Training optimizarea starilor afective la adolescenti.Conceptul trainingului: Const n lucru cu starile afective a participanilor si includerea acestor n activitati reciproce. Desigur ne focusam pe optimizarea starilor afective, si exprimarea adecvata acestora. Optimizarea starilor afective vor avea un rezultant benefic asupra starii psihice a adolescentilor astfel oferindui posibilitate de exprimare libera in cadrul diferitor grupuri sociale.Scop: optimizarea starilor afective si al relatiilor interpersonale

Sedinta Nr. 1

Obiective: 1. de a face cunostinta cu grupul si participantii sai, 2. de a stabili un contact adecvat cu participantii 3.de a integra acestia in lucrul cu starile afective Salutul: n forma tradiional. Se include prezentarea conducatorului si scopul acestui trening, se vorbeste despre asteptarile participantilor. Exerciiu de cunotin: Eu sunt! ( 20 min). Scopul: se face cunotin cu membrii grupului i se prezenta coductorul. Sarcini: Stabilirea i discutarea anumitor reguli intragrupale. Cunoaterea grupului. Desfurarea: dupa salutul i prezentarea a conductorului, Animatorul precizeaz c scopul jocului este ca fiecare participant s se prezinte, asociind numelui sau cate o trasatura de caracter. El isi spune numele si apoi o tresatura ce i-ar caracteriza personalitatea si dac aceasta tresatura ii ajuta cu ceva. Jocul continu pan au fost prezentate toate persoanele. Conducatorul poate incepe primul astfe oferind un exemplu. Dup aceasta conducatorul propune sa vorbeasca despre reguli in general. El adreseaza ntrebari de ce sunt importante regulile? Ce ar fi dac nu vom respecta aceste reguli (permanent cernd cte mai multe detalii). Conductorul impreuna cu participantii vorbesc desre reguli care iar ajuta in cadrul acestui grup. Dupa aceasta toti impreuna scriu regulile pe o foaie! Mai jos sunt prezentate regulile noastre stabilite ntr-o form pozitiv ce ofer o acceptare de ctre grup mai usoar sunt:1. Vorbim cite unul deoarece toti vor fi auziti.1. Criticam nu omul in sine ce acea fapta a lui care dupa parerea noastra este iesita in comun.1. Fiecare din noi are drepul sa gindeasca diferit decit cei din jur.1. Este dreptu lmeu de a face parte din activitate sau nu.

Exerciiu energizant: Privete-m Scop: A demonstra c oamenii pot comunica despre dispozitia sa si fara cuvinte. Desfurarea: Grupul se separ in perechi. Scopul acestui exerciiu este prezentarea propriei dispozitii colegului sau si cauza acesteia. Acest lucru trebuie fcut fr cuvinte. Participanii pot folosi mimica, semne, gesturi, semnale. Fiecare participant are pentru aceasta 2-3 minute de comunicare nonverbal cu partenerul su. Ulterior, se discuta daca persoanele au reusit sa ghiceasca dispozitia colegului sau.Durata : 15 minNote: Participanii vor fi intrebai ct de minuios ei s-au descris.Conducatorul la rindul sau in urma exercitiu poate da anumite intrebari:1.Daca au intimpinat greutati pe parcursul exercitiului?2.Cum vati simtit atunci cind colegul a ghicit sau nu a ghicit dispozitia celuillalt.

Exerciiu de autocunostere: Portretul meu. Scop: prezentarea fata de grup si autocunoasterea, comunicarea eficient, ascultarea eficient a celor din jur.Materiale: creoane collorate, hirtie de desen.Durata: 20 mnute. Desfurarea: participantii sunt rugati pe o foaie de hirtie sa deseneze porteretul lor mentionind despre propria persoana. Ce le place sa faca, cei ii caracterizeaza, ce ii place mai putin. Nu conteaza abilitatie de desen ci insusi modul cum ei se vad pe ei insusi. Apoi fiecare pe rind, poveste si prezinta desenul sau in fata grupului. Alti participanti pot sa-i ofere anumite intrebari.

Exercitiu: sms nelinistitScop: eliberarea si constientizarea emotiilor negative. Desfurarea: Conducatorul propune participantilor in fiecare sedinta sa scrie pe o foaie lucrurile ce le streaseaza sau ii deranjeaza foarte mult. Apoi acele foite ei pot sa arunce in lada de gunoi, care la rindul sau o sa fie pe masa din spate. La fiecare sedinta participantii anonim scriu despre emotiile, gindurile care ii provoaca neliniste si de care ei vor sa scape. Si arunca aceste mesaje nelinistite in aest cos.

Feedback-ul: conducatorul intreba grupul despre sedinta de azi, ce ia placut , unde au intimpinat greutati si daca au aflat ceva nou pentru ei. (5-7 minute)

Rmas bun ( n forma traditionala). S se stabileasc un ritual de salut, si rmas bun (n astfel de mod cum i dorete grupul).

Sedinta 2Salutul: n forma ritualizat neaparat repetarea regulilor stabilite de grup mpreun cu conductorul.

Exercitiu: Culoarea dispozitiei mele. Durata:10 minute. Desfurarea : Fiecare participant pe rind vorbeste despre culoarea dispozitiei lui, adaugind comantarii de ce a ales anume aceasta culoare si nu una opusa. Persoanele care au o dispozitie proasta, iritante, nelinistite ii se ofera un balon simplu. Psihologul ii propune ca participantii sa umfle acest balon pina nu se sparge cu ajutorul dispozitie care au au. Participantii sa incerce toata dispozitia lor so transmita cu aer in acest balon.

Exerciiu de baz: O situatie neplacuta Scop : constientiizarea emotiilor negative, manifestarea acestora, eliberarea tensiunei, schimb de informaii cu membrii grupului. Desfurarea : Conducatorul grupului de trening propune participantilor sa si aminteasca de o situatie care ia provocat emotii mai putin positive. Se pot da exemple cearta cu prietenii, neintelegeri la munca mai tirziu conducatorul propune participantilor cu ajutorul creioanelor colorate sa reprezinta emotia sau sentimentele care simteau la acel moment. Dupa ce pericipantii au terminat desenele, ei se impart cite doi si apoi fiecare pereche vorbesc despre desenelor lor. Dupa aceasta fiecare participant este rugat sa modifice in astfel desenul ca sa nu mai simte aceasta emotie negative ci una opusa.Durata: 25 minutePentru a usura indentificarea emotiilor a participantilor psihologul ii propune sa raspunda la urmatoarele intrebari.1. Ce s a intimplat in aceasta zi?2. Cum am reactionat eu la acest fapt?3. Ce am simtit in acel moment?4. Era mai usor sau mai bine daca.?Exerciiu In ospetie la poveste

Durata: 15 minute

Scop : constientizarea cliseelor sociale.

Desfurarea : conducatorul imparte grupul cite 3 persoane si la fiecare grup imparte povestea de mai jos participantilor ii se propune sa citeasca povestea si sa incerce sa raspunda la intrebarile de mai jos. Apoi apoi se face o discutie impreuna.

Povestea: Vestitorul zorilor In curtea gainilor, cocosul era att de bolnav inct nimeni nu ar fi putut conta pe cntecul lui a doua zi dimineata. Gainile erau foarte ingrijorate ca soarele nu va mai rasari daca domnul si stapnul lor nu-l va soma sa apara. Gainile, vezi, credeau ca soarele rasarea in fiecare dimineata, doar pentru ca cocosul cnta. Ziua urmatoare le-a vindecat de superstitia lor. Sigur, cocosul era inca prea bolnav si prea ragusit pentru a cnta, dar soarele a rasarit oricum; cursul sau nu era afectat de nimic.

Intrebari:

Ce se ascude in spatele acestei povesti? Cum anume pot influenta anumite credinte asupra noastra? In ce situatii din viata reala sa pot intimpla asemenea povesti? Ce ne poate ajuta pentru a face fata acestor tipul de situatii.

