire din municipiu)

9

Page 10: Trandafirescu Georgiana , IEA, ANUL III, GRUPA 407

PARTEA A II - A - DESCRIEREA PROIECTULUI

C. PREZENTAREA PROIECTULUI

C.1. Obiectivele proiectului. Prin prezentul plan de afaceri fiima SC AGROPACT SRL doreste sa cumpere un numar de 3 tractoare cu remorca, Tractor U 445 cu remorca de 20 tone, Tractor U 650cu remorca de 25 tone, Tractor VEMAC cu remorca de 30 tone, pentru a putea veni in sprijinul fermelor agricole in campaniile agricole.

Parametrii constructivi si de performanta ai masinilor, utilajelor si echipamentelor care se vor achizitiona prin proiect

Utilajele specifice necesare fluxului tehnologic sunt utilaje specializate pentru fermele cu caracter agricol si vor fi furnizate de firme specializate de comercializare a utilajelor din judetul Iasi si Neamt. Respectiv tractoarele U 445 si U 650 de la firma AGROLINE INTERNATIONAL Tg Neamt, iar tractorul Vemac de la firma UTILOGIC SRL Iasi.

C.3. Managementul proiectului

(Responsabilul legal)1. Nume: Trandafirescu Prenume: Georgiana Funcţia ADMINISTRATOR Studiile si experienţa (relevante pentru proiect) : absolvent a UNIVERSITATII DE

STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA, IASIC V Responsabilul legal

Întreprinderea Funcţia avuta Perioada

SC AGROPACT SRL SEF BIROU 1990-2001

La pensie In prezent

10

Page 11: Trandafirescu Georgiana , IEA, ANUL III, GRUPA 407

C.4. Lista de achizitii si sursele de achiziţii pentru: activele ce fac obiectul proiectului/ materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului

Tabel C.4.1 – Lista de achizitii active

Nr. Crt

.

Furnizor (daca este cunoscut

la momentul depunerii cererii de

finantare)

Date furnizor ProdusValoare estimata (EUR)

% din total

valoare eligibila a proiectulu

i

1AGROLINE

INTERNATIONALStr Bogdan Voda nr

6 Tg Neamt

Tractor U 445 cu remorca de 20 tone 35 000 100

2AGROLINE

INTERNATIONALStr Bogdan Voda nr

6 Tg Neamt

Tractor U 650 cu remorca de 25 tone 40 000 100

3 UTILOGICSTR. Vamasoia,

nr5, bl A4 , P

Tractor VEMAC cu remorca de 30 tone 38 000 100

C.4 Personal si instruire

Activitatea firmei este asigurata de personal calificat, angajat cu contracte de munca nelimitat si cu carte de munca.

C.5 Graficul estimat al proiectului

Proiectul va fi realizabil in 2 luni de la aprobarea finantarii prin incheierea contractului de vanzare cu AGROLINE INTERNATIONAL si UTILOGIC.

C.6 Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

Prin achizitionarea celor 3 tractoare de mare putere impreuna cu remorci de capacitate mare, firma noastra poate pune la dispozitia clientului nostru SC AGRO

11

Page 12: Trandafirescu Georgiana , IEA, ANUL III, GRUPA 407

COMPLEX SA utilejele necesare pentru transporul si efectuarea lucrarilor cu caracter agricol in campania de vara a anului 2009. Buna desfasurare a ctivitatii economice si materiale a firmei SC AGRO COMPLEX SA, influenteaza la randul ei activitatile firmelor cu care firma are contracte de furnizare a materiilor prime, in special grau. Firmele mari sunt Compan Group, Velpitar, Panifcom.

D. PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

Contul de profit si pierderi previzionat ( pe o perioada de 5 ani )

Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect CursLeu - € 4.331

Nr. Crt

Categoria AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5

Venituri din prestarii servicii

1 Venituri din prestarii servicii Mii LeiEuro 284700 284800 285000 285100 285200Euro

Cheltuieli 6 Cheltuieli materiale – total Mii Lei

Euro 3800 3900 4000 4000 41008 Cheltuieli cu impozite, taxe si

varsaminte asimilateMii Lei

Euro 28713 28713 28713 28713 2871311 Cheltuieli cu amortizarile si

provizioanele Mii Lei

Euro 8000 8000 8000 8000 800012 Cheltuieli - total Mii Lei

Euro 40513 40613 40713 40713 4081313 Rezultatul din prestarii servicii Mii Lei

Euro 244187 244187 244287 244387 24438719 Rezultatul brut al exercitiului Mii Lei

