84
Redactori:
- Dr. Isabelle COMBROUX (Conferen iar Universitatea Louis Pasteur, Strasbourg, Fran a)- Christian SCHWOERER (Pre edintele Rezerva iilor Naturale din Fran a)
Traducere din limba francez :
- Ruxandra CORNICI
Alte contribu ii:
- Crina B N EAN, (OI POS Mediu Timi oara)- Mirela PANTILIE, Elena GIUREA, Roxana MIHAI i Gabriel NI U (Agen ia Na ional
pentru Protec ia Mediului – România), - Ramona CHERA CU ( Ministerul Mediului i Dezvolt rii Durabile) - Teodora OIA (Compartimentul de Biodiversitate, ARPM Timi oara Regiunea V -
România) - Pentru completarea tabelului :Lista factorilor de influen utiliza i pentru a descrie
amenin rile i presiunile au contribuit: - Dragoliub PAITICI – A.N.P.A. Filiala Timi- Delia TRÂNC – D.A.D.R. Timi- Corina LUPU - A.N.A.R. – D.A. Banat - Alina FORA – APM Timi- Teodora OIA – ARPM Timi oara- Ileana PÎRJE - ARPM Timi oara- Ovidiu PÎRV - Parcul Natural Lunca Mure ului
1
EVALUAREA STATULUI DE CONSERVARE AL HABITATELOR SI SPECIILOR DE INTERES COMUNITAR DIN ROMANIA
- GHID METODOLOGIC-
Acest document trebuie citat astfel : COMBROUX, I., SCHWOERER C., 2007, Evaluarea statului de conservare al habitatelor si speciilor de interes comunitar din Romania - ghid metodologic, Editura Balcanic, Timi oara, România, 56p plusanexe.
Traducere i coordonare de redactare:Ruxandra CORNICI (Proiectul de Înfr ire PHARE 2004/IB/EN-03 - România)
2
AVERTISMENTCititorului
Tematica de evaluare este fixat prin diferite documente comunitare reglementare sau explicative:
- Directiva Habitate fixeaz parametrii de evaluare (art. 1) i defini iile speciilor i habitatelorprioritare, statutului de conservare, habitatul speciei i siturile de importan comunitar .
Nota Comitetului Habitate care face referire la DocHab04-03-03-rev3 descrie metoda de interpretarea acestor parametri, lista datelor care trebuie raportate la Comisia European la fiecare 6 ani ifixeaz definirea valorilor de referin favorabile.
- CTE/PNB (Centrul Tematic European pentru Protec ia Naturii i Biodiversit ii) este pe calede a finaliza un ghid de interpretare. El prevede utilizarea diferitelor metode i precizeazdefini iile/sensul pentru anumi i termeni.
Acest document î i propune s reia aceste reguli, s le precizeze, s le completeze i s subliniezemodalit ile de implementare ale acestora la nivelul României.
Informa iile i interpret rile con inute în acest ghid in cont de metodele de avansare i deinterpretare ale Grupului de Lucru tiin ific al Comitetului Habitate la data redact rii acestuidocument. Discu iile Grupului i documentele explicative din CTE/PNB vis-a-vis de acest subiectnefiind întocmite în totalitate la aceast dat , se pot aduce preciz ri ulterioare la acest document. La data elabor rii documentului orient rile de evaluare se raporteaz la versiunea oficial a documentului comunitar DocHab04-03-03-rev3 i la interpretarea acestuia difuzat de CTE/PNB (Explenatory notes and guidelines – ianuarie 2006, discu ii ale Scientific Working Group din data de 13 februarie 2006).
Acest document constituie o propunere c tre Ministerul Mediului i Dezvolt rii Durabile pentrurealizarea evalu rii. Se bazeaz în mare parte pe documentul francez: Combroux, I., Bensettiti, F. Daszkiewicz, P. & Moret, J. (2006) Evaluation de l’Etat de conservation des Habitats et Espècesd’intérêt communautaire 2006-2007, Document 2, version 2 Guide Méthodologique, Muséum national d’histoire naturelle, Département Ecologie et gestion de la biodiversité, UMS 2699Inventaire et suivi de la biodiversité, document ce poate fi desc rcat de pe site- ul INPN http://inpn.mnhn.fr,149 p.
Pentru a u ura lecturarea documentului în partea a 4-a (habitate) i partea a 5-a (specii) s-aurepetat anumite lucruri. Cititorul va binevoi s ne scuze pentru aceast redundan care poate fi uneori greoaie.
3 PREFA
De la integrarea în Uniunea European în 2007, România s-a impusca fiind una dintre na iunile care de ine un adev rat patrimoniunatural. România de ine numeroase arii protejate care cuprindmulte specii din Anexele Directivelor Habitate i P s ri. De asemenea, speciile i habitatele de importan comunitar se g sesc i în afara ariilor protejate.
În baza Directivelor Europene, Directiva Consiliului European 92/43EEC refeitoare la conservarea habitatelor naturale i a florei ifaunei s lbatice adoptat la 21 mai 1992 i Directiva P s ri – Directiva Consiliului European 79/409 EEC privind conservareap s rilor s lbatice adoptat la 2 aprilie 1979, cele 27 de ri dinUniunea European (UE) trebuie s asigure men inerea saurefacerea habitatelor naturale i speciilor de faun i flor s lbatic
de interes comunitar într-un statut de conservare favorabil pentru a contribui la men inereabiodiversit ii.
Articolul 17.1 din Directiva Habitate prevede ca statele membre s întocmeasc odat la 6 ani « unraport asupra aplic rii dispozi iilor luate în cadrul acestei Directive. Acest raport cuprinde, înparticular, informa ii privind m surile de conservare prev zute în Articolul 6 (1), cât i evalu rileimpactului acestor m suri asupra st rii de conservare a tipurilor de habitate din Anexa I i a speciilordin Anexa II i principalele rezultate ale supravegherii prev zute în Articolul 11. »
Pentru a putea întocmi acest raport este important s se construiasc un sistem care s dispun deun document de referin i de un vocabular comun pentru to i factorii implica i care s fiecompatibil atât cu sistemul european cât i cu sistemele care func ioneaz în celelalte state membre.
Unul din obiectivele Proiectului de Înfr ire PHARE 2004/IB/EN-03 este i acela de a propune instrumente utile pentru implementarea re elei Natura 2000, iar acest ghid metodologic pentruevaluarea statutului de conservare al habitatelor i speciilor la nivel na ional este unul dintre acestea.
Acest ghid se bazeaz pe trei documente de referin de la nivel european:- Directiva Habitate care fixeaz parametrii de evaluare (art. 1) i defini iile speciilor i
habitatelor prioritare, statutului de conservare, habitatul speciei i siturile de importancomunitar .
- Nota Comitetului Habitate care face referire la DocHab04-03-03-rev3 descrie metoda de interpretare a acestor parametri, lista datelor care trebuie raportate la Comisia European lafiecare 6 ani i fixeaz definirea valorilor de referin favorabile.
