Evoluþiile învãþãmântului ºi a societãþii impun noi cerinþe dascãlilor. Plecând de la acest mesaj, Comisia Comunitãþii Europene a trimis Consiliului ºi Parlamentului European un studiu pentru îmbunãtãþirea calitãþii studiilor ºi a pregãtirii dascãlilor care trebuie sã devinã un obiectiv major al sistemelor educative europene. pag. 8-10 ªCOALA româneascq Singura revistã care spune lucrurilor pe nume Anul VI nr. 24 septembrie 2007 3 RON EDUCAÞIE º I ATITUDINE Director fondator: Cãtãlin Croitoru Redactor-ºef: Dragoº Constantin Neacºu Abãscãliþei Trebuie sã încep prin a-mi face mea culpa... Cândva, când am fost blagosloviþi cu unii miniºtrii gen „Virgil Petrescu“, am crezut cã mai rãu de atât nu se poate. Recunosc cã m-am înºelat! OPINII PAG. 7 SUB LUPÃ PAG. 3 Legea Învãþãmântului, aproape istorie Una dintre caracteristicile învãþãmân- tului românesc, fie cã vorbim de cel pre- universitar sau universitar, a constat, dupã 1990, în schimbarea la nesfârºit a legis- laþiei. DOSAR PAG. 14-15 Excursii de pregãtire subvenþionate de FEN INTERVIU PAG. 5 ªCOALA LU’ Gqzdaru revistã naþionalã pentru promovarea reformei în învãþãmânt Dupã ce a numãrat stelele de pe steagul UE, Adomniþei a început sã numere schimbãrile legilor nemodificate Adomniþei – domniþa blondelor din Guvern! Ministrul Educaþiei Cercetãrii ºi Tineretului, Cristian Adomniþei, iese din nou la rampã cu materie primã pentru presã! Dupã ce a confundat numãrul stelelor de pe drapelul Uniunii Europene cu numãrul jucãtorilor dintr-o echipã de rugby ºi apoi a dat vina pe con- silierii lui cã nu l-au informat cum trebuie, ministrul Agafiþei(!) ar fi reuºit cu brio sã-l facã pe Caragiale sã se prãpãdeascã de râs. ªCOALA GÃLÃÞEANÃ PAG. 4 www.scoalaromaneasca.ro Îmbunãtãþirea calitãþii studiilor ºi pregãtirea dascãlilor Îmbunãtãþirea calitãþii studiilor ºi pregãtirea dascãlilor Preºedintele Bãsescu doreºte o reformã pe termen lung Pact politic, pe tema educaþiei, pânã la sfârºitul anului Traian Bãsescu
ªCOALAromâneascqSingura revistã care spune lucrurilor pe nume
Anul VI � nr. 24 � septembrie 2007 � 3 RON E D U C AÞ I E º I AT I T U D I N E
Director fondator: Cãtãlin Croitoru Redactor-ºef: Dragoº Constantin Neacºu
AbãscãliþeiTrebuie sã încep prin a-mi face mea
culpa...Cândva, când am fost blagosloviþi cu
unii miniºtrii gen „Virgil Petrescu“, amcrezut cã mai rãu de atât nu se poate.
Recunosc cã m-am înºelat!
OOPPIINNIIII PPAAGG.. 77
SSUUBB LLUUPPÃÃ PPAAGG.. 33
LegeaÎnvãþãmântului,aproape istorie
Una dintre caracteristicile învãþãmân-tului românesc, fie cã vorbim de cel pre-universitar sau universitar, a constat, dupã1990, în schimbarea la nesfârºit a legis-laþiei.
DDOOSSAARR PPAAGG.. 1144--1155
Excursii de pregãtire subvenþionate de FEN
IINNTTEERRVVIIUU PPAAGG.. 55
ªªCCOOAALLAA LLUU’’ Gqzdaru
rreevviissttãã nnaaþþiioonnaallãã
ppeennttrruu
pprroommoovvaarreeaa rreeffoorrmmeeii
îînn îînnvvããþþããmmâânntt
Dupã ce a numãrat stelele de pe steagul UE, Adomniþei a început sã numere schimbãrile legilor nemodificate
Adomniþei – domniþa blondelor din Guvern!
Ministrul Educaþiei Cercetãrii ºi Tineretului, Cristian Adomniþei, iese din nou la rampãcu materie primã pentru presã! Dupã ce a confundat numãrul stelelor de pe drapelulUniunii Europene cu numãrul jucãtorilor dintr-o echipã de rugby ºi apoi a dat vina pe con-silierii lui cã nu l-au informat cum trebuie, ministrul Agafiþei(!) ar fi reuºit cu brio sã-l facãpe Caragiale sã se prãpãdeascã de râs.
Ce spun forumiºtii: PP RR OO FF 225577Bineînþeles... Este evident de la o poºtã: cum poþi sã fii 100% de acord cu propunerile proasteale unui ministru gen Adomniþei, care recunoaºte el însuºi cã e paralel cu învãþãmântul?? Deaia, cã FSLI „se are bine“ cu PNL-ul, iar Spiru Haret e un fel de „pseudosindicat“... nici nu maiºtii cine e ºeful acolo... ori Izvoranu, care a uitat sã iasã la pensie, ori Nistor?? Sat fãrã câini...Dar am auzit cã se vor schimba liderii acestor douã sindicate... FEN este sindicatul adevãrat!
UU DD YY PP RR OO
Chiar mâine voi face o cerere sã nu mai plãtesc FSLI-ul.
PP AA VV EE LL PP UU II UU TT
Nu au trãdat ci... „doar“ au fost de acord „un pic“ cu ministeru’. Este cel puþin amuzant cumunele cadre didactice încearcã tot soiul de explicaþii abracadabrante ca sã demonstreze eicum cã cele douã sindicate n-au trãdat. Se vede clar, „de la o poºtã“ acest lucru ºi nici n-armai trebui sã se dezbatã acest aspect. ªefii celor douã sindicate au vãzut greºeala fatalã pecare au fãcut-o în sensul cã se constatã o migraþie masivã cãtre celãlalt sindicat din preuniversitar, dar eu zic cã e târziu sã se mai „spele“ din imagine.
NN II CC KK UU SS
În aceastã sãptãmânã peste 250 de sindicaliºti de la FSLI ºi de la Spiru Haret au trecut lasindicatul FEN. La mai mare!!
ªCOALAromâneascqactualitate
www.scoalaromaneasca. ro
2
FEN cere începerea negocierilor
Federaþia Educaþiei Naþionale i-a solicitatprintr-o scrisoare deschisã premieruluiTãriceanu ca, în baza prerogativelor pecare le are, sã dispunã de urgenþã începe-rea negocierilor privind creºterile salarialepentru 2008. „Nu vrem sã fim puºi în situ-aþia de a negocia ceva ce s-a stabilit dejaprin proiectul de buget pe anul viitor pecare doriþi sã-l puneþi într-o primã discuþieîn urmãtoarea ºedinþã de Guvern. De ase-menea, vrem sã vã aducem la cunoºtinþãcã la Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Ti-neretului nu au fost niciun fel de discuþiipe proiecþia bugetarã pentru învãþãmântpe anul viitor. Este inadmisibil ca într-unstat democrat, care se doreºte a fi ºi euro-pean, partenerii sociali sã fie desconside-raþi în acest fel de cãtre ministrulEducaþiei, Cristian Adomniþei, ºi implicit decãtre Guvern. Domnule prim-ministru,dorim sã vã amintim cã acesta este celde-al patrulea demers al Federaþiei Educa-þiei Naþionale prin care cerem începereanegocierilor. În ceea ce priveºte unele acþi-uni ale ministrului Adomniþei, care ar pu-tea avea caracter infracþional, conside-rãm, domnule prim-ministru, cã ar fi nor-mal ca în calitatea de premier al unui statmembru al UE sã-i solicitaþi ministruluiEducaþiei sã demisioneze“, se aratã înscrisoarea trimisã de FEN premierului.
Legile educaþiei se lasã aºteptate
Deºi trebuie sã le punã de mult pe site-ulMinisterului Educaþiei, Cristian Adomni-þei, se pare cã doreºte sã prelungeascãcât mai mult momentul punerii în dezba-tere a legilor învãþãmântului. Asta dupãce ministrul a declarat cã aceste legisunt gata ºi vor ajunge în parlament la 1 noiembrie, dupã o lunã de dezbaterepublicã. Trebuie spus cã FEN a fost sin-gura federaþie care nu a dorit sã par-ticipe la simulacrul organizat de ministru.
Fonduri destinate îmbunãtãþiriiinfrastructurii IT
Reprezentanþii Ministerului Educaþiei ºi cei aiAmbasadei Statelor Unite ale Americii, au înche-iat un acord privind un împrumut nerambursabilacordat MECT de cãtre U.S. Trade and Develop-ment Agency (USTDA). Împrumutul se ridicã la366.841 dolari ºi va fi folosit la elaborarea unuistudiu de fezabilitate pentru îmbunãtãþirea infra-structurii IT în ºcoli, universitãþi ºi centre de cer-cetare. Rezultatele studiului vor permite MECTsã actualizeze reþelele existente de tehnologie ainformaþiei pentru a atinge obiectivele specifi-cate în Planul Naþional de Dezvoltare a României(2007- 2013). Prin acest proiect, ministerul vaputea sã stabileascã o reþea integratã pentrueducaþie ºi tehnologii (INET). Sistemul va daposibilitatea utilizatorilor (formatori ºi administra-tori de ºcoli, universitãþi, centre de cercetare ºicompanii private) sã îmbunãtãþeascã sistemuleducaþional. În perspectivã, exploatarea tehni-cilor moderne de învãþare la distanþã ºi e-learn-ing, prin INEt, va crea oportunitãþi de dezvoltarea pieþei muncii pentru tinerii români.
Mesajul luniiAþi mai vãzut profi necalificaþi care predauopþionale? La ºcoala Dragoº Vodã din judeþulCãlãraºi se poate! Asta nu e ilegal? Eu nici nuam vrut sã fac opþionalul de informaticã ºi m-amtrezit cu nota 2 în catalog! Trebuie sã mãnânceºi el o pâine, dar înainte s-o mãnânce nu trebuiesã o ºi merite? ªi degeaba ne plângem noi ladirector, când unii profi sunt puºi în posturi pepile. Ce pot eu sã învãþ de la unul care abia aterminat liceul cu nota de trecere? (am ºi eu netacasã ºi rezultatele de la bac se gãsesc foarteuºor)... ca sã nu mai vorbim cã nici mãcar nuºtie sã deschidã un calculator. Domnii inspectoriar trebui sã mai verifice pregãtirea personaluluiînainte sã permitã unor imitaþii de profesori sãîºi batã joc de o generaþie întreagã de elevi...sau de mai multe generaþii, dacã mai þine pila.((UU NN EE LL EE VV DD OO RR NN II CC SS Ãà ÎÎ NN VV EE ÞÞ EE ))
ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II � ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II � ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II � ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II � ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II
Publicaþia în curs de auditare BRATISSN 1453 – 7842
ªCOALAromâneascq
PPRREECCIIZZAARREE::PPRREECCIIZZAARREE:: Autorul rãspunde dinpunct de vedere juridic pentru conþinutul articolului. De asemenea, agenþiile de presã ºipersonalitãþile citate poartã inte-gral rãspunderea afirmaþiilorconþinute în textul preluat ºi difuzat.
OFERTà specialã pentru membrii FEN UUnniivveerrssiittaatteeaa CCrreeººttiinnãã „„DDiimmiittrriiee CCaanntteemmiirr““ îîmmpprreeuunnãã ccuu FFeeddeerraaþþiiaa EEdduuccaaþþiieeii NNaaþþiioonnaallee aauu ssttaabbiilliitt îînn bbaazzaa
Pentru cã a îndurat cu strãºnicie toate schimbãrile haotice ºi a reuºit sã nu îºi piardã demnitatea.
RR EE PP EE TT EE NN TT
CRISTIAN ADOMNIÞEI
Ministrul Educaþiei ºi-a demonstrat încã o datã partizanatul sindical ºi aacuzat Federaþia EducaþieiNaþionale pentru cã nu a dorit sã participe la simulacrul de negocieri pe tema noilorlegi ale educaþiei.
4
A doua întâlnire a ComisieiPrezidenþiale pentru Analizaºi Elaborarea Politicilor dinDomeniile Educaþiei ºiCercetãrii din România, înforma extinsã în care suntincluºi ºi actorii actului educaþional, a avut loc la 13septembrie, discuþiile fiindconduse chiar de preºedintele Bãsescu.
�� DD RR AA GG OO ºº NN EE AA CC ºº UU
În cadrul dezbaterilor, ºeful sta-tului a arãtat cã obiectivul Comisieieste de a conveni cu partidele poli-tice, pânã la sfârºitul acestui an, unpact care sã întruneascã consensul.„Sunt convins cã, lansate în dezba-tere publicã, aceste lucruri vor fi po-zitiv abordate de partide. Mai multdecât atât, sunt douã partide destulde mari, PSD ºi PD, care mi-au
transmis, încã dinainte devacanþa parlamen-
tarã, scrisori prin care îºiaratã deschiderea de a fi
parte la un pact naþional pentru edu-caþie. ªi eu sunt convins cã partidelevor fi deschise pe aceastã temã,având în vedere cã dezbaterile pu-blice nu se vor adresa partidelor po-litice, ci se vor se vor adresa români-lor. Reacþiile vor trebui luate în con-siderare ºi partidele, dacã îºi justi-ficã existenþa de partide politice, vortrebui sã þinã cont de opþiuneapopulaþiei“, a adãugat Preºedintele.
Fãrã reprezentanþi guvernamentali
Trebuie spus însã cã la discuþiilede la Cotroceni nu au participat
reprezentanþii Ministerului Educa-þiei, Cercetãrii ºi Tineretului ºi Mi-nisterului Muncii, Familiei ºi Egali-tãþii de ªanse. Cu toate cã au fost in-vitaþi aceºtia nu au dorit însã sã iaparte la discuþii. „Ministerul Educa-þiei ºi Ministerul Muncii nu au vrutsã trimitã pe nimeni, deºi MinisterulEducaþiei fusesese invitat sã parti-cipe cu opt reprezentanþi, doi pentruînvãþãmântul superior, patru pentruînvãþãmântul preuniversitar ºi alþidoi pentru cercetare. Au fost pre-zente ºi structuri care þin de Guvern.Agenþia pentru verificarea calitãþiieducaþiei, a fost prezentã, cum, deasemenea, a fost prezent preºedin-tele Comisiei de învãþãmânt din Se-
nat, reprezentând ºi Comisia de laCamerã, a fost ºi doamna rector An-dronescu. Ministerul cred cã nu a în-þeles. Ei înþeleg o competiþie, noi nudiscutãm despre o competiþie“, aapreciat preºedintele Traian Bãsescu.
Acuzele ministrului Chiar dacã nu a participat la dis-
cuþiile de la Cotroceni, ministrulEducaþiei, Cristian Adomniþei a þi-nut sã-i reproºeze preºedinteluiBãsescu cã foloseºte comisia prezi-denþialã pentru educaþie ca armãpoliticã, în acelaºi timp, atrãgândatenþia ºefului statului cã doarMinisterul Educaþiei este responsa-bil de elaborarea politicilor edu-
caþiei.Demnitarul a sublini-at cã declaraþiile de joi ale preºedin-telui Traian Bãsescu sunt menite sãprovoace „incertitudine ºi neliniºteîntre elevi, studenþi ºi profesori“. Ela subliniat cã din aceastã cauzãpreºedintele demonstreazã cã nuvrea cu adevãrat înfiinþarea unuipact transpolitic pentru educaþie.Mai mult, Adomniþei spune cã potri-vit legii, iniþiatorul politicilor în do-meniul educaþiei este doar minis-
terul de resort, declarându-l „repe-tent“ pe preºedinte la examenul deprocedurã. Vorbele dure ale minis-trului au venit dupã ce Traian Bãses-cu, în cadrul declaraþiei de la sfâr-ºitul întâlnirii, a spus despre minis-trul Educaþiei cã a rãmas „corigent laconstrucþii“, fãcând referire la faptulcã instituþiile de învãþãmânt din Ro-mânia nu au fost renovate ºi nu suntpregãtite pentru începerea anuluiºcolar ºi universitar.
septembr ie 2007
ªCOALAromâneascq sub lupã 3
ªCOALAromâneascq
te ajutã!Ai o problemã? Ai ceva de spus?
Vrei sã semnalezi o ilegalitate ºi nu ai unde?
Revista ªCOALA româneascqîþi oferã ºansa sã te exprimi,
Preºedintele Bãsescu doreºte o reformã pe termen lung
Pact politic, pe tema educaþiei,pânã la sfârºitul anului
Preºedintele Traian Bãsescu a þinut sã aducã aminte ºi la deschiderea anuluiuniversitar despre Pactul pentru educaþie, care, în opinia ºefului statului, vatrebui sã cuprindã ºi urmãtoarele elemente: 1. Este vorba, mai întâi, despre calendarul acestei schimbãri profunde a sis-temului. Modernizarea educaþiei trebuie sã aibã loc în perioada 2008-2013,astfel încât în 2014, atunci când un nou buget al Uniunii Europene va intra învigoare, ºcoala româneascã sã fie perfect sincronizatã cu realitãþile ºcoliloreuropene. 2. Alocarea a minimum 6% din PIB pentru educaþie trebuie garantat pentruîntreaga perioadã 2008-2013, cu posibilitatea de a spori în funcþie de nevoi,ca ºi de resurse, finanþarea educaþiei pentru a o aºeza pe o temelie solidã, peduratã medie ºi lungã. 3. Transformarea educaþiei timpurii într-un bun public, de o educaþie ºcolarãobligatorie de 10 ani ºi de acces neîngrãdit la educaþie gratuitã de 13 ani. 4. Descentralizarea financiarã, definirea politicii de resurse umane ºi adapta-rea curriculumului în funcþie de nevoile specifice fiecãrei comunitãþi reprezin-tã modalitatea prin care pãrinþii, autoritãþile locale ºi societatea civilã potdeveni parteneri responsabili ai formãrii viitoarei generaþii de elevi.5. Al cincilea punct al pactului are în vedere diferenþierea principiului finanþãriieducaþiei în funcþie de nivelul acesteia: astfel, principiului „finanþarea urmea-zã elevul“ aplicabil în învãþãmântul primar, gimnazial ºi liceal trebuie sã fiecompletat cu principiul „finanþãrii multianuale pe cicluri de studii ºi bazat peproiecte“ în învãþãmântul universitar. Dacã finanþarea urmeazã elevul, atunciºcolile mai bune vor avea cãutare, iar cele care n-au performanþã vor fi obli-gate sã se redreseze. Dacã în universitãþi, se va trece la finanþarea pe bazãde proiecte a unor cicluri de studii, s-ar putea ajunge la atât de necesara dife-renþiere a Universitãþilor. Nu mai putem accepta situaþia actualã în care docto-ratele se fabricã pe bandã rulantã ºi cercetarea e în multe cazuri irelevantã.6. Aºezarea elevului sau studentului în centrul educaþiei prin adoptarea uneicarte a drepturilor ºi libertãþilor educaþiei. Învãþãmântul românesc nu arenevoie doar de un statut al personalului didactic, ci ºi de un statut al elevuluiºi al studentului. Tutoratul profesorilor trebuie construit în acest cadru oferitde drepturile ºi libertãþile elevilor ºi studenþilor.7. Definirea unor zone de educaþie prioritarã, pentru a depãºi decalajul careseparã în mod dramatic mediul rural de cel urban sau diferite categorii decetãþeni români. Principiul solidaritãþîi impune societãþii un efort suplimentaracolo unde existã diferenþieri, discriminãri sau decalaje care tind sã-i excludã,sã-i marginalizeze, sã-i dezavantajeze pe unii dintre semenii noºtri.