Euro 244187 244187 244287 244387 24438720 Impozit pe profit Mii Lei

Euro 39069 39069 39085 39101 3910121 Profit net Mii Lei

Euro 205112 205112 205302 205284 205284

12

Page 13: Trandafirescu Georgiana , IEA, ANUL III, GRUPA 407

D.1 Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )

Flux de numerar - previziuni Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5OPERATIUNEA/PERIOADA

MII LEI I. ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE 0 0 0 0 0A. Total intrari de lichiditati din: (A1+A2+A3)

A1. Aport la capitalul social si contul intreprinzatoruluiA2. Vanzari de active, inclusiv TVA 0 0 0 0 0A3. Credite pe termen lung, din care: (A.3.1. + A.3.2.) A.3.1. Imprumut BancaA 3.2. Grant SAPARD 0 0 0 0 0

B. Total iesiri de lichiditati prin: (B1+B2+B3)B1. Achizitii de active fixe corporale, inclusiv TVAB2. Achizitii de active fixe necorporale, inclusiv TVAB3. Cresterea investitiilor in curs 0 0 0 0 0

C. Excedent/Deficit de lichiditati (A-B) 0 0 0 0 0D1. Rambursari de Credite pe termen mediu si lung, din care: (D.1.1.+ D.1.2.) D.1.1. Rate la imprumutul Banca D.1.2. Rate la alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0 0 0D2. Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung, din care: (D.2.1.+D.2.2.) D.2.1. La imprumutul Banca D.2.2. La alte Credite pe termen mediu si lung 0 0 0 0 0

E. Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (C-D1-D2)

II. ACTIVITATEA DE EXPLOATARE SI ALTE ACTIVITATI 1.307.275 1.472.387 1.624.350 1.749.300 1.868.300F. Incasari din activitatea de exploatare, inclusiv TVA ( F1) 284700 284800 285000 285100 285200

F1. Vanzari varianta cu proiectG. Incasari din activitatea financiaraH. Credite pe termen scurt 1.307.275 1.472.387 1.624.350 1.749.300 1.868.300K. Plati pentru activitatea de exploatare, inclusiv TVA

(dupa caz), din care:0 0 0 0 0

1 Cheltuieli privind marfurile

2 Cheltuieli cu materiileprime3800 3900 4000 4000 4100

3 Cheltuieli cu materialele consumabile

7 Cheltuieli cu impozite taxe si varsaminte asimilate28713 28713 28713 28713 28713

8 Cheltuieli cu personalul angajat 0 0 0 0 09 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 0 0 0 0 0

10 Alte cheltuieli exploatare 0 0 0 0 011 Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele 8000 8000 8000 8000 8000

2222222111111

L. Flux brut exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA468.670 550.851 631.321 707.925 776.153

13

Page 14: Trandafirescu Georgiana , IEA, ANUL III, GRUPA 407

M Plati pentru impozite si taxe (M1 + M2) 43595 43767 43964 44203 44221

M1. TVA de platit4526 4698 4879 5102 5120

M2. Impozit pe profit39069 39069 39085 39101 39101

N1 Rambursari de credite pe termen scurtN2 Plati de dobanzi la credite pe termen scurtO1 Dividende

D.2 Indicatorii financiari EURO Valoarea investitiei (Vi) = valoarea totala a proiectului (exprimata in euro) –269000

__________________________________________________________________Mii lei____Specificare AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5___________________________________________________________________________Veniturile din exploatare* (Ve)

284700 284800 285000 285100 285200Cheltuieli de exploatare* (Ce)

40513 40613 40713 40713 40813

___________________________________________________________________________

Rezultatul din exploatare* (Re) = Se calculeaza: Re = Ve – Ce - minim 10% din Ve

244187 244187 244287 244387244378

___________________________________________________________________________

Profitul net* (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit.

205112 205112 205302 205284205284

___________________________________________________________________________

Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani)

Se calculeaza Dr= Vi/Pn mediu sau Dr=(Vi - 5 x Pn)/Pn,

unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza

14

Page 15: Trandafirescu Georgiana , IEA, ANUL III, GRUPA 407

Dr – ESTE 4 ANI

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = Pn/Vi x 100 (%), Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate.

