TffifiFE8f,NT[II E$ffi UMBffiffi

'fwaExBucureqti, 2017

MOARTEA POARTA BUUTERII

Bruxelles, Belgia,\I ncadrat perfect in axa optici a lunetei, atit de

! up.oup. in imaginea miritd telescopic incit ar fiI putut s[-i numere piclturile de ploaie de pe pene,

porumbelul rimase impasibil, ciugulind nemulfumit.Laurence Fournier urmiri pasirea pin[ cind aceasta

abandonl clldirea de vtzavi, in c[utarea unui refugiuuscat sau a unei eventuale mese. Odat[ ce displru, lintidin nou uga.

Cerul era intunecat gi mohorit, o burnill rece

lnmuind oragul incl dinainte de ivirea zorilor, piraielede apl murdarl umplind ganfurile. Lumina, deqi slabl,era mai mult decit suficient[ ca s[-i poati inlesnisupravegherea singurului paznic indeajuns de curajos

pentru a infrunta vremea. Nu observase niciun altsemn de activitate in ultimele ore, nici micar trecerea

accidentali a weunei magini.Laurence inainti silenlios, niciun sunet auzindu-

se in urma pagilor sii, nicio umbrl alunecind de-a

lungul perefilor. Paznicul nu auzi nimic inainte de amuri, cbzind la plmint cu gitul rupt. Laurence slripeste cadawu in drum spre ugi, apoi se intoarse qi fhcu

un semn. Oamenii sli incepuri s[ aparl din spatele

copacilor, ca nigte stafii. Se agezar[ in jurul lui, agteptind.Intrari apoi in perfect[ liniqte.

Ofilerul superior lucra agezat la un computet in timPce trei blrbali erau ocupali cu un joc de cirfi in jurul uneimese rotunde, in centrul cireia se afla o movill de bani.

Unul dintre ei rinji gi intinse mina citre bani, ceila\i doi

E[TIEEEEfliltJF=EICJ!L=tIEl-

7

H

;

recunoscandu-gi infrAngerea. Un soldat igi turna o can6cu cafea proasp[t[ dintr-o cafetier[. Un altul era aqezatpe un scaun, cu picioarele sprijinite de o cutie gi capullisat pe spate intr-un unghi ciudat, sforlind incetigor.

Ofilerul iqi ridici privirea, observi intruqii Ei incercis[-gi inhafe arma in timp ce se ridica. Nu reugi. Laurence

linti gi trase. Blrbatui alunec[ de pe scaun gi se pribugila pimint. Ceilalli furi secerali de o ploaie de gloanle.Soldatul muribund lul cafetiera cu el in cldere,lichidulfierbinte amestecAndu-se cu sAngeie s6u pe podea.

|ucbtorul de cdrli nu-gi mai colecti cigtigul, soldatuladormit nu se mai trezi niciodati. Unul dintre oameniilui Laurence rise gi mai improgci inciperea cu o rafal[de gloanle. Un glonf rlticit lovi carcasa computerului.

-Gerbert! il strigl Laurence gi blrbatul se intoarsecitre el, incd, rlrzind. Computerul este {inta noastriprincipali, armele sunt un bonus. $tiai asta. igi ridiciarma gi-l impuqci pe Gerbert intre ochi.

Restul bd.rbalilor inghelar5, cind ii afinti cu privireape fiecare ln parte. Mesaj receplionat.

-Recuperali armele, ordonl cu voce joasi.Intrari in depozit gi incepuri si-l goleasc[ in deplinl

liniqte. Laurence se agezi Ia computer gi-l analizd cuatenfie. Carcasa era deteriorat[, dar glonlul ratasecomponentele esenliale. in timp ce desc[rca fiqierelepe un disc, pe fala lui in mod normal lipsiti de oriceexpresie, igi frcu aparilia un zimbet sec. Dac[ avea

dreptate, informaliile oblinute ar fi trebuit si-i asiguremodalitatea de-a opera fbrl intervenlia poli]iei locale,oferindu-i totodatl influen]a necesarl asupra guvernului.