Elementele principale ale reformei din învãþãmânt
„Sunt douã partide destul demari, PSD ºi PD, care mi-autransmis, încã dinainte devacanþa parlamentarã,scrisori prin care îºi aratãdeschiderea de a fi parte laun pact naþional pentrueducaþie“, a declarat TraianBãsescu.„Este nevoie de
o dezbatererealã pe temaschimbãrilor dinînvãþãmnt. Nupoþi sã propuiastãzi niºte legiºi mâine sã leimplementezifãrã a face unstudiu deimpact. Este înjoc viitorulRomâniei“, credeCãtãlinCroitoru.
ªCOALAromâneascqºcoala gãlãþeanã
www.scoalaromaneasca. ro
4
�� BB OO GG DD AA NN NN II SS TT OO RR
Ministrul Educaþiei Cercetãrii ºiTineretului, Cristian Adomniþei, iesedin nou la rampã cu materie primãpentru presã! Dupã ce a confundatnumãrul stelelor de pe drapelul Uni-unii Europene cu numãrul jucãto-rilor dintr-o echipã de rugby ºi apoi
a dat vina pe consilierii lui cã nu l-auinformat cum trebuie, ministrulAgafiþei(!) ar fi reuºit cu brio sã-lfacã pe Caragiale sã se prãpãdeascãde râs. Întrebat de un reporter de cenu mai coincide pachetul de legi aleeducaþiei propus în iarnã de fostulministru Hãrdãu cu cel propusacum de domnia sa, tânãrul minis-tru a spus cã legile sunt aceleaºi, nu-mai cã... le-a schimbat conþinutul.Cu alte cuvinte, Caþavencu ºtia de cea scos replica celebrã „sã se schimbetotul, dar sã nu se modifice nimic“.La aºa declaraþie, aºa învãþãmânt,care merge cum merge! De aceeaunul dintre cele mai mari sindicatedin educaþie stã pregãtit sã dezgroa-
pe securea rãzboiului. ªi nu ne-armira foarte tare dacã ar intra în gre-vã, pentru cã din ce-am auzit camtoata suflarea dascãlilor din Fede-raþia Educaþiei Naþionale (FEN) estenemulþumitã de atitudinea tânãru-lui ministru! Ministrul Adomniþei aafirmat la Galaþi, la reuniunea in-spectorilor ºcolari din toatã þara, cãnu-i este fricã de miºcãrile sindicale
ºi i-a îndemnat pe liderii acesteia sãfacã tot ceea ce cred cã este bun pen-tru învãþãmânt. „Le urez celor careconduc Federaþia Educaþiei Naþio-nale ºi membrilor de sindicat dinFEN sã facã tot ce cred ei de cuviinþãca sã ajute sistemul educaþional.Dacã ei cred cã a face grevã este unmijloc care sã-i ajute, sunt liberi sã ofacã, nu am niciun fel de problemã.Evident cã nu mã sperie, ci, dimpo-trivã, le pot spune cã dacã ei cred cãaºa se rezolvã lucrurile, chiar îi invitsã o facã. Apreciez în schimb, real-mente, interesul ºi devotamentul cucare celelalte federaþii sindicale dinînvãþãmânt gãsesc sã se implice înrezolvarea tuturor problemelor. Am
discutat cu acestea problema pache-tului de legi, care este un lucru lacare Ministerul Educaþiei putea sãlucreze fãrã sã întrebe pe nimeni.Fãceam proiectele, ºi le puneam îndiscuþie publicã. Abia atunci, con-form legii, puteam sã mã consult cusindicatele, cu profesorii, cu oricinedin România. Dar am preferat sãpunem mai întâi toate întrebãrile,
am preferat sã strângem toatã ex-pertiza care se putea despre edu-caþie. Au participat toþi cu excepþiaFEN, care, de fiecare datã când a fostinvitatã, a spus cã nu participã, dinmotivele pe care le ºtiþi, cu ozonul dela munte ºi cu aerosolii marini. Euam fost foarte fericit cã sindicateleînþeleg nevoia descentralizãrii, ºicâºtigul de aici, au acceptat lucruricare pãreau greu de acceptat pentrusindicate“, a afirmat plin de entu-ziasm ministrul Adomniþei.
Orgoliile ministruluiReplica celor din FEN nu a în-
târziat sã aparã. Secretarul generalal Federaþiei, Constantin Ciosu, l-a
desfiinþat pe tânãrul ministru dupãce a ascultat înregistrarea conferin-þei de presã. „Domnului ministru nutrebuie sã-i fie fricã de o federaþiesindicalã, ci trebuie sã-i fie fricã deceea ce face dumnealui. Trebuie sã-ifie fricã ºi sã se gândeascã foartebine cã gestioneazã un sistem cuaproape 400.000 de salariaþi carenu seamãnã nicidecum cu un ºantierde construcþii. Nemulþumirea noas-trã finalã este de fapt nemulþumireasalariaþilor din învãþãmânt, ºi anu-me de prezenþa acestui sinistru per-sonaj în fruntea ministerului. N-arenicio legãturã cu ministerul edu-caþiei, din pãcate se pare ca n-arenicio legãturã cu educaþia. Pentru cãdovedeºte cu fiecare intervenþie pecare o are lucrul acesta. A gestionacel mai mare sistem bugetar, sis-temul care are cei mai mulþi intelec-tuali în modul în care o face dum-nealui, este cel puþin revoltãtor ºiurmãrile nu vor întârzia sã aparã.Domnul ministru n-are niciun fel deidee despre ceea ce înseamnãînvãþãmântul. Se pare cã este atât deorgolios încât nici mãcar nu-ºiascultã consilierii, cei care se pricepla învãþãmânt. De altfel din propriadeclaraþie rezultã clar cã intervenþi-ile dumnealui pe pachetul de legevizeazã pãreri personale care þin maimult de manageriatul învãþãmântu-lui, ori învãþãmântul nu înseamnãnumai manageriat“, a tunat Con-stantin Ciosu.
Pe urmele lui Caþavencu!ªi pentru cã toate nemulþumirile
sindicale se leagã de pachetul de legipentru învãþãmânt, ministrulAdomniþei a recidivat la Galaþi!Întrebat de un reporter de ce nu maicoincide pachetul de legi ale edu-caþiei propus în iarnã de fostul mi-nistru Hãrdãu cu cel propus acumde domnia sa, tânãrul ministru a spuscã legile sunt aceleaºi, numai cã... le-aschimbat conþinutul. „Aceleaºi legisunt, numai cã s-au modificat conþi-nuturile!!! Primele scrieri ale acestor
legi au fost îndelung dezbãtute ºi decãtre minister ºi de inspectorate,profesori, universitãþi, consilii naþio-nale a rectorilor ºi mai ales sindicateºi acum vom prezenta rezultatul dis-cuþiilor. Nu este nimic fãcut pe pi-cior, este rezultatul muncii de aproa-pe un an de zile. Tot ce s-a obþinut înacea dezbatere este inclus în noulpachet. Va mai fi o dezbatere pu-blicã, dar eu mã aºtept ca la aceadezbatere sã nu mai fie multe lucruride spus pentru cã actorii principalis-au implicat, ºi-au spus punctele devedere. Deci asta a însemnat consul-tarea cu profesorii, cu sindicatele, curectorii, cu studenþii. Evident cã vaurma perioada legalã de consultarede 30 de zile, dar ea a avut loc de fac-to înainte de a lansa pachetul. Ceeace voi pune în dezbatere publicã, nuceea ce crede lumea cã ar fi neapãratideile mele, evident cã unele sunt ºiideile mele care vin dintr-un simþpractic dacã vreþi, dar sunt rezultan-tele tuturor discuþiilor ºi tuturorobservaþiilor fãcute de cãtre aceºtiparticipanþi dupã prima postare peInternet a pachetului de legi“, afirmãCristian Adomniþei. Lãsând la o par-te aspectul uºor comic al declaraþii-lor ministrului Educaþiei, Constan-tin Ciosu este convins cã pachetul delegi nu va trece de Parlament. „Cate-goric acest pachet de legi nu va trece.Pentru cã din fericire, acest pachetva trebui supus discuþiei publice, lu-crul acesta trebuia fãcut înainte de aºi-l asuma cu cei are cântã în acelaºicor cu el, ºi mã refer aici la FSLI ºiSpiru Haret. Pachetul acesta de legiva trebui supus discuþiilor publice.Intervenþiile vor fi de substanþã ºi aumenirea de a schimba tot ce a stricatacest ministru cu acoliþii dumnealuiºi urmeazã apoi Parlamentul. Deºi nune intereseazã prea mult declaraþiilepolitice, douã partide care au o re-prezentare foarte bunã în Parlaments-au declarat deja împotriva acestuipachet de legi ºi sunt dispuºi fie sã-lmodifice, fie sã voteze împotrivalui“, a mai spus Constantin Ciosu.
Dascãlii din Sindicatul ÎnvãþãmântuluiPreuniversitar Galaþi, afiliat la Federaþia EducaþieiNaþionale, au de câteva zile un modern centru deinformare, acolo unde vor putea sta pe net oricâtde mult doresc. În afara navigaþiei pe Internet, profesorii vor avea la dispoziþie ºi o întreagã arhivãlegislativã, precum ºi proiectele de legi la care selucreazã. Preºedintele SIP Galaþi, Valeriu Diculescu, spune cã scopul principal al acestuicentru este facilitarea accesului direct la informaþii, care de multe ori ajungeau distorsionate la membrii de sindicat.�� BB OO GG DD AA NN NN II SS TT OO RR
Sindicatul Învãþãmântului Preuniversitar (SIP) a deschisprimul „centru de informare“ din România destinat profeso-rilor ºi susþinut de un sindicat. Centrul de informare este prac-tic un fel de combinaþie între un „Internet-cafe“ ºi o bibliotecãspecializatã destinatã profesorilor, prin intermediul cãreiaaceºtia se pot specializa. În plus, ei pot intra în contact cuultimele noutãþi legislative legate de învãþãmîntul preuniversi-tar. „Membrii de sindicat vor avea acces gratuit la Internet,copiator, imprimantã ºi la informaþii din domeniul legislativ alînvãþãmântului preuniversitar privind dezvoltarea carierei ºinu numai. Deschiderea acestui centru reprezintã încã un pas înºirul oportunitãþilor oferite membrilor de sindicat ºi vine sãîmplineascã dorinþa profesorilor“, precizeazã conducerea SIP,printr-un comunicat. Valeriu Diculescu, preºedintele SIP, aprecizat cã investiþiile în acest centru nu se vor opri.
Dupã ce a numãrat stelele de pe steagul UE, Adomniþei a început sã numere schimbãrile legilor nemodificate
Adomniþei – domniþa blondelordin Guvern!
SIP Galaþi a deschis un centru de informare pentru membri
Liber la Internet!
septembr ie 2007
ªCOALAromâneascq interviu 5
Federaþia EducaþieiNaþionale împreunã cuSindicatul Naþional alEducatorilor (SNE) a demaratun program de perfecþionarea membrilor de sindicat. În cadrul acestui proiect,sunt organizate excursii internaþionale pentru membrii de sindicat în cadrulcãrora se desfãºoarã ºi cursuri de pregãtire. Costul cursurilor este asigurat de FEN, urmând ca membrii sã plãteascãdoar contravaloarea excursiei. Potrivit preºedin-telui SNE, Elena Dumitru, în acest fel se poate îmbinautilul cu plãcutul.
ªªccooaallaa rroommâânneeaassccãã:: Aþi avut o varã bogatã în activitãþi legatede pregãtirea profesionalã a membrilor dumneavoastrã de sindicat. Ce ne puteþi spunedespre aceasta?EElleennaa DDuummiittrruu:: Da, atât la înce-
putul verii în iunie cât ºi la sfâr-ºitulsezonului estival, Federaþia Edu-caþiei Naþionale ºi Sindicatul Educa-torilor au organizat douã cursuri de
pregãtire cu diplome eliberate deCasa Corpului Didactic din Bucu-reºti în Grecia, unde au participatpeste 100 de membri de sindicat.
ªªccooaallaa rroommâânneeaassccãã:: Excursiile în Grecia au fost organizate desindicat?EElleennaa DDuummiittrruu:: Da, ne-am propus
sã-i ajutãm pe colegii noºtri în per-fecþionarea continuã conform legisla-þiei în vigoare. Pe durata a trei zileparticipanþii au urmat mai multe mo-dule de curs în prezenþa unor lectorifoarte bine pregãtiþi, au prezentat re-ferate ºi au primit diplome care sãateste participarea lor la o acþiune in-ternaþionalã ºi absolvirea cursurilor.
ªªccooaallaa rroommâânneeaassccãã:: Pentru cefolosesc aceste cursuri?EElleennaa DDuummiittrruu:: În primul rând
pentru creºterea gradului de califi-care, pentru obþinerea gradaþiilor demerit, pentru ºanse mãrite în menþi-nerea postului în cazul restructurã-rilor cât ºi pentru multe altele legatede activitatea lor didacticã.
ªªccooaallaa rroommâânneeaassccãã:: Þinând contcã aþi fãcut aceste cursuri tocmaiîn Grecia, presupun cã costul lora fost destul de ridicat.EElleennaa DDuummiittrruu:: Cunoscând sa-
lariile care sunt în învãþãmânt, am
încercat sã obþinem cele mai buneoferte de pe piaþã. ªi cred cã am ºireuºit. În plus, costul cursului în va-loare de 180 de lei/persoanã a fostsuportat de FEN, asta numai pentrumembrii de sindicat.
ªªccooaallaa rroommâânneeaassccãã:: De ce alestotuºi o altã þarã pentrudesfãºurarea acestor activitãþi?EElleennaa DDuummiittrruu:: Deoarece pe par-
cursul deplasãrii nu am organizatnumai cursurile respective. Partici-panþii au avut ocazia sã vadã ºi mul-te dintre frumuseþile Greciei: Meteo-ra, Muntele Athos, Valea Tembietc.). De asemenea, am realizat ºi unschimb de experienþã cu douã unitãþide profil din Grecia, o ºcoalã ºi unliceu, participanþii putând sã facã peviu o paralelã între cele douã sistemede învãþãmânt, cel român ºi cel elen.
ªªccooaallaa rroommâânneeaassccãã:: Dacã tot vorbim de schimbul de experienþã, ce ne puteþi spunedespre sistemul de învãþãmântdin Grecia?EElleennaa DDuummiittrruu:: În Grecia, nivelul
de instrucþie variazã dupã grupelede vârstã. ªcolarizarea unui copildureazã în medie 13 ani, ceea ce încomparaþie cu alte þãri plaseazã Gre-cia pe o poziþie medie. Conform Con-stituþiei greceºti, sistemul educativ
în ansamblu e supravegheat de stat.Ministerul Educaþiei Naþionale ºiInstitutul de pedagogie elaboreazãpoliticile educative ºi obiectivele sis-temului de educaþie. Institutul depedagogie este de asemenea însãrci-nat cu studierea politicilor educativeºi evoluþia programelor ºcolare.Provinciile greceºti sunt împãrþite înzone locale de educaþie subordonateministerului, care vegheazã ca fieca-re ºcoalã sã respecte programa ºco-larã obligatorie.
ªcoala este obligatorie tip de 9ani de la ºase la 15 ani. Elevii trebuiesã frecventeze o ºcoalã primarã (di-motiko) timp de ºase ani, apoi gim-naziul (gymnasio) trei ani. Grãdini-þele primesc copii începând cu vârs-ta de trei ani ºi jumãtate. La termi-narea gimazului elevii se pot înscriela un liceu (lykeio) de culturã gene-ralã, tehnic sau polyvalent sau potalege sã studieze într-o ºcolã profe-sionalã. Învãþãmântul superior cu-prinde universitãþi (AEI) ºi institute
superioare tehnice care nu au statutuniversitar (TEI). În fiecare an MENhotãrãºte numãrul elevilor pentrufiecare filierã universitarã ºi organi-zeazã un examen naþional.
În ºcoalã cãrþile ºi alte materialedidactice sunt gratuite. Existã ºiºcoli private care sunt obligate sãparcurgã aceeaºi programã ºcolarãca în ºcolile de stat.
ªªccooaallaa rroommâânneeaassccãã:: Toate bune,dar ce ne puteþi spune despresistemul salarial din Grecia?EElleennaa DDuummiittrruu:: Aproape nicio
diferenþã între modul de finanþare ºisalarizare a cadrelor didactice dincele douã þãri. Singura diferenþãconstã în salariile ceva mai mari pecare statul elen le pune la dispoziþiaactorilor actului de învãþãmânt. Ast-fel, salariul minim pe ramurã este de950 euro iar cel mediu de 1.200,diferind în funcþie de pregãtire ºi devechime.
DD RR AA GG OO ºº NN EE AA CC ºº UU
Excursii de pregãtire subvenþionatede Federaþia Educaþiei Naþionale
Învãþãmântul preºcolarÎnvãþãmântul preºcolar începe de la trei ani ºi dureazã pânã la 6 ani ºi estede stat sau privat. Are ca scop consolidarea ºi completarea educaþei datã depãrinþi, dar ºi descoperirea copiilor cu probleme în vederea corectãrii sauameliorãrii. Existã în jur de 5.600 de grãdiniþe în care funcþioneazã 8.700 deeducatori.
Învãþãmântul obligatoriuCuprinde învãþãmântul primar ºi gimazial (6 ani – 15 ani).ªcoala primarã cuprinde 6 ani. Un an ºcolar are 160 de zile iar elevii stau laºcoalã 5 ore pe zi. Elevii trebuie sã stãpâneascã limba oral ºi scris, sã sefamiliarizeze cu valorile morale ºi cu cultivarea simþului estetic. Într-o ºcoalãsunt 7-11 sãli de curs iar în fiecare clasã maximum 25 de elevi. Numãrul ºcolilor primare este de aproximativ 6.900. 6,9% dintre elevii din cicluprimar frecventeazã o ºcoalã privatã. Începând cu 1985 în urma unei decizii aMinisterului Educaþiei cel care predã în ciclul primar trebuie sã aibã o diplomãuniversitarã. În momentul de faþã existã profesori de ºcoalã elementarã(diplomã universitarã) ºi învãþãtori – absolvenþi ai unui un institut pedagogic.