70% 70% 76% 76% 76%___________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare* (Cf) = NU ESTE CAZUL___________________________________________________________________________

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) = NU ESTE CAZUL

Flux de numerar net la sfarsitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total iesiri, FNN>=0 (pentru fiecare an de prognoza)

280.102 331.554 379.748 425.733 466.695

Valoare actualizata neta (VAN) =FNi/(1+r)I +FN5/r, VAN>0, r=rata de actualizare=8%

15

Page 16: Trandafirescu Georgiana , IEA, ANUL III, GRUPA 407

CAPITOLUL IICAPITOLUL II

STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI ÎNTOCMIREASTRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI ÎNTOCMIREA

ASOLAMENTULUIASOLAMENTULUI

2.1. Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Tabelul 1

Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului

Specificare Ha % din total % din agricol

Suprafaţa totală 810 100,0 -

Teren agricol 840 99,28 100,0

Teren arabil

- din care irigat

820 96,42 97,13- - -

Păşuni naturale 20 2,85 2,87

Fâneţe naturale - - -

Livezi - - -

Vii - - -

Teren neproductiv 5 0,71 -

Condiţii naturale

a) Temperatura medie anuală -9-11°C

b) Precipitaţii medii anuale -500-600mm

c) Tipul de sol predominant, textura, panta –cernoziomuri cambice si argilo-

iluviale,cu textura mijlocie,fertila cu panta cuprinsa intre 5-10%

16

Page 17: Trandafirescu Georgiana , IEA, ANUL III, GRUPA 407

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Culturile prefera solurile cu o anumita textura,cu un anumit continut in substante

nutritive (N,P,K).Astfel cultura grau prefera solurile lutoase si luto-argiloase,soluri cu o

capacitate mare de retinere a apei.Cultura porumb prefera solurile

lutoase,permeabile,fertile,bogate in humus cu capacitate ridicata de inmagazinare si

pastrare a apei.Cartoful prefera solurile usoare,permeabile,bogat in elemente nutritive,cu

textura luto-nisipoasa,bine aerisite.

2.2. Alegerea culturilor (criteriile avute în vedere; culturile alese)

a) Cultura porumb:

● capacitate mare de productie;

●este o planta prasitoare, fiind o buna premergatoare pentru majoritatea plantelor

de cultura;

● recoltarea se face fara pericol de scuturare.

b)Cultura grau:

● elibereaza terenul devreme fiind o buna premergatoare pentru majoritatea

plantelor de cultura;

● graul are o mare plasticitate ecologica,fiind cultivat pe toate continentele.

c)Cultura cartof:

● este o excelenta premergatoare pentru culturile succesive si cerealele de

toamna;

● valorifica solurile usoare nisipo-lutoase din zonele umede si racoroase unde

cerealele nu reusesc in cultura.

Alegerea soiurilor şi hibrizilor (criteriile avute în vedere; soiurile şi hibrizi aleşi

pentru fiecare cultură)

Alegerea hibizilor are in vedere urmatoarele insusiri:

17

Page 18: Trandafirescu Georgiana , IEA, ANUL III, GRUPA 407

-capacitatea de adaptare la conditiile climei si solurile zonei,incat sa asigure

productii ridicat constante;

-durata de vegetatie care sa permita ajungerea la maturitate;

-rezistenta la seceta,la boli,la daunatori;

-rezistenta la cadere;

-inaltimea uniforma.

Astfel:

● cultura grau-soiurile Fundulea 29 si Moldova

● cultura porumb- Fundulea, Moldova

● cultura cartof-soiurile Sucevita si Muresan

2.3. Intocmirea asolamentului

Specificare Ha

Suprafaţa totală a terenului arabil 820

Suprafaţa medie a solei 273

Tabelul 2

Schema rotaţiei culturilor

SOLA/ANUL 2006 2007 2008

I Grau Cartof Porumb

II Porumb Grau Cartof

III Cartof Porumb Grau

18

Page 19: Trandafirescu Georgiana , IEA, ANUL III, GRUPA 407

CAPITOLUL III CAPITOLUL III

ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

3.1. Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonitării

terenurilor agricole

Tabelul 3

Date iniţiale

CulturaTipul

de sol

Suprafaţa

- ha (Si)

Nota de bonitare

pentru condiţiile

ecologice (Pi)