Exerciiul:,, Hai la pantofi!,,Scop :a ntri ncrederea i orientarea n spaiu, a destinde atmosfera. Durata : 10 minute.Materiale: pantofi, earfe.Desfurare: Fiecare juctor i d jos pantoful drept i l pune n mijlocul clasei. Apoi toi sunt legai la ochi. La un semnal ei trebuie s i ia un pantof din mijloc. Sunt dezlegai la ochi i caut piciorul potrivit pentru pantoful luat.

Tema pe acasa: Scriei recomandari tuturor gainilor din poveste de mai sus.

Rmas bun: n form ritualizat stabilit cu grupul.

Sedinta 3

Salutul si apoi exercitiul ,,Cine sunt eu,,:Scop: integrarea in grup, cunoasterea celor din jur si energizarea. Durata: 10 minuteDesfasurarea: Participanii stau n cerc. Unul din ei merge n mijloc i nchide ochii. Din spate se apropie de el un altul i l ntreab Cine sunt eu. Dac este recunoscut de ctre cel din mijloc, rmne el n mijloc i jocul continu.

Exerciiu de baz: Cu miinele in lut

Scopul: eliberarea tensiunii musculare, eliberarea de emotii negative, acceptarea propriilor emotii.

Durata: 25-35 minute

Desfasurarea: Lucrul cu plastilina elibereaza tensiunea miinelor. De aceea participantilor li se propune cu ajutorul plastilinei sa reprezinte una dintre emotii negative aceasta poate fi frica, ura, furia participantii isi aleg o singura emotie, si incearca prin intermediul plastilinei sa faca o figura. Apoi fiecare participant pe rind vorbeste despre istoria figurine ai lor. Pentru a ajuta participantii de a constientiza propriile emotii,vor fi s rugati sa raspunda la urmatoarele intrebari: 1. In ce situatii apare aceasta figurina? 2. Ce simt eu la momentul cind ma aflu in asemenea situatie? 3. Ce se poate de intreprins ca aceasta figurina sa nu mai apara?4. In ce situatii aceasta figurina ma poate ajuta sau proteja?

Tehnica Soarele.Scopul: dezvoltarea capacitii de autoreglare psihic; relaxarea. n poziie de relaxare, participantii vizualizeaz soarele magnific care iradiaz ntreaga fiin cu razele sale benefice.Durata: 5 minute.Exerciiu: Cum sa spun crect?Scop: insusirea abilitatilor de comunicare a propriilor emotii, constientizarea acestora .Durata: 25 minuteDesfasurarea: Acest exercitiu este mai mult unu dezvoltativ in urma caruia participantilor le vor fi mai usor sa constientizeze emotiile sale si sa vorbeasca deschis despre ele. Fiecre prticipant ii se propune sa si aminteasca o cearta recenta, sau o situatie conflict care era destul de tensionant. Conducatorul imparte fise cu intrebari la care ei sunt rugati sa raspunda. Apoi dupa ce ei au raspuns la intrebarile, psihologul propune doritorilor sa impartese experienta lor. participantii sunt indemnati si sa inventeze un final constructiv la una sau doua din experientele expuse de ceilalti colegi. Apoi psihologul intervine cu asa numita formula sigura care iar ajuta sa si exprime anumite emotii negative si pozitive in diferite situatii..Intrebarle fisei:1. Ce emotii am simtit in aceasta situatie?2. Ce trebuia sa modific eu sau persoana pentru a nu ajunge la aceasta cearta?3. De ce este periculos pentru mine sa vorbesc despre aceea ce simt in astfel de momente?Formula:1. descriem fapta persoanei ( si nu persoana) care o face el. *( la momentul cind tu vorbesti in asa ton cu mine, de fiecare data cind cheltui asa bani, )2. comunicam persoanei in mod adecvat cum aceassta fapta infleunteaza asupra noastra.( ma inerveaza, ma simt prost, am senzatia ca nu ma asculti.)3.comunicam persoanei cum ar fi bine ea sa faca , ca noi sa ne simtim mai bine( ar fi mai bine daca nu ai continua, mult mai usor ar fi dacai ai face asa....) Feedback: conducatorul impreuna cu participantii impartasesc experientele acumulate si dispozitia sa. (5-7 minute)conducatorul adauga fise la participanti care trbeuie sa fiu completate. Aceste fise pot fi anonime si date ca sarcina tema pentru acasa.Tema pe acasa: conducatorul imparte fise la participanti care trebuie sa fiu completate. Aceste fise pot fi anonime si date ca sarcina tema pentru acasa.Treningul o sa fie fara sens in cazul cind....

Rmas bun: n form ritualizat stabilit cu grupul.

Sedinta 4

Salutul: n forma ritualizat, apoi Exerciiu: ,, Moara,,. Scop: consolidarea grupului, integrarea in lucru, energizarea, stimularii increderii in sine si aceptarii de sine.Durata:15 min.

Desfasurarea: Fiecare participant spune colegului lui din dreapta:Eu am aflat despre tine.....Eu am aflat despre mine....Eu respect la tine faptul ca tu ....

Exerciiu: ,,O scrisoare pierduta,,. Scop: eliberarea emotionala, constientizarea propriilor emotii si sentimente, eliberarea de tensiune psihologica. Durata: 20 min. Desfasurarea: Conducatorul treningului vorbeste despre oamenii care ne inconjoara. Exista situatii cind unii oameni ne pot provoca diferite emotii.de multe ori ne este foarte frica sau rusine sa spunem in fata ceea ce simtim la momentul cind cineva ne supara. De aceeea participantilor li se propune sa scrie scrisoare despre acelea emotii care nu pot fi spusa in fata pesoanei de care simtim anumite emotii de suparare ,ura sau furie. Participantii scriu aceasta individual apoi au posibilitatea sa rupa scrisoarea aceasta sau so lase in cosul special.

Jocul M placi, dulcea-o?Scopul: faciliteaz destinderea, implicnd imaginaia i concentrarea.Durata : 15 minute Desfasurarea: Participanii se aeaz, formnd un cerc. Participantul care ncepe, spune vecinului din dreapta M placi, dulcea-o? Acesta spune, da, dar acum nu pot s rd. Respectiv, primul ncearc s provoace rsul vecinului su, acesta continund jocul. Jocul setermin cnd ajunge din nou rndul s ntrebe prima persoana.

Jocul Impartasirea emotiilo pozitiveScopul: insusirea abilitatilor de comunicare a emotiilor pozitive, constintizarea propriilor emotii.Durata : 15 minute Desfasurarea: participantii grupului sunt impartiti in grup cite doua persoane, fiecare din ei avind ca scop sa transmita colegului sai emotii pozitive accentuiind comportamentul partenerului sau care il fac pe primul sa se bucure si sai transmita colegului sau aceste emotii positive ( persoana este respectuoasa fata d e mine, atunci cind lipseste un scaun ea este prima care ajuta persoana sa gaseasca unul liber ).important ca persoanele sa vorbeasca cu fermitate si sinceritate unele cu altele, important ca sa vorbiti despre emotii si sentimente mai putin calitatile persoanele.Evaluarea: pe durata exerciiului se analizeaz urmatoarele aspect: Cum va-ti simtit in calitate de persoana care imparteseste emotiile pozitive? Cum va-ti simtit in calitate de persoana care aude emotiile pozitive? Ce greutati ati intimpinat in realizarea acestui exercitiu?

Tema pe acasa: participantii care simt un discomfort sau nevoie de a mai spune ceva acelei persoane carei iau scris scrisoare, pot sa mai scrie o alta scrisoare acasa. Pentru a nu simti sentimental de vinovatie si remuscari participantii sunt indemnati sa isi cere scuze fata de aceea persona in scrisoarea lor.

Rmas bun : n form ritualizat stabilit cu grupul.

Sedinta 5

Salutul: n forma ritualizat, apoi Psihologul poate discuta cu ei tema de acasa. Este foarte important sa analizeze acele aspecte care reprezinta o problema pentru participanti. . (5-10 minute)

Exercitiu: Podeau fermecata.Scop: A permite cunoaterea numelor participantilor i a crea de la nceput o atmosfer plcut .Durata:5 minute Desfasurarea: conducatorul impreuna cu participantii se scoala in picioare, ei i sugereaza participantilor s realizeze diferite tipuri de mers: s-i imagineze cmerge pe ghea, pe nisip fierbinte, pe nisipuri mictoare, prin ploaie, pe iarba plin de rou.