Învãþãmântul gimnazial Dureazã trei ani iar efectivul clasei nu trebuie sã depãºeacã 30 de elevi.Anul ºcolar cuprinde 165 de zile/6 ore pe zi. În Grecia, existã 1.960 de ºcoligenerale ºi 12 ºcoli religioase. Profesorii trebuie sã fie absolvenþi de universitate. La sfârºitul gimaziului ele-vii primesc o diplomã de absolvire care le permite sã se înscrie la liceu.Paralel cu frecventarea cursurilor la o ºcoalã de stat elevii frecventeazã ºifrontistirio. Aici contra unor sume de bani destul de mari îºi aprofundeazãcunoºtinþele la o anumitã materie sau la mai multe materii.
ªcoala elenã
ªCOALAromâneascqopinii
www.scoalaromaneasca. ro
6
Predau la o ºcoalã din Bucu-reºti, cu rezultate bune, cãutatã deelevi ºi… de profesori. Îmi amintesccã atunci când am fost repartizatãaici exista un singur loc, râvnit defoarte mulþi concurenþi ºi doar omedie foarte mare a concursuluimi-a adus postul dorit. Ani la rândapoi am auzit colegii nou-veniþispunând ce concurenþã au înfruntatpentru a obþine postul de la ºcoalanoastrã. Pânã anul acesta când amtrãit pe viu ceea ce aud de vreo câþi-va ani în mass-media: posturi va-cante la ºcoalã, pe care nu vine nici-un profesor. Nu pentru cã nu aravea media necesarã. Nu pentru cãnu au fost scoase la concurs. Pentru
cã pur ºi simplu NU mai sunt profe-sori!
Buletinele de ºtiri au anunþat înpreajma începerii ºcolii cã au fostchemaþi profesorii pensionari, cã aufost acceptaþi toþi cei care s-au pre-zentat mãcar la examenul de titu-larizare, fiind acceptaþi ºi cei care auluat nota 1 (adicã semianalfabeþi cudiplomã de licenþã ºi analfabeþi îndomeniul pe care ar dori sã-l pre-dea!). Am vãzut niscaiva talk-show-uri alarmist-incendiare ºi pe tãtucaBãse trãgându-l de urechi pe minis-trul Adomniþei, care recunoºtea can-did cã învãþãmântul nu e chestia lacare se pricepe cel mai tare. Bine, ºi?!
ªi în ºcoli au intrat cei mai sus-menþionaþi sau… nimeni! Dupãzeci de sesiuni ºi parasesiuni de re-re-re-repartizare, elevii au rãmassinguri. Uneori mai vine „doamnade serviciu“ sã-i pãzeascã în ora li-berã sau paznicul denumit pompos„bodyguard“ cu care mai încing bã-ieþii o „miuþã“ în curtea ºcolii. Darprofesorii? Unde sunt? Pãi, cei caren-au fost atât de bãtrâni ca sã nu
poatã munci altceva mai bine remu-nerat s-au „reciclat“ pe alte melea-guri (cã doar au obiceiul nenu-mãratelor reciclãri!). Cei tineri suntminunaþi, sunt entuziaºti ºi visãtori,sunt plini de elan… dar lipsesc cudesãvârºire! ªi cei care mai sunt,stau fie din inerþie, fie din idealismîncãpãþânat, fie cã au alte surse devenit, dar le place sã fie strigaþi„domn’ profesor“ sau „doamna pro-fesoarã“, cã dã „intelectual“, maiales dacã eºti nevasta popii sau aprimarului din sat.
Totuºi, explicaþiile cu salariulprea mic nu sunt suficiente. ªi îna-inte de revoluþie salariul unui cadrudidactic era mic – ºi în marea majo-ritatea a þãrilor europene el nu de-pãºeºte media – ºi totuºi de cadredidactice nu se ducea lipsã. Atunciînsã ideea de muncã era agreatã ºi,între munca fizicã ºi cea intelectualã,era de preferat a doua. Mai mult,munca intelectualã era „aureolatã“de respectul din salutul „Sã trãiþi,dom’ profesor!“ sau „Sãrut-mâna,doamna profesoarã!“ Acum idealul
social promovat este cel al analfa-betului cu tupeu (nu ºmecher, nudescurcãreþ, cã nu e de ajuns!) sufi-cient cât sã-ºi îngroaºe contul atâtde tare încât sã-ºi „scuipe“ inculturaºi proasta creºtere prin mass-mediasau al fetei frumoase al cãrei voca-bular sã se limiteze la shopping,trendy, cool ºi party, dar ale cãreiposibilitãþi ºi disponibilitãþi fizice sãfie direct proporþionale cu mãrimeagenerozitãþii sponsorului.
Profesorul nu mai e nici mãcarun intelectual „jertfit“ pe altarul pa-triei, e un „pãcãlici“ jalnic, veºniccerºetor la uºa guvernului. E cel pecare elevul îl trage la rãspundereatunci când nu i se respectã dreptulla obrãznicie ºi lene. E cel pe carepãrintele îl crede responsabil sãfacã toatã munca de educaþie, inclu-siv cea a celor ºapte de ani de acasã(cã de-aia s-a hotãrât sã fie ºcolari-zaþi elevii de la trei ani, ca sã nu maiaibã „acoperire“ vorba din bã-trâni!). E cel pe care îl fac responsa-bil de toate bâlbâielile ºi incompe-tenþele lor inspectorii, miniºtrii ºi
toþi specialiºtii în educaþie care n-auvãzut în viaþa lor o ºcoalã din me-diul rural. E cel care e privit cu milãpentru slãbiciunea lui de a continuasã creadã în valori ºi în frumuseþeaspiritului.
De aceea cred cã nu numai dincauza salariului nu doresc tinerii sãdevinã profesori, ci mai ales pentrulipsa de stimã socialã, pentru umi-linþa moralã a statutului. Devin pro-fesori doar cei atât de slabi încât nusunt primiþi în alte pãrþi unde sala-riul e decent sau doar cei foarte tari,care ºtiu cã bucuria unui spirit lu-minat ºi a zâmbetului copilului careîl descoperã sunt dincolo de statutsocial, de greutãþile vieþii cotidieneºi de prostia celor ce dispreþuiescmeseria de PROFESOR.
Cu dragoste ºi cu respect pentrulupta de rezistenþã a tuturor celorfoarte tari,
* Pentru cei ce nu-ºi amintesc
cu ce seamãnã titlul, acesta este inspirat
din titlul poeziei lui Alexandru Vlahuþã
„Unde ni sunt visãtorii?“.
PP RR OO FF .. CC OO RR II NN AA DD UU MM II TT RR UU
Unde ni sunt profesorii?*
Astãzi, 5 octombrie, Ziua Mondialã a Educaþiei, când ar fi trebuit sã ne bucurãm împreunãca toþi colegii noºtri din toatã lumea, noi suntem nevoiþi sã luptãm în continuare pentru redobândirea demnitãþii profesionale ºi pentru un învãþãmânt modern. Ultima perioadã pe careîmpreunã o traversãm este dezarmantã pentru mulþi dintre noi. Intrigile, trãdãrile ºi promisiunileneonorate ne-au demonstrat, pentru a nu ºtiu câta oarã, cã învãþãmântul nu reprezintã o priori-tate naþionalã. Cel puþin nu pentru cei care ar trebui sã ofere premisele reformãrii mult aºtep-tate. În continuare, mimãm negocierile pe niºte legi care vin sã peticeascã actele normative învigoare, ne luptãm cu clasa politicã pentru salarii decente ºi, nu în ultimul rând, am ajuns sã neluptãm între noi. În loc sã crescã, sã facã un salt într-o clasã nouã, România continuã sãrãmânã corigentã la capitolul Educaþie. Indiferent ce vrem sã facem noi, cei din cadrulFederaþiei Educaþie Naþionale, sunt persoane care vin ºi ne taie aripile. S-a întâmplat acestlucru în cazul negocierilor pentru noul pachet de legi, dar ºi în cazul discuþiilor pentru salariiledin 2008. Vreau însã sã vã asigur cã nu vom capitula. Din contrã, vom amenda de acum ºi maimult toate acþiunile care vin sã destabilizeze ºcoala româneascã ºi pe slujitorii ei.
Considerãm cã a venit momentul sã ne regrupãm. Fãrã implicarea realã a dumneavoastrã,cei care sunteþi baza piramidei numitã „Învãþãmânt“, nu se poate ajunge la o soluþie care sãscoatã educaþia din criza existentã. Mulþi dintre miniºtri, inspectori, directori sau lideri sindicaliau uitat ce înseamnã de fapt munca la catedrã, s-au distanþat prea mult de realitatea din ºcoli.Este momentul sã nu îi mai lãsãm pe aceºtia sã decidã pentru noi. Considerãm cã dupã 17 anide tranziþie avem cu toþii dreptul sã ne spunem opiniile despre o preconizatã schimbare.
Facem un apel cãtre toþi cei care cred cã a venit momentul sã ne luãm învãþãmântulînapoi de la politicienii ºi politrucii zilei sã vinã alãturi de noi ºi sã ne hotãrâm singuri destinul.Indiferent de sindicat sau de simpatiile politice, toþi trebuie sã ne unim pentru a forma o forþã ºimai mare. O forþã indistructibilã pentru un învãþãmânt european.
Nu trebuie sã renunþaþi la sindicatul din care faceþi parte. Nici nu vrem sã vã cerem asta.Însã vã rugãm sã semnaþi alãturi de colegii dumneavoastrã o petiþie pentru un învãþãmânt decalitate ºi pentru respectarea oamenilor ºcolii.
Vã asigurãm cã aceastã petiþie va fi înmânatã tuturor celor care ar fi trebuit sã aibãresponsabilitatea viitorului acestei þãri.
Numai uniþi putem învinge acest sistem creat parcã pentru a distruge ºcoala româneascã!
Preºedinte,
Cãtãlin Croitoru
DAÞI-NE ªCOALA ÎNAPOI!
NNOOTTAA RREEDDAACCÞÞIIEEII :: TT OO ÞÞ II CC EE II CC AA RR EE VV OO RR SS ÃÃ SS EE MM NN EE ZZ EE PP EE TT II ÞÞ II AA
SS UU NN TT RR UU GG AA ÞÞ II SS Ãà AA CC CC EE SS EE ZZ EE WW WW WW .. SS CC OO AA LL AA RR OO MM AA NN EE AA SS CC AA .. RROO ºº II SS Ãà DD OO WW NN LL OO AA DD EE ZZ EE CC AA PP UU LL DD EE TT AA BB EE LL ..
În interesul ºcoliiPot multe sã se-ntâmple
Pot fi striviþi profesoriPot fi striviþi elevi.În interesul ºcolii
Printre lumini ºi umbrePot defila zãnateci
Cu minþi cam fistichiiÎn interesul ºcoliiExamen psihiatric Fãcut la repezealã
Sau numai pe hârtiiPoate lãsa sã umble
Pe vaste coridoareNebuni cu acte-n regulã
Sau sadici ageamii.În interesul ºcolii
De altfel, defileazãPleiade de miniºtriiSubsecretari de stat
În interesul ºcoliiªi-al erei ce urmeazãInvenþii, legi cârpiteIþesc din hibernat
La fel ºi nedreptateaLa fel ºi non-valoareaSunt aºezate-n tronulDe mult predestinateDoar dosurilor sacre
Îmbãlsãmate-n zeamaSfinþitã de carnete
Politiceªah-mat!
Eºti roz? Nu este bine!Vrei pricopsit? Vernil!Vernil este culoarea
De toamnã-primãvarãTextura nu conteazã
Se poate ºi acryl.Mã-ntrebi de ce?
E simplu! Se poartã ,,mânãrii“N-ai spate, n-ai carnetul?
,,În interesul ºcolii“Cu drag te vom zdrobi!
Exerciþiu de imaginaþieImaginaþi-vã cã vine Dumnezeu
Cu un cazan imens de ArielAmestecat cu un ingredient misterios
Ce spalã creiere de tot ce-i uleiosAdicã de politicã
Sau poate de rãutate.Fie ºi de prostie.
Buun! Ce se întâmplã în continuare?Aceiaºi oameni învaþã cuvinte noi
Vorba aceea: ,,Dacã tot eºti dificilMai bine fã un efort ºi fii imposibil!“
În interesul ºcolii
UU RR ZZ II CC AA
septembr ie 2007
ªCOALAromâneascq opinii 7
�� PP RR OO FF .. CC OO NN SS TT AA NN TT II NN CC II OO SS UU
Trebuie sã încep prin a-mi face mea culpa...Cândva, când am fost blagosloviþi cu unii mi-
niºtrii gen „Virgil Petrescu“ am crezut cã mai rãude atât nu se poate .
Recunosc cã m-am înºelat!Mi-am dat seama de aceasta doar acum când
guvernul de culoarea portocalei ne-a potcovit cucel care cu încãpãþânarea-i juvenilã încã îºi spuneministru.
Cetãþeanul gafeur a avut curajul sã se contra-zicã cu un copil de clasa a V-a la numãrãtoareasteluþelor de pe drapelul Comunitãþii Europene.
În mod normal la steluþele de pe drapel aadãugat ºi steluþele pe care le vede permanent înfaþa ochilor.
Atunci a fost numit ASTELUÞEI. Apoi a ges-tionat cum numai el ºtie sã o facã, problema noilorºtampile pentru unitãþile de învãþãmânt pericli-tând situaþia a zeci de mii de absolvenþi ai bacalau-reatului care nu se puteau înscrie în învãþãmântulsuperior ºi a fost numit AªTAMPILIÞEI.
Mai târziu, uitând prea repede, pentru minteaneobositã pe care o are, cã a fãcut niºte promisiu-ni pe care nu ºi le-a onorat a devenit APÃCÃ-LIÞEI.
Imediat ofensat cã Federaþia Educaþiei Naþio-nale nu acceptã, în numele demnitãþii salariaþilorpe care-i reprezintã, trocul fãcut cu ceilalþi, a de-clanºat o campanie de atacuri furibunde lipsite desens ºi decenþã, minþind în faþa tuturor celor dis-puºi sã-l asculte cã nu am participat la simulatelenegocieri pe care le propunea, datoritã faptului cãnu eram pregãtiþi pentru acestea, deºi i-ar fi fost laîndemânã sã-ºi întrebe colaboratorii pentru a con-stata cã propunerile noastre „zãceau“ în ministerîncã de la 26 mai.
Pentru aceasta l-am numit AMINCIUNIÞEI.Dupã ce a schimbat fotoliul parlamentar
îmbrãcat în piele de cordoba cu fotoliul ministeri-al din vinilin, a continuat sã dormiteze pentru cãbunele „deprinderi de parlamentar“ nu se pot uitaprea lesne ºi a avut nevoie de vreo 3 luni de zilepentru a semna ordinul de aprobare a metodolo-
giei pentru aplicarea ordonanþei 11. Aºa a devenitADORMIÞEI.
În ultima perioadã s-a gândit cã nu ar fi rãu sã-ºi lege numele de un fel de reformã a învãþã-mântului pusã în practicã de niºte legi.
Astfel, s-a ales ºi cu numele de AREFORMI-ÞEI.
Pentru aceasta a înfiinþat, împreunã cu niºtelideri de sindicat, grupul vocal AC&I – grup vocalcare stricã timpanele celor din învãþãmânt falsândla unison ºlagãrul numit „pachetul legislativ“ ºi,pentru cã vocile trebuiau întreþinute, vocalizele s-au fãcut, dupã caz, dar întotdeauna pe bani de labuget, fie în ozonul montan, fie în aerosoli marini,iar mai nou cu ape sulfuroase de la Cãlimãneºti.
Încercând sã se revanºeze în vreun fel pentrumâna întinsã de liderii sindicali, ministrul aînceput sã-i laude pe aceºtia mai tot timpul deparcã acestora le muriserã lãudãtorii. Aºa ºi-a luatºi numele de ALÃUDIÞEI.
Doar cã, timpul trece, reforma se reformeazã,salariaþii lãcrimeazã, iar grupul vocal îºi vede încontinuare nestingherit de spectacole.
Ca dovadã, vã prezentãm fragmente din ariacântatã la Galaþi cu ocazia Consfãtuirii Naþionale ainspectorilor ºcolari generali.
Iatã primul fragment: „...apreciez în schimbrealmente, interesul ºi devotamentul cu care cele-lalte federaþii sindicale din învãþãmânt gãsesc sã seimplice în toate problemele. Prima a fost discuþiadespre pachetul de legi ºi vã mai spun ºi dumnea-voastrã cã pachetul de legi e un lucru la care Minis-terul Educaþiei putea sã lucreze fãrã sã întrebe penimeni (Bravos, naþiune!!), fãceam proiectele ºiabia dupã aceea aruncam pachetul pe piaþã“.
Alt fragment: „celelalte douã federaþii auacceptat lucruri ce pãreau greu de acceptat laînceput pentru sindicate“ (ºi totuºi celelalte fede-raþii le-au acceptat deºi aceste prevederi sunt îndefavoarea salariaþilor ).
...ºi aria se încheie triumfal: „Legile sunt ace-leaºi numai cã s-au modificat conþinuturile“ –nene Iancule, sã trãieºti!, ai fost ºi rãmâi genial.
Abia acum am înþeles cine þi-a servit dreptmodel atunci când l-ai creionat pe Caþavencu.
Acest ministeriat ne-a convins de adevãrulconform cãruia inteligenþa îºi are limitele ei, „doarprostia“ este infinitã.
Din pãcate, ºeful lui care-ºi spune premier ºi elcolecþionarul unei mulþimi de supranume, nusesizeazã nici gravitatea ºi nici faptul cã la dis-tribuirea funcþiilor cetãþeanului ADOMNIÞEI i-agreºit ºantierul, permiþându-i în continuare bãºcã-lioasa activitate.
Pãrerea mea...
AbãscãliþeiPÃREREA MEA...