Corecţia pt.

distanţă şi felul

drumului (k)

Coeficient

de

potenţare

(c)

Producţia

medie

realizată

Grau

US1 273 70 +4 1,4 2850US2 273 82 +2 1,3 3000US3 273 85 +3 1,2 3500TOTAL 820 237 +9 3,9 9350

2) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni):

US1 –273x70=19110

Ni = Si x Pi US2 –273x82=22386

US3 –273x85=23205

TOTAL =64701

3) Nota medie ponderată de bonitare:

Nmp= Ni:Si total =64701:273=237 puncte

19

Page 20: Trandafirescu Georgiana , IEA, ANUL III, GRUPA 407

Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare:

(75x19110+75x22386+75x23205)/64701=75

Kg/punct

4) Corecţia totală în funcţie de distanţă şi drumuri: Ct = S x k

US1 -75x4=300

Suprafaţă x coeficient corecţie US2 –75x2=150

US3 –75x3=225

TOTAL =675

5) Nota de bonitare recalculată (Nbr)

US1- 5250-300=4950

Nbr=Nota totala de bonitare-corectia US2-6150-150=6100

US3 -6375-225=6150

6) Notele totale de bonitare potenţate (Ntp):

US1 – 6930

Ntp =Nota de bonitare recalculată

(Nbr)x

Coeficient de

potenţareUS2 –7930

US3 –7380

7) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt):

US1 – 6930x39=270270

20

Page 21: Trandafirescu Georgiana , IEA, ANUL III, GRUPA 407

Pt = Nota totala de bonitare x Productia ce revine

potentiala(Ntp) pe un punct de US2 – 7930x39=309270

bonitare P(kg/punct)

US3 – 7380x39=287820

TOTAL=867360

8) Producţia medie la hectar: Pmc1

Pmc1 = Productia totala : Suprafata

totala = 867360 : 225 =3855

Rezultatele pentru celelalte culturi:

Pmc2 =5875 kg/ha (porumb)

Pmc3 =30000 kg/ha(cartof)

21

Page 22: Trandafirescu Georgiana , IEA, ANUL III, GRUPA 407

3.2 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE ÎNGRĂŞĂMINTE PE

CULTURI

Calculul dozelor de îngrăşăminte s-a efectuat ţinându-se cont atât de

producţiile medii cât şi de existentul de suprafaţă activă din sol. S-au luat în

considerare şi pierderile rezultate prin levigare.

În tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de îngrăşăminte chimice la

ha separat pentru cele 3 culturi în parte.

Tabelul 4

Calculul dozelor de îngrăşăminte chimice

Nr. Crt.

SPECIFICARE U.M. CULTURA

GRAU PORUMB CARTOFN P K N P N P K

1 Producţie medie

Kg/ha 3855 5875 30000

2 Consum specific

Kg s.a./t

22 11 20 21 16 0 18 22

3 S.a. de administrat

Kg 109,538 52,3875 95,25 123,375 94 0 382,5 467,5

4 S.a. în sol Kg 66 31 42 67 30 0 180,0 3005 Diferenţa de

adm.Kg s.a.

43,5375 21,3875 53,25 56,375 64 0 202,5 167,5

6 Pierderi prin levigare

% 13 5 7 16 6 16 4 7

7 Cant. pierdută prin levigare

Kg s.a.

5,65988 1,06938 3,7275 9,02 3,84 0 8,4 11,7

8 Total s.a. de administrat

Kg 49,1974 22,4569 56,9775 65,395 67,84 0 211,0 180,0

9 Tipul de îngrăşământ

NO4NO3 Super P c.

Sare de K

NO4NO3 Super P c.

NO4NO3 Super P c.

Sare de K

10 Conţinutul ţn s.a. a îngr.

Kg/t 345 400 400 345 400 345 400 400

11 Doza de îngr. de administrat

kg 142,0 56,0 142,0 190,0 170,0 0 527,0 450,0

22

Page 23: Trandafirescu Georgiana , IEA, ANUL III, GRUPA 407

3.3 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor, dimensiunile fiecăreia,

producţiile medii şi totale. (tabelul 5)

Tabelul 5

Întocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa

(ha)

Producţii

medii (kg/ha)

Producţia

totală (t)

Preţ livrare

(lei/kg)

Porumb 225 5875 1321,8 7000

Cartof 225 30000 6750 8000

Grau 225 3855 867,3 12000

3.4 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

În vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie, în etapa pregătitoare,

se întocmesc fişele tehnologice pe culturi. Informaţiile cuprinse în fişele tehnologice

servesc în acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor, stabilirea destinaţiei producţiei,

determinarea volumului lucrărilor mecanice şi manuale, necesarul de forţă de muncă,

cantităţile de materiale şi mijloacele financiare necesare pentru aprovizionare.