$i, de obicei, Laurence avea mai mereu dreptate.Laurence-|acques Fournier era un birbat atletic cu

ochi ageri de culoare acvamarin, pir mitisos blondcenugiu gi un nas drept, aristocratic care-i cXgtiga

deopotrivl respectul blrba]ilor gi venerafia femeilor.Francez prin naqtere, nu se considerase niciodatica aparlinind unei anumite naliuni. Laurence era opaslre Iiberl. Grupul lui era constituit dintr-un amestecinternalional de holi, gi nu holi obiqnuifi, ci elita oricdrortipologii sau metode, furind absolut orice, de la bijuteriila art6, de la secrete industriale gi politice la proiectemilitare secrete qi, bineinfeles, armament, o afacereextrem de profitabill pe piafa neagrl.

-Am terminat, domnule, spuse unul dintre oameniisli intr-o englezd. cu un accent puternic.

Laurence iEi ridicl ochii la el.

-Ali curilat totul?

-Da, domnule. Nu sunt amprente, n-a riLrnas nimiccare s[ facl legltura cu noi. Privi apoi cltre corpul luiGerbert. Cu excepfia lui.

-Luali-l cu voi. Vin gi eu imediat.

-Da, domnule.Birbatul ridicl trupul inert pe um[r, apoi mai arunci

o privire prin incipere inainte de a pleca.Laurence strecurl discul intr-un buzunar interior al

jachetei. Soldalii morli fuseseri rearanjafi in pozitiileiniliale, cafetiera se afla la locul ei. Se indrept[ cltre masape care grimada de bani rlmlsese neatinsl. intoarsecirlile primului jucltor cu leava pistolului, apoi pe ale

celui de-al doilea. Md.na celui de-al treilea r5.misese

intinsl de-a lungul mesei, intr-o incercare eternl de

a ajunge la bani. Laurence intoarse gi cir{ile lui. Aqi qi

optari, mAna mortului.

-Ai cAgtigat, murmuri, apoi se intoarse gi pirisiinciperea la fel de silenlios precum intrase.

ilIIEE5plIfirJF2rECIILrtIEI-

9

€:

In seara aceea, Hugues Brinley b[tu ugor la uga

biroului lui Laurence gi agteptl. Asistentul lui Laurence,un englez solid cu ochii c[prui gi pir gaten deschis,arbora in permanenll un zimbet batjocoritor, utilizandun limbaj extrem de colorat pe care geful slu i-l trecea cuvederea datoriti eficienlei de care didea dovadi.

-Intri, se auzi din interior vocea calml, cu o urmlde accent.

Hugues deschise uga gi intrl in camera spa{ioasl.Perelii erau din cir[midi, ferestrele acoperite cu draperiipurpurii, un covor mare oriental in nuanle singeriidominAnd inciperea modest mobilat[. Laurence eratolinit pe un fotoliu din piele neagrl cu o carte in brafe,o mici veiozd. de birou fiind singura sursi de luminldin camerl. Privi inspre el, ridicindu-gi lntrebitor osprAnceanl.

-Rezultatele v?nzdrli armelor, spuse Hugues,10 intinzAndu-i hirtiile.

Laurence aruncl o privire peste cifre gi incuviinfi,apoi ii inapoie listele gi se intoarse la cartea sa.

-Nu prea te intereseazd. banii, nu-i aga? comentiHugues, neputind si se ablin[.

Laurence ridic[ indiferent din umeri.

-Nu in mod deosebit.

-$i cu toate astea, ceri mereu s[ vezi cifrele.Laurence iqi ridici din nou ochii din carte,

chibzuindu- gi bine rispunsul.

-Banii sunt doar o modalitate de-a |ine scorul.Dintr-o dat6, Hugues piru ci nu se simte prea in largul

lui. Cind venea vorba despre bani, neplsarea nu era onofiune pe care o putea accepta cu uqurinfl. Laurenceera congtient de stinjeneala pe care i-o provocase.

-Asta-i tot, il concedie, coborlndu-si din nouprivirea la carte.

Ar trebui sd tmpart oamenilor toatd captura, se gindiin timp ce Hugues pir[sea camera. Vechiul lui asociat

era un bun indicator pentru felul in care gAndea toatlechipa. Dacl Hugues p[rea bulversat, atunci aqa erau

tofi. Fondurile din contul de investifii erau mai multdecit suficiente pentru acoperirea oriclrui proiect nou,

sau a unei eventuale urgenle. impart c|$igul la zece...

noud. Se incruntl. Trebuie sd recrutez pe cineva tn locul

lui Gerbert.

intr-un final, renunfl la citit qi puse deoparte cartea.

Se ridicl gi se indrepti cltre computer, cu gindulde-a analiza dosarele posibililor recruli, insl se opriin mijlocul inclperii, privind absent la tabloul de pe

perete. Chtine din cap. Nu-gi putea permite s[-gi piardiconcentrarea cu atita ugurin|l. Recrutarea mai putea

agtepta.