O poveste cu tâlc ºi un vechi ºiînþelept proverb românesc dãdeau unpreþios sfat conducãtorilor grãbiþi sãinstaureze domnia absolutã tinerilor:„Dacã nu aveþi un bãtrân, cumpãraþi-l!“.Legea nu numai cã e inelegantã (îþi cer-tificã prematur ºi automat ramolis-mentul profesional), dar ºi profundantiºtiinþificã. Marile progrese ale civi-lizaþiei ºi medicinei au fãcut sã scadã înultimii ani vârsta performanþelorsportive ºi intelectuale sub 18 ani (con-sideratã odinioarã vârsta „fatidicã“ ce„omologa“ maturitatea) ºi sã se pre-lungeascã limita vigorii ºi luciditãþiivârstei a treia mult peste 70 de ani,dreptul de profesare oprindu-se acumînsã în þara noastrã la 58 de ani pentrufemei ºi 63 de ani pentru bãrbaþi. Circa40% dintre învãþãtorii ºi mai ales pro-fesorii de care dispunem momentan nusunt complet calificaþi ori au un pospaide calificare, ceea ce explicã milionulde analfabeþi din 2006 care ne întoarcespre anii 1930 – 1935 ºi faptul cã înînvãþãmântul superior procentul stu-denþilor, fii de þãrani sãraci, nu de-pãºeºte 2%, deºi þãrãnimea încã ocupãaproape jumãtate (40%) din populaþiaRomâniei dupã statisticile UNESCO.ªi în astfel de situaþii-limitã – bine-cunoscute de cei de sus – care ar trebuisã înþelepþeascã un minister al plim-bãreþilor guvernamentali, noi trimitem„acasã“ oameni plini de forþã, care auacumulat 30-40 de ani de experienþã ºicare mai doresc ºi mai pot fi utili þãrii,sprijinind cadrele didactice foartetinere ºi recent angajate, care au avutparte de o spoialã de practicã pedago-cigã universitarã din cauza supraîncãr-catelor programe de specialitate ºiinfernalului ritm al vieþii studenþeºti,cu atât de grele probleme de cazare ºi
studiu. Consider o incalificabilã gafã sãîmpingem spre o pensionare silitã peînvãþãtorii ºi profesorii a cãror expe-rienþã ºi vlagã încã efervescentã, ataºa-ment ºi conºtiinþã profesionalã ire-proºabilã sporesc calitatea învãþãmân-tului ºi prestigiul ºcolii pe care o ono-reazã, în timp ce decanatele ºi rectora-tele care nu mai asigurã posturi faceforturi disperate sã lãmureascã ºi sãdetermine pe proaspeþii absolvenþi sãaccepte un pârlit de post în învãþã-mânt, la periferiile oraºelor sau în sateizolate, când tentaþiile unor situaþiimateriale net superioare ºi a unor pers-pective de promovare mult mai rapidele surâd în alte domenii profesionalemai bine considerate ºi rãsplãtite în sis-temul capitalist care, ca ºi cel commu-nist, obnubileazã ºi descalificã materialprofesiile direct „neproductive“.
Mai logicã ºi umanã mi se parepensionarea la cerere însoþitã de uncertificat de sãnãtate pentru prelun-girea activitãþii ºi de un atestat oficialpentru cei care doresc sã slujeascã încontinuare ºcoala ºi de o motivaþiemedicalã pentru cei care ºi-au sleitforþele înainte de limita legalã oridoresc sã obþinã o pensionare pre-maturã, remuneratã în raport cu aniislujiþi în învãþãmnt ºi cu drept de apresta servicii în domenii mai compati-bile cu starea lor de sãnãtate, pentruameliorarea cuantumului de pensie laîndeplinirea vârstei legale de retragere.
Sã nu uitãm cã forþe proaspete ºi deinestimabilã valoare, la 65 de ani, auatins – proportion gradee – Goethe,Hugo, Einstein, Picasso, Racoviþã, Ar-ghezi, Sadoveanu, punctual azimutal almaturitãþii ºi plenitudinii profesionale.
PP RR OO FF .. CC EE ZZ AA RR VV AA SS II LL EE SS CC UU ,, BB OO TT OO ºº AA NN II
Dacã n-ai un bãtrân,sã-l cumperi
De mai multã vreme, bag’sa-mã, bântuie prin saloanele împo-dobite cu inteligenþã subnutritãale unui minister autohton oare-care (pentru unii) o stafie care,zice-se, proroceºte cu glas caver-nos cãderea capului mai marilorzidari constructori liberali dinspaþiul carpato-danubiano-pon-tic, zis ºi mioritic. Nu cã mi-arpãrea rãu, cã dupã câte n-a fãcut,ar merita-o, dar la tinereþea bãia-tului, orice ,,deces“ e o trecere înlumea de dincolo, a baladelor, depildã, cum ar fi cea a meºteruluiManole, a cãrui ctitorie rezistã ºiazi, în ciuda veacurilor. Drept îicã ºi baciul nostru moldovean avrut sã ctitoreascã lãcaºuri deluminã, cã lei au fost, numai cãnu s-au cheltuit când a trebuitsau s-au pãpat în altã parte, ºi a
rãmas cu vrerea ºi nu cu zidirea,cum crezut-am toþi a face.
Apãi, unde-i lege nu-i tocmea-lã, ºi-aºa a rãmas, cã tocmitu-s-aprea mult cu cine-a vrut domnia saºi nu cu cine-a trebuit, cã numaipravilã n-a ieºit ºi toþi scârbitu-s-aude ce s-a zis ºi s-a scris într-însa; cãfiecare dascãl slobod îi sã pleceunde îi vrerea, cã scaun nu mai areunde-a fost ºi nici aºijderea în altãparte. Cã dacã se oploºeºte în vreoaºezare, liber îi sã plece nu cândvrea el, ci când pohteºte isprãvni-cia ºi oamenii ei.
Ducã-se pe pustii, au zis unii,rãi la vorbã ºi la faptã, dar eu, maicu suflet milos ºi în grija Dom-nului, l-aº trimite în altã parte, deunde a purces, cã þara asta nevoiemare are de meºteri pricepuþi înale zidirii – cum e bãdiþa al nos-
tru – mânca-i-aº tuleiele ºi prã-buº-i-aº vrerile. Cã privind Dom-nul cel Adevãrat în hrisoavele luiºi vãzând cã nu se mai închinã lael, nici spovedeºte, cu greu bles-tem ºi cu asprã ocarã hirotonisi-tu-l-a.
ªi mai sunt niscaiva vorbedin popor: omul potrivit trebuiesã stea la locul potrivit, numai aºasfinþeºte locul, când meseria lui ebrãþarã de aur. ªi de ce sã n-ospunem pe-a dreaptã: mai bineacum, decât… dupã alegeri.
Sã-i fie meseria uºoarã.Amin!
VV..AA.. SS UU LL II CC ÃÃ
P.S. Orice asemãnare cu vreo persoanã în viaþã la care se
gândeºte cititorul este doar întâm-plãtoare, iar instituþia poate fi
oricare. Cã peste tot e la fel.
Foileton îndoliat
Jocuri de cuvinte
ªCOALAromâneascqstudiu
www.scoalaromaneasca. ro
8
Comunicarea comisiei la Consiliul ºi la Parlamentul European
lioane de dascãli cu normã întreagãal cãror rol este vital. Ei îi ajutã pecetãþeni sã-ºi dezvolte talentele, sã-ºifoloseascã cel mai bine aptitudinile,sã atingã împlinirea de sine ºi sãdobândeascã gama complexã decunoºtinþe ºi de competenþe de carevor avea nevoie în viaþa lor persona-lã, dar ºi în munca lor. Dascãlii dininstituþiile ºcolare sunt mediatoriiîntre o lume în schimbare rapidã ºielevii care se pregãtesc sã facã primiilor paºi.
Dacãlii exercitã o meserie carenu înceteazã sã câºtige în complexi-tate. Ei sunt confruntaþi cu niºte exi-genþe crescânde ºi lucreazã în con-diþii din ce în ce mai grele.
Numeroase state membre re-considerã în momentul actual mo-dul în care dascãlii sunt pregãtiþipentru a asigura misiunile crucialepe care le îndeplinesc în numele so-cietãþii europene.
Prezenta comunicare are dreptobiect de a trage concluziile asuprasituaþiei care domneºte în UniuneaEuropeanã privitor la pregãtireadascãlilor pe de o parte ºi sã pro-punã o reflecþie împãrtãºitã asupramãsurilor pe care statele membrepot sã le ia, ºi despre ajutorul pe careUniunea poate sã le aducã acestoradin urmã.
1. Context
Agenda Lisabona pentrudezvoltare ºi pentru loculde muncã
În martie 2000, Consiliul Euro-pean de la Lisabona a subliniat cã re-sursele umane sunt principalul atuual Europei, adãugând: „Investiþia înaceste resurse va avea o importanþãcapitalã, atât pentru locul Europei îneconomia cunoaºterii, cât ºi pentru aface astfel ca aceastã nouã economiesã nu aibã drept efect agravarea pro-blemelor sociale actuale.
În martie 2002, Consiliul de laBarcelona a adoptat obiective con-crete pentru îmbunãtãþirea sisteme-lor de învãþãmânt ºi de pregãtire astatelor membre ºi mai ales a studii-lor ºi a pregãtirii dascãlilor ºi a for-matorilor. În martie 2006, Consiliula indicat: „Educaþia ºi pregãtireasunt indispensabile dezvoltãrii petermen lung a potenþialului UniuniiEuropene în materie de competivi-tate, ºi coeziune socialã. Ritmulreformelor trebuie de asemeneaaccelerat ca sã se garanteze existenþasistemelor de educaþie de mare cali-tate, în acelaºi timp eficace ºiechitabile.
Totuºi, progresele au fost insufi-ciente în ceea ce priveºte, de exem-plu, reducerea numãrului de elevicare pãrãsesc ºcoala prematur, creº-terea numãrului celor care terminã
învãþãmântul secundar superior sauscãderea numãrului de elevi de 15ani care nu exceleazã la lecturã.
De calitatea învãþãmâtului –printre alþi factori primordiali – de-pinde poziþia Uniunii Europene – casã devinã mai competitivã faþã demondializare. Lucrãrile realizate peacest subiect demonstreazã cã maiales calitatea dascãlilor este în modsemnificativ ºi în mod pozitiv legatãde rezultatele elevilor ºi cã ea estedeterminantul intraºcolar cel maiimportant al acestor rezultate. Altelucrãri au scos în evidenþã existenþade relaþii pozitive între pregãtireacontinuã a dascãlilor ºi rezultateleelevilor, ele te fac sã gândeºti „cã unprogram de pregãtire continuã îm-bunãtãþeºte performanþele copiilorºi cã pregãtirea dascãlilor ar putea fiun mijloc mai puþin costisitor de aobþine rezultate mai bune la lucrãri-le de evaluare decât reducerea mãri-mii claselor sau lungirea orarelorcursurilor“.
În 2004, într-un raport asupraprogreselor obþinute în concretiza-rea obiectivelor de la Lisabona însectoarele învãþãmântului ºi pregã-tirii, Consiliul ºi Comisia au cerutelaborarea de principii europene co-mune pentru competenþele ºi califi-cãrile cerute de dascãli ºi formatori.În noiembrie 2006, Consiliul a indi-cat „Motivarea, calificãrile ºi compe-tenþele dascãlilor, a formatorilor, aaltor membrii a personalului din în-vãþãmânt ºi servicii de orientre ºi deajutor social, cã ºi calitatea conduce-rii ºcolilor figureazã printre factoriiesenþiali pentru obþinerea unei cali-tãþi ridicate la nivelul achiziþiilor îneducaþie. Eforturile personalului dinînvãþãmânt ar trebui sã fie însoþitede o perfecþionare profesionalã con-tinuã, o bunã cooperare cu pãrinþii,cu serviciile de ajutor social ale ele-vilor ºi cu comunitatea“.
Îmbunãtãþirea calitãþii studiilorºi a pregãtirii dascãlilor trebuie, deci,sã fie un obiectiv major al sistemeloreducative europene, astfel încât pro-grese mai rapide sã poatã fi fãcute pecalea concretizãrii obiectivelor co-mune definite în programa de mun-cã „Educare ºi pregãtire 2010“.
E foarte evident cã e potrivit sãse vegheze la bunã calitate a studii-lor ºi la pregãtirea dascãlilor pentrua garanta o gestionare sãnãtoasã amijloacelor naþionale ºi un bun ra-port calitate/preþ: 2/3 din cheltuie-lile consacrate ºcolii sunt absorbitede remuneraþia pentru dascãli.
Alte politici ºi obiectiveale UE
Politica relativã la studiile ºi lapregãtirea dascãlilor este în strânsãrelaþie cu politicile pe care UE le des-fãºoarã în alte mari domenii de ac-tivitate, printre care:
� politica socialã, care puneaccentul pe rolul studiilor ºi a pre-
gãtirii ca mijloc de a ieºi din sãrãcieºi factor determinant al inserþiei so-ciale ºi care insistã pe „competenþelefundamentale“ în Pactul Europeanpentru Tineret;
� politica de inovare, care subli-niazã necesitatea de a veghea ca das-cãlii sã-i ajute pe tineri sã dobân-deascã spirit întreprinzãtor ºi simþulinovaþiei;
� politica cercetãrii, care privile-giazã îmbunãtãþirea învãþãmântului
ºtiinþific la toate eºaloanele din sis-temul educativ din statele membreale UE;
� politica întreprinderii careinsistã pe necesitatea pentru puteri-le publice de a pune în valoare pre-gãtirea pentru antreprenoriat încadrul pregãtirii iniþiale ºi continuea ºefilor instituþiilor ºcolare ºi adascãlilor;
� noul cadru strategic pentrumultilingvism al Comisiei, care puneînainte utilitatea studiului limbilorºi care acordã multã importanþã, darºi îmbunãtãþirii pregãtirii profeso-rilor de limbi ºi
� directiva 2005/36/CE relativãla recunoaºterea calificãrilor profe-sionale, care defineºte cadrul juridical mobilitãþii profesionale a dascã-lilor.
O cerere în plinã evoluþieEvoluþiile învãþãmântului ºi a
societãþii impun noi cerinþe dascã-lilor. De exemplu, pe lângã cã tre-buie sã posede cunoºtinþele elemen-tare, dascãlii sunt din ce în ce maifrecvent chemaþi sã-i ajute pe tinerisã devinã învãþãcei perfect autonomidatoritã dobândirii de competenþespecifice, mai degrabã decât prinmemorizarea de informaþii; ei suntrugaþi sã punã la punct metode dedobândire de cunoºtinþe mai con-structive, axate mai mult pe colabo-rare, ºi de a fi nu numai mici forma-tori în afara catedrei, ci animatori ºiadministratori de clase. Aceste noiroluri presupun o pregãtire la diferi-te stiluri ºi tehnici pedagogice, fãrãsã se þinã cont de alcãtuirea claseloracum dintr-un amestec mai etero-gen de tineri din triplul punct de ve-
dere al mediului de origine, a aptitu-dinilor lor ºi a inaptitudinilor lor. Înplus, dascãlii trebuie sã recurgã laposibilitãþile pe care noile tehnologiile oferã ºi sã dea curs cererii referi-toare la individualizarea studiilor. Însfârºit, ei pot sã fie chemaþi sã-ºiasume responsabilitãþi suplimenta-re – intervenþia în procesele decizio-nale sau activitãþile de gestiune ºi deadministraþie – consecinþa autono-miei crescânde a instituþiilor ºcolare.
Confruntaþi cu astfel de schim-bãri, dascãlii trebuie sã dobândeascãcunoºtinþe ºi competenþe noi, cu si-guranþã, dar ºi sã le dezvolte într-unmod constant. Pentru a face acestlucru, trebuie sã existe un sistem deînvãþãmânt ºi de pregãtire iniþial aldascãlilor de mare calitate ºi un sis-tem de perfecþionare profesionalcontinuu coerent pentru a permitedascãlilor sã rãmânã în centrul com-petenþelor dobândite de societateacunoaºterii. Ca în orice altã profesiemodernã, responsabilitatea le in-cumbã în egalã mãsurã sã respingãfrontierele cunoºtinþelor lor profe-sionale prin practica reflexiei, a cer-cetãrii ºi un angajament sistematicvis-a-vis de pregãtirea continuã, dela începutul ºi pânã la sfârºitul ca-rierei lor. Studiile ºi pregãtirea cãro-ra le sunt destinate trebuie sã le ofe-re aceastã posibilitate de a fi respon-sabili.
Penurie de competenþeºi de oportunitãþi de pregãtire reduse
Ori, studiile ºi pregãtirea das-cãlilor nu sunt întotdeauna conce-pute pentru a rãspunde acestor noiexigenþe.
Într-un studiu recent al OCDE,aproape toate þãrile consultate facdovada lacunelor în aptitudinile în-vãþãmântului dascãlilor ºi dificultãþiîn punerea la zi a acestora din urmã.Ei menþioneazã îndeosebi incapaci-tatea de a face faþã evoluþiei învãþã-
mântului (individualizarea învãþã-mântului, pregãtirea elevilor pentrua fi autonomã în dobândirea cunoº-tinþelor, gestionarea claselor etero-gene, pregãtirea celor care învaþã lao exploatare optimã a tehnologiilorde informare ºi de comunicare etc.).
În numeroase state membre, nuexistã deloc coordonare sistematicãîntre componente. În mod foarteevident, e bine sã se vegheze ºi labuna calitate a studiilor ºi a pre-gãtirii dascãlilor pentru garantareaunei gestiuni sãnãtoase a mijloace-lor naþionale ºi un „raport bun cali-tate – preþ“ aproximativ douã treimidin cheltuielile consacrate ºcolilorsunt absorbite de remuneraþia das-cãlilor“.
Investiþia în pregãtirea ºi per-fecþionarea continue a corpului di-dactic este slabã peste tot în UE ºipregãtirea continuã de care pot be-neficia dascãlii este restrânsã. Acestgen de pregãtire nu e obligatorie de-cât în 11 state membre ºi dascãlii nusunt în mod explicit susþinuþi sã ur-meze pregãtirea de care e vorba înniciunul dintre state. Când existãstagii de pregãtire ele sunt în modgeneral limitate la mai puþin de 90de ore pe an. Durata minimã de pre-gãtire obligatorie nu depãºeºte cincizile pe an în niciun stat membru: înmajoritatea cazurilor, ea este doarde 3 zile. În plus, faptul cã pregãtireacontinuã poate sã fie obligatorie nuspune mare lucru despre adevãrateprocente de participare.
Doar jumãtate dintre þãrile dinEuropa oferã dascãlilor debutanþi osusþinere sistematicã oarecare (inte-grare, pregãtire, sponsorizare) întimpul anilor în care urmeazã in-trarea lor în funcþiune. Nu se gãsescîncadrãri destinate în mod specificvenirii în ajutor a dascãlilor în difi-cultate decât într-o treime din þãri.
TTaabbeelluull 11 de mai jos indicã þãrileîn care pregãtirea continuã e obliga-torie sau facultativã.
Tabelul 1. Statutul pregãtirii continue destinate formatorilor din învãþãmântulprimar, secundar inferior ºi superior general. Anul ºcolar 2002/2003
Obligatoriu
Opþional, dar necesar pentru promovare
Opþional
Sursa: Eurydice
septembr ie 2007
ªCOALAromâneascq studiu 9
TTaabbeelluull 22 aratã cã timpul minimafectat anual pregãtirii continueobligatorii variazã de la o þarã la alta.