DATELE NECESARE:

1. Culturile incluse în planul de producţie al firmei.

2. Suprafaţa ocupată de fiecare cultură în parte.

3. Culturile premergătoare.

4. Producţia medie şi totală a fiecărei culturi.

23

Page 24: Trandafirescu Georgiana , IEA, ANUL III, GRUPA 407

5. Lucrările tehnologice, în ordinea cronologică a executărilor.

6. Perioada de executare şi data lucrării.

7. Mijloacele cu care se execută lucrarea.

8. Tarifele de plată pentru lucrările mecanice.

9. Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii.

10. Cuantumul taxelor pentru CAS, şomaj, risc, asigurare.

11. Amortismentul specific.

12. Materialele necesare procesului tehnologic, consumul normat pe UM, preţul unitar

şi cota pentru cheltuielile de aprovizionare.

13. Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale).

MODUL DE LUCRU:

1. Se înscriu în fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie. Producţia medie se

planifică în raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de îngrăşământ aplicată.

2.Se înscriu lucrările tehnologice, în ordinea executării lor, precizându-se toată

perioada

optima de execuţie şi durata fiecărei lucrări.

3.Pentru fiecare în parte se determină: volumul lucrărilor, sumele necesare şi

materiale.

4.La lucrările manuale, în raport cu volumul lucrării, se calculează numărul de zile

om, iar fondul de salarii rezultă înmulţind numărul de zile om necesar pentru

evaluarea lucrării cu tariful pe zi/om corespunzător.

5.Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicând cota în proporţie de 30%

pentru CAS, 5% pentru fondul de şomaj, 1% pentru risc şi asigurare, impozit, 15%

asupra sumei care reprezintă fondul de salarii.

6.Amortismentul specific se determină în raport cu valoarea de inventar a mijlocului

fix folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire.

7.Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea

materialului folosit.

8.Din însumarea pentru lucrările mecanice, lucrările manuale, taxe asupra valorilor,

materialelor, se obţin cheltuielile de producţie.

24

Page 25: Trandafirescu Georgiana , IEA, ANUL III, GRUPA 407

9.La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin însumarea lor se

determină cheltuielile de producţie.

10. După fiecare trimestru se fac totalurile.

11. Se calculează indicatorii: cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de

produs.

3. 5. Organizarea lucrării de sem ă nat la cultura GRAU

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole, de care depinde în

ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate. Suprafeţele întinse ocupate de culturi

precum şi termenele restrânse în care trebuie executat, fac ca procesul de muncă al

semănatului să ocupe un loc important în activitatea de producţie a exploataţiilor

agricole.

Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele:

1. se stabileşte componenţa agregatului de semănat, potrivit condiţiilor existente

(tractor plus semănătoare SUP-29 sau SUP-21).

2. Se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului în termen

optim, folosind formula:

,în care:

N – numărul de agregate pentru

terminarea lucrării în timpul propus;

S – suprafaţa de însămânţat;

n – numărul de zile în care trebuie

terminată lucrarea;

P – randamentul zilnic al maşinii

N=225/5*12.04=3

25

Page 26: Trandafirescu Georgiana , IEA, ANUL III, GRUPA 407

Aşadar, în prealabil, trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat

folosit. Aceasta se calculează după formula:

,în

care:

P – randamentul zilnic al agregatului

(ha);

B – lăţimea de lucru a agregatului în lucru

(m);

V – viteza de deplasare a agregatului

în lucru (m/oră);

t – durata zilei de lucru (ore);

H – coeficientul de folosire a timpului

de lucru (0,70-0,80)

P=3.625*6.5*5*0.8/10000=15.04

3. Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătorii.

Lungimea marcatoarelor, adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a

marcatorului faţă de ultimul brăzdar, se stabileşte în funcţie de:

lăţimea de lucru a semănătorii (B);

distanţa între două brăzdare (b);

distanţa între roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor

tractorului (c).