- CTE/PNB (Centrul Tematic European pentru Protec ia Naturii i Biodiversit ii) care este pe cale de a finaliza un ghid de interpretare. El prevede utilizarea diferitelor metode iprecizeaz defini iile/sensul pentru anumi i termeni.
El precizeaz care sunt aceste documente i prevede implementarea acestora în România.
Acest document va permite tuturor factorilor implica i în procesul de evaluare i de implementare a re elei Natura 2000 din România s aib acces la o baz de date solid legat de evaluarea la nivelna ional a statutului de conservare a speciilor naturale i a habitatelor naturale de interes comunitarprezente în România.
Silviu MEGANDirectorul Direc iei Biodiversitate, Biosecuritate i Protec ia Naturii
42
5CUPRINS
AVERTISMENT ......................................................................................................................................... 2
PREFA ...................................................................................................................................................3
1. CONTEXTUL SI OBIECTIVELE ............................................................................................................7
1.1 - CONTEXTUL EVALU RII .................................................................................................................... 71.2 - DATELE NECESARE .......................................................................................................................... 81.3 - ORGANIZAREA NA IONAL PRECONIZAT .......................................................................................... 91.4 - OBIECTIVELE DOCUMENTULUI ......................................................................................................... 11
2. NO IUNI GENERALE..........................................................................................................................12
2.1 - ABORDAREA BIOGEOGRAFIC A DIRECTIVEI .................................................................................... 122.2 – NO IUNEA DE HABITAT .................................................................................................................. 16
3. HABITATELE I SPECIILE VIZATE...................................................................................................17
3.1 - HABITATELE DIN ANEXA I I SPECIILE DIN ANEXA II........................................................................... 173.2 - SPECII DIN ANEXELE IV I V ........................................................................................................... 17
4. NO IUNI PENTRU EVALUAREA STATULUI DE CONSERVARE....................................................19
4.1 – NO IUNEA DE “SEMAFOR” .............................................................................................................. 194.2 - VALORI DE REFERIN ................................................................................................................... 224.3 - TENDIN E...................................................................................................................................... 244.4 - ALTELE ......................................................................................................................................... 25
5. EVALUAREA HABITATELOR DIN ANEXA I .....................................................................................31
5.1 - NIVELUL NA IONAL ........................................................................................................................ 315.2 - NIVELUL BIOGEOGRAFIC ................................................................................................................. 32
5.2.1 - Aria de reparti ie ...................................................................................................................325.2.2 - Suprafa a acoperit de habitat .............................................................................................335.2.3 - Structuri i func ionalit i ale habitatului ...............................................................................355.2.4 - Perspective viitoare ..............................................................................................................385.2.5 - Evaluarea statutului de conservare ......................................................................................38
6. EVALUAREA SPECIILOR DIN ANEXA II, IV, I V ............................................................................39
6.1- NIVELUL NA IONAL ........................................................................................................................ 396.1.1 - Aria de reparti ie – Cartografierea: .......................................................................................39
6.2 - NIVELUL BIOGEOGRAFIC ................................................................................................................ 416.2.1 - Aria de reparti ie ...................................................................................................................416.2.2 - Popula ia...............................................................................................................................426.2.3 - Habitatul speciei ...................................................................................................................436.2.4 - Perspective viitoare ..............................................................................................................446.2.5 - Evaluarea statutului de conservare ......................................................................................45
7. ABECEDAR AL EVALU RII...............................................................................................................46
8. BIBLIOGRAFIE....................................................................................................................................53
9. LISTA ACRONIMELOR.......................................................................................................................55
10. ANEXE ...............................................................................................................................................57
6
71. CONTEXTUL SI OBIECTIVELE
1.1 - Contextul evalu rii
Conform Directivei Europene Habitate, fiecare stat membru i-a luat angajamentul s asiguremen inerea sau refacerea habitatelor naturale i a speciilor de faun i flor s lbatic de interescomunitar, într-un statut de conservare favorabil, pentru a contribui la men inerea biodiversit ii.
Implementarea diferitelor cerin e ale Directivei are scopul de a atinge obiectivul reprezentat demen inerea statutului favorabil de conservare:
Desemnarea siturilor de interes comunitar (SCI) în interiorul c rora se realizeaz m suri de management pentru a asigura un statut favorabil de conservare pentru habitatele amintite înAnexa I i speciile prezente în Anexa II din Directiva Habitate (art. 3 i urm toarele).Împreun cu zonele de protec ie special , desemnate în cadrul Directivei P s ri, aceste situriformeaz re eaua Natura 2000.Implementarea m surilor de strict protec ie pentru speciile din Anexa IV din Directiv(art.12 i urm toarele).Managementul elementelor de peisaj care permit îmbun t irea coeren ei ecologice a re eleiNatura 2000 (art.10).
Articolul 11 din aceast Directiv prevede c « Statele Membre asigur supravegherea st rii deconservare a habitatelor naturale i speciilor prev zute în Articolul 2 inând cont în mod particular detipurile de habitate naturale prioritare i de speciile prioritare ».
Articolul 17.1 din Directiva Habitate prevede ca statele membre s întocmeasc « un raport asupra aplic rii dispozi iilor luate în cadrul acestei Directive. Acest raport cuprinde, în particular, informa iiprivind m surile de conservare prev zute în Articolul 6 (1), cât i evalu rile impactului acestorm suri asupra st rii de conservare a tipurilor de habitate din Anexa I i a speciilor din Anexa II iprincipalele rezultate ale supravegherii prev zute în Articolul 11. »
Tematica de evaluare cuprinde trei capitole:1. Monitorizarea, mai precis evaluarea statutului de conservare a habitatelor din Anexa I i
speciilor din Anexele II, IV i V la nivel na ional i biogeografic.2. Informa ii cu privire la activit ile de conservare realizate la nivelul re elei Natura 2000.3. Evaluarea impactului acestor m suri asupra statutului de conservare a habitatelor din Anexa
I i speciilor din Anexa II la nivel de re ea Natura 2000.
Raportul periodic înaintat Comisiei Europene de c tre cele 25 state din anul 2007 prive te perioada2001-2006. Evaluarea statutului de conservare la nivel de situri nu a fost cerut obligatoriu în acestraport. Aceast evaluare va începe în perioada 2007-2012.Aspectul « monitorizare » abordat aici prive te habitatele naturale din Anexa I i speciile din AnexaII, IV, V din Directiva Habitate. El trebuie realizat la nivelul fiec rei regiuni biogeografice vizate dehabitatul sau specia considerat i trebuie s cuprind ansamblul teritoriului (nu trebuie s selimiteze doar la re eaua Natura 2000). Speciile din Directiva P s ri fac obiectul unei evalu rispecifice care se realizeaz la un interval de 3 ani i nu sunt luate în considerare.