TTaabbeelluull 33 aratã cã mãsurile desusþinere destinate dascãlilor debu-tanþi nu sunt încã rãspândite pe
scarã mare. În 2002, doar jumãtatedin þãri ofereau un ajutor dascãlilordebutanþi în aceastã perioadã a cari-erei lor.
Caracteristicile profesiunii de dascãl în UE
TTaabbeelluull 44 aratã cã majoritateacadrelor didactice din învãþãmântulprimar ºi secundar sunt femei. În2002, în toate statele membre aleUE, mai mult de 70% dintre dascãliidin învãþãmântul primar (clasifi-carea internaþionalã a tipului deeducaþie CITE) erau femei. Procen-tajul dascãlilor din învãþãmântulsecundar inferior (CITE2) nu este lafel de ridicat. Cât despre procentajul
femeilor în învãþãmântul secundarsuperior, acesta este mai puþin fra-pant, însã îl depãºeºte pe cel al bãr-baþilor în toate þãrile.
Procentajul femeilor ca ºi cadredidactice, nivel primar (CITE1) ºi
secundar (CITE2 ºi 3). Public ºi pri-vat. An ºcolar 2001/2002.
RemuneraþiaDisponibilitatea ca dascãl este
funcþia unui anumit numãr de fac-tori printre care remuneraþia. Seconstatã, de la o þarã la alta, dife-renþe importante în salariile das-cãlilor faþã de salariul mediu ºi pro-dusul intern brut. În Luxemburg ºiGermania, aceste salarii sunt ridi-cate în comparaþie cu venitul mediunaþional. Salariile maxime cele mairidicate în raport cu PIB pe cap delocuitor se întâlnesc în Portugalia,Cipru, Grecia, Luxemburg ºi Spania.
Condiþiile generale ale pieþei demuncã influenþeazã discrepanþele
între salariile dascãlilor ºi cele alealtor profesiuni din sectoarele publicºi privat, ceea ce influenþeazã la rân-dul ei menþinerea intereselor înînvãþãmânt. De vreme ce, cererea demânã de lucru este ridicatã, unnumãr mare de titulari cu diplomeîn învãþãmânt aleg un post în afaraînvãþãmântului. Diferenþa de salariiexercitã o influenþã mai marcantãasupra menþinerii dascãlilor, maiales în cazul bãrbaþilor.
Un studiu comparativ în ceea cepriveºte învãþãmântul ºi alte profesiidin sectorul public ºi privat aratã cã,pentru posturi de calificare echiva-lente, dascãlii care primesc unsalariu mai mare sunt mai puþin sus-ceptibili de pãrãsirea postului.Conform cercetãrilor din RegatulUnit, salariile dascãlilor – în raportcu cele ale altor meserii deschise ti-
tularilor de diplome de învãþãmânt– reprezintã un factor determinantîn decizia de a intra sau a rãmâne înînvãþãmânt.
VârstaÎn comparaþie cu alte meserii,
învãþãmântul are un procent ridicatde dascãli în vârstã (conform tabelu-lui 5). Proporþia de dascãli cu vârstaîntre 45 ºi 64 ani depãºeºte 40% înmajoritatea þãrilor, în anumite þãri,dascãlii cu vârsta între 50 ºi 64 anideþin un procent de pânã la 30%. Seînþeleg efectele unei astfel de situaþiiasupra nevoilor în formarea ºireadaptarea profesionalã adascãlilor.
Este important ca învãþãmântulsã devinã o profesie atrãgãtoare, înmãsurã sã recruteze cele mai buneelemente ºi sã încurajeze schim-bãrile de carierã în avantajul ei.Contrar a ceea ce s-a putut observaîn numeroase state membre UE, vafi din ce în ce mai necesarã convin-gerea dascãlilor experimentaþi sãrãmânã sã practice meseria în detri-mentul unei pensionãri anticipate,ceea ce poate creºte nevoile în per-fecþionare ºi susþinere profesionalã.
În tabelul 5, împãrþirea dupãvârstã a profesioniºtilor din învãþã-mânt ºi din alte domenii la nivelullui 2005.
În ansamblu, e necesarã luareade mãsuri pentru recrutarea ºireþinerea unui numãr suficient debãrbaþi ºi femei motivaþi ºi talentaþi,mai ales pentru înlocuirea claselorde vârstã în declin.
2. Cadru de acþiune
Sprijinul actual dat de UE îndomeniul studiilor ºi formãriidascãlilor.
Statele membre sunt responsa-bile de organizarea ºi conþinutul sis-temelor de învãþãmânt ºi formare, întimp ce UE are ca rol sprijinirea lor.
La eºalon european, acþiunile comu-nitare de tipul Comenius ºi Erasmus– în cadrul programului Socrates –sau programul Leonardo da Vincisusþin proiectele destinate sãfavorizeze dezvoltarea competen-þelor dascãlilor. Noul program pen-tru educaþie ºi formare pe tot par-cursul vieþii (2007-2013) va ajutamult mobilitatea dascãlilor ºi con-cretizarea proiectelor de cooperareîntre instituþiile care se ocupã de for-marea dascãlilor.
Fondul Social European este ºiel un instrument important care vaservi la modernizarea filierelor deeducaþie ºi formare a Statelor Mem-bre, inclusiv formarea iniþialã ºi con-tinuã a dascãlilor.
Colaborarea cu Statele Membre
Comisia Europeanã coopereazãcu statele membre pentru a le ajutaîn dezvoltarea ºi modernizarea poli-ticilor privind învãþãmântul ºi for-marea. Ajutorul se face prin progra-mul de lucru Educaþie ºi formare2010, care se înscrie în versiunearevizuitã a Strategiei Lisabona ºi
care faciliteazã schimbul de infor-maþii, de date ºi practici datoritãunei învãþãri mutuale ºi a unei eva-luãri pe perechi.
De când Consiliul a fãcut dinstudii ºi formarea dascãlilor o pro-blemã fundamentalã, Comisia aînsãrcinat, în 2002, un grup de lucrucare sã se intereseze de ameliorareaacestor studii ºi formare. Grupul secompunea din reprezentanþii celor30 (semnatari) ºi o þarã participantãla programul de lucru Educaþie ºiformare 2010.
Lucrãrile ulterioare ale Comi-siei ºi experþilor naþionali au fãcutsã aparã un consens în jurul schim-bãrilor de adus. Un ansamblu deprincipii europene comune prin-vind competenþele ºi calificãrile das-cãlilor a fost stabilit în cooperare cuexperþii desemnaþi de Statele mem-bre ºi apoi pus în practicã în 2005,dupã conferinþa europeanã ce areunit specialiºti în fomarea das-cãlilor ºi anumiþi participanþi im-portanþi. Numeroase þãri au în-ceput deja sã utilizeze principiileeuropene comune pentru a-ºiîmbogãþi gândirea asupra politiciice trebuie urmatã în formarea ºistudierea dascãlilor.
Comisia ºi statele membre aucontinuat sã caute soluþii la pro-blemele discutate: s-a fãcut apel lagrupul „dascãli ºi formatori“, carese compune din specialiºti desem-naþi de cele 18 state membre careºi-au manifestat dorinþa sã-ºiextindã politicile în materie destudii ºi formare a dascãlilor. Acestgrup a organizat o serie de activitãþipentru debutanþi în jurul temelor
BBeellggiiaa:: 3 zile pe an.GGeerrmmaanniiaa:: numãrul de ore de pregãtire continuã
obligatorie variazã de la un land la altul.EEssttoonniiaa:: 160 ore pe o perioadã de 5 ani.LLiittuuaanniiaa:: 15 zile pe o perioadã de 5 ani de pregãtire,
ceea ce corespunde cu 90 ore pe 5 ani.UUnnggaarriiaa:: din 7 în 7 ani, de la 60 de ore la 120 de ore
de pregãtire în meserie sunt obligatorii.MMaallttaa:: 3 zile pe an la începutul sau la sfârºitul anu-
lui ºcolar. Din 2001/2002, trei ºedinþe anuale de douãore fiecare dupã ºcoalã au fost puse în aplicare.
OOllaannddaa:: 10% din numãrul de ore de muncã anual aunui dascãl ar trebui sã fie consacrate perfecþionãriiprofesionale. E vorba de un numãr de ore stipulat înmod normal la dispoziþia dascãlilor care cer acestlucru.
FFiinnllaannddaa:: 3 zile de 6 ore pe an.
AAuussttrriiaa:: la nivelul SCED2, figura ilustreazã situaþiapentru dascãli lucrând în ºcolile principale.
RReeggaattuull UUnniitt:: cele 5 zile ale anului ºcolar libere deorice activitate de învãþãmânt sunt adesea folositepentru pregãtirea continuã. În plus, participrea la pre-gãtiri de perfecþionare profesionalã este un aspectesenþial al sarcinilor dobândite de dascãli.
RReeggaattuull UUnniitt ((SSCCTT)):: minimum 5 zile de pregãtirecontinuã pe an. Dascãlii ar trebui în egalã mãsurã sãconsacre 50 ore pe an unor activitãþi planificate ºi oparte din acest timp poate în egalã mãsurã sã fie folositpentru pregãtirea continuã.
LLiieecchhtteennsstteeiinn:: dascãlii trebuie sã participe cel puþinla o activitate de pregãtire din 2 în 2 ani.
RRoommâânniiaa:: 95 de ore din 5 în 5 ani, exceptând faptuldacã dascãlii obþin diplome profesionale în timpulacestei perioade.
Tabelul 2. Timpul minim afectat (în ore) formãrii continue obligatorii în învãþãmântul primar, secundar inferior ºi superior general. Anul ºcolar 2002/2003.
Fãrã mãsuri în cursBE, DK, EE, FR, LV, LT, LU, HU,
MT, NL, AT PT, SI, FI, SE, RO
(1) 100 de ore (2) variabil (3) 40 de ore (4) pânã la 24 de ore
Sursa: Eurydice
Tabelul 3
Tabelul 4
ªCOALAromâneascqstudiu
www.scoalaromaneasca. ro
10
de interes comun, printre care sis-temele de perfecþionare profesiona-lã continuã, ºcoala ca ºi comunitatede învãþare, direcþia instituþiilorºcolare, pregãtirea dascãlilor înpracticarea meseriei în clase etero-gene din punct de vedere cultural,sau chiar parteneriate între ºcoalãºi întreprindere. Statele membreconsiderã cã acest gen de demersoferã ocazii pentru dobândirea decunoºtinþe.
Principii comuneProblemele pe care le ridicã pro-
fesia de dascãl sunt aceleaºi în în-treaga Uniune Europeanã. Este po-sibilã analiza lor comunã ºi definireaîn ansamblu a tipurilor de compe-tenþe care îi priveºte pe dascãli.
Principiile europene comuneprivind competenþele ºi calificãriledascãlilor au fost elaborate pornindde la experienþa dascãlilor ºi a for-matorilor din întreaga Europã, apoivalidate de pãrþile participante. Elepropun o viziune a profesiei de das-cãl în Europa care prezintã urmã-toarele caracteristici:
� este o profesie ce necesitã cali-ficare. Toþi dascãlii sunt licenþiaþi înînvãþãmântul superior (ºi cei care seocupã de formarea profesionalãiniþialã sunt ei însuºi profesioniºticalificaþi în domeniu de activitate ºiau competenþe pedagogice însuºite).Fiecare dascãl posedã cunoºtinþeaprofundate îm materia predatã,cunoºtinþe pedagogice, aptitudini ºicompetenþe dobândite pentru aghida ºi ajuta elevii ºi o bunãînþelegere a dimensiunii socio-cultu-ralã a educaþiei;
� este o profesie exercitatã decei care învaþã pe tot parcursul vieþii:dascãlii primesc susþinerea de careau nevoie pentru a-ºi urma perfec-þionarea profesionalã pe parcursulîntregii cariere; ei înºiºi ºi cei care îiangajeazã sunt conºtienþi de impor-tanþa dobândirii de noi cunoºtinþe ºisunt capabili de a inova ºi de a utilizafapte tangibile pentru a-ºi actualizaactivitatea de predare;
� este o profesie mobilã. Mobili-tatea este un element central al pro-gramelor de formare iniþialã ºi con-tinuã a dascãlilor; aceºtia sunt inci-taþi sã lucreze sau sã studieze în alteþãri europene pentru definitivareaperfecþionãrii profesionale;
� este o profesie care se bazeazãpe parteneriat: instituþiile de învã-þãmânt ºi formare pentru dascãli îºiplaseazã organizarea muncii subsemnul colaborãrii ºi al parteneria-tului cu ºcolile, mijloacele profesio-nale locale, cu furnizorii de formareprofesionalã ºi alþi actanþi.
Pe baza acestor principii ºi þi-nându-se cont de analiza care le pre-cedã, Comisia estimeazã cã demer-surile expuse mai jos ar putea fiînglobate, obiectivul fiind de a ame-liora calitatea de studii ºi formareadascãlilor în UE.
2.3.1 Educaþia ºi formarea de-a lungul vieþii
Formarea iniþialã nu poate dadascãlilor toate cunoºtinþele ºi com-petenþele necesare pentru efectua-rea unei cariere complete în în-vãþãmânt. Formarea ºi perfecþiona-rea profesionalã a fiecãrui dascãltrebuie sã fie considerate ca sarcinãexitenþialã ºi trebuie sã beneficiezede structuri ºi resurse adecvate.
Dispoziþiile luate pentru a oferidascãlilor studiile ºi formarea ulte-rioarã însuºite vor fi mai eficientedacã sunt coordonate în interiorulunui sistem coerent la nivel naþionalºi dotate cu o finanþare suficientã.Metoda idealã ar consta în instau-rarea unui proces neîntrerupt deformare a dascãlilor care sã înglo-beze formarea iniþialã, o perioadã deintegrare în profesie ºi o perfecþio-nare profesionalã pe tot parcursulcarierei, în cadrul cãruia sã fie me-najate posibilitãþile de dobândire decunoºtinte formale, informale ºinon-formale. Aceasta ar însemna catoþi dascãlii:
� sã ia parte la un program efec-tiv de integrare în primii 3 ani decarierã;
� sã beneficieze pe parcursulîntregii lor cariere de o asistenþã ºide sfaturi structurate din partea das-
cãlilor experimentaþi sau a altor pro-fesioniºti capabili sã-ºi asume aceas-tã sarcinã;
� sã participe la discuþii perio-dice despre nevoile în materie deformare ºi perfecþionare, în contex-tul mai larg al unui plan de dez-voltare a instituþiei unde lucreazã.
În plus, Comisia crede cã ar fibenefic pntru toþi dascãlii:
� ca aceºtia sã fie încurajaþi de-a lungul întregii lor cariere sãextindã ºi sã-ºi aprofundeze compe-tenþele prin mijloace formale, infor-male ºi non formale, dispun de osusþinere constantã în aceastã pri-vinþã ºi pot sã obþinã recunoaºtereacunoºtinþelor formale ºi non formalepertinente;
� ca alte posibilitãþi de perfec-þionare profesionalã continuã, ca ºiprograme de schimburi ºi detaºãri(finanþate sau nu de programul deeducaþie ºi de pregãtire de-a lungulvieþii) le sunt oferite;
� sã aibã ocazia ºi timpul de astudia pentru a obþine calificãri su-plimentare ºi sã participe la studii ºila cercetãri la un nivel superior dinsistemul educativ;
� sã se încurajeze mai multinstaurarea de parteneriate creativeîntre instituþii unde profeseazã, uni-versul muncii, instituþiile de învãþã-mânt superior ºi de cercetare saualte sfere de activitate, pentru a favo-riza pregãtire de calitate ºi punereasa efectivã în practicã ºi sã dezvoltereþele de inovaþie la nivel local ºiregional.
2.3.2. Competenþe necesare
Dascãlii au un rol crucial dejucat în pregãtirea elevilor în vede-rea ocupãrii locului care le revine însocietate ºi în sfera muncii. În toatestadiile carierei lor, trebuie sã pose-de – sã dobândeascã întreaga gamãde cunoºtinþe, atitudini ºi aptitudinipedagogice dobândite pentru a-iajuta pe tineri sã-ºi exploateze în-tregul potenþial. Îndeosebi, ei aunevoie de competenþe necesare pen-tru:
� a determina nevoile specificefiecãrui elev ºi a le satisface datoritãaplicãrii unei game largi de strategiipedagogice;
� sã-i ajute pe tineri sã dobân-deascã competenþele enumerate încadrul de referinþã european comunpentru competenþele-cheie;
� sã lucreze într-un mediu mul-ticultural (ºi mai ales, sã înþeleagãbogãþia diversitãþii ºi sã respectediferenþa);
� sã lucreze în strânsã colabo-rare cu colegii lor, cu pãrinþii elevilorºi cu comunitatea lãrgitã.
În vederea cerinþelor crescândeimpuse titularilor de posturi curesponsabilitãþi în instituþiile ºco-lare, pe de o parte, ºi în dificultãþileîntâlnite uneori în recrutarea unorastfel de posturi, pe de altã parte, arfi judicios sã se dea dascãlilor ocaziasã-ºi însuºeascã, sã-ºi perfecþionezeºi sã-ºi utilizeze competenþele pro-prii în funcþiile de conducere.
2.3.3. Practica reflexiei ºi acercetãrii
Dascãlii îi ajutã pe tineri sã devi-nã responsabili pentru a-ºi definipropriul drum de pregãtire de-a lun-gul vieþii. De aceea, ei ar trebui sã fiecapabili sã se ocupe ºi de ei înºiºi.
În contextul unui proces auto-nom de dobândire de cunoºtinþe de-a lungul vieþii, perfecþionarea lorprofesionalã presupune ca ei:
� întreþin o reflexie continuã ºisistematicã despre meseria lor;
� desfãºoarã activitãþi de cer-cetare la nivelul clasei;
� integreazã în învãþãmântul lorrezultatele obþinute la nivelul claseiºi cele ale cercetãrii universitare;
� evalueazã eficacitatea ºi, înconsecinþã,
� evalueazã propriile lor nevoi
în materie de pregãtire.Ar fi necesar sã se punã în apli-
care mãsurile incitative, resursele ºidispozitivele de susþinere obþinuteîn acest scop.
2.3.4. Calificãri
Dacã ne gândim la complexi-tatea imperativelor pe care trebuiesã le respecte dascãlii, la cantitateacunoºtinþelor ºi competenþelor pecare sunt obligaþi sã le respecte ºiimportanþei cunoºtinþelor în timpulstudiilor iniþiale, a unei experienþepractice suficiente în clasele adevã-rate, nu e deloc surprinzãtor ca pre-gãtirea iniþialã în chestiune sã fie înacest grad stringente. Peste 18 StateMembre, pregãtirea iniþialã a das-cãlilor din ciclul superior din în-vãþãmântul secundar dureazã celpuþin 5 ani ºi se finalizeazã cu o di-plomã de nivel niversitar (CITE 5A);pentru dascãlii din ciclul inferior alînvãþãmântului secundar, 12 statemembre cer studiu iniþial de tip uni-versitar cu o duratã de minim 5 ani.