Fix[ cu privirea tabloul ugor inclinat de pe perete. Se

simlea extrem de atagat de el gi asta in sine era un lucru

tulburitor. Ceva rezonase in interiorul lui cind vizuse

o reproducere a tabloului intr-un album de art[. Nu

era cine gtie ce, doar un qir de c[lugiri inaintind prinzipadd de-a lungul unor copaci cu ramuri uscate, cu

ruinele unei minlstiri pe fundal. Intensitatea atmosferei

gi claritatea suprafefelor, caracteristice romanticilorgermani, preintimpina cumva suprarealismul secolului

douizeci.Remarcabila operi de art[ fusese expusl in Staatliche

Museum din Berlin Ei fusese, cel pulin teoretic, distrusiln ultimele zile ale celui de-al Doilea R[zboi Mondial.

A afirma c[ Laurence fusese incintat s[ o descopere

printre bunurile unui fost competitor, ar fi fost o totalisubapreciere a adeviratelor sale sentimente.

*llIEEEEtt8AJl-2rtC'lL'EIIEt-

11

t2

Se intoarse gi-Ei continul drumul cltre biroul

siu, unde incepu s[ alcituiasci un dosar despre le

Commissaire Gdndral de la Police Fdddrale. Thibault

Lennert urma si devini un blrbat extrem de nefericit,

dar folositor. Laurence zimbicu cinism. Neobignuit cum

era Monsieur Lennert s[ munceasci in mod eficient,

ideea de-a deveni util avea probabil si-l debusoleze cel

mai tare.

Laurence igi stabilise cartierul general temporar la

Bruxelles dintr-un motiv extrem de simplu: in calitate

de sediu al Uniunii Europene gi al NATO, Bruxelles

era un mega orag european, supranumit 9i Capitala

Europei. in realitate, nu era decAt un Babilon la scari

redusl, o metropoll internalional[ constind dintr-un

amalgam de limbi, culturi gi tradilii. Pe lingi variatele

qi impresionantele stiluri arhitecturale, Bruxelles

ginduta peste optzeci de muzee 9i numeroase atracfii

turistice, precum gi o viaf[ de noapte trepidantl cu

mai multe cluburi gi restaurante decit ar fi putut finecineva socoteala. Tot aici se afla cel mai mare depozit de

armament din Europa de Vest gi exact ultimul aspect ilatrisese pe Laurence, cu tot cu grupul slu de ho[i.

€a

A doua zi de diminea![, Thibault Lennert trecu grlbitpe lAngi asistenta sa.

-Monsieur Le Commissairet il strig[ aceasta exact in

momentul in care puse mina pe clanla uqii.

Blrbatul intoarse capulgi-o privi iritat.

-Ce vrei? Sunt ocuPat.

-Un domn se afl6aicipentruintilnirea de dimineafl.Vi agteaptl in birou.

-intdlnire? intrebi Thibault incruntAndu-se. Ce

intilnire?Nu-gi amintea s[ fi programat nicio intilnire pentru

dimineala aceea.

Megeve, Atpii Franceziin timp ce goferul taxiului descirca bagajele gi

schiurile lui Laurence, hamalul se grlbi s[ le care inrecep{ia hotelului. Les Fermes De Marie, ini}ial o ferm[in timpuri indepirtate, devenise acum un complexhotelier incAntitor aflat la o aruncitur[ de b[1 de

centrul oragului Megeve. Cele opt cabane amenajate inapartamente luxoase individuale formau un cerc inchis,receplia din mijloc fiind decoratd lntr-un stil rusticce imbina obiectele vechi de arti cu o multitudine de

draperii divers colorate. Din punctul lui Laurence de

vedere, cel mai convenabil aspect era faptul c5. hotelul se

afla la numai cinci minute de versant.

-Bien venue, Monsieur. Camera obignuiti? ilintimpinl recep]ionerul cu un zAmbet.

-Oui, merci.

-E mereu o plicere si vi revid, Monsieur. Ali aflat,binuiesc, cd, Mademoiselle Sybille se afl6 qi ea aici?

inainte ca Laurence s[ poatl rlspunde, o femeie ise arunci in brale. Buclele ei blonde ii acoperird. fala,orbindu-l, in timp ce-l imbr[liga cu entuziasm.