Încadrarea nr.1: Anexele din DHFF i evaluarea
Habitatele i speciile de interes comunitar vizate în DHFF sunt repartizate în 4 anexe. Anexele I iII regrupeaz tipurile de habitate naturale (Anexa I) i lista speciilor de animale i plante (AnexaII) de interes comunitar a c ror conservare necesit desemnarea de zone speciale de conservare.Anexa IV prezint lista speciilor de animale i plante de interes comunitar care necesit o protec iestrict iar Anexa V lista speciilor de animale i plante de interes comunitar a c ror prelevare dinnatur i a c ror exploatare pot face obiectul unor m suri de management. Pentru a aminti, AnexaIII detaliaz criteriile de selectare a siturilor care pot fi identificate ca fiind situri de importancomunitar i sunt desemnate ca fiind zone speciale de conservare.
81.2 - Datele necesare
Prima evaluare a st rii ini iale odat realizat (care trebuie transmis la Comisia European în 2013)va trebui s serveasc ca baz pentru urm toarele evalu ri (la 6 ani) pentru statutul de conservare al habitatelor i speciilor de interes comunitar.
Fiind dat metodologia de evaluare re inut la nivelul Uniunii Europene, evalu rile înaintate în timpulrapoartelor periodice vor trebui s se bazeze pe datele istorice (adic raportate la una sau mai multedecade) i pe datele recente care reies din implementarea unui sistem de monitorizare al habitatelor i speciilor de interes comunitar (figura 1).
În eventualitatea în care, o prim evaluare, s-ar realiza înaintea implement rii unui sistem de monitorizare permanent a a cum este recomandat în art. 11, acest prim stadiu va permite s seconstruiasc un sistem de e antionare coerent la scar na ional i biogeografic . Un astfel desistem de e antionare va trebui s permit s ia în considerare statutul habitatelor i popula iiloratât în interiorul cât i în exteriorul re elei Natura 2000.
Figura 1: Schematizarea datelor necesare la realizarea evalu rii de conservare a speciilor ihabitatelor de interes comunitar.
timp
2007 Ra
po
rt
Ra
po
rt
Ra
po
rt
…
Date de monitorizare
«date istorice »
91.3 - Organizarea na ional preconizat
Diversitatea datelor i cuno tin elor necesare la realizarea acestui proiect necesit mobilizarea a numero i exper i, structuri i asocia ii, cât i a un organism care s asigure coordonarea partenerilor implica i i coordonarea tiin ific a acestui program: realizarea evalu rii, validarea,sinteza i transmiterea pentru raportul din 2013. El ar asigura i stocarea datelor inerente acesteiopera iuni.
Organizarea propus aici se bazeaz pe ipoteza cre rii unei Agen ii Na ionale a Ariilor Protejate dinRomânia (ANAP). Sistemul de implementare va trebui s r spund pentru termenul de 2013 i va utiliza datele existente construind sistemul permanent de monitorizare.
Aceast organizare se bazeaz pe realizarea termenilor de referin care au fost stabili i împreun dec tre cele 2 Înfr iri de la Timi oara i Sibiu având ca punct focal Natura 2000, în cadrul unei întâlniricomune de la Bucure ti în perioada 18-19 ianuarie 2007.
Încadrarea nr. 2:
Termenii de referin pentru dezvoltarea cadrului de monitorizare (dezvoltare împreuncu paricipan ii la din perioada 18-19/01/2007 – întâlnirea celor 2 Înfr iri având ca punctfocal Natura 2000, Timi oara i Sibiu)
ContextDup aderarea la UE, România are obliga ia de a implementa toate prevederile Directivei P s ri iHabitate.Conform Art. 2 din Directiva P s ri, este obligatorie men inerea nivelului popula iei de specii dep s ri din Anexa I (s adapteze nivelurile popula iei la o anumit etap ). Conform Art. 2 dinDirectiva Habitate, exist o obliga ie asem n toare de a men ine sau de a restaura, la un statutfavorabil de conservare, popula iile de specii din Anexa II, IV i V, percum i tipurile de habitate dinAnexa I. Toate rile membre au obliga ia de a raporta o dat la 3/6 ani aceste sarcini sub forma unui raport agreat. Prima sarcin de raportare pentru p s ri va fi pentru România în 2008, pentru alte tipuri de specii în 2013.Pentru a fi capabil s comunice rapoartele, România trebuie s realizeze monitorizarea statutuluipopula iilor de p s ri, precum i statutul de conservare al altor tipuri de specii i habitate conform Art. 12 din DP i Art. 11 din DH. Pentru a putea îndeplini aceast cerin , pare a fi necesarstabilirea responsabilit ilor în acest sens precum i dezvoltarea termenilor de referin pentru ac iunile imediate i continue. Se recomand ca implementarea s înceap cât mai curând posibil.
ObiectivCerarea unei strategii de dezvoltare a unui sistem na ional unificat de monitorizare realizabil ieficient, capabil s ofere toate datele necesare pentru raport ri.
10Propunere de organizare institu ional /responsabilit iResponsabil general
MMDD (politic) ANAP (tehnic)Responsabil pentru colectarea i predarea informa iilor:- pentru „peisaj deschis“ din afara ariilor protejate: subcontractori? 42 APM-uri 8 ARPM-uri- pentru ariile protejate:
ANAP ( i custozi ai ariilor protejate f r un managerResponsabilitatea pentru dezvoltarea monitoriz rii protocoalelor
ANAP Institu ii de cercetare, muzee, universit i, gr dini botanice, etc. ca subcontractori
Metodologie/abordareStabilirea listei de specii din Anexele IV i V ( i sinonimele acestora) care se g sesc în fiecareregiune biogeografic din RomâniaSub ANAP, stabilirea unei structuri de garan i pentru grupurile de specii i tipuri de habitate debaz (de exemplu mu chi i licheni, plante vasculare, insecte, alte nevertebrate, pe ti i chi cari,amfibieni i reptile, p s ri, mamifere, habitate acvatice, habitate forestiere, habitate marine, altehabitate care nu apar in domeniului forestier, pe teri ... )Propunerea institu iei care va fi responsabil pentru stocarea informa iilor, prelucrarea ipublicarea la nivel na ional, inclusiv colectarea i realizarea unei compatibilit i între datele careexist deja i utilizarea acestora pentru asigurarea compatibilit ii bazei de date cu instrumentele IT de raportare ale UE.G sirea institu iilor tiin ifice i de cercetare care s fie dornice ( i capabile) de a dezvoltaprotocoale de monitorizare pentru fiecare specie i tip de habitat.G sirea institu iilor pentru peer review al protocoalelor propuse i pentru a stabili regulile oficialepentru acest peer review.
TimpStabilirea unui program concret privind pa ii men iona i mai sus pân la raport rile din
2008/2013
Resursea) Estimarea costurilor anuale ale lucr rilor de preg tireb) Propunerea unor resurse posibile (eligible) pentru finan area acestor lucr ri
NB:Comisia European propune o interfa de monitorizare pentru statele membre care s nu con inun sistem de stocare i de structurare a datelor. Se recomand totu i s se dezvolte un sistemna ional relativ independent (dar care s fie compatibil) cu al programului european.