S-ar putea concepe trecerea la opoliticã de calificare la un nivel mairidicat, asemãnãtoare celei existentedeja în anumite þãri.
2.3.5. Formarea dascãlilor în sistemul de învãþãmântsuperior
În scopul de a veghea ca învãþã-mântul superior sã dispunã de o ca-pacitate suficientã pentru garantareacantitãþii ºi calitãþii formãrii das-cãlilor pe de o parte ºi a promovaprofesionalizarea învãþãmântului, pede altã parte, programele de formarea profesorilor trebuie sã fie create lanivelul de masterat ºi doctorat (deasemenea, la nivel de licenþã).
Ar fi potrivitã consolidarea re-laþiilor între formatorii dascãlilor,dascãlii practicanþi, piaþa muncii ºialte sfere de activitate. Instituþiileînvãþãmântului superior joacã un rolmajor în crearea parteneriatelor efi-cace cu ºcolile ºi cu alþi actanþi pen-tru a veghea ca programle de for-mare pentru dascãli sã se bazeze pefapte concrete ºi stabilite ºi pe bunaexperienþã la clasã.
Responsabilii pentru formareadascãlilor (ºi pentru formatorii das-cãlilor) trebuie sã posede o expe-rienþã practicã în învãþarea la clasã ºitrebuie sã atingã un nivel foarte înaltîn ceea ce priveºte aptitudinile, men-talitatea ºi competenþele pretinse dedascãli.
2.3.6. Învãþãmântul în societate
Profesorii servesc ca modele.Este important pentru rezultateleelevilor ca profesia sã reflecte inte-gral diversitatea societãþii în care ease exerseazã pe planul limbii mater-ne, al aptitudinilor ºi inaptitudinilor.Statele Membre ar putea lua mãsuripentru a se asigura cã componenþacorpului didactic reproduce fideldiversitatea societãþii ºi pentru aelimina obstacolele unui echilibru alculturilor ºi sexelor la toate nivelele.
3. Contribuþia ComisieiEuropene
Pentru a sprijini Statele Membreîn reforma sistemului lor de formarea dascãlilor, Comisia propune:
� de a veghea ca noul programpentru educaþie ºi formare pe totparcursul vieþii ºi ca Fondul SocialEuopean sã susþinã statele membreîn eforturile lor de a ameliora orga-nizarea ºi conþinutul sistemului deformare al profesorilor ºi de a încu-raja mobilizarea dascãlilor ºi a viito-rilor dascãli;
� de a concepe indicatori care sãreflecte mai bine elementele legatede ameliorarea studiilor, de for-marea ºi recrutarea dascãlilor ºicapabili de a oberva progreseleînregistrate în ceea ce priveºte cali-tatea studiilor ºi a formãriii profeso-rilor în rapoartele bianuale în pri-vinþa programului de lucru Educaþieºi formare 2010;
� de a contribui la crearea ºi ladifuzarea cunoºtinþelor noi îndomeniul învãþãmântului, ca ºi încel al studiilor ºi al formãrii das-cãlilor ºi de a ajuta statele membresã utilizeze într-un mod eficace,datoritã programului pentru edu-care ºi formare pe tot parcursulvieþii ºi al planului cadru pentrucercetare;
� de a sprijini iniþiativele care auca scop de a influenþa dimensiuneaeuropeanã a studiilor ºi a formãriiprofesorilor ºi de a-i mobiliza;
� de a trece în revistã pregreselerealizate ºi de a formula noile pro-puneri.
4. Concluzii
Prezenta comunicare considerãcalitatea învãþãmântului, a studiilor,a formãrii profesorilor ca un factor-cheie al calitãþii educaþiei ºi al ame-liorãrii rezultatelor ºcolare ale tine-rilor. Ea a recenzat diverse mãsurisusceptibile de a fi luate în acest do-meniu, de asemenea ºi mijloacelegraþie cãrora pot contribui la apli-carea lor.
Conjugate între ele, acestepropuneri garanteazã cã dispoziþi-ile relative la formarea iniþialã ºi laperfecþionarea profesionalã ulte-rioarã a dascãlilor sunt coordo-nate coerent ºi în mod necesarfinanþate ºi ca toþi profesorii sãposede cunoºtinþele, mentalitateaºi competenþele pedagogice de careau nevoie pentru a-ºi îndeplini efi-cient sarcinile; ele ar favoriza deasemenea profesionalizarea învã-þãmântului punând în valoare ocultura reflecþiei ºi a cercetãrii încadrul corpului didactic ºi ar pro-mova statutul ºi recunoaºtereaprofesiei dascãlului.
Ele ar contribui, de asemenea, laîmbunãtãþirea calitãþii învãþãmântu-lui pentru toþi ºi ar ajuta statelemembre sã-ºi atingã obiectivele dela Lisabona în privinþa coeziunii so-ciale, a creºterii ºi competivitãþiieconomice.
Comisia Europeanã intenþionea-zã sã aprofundeze aceste propuneriîn contextul programului de lucruEducaþie ºi formare 2010, în asoci-aþie cu grupul „Profesori ºi forma-tori“, constituit din specialiºti aiStatelor Membre. Ea ar fi ajutatã înaceastã sarcinã de conferinþele carear fi organizate în viitor sub preºe-denþia portughezã a Consiliului.
RR AA PP OO RR TT ÎÎ NN TT OO CC MM II TT DD EE CC OO MM II SS II AA
CC OO MM UU NN II TT ÃÃ ÞÞ II II EE UU RR OO PP EE NN EE
Centrele deDocumentare ºi Informare
CDI participã la implementareapoliticilor educaþionale pe niveluride studii, profiluri, specializãri ºisprijinã realizarea obiectivelor pre-vãzute în procesul de reformã a în-vãþãmântului românesc, rãspun-zând nevoilor de informare ale utili-zatorilor. Aceste Centre sunt parteintegrantã a procesului de educare,formare ºi instruire, iar prin organi-zarea ºi viaþa sa internã, centrele tre-buie sã fie pentru elevi, o ºcoalã aresponsabilitãþii, a democraþiei ºi aautonomiei, pe plan individual ºicolectiv.
Profesorul documentarist
Funcþia de profesor documen-tarist este reglementatã de art. 5alin. 1 lit. f ºi art. 7 lit. g din Legea128/1997, care stabileºte cã aceastãfuncþie existã în centrele de docu-mentare ºi informare.
Profesorul documentarist estecadrul didactic care are misiuni pe-dagogice, culturale, de comunicareºi de gestiune, favorizând prin acti-vitatea sa învãþarea socialã ºi colec-tivã.
Profesorul documentarist estecadru didactic de predare, astfel încâtel nu va fi confundat cu documen-taristul – cadru didactic auxiliar.
Funcþia de profesor documen-tarist presupune absolvirea cu exa-
men de licenþã, examen de diplomãori examen de absolvire a unei insti-tuþii de învãþãmânt superior de lun-gã sau de scurtã duratã în profilulpostului ori absolvirea cu diplomã acursurilor postuniversitare cu dura-ta cel puþin trei semestre (aprobatãde MECT) studii aprofundate, studiiacademice postuniversitare, studiipostuniversitare de specializare înprofilul postului, precum ºi îndepli-nirea condiþiilor prevãzute de art. 68din Legea 84/1995. La solicitareaMECT, în anul universitar 2005-2006, în vederea pregãtirii profeso-rilor documentariºti, Facultatea deLitere din cadrul Universitãþii Bucu-reºti a iniþiat Cursuri Postuniversi-tare cu durata de 3 semestre.Ocuparea posturilor de profesordocumentarist se face prin concurs,în condiþiile legii.
În vederea elaborãrii ºi imple-mentãrii proiectelor de amenajare aCDI, MECT ºi SCAC, în cadrul pro-gramelor de perfecþionare ºi forma-re continuã au organizat prin CaseleCorpului Didactic stagii de formareadresate directorilor ºi cadrelor di-dactice din unitãþile de învãþãmântcuprinse în proiect. Acest aspect afost reglementat prin ordine emisede MECT, atât pentru extindereaproiectului cât ºi pentru formareacontinuã a personalului implicat înproiect, dupã cum urmeazã:OMECT 5135/1999 referitor la cola-borarea dintre MEC ºi Serviciul deCooperare ºi Acþiune Culturalã dinCadrul Ambasadei Franþei la Bucu-reºti în ceea ce priveºte formareacontinuã a personalului didactic ºiformarea personalului din centrele
de documentare ºi infomare; Ordi-nul MECT 3248/2002, OMECT 3707/2003, OMCET 3278/2004, OMECT4287/ 2004 ºi OMECT 5547/2004privind extinderea colaborãrii dintreMECT ºi SCAC al Ambasedei Fran-þei la Bucureºti în ceea ce privesºtepromovarea Centrelor de Documen-tare ºi Informare, precum ºi forma-rea continuã a personalului didactic,de conducere, îndrumare ºi control.
În perioada 2002-2005 MECT asusþinut financiar doar formareapersonalului didactic de conducere,îndrumare ºi control ºi a personalu-lui din CDI, finanþarea amenajãrii ºidotãrii CDI revenind comunitãþiilocale. Astfel, în aceastã perioadã aufost incluse în proiect, la nivel naþio-nal, peste 1.120 de unitãþi de învã-þãmânt.
Începând cu 2006, MECT susþi-ne financiar, pe lângã formarea ca-drelor didactice ºi dotarea CDI, ast-fel: în 2006 a fost susþinutã finan-ciar înfiinþarea ºi dotarea a 84 deCDI, prin OMECT nr. 4961/2006,iar în 2007 a fost susþinutã financiarînfiinþarea ºi dotarea a 420 de CDIprin OMEC 330/2007, precum ºiformarea continuã a personaluluididactic de conducere, îndrumare ºicontrol ºi a personalului din CDI.
Norma profesorului documen-tarist este de 40 de ore sãptãmânal,dintre care 18 ore activitate didac-ticã (din care 2-4 ore la catedrã) ºi22 de ore pentru animaþie culturalã,punerea CDI la dispoziþia elevilor încadrul activitãþilor neprogramate,gestionarea CDI, comunicarea, pre-gãtirea activitãþilor ºi documentareîn afara ºcolii.
septembr ie 2007
ªCOALAromâneascq juridic 11
Centrele de documentare ºi informare ºi profesorul documentarist
�� CC OO NN SS II LL II EE RR UU LL TT Ãà UU JJ UU RR II DD II CC ,,AA LL EE XX AA NN DD RR AA IICCHHIIMM
� ORDIN nr. 2274/28.09.2007 privind ºcolarizarea în învãþãmântul supe-rior de stat din România a unor cetãþeni de origine etnicã românã dinUngaria, începând cu anul universitar 2007/2008. � ORDIN nr. 2271/28.09.2007 privind ºcolarizarea în învãþãmântul supe-rior de stat din România a unor cetãþeni de origine etnicã românã dinRepublica Serbia, începând cu anul universitar 2007/2008. � ORDIN nr. 2270/28.09.2007 privind ºcolarizarea în învãþãmântul supe-rior de stat din România a unor cetãþeni de origine etnicã românã dinRepublica Macedonia, începând cu anul universitar 2007/2008. � ORDIN nr. 2272/29.08.2007 privind ºcolarizarea în învãþãmântul supe-rior de stat din România a unor cetãþeni de origine etnicã românã din Bul-garia, începând cu anul universitar 2007/2008. � ORDIN nr. 2723/28.09.2007 privind ºcolarizarea în învãþãmântul supe-rior de stat din România a unor cetãþeni de origine etnicã românã din Repu-blica Albania, începând cu anul universitar 2007/2008. � ORDIN nr. 2269/28.09.2007 privind scolarizarea în învatamântul superi-or de stat din România a unor cetateni de origine etnica româna dinRepublica Moldova, începând cu anul universitar 2007/2008. � O.M.E.C.T. nr. 2038/07.09.2007 privind acordarea autorizãrii de funcþio-nare provizorie pentru unitãþile de învãþãmânt preuniversitar de stat eva-luate în iulie 2007. � O.M.E.C.T. nr. 1911/31.08.2007 privind neacordarea autorizãrii defuncþionare provizorie pentru unitãþile de învãþãmânt preuniversitar de statevaluate în iulie 2007. � ORDIN privind acordarea a 7 burse pentru elevii din ALBANIA ºi SERBIA înînvãþãmântul preuniversitar din România, începând cu anul ºcolar 2007-2008, conform notei MECT nr. 39282/5.09.2007. � ORDIN nr. 2026/07.09.2007 privind acordarea a 522 de burse pentruelevii din Republica Moldova, absolvenþi ai clasei a IX-a din RepublicaMoldova, respectiv ai clasei a VIII-a din România. � ORDIN nr. 2099/17.09.2007 privind ºcolarizarea în învãþãmântul supe-rior de stat din România a unor cetãþeni de origine etnicã românã din Repu-blica Moldova, absolvenþi de studii liceale în România, începând cu anul uni-versitar 2007/2008. � ORDIN nr. 1847/29.08.2007 referitor la aprobarea standardelor de pregãti-re profesionalã, a planurilor de învãþãmânt ºi a programelor ºcolare pentru cul-tura de specialitate aferentã ariei curriculare Tehnologii, pentru unele calificãriprofesionale pentru care se asigurã pregãtirea prin învãþãmântul preuniversitar. � HOTARÂREA nr. 530/30.05.2007 pentru modificarea Hotãrârii Guvernuluinr. 844/2002 privind aprobarea nomenclatoarelor calificãrilor profesionalepentru care se asigurã pregãtirea prin învãþãmântul preuniversitar, precumºi durata de ºcolarizare. � ORDIN nr. 1863/30.08.2007 privind aprobarea Metodologiei de organi-zare ºi desfãºurare a examenului de certificare pentru obþinerea certificatu-lui de calificare profesionalã de nivel 3. � ORDIN nr. 1783/16.08.2007 privind aprobarea rezultatelor Evaluãrii P 003– reevaluare, referitoare la manualele ºcolare alternative noi, destinate ciclu-lui superior din învãþãmântul liceal, clasa a XII-a, distribuite pe piaþa liberã. � ORDIN nr. 1561/23.07.2007 privind aprobarea rezultatelor Evaluãrii P 003– etapa 3, referitoare la manualele ºcolare alternative noi, destinate cicluluisuperior din învãþãmântul liceal, clasa a XII-a, distribuite pe piaþa liberã. � Ordin nr. 1513/13.07.2007 cu privire la aprobarea Programei de cursopþional Culturã ºi tradiþii AROMÂNE. � ORDIN nr. 1643/02.08.2007 privind acordarea titlurilor didactice de pro-fesor universitar, respectiv, conferenþiar universitar. � ORDIN nr. 1869/31.08.2007 privind aprobarea Calendarului ºi a Metodo-logiei de organizare ºi desfãºurare a examenului de bacalaureat 2008. � ORDIN nr. 1867/31.08.2007 cu privire la organizarea ºi desfãºurarea teze-lor cu subiect unic pentru clasele a VII-a ºi a VIII-a, în anul ºcolar 2007-2008. � ORDIN nr. 1868/31.08.2007 privind aprobarea procedurilor de organi-zare ºi desfãºurare ºi a calendarului admiterii în învãþãmântul liceal ºi profe-sional de stat pentru anul ºcolar 2008-2009. � ORDIN nr. 1870/31.08.2007 privind disciplinele ºi programele pentruexamenul de bacalaureat 2008. � ORDIN nr. 1805/20.08.2007 privind confirmarea sau reconfirmarea cal-itãþii de conducãtor de doctorat. � ORDIN nr. 1642/02.08.2007 privind neacordarea titlurilor didactice deprofesor universitar, respectiv, conferenþiar universitar. � Ordin nr. 1530 bis/18.07.2007 privind aprobarea Planului Strategic al Mi-nisterului Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului 2007-2009 – Componenþã deManagement. � ORDIN nr. 1700/6.08.2007 privind aprobarea metodologiei de aplicare aProiectului-pilot ºi aprobarea Comisiei de selecþie a personalului implicat înpredarea de cursuri de limbã, culturã ºi civilizaþie româneascã în unitãþiºcolare din Italia ºi Spania.
Acte normative august – septembrie
Centrele de documentare ºi informare (CDI) ºi profesoruldocumentarist sunt rezultatul proiectului bilateral româno-francez „Educaþie pentru informare în mediul ruraldefavorizat“, derulat de MECT ºi Serviciul de Cooperare ºiAcþiune Culturalã (SCAC) a Ambasadei Franþei la Bucureºti.Scopul acestui proiect este asigurarea accesului la informaþie a elevilor, cadrelor didactice ºicomunitãþilor locale.
Prin Legea 315/2006 s-astabilit acordarea unui aju-tor financiar cadrelor di-dactice titulare ºi/sau supli-nitoare calificate din învã-þãmântul preuniversitar, învederea achiziþionãrii decãrþi sau de programe edu-caþionale pe suport elec-tronic, necesare îmbunãtã-þirii calitãþii activitãþii didactice. Acest ajutor seacordã anual, iar pentru anul 2008, conformart. 3 alin. 1 din Normele metodologice de apli-
care a Legii 315/2006, apro-bate prin HG nr.453/ 2007,beneficiarii ajutorului trebuiesã formuleze cererea de acor-dare a ajutorului financiarpânã la data de 1 noiembrie, launitatea de învãþãmânt la caresolicitantul are funcþia de bazã.Pentru anul 2008, plata aju-torului financiar de 100 de
euro se efectueazã începând cu luna ianuarie.Menþionãm cã ajutorul financiar a fost obþinutîn urma demersurilor FEN ºi se aplicã anual.
100 de euro pentru 2008
ªCOALAromâneascqdidactic
www.scoalaromaneasca. ro
12
Revista „ªCOALA rom`neascq“ XX
www.scoalaromaneasca.roNN OO UU TT ÃÃ ÞÞ II ÎÎNN FF II EE CC AA RR EE ZZ II
În plus, venim în ajutorul cititorilor cu cinci adrese de email unde fiecarepoate sã-ºi spunã pãsurile ºi sã contribuie în acest fel la dezvoltareaînvãþãmântului românesc.
sindicat @scoalaromaneasca.ronu ezitaþi sã ne scrieþi despre orice problemã legatã de sindicat;
[email protected]þi poze din ºcoli ºi noi le vom publica, deveniþi fotoreporteri ºiprindeþi instantaneele cele mai bune;
[email protected]þi ceva de spus, o propunere pentru reformarea educaþieiromâneºti, aici ne puteþi scrie. Ideile interesante îºi vor gãsi loc înrevistã;
corupþ[email protected] lovit de corupþia din învãþãmânt, noi te ajutãm sã-i dai în vileagpe cei care distrug educaþia.