Exerciiu : ,,Ochelarii,,. Scop: a intelege punctul de vedere al celorlalti si cum o alt postur poate schimba prerea noastr. Timp: 25 minute Materiale: rame de ochelari (vechi), fr sticle. Desfasurarea: Participantii trebuie s se concentreze pentru a percepe realitatea prin intermediul unor prisme, adic ochelari. Psihologul ofera un exemplu. "Acestia sunt ochelarii a fricei. Cand porti acesti ochelari, devii foarte fricos si neincrezut. Cine vrea s priveasc prin ei, pentru a ne spune ce crede despre noi?". Important este ca participantii sa vorbeasca despre proprii emotii fiind acesti ochelari. Dup un timp sunt prezentati alti ochelari, fiecare avand o alt optic (*suparare, trestete, furie,incredere, dragoste).Intrebari: la sfirsitul acestui exercitiu se discuta urmatoarele aspecte.1. Cum emotiile influenteaza modul nostru de a vedea pe altii?2. Ce ginduri ne pot provoca anumite emotii ?3. In ce mod putem sa ne corectam anumite dispozitii si emotii?

Exerciiu : ,,Eu tie, tu mie ,,. Scop: eliberarea de emotii negative, constientizarea anumitor valori, stimularea starii de bine. Timp: 25 minuteDesfasurarea: conducatorul propune participantilor sa ia o pozitie comoda, sa respire si experie de trei ori adinc si s a incida ochii. Conducatorul vosbeste urmatoarele: Imaginati-va ca in fata voastra se afla un scaun, pe acest scaun se afla toate nemultumirile si reprosuri tale, acestea pot lua diferite foarme, animale sau obiecte. Uitati-va atent la ele, acum raspundeti- va insusi in gind la urmatoarele intrebari: cu ce se aseamna acestea? cum ele arata? De ce sunt aici? Ce fac ele pentru dumneavoastra? Acum imaginati va un lucru care este foarte dorit de voi, ceva pentru ce sunteti deacord sa schimbati reprosurile voastre. Ceva foarte valoros, pentru care sinteti gata sa dati toate reprosurile voastre nu mai sa obtineti acel lucru dorit. Faceti acest schimb, luati obiectul dorit si dati nemultumirele voastre. Bucurati-va de acel cadou primit. Acum expirati inspirati adinc de 3 ori si deschideti ochii. Pag.133Intrebari: se discuta cu grupul experienta retraita. Se pot adresa urmatoarele intrebari:1. Ce a ti simtit pe durata exercitiului?2. Cum va ti simtit cind trebuia sa dati nemultumirile voastre in schimbul cadoului dorit?3. Ce greutati ati intimpinat?4. A fost usor sa facet acest schimb? De ce?

Exerciiul ,, Duul,,Scop: energizarea grupului, relaxarea si a ntrirea ncrederei in sine.Timp: 10 minuteDesfurare: se formeaz grupuri cte 4 persoane. Una din ele st n centru, n timp ce celelalte, n jur i fac un masaj uor cu degetele, din cap pn n picioare, pentru a produce zgomotul unui du. Se fac 2 rnduri de du (splarea corpului), 1 de ampon i nc 1 de du.Tema pe acasa: participantilor li se propune sa si noteze gindurile care ii provoaca anumite emotii negative, ei sunt indemnati sa atraga atenti ain ce situatii apar acestea.Feedback. Se face analiza sedintii fiecare participant vorbeste despre experientele sale, despre ceea ce a fost nou pentru ei sau ceea ce ia impresionat cel mai mult. (5-7 minute)

Rmas bun ( n form ritualizat stabilit de grup).

edina nr.6Salutul si apoi apoi Psihologul poate discuta cu ei tema de acasa. Este foarte important sa analizeze acele aspecte care reprezinta o problema pentru participanti. . (5-10 minute) Joc : n pdure auuuu...Scop: Descrcarea emoional, energizarea, elibirarea tensiunii.Procedura : Psihologul propune participantilor s i imagineze c ei mpreun sau pierdut n pdure, i trebuie neaprat s gseasc unul pe cellalt. Nu mai strgnd AUUUUU. Important sa-i stimulai participantilor s strige ct mai tare, ct mai adnc.

EXERCIIU Eu bun i eu rau.Scop : autocunoatere, Reducerea anxietilor, eliminarea inhibiilor, descrcarea tensiunilor;contientizarea prilor negative i pozitive.Materiale plastilina, creoane colorate, hrtie.Durata: 30minute. Desfurare: Conducatorul face o introducere ca fiecare dintre noi are o parte frumos i o parte urt, chiar un monstru care ne aduce nite probleme n viaa noastr. Se ofer participantilor sa deseneze un cap mare pe foiae. Acest cap va reprezenta pe o jumtate autoportretul cind ei sunt buni iar cealalt, partea cea rea. Participantii se impart in perechi. Dup ce au desenat, fiecare membru al grupului ii poate prezenta desenul grupului sau, i va descrie portretul cel bun apoi monstrul cel rau. apoi fiecare din participant incearca sa deseneze in ce cazuri acest monstru ii ajuta.atunci cind participantii discuta e important sa raspunda intrebailor mai jos.Evaluarea: pe durata exerciiului se analizeaz urmatoarele aspecte1.Cnd apare acest monstru?2.Cum arat el? Ce face?3. Te sperie? Este prietenos sau nu?4.Cum este el? l vd i ceilali sau numai tu?5. in ce cazuri te ar ajuta acest monstru?6. poate un monstru fi bun?7. da-ti exemplu de oamnei ideali fara calitati si emotii negative?

Exerciiul: ,, Liniste ,,Scop: tehnica de relaxare si linistire, eliberarea de tensiune emotionala.Durata: 10 minuteDesfurare: Respirai ncet i adnc, pe nas, inei aerul n plmni trei secundei apoi expirai ncet. Respirai i expirai n timp egali. Repetai acest stil de a respira timp de 5 minute. Dac nu e greu s v inei respiraia 3 secunde, ncercai s oinei i mai mult (pnla 10 secunde). Respirai pe nas i expirai pe gurncercai respiraia diafragmatic. Diafragma se aflsub plmni. Aezai-vmna dreapt deasupra buricului cnd respirai adnc. Dac mna se ridic, atunci respirai prin diafragma.Continuai timp de 5 7 minute.

Exerciiul: ,, Limbajul trupului ,,Scop: ascultarea activa, perceperea interlocutorului, constintizarea emotiilor celor din jur.Durata: 25 minuteDesfurare: grupul de participanti se imparta in perechi dupa principiul primelor litere comune din numele si prenumele participantilor. Fiecare persoana din pereche povesteste despre o situatie din viata sa care este incarcata emotional puternic. Partenerul atrage atentie la limbajul nonverbal a interlocutorului mimica si gesturile acestuia. Fiecare pe rind participant incearca sa oglideasca emotiile partenerului sau. Pentru aceasta psihologul ofera un model de empatie pentru ca participantii sa pot sa perceapa mai bine persoana.*( vad ca zimbesti si iti lucesc ochii, presupun ca ai primit o veste buna azi... sau observ ca ai incruntat fruntea si respiri greu, te simti rau acum?)

Aspectele care accentuiaza psihologul:

Cum va ti simtit in calitate de narator? Cum va-ti simtit in calitate de asculator? Ce stari afective ati observant la interlocutorul vostru? Cum a reactionat acesta cind ia-ti oglindit emotiile sale negative? Ce greautati ati intimpinat?