111.4 - Obiectivele documentului
Documentul prezent se refer la evaluarea din anul 2013 a statutului de conservare al habitatelor ispeciilor din anexele mai sus citate la nivel na ional i biogeografic. Aceast evaluare nu prive tedoar ariile/siturile din re ea (situri desemnate pentru re eaua Natura 2000) ci i întreg teritoriulRomâniei. El va reflecta statutul de conservare al acestor habitate i specii pe ÎNTREG teritoriulRomâniei în perioada [2007-2012].
Acest document prezint concepte i no iuni care prezint tematica din Directiva Habitate (partea 2);precizeaz habitatele i speciile vizate (partea 3) prin tematica de evaluare a statutului deconservare cât i concepte i criterii re inute care sunt proprii tematicii de evaluare i metodelor deluat în calcul pentru fiecare parametru necesar evalu rii pentru statutul de conservare al habitatelornaturale (partea 4) i speciilor (partea 5) de interes comunitar.
Acest document este completat de un abecedar care prezint defini iile i accept rile utilizate încadrul evalu rii.
No iunile prezentate sunt cele re inute i utilizate pentru cele 25 de state mai vechi pentru a realizaevaluarea din 2007. Câteva ajust ri (date raportate, unit i utilizate etc.) pot interveni în urma analizei europene a rapoartelor transmise de statele membre (EUR 25) în iunie 2007. Acestdocument nu are ca scop prezicerea acestor modific ri.
În cele din urm , pentru a atinge un nivel ridicat de cunostin e tiin ifice i pentru a avea elementede management pentru fiecare habitat (Anexa I) i pentru fiecare specie (Anexa II) se vor realiza, încadrul Înfr irii Phare RO04/IB/EN03, în cursul anului 2007, 25 de fi e care se vor afla sub numelede „Manual de interpretare i gestionare a speciilor i habitatelor” vor fi editate în paralel cu procesulde inventariere i de desemnare. Aceste documente pot constitui una dintre sursele de informa iinecesare pentru a completa grila de evaluare. De altfel, con inutul acestor documente aduce informa ii suplimentare necesare pentru o sintez ecologic a diferitelor medii i specii (aria de reparti ie, dinamica, tendin e evolutive, amenin ri, cf. încadr rii 3).
Încadrarea nr. 3: Manualul de interpretare i gestionare a speciilor i habitatelor
Manualul de interpretare i gestionare a speciilor i habitatelor -Caiet de habitate i speciiare ca obiectiv stabilirea nivelului de cuno tin e tiin ifice i de a elabora elemente de managementpentru fiecare habitat (Anexa I) i fiecare specie (Anexa II) pentru care un stat membru trebuie sîntocmeasc o sintez urm rind o dubl abordare tiin ific (identificarea, sinteza ecologic ) itehnic (cadrul de management).Ini iate în Fran a, aceste documente au fost reluate cu succes i în Polonia. Pentru o mai buncunoa tere tiin ific legat de planul de management al marilor tipuri de habitate, s-a dovedit faptulc este necesar s se realizeze, în cele mai multe cazuri, nu doar o fi pentru fiecare habitat“generic” ci mai multe fi e, adic s se împart habitatul generic în diferite habitate elementare.Aceste manuale sunt documente na ionale care cuprind habitatele din Anexa I i speciile din AnexaII din Directiva Habitate. Aceste documente con in elemente pentru recunoa terea habitatului,func ionarea lui, condi iile ecologice necesare, evolu ia acestuia c tre alte tipuri de habitate.Ele cuprind, de asemenea, i orient ri pozitive de management, care sunt sub forma unor propunericare nu constrâng, cu caracter pur indicativ i care depind de statutul actual de cuno tinte. Mai suntprecizate i practici nefavorabile de management, care sunt recomandate a fi evitate pentru a puteaîndeplini obliga iile Directivei.
12Principalele rubrici sunt: 1. Identificarea habitatelorDescrierea habitatelor din Anexa I este detaliat în aceste manuale prin faptul c fiecare habitatgeneric este detaliat prin descrierea diferitelor habitate elementare care îi corespund. Acestehabitate elementare sunt entit i care pot fi recunoscute pe teren. Manualele ofer o descriere ahabitatului „tip” i indic i factorii de variabilitate (variabilitatea intrinsec ). Analiza ecologic(exigen ele ecologice, statutul de conservare, vulnerabilitatea etc.) cu rubricile „caracteristicista ionare”, „fizionomie”, „structura”, „statutul habitatului, alegerea statutului care trebuieprivilegiat”, „tendin e evolutive, poten iale amenin ri”, sunt câteva informa ii care permit realizareasintezei ecologice prev zute în planul de management.
2. Recomand rile de managementManualele cuprind un capitol „cadrul de management”. Adesea, acesta doar valideaz managementulactual. Cadrul de management propus în manuale nu are valoare reglementar , el reprezintexigen e minime pentru a men ine habitatul într-un statut favorabil. Recomand rile sunt stabilite înfunc ie de elementele furnizate de rubricile tiin ifice, în practicile actuale de management i de ceprevede Directiva. Ele privesc managementul habitatelor care se afl într-un statut favorabil de conservare (numit fi e „statut privilegiat”) i presupune men inerea acestuia. Recomand rile suntrezultatul unor propuneri care reies din discu iile grupului de lucru unde se întâlnesc diferi igestionari/custozi i oameni de tiin .Recomand rile sunt generale. Aceste manuale sunt în mod voit deconectate de problemele demanagement legate de situri pentru c ele nu pot s realizeze sinteza unor multitudini de cazuridiferite. M surile de management vor trebui, a adar, s fie adaptate la nivelul fiec rui sit pentru a ine cont de toate particularit ile locale.
Manualele franceze se pot descarc de pe site- ul www.mnhn.fr/inpn, rubrica „ressourcestéléchargeables / publications”.
2. NO IUNI GENERALE
2.1 - Abordarea biogeografic a Directivei
No iunea de zone/regiuni biogeograficeClasificarea marilor regiuni biogeografice permite distingerea unit ilor care corespund unor entit ide suprafa cresc toare: districte, sectoare, domenii, provincii. Limitele acestor entit i coincidadesea cu numeroase unit i taxonomice, fitocenotice sau biocenotice.
Flora care se reg se te în numeroase peisaje constituie un dublu indicator, ecologic i istoric.Alternan a perioadelor glaciare i interglaciare a marcat profund istoria vegeta iei. Altitudinea,relieful i latitudinea determin marile forme de peisaje. Acestea posed tr s turi caracteristice,impuse pe de-o parte de un proces evolutiv, iar pe de alt parte de condi iile ecologice actuale.
13
Figura 2: Harta zonelor biogeografice din Europa (sursa: Agen ia European pentru MediuAEM)
Re eaua Natura 2000 se bazeaz pe o împ r ire a Uniunii Europene în mai multe zone (sau regiuni)biogeografice (Fig. 2). O zon /regiune biogeografic se întinde pe teritoriul mai multor state membre i prezint condi ii ecologice relativ omogene având caracteristici comune. O zon /regiune
biogeografic este un spa iu geografic definit având un num r de caracteristici specifice (care se traduce printr-un anumit nivel de omogenitate):
- existen a speciilor animale sau vegetale, habitatelor i peisajelor care îi sunt proprii;- condi ii climatice i geomorfologice care o diferen iaz de alte teritorii;- o istorie postglaciar la nivelul migra iilor speciilor, care are la origine fauna i flora actual
(Rameau et al., 2000).