=(3,625+0,0125-1,6)/2=1,018

=(3,625+0,0125+1,6)/2=2,618

Când tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atât cu roata din dreapta cât şi

cu roata din stânga, lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia:

=2,618

4. Stabilirea debitului semănătorii, în funcţie de norma de sămânţă la hectar. La începutul

lucrării, trebuie întotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la însămânţare.

Această verificare se face după formula:

26

Page 27: Trandafirescu Georgiana , IEA, ANUL III, GRUPA 407

, în

care:

G – cantitatea de sămânţă cursă din

semănătoare, la un număr stabilit de

învârtiri a roţii semănătorii;

A – norma de semănat la un ha (kg);

d – lungimea roţii semănătorii (m);

B – lăţimea de lucru a semănătorii (m);

O – nr. de învârtituri a roţii semănătorii.

G=240*1.74*3.625*5747.12/10000=870

5. Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat. Lungimea maximă a

postatelor la semănat este în funcţie de capacitatea cutiei semănătorii. Pentru a

uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea

semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei. ~n acest caz,

lungimea maximă a postatei se calculează după formula:

, în

care:

L – lungimea maximă a postatei (m);

Q – capacitatea coşului de alimentare a

semănătorii (kg);

Y – coeficientul de utilizare a capacităţii coşului de

alimentare a semănătorii (în medie 0,70-0,80);

A – norma de semănat (kg/ha);

B – lăţimea de lucru a semănătorii (m).

27

Page 28: Trandafirescu Georgiana , IEA, ANUL III, GRUPA 407

L=0.5*10²*10²*240*0.8/240*3.625=960000/870=1103.448

In ce priveşte lăţimea postatei, aceasta se determină în funcţie de lăţimea totală a

parcelei de însămânţat şi de metoda de deplasare a agregatului. Ea se calculează aşa încât

să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru.

Lăţimea postatei la semănatul în suveică se calculează după formula:

,în care:l – lăţimea postatei (m);

P – productivitatea zilnică a agregatului

(ha/zi);

Z – durata în zile a lucrului pe aceeaşi postată

(1-2 zile);

L – lungimea postatei (m).

l=150400/1103.448=136.3

6. Lăţimea zonei de întoarcere a agregatului. Pentru întoarcerea agregatului, la

capetele parcelei se delimitează o fâşie de teren denumită „zonă de întoarcere“. Delimitarea acestei zone

se face, în cazul deplasărilor în parcursul liniar, cu buclă şi fără buclă. Lăţimea zonei de întoarcere este

dată de relaţia:

, în care: E – lăţimea zonei de întoarcere;

R – raza de întoarcere a agregatului;

28

Page 29: Trandafirescu Georgiana , IEA, ANUL III, GRUPA 407

e – lungimea de ieşire a agregatului

(adică distanţa de la centrul agregatului;

mijlocul osiei motoare a tractorului) până

la organele active ale maşinii.

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului

pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de întoarcere a lucrului.

E=3*³+2=14

7. Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii. Distanţa dintre

punctele de alimentare a semănătorii se determină în funcţie de metoda de deplasare a agregatului la

semănat. ~n cazul semănatului în suveică, lungimea postatei este determinată în funcţie de capacitatea

cutiei de seminţe, în aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei,

distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula:

, în care:

D – distanţa dintre punctele de

alimentare (m);

B – lăţimea de lucru a agregatului (m);

T – numărul turelor (adică nr. curselor

dus-întors) pe care le face agregatul până

la golirea coşului semănătorii.

In cazul când lungimea postatei nu este determinată în funcţie de capacitatea

cutiei de seminţe, este necesar ca, în prealabil, să cunoaştem turele pe care le face

agregatul până la golirea coşului semănătorii. Aceasta se determină împărţind lungimea

drumului pe care îl face semănătoarea până la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de

lucru dus şi întors. ~n acest scop, se foloseşte următoarea formulă:

, în care:T – numărul turelor;

Q – capacitatea cutiei semănătorii

(kg);

Y – coeficientul de utilizare a capacităţii

cutiei (0,80);

A – norma de semănat (kg/ha);

B – lăţimea de lucru a semănătorii (m);

29

Page 30: Trandafirescu Georgiana , IEA, ANUL III, GRUPA 407

L – lungimea postatei (m).