-Laurence!O desprinse cu greu de el gi o indepirti pulin pentru

a o privi.

-Mon Dieu,Sybille! Nu gtiam ci egti aici. Ce surprizdpllcutl, spuse cu un zimbet luminos precum razelesoarelui printre nori intunecali de furtuni.

E!lIEEEEitfird

I-=EITTTLEtIEt-

13

H

*

-De ce nu mi-ai spus c[ vii? Cit pofi sta? Ai venitsingur? Vino cu mine, spuse ea dintr-o suflare.

N-apuci si-i rispundi la nicio intrebare inainte de-a

se trezi tirit cltre restaurant. Pe deasupra capului ei,

ii fhcu semn hamalului si-i duci bagajele in cameri.Intrari ln bar gi Sybille il impinse intr-unul dintresepareurile cele mai indepirtate. Laurence fluturi dou[degete in aer cltre barmanul care-i fixa cu o privireamuzatd.. Birbatul lncepu si mixeze biuturile.

-Nu mi-am planificat venirea, stau pentru o

siptimin[ gi da, sunt singur, rlspunse intrebirilor luiSybille. E rAndul t[u.

-Am venit cu nigte prieteni, tot pentru o siptimini.Sybille iqi agezi mina pe obrazul lui. Of, Laurence, e atAt

de bine sil te revld... Chiar mi-ai lipsit. Am incercat si tesun Ia numlrul din Berlin, dar nu mi-a rlspuns nimeni.Mi-ag dori si nu mai fii atit de evaziv. Cum pot si daude tine in caz de urgengi?

Laurence ii lui miinile in ale lui gi i le slrutd pe rlnd,apoi scoase un stilou din buzunar gi scrise un numir pe

un gervefel.

-Pofi s[ ml gisegti mereu la numirul [sta. Dacinu rlspund, lasl un mesaj gi te contactez imediat ce-Iprimesc. imi pare riu ci nu m-ai putut gtrsi, mon coeur,

spuse, folosindu-i numele de alint.Sybille rinji qi lui gervelelul.

inci de cind Laurence implinise zece ani, bunicul iuiobignuise si-I lase Ia familia ei pe timpul verii, Sybille

devenind pseudo-sora lui mai mic[. Pentru o fati de

gapte ani, care abia descoperise ce invenlie grozavd,erau

b[ie]ii, fusese o adevlratl corvoadi s[ se pomeneasci

cu unul de zece ani pe cap. Aga ci inilial il tratase cu

un dispre! total. Dar, ca de obicei, el luase totul ca pe o

provocare gi Sybille practic il adoptase pinl la implinirea

virstei de cincisprezece ani, timp in care Laurence

igi petrecuse fiecare varl impreunl cu ea Ei cu familia

ei. Deveniseri la fel de apropiafi precum un frate gi-o

sor[. in timp ce ea il numea afectuos mon AmoLtr, el o

poreclise mon coeur.

Sybille suferise foarte tare atunci cind aflase vestea

despre moartea bunicului lui Laurence Ia pulin timpdupi ce el implinise optsprezece ani. Rlsfblatul ei frate

adoptiv fusese expediat la Bangkok pentru a locui cu

tatll siu. Nu mai gtiuseri nimic unul de celilalt un timpindelungat, pinl intr-o zi, cdnd el reaplruse la uqa casei

ei din Istanbul. il gesise in prag, privind-o fix cu ochiiaceia inconfundabili.

-Bon jour, mon coeur, ii spusese cu nongalan{l, de

parcl s-ar fi despirlit cu o searl in urm[.Sybitle igi jurase s[ nu mai piardi legitura cu el

niciodat[.

e:

Spre searl, Laurence o provocl pe Sybille la o intrecere

pe un traseu de ski mai intortocheat. Se tachinari

reciproc, fiecare din telescaunul s[u. Sybille inc[ mai

vorbea cind Laure4ce iqi lu[ avint din virful pantei.

intotdeauna luase competiliile foarte in serios. Sybille

pierdu cu o iritare grafioasl, dar il impinse totuqi intr-un maldir de ziryadil cind ajuns erilabaza versantului'

O zi foarte buni, considerabil mai bunl decAt seara,

cAnd ii fbcu cunogtinti cu prietenii ei qi-l observi

transformAndu-se treptat din prietenos in politicos.

Se indoia ci weuna dintre cunoqtinlele ei observase

illtIEEEEETgrJFz,EICJtlnrtIEF

15