14Delimitarea zonelor biogeografice na ionaleRomânia are 5 regiuni biogeografice din totalul de 9 regiuni ale celor 25(+2) state membreeuropene: 1. alpin 2. continental 3. panonic 4. stepic
5. pontic
Figura 3: Harta zonelor/regiunilor biogeografice na ionale din România
Delimitarea unit ilor biogeografice nu este un lucru simplu. Demersul este acela i atât pentrudelimitarea marilor biomi tere tri cât i pentru definirea tipurilor de habitate într- o anumit regiune.Se delimiteaz zonele cele mai omogene, adesea examinând distribu ia speciilor de plante sauanimale. Dintr-un num r important de taxoni se selecteaz specii care sunt „caracteristice”. Prezen aacestora va defini delimitarea unei regiuni sau apartenen a ei la o unitate biogeografic .
15Recomand ri:Este important s se noteze faptul c marea majoritate a datelor de evaluare trebuie s fieîn strâns leg tur cu regiunile biogeografice. Datele de baz trebuie s poat s seraporteze unei zone/regiuni biogeografice. Va fi necesar s se suprapun datelegeoreferen iate (aria de reparti ie, suprafa a, efectivele etc.) cu un strat tematic cudistribu ia habitatelor i speciilor la nivelul celor 5 regiuni biogeografice. Pentru realizareaacestor suprapuneri, trebuie utilizate limitele precise ale regiunilor biogeografice. Pentru realizarea acestor confrunt ri, trebuie utilizate limitele precise ale regiunilor biogeografice.Consider m c este util s se poat dispune de limitele regiunilor biogeografice cât i de un fi ier na ional care precizeaz apartenen a comunelor fa de o regiune biogeograficpentru realizarea fi ierelor GIS. Aceast împ ri ire biogeografic utilizat i adoptat de Agen ia European de Mediu nueste acceptat în toate cazurile de c tre comunitatea tiin ific .Pentru a p stra un minim de coeren a rezultatelor procesului de desemnare i deconservare pentru procesul evalu rii dimensiunii comunitare, trebuie s se in cont deîmp r irea actual care prive te regiunile biogeografice i s nu se pun la îndoialîmp r irea efectuat de Comisie.
În cazul speciilor i habitatelor marine, raportarea va trebui s se efectueze pe zona marin , adic ,în zonele acoperite în permanen de mare unde se exerseaz suveranitate na ional . Raportul care va fi înaintat în anul 2007 de c tre statele mai vechi se va face pentru speciile i habitateleurm toare în func ie de zonele marine precizate (atlantic , baltic , macaronezian , mediteranean ):
- 1110 Sandbanks which are slightly covered by sea water all the time- 1170 Reefs- 1180 Submarine structures made by leaking gases- 8330 Submerged or partially submerged sea caves- toate speciile Phocidae- toate speciile de Cetacea- toate speciile de Cheloniidae i de Dermochelyidae- 1095 Petromyzon marinus- 1099 Lampetra fluviatilis- 1101 Acipenser sturio- 1102 Alosa alosa- 1103 Alosa fallax- 1113 Coregonus oxyrhinchus- 1152 Aphanius fasciatus
Dup rezultatul primului raport european vor trebui determinate i pentru România limitele zonelormarine i speciile i habitatele vizate.
162.2 – No iunea de habitat
Directiva Habitate define te habitatul:„Habitatul speciei” este descris ca fiind „mediul definit prin factori abiotici i biotici specifici undetr ie te specia într-unul din stadiile ciclului s u biologic".Ea define te în egal m sur „habitatele naturale” ca fiind „zone terestre sau acvatice care se distingprin caracteristicile lor geografice, abiotice i biotice, fie c sunt în întregime naturale sau semi-naturale”.Se poate considera c un habitat este un ansamblu indisociabil constituit din:
- un compartiment sta ionar (condi ii climatice regionale i locale, material parental al solului ipropriet i fizico- chimice);
- o comunitate de organisme vii (faun i flor ) sau biocenoz .
Rameau (2001) restabile te în mod util leg tura dintre „habitat” i „vegeta ie”: „Ce în elegem noiprin habitat?” Este vorba despre un spa iu omogen prin condi iile sale ecologice (compartimentsta ionar cu condi iile sale climatice, solul cu materialul parental i cu propriet ile fizico-chimice aleacestuia), prin vegeta ia sa (erbacee, arbustiv ), care ad poste te o anumit faun , cu specii careau o parte din diversele lor activit i vitale pe acest teritoriu. Un habitat nu se reduce la un singur tipde vegeta ie. Dar aceasta, prin caracterul ei integrator (sintetizând condi iile mediului i func ionareasistemului) este considerat ca fiind un bun indicator care permite determinarea habitatului (prinunit i de vegeta ie din sistemul fitosociologic).
Clasificarea european a tipurilor de habitate naturale, EUR 25 (27) uneori nu costituie principalaclasificare utilizat la nivel na ional de c tre statele membre. Astfel, în Fran a, persoaneleresponsabile cu biodiversitatea obi nuiesc s utilizeze no iunile de habitate franceze dup cum urmeaz :
Habitat « generic »Habitatele se numesc "generice" atunci când corespund nomenclaturii Manualului de interpretare aHabitatelor din Uniunea European (versiunea EUR 15, 1999, actuala versiune EUR 25, 2003 i încurând EUR 27).
Subtip de habitatRepartizarea unui anumit num r de habitate generice utilizat în Fran a este motivat în modesen ial prin eviden ierea unei mari diversit i a habitatelor prezente în Fran a. Habitateleelementare reprezint subunit i (ex. 41.131, 41.132 i 41.133) din codul Corine care definesc tipulde habitat (41.13: Fagete cu Asperulo-Fagetum) din Anexa I din Directiv . Aceste habitate sunt dovada unei variabilit i ecologice (corologic 1, climatic , edafic ), a influen ei antropice (mod demanagement) al habitatului a a-zis „generic”. Pe lâng aspectele fundamentale ale cuno tin elortiin ifice, împ r irile sunt motivate esen ial de considerente practice de identificare a habitatului pe
teren i de modul de conservare.
În acela i timp, clasificarea utilizat în momentul de fa în România, apropiat de clasificareapalearctic este adesea mai diversificat decât clasificarea EUR 25. De exemplu, habitatul comunitarprioritar 91E0 - P duri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior este reprezentat în Româniaprin habitatele R4401 - P duri i tuf ri uri de lunc i de mla tin , R4402 – P duri daco-getice de lunci colinare de anin negru cu Stellaria nemorum i R4405 - P duri daco-getice de plop negru cuRubus caesius.