Tema pentru acas: conducatorul treningului ii propune participantilor s a completeze fisele de mai jos.Termin propoziiile: Cel mai fericit m simt atunci cnd Cel mai ru m simt atunci cnd Viaa mea ar fi fost mai fericit dac eu Ceea ce a vrea s schimb la mine este Feedback. Se face analiza sedintii fiecare participant vorbeste despre experientele sale, despre ceea ce a fost nou pentru ei sau ceea ce ia impresionat cel mai mult. (5-7 minute)Rmas bun ( n form ritualizat stabilit de grup).edina 7Salutul: n forma ritualizat, apoi Psihologul poate discuta cu participantii tema de acasa. Aici este foarte important sa analizeze acele aspecte care trebuie sa fiu constientizate de participanti pentru aceasta terapeutul formuleaza citeva intrebari: Cu ce ne ajuta faptul ca noi constientizam ce ne face mai implinit, mai bucuros sau tristi? In ce cazuri din viata reala ne ajuta acest control ai emotiilor?

Exerciiul: OmagiatulScop: stimularea increderii in sine, si autoaprecierii, constientizarii propriei persoane.Durata:10 minuteMateriale: bumboane, dulciuri.Desfurare: fiecare dintre participani pe rnd joac rolul omagiatul. Omagiatul se aeaz pe scaun i primete felicitri, cadouri de la fiecare membru al grupului. E foarte important s fie prezent contactul fizic adecvat dintre participanti prin strngerea de mini cnd se apropie de omagiat. De la nceput conductorul arat grupului un exemplu de felicitare si cadou imagnar.

Exerciiul: Locul de siguranta.Scop: tehnica de relaxare si extindere.Durata: 20 minute.Desfurare: Participantilor ii se propune sa se aseze comod pe scaun sa experie si inspire de trei ori adunc cu ochii inchisi. ei sunt rugati sa si imagineze un loc, unde ei se pot simti liberi, fericiti, confortabil poate un loc real sau imaginar.in acest loc ei sunt liber, nimeni nu va urmareste urmareste, ei se ismt bine si in siguranta. Simtiti-va bine in acest loc, bucurati-va de el. Durata 5 min. dupa cinci minute de liniste, conducatorul a propus grupei s ainvite pe cineva in acest loc intim, o persoana foarte importanta pentru ei, persoana fata de care ei pot sa se deschida sa fiu sincer cu ea pot sai vorbeasca despre toate. Participantii sint indemnati sa vorbeasca cu aceasta persoana, so intrebe ceva intrebari,sau sa-i impartese gindurile si emotiile care ii provoaca durere sau care ii deranjeaza.poate cineva din ei o sa auda un sfat de la aceasta persoana. durata 5-7 minute. Acum luativa ramas bun d ela aceasta persoana, multumitei pentru tot, multumitei acestui loc in care va ti simtit asa de bine, expirati si inspirati adinc bine a ti revenit. Linde pag 109

Exerciiul: Mie teama de ceea, ce pentru altii nu este cauza friceiScop: constientizarea propriilor emotii, prelucrarea acestora.Durata: 25 minute.Desfurare: conducatorul propune participantilor sa gaseasca fricile lor. Astfel participantii sunt rugati sa si identifice 2 frici, insa care pentru altii acestea nu reprezinta o teama. Conducatorul poate da un model dupa care sa se conduca fiecare participant: Mie frica de ceva, pe cind altora nu le este frica... dupa aceasta se face o discutie in grup unde fiecare imparteste fricile sale. Se discuta despre emotii si ginduri care apar.Not: Persoanele care povestesc trebuie incurajate si sustinute.

Activitatea: Nas la nas, min la minScop: dezvoltarea abilitilor de interaciune n grup, i stimularea ncrederii n sine.Timp:5 minute.Desfurarea: particip un numar impar de personae. Conductorul propune adolescentilor s nchid ochii, la rndul su copii se afla n mijloc de sal. La cuvintele :nas la nas, umr la umr, mina la mina participantii trebuie s i gseasc perechea dup rugmintea conductorului dar cu ochii nchii. Persoana care rmne fr pereche conduce jocul n continuareTema pentru acas:tehnica de respiratie de energizare.Rmas bun ( n form ritualizat stabilit de grup).

edina 8Salutul in forma ritualizata si jocul Baba oarbaScop: dezvoltarea increderii in sine, destindere si energizare.Timp: 10 minute.Materiale: esarfe.Desfurare: participantii cu ochii inchisi stau in mijlocul camerei, apoi ei incearca sa atinga cu mina un perete al camerei unde se afla si dupa aceasta cautind sa gaseasca un alt participant care la fel ca el a reusit sa ajunga la perete si sal atinga.

Exerciiul Eu sunt un superman.Scopul: ncredeara in sine, insusirea anumitor trasaturi de personalitate.Timp: 25-30 minute. Desfurare: Conducatorul propune participanilor sa-i alega un erou important pentru sine (exemplu: un actor, cntre, erou literar). Dup aceasta fiecare persoana la rind va incerca sa imita acest erou (verbal sau non-verbal: pronunnd o fraz, ar tnd un gest care caracterizeaz eroul ales). Ceilali participani ncearc s ghiceasc eroul

Activitatea : Cum ai invatat sa nu iti fie frica?Scop: lucrul cu frica, insusirea metodelor de a face fata fricei.Timp: 25 minute.Desfaurare: deci conducatorul continua tema fricei din sedinta anterioara. Exercitiul dat are menirea ca persoanele caror li este frica de ceva anume sa-si gaseasca o alta persoana carui nui este frica de acelasi lucru. In baza acestui principiu se formeaza perechea, unde fricile persoanelor sunt diferite. Fiecare participant incearca sa impartaseasca experienta sa, sau el vorbeste de ce nui este teama de ceea, ce se teme partenerul sau. Se lucreaza in doua directii astfel partenerii care participa la dialog intre ei iai aduc argumente reciproc vizavi de ce nu-i este frica de situatia sua obiectul de care este teama partenerlui sau.Aspectele care accentuiaza psihologul:1. Cum reuseste partenerul vostru sa nu fie frica de ceea ca va este frica voua?2. Ce il ajuta sa faca fata fricei?3. Ce metode foloseste el?4. Tehnica de respiratie in caut cind simtim sentimente puternice de frica. Respiraia msurat Scop: Aceast tehnic ajut la calmarea anxietii i atacurilor de panic.Desfaurare:Poi sta aezat sau n picioare, Relaxeaz-i minile i umerii i aaz-i palmele pe umeriInspir lent pe nas, n timp ce numeri pn la 4, astfel nct stomacul s se extind. Oprete-te pentru o secund i expir ncet i lin, n timp ce numeri pn la 7. Repet aceast tehnic timp de cteva minute.

Feedback. Se face analiza sedintii fiecare participant vorbeste despre retrairile sale, despre ceea ce a fost interesant si util pentru ei. (5-7 minute)Rmas bun ( n form ritualizat stabilit de grup).

edina nr.9

Salutul si jocul ,,Cine sunt eu,,: Scop: Energizarea si includerea in activitate.Durata:10min.Desfurare: Participanii stau n cerc. Unul din ei merge n mijloc i nchide ochii. Din spate se apropie de el un altul i l ntreab Cine sunt eu. Dac este recunoscut de ctre cel din mijloc, rmne el n mijloc i jocul continu.

Activitatea : Tufa de trandafirScop: autocunoaterea, contientizarea emoiilor, exprimarea valorilor.Durata: 30 - 40 minute.Desfurare: psihologul face o mic ntroducere, i roag pe participanti s nchid ochii i acesta s i imagineze c este o tuf de trandafir. Apoi i adreseaz ntrebri la care participanti l s reflecte. Ce fel de tuf de trandafiri eti tu? Eti una foarte mic? Eti una mare? Eti nflorit? Sau poate doar mbobocit? Ai frunze? Ce fel de frunze? Cum arat rdcinile tale? Sau poate nu ai rdcini? Dac ai rdcini, acestea sunt lungi, drepte? Sunt foarte adnc nfipte? Ai spini? Unde te afli? ntr-o curte? ntr-un parc? ntr-un ora? n mijlocul oceanului? Eti ntr-un ghiveci sau creti n pmnt? Ce este n jurul tu? Mai sunt alte flori sau eti singur? Cum este s fii o tuf de trandafiri? Cum supravieuieti? Are grij cineva de tine?Apoi, le cerem participantilor s deschid ochii sis a respire adinc. i oferim fiecarui participant o foaie de hrtie i creioane colorate i i rugm s-i deseneze tufa de trandafiri.Intrebari: Dup terminarea desenelor, participantii sunt rugati s-i prezinte tufa de trandafiri i s povesteasc despre ea. Putem utiliza din nou intrebrile de mai sus pentru a ajuta participantii n expunerea sa. Se accentuiaz momentele importante expuse de copil, se folosete analiza a acestiora.