T=10²*10²*40*0.8/240*3.625*2*183.448=0.166

În cazul semănării în „laturi“ sau „pe două jumătăţi ale postatei“ distanţa dintre

punctele de alimentare se calculează după formula:

D=0.166x3.625=0.601

(semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11).

8. Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare.

Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după

formula:

,iar cantitatea care se pune la punctele următoare este:

,în care:

C – cantitatea de seminţe necesară

alimentării agregatului (kg);

Q capacitatea coşului semănătorii (kg);

y – coeficientul de utilizare a capacităţii

cutiei;

a – nr. semănătorilor în agregat.

C=241*0.8*2=386

9. Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat

seminţele. Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază în

raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul.

30

Page 31: Trandafirescu Georgiana , IEA, ANUL III, GRUPA 407

10. Necesarul de mijloace de transport se stabileşte în funcţie de cantităţile de

seminţe necesare semănătorilor la o încărcare, timpul de golire a semănătorilor,

capacitatea mijloacelor de transport, distanţa de transport şi timpul necesar pentru un

ciclu de transport.

In primul rând se determină timpul în care se consumă cantitatea de seminţe

existentă în cutia semănătorii, folosind relaţia:

,

în care:

q – capacitatea cutiei semănătorii (kg);

0,85 – coeficientul de folosire a cutiei

semănătorii;

B – lăţimea de lucru a semănătorii (m);

V – viteza de lucru a agregatului (m/oră);

N – norma de sămânţă la ha (kg).

T=10000*240*0.85/3.625*6500*240=0.36

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei:

, în care:

Nt – numărul mijloacelor de transport;

n – numărul semănătorilor ce lucrează;

t – durata unui ciclu de transport (min.);

Cm – capacitatea mijlocului de transport

(kg).

Nt=4x400x0.85x20/0.36x5000=9

31

Page 32: Trandafirescu Georgiana , IEA, ANUL III, GRUPA 407

Centralizarea datelor

Nr. crt.

Specificare U.M.Agregatul folosit

Tractor + (SUP-29)

1.Productivitatea zilnică a agregatului

ha/ schimb

3,625

2.Necesarul zilnic de:

-tractoare nr. 2-semănători nr. 2

3.Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor

ha/zi 15.8

4.Dimensiunile solei de semănat

-lungime m 500-lăţime m 420-suprafaţă ha 225

5.Dimensiunea parcelelor de semănat

-lungime m 500-lăţime m 140-suprafaţă ha 70

6.Lungimea marcatorului

-dreapta m 1.018-stânga m 2.618

7.Norma de însămânţare

-la 20 învârtituri kg 900-la hectar kg 240

8.Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe

m 7.25

9. Cantitatea de seminţe ce se pune la punct de alimentare

-la primul punct

kg 400

-la punctele următoare

kg 340

10.

Necesarul zilnic de muncitori

-pt. servirea semănătorii

nr. 2

-pt. transportul seminţelor

nr. 1

-total nr. 311.

Lăţimea fâşiei de întoarcere a agregatului

m 13,5

12.

Necesarul zilnic de mijl. de transport

-atelaje nr. 2-tractor+remorc

nr. 3

-auto-camion nr. 413.

Necesar saci pt. transportul seminţelor

nr. 856,25

32

Page 33: Trandafirescu Georgiana , IEA, ANUL III, GRUPA 407

3.6. Evaluarea producţiei

Evaluarea producţiei are ca scop urmărirea şi înregistrarea evoluţiei culturilor,

precum şi realizarea unor determinări cantitative şi calitative a producţiei.acestora.

Evaluarea se face în două etape:

1) în prima etapă, se apreciază aspectul vegetativ al culturilor în fazele

caracteristice de dezvoltare a plantelor;

2) în etapa a doua se face estimarea în câmp a producţiei agricole după anumite

norme standardizate

In funcţie de tipul de cultură, evaluarea se face astfel:

1) Grâu, orz (orz - 1 iunie, grâu - 15 iunie):

se stabileşte numărul punctelor de control în funcţie de mărimea şi

uniformitatea parcelelor(în cazul parcele de până la 100 ha - 5 puncte; pe

suprafeţe mai mari de 100 ha - 10 puncte).

Determinările se fac cu ajutorul ramei metrice (un cadru de 1 metru patrat).