Chiar dac alegerea unei tipologii fitosociologice pare s corespund pentru a defini aceast„entitate ecologic ” care poate fi evaluat , unitatea de referin (asocia ia) nu este luat în considerare în mod sistematic pentru toate habitatele din Directiv . Anumite habitate din Directivcorespund unei unit i de clasificare superioare, cum ar fi turb riile, paji tile sau mla tinile. Estevorba despre sisteme complexe care pot regrupa mai multe asocia ii vegetale diferite cu marevariabilitate pe teren. Luarea în considerare a acestei biodiversit i „mascate” nu poate fi efectivdecât printr-o mai bun cunoa tere sintaxonomic la o scara spa ial relativ restrâns (regional iinterregional ). O evaluare a siturilor la o scar geografic mai vast ar condamna metoda de a terge aceste ansambluri patrimoniale de referin . Aceasta este probabil una dintre dificult ile
majore cu care se va confrunta Uniunea European dac evaluarea la acest nivel suprana ional nu
1 Corologie = studiu al distribu iei în spa iu a obiectelor, a organismelor.
17se bazeaz în prealabil pe o metod care s integreze variabilitatea intern a habitatelor în fiecarear .
Nu vom putea înainta Comisiei Europene decât o evaluare care se va face la nivel dehabitat generic, acest lucru nu va împiedica s se lucreze la niveluri de habitate elementare care integreaz astfel variabilitatea la scar de domeniu/regiunibiogeografice sau na ionale atunci când va fi nevoie.
3. HABITATELE I SPECIILE VIZATE
Evaluarea statutului de conservare prive te habitatele naturale din Anexa I i speciile din Anexa II,IV i V din Directiva Habitate. În România, evaluarea statutului de conservare prive te un num r de mai multe sute de specii i habitate din 5 regiuni biogeografice.
Speciile din Directiva P s ri nu sunt incluse în evaluare în cadrul raportului comunitar pe DirectivaHabitate; implementarea Directivei P s ri face obiectul unui bilan specific aparte care se face la uninterval de 3 ani.
3.1 - Habitatele din Anexa I i speciile din Anexa II
Habitatele i speciile care trebuie s fac obiectul unui raport cât i zonele biogeografice vizate suntfixate prin liste de referin (pentru desemnarea SCI-urilor) pentru România. Ele vor permiteautorilor din fiecare stat membru s aib o viziune global pentru fiecare specie i habitat (care include i habitate i specii transfrontaliere cu România). Aceste liste cuprind în momentul de fa90 de tipuri de habitate naturale i 168 de specii de interes comunitar.
3.2 - Specii din Anexele IV i V
Nu exist liste de referin pentru speciile din Anexele IV i V (liste oficiale furnizate de CTE). Pentruanumite specii din Anexele IV i V este recomandat s se confirme sau infirme prezen a speciei înregiunea biogeografic român . Aceast munc va trebui condus de un grup, consiliu tiin ific.
N.B.: în func ie de data public rii listelor de referin pentru Anexele IV i V de c tre CTE/PNB, aceast verificare poate interveni chiar înainte de faza de redactare a fi elor. Va trebui atunci s se intervin în faza de liste propuse.
Observa ie: Specii marine i habitateInformarea vis-a-vis de majoritatea speciilor i habitatelor marine este pu in detaliat în compara iecu cea disponibil despre speciile i habitatele terestre. Acolo unde datele sunt insuficiente pentruutilizarea unei grile de 10 x 10 km pentru a determina suprafa a, o alt alternativ ar putea fi consultarea Consiliului Interna ional pentru Exploatarea Regiunilor Marine. Toate aceste aspecte artrebui s fie revizuite în func ie de rezultatul ob inut în urma Grupului de Lucru Marin de la Direc iaGeneral de Mediu de la Comisia European .
Câteva reguli de determinare a speciilor i regiunile biogeografice vizate:
Este vorba despre luarea în considerare a speciilor în interiorul ariei de reparti ie natural . Se poteviden ia câteva cazuri recurente dup cum urmeaz în tabelul de mai jos.
18Tabelul 1: Reguli de determinare a speciilor i regiunile biogeografice vizate
Caz R spuns
Specii extincte
Specii vizateElaborarea unei fi e pare s fie adecvat ,chiar dac trebuie doar s not m prezen aspeciei pân în anul X (sursa CTE, 2004)
Specii noi descrise Specii vizate (sursa CTE, 2004)
Colonizare natural recentSpecii vizate= extensia ariei naturale de reparti ie (sursaCTE, 2004)
Introducerea antropic (în afara ariei dereparti ie natural , cf. Doc Hab.)
Specii nevizateNu trebuie fi , dar trebuie notat în raport(sursa CTE, 2004)
Reintroducerea antropic (în interiorul ariei dereparti ie natural , cf. Doc Hab.)*
Specii vizate(sursa CTE, 2004)
Specii marine, despre care avem câteva informa ii (exemplu - cetacee)
Specii vizateÎn fi trebuie men ionate câteva date cu privirela frecven a i num rul speciilor, precum i alteinforma ii. (sursa CTE, 2004)
Specii semnalate în special pentru cele careexist pu ine date (exemplu: Sphagnum sp.),sintez la nivel de gen ?
Specii vizateDe realizat o fi la nivelul genului pentru Sphagnum cu excluderea lui Sphagnum pylaisiicare este o specie din Anexa II.
* Este vorba despre reintroducerea în interiorul ariei de reparti ie natural . De exemplu, Huchohucho (lostri a, vizat în Anexa II i V) este prezent în mod natural în Dun re. Aceast specie va fiamintit în evaluarea statutului de conservare în România, pe când ea nu va fi amintit în raportulBazinului Rinului unde a fost introdus artificial.
194. NO IUNI PENTRU EVALUAREA STATULUI DE CONSERVARE
4.1 – No iunea de “semafor”
Utilizarea no iunii de semafor este fixat prin metoda comunitar i este descris în DocHab 04-03-03-rev3 (a se vedea Anexa I a acestui ghid). Statutul de conservare al speciilor i habitatelor de interes comunitar este evaluat la nivel na ional i biogeografic raportat la o scar pe 3 niveluri dupcum urmeaz :
- Statut de conservare favorabil: indicator verde - Statut de conservare nefavorabil neadecvat: indicator portocaliu- Statut de conservare nefavorabil total neadecvat: indicator ro u
În momentul în care datele existente sunt insuficiente pentru a stabili statutul de conservare al unuihabitat sau a unei specii, statutul de conservare este notat ca fiind “necunoscut” (nicio culoarepentru acest indicator).
Parametrii utiliza i pentru calculul statutului de conservare a unui habitat sunt:- aria de reparti ie natural ,- suprafa a acoperit de habitat,- structura i func ionalitatea specific a habitatului,- perspective viitoare care îi sunt asociate.
Pentru o specie:- aria ei natural de reparti ie,- statutul popula iei,- statutul habitatului (habitatul speciei),- perspective viitoare care îi sunt asociate.