Exerciiul: ,, Duul,,Scop: a ntri ncrederea in sine, energizare.Durata: 10 minuteDesfurare: se formeaz grupuri cte 4 persoane. Una din ele st n centru, n timp ce celelalte, n jur i fac un masaj uor cu degetele, din cap pn n picioare, pentru a produce zgomotul unui du. Se fac 3 rnduri de du (splarea corpului), 3 de ampon i nc 3 de du.

Exerciiul: Acasa la povesteScop: a favoriza ncrederea n cadrul grupului.Durata: 10 minuteDesfurare: conducatorul treniningului imparte echipa cite doua persoane si imparte la fiecare grup povestea de mai jos. Participantilor ii se propune sa raspunda la urmatoarele intrebari. Apoi in urma analizei in prechi, se discuta in grup morala aceste povesti. Umbra pe ceasul solar.In Orient, un rege a dorit odata sa-si multumeasca supusii. Pentru ca ei nu cunosteau ce este un ceas, a adus un ceas solar din una din calatoriile sale. Darul sau a schimbat viata oamenilor din regat. Ei au inceput sa diferentieze partile zilei si sa- si imparta timpul. Au devenit mai punctuali, mai ordonati, mai increzatori si productivi, ei au produs mari bogatii si au realizat un inalt standard de viata. Cnd regele a murit, supusii sai s-au intrebat cum sa-si arate recunostinta fata de realizarile sale. Pentru ca ceasul solar simboliza genrozitatea regelui si fusese cauza succesului lor, au decis sa construiasca in jurul lui un splendid templu cu o cupola de aur. Dar cnd templul a fost terminat si cupola s-a inaltat deasupra ceasului, razele soarelui nu mai ajungeau la cadran. Umbra, care spunea cetatenilor timpul, a disparut; punctul comun al orientarii, ceasul solar, era acoperit. Un cetatean nu mai era punctual, altul nu mai prezenta incredere, al treilea nu mai era productiv.Fiecare actiona dupa capul sau. Regatul s-a prabusit. Lumina-talentele omului. Factorii muncii-praful care intineca oglinda si temple.Intrebari:1. Ce parere aveti visavi de aceasta poveste?2. Care a fost greseala oamneilor, de ce lucrurile au demers in asa mod?3. Incercam impreuna sa facem o anologie in viata reala.4. Ce ne ajuta sa fim buni lucratori, studenti, elevi?5. In ce moment din experienta voastra sa pierdut legatura cu propriul talent, abilitati in favoarea altor bunastari?

Exerciiul: Sunt un bun specialist in... Scop: ridicarea autoaprecierii si increderiin sine, constientizarea emotiilor pozitive.Durata: 25 minuteDesfurare: conducatorul treniningului propune participantilor pe rind sa povesteasca grupului despre succesele lui intr-o activitate. Se pot imparti fise cu propozitiile mai jos ca persoanele sa aiba un minut sa reflecte despre ce sa vorbeasca. despre aceea ce ii reuseste sa faca cel mai bine? de cind a inceput sa se ocupe cu acesta actvitate ? ce simte atunci cind este in proces? Dupa ce fiecare participant a vorbit se face o mica analiza in cadrul grupului unde participantii impartesesc opiniile sale , important ca conducatorul sa accentuieze pe urmatoarele aspecte:Incurajeaza persoanele in abilitatile lor sociale si ii sustine cu interes cele spuse.

Tema pentru acasa: participantii sunt rugati sa-si aminteasca despre 3 situatii in care persoana draga ia provocat emotii pozitive prin intermediul comportamentul si actiunilor sale. ( cadou, sustinere, ajutor) Aceste situatii se vor discuta la sedinta urmatoare.Rmas bun ( n form ritualizat stabilit de grup).

edina nr.10Salutul si exercitiul ,,Curcubeul,,Scop: energizarea si destindere.Timp: 5 minuteDesfurare: Participanii se ridic de pe scaune, nchid ochii fac o inspiraie adnc i i imagineaz c odata cu aceast inspiraie ei se ridic spre curcubeu salutnd curcubeul i cerul plin de nouri (colegii )i expirnd coboar de pe curcubeu ca de pe un topogan. Desenul EXPRIMAREA EMOTIILOR POZITIVE.Scop: constientizarea rolul emotiilor pozitive, exprimarea acestora in cadrul relatiilor interpersonale.Timp: 15 minute.Desfurare: conducatorul propune participantilor sa se imparta in grupuri cite doua persoane pe principiul culorii ochilor. In timp de 5 minute fiecare participant povesteste doua sau trei situatii in care era placut surprins , fericit sau bucuros din cauza unui gest a altei persoane dragi. Dupa aceasta el adreseaza urmatoarele intrebari grupului: Cum credeti este important pentru persoana draga sa afle de aceste emotii care ati simtit? In ce mod ar fi reactionat ea? Ati insista pentru a impartasiti emotiile voastre?

Desenul Cealalta parte a curcubeului.Scop: constientizarea rolul emotiilor negative, dezvoltarea ncrederii n sine si acceptarii de sine.Timp: 25 minute.Materiale: hirtie si creoane colorate, exemple de emotii negative.Desfurare: in fata participantilor se afla un desen unde este reprezentat un curcubeu insa desenat cu culori inchise, gri, negru, albastru inchis, verde murdar. Psihologul propune dupa ierarhizare sa aranjeze acele stari negative pe curcubeu care ar avea o tangenta cu culorile de pe curcubeu, de la cea mai negativa spre cea mai pozitiva. Apoi conducatorul propune participantilor sa spuna in ce situatii apar aceste emotii si ce efect au ele? Dupa aceasta psihologul ea o emotie si demonstreaza alta parte a medaliei ei. El vorbeste despre o situatie din viata reala de viol, furt, unde victima a folosit ura ei si a reusit sa faca fata altei persoane care a vrut sai faca ceva rau. Psihologul propune participantilor sa si aleaga o emotie negativa care le place mai mult si sa incerce sai gaseasca partile pozitive a acestora.Nota: mai jos sunt date functiile emotiilor negative.Frica- ne protejeaza de un pericol, muscatura de animal mare, droguri.Ura- ne ajuta sa facem fata situatilor critice cind cineva vrea sa ne faca rau, ne ameninta viata.Furia- sparie pe agresorul si dusmanul nostru.Dorul-pretuirea altor persoane, respectarea acestora.Singuratatea-valoarea celor din jur, apreceerea acestora.Depresie-constientizarea propriilor greseli, acceptarea propriilor greseli si cautarea solutiilor.Stres-adoptarea la situatie, autodezvoltare, gasirea noilor solutii.

Desenul Eu in trecut si prezent.Scop: autocunoastere si constientizarea propriului eu.Timp: 20 minute.Materiale: hirtie si creoane colorate.Desfurare: Participanilor li se propune s deseneze 2 autoportrete cu urmatoarele titluri: 1) Eu pn la training, 2) Eu acum Este important ca participantii sa descrie schimbarile sale, in dispozitie, atitudini, ginduri si emotii. Apoi fiecare participant pe rind demonstreaza portretele sale si impartaseste cu grupul cele reprezentate pe desen.Se discuta cit de util a fost pentru ei treningul ce au luat ei pentru ei.Rmas bun ( n form ritualizat stabilit de grup).

( ) , , , , .102 , , , 105

edina nr. 11Bblu Anna

Salutul: Participanii sunt rugai s se salute de pe poziia unui Preedinte.