Trãim într-o societate în care impactulinformatizãrii este din ce în ce mai mare ºiadaptarea este din ce în ce mai dificilã. Nimeninu ºtie totul… Oare este rãu cã un profesor nuºtie totul?! Nu o sã se facã de râs în faþa elevilorsãi?! „Schimbarea“ este rãspunsul… schim-barea rolului profesorului. Existã situaþii noicu care elevii ºi profesorii trebuie sã se con-frunte. Schimbãrile sociale, tehnologice ºi eco-nomice sunt numeroase, iar adaptarea trebuierealizatã de multe ori din mers.
Acest proces nu implicã diminuarea roluluiprofesorului doar pentru cã el nu se mai aflã încentrul procesului educativ, doar îl schimbã, îldeterminã sã punã accent pe experienþele
elevilor sãi, sã îi facã pe aceºtia sã se implice înnoi situaþii de viaþã prin aplicarea noþiunilorteoretice, le permite sã aleagã modul deînvãþare (vizual, auditiv, practic/kinetic), îiînvaþã sã îºi evalueze munca, sã devinã tole-ranþi, sã coopereze, sã foloseascã în mod utiltehnologia informaþiei ºi comunicaþiilor, sãrespecte mediul înconjurãtor, sã fie respon-sabili de propria dezvoltare profesionalã.
Anticipând necesitatea schimbãrii roluluiprofesorului ºi venind în întâmpinarea dorin-þei multor profesori de a afla cât mai multedespre învãþarea centratã pe elev, firma SIVECO România ºi-a propus implementareaîn România a unui nou program de formare îndomeniul IT, dezvoltat la nivel mondial de cãtreIntel Corporation în colaborare cu Institute ofComputer Tehnology (ICT), Intel®Teach –Predarea în societatea cunoaºterii.
Acest program îºi propune sã promovezeintegrarea noilor tehnologii la clasã, în activitã-þile didactice, pentru a facilita învãþarea cen-tratã pe elev prin metode active, precum meto-da proiectului ºi sã ofere rãspuns la întrebãrile:
Ce înseamnã o instruire eficientã?Cum gândim învãþarea bazatã peproiecte?
Cum ne conectãm la resursele vir-tuale? Cum se vede învãþarea din per-spectiva elevului?
Cum ºtim ce ºtie elevul? Cum potfi ajutaþi elevii pentru a se adapta lalucrul în grup, pe proiecte?
Cum se construieºte un portofoliu?Obiectivele cursului Intel®Teach
– Predarea în societatea cunoaºteriisunt: folosirea tehnologiei pentru adezvolta competenþele necesare elevi-lor în secolul XXI, identificarea cãilorprin care elevii ºi profesorii pot utiliza
tehnologia pentru a stimula procesul de învã-þare prin cercetare, comunicare ºi colaborare,încurajarea utilizãrii strategiei de instruirediferenþiatã, dezvoltarea gândirii critice pentrurezolvarea de probleme, promovarea lucruluiîn echipã pentru optimizarea instruirii.
PP RR OO FF .. VV II OO LL EE TT AA GG RR EE CC EE AA
LL II CC EE UU LL „„MM AA TT EE II BB AA SS AA RR AA BB ““,, RR ÂÂ MM NN II CC UU VV ÂÂ LL CC EE AA
Profesorul secolului XXI
�� DD RR AA GG OO ºº NN EE AA CC ºº UU
Cu banii obþinuþi printr-unproiect, dar ºi din surse proprii, pro-fesorul Mihai Cioflan împreunã cudouã colege de cancelarie, TeodoraCarapcea ºi Gheorghiþa Cioflan, aureuºit sã punã bazele unei trupe deteatru. Mai mult, aceºtia au avut ºi
prima premierã punând în scenãspectacolul „O scrisoare pierdutã“de I.L. Caragiale.
Autorii proiectului spun cã aurealizat aceastã trupã de teatru pen-tru a oferi o alternativã la modulactual de petrecere a timpului liber.„Ne-am dorit dezvoltarea gustuluielevilor pentru fenomenul artisticteatral ºi pentru cultura de calitate,pentru citit, bun ºi frumos. Am con-siderat cã prin aceastã acþiune nive-lul intelectual al elevilor va creºte. Deasemenea prin teatru le putem oferio alternativã concretã de manifesta-re a pasiunilor ºi talentului elevilorîntr-un cadru adecvat ºi posibilitateapetrecerii timpului liber într-unmod plãcut ºi constructiv în acelaºi
timp“, ne-a declarat Mihai Cioflan.Potrivit acestuia, prin spectacoleleprezentate, s-a dorit ºi eficientizareaºi îmbunãtãþirea parteneriatului fa-milie-ºcoalã-comunitate printr-onouã dimensionare ºi reabilitare arolului ºcolii în context social. Încadrul proiectului, o grupã de eleviau fãcut ºi o vizitã la Sibiu – CapitalãEuropeanã Culturalã în 2007, pre-cum ºi la multe piese de teatru.Trupa de teatru „Fantezia“ este for-matã din 20 de elevi ºi au circa treispectacole pe an. „Prin acest proiectam reuºtit sã dotãm ºcoala cu anu-mite apartate electronice pe care nule primeam prin finanþãrile de ba-zã“, a conchis coordonatorul proiec-tului, Mihai Cioflan.
ªi-au fãcut trupã de teatru în ºcoalãMai mulþi profesori de la ºcoala din comunaAdunaþii Copãceni a realizat un proiect pentru cul-tivarea gustului pentru dramaturgia româneascãºi internaþionalã de calitate în contextul valori-ficãrii înclinaþiilor artistice ale elevilor ºi formareapersonalitãþii lor prin interpretarea actului artistic.
septembr ie 2007
ªCOALAromâneascq ºcoala internaþionalã 13
Un document elaborat de Fun-daþia Europeanã pentru Formare(European Training Foundation –ETF), la solicitarea Comisiei Euro-pene pe baza unui chestionar aplicatunor þãri din Europa Centralã ºi deSud-Est, între care ºi România, afir-mã cã în ciuda unor progrese secto-riale, nu existã o strategie compre-hensivã pentru învãþarea perma-nentã. În plus, cele mai multe dintreaceste þãri (Bulgaria, Republica Ce-hã, Cipru, Ungaria, Lituania, Malta,Polonia, România, Slovenia, Turcia,Slovacia ºi Estonia) implementeazãprincipiile învãþãrii permanente îndiferite componente ale sistemelorde educaþie ºi formare, cel mai ade-sea prin amendamente aduse legis-laþiei existente. Aceste activitãþi poli-tice ºi legislative legate de învãþareapermanentã rãmân în general subsupervizarea Ministerelor Educaþiei,în cooperare cu Ministerele Munciiºi cu alte ministere.
Parteneriatul social în învãþarea permanentã
În toate þãrile au fost înfiinþatecomitete sau consilii tripartite ca or-ganism consultativ pentru guvernºi/sau ministere, în privinþa dezvol-tãrii educaþiei ºi formãrii. Ele consti-tuie principalul fundament al parte-neriatului social în ceea ce priveºteînvãþarea permanentã. Astfel, parte-nerii sociali sunt formal implicaþi înelaborarea documentelor politice,cum ar fi Planurile naþionale de acþi-une pentru ocuparea forþei de mun-cã, documentele de planificare pen-tru fondurile structurale, programesau strategii de educaþie. În plus,unele þãri au înfiinþat organisme spe-cializate pentru stimularea investiþieiîn învãþarea permanentã: Lituania(Forumul Naþional pentru Educaþie),Ungaria (Consiliul Naþional pentruEducaþia Adulþilor), Cehia (ConsiliulGuvernamental pentru DezvoltareaResurselor Umane), România (Con-siliul Naþional pentru Formarea Pro-fesionalã a Adulþilor) etc.
De fapt, experienþa tranziþiei înEuropa Centralã ºi de Est demons-treazã cã, în majoritatea cazurilor,guvernele au pãstrat rolul conducã-tor în stabilirea agendei acestorstructuri, în timp ce posibilitateapartenerilor sociali de a avea, prinintermediul lor, o influenþã realãasupra procesului de elaborare a po-liticilor a rãmas limitatã (margina-lã). Aceastã situaþie trebuie corelatãcu deficitul important existent înmulte þãri în ceea ce priveºte dialo-gul social autonom la nivel sectorialºi local. Pe de altã parte, raportul dinSlovenia reclamã lipsa de angajareefectivã a sindicatelor, iar cel dinSlovacia raporteazã cã învãþareapermanentã, ca subiect al dialoguluisocial, este insuficient dezvoltatã lanivel înalt, precum ºi la nivel secto-rial sau al întreprinderilor.
În Polonia, cooperarea cu parte-nerii sociali poate fi analizatã por-nind de la exemplul proiectuluiPhare 2000 Sistemul naþional deformare profesionalã. MinisterulMuncii a stabilit grupul de lucru caun forum de dezbatere asupra for-mãrii persoanelor angajate pe piaþamuncii ºi a celor fãrã loc de muncã.La grupul de lucru au participat re-prezentanþii a cinci mari organizaþiiale angajatorilor ºi ai sindicatelor.Partenerii au adoptat cinci priori-tãþi: (1) finanþarea sistemului, (2)
dezvoltarea informãrii ºi creºtereacalitãþii formãrii, (3) instrumente desprijin pentru angajatori, (4) instru-mente de sprijin pentru angajaþi ºi(5) cadrul legislativ ºi organizaþionalal dialogului dintre guvern ºi par-tenerii sociali, pentru dezvoltarea ºiimplementarea politicii formãriiprofesionale a angajaþilor ºi a per-soanelor fãrã loc de muncã.
În Cehia, partenerii sociali aufost activ implicaþi într-un programintitulat KRAJ (acronim ceh pentruDezvoltarea comprehensivã a activi-tãþilor indivizilor din regiunea Mo-ravia-Silesia – Comprehensive De-velopment of Activities of Indivi-duals in the Moravia-Silesia Re-gion), implementat sub patronajulInstitutului Naþional pentru Învãþã-mânt Profesional ºi Tehnic. Proiec-tul s-a finalizat prin crearea unuicentru regional pentru educaþie per-manentã în regiunea Moravia-Sile-sia, care furnizeazã cursuri pentrueducaþie permanentã, recunoscuteoficial, în cooperare cu parteneriisociali pentru proiectarea cursurilor,le evaluezã ºi organizeazã plasamen-tul cursanþilor.
În Turcia, pentru a oferi oportu-nitãþi de educaþie cât mai multorpersoane prin utilizarea spaþiilor, afacilitãþilor, a echipamentelor ºi apersonalului ºcolilor tehnice ºi pro-fesionale, aceste instituþii sunt des-chise între orele 7.00 ºi 12.00 dimi-neaþa, inclusiv la sfârºitul sãptãmâ-nii ºi în vacanþele elevilor, în concor-danþã cu implementarea programu-lui „Educaþie întreaga zi, întregulan“ (Full Day-Full Year Education).În acest context, þinând cont de in-teresele, nevoile ºi capacitãþile indi-vizilor, sunt oferite toate tipurile dediplome/certificate de studii de lun-gã sau de scurtã duratã.
Stimularea rolului facilitatorilor de formare
Conform monografiilor, situaþiaprecarã a cadrelor didactice în cepriveºte statutul acestora, salariile,facilitãþile pentru formare ºi pentrudezvoltarea carierei, a fost conside-ratã unul dintre punctele slabe alesistemelor de educaþie în majorita-tea þãrilor. Deºi s-au fãcut eforturipentru ameliorarea formãrii profe-sorilor, multe dintre rapoartele deþarã nu demonstreazã cã aceastã pri-oritate a primit încã suficiente resur-se ºi atenþie. ªi totuºi, în Ungaria, aufost adoptate mãsuri pentru a sporiatractivitatea profesiei didactice, înspecial printr-o creºtere a salariilorcu 50%; însã nicio altã þarã nu a fã-cut referire la o creºtere salarialãatât de substanþialã.
În Polonia, remunerarea ºi pro-movarea profesionalã a cadrelor di-dactice au fost actualizate prin intro-ducerea unor diferenþieri pe patrucategorii, în contextul reformei sala-rizãrii adoptatã încã din 2000. Solu-þiile adoptate au vizat nivelul de sala-rizare a cadrelor didactice în core-laþie cu nivelul de calificare, inovare
ºi rezultatele formãrii continue. Aufost stabilite patru niveluri de pro-movare profesionalã: (1) profesorstagiar (debutant), (2) profesor cucontract, (3) profesor numit, (4) pro-fesor cu gradaþie de merit (chartedteacher), (5) pentru rezultate deo-sebite, se acordã titlul de profesor deonoare. Pentru a fi promovat, cadruldidactic trebuie sã parcurgã o etapãde stagiar, finalizatã printr-o evalu-are pozitivã a competenþelor didacti-ce ºi apoi prin obþinerea avizului Co-misiei de calificare sau promovândun examen în faþa unei Comisiei deexaminare. În perioada de stagiupentru un nivel superior de califi-care, cadrul didactic este obligat sãîºi perfecþioneze cunoºtinþele ºi capa-citãþile pentru dezvoltarea sa perso-nalã ºi pentru ameliorarea activitãþiididactice. Reglementãrile adoptate îistimuleazã pe profesori sã-ºi îmbu-
nãtãþeascã performanþele, sã se dez-volte personal ºi sã adopte o atitu-dine favorabilã inovãrii în educaþie.S-a observat o creºtere semnificativãa performanþelor acestora. Astfel, înperioada imediatã intrãrii sistemuluiîn vigoare, 100.623 de cadre didac-tice au trimis cereri pentru pro-movare profesionalã. Introducereasistemului de promovare profesiona-lã a fost corelatã cu stabilirea salari-ilor medii garantate de stat. Raportuldintre salariul mediu pe anumitetrepte de calificare ºi salariul de bazãacordat de stat s-a fãcut în douãtrepte, dupã cum urmeazã: I – profe-sor cu gradaþie de merit – 150%, pro-fesor numit; – 145%, profesor cucontract – 121%; profesor stagiar –82% ºi II – profesor cu gradaþie demerit – 225%, profesor numit –175%; profesor cu contract – 125%,profesor stagiar – 82%.
În Ungaria, Legea învãþãmântu-lui public stipuleazã cã profesorii
trebuie sã participe la activitãþi deformare continuã cel puþin o datã la7 ani. Finalizarea cu succes a unuicurs de formare este recunoscutãprintr-o alocaþie financiarã acordatão datã la fiecare 7 ani ºi în specialprin reducerea cu un an a perioadeirãmase pânã la avansarea într-o altãcategorie salarialã. Statul acoperã80% din costurile formãrii, dintr-unfond prevãzut special pentru acestscop în Legea bugetului central.Dupã întrunirea anumitor condiþii,statul acoperã în totalitate costurileformãrii. Decretul privind formareacontinuã a cadrelor didactice, amen-dat, a inclus formarea continuã încadrul Legii educaþiei adulþilor. Înacest fel, formarea continuã a ca-drelor didactice a fost inclusã în ga-ma activitãþilor instituþiilor de edu-caþie a adulþilor, reglementatã prin-tr-un decret al Ministerului Educa-
þiei. În urma amendãrii legii, for-marea continuã a cadrelor didacticea devenit parte a sistemului ungarde educaþie pe durata întregii vieþi.Totuºi, în majoritatea þãrilor, s-aameliorat formarea continuã a ca-drelor didactice, prin activitatea mi-nisterelor educaþiei sau a agenþiilornaþionale de educaþie. În unele ca-zuri, precum Polonia, s-a introdusobligativitatea fiecãrei ºcoli de aaloca fonduri pentru formarea con-tinuã, în proporþie de 1% din bugetulanual al fiecãrei unitãþi, ori s-auadoptat mãsuri specifice de stimula-re a promovãrii în carierã (Ungaria)sau de impunere ca fondul pentruformare sã fie de minimum 3% dinfondul anual de salarii, precum înEstonia.
Crearea unei culturi a învãþãrii
Dupã cum a arãtat ºi raportulbulgar, „cultura învãþãrii este, de re-
gulã, asociatã cu sistemul ºcolar, in-clusiv cu sistemul de formare profe-sionalã ºi, în multe cazuri, a fostanalizat necorespunzãtor, incompletºi fãrã a lua în considerare interre-laþiile cu fenomenele sociale. Tre-buie alocate resursele financiare ne-cesare ºi trebuie depãºite obstacolelestructurale ºi instituþionale, în sco-pul creãrii unei culturi a învãþãrii“.Aceasta rezumã foarte bine câtevaprobleme mari cu care încã se con-fruntã majoritatea þãrilor: predomi-nanþa sistemului de educaþie for-malã, situaþia precarã a sistemuluide formare profesionalã ca parte asistemului de învãþãmânt ºi lipsa decomunicare dintre sistemul de învã-þãmânt ºi piaþa muncii, în special.Dupã cum arãta ºi raportul din Bul-garia, însã afirmaþia e valabilã ºipentru România, aceasta nu îi im-piedicã pe tineri sã-ºi continue stu-
diile, numãrul celor înscriºi în învã-þãmântul superior crescând rapid.În Ungaria, implicarea pãrinþilor ºico-interesarea lor în educaþia copi-ilor reprezintã principiul de bazã aladministraþiei învãþãmântului pu-blic. Pãrinþii au anumite drepturi pedurata studiilor ºcolare ale copiilor:dreptul sã aleagã instituþia de edu-caþie ºi formare, dreptul de a decideasupra capacitãþilor, abilitãþilor, in-tereselor copiilor, asupra credinþelorreligioase ºi a statutului naþional sauetnic. Pãrinþii au, de asemenea,dreptul sã se familiarizeze cu pro-grama ºcolarã a instituþiei de învãþã-mânt ºi trebuie sã primeascã perma-nent detalii ºi informaþii semnifica-tive privind progresul ºcolar al copi-ilor. În instituþiile de educaþie ºi for-mare sunt organizate cursuri obliga-torii ºi structuri alternative. Pãrinþiiºi elevii pot solicita frecventarea cursurilor alternative în condiþiilerecomandate de fiecare instituþie.