Pentru fiecare dintre ace ti parametri se stabile te un statut (favorabil/indicator verde; nefavorabilneadecvat/indicator portocaliu; nefavorabil total neadecvat/indicator ro u, sau « necunoscut » înmomentul în care datele existente nu permit ob inerea concluziilor) care este stabilit pentru fiecarezon biogeografic în func ie de datele i de cuno tin ele disponibile. Acest statut este stabilit pentru fiecare zon biogeografic în func ie de regulile descrise în tabelul 2 pentru habitate i în tabelul 3pentru specii. Aceste reguli implic , pentru anumi i parametri (aria de reparti ie, suprafa a acoperitde habitat, popula ia), cunoa terea tendin elor i a valorilor de referin legate de ace ti parametri(cf. 3.2).
Statutul de conservare global este « estimat » în func ie de statutul celor 4 parametrii folosindurm toarele reguli:
- Indicator verde pentru to i parametrii sau trei indicatori verzi i unul « necunoscut » :Statut de conservare favorabil – indicator verde
- Cel pu in un indicator portocaliu dau niciun indicator ro u: statut de conservarenefavorabil neadecvat- indicator portocaliu
- Cel pu in un indicator ro u: statut de conservare nefavorabil total neadecvat-indicatorro u
- Doi sau mai mul i indicatori « necunoscut » asocia i cu indicatori verzi sau to iindicatorii « necunoscut »: statut de conservare necunoscut.
20Tabelul 2: Reguli de evaluare ale statutului de conservare a unui habitat de interes comunitar
Parametrii Statut de conservareCodulhabitatului
Favorabil(verde)
Nefavorabilneadecvat
(portocaliu)
Nefavorabil totalneadecvat (ro u)
Necunoscut(informa ii
insuficiente)
Aria de reparti ie
- Stabil (exist un echilibru întremic orarea iextinderea suprafe eihabitatului)I cre tere mai mare
decât aria dereparti ie luat drept referin favorabil
Orice altcombina ie
Diminuareconsiderabil :Echivalent cu opierdere mai mare de 1% pe an pe o anumit perioadSAU cu 10% mai pu in fa de ariade reparti ie dereferin favorabil
Date fiabileinsuficiente sau inexistente
Suprafa aacoperit de tipul de habitat
Stabil (pierdere sau extindere în echilibru)sau cre tere i maimare decât suprafa afavorabil de referin i f r nicioschimbaresemnificativ îndistribu ia spa ial în interiorul ariei dereparti ie (în cazul încare exist date disponibile)
Orice altcombina ie
Diminuareconsiderabil a suprafe ei,echivalent cu opierdere mai mare de 1 % pe an pe o perioadconsiderat (un altprag poate fipropus) SAU pierdericonsiderabilepentru distribu iaspa ial a habitatului îninteriorul ariei dereparti ie SAU cu10% mai pu in fade suprafa a de referin favorabil .
Date fiabileinsuficiente sau inexistente
Structur ifunc ionalitatespecifice(specii tipice)
Structuri i func ii(specii tipice) aflateîntr-un statut bun de conservare, f rdegrad ri sau presiunisemnificative.
Orice altcombina ie
Statutul structuralsau func ional alhabitatului (inclusivstatutul de conservare alspeciilor tipice)este defavorabil înmai mult de 25%din suprafa aacoperit de habitat.
Date fiabileinsuficiente sau inexistente
Perspectiveviitoare (în specialinându-se
cont de parametriipreceden i)
Perspective viitoareexcelente/ bune, nicio amenin aresemnificativ ,viabilitate pe termen lung asigurat
Orice altcombina ie
Perspective viitoareproaste, habitatulse afl sub influen a unoramenin ri mari,viabilitate pe termen lungneasigurat .
Date fiabileinsuficiente sau inexistente
Evaluareastatutului de conservare
Toate „verzi” SAUtrei „verzi” i unul „necunoscut”
Unul sau mai multe„portocaliu”dar niciunul „ro u”
Unul sau mai multe „ro ii”
Dou„necunoscute”sau mai multe combinate cu„verzi” SAU toate „necunoscute”
21Tabelul 3: Reguli de evaluare a statutului de conservare pentru o specie de interes comunitar
Parametrii Statut de conservare
Codul speciei Favorabil(verde)
Nefavorabilneadecvat
(portocaliu)
Nefavorabil totalneadecvat (ro u)
Necunoscu i(informa ii
insuficiente)
Aria de reparti ie Stabil (pierdere i
extensie în echilibru)sau cre tere i maimare decât aria de reparti ie favorabilluat drept referin .
Orice altcombina ie
Diminuareconsideabil : Echivalentcu o pierdere mai mare de 1% pe an pe o anumitperioad SAU cu 10% mai pu in fa de aria de reparti ie de referinfavorabil .
Date fiabileinsuficiente sau inexistente
Popula ia
Efectiv al popula iei(popula iilor) maimare de valoarea popula iei dereferin favorabil i(dac exist date disponibile) procent de reproducere i demortalitate istructura pe vârstecare asigurmen inereapopula iei.
Orice altcombina ie
Diminuare însemnat a m rimii popula iei,echivalent cu o pierderede mai mult de 1% pe an pe o perioad considerat(un alt prag poate fipropus)I efectivul popula iei
(popula iilor) inferiorvalorii popula iei dereferinSAU mai mult de 25% sub valoarea popula iei dereferin favorabilSAU procentul de reproducere i demortalitate i structura pe vârste nu asigurmen inerea popula iei
Date fiabileinsuficiente sau inexistente
Habitatulspeciei
Habitatul estesuficient de întins ( istabil sau încre tere)I calitatea
habitatului permitesupravie uirea pe termen lung a speciei.
Orice altcombina ie
Habitatul este prea pu inîntins pentru a asigurasupravie uirea pe termen lung a specieiSAUcalitatea habitatului esteprea proast pentru a men ine supravie uirea pe termen lung a speciei
Date fiabileinsuficiente sau inexistente
Perspectiveviitoare (în specialinându-se
cont de parametriipreceden i)
Specia nu se afl sub influen asemnificativ dinpunct de vedere alpresiunilor iamenin rilor.Supravie uirea sa pe termen lung este asigurat .
Orice altcombina ie
Specia se afl sub influen a major de presiuni sau amenin ri.Proaste perspective pentruviitorul ei: viabilitatea petermen lung este înpericol.
Date fiabileinsuficiente sau inexistente
Evaluareastatutului de conservare
Toate „verzi” SAUtrei „verzi” i unul „necunoscut”
Unul sau mai multe „portocaliu”dar niciunul „ro u”
Unul sau mai multe „ro ii”
2 „necunoscute”sau mai multe combinate cu„verzi” SAU toate „necunoscute”
22Calculul Comisiei Europene pentru un habitat
Parametrii IndicatoriAria de reparti ie naturalSuprafa a acoperitStructura i func ionalitateaPerspective viitoare necunoscutSTATUT DE CONSERVARE
Calculul Comisiei Europene pentru o specie
Parametrii IndicatoriAria de reparti ie naturalPopula iaHabitatul specieiPerspective viitoareSTATUT DE CONSERVARE
Figura 4: Exemple de « estimare » a statutului de conservare pentru un habitat sau pentru o specie.