Exerciiul nr. 1: M desenez pe mine

Scopul: ridicarea nivelului ncrederei i respectului n sine, formarea imaginei pozitive despre sineTimp: 15 minuteMateriale: carioci, hrtie, creioaneDesfurare: mprii fiecrui participant cte o faie, carioci sau creioane. Scriei pe tabl urmtoarea list indicndule particianilor s se gndeasc la cele notate pe tabl i s redea prin imagini simple cele notate raportndu-le la propria persoan.- genul favorti de muzic- culoarea favorti- activiti favorite (hobby-uri)Cerei fiecrui participant s prezinte desenul grupului i s explice ce reprezint fiecare desen, de ce este deosebit fiecare activitate?

Exerciiun nr.2:Iarmarocul fermecat

Scop: a aprofunda cunoaterea reciproc;a stimula coeziuneaiautorespectul.Timp:40 minuteMateriale:o tabl sau un perete (amenajat), cret sau markereDesfurare: Animatorul spune juctorilor: "Imaginai-v csuntei la uniarmaroc imens, unde exist totul. Maimult,elestemagic ifiecare poate sschimbe o trstur de caracter, decarevreassedebaraseze, pealta. nsn pia sepoate deintrat doar o singur dat". Fiecare vascrie peo fitrsturile cevreasle lase ipecarele valua, iarntre paranteze,numele.Tabla sau peretele reprezint iarmarocul, i fiecare vine s lipeascfia, explicndopiunea sa. Dupaceasta serealizeaz o analiz general, comunicnddesprevalori i virtui, desprevicii i slbiciuni.Evaluare: Ce dificultiaintlnit?Cumte-ai simit n cursuljocului? La ce concluzii s-arputea ajunge?

edina nr. 12Bblu Anna

Salutul: fiece participant pe rnd este rugat s enune grupului cu voce tare i gesticulaie corespunztoare cum se vede astzi. De exemplu: Astzi eu sunt puternic!Exerciiul nr.1: CurteavecinilorScop: stimularea autoapreciereiTimp:10-15 minuteMateriale: ---Desfurare: Seformeaz2 cercuri concentrice, astfelcafiecare juctors aib n faun partener. Maintipersoanele din cerul exterior, apoiicele din interior, expun omologuluilorcite 3 caliti pozitive.Apoianimatorul spune cerculuiexteriorssedeplaseze cu un loc spre dreapta. ncepe o nouconversaie. Se mai pot face 2-3 deplasri, ns fra spunedinainte cte vor fi.

Exerciiul nr.2: Probe pentru film

Scop: dezvoltarea sentimentului propriei valori, construirea/ridicarea nivelului de ncrede n sineTimp: 35 minuteMateriale: Scaun solid pus n faa grupului, hrtie i creioaneDesfurare: Conductorul repartizez fiecrui participant cte o faie i cte un creion i le enun nsrcinarea: Avei sana s jucai ntr-un film extrem de important, care va fi vizionat n ntreaga lume. Dac vei primi rolul vei avea ocazia s jucai alturi de cele mai renumite vedete. Proba pentru rol solicit s efectuai o list cu 5 lucruri pe care le-ai realizat n via, de care suntei mndri. Dup ce au notat cele 5 lucruri, participanii sunt rugai s selecteze realizarea de care se simt cel mai mndri i s ias pe rnd s o comunice de pe scaun celorlai participani care vor avea rol de regizori. Odat redat mesajul participantul este acopaniat pn la loc de aplauzele colegilor. Procedura se repet pn cnd toi participanii i expun realizrile.

Rmas bun ( n form ritualizat stabilit de grup).

edina nr. 13Goncear Ina

Exerciiul nr.1: Iniialele calitilor.

Scopul: A permite cunoaterea numelor participantilor i a crea de la nceput o atmosfer plcut. Timp:15 minute.Materiale---------.Desfurare : Fiecare i spune numele i dou calitti pozitive ce l caracterizeaz a cror denumire ncepe cu aceleai initiale ca i numele. De exemplu: Petru Anghel plcut i amabil. Fiecare vorbete cnd i vine rndul, nu prea repede, pentru ca ceilalti s aib timp s-i memorizeze numele.Evaluare: Se poate ncepe de exemplu cu ntrebarea: Cum v-ati simtit fiind "obligati" de a gsi i de a prezenta dou caliti de-ale voastre?

Exerciiul nr.2: ,,nsoitorul,,

Scopul:A cultiva sentimentul ncrederii pentru colaborare.Timp:20 minute.Materiale:panglici de stof pentru a lega ochii.Desfurare: Pentru desfurarea jocului este necesar: s se mentin linite pe tot parcursul exercitiului. parcurgerea traseului nu const din depirea unor obstacole, ci este o ocazie de a trece prin experientele unui orb. se ncurajeaz imaginatia (expunem juctorii care au ochii legati unor sunete, i lsm pentru o vreme, i rugm s recunoasc anumite obiecte pe parcursul drumului). fiecare participant trebuie s fie atent la emotiile sale i ale colegului su.O jumtate din grup are ochii legati. Se formeaz perechi (un orb i un ghid). Ghiziii aleg orbul, fr ca acetia s tie de cine sunt condui. Timp de 10 minuteorbii i urmeaz, dup care rolurile se schimb.Evaluare: Se comenteaz: sentimentele trite atribuindu-le o important corespunztoare , transpunerea n viata cotidian a ncrederii i evaziunii, relatiile ncredere-mediu incredere-cooperare.

Exerciiul nr.3: ,,O pereche de statui

Scopul: A favoriza contactul corporal. A ntri ncrederea.Timp:15 minuteMateriale:panglici de stof. Scopul: A favoriza contactul corporal. A ntri ncrederea.Desfurare: n grupuri de 3, unuia i se leag ochii, altul devine "statuie". Statuia ncremenete , iar cel cu ochii legati ncearc s perceap pozitia, pentru a o imita, atingndstatuia. Atunci cnd consider ca a reuit, roag observatorul (a treia persoan) s-i dezlege ochii. Se compar rezultatele. Apoi juctorii se schimb cu rolurile.Evaluare: Nu v-a deranjat sau incomodat contactul fizic ? Ce v-a plcut mai mult ?La sfritul treiningului se fac concluzii, fiecare exprimndu-i opinia.

Rmas bun ( n form ritualizat stabilit de grup). Sedinta 14Goncear InaExercitiu nr.1: ElefantiiTimp:30 minute.Materiale:un obiect care produce mult zgomot, panglici pentru a lega ochii.Scop: A mri ncrederea, a crea un mediu relaxat.Desfurare: Se alege un ghid ce va conduce turma de elefanti. Ghidul va mentine linitea. Toti ceilalti i leag ochii, lundu-se de mini i formnd un ir lung. Ghidul va face semnale cu un oarecare instrument sau obiect ales de grup. Conditiile jocului trebuie s fie cunoscute de toti: - ghidul conduce turma pn la un anumit punct, pe drumul ales de animator, cunoscnd doar el toate obstacolele- turma va trebui s ajung la capt. Turma urmeaz s treac prin diferite obstacole (trectori nguste, nltimi reduse(pe sub mese). Din cnd n cnd, cineva din exteriorul echipei va ncerca s rup irul (participantii trebuie s poat s-i mentin capacitatea de a continua jocul).Evaluare: ntr-un mediu foarte relaxat, fiecare membru al turmei poate s-i exprime temerile, emotiile, ncrederea n grup etc.

Exercitiu nr.2: Purtat pe miniTimp:25 minute.Materiale:ceva cu ce se poate de legat ochii.Scop: A favoriza ncrederea n sine i n grup.Desfurare: Voluntarul i leag ochii. Restul grupului mentine o linite absolut. Nu trebuie s rmn nici un loc liber ntre mini. Nimeni nu este obligat s participe la joc, nici mcar n mod indirect. Voluntarul se urc pe o un podium i cu ochii nchii se las cznd pe spate. Restul participantilor, aranjati n 2 iruri perpendiculare spre locul de unde se arunc voluntarul, l poart pe mini foarte atent, pn ajunge la cellalt capt, de unde animatorul l coboar. Participantii ce formeaz rndurile trebuie s aib genunchii putin ndoiti, pentru a evita crampele musculare, iar minile, mereuncordate, pentru a nu scpa voluntarul.Evaluare: Se ntreab participantii cum s-au simtit?La sfirsitul treiningului se fac concluzii, fiecare exprimindu-si opinia.