Sisteme de educaþiepermanentã în Europa
�� MM II RR EE LL AA DD AA LL AA II SS
Una dintre caracteristicile învã-þãmântului românesc, fie cã vorbimde cel preuniversitar sau universitar,a constat, dupã 1990, în schimbareala nesfârºit a legislaþiei. Aºa se facecã profesorii ºi elevii au tot fost bul-versaþi, regulile schimbându-se dinmers, fãrã nicio logicã. Modificarealegilor, practic un sport naþional alpoliticienilor de dupã 1990, nu a þi-nut cont, cel puþin în domeniul edu-caþiei, de faptul cã elevii ºi cadreledidactice au nevoie de stabilitate.Principiul stabilitãþii, mult trâmbiþatde miniºtrii educaþiei de-a lungultimpului, nu a fost niciodatã pus înpracticã, rãmânând doar o vorbãaruncatã. Când erau întrebaþi de cetot schimbã regulile, miniºtrii dã-deau vina pe parlamentari, care totschimbã legile. Evident cã uitau sãspunã cã modificãrile erau fãcute deparlamentarii majoritari, deci departidul din care proveneau ºi ei. Uncopil care intrã în clasa a V-a, deexemplu, ar trebui sã ºtie foarteexact care va fi procedura de selecþieºi admitere la liceu ºi apoi de fina-lizare a studiilor liceale. ªi pentru cãam amintit de acest subiect, cea maimare aberaþie îi aparþine chiar ac-tualului ministru, care, între altelefie spus, nu are nicio legãturã cu în-vãþãmântul. Este evident cã domniasa, de profesie este inginer construc-tor, confundã învãþãmântul cu con-strucþiile, unde dacã beneficiarul sehotãrãºte sã schimbe locul unei fe-restre trece imediat la treabã, pebaza unei dispoziþii de ºantier. Eibine, învãþãmântul nu este precum oconstrucþie. Aici este nevoie de sta-bilitate, altfel educaþia va slãbi ºi maimult. Revenind, fãrã sã þinã cont derealitatea învãþãmântului românescºi discuþiile cu partenerii sociali,acesta, prin ordin, a schimbat crite-riile de admitere la învãþãmântulliceal ºi profesional chiar înainte deînceperea actualului an ºcolar. Nu amai contat pentru el cã procedura deselecþie ar fi fost normal sã fie inclu-sã în proiectul legii învãþãmântului,care a intrat deja în discuþii la Parla-ment, ci a schimbat totul dintr-uncondei. Reamintim cã ministrulCristian Adomniþei a eliminat testelenaþionale, admiterea la liceu ur-mând a se face în baza notelor de latezele cu subiect unic pe þarã ºi a me-diei generale din clasele V-VIII. Nu-mai cã tezele cu subiect unic au fostintroduse pentru prima datã în anulºcolar precedent ºi erau ca un fel deproiect-pilot în ideea gãsirii unei altesoluþii de admitere la liceu ºi ºcoalade artã ºi meserii. De asemenea,pentru ministrul Adomniþei nu acontat nici faptul cã în varã s-a lan-sat un sondaj de opinie în rândulelevilor, cadrelor didactice ºi pãrin-þilor pe problema examenelor de fi-nalizare a studiilor, inclusiv de ad-mitere în învãþãmântul liceal ºiSAM. Firesc ar fi fost ca abia dupã cese strângeau rezultatele ºi se fãcea oanalizã serioasã a acestora sã sealeagã cea mai bunã ºi eficientã so-
luþie. Adomniþei, categoric cel maislab ministru al Educaþiei, este clarcã lucreazã dupã principiul „unul în-carcã, doi descarcã“, deci nu iese ni-mic bun.
Modificãri legislativeÎn decursul anilor, Legea învãþã-
mântului nr. 84/1995, care a fostpublicatã în Monitorul Oficial nr.167/31 iulie 1995 ºi a intrat în vigoa-re la 30 de zile de la publicare, a su-ferit o sumedenie de modificãri.Pentru a vã face o micã idee, o sãenumerãm doar o micã parte a aces-tora: Legea învãþãmântului nr.84/1995 a fost republicatã în M.O.nr. 1/05 ianuarie 1996, fiind ulteriormodificatã ºi completatã prin Ordo-nanþa de Urgenþã a Guvernului nr.36/1997, aprobatã apoi prin Legeanr. 151/1999; Legea învãþãmântuluinr. 84/1995 a fost republicatã, dinnou, în Monitorul Oficial nr.606/10.12.1999 în temeiul art. 2 dinLegea nr. 151/1999. Evident cã mo-dificãrile nu s-au oprit în 1999, ulte-rior fiind vorba de peste 30 de actenormative – ordonanþe, legi, hotã-râri de guvern, ordine ale ministru-lui Educaþiei ºi Cercetãrii, respectivEducaþiei, Cercetãrii ºi Tineretuluiprin care i s-au adus alte retuºuri,
mai mici sau mai mari. O altã modi-ficare importantã s-a realizat prinLegea nr. 268/2003, practic o sara-bandã a modificãrilor care în tra-ducere liberã se poate numi o nebu-nie fãrã capãt.
Capacitate, teste naþionale...
Prima reformã din educaþie,vorbind de perioada postdecem-bristã, a început pe vremea fostului
ministru Andrei Marga, care a înce-put sã aplice prevederile Legii învã-þãmântului. Pe atunci, ministrulMarga a înfiinþat o serie de organis-me absolut necesare – precum Ser-viciul Naþional de Evaluare ºi Exa-minare, Oficiul Naþional al Burselorde Studii în Strãinãtate etc. ºi învãþã-mântul începea sã intre pe un fãgaºnormal. Numai cã la noi normali-tatea nu prea îºi are locul, urmãtoriiminiºtri aducând apoi tot felul demodificãri, unele doar de „amorulartei“. Un astfel de exemplu îl con-stituie schimbarea denumirii exa-menului „Capacitate“ în „Teste na-þionale“, care a avut loc pe vremeaministrului Alexandru Athanasiu. ªivorbim doar de o schimbare de de-numire pentru cã examenul în sine arãmas în aceeaºi formã ca la început,deci când s-a introdus capacitatea.
De altfel, trebuie remarcat cãfiecare ministru a încercat sã-ºipunã în felul propriu amprentaasupra sistemului de învãþãmânt,fãrã a gândi o continuare a reformeiîn educaþie, aºa cum ar fi fost fi-resc. Pânã la urmã totul a þinut doarde ambiþiile politice, partidele de la guvernare încercând sã demolezeceea ce au construit cele de dinain-tea lor.
Revigorare prin schimbare de denumire
Ecaterina Andronescu a fost unalt ministru al Educaþiei care s-acam jucat cu schimbãrile. Chipurilepentru revigorarea ºcolilor profesio-nale ºi de ucenici, ministrul Andro-nescu a eliminat respectivele denu-miri, înfiinþând ºcolile de artã ºi me-serii. Numai cã revigorarea sistemu-lui de învãþãmânt profesional nu seface prin schimbare de denumire, ciprin programe serioase ºi care sãþinã seama de realitatea pieþei mun-cii. Ei bine, acest lucru nu s-a pro-dus, chiar ºi în zilele noastre eleviifugind de aºa-numitele SAM, la careajung doar pentru cã nepromovareatestelor naþionale nu le permite con-tinuarea studiilor la liceu.
Calificative ºi teste-grilãO altã modificare marca Andro-
nescu s-a referit la examenul de baca-laureat, unde la unele discipline s-auintrodus exclusiv teste-grilã, iar laprobele orale calificativele au luat lo-cul notelor. Mãsura nu s-a doveditabsolut deloc de bun augur, în anulrespectiv bacalaureatul fiind mãci-nat de scandaluri. Mãsura nu a þinutînsã decât un an, imediat ce a venit
ªCOALAromâneascqdosar
www.scoalaromaneasca. ro
14
Legea învãþãmântului,
Dupã adevãrate lupte ºi negocieripeste negocieri s-a ajuns la oformã oarecum acceptabilã alegilor. Însã, proiectele negociatecu partenerii sociali în primãvaraacestui an au fost schimbate deministrul Adomniþei, acesta venindcu altã ofertã. Acest lucru ºi grabacu care ministrul a încercat sãimpunã legile a dus la retragereaFederaþiei Educaþiei Naþionale dela discuþii încã de la început. ªiFederaþia „Alma Mater“ s-a retrasla un moment dat în timpulnegocierilor, însã a revenit într-unfinal la discuþii.
Negocieri, subsemnul întrebãrii
Elevii din clasele primare vor învãþa dupã o nouã lege
la conducere Alexandru Athanasiurevenind la formula de dinainteaEcaterinei Andronescu. Puse unapeste alta modificãrile s-au doveditdoar o pierdere de timp ºi bani, fãrãniciun folos pentru sistemul edu-caþional.
Învãþãmânt obligatoriude zece clase
Cea mai consistentã modificarea Legii învãþãmântului, ca sã spu-nem aºa, a avut loc în 2003, când s-a generalizat învãþãmântul obliga-toriu de la opt la zece clase. De ase-menea, absolvenþilor de liceu carenu promovau toate probele li s-a datposibilitatea sã le repete în urmã-toarea sesiune doar pe cele nepro-movate. Cu alte cuvinte, cel care picabacalaureatul nu o lua de la capãt înurmãtoarea sesiune cu toate disci-plinele de concurs, ci putea sã susþi-nã doar probele picate. Mãsurafuncþioneazã ºi astãzi.
Procesul BolognaDacã majoritatea schimbãrilor
au vizat doar învãþãmântul preuni-versitar, Procesul Bologna a atacatputernic învãþãmântul superior.Pentru aplicarea Procesului Bo-logna, deci alinierea sistemului deînvãþãmânt superior românesc la celeuropean, în 2004 s-a modificatstructura studiilor universitare. Lamajoritatea facultãþilor, ciclul de li-cenþã s-a scurtat cu un an, iar studi-ile masterale au început sã devinãmai consistente, locurile alocate dela buget fiind din ce în ce mai multe.De asemenea, s-a redus considerabilnumãrul specializãrilor, dar ºi a do-meniilor de studii, care s-au stabilitfoarte exact prin hotãrâre de guvern.Nu trebuie uitat cã procesul în sine adurat ceva, destule universitãþi opu-nând o rezistenþã aprigã de teamã cãunele cadre universitare îºi vor pier-de cursurile. În final, dupã mai mul-
te întâlniri ale rectorilor s-a ajuns lao formulã acceptatã a specializã-rilor.
Dublarea salariilorO altã modificare s-a referit la
salarizarea cadrelor didactice, ale
cãror lefuri s-au dublat în 2004. Nu-mai cã aceastã modificare nu a venitca o recunoaºtere din partea guver-nanþilor a muncii profesorilor, ci aavut la bazã tot nemulþumirile ºiprotestele dascãlilor. De altfel, pen-
tru a mai smulge ceva de la guver-nanþi ºi parlamentari, profesorii aufost mereu nevoiþi sã iasã în stradã ºisã recurgã la grevã generalã pentru amai primi câte ceva la salariu. Dova-dã stã chiar ultimul refuz al parla-mentarilor vizavi de instituirea pen-
siei de serviciu pentru dascãli, unuldintre articolele noii legi a învãþã-mântului.
Problemele reale ale educaþiei
Ceea ce parcã refuzã cu obstina-þie guvernanþii sã vadã sunt proble-mele reale ale sistemului de învãþã-mânt românesc. Nu modificãrile pecare le tot aduc legilor rezolvã pro-blemele, ci miniºtri hotãrâþi sã ia„taurul de coarne“ ºi, odatã pornit,un proces de reformã sã fie dus lacapãt cu cap. De altfel, pãrerile pro-fesorilor, dar nu numai, sunt fie ne-ascultate, fie ascunse sub preº.
„De ani buni de zile învãþãmân-tul românesc trece printr-o tranziþieperpetuã. De la un guvern la altul,educaþia este pasatã fãrã milã ºi ni-meni nu pare sã vadã generaþiile desemianalfabeþi ce reuºesc sã-ºicumpere, cam din 2000, examenulde bacalaureat, iar «mâine» voravea pretenþia sã-ºi asigure ºi intra-rea pe piaþa muncii folosind acelaºitertip murdar, deja la modã, adicãºpaga. Familia, ºcoala ºi societateasunt factorii rãspunzãtori de edu-caþia unui tânãr. Familia aleargãdupã coºul zilnic, ºcoala este prostgestionatã de oameni incompetenþi,dar numiþi pe criterii politice, iarsocietatea nu le oferã nimic acestortineri, nici mãcar modele morale aleconducãtorilor þãrii. Permanent,tinerii se întreabã de ce sã înveþe.Pentru ce? Este mai uºor sã trãiascãîn ignoranþã atât timp cât au vãzutun Vanghelie, ce nu ºtia sã conjugeverbul a fi, primar în sectorul V alCapitalei. ªi în loc de o reformã rea-lã, învãþãmântul are parte de modi-ficãri succesive, fãrã niciun rost. De
multe ori, stãm cu ochii doar prindiverse alte þãri, fãrã sã se þinãseama de realitatea de la noi.Degeaba încercãm sã copiem unmodel sau altul. Se uitã cã acelemodele s-au creat în timp, nu aºa dela un guvern sau altul, ºi când s-adecis ceva s-au fãcut studii ºi analizeserioase. Nu cred cã noua lege a în-vãþãmântului, doar pentru cã va aveaun alt numãr ºi votatã în alt an, varezolva actuala crizã din sistem. Pânãcând nu vor fi oameni competenþi laconducerea instituþiilor de învãþã-mânt, totul va fi doar vorbãrie goalã“,spune dna profesoarã Liliana I.
Programe stufoase O altã problemã a educaþiei, care
priveºte atât preuniversitarul cât ºiuniversitarul, o constituie progra-mele de studii. Chiar dacã prin vii-toarea lege se va micºora numãrulde ore, dacã predarea disciplinei res-pective nu va fi mai atractivã ºi nu seva þine cont de timpul în care trãim,totul va rãmâne doar teorie. Eleviivor fi în continuare obosiþi ºi supra-solicitaþi, iar studenþii vor avea ºi eimotive de supãrare, mai ales cã uniiprofesori le predau tot dupã cursurivechi de 20 de ani.
„Categoric, programele ºcolaresunt prea încãrcate ºi la finele liceu-lui absolventul nu ºtie sã facã nimic.În afarã de o cantitate considerabilãde cunoºtinþe teoretice, practica va fiinamicul sãu cel mai mare. Nici înclasele mici nu stãm deloc bine. Îmipovestea o colegã cã fetiþa ei din cla-sa a III-a în România, a fost înscrisãîntr-a V-a, în Italia. Noi singuri neobosim copiii cu programe stufoaseºi predate neatractiv ºi apoi nemirãm de ce scade în timp randa-mentul lor ºcolar“, subliniazã dnaprofesoarã E.M.
Gratuit ºi nu prea„Ne-am sãturat de atâtea schim-
bãri. Miniºtrii care se perindã par sãnu aibã habar de ce înseamnã ºcoalaºi ce trebuie fãcut. Nu ºtiu decât sãfacã experimente ºi copiii noºtri suntdoar cobaii lor. Parcã suntem þin-tuiþi în loc ºi nu putem decât sã jucãmcum ne cântã unii sau alþii. Vorbim deînvãþãmânt obligatoriu ºi gratuit ºiscoatem mereu bani din buzunar. Bafondul clasei, ba cel pentru ºcoalã,ba pentru cãrþi, culegeri etc. Nu maizic de atenþiile pe care le dãm laºcoalã, la unii profesori. Cã dacã alþipãrinþi dau, parcã suntem forþaþi ºinoi. Altfel, apar imediat diferenþeleºi copiii le simt. Ce sã mai spun,parcã suntem o þarã de nebuni. Numai scãpãm de ºpãgi niciodatã.Politicienii aceºtia o sã se joace iarcu destinele copiilor noºtri. Facefiecare dupã cum îi vine lui ºi eleviitrebuie sã suporte consecinþele. Odezorganizare ºi o bramburealã con-tinuã. Copilul meu este abia în clasaa IV-a, dar mã gândesc deja cu dis-perare când va ajunge într-a VIII-a.Cum o sã intre la liceu? Cred cã nuºtie nimeni sã-mi spunã, cã o sã maimodifice ei ceva pânã atunci“, ne-aspus dna Maria Barbu, o mãmicãdin Bucureºti.
ªCOALAromâneascq dosar 15
septembr ie 2007
aproape istorieLegea învãþãmântului nr. 84/1995 ar putea deveni în câteva luni doar isto-rie. Proiectul noii legi a învãþãmântului, dacã va ajunge în parlament, vaanula fosta lege. Trebuie spus însã cã odatã ajunsã în parlament aceastãlege ar putea suporta unele modificãri. Unele doar pentru cã actuala con-ducere a Ministerului Educaþiei nu a þinut cont de pãrerea tuturor parteneri-lor sociali ºi, firesc, dascãlii vor încerca sã obþinã ceea ce le-a fost acumrefuzat. Plus cã unele prevederi ale viitoarei legi se vor dovedi proaste ºi, înconsecinþã, vor trebui modificate. Printre modificãrile cele mai importantetrebuie amintite cele care privesc ciclurile de ºcolarizare. Potrivit proiectului,învãþãmântul preuniversitar va cuprinde cinci niveluri educaþionale. Primulse referã la educaþia timpurie, structurat pe douã categorii – educaþie ante-preºcolarã pânã la vârsta de 3 ani ºi învãþãmânt preºcolar între 3 ºi 6 ani ºicare va include grupa micã, grupa mijlocie ºi grupa mare. Învãþãmântul pri-mar va fi structurat pe cinci clase, anume clasa pregãtitoare ºi clasele I-IV,deci mai devreme la ºcoalã cu un an faþã de cum era pânã acum. Învãþã-mântul gimnazial, numit ºi învãþãmânt secundar inferior, va cuprinde cinciclase, anume clasele V-IX. Evident, nu se ºtie încã unde se va desfãºuraclasa a IX-a, adicã tot la ºcoala generalã sau la liceu. O necunoscutã caredureazã de mult timp, de când se tot vorbeºte de viitoarea structurã ºcolarã.Învãþãmântul liceal, deci învãþãmânt secundar superior, al patrulea niveleducaþional, va cuprinde trei sau patru clase, anume clasele X-XII/XIII.Actualele ºcoli de arte ºi meserii vor fi incluse în învãþãmântul liceal, filieratehnologicã. Cu alte cuvinte, se vor desfiinþa, fiind incluse în învãþãmântulliceal. În fine, ultimul nivel educaþional din preuniversitar va fi cel terþiar non-universitar, în care va fi inclus învãþãmântul post-liceal de 1-3 clase. De asemenea, dispare examenul de titularizare la nivel naþional, aceastãschimbare fiind acceptatã de FSLI ºi Federaþia „Spiru Haret“. Trebuie spuscã modul în care anumiþi lideri sindicali au acceptat propunerile MECT estecel puþin suspect, însã totul se va decide în Parlament.De asemenea, învãþãmântul superior se va conduce în baza unei alte legi,care o va înlocui pe cea actualã. Evident, ºi pe marginea acestui proiect delege au fost discuþii peste discuþii, dezbaterea conþinutului acesteia cureprezentanþii Ministerului Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului.
![Educaþiei, Contracte economice Cercetãrii ºi 2 0 7 ... obliga]iilor precum [i cele referitoare la contractele speciale. Legile civile speciale sunt: D.L.nr.31 [i nr.32/1954, privind](https://static.documente.net/doc/80x56/5b0807067f8b9a992a8bb220/educaiei-contracte-economice-cercetrii-i-2-0-7-obligaiilor-precum-i-cele.jpg)