Metodologie de lucru

se numără spicele din interiorul ramei metrice;

se stabileşte numărul mediu de boabe în spic;

se calculează producţia medie la hectar, astfel:

Q kg/ha - producţia medie kg/ha;

Nsp - număr mediu de spice la m.p. (medie pe toate punctele de control);

Nb - număr mediu de boabe în spice;

MMB - greutatea a 1000 boabe (grame);

10.000 m.p. = 1 ha

1.000 x 1.000 = 1.000 grame x 1.000 boabe

Exemplu: Qkg/ha=(12×450×70×10000)/(1000×1000)=3780kg/ha

33

Page 34: Trandafirescu Georgiana , IEA, ANUL III, GRUPA 407

2 )Cartof (1 septembrie):

se stabileşte numărul punctelor de control după aceleaşi criterii ca la grâu;

suprafaţa unui punct de control este de 10 m.p. (3 rânduri x 0.45 x 7.4 m

lungime);

la fiecare punct de control ,plantele se recolteaza, şi se decoleteaza se curate de

pamant si se cantaresc;

se determina productia medie astfel:

q- cantitatea de radacini recoltate din punctele de control(kg);

d - suprafaţa unui punct de control(mp);

i - numărul punctelor de control.

- la productia stabilita se adauga sporul deproductie ce se va realiza de la

data evaluarii la data prevazuta a se recolta(1.8gr./zi/planta)

Exemplu: Qkg/ha=(100x10000)x(10x5)=20000

Qfinal=20000x1.8=36000

34

Page 35: Trandafirescu Georgiana , IEA, ANUL III, GRUPA 407

CAPITOLUL 4CAPITOLUL 4

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Analizand rezultatele obtinute, constatam ca cel mai mare profit se obtine la cultura

de grau,urmata de cea de cartof si de cea de porumb.

Daca ne referim la costul de productie observam ca cele mai mari au fost la grau.

Analizand indicatorul cheltuieli la 1000 de lei venit pe primul loc se afla cultura de

grau.

Propuneri pentru imbunatatirea eficientei economice a fermei:

- respectarea tehnologiilor de cultura si pe cat posibil imbunatirea si adaptarea lor la

conditiile specifice zonei;

- achizitionarea de noi mijloace mecanice mai performante

- achizitionarea de pesticide cu eficacitate ridicata

- pretul de livrare al produselor sa acopere cheltuielile dee productie si sa se obtina un

profit cat mai mare.

- stimularea financiara a personalului fermei pentru cresterea rentabilitatii muncii.

In viitor se urmareste cresterea suprafetelor cultivate cu grau, deoarece acestea sunt

eficiente din punct de vedere economic.

Eficienta economica necesita calcul economic,evaluarea in bani a consumului de

factori de productie si deci cunoasterea costului se impune cu atat mai mult in contextual

resurselor limitate,care actioneaza restrictiv.Un cost de prductie mai mic duce la obtinirea

unui profit mai mare,asigura mentinerea clientilor si da totodata satisfactie

actionarilor,Consiliului de administratie dar si salariatilor.Eficienta combinarii factorilor

de productie orientate spre obtinerea maximului de efecte utile cu minimum de resurse se

exprima prin productivitatea sau randamentul factorilor de productie.

Totodata pentru o buna gestionare a resurselor materiale si financiare ale firmei

putem recomanda recurgrea la consultanta agricola, care ofera o gana larga de variante de

realizare a productiei precum si imbunatatirea conditiilor agro-pedo-geologice ceea ce ar

duce la realizarea unor productii semnificativ mai mari, si deci otinerea de venituri.

35

Page 36: Trandafirescu Georgiana , IEA, ANUL III, GRUPA 407

Consultanta agricola recomanda producatorilor agricoli asigurarea productiei, pentru

a se pune la adapost de fenomenele cu caracter distructiv care ar putea scoate din circuitul

economic ferma agricola.

Un alt punct asupra caruiua consultanta poate oferi ajutor este cel de a ajuta

producatorul in atragerea unor fonduri prin proiecte realizate de consultant, sau realizate

atat de producator si consultant.

Alegerea unor solutii si recomandari trebuie lasate la indemana producatorului, in

nici un caz nu se vor impune de catre consultant, deoarece acesta va fi prumul care va

suporta concesintele in cazul unui eventual esesc.

36


Recommended