Rmas bun ( n form ritualizat stabilit cu grupul).

Desenul 3 autoportrete.

Participanilor li se propune sdeseneze 3 autoportrete: 1) Eu pnla training, 2) Eu n timpul traininguluii 3) Eu acum. Urmeazsse observeschimbrile sale

Jocul Miubeti, dulcea?Scopul: faciliteazdestinderea, implicnd imaginaiaiconcentrarea. Participanii se aeaz, formnd un cerc. Participantul care ncepe, spunevecinului din dreapta Miubeti, dulcea? Acesta spune, da, dar acum nu pot srd.Respectiv, primul ncearcsprovoace rsul vecinului su, acesta continund jocul. Jocul setermincnd ajunge din nou rndul sntrebe prima persTema pentru acas1.Scriei lucrurile care vstreseazTehnica Soarele.Scopul: dezvoltarea capacitii de autoreglare psihic; relaxarea. n poziie de relaxare, copii vizualizeazsoarele magnific care iradiazntreaga fiincu razelesale benefice.Feedback-ul.

Scopul: ieirea din activitate. n lancopiii povestesci argumenteazce le-a plcut cel mai mult laedin aziExerciiul Zmbetul.Copiiizmbesc unul altuia. Psihologul le explicimportana zmbetului pentru nlturareancordrii neuro-musculare.Respirai adnc.Iatcteva exerciii de relaxare:

Respirai nceti adnc, pe nas,inei aerul n plmni trei secundei apoi expirai ncet.Respiraii expirai n timp egali. Repetai acest stil de a respira timp de 5 minute. Dacnu egreu svinei respiraia 3 secunde, ncercai soineii mai mult (pnla 10 secunde).Respirai pe nasi expirai e gurncercai respiraia diafragmatic. Diafragma se aflsub plmni. Aezai-vmna dreapt deasupra buricului cnd respirai adnc. Dacmna se ridic, atunci respirai prin diafragma.Continuai timp de 5 10 minuteExprimarea prin micare Eu merg aa.Scopul: creterea contientizrii corporale,dezvoltarea spontaneitii. i sugerm copilului srealizeze diferite tipuri de mers: s-iimagineze cmerge pe ghea, pe nisip fierbinte, pe nisipuri mictoare, prin ploaie, pe iarbaplinde rou, etcTema pentru acas:Terminpropoziiile:Cel mai fericit msimt atunci cnd Cel mai r u msimt atunci cnd Nicidecum nu pot nelege, de ce eu Viaa mea ar fi fost mai fericitdaceu Ceea ce avrea sschimb la mine este Exprimarea prin micare. Povesteai dansul fricii.Scopul: deblocarea emoional,exprimarea emoiilor i sentimentelor. I se cere copilului sinventeze o poveste n care, deexemplu, i se ntmplceva unui copil,i acesta devine apoi foarte fricos. i suger m sfie elActivitatea : Tufa de trandafirScop: autocunoaterea, contientizarea emoiilor,exprimarea valorilor.Durata: 30 - 40 minute.Procedura : psihologul face o mic ntroducere, i roag pe copil s nchid ochii i acesta s i imagineze c este o tuf de trandafir. Apoi i adreseaz ntrebri la care copilul s reflecte. Ce fel de tuf de trandafiri eti tu? Eti una foarte mic? Eti una mare? Eti nflorit? Sau poate doar mbobocit? Ai frunze? Ce fel de frunze? Cum arat rdcinile tale? Sau poate nu ai rdcini? Dac ai rdcini, acestea sunt lungi, drepte? Sunt foarte adnc nfipte? Ai spini? Unde te afli? ntr-o curte? ntr-un parc? ntr-un ora? n mijlocul oceanului? Eti ntr-un ghiveci sau creti n pmnt? Ce este n jurul tu? Mai sunt alte flori sau eti singur? Cum este s fii o tuf de trandafiri? Cum supravieuieti? Are grij cineva de tine?Apoi, le cerem copilului s deschid ochii cnd e gata. i oferim o foaie de hrtie i creioane colorate i i rugm s-i deseneze tufa de trandafiri.Evaluarea:Dup terminarea desenelor, copilul este sunt rugat s-i prezinte tufa de trandafiri i s povesteasc despre ea. Putem utiliza din nou intrebrile de mai sus pentru a ajuta copilul n expunerea sa. Se4 accentuiaz momentele importante expuse de copil, se folosete analiza a acestiora. La dorin se d sarcina pe acas ca copilul s fac o microcompunere despre o zi din viaa lui.Joc : n pdure auuuu...

Scop: Descrcarea emoional, energizarea, elibirarea tensiunii.

Procedura : Psihologul propune copilului s i imagineze c ei mpreun sau pierdut n pdure, i este neaprat s gseasc unul pe cellalt dar cum so fac_! Nu mai strgnd AUUUUU. Stimulai copilul s strige ct mai tare, ct mai adnc.EXERCIIU Eu i monstru.

Scop : autocunoatere, Reducerea anxietilor, eliminarea inhibiilor, descrcarea tensiunilor;contientizarea prilor negative i pozitive.Materiale plastilina, acuarele, hrtie.Durata: 30- 45 minute.

Procedura : psihologul face o introducere fiecare dintre noi are o parte frumos i o parte urt, chiar un monstru care ne aduce nite probleme n viaa noastr. Se ofer copilului o foaie de hrtie, apoi sunt rugai s deseneze uncap. Acest cap va reprezenta pe o jumtate autoportretul iar cealalt, monstrul din noi. Dup ce audesenat, fiecare membru al grupului i poate prezenta desenul. i va descrie portretul apoi monstrul.Dup ce a desenat monstru i psihologul a fcut analiza desenului,psihologul i propune copilului s construiasc din plastilin spaiu pentru monstru i spaiu pentru autoportret.

Evaluarea: pe durata exerciiului se analizeaz urmatoarele aspecte1. Cnd apare acest monstru?2. Cum arat el? Ce face?3. Te sperie? Este prietenos sau nu?4.Cum este el? l vd i ceilali sau numai tu?5.Ce vrea monstrul de la tine?6.Cum faci ca s-l alungi?Despre cioara si paun

in parcul palatului, o cioara neagra s-a asezat pe creanga unui portocal.Jos, un paun marsaluia mndru.Cioara a tipat, "Cum isi poate permite o astfel de pasare ciudata sa intre in acest parc?Merge arogant, ca si cum ar fi sultanul insusi.{i cu acele picioare complet urte!{i penele sale cu o nuanta de albastru att de oribila!Nu as purta niciodata o asemenea culoare.isi trie coada ca o vulpe." Cioara s-a oprit si a asteptat tacuta o replica.Paunul nu a spus nimic un timp, dar apoi a inceput sa zmbeasca cu un zmbet melancolic, "Nu cred ca afirmatiile tale corespund realitatii.Lucrurile rele pe care le spui despre mine creeaza nentelegeri.imi spui ca sunt arogant din cauza ca tin capul sus, astfel inct umerii mi se intepenesc si o barbie dubla imi desfigureaza gtul.in realitate nu sunt arogant.imi cunosc trasaturile urte, stiu ca picioarele mele sunt zbrcite si pielea la fel.Acest lucru ma supara att de mult, inct imi tin capul ridicat sa nu imi vad picioarele urte.Tu imi vezi doar partile urte.inchizi ochii la partile mele frumoase si la frumusetea mea.Nu ai observat asta?Ceea ce tu consideri urt este exact ceea ce oamenii admira la mine."( dupa P. Etessami)Pentru pacienta, aceasta poveste a devenit un exemplu dupa care ea s-a orientat.Ea a remarcat ca a negat greselile sotului ei, domeniile de conflict si domeniile sensibile, la fel cum cioara a desconsiderat trasaturile pozitive ale paunului.intr-o scrisoare pe care ea mi-a trimis-o mie in timpul acestei faze a tratamentului, ea a scris "De fapt, am preferinta pentru partea mea negativa dect pentru cea pozitiva.Este nenorocul meu sa am o memorie att de buna.inca am probleme in a vedea partile negative ale sotului meu.{i nu am fost nici eu att de rea." Aceste gnduri au fost punctele de inceput de la care noi am fost capabili sa aducem pacienta la cercul vicios in care se gasea.De la repetarea compulsiva a conflictelor din trecutul indepartat si auto-incriminarile sale, am trecut la o noua etapa a tratamentului.Pacienta a vorbit de propriul trecut, de relatiile ei cu parintii si asteptarile pe care ea le avea de la sotul ei.S-a dezvoltat o relatie mama-fiica, in care pacienta in ciuda succesului profesional, inca a jucat rolul de mic copil neajutorat.Rolul sotului era determinat de aceasta unitate mama-fiica.El era un intrus, si ambele femei au cerut ca el sa fie de acord cu ideile lor de economie, ordine, sexualitate si contact.Cu toate acestea, confruntarea deschisa a aparut rar.Pacienta adesea a jucat rolul de reclamant.Sotul ei caruia ea ii atribuia o mare putere de rezistenta era in raport cu ea slab si supus.Conflictele erau in mod subconstient rezolvate prin faptul ca ea era gata pregatita sa admita vina.Acest lucru a functionat bine impreuna cu mecanismul pacientei de a se impaca cu conflictul.Dupa ce am lucrat intensiv asupra etapei de inventar, dupa ce etapa negarii a aparut si dupa ce pacienta a devenit mult mai constienta de sentimentele ei de vinovatie si de cauzele lor, ea a inceput sa verbalizeze propriile nevoi si interese si sa extinda scopurile ei.in ciuda acestor evidente semne de progres, care pareau la inceput imposibile, pacienta se intorcea in mod ocazional la idealizarea nostalgica o sotului ei disparut.Separarea ei de obiectele care i-au fost dragi lui aproape au adus un nou caz de plngere din partea ei.Ea a reactionat cu sentimente de vina, anxietate si disolutie interioara.in timpul unei sedinte, ea a inceput sa vorbeasca despre aceste dificultati.Ea se gndea la ideea de a renunta la mobila sotului ei, pe care o urse inainte.Dar ea a spus ca nu putea sa faca asta.in acel moment i-am spus povestea sarcofagului de sticla.La inceput, pacienta a fost izbita de poveste.Descrierea corpului in descompunere a facut a profunda impresie asupra ei.Povestea ii reamintea de agresiunile pe care ea nu a fost capabila anterior sa le admita: agresiunile care isi gaseau expresia in imaginile descompunerii si in actul separarii.Din cauza educatiei ei si a relatiei ei cu mama sa, s-a marginit la ideea ca despartirea era negativa si ar trebui pedepsita.Prin semnificatiile acestei povesti, ea spunea indirect ca despartirea poate fi buna pentru a realiza ceva nouSuferinta impartasita "Dormi, mine este de asemenea o zi de la D-zeu", a gemut sotia, dupa ce sotul ei s-a zvrcolit si s-a perpelit de o suta de ori."Cnd esti stt de nelinistit, nu pot dormi nici eu." "O, nevasta daca ai avea problemele mele!Cu cteva luni in urma am semnat o polita si mine este scadenta.Vai de mine!{tii ca nu am nici un ban in casa, si stii de asemenea ca vecinul nostru, caruia ii datorez bani, poate fi mai veninos dect un scorpion cnd este vorba de bani.Vai de mine!Cum as putea sa dorm?" in acel moment, el a inceput din nou sa se perpeleasca.Toate incercarile sotiei sale de a-l calma si de a presara nisipul somnului in ochii sai, nu au reusit.A incercat sa-l linisteasca spunndu-i, "Asteapta pna mine; atunci lucrurile vor arata diferit, si probabil vei gasi o cale sa inapoiezi banii." "Nimic, nimic nu va merge.", a gemut barbatul."Totul este pierdut." in cele din urma, sotia sa si-a pierdut rabdarea.A iesit in gradina si si-a strigat vecinul."{tii, sotul meu iti datoreaza bani, iar scadenta este mine.Vreau sa-ti spun ceva ce nu stii.Sotul meu nu-ti poate plati datoria mine." Fara sa astepte un raspuns, sotia s-a intors inapoi in dormitor si a spus, "Daca nu pot sa dorm eu, nici vecinul meu nu ar trebui sa doarma." Cu sfidare ea s-a bagat in pat, in timp ce sotul ei si-a tras cearsaful peste urechi si a lasat la o parte nelinistea.Curnd dupa toate astea s-a facut liniste si nimic nu mai putea fi auzit dect respiratia regulata a celor doi soti.

Umbra pe ceasul solar.In Orient, un rege a dorit odata sa-si multumeasca supusii. Pentru ca ei nu cunosteau ce este un ceas, a adus un ceas solar din una din calatoriile sale. Darul sau a schimbat viata oamenilor din regat. Ei au inceput sa diferentieze partile zilei si sa- si imparta timpul. Au devenit mai punctuali, mai ordonati, mai increzatori si productivi, ei au produs mari bogatii si au realizat un inalt standard de viata. Cnd regele a murit, supusii sai s-au intrebat cum sa-si arate recunostinta fata de realizarile sale. Pentru ca ceasul solar simboliza genrozitatea regelui si fusese cauza succesului lor, au decis sa construiasca in jurul lui un splendid templu cu o cupola de aur. Dar cnd templul a fost terminat si cupola s-a inaltat deasupra ceasului, razele soarelui nu mai ajungeau la cadran. Umbra, care spunea cetatenilor timpul, a disparut; punctul comun al orientarii, ceasul solar, era acoperit. Un cetatean nu mai era punctual, altul nu mai prezenta incredere, al treilea nu mai era productiv.Fiecare actiona dupa capul sau. Regatul s-a prabusit. Lumina-talentele omului. Factorii muncii-praful care intineca oglinda.si temple.Intrebari: Ce parere aveti visavi de aceasta poveste? Care a fost greseala oamneilor,de ce lucrurile au demers in asa mod? Incercam impreuna sa facem o anologie in viata reala. Ce ne ajuta sa fim buni lucratori,student,elevi? In ce moment din experienta voastra sa pierdut legatura cu propriul talent, abilitati in favoarea altor bunastari?

Basmele orientale provoaca iluminarea. Lumina care reprezinta esenta adevarului pentru urmasii lui Zarathustra, este pusa in legatura cu talentele umane. intr-o metafora diferita, factorii muncii, opusi talentelor umane sunt comparati cu praful care intuneca suprafata unei oglinzi. Dar aici ei sunt reprezentati ca un templu. Urmatorul exemplu arata ca Abdu"l Baha a extins calitatea talentelor umane, prin accentuarea conceptului unicitatii. Profesorul este comparat cu un gradinar, iar omul, copilul, este ca o plantaVestitorul zorilor In curtea gainilor, cocosul era att de bolnav inct nimeni nu ar fi putut conta pe cntecul lui a doua zi dimineata. Gainile erau foarte ingrijorate ca soarele nu va mai rasari daca domnul si stapnul lor nu-l va soma sa apara. Gainile, vezi, credeau ca soarele rasarea in fiecare dimineata, doar pentru ca cocosul cnta. Ziua urmatoare le-a vindecat de superstitia lor. Sigur, cocosul era inca prea bolnav si prea ragusit pentru a cnta, dar soarele a rasarit oricum; cursul sau nu era afectat de nimic.Intrebari: Ce se ascude in spatele acestei povesti? Cum anume pot influenta anumite credinte asupra noastra? In ce situatii din viata reala sa pot intimpla asemenea povesti? Scrie ti recomandari tuturor gainilor!