Observa ie: Nedispunând de « date reale » pentru anumi i parametri (suprafa a acoperit la scarna ional pentru a simula o completare corect a grilei de evaluare pentru un habitat, ne-am ab inuts prezent m exemple de habitate, un exemplu par ial « specie » este prev zut în Anexa I.
4.2 - Valori de referin
Aceast no iune nu a fost introdus în Directiva în sine ci în documentul de aplicare (DocHab04-03-03-rev3). Ea se aplic în mod special pentru patru no iuni: (i) aria de reparti ie a unui habitat, (ii)aria de reparti ie a unei specii, (iii) suprafa a efectiv acoperit de un habitat, (iv) efectivul global alpopula iei unei specii. Aceste no iuni constituie primele dou criterii pentru evaluarea statutului de conservare al unui habitat (i & iii) sau al unei specii (ii & iv).
Pentru fiecare dintre criterii, evaluarea const , printre altele, în a diagnostica dac valoarea actualcorespunde unui statut favorabil sau nu. Este deci vorba despre pozi ionarea valorii actuale în raportcu o valoare teoretic de prag care corespunde unui minim necesar pentru atingerea unui statut de conservare favorabil. Acest prag minim poart aici numele de valoare de referin .
Valoarea unui criteriuExemplu: Suprafa a ariei dereparti ie
Statutfavorabil
Valoare de referin
Statutnefavorabil
Figura 5: Reprezentarea schematic a unei valori de referin
O valoare de referin poate, a adar, s fie definit ca o valoare de prag peste care habitatul sau specia sunt considerate ca fiind într-un statut de conservare favorabil în raport cu parametrul considerat.
Se disting:- O arie de reparti ie de referin favorabil (ce poate fi aplicat atât pentru specii cât i
pentru habitate):Aria de reparti ie în interiorul c reia toate varia iile ecologice semnificative ale habitatului(exemplu: subtipuri regionale ale aceluia i habitat) sau ale speciei sunt prezente într-oregiune biogeografic dat , care este suficient de întins pentru a permite supravie uireaspeciei sau protejarea pe termen lung a habitatului.
- O popula ie de referin favorabil : efectivul popula iei într-o regiune biogeografic datconsiderat ca fiind minimul necesar pentru a asigura supravie uirea pe termen lung aspeciei.
23- O suprafa de referin favorabil : valoarea minim a suprafe ei totale ocupate de habitat
într-o regiune biogeografic dat care s permit p strarea pe termen lung a habitatului.
Stabilirea acestor valori de referin poate s se bazeze pe diverse informa ii: valori istorice (care numai corespund în totalitate situa iei actuale), valoarea poten ial (de evitat deoarece ea se apropiemai mult de o valoare maxim decât de referin ), modelarea, studiul dinamicii popula iilor etc. Înabsen a unor date suficiente aceste valori se pot stabili în func ie de spusele unui expert.
În momentul în care exist studii pentru modelele de monitorizare ale speciilor sau legate de viabilitatea habitatului, acestea sunt privilegiate, datele istorice putând fi consideratedoar într-un al doilea timp.
Exemplu de stabilire a ariei de reparti ie de referin favorabil a turb riilor înalte active(UE: 7110) în Austria (sursa : discu ie Scientific Working Group, Habitat committee)
Dat fiind faptul c aria de reparti ie actual regrupeaz toate zonele geografice necesare cât i toatevaria iile tipurilor de habitat, aria de reparti ie actual a habitatului UE: 7110 i a habitatului UE:7120 este identic cu aria de reparti ie de referin favorabil (figura 6).
Figura 6: Exemplu pentru stabilirea ariei de reparti ie de referin favorabil a turb riilor înalteactive (UE: 7110) în Austria care se bazeaz pe repartizarea actual a turb riilor (c su e colorate cu maro închis) i reparti ia turb riilor degradate care înc mai pot fi regenerate (UE: 7120 - c su e de
culoare galben ).
No iunea de valoare de referin se distinge în mod clar de no iunea int , definit ca fiind un obiectiv opera ional sau un obiectiv de atins pe termen mai mult sau mai pu in lung. Se poate ca o valoare int opera ional s fie la început inferioar valorii de referin .
Pe de alta parte, obiectivul Directivei este, s men in sau s restaureze habitatele i speciile deinteres comunitar într-un statut de conservare favorabil, iar valorile de referin nu pot fi din punct de vedere juridic, inferioare valorilor m surate/ estimate pentru data la care a intrat în vigoareDirectiva, adic 1 ianuarie 2007 pentru cazul României (Figura 7).
O valoare de referin trebuie s fie a adar definit ca fiind o valoare de prag, superioarsau egal cu valoare din 2007, peste care habitatul sau specia sunt considerate ca fiindîntr-un statut de conservare favorabil în raport cu perimetrul considerat.
24a) Valoarea unui criteriu Valoarea unui criteriu
Exemplu: Suprafa a ariei dereparti ie
Exemplu: Suprafa a ariei dereparti ie
Figura 7: Reprezentarea schematic pentru stabilirea unei valori de referin , inând cont devaloarea din 2007; (a) valoarea din 2007 superioar valorii de prag, (b) valoarea din 2007 inferioar
valorii de prag.
În momentul în care valoarea de referin este imposibil de determinat în stadiul actual decuno tin e, dar stadiul actual al parametrului permite afirmarea faptului c specia sau habitatul sevor putea men ine pe termen lung în regiunea biogeografic vizat , este posibil s se descrievaloarea de referin ca fiind « inferioar valorii actuale ».
Acest lucru se poate spune chiar i când stadiul actual al parametrului permite declararea faptului cspecia sau habitatul nu vor putea s se p streze pe termen lung în regiunea biogeografic vizat ,este posibil s se descrie valoarea de referin ca fiind « superioar valorii actuale ».
4.3 - Tendin e
Pentru anumi i parametri, evaluarea se bazeaz nu numai pe valorile de referin , dar i peestimarea tendin elor (aria de reparti ie, suprafa a acoperit , vezi tabelul 2 i 3).
Tendin ele estimate trebuie s declan eze adev rate traiectorii. Trebuie, a adar, s fie binediferen iate de fluctua ii (Fig. 8). Perioada pentru care se estimeaz tendin a depinde, deci, debiologia i ecologia speciei sau habitatului vizat. Trebuie ales un interval de timp suficient de marecare s fie independent de cel consacrat pentru înregistrarea fluctua iilor (în limitele datelordisponibile). Valoarea acestei perioade ar trebui propus de c tre persoana responsabil curedactarea, specialist al speciei sau habitatului în cauz .
Valoare prag
Statutfavorabil
Statutnefavorabil
Valoare din 2007 Statutfavorabil Valoare de referin
Valoare prag
Statutnefavorabil
b) Valoarea unui criteriu Valoarea unui criteriuExemplu: Suprafata ariei dereparti ie
Exemplu: Suprafata ariei dereparti ie
Statutfavorabil
Statutfavorabil
Valoare de referinValoare prag
Statutnefavorabil
Valoare din 2007 Statut Valoare din 2007
nefavorabil
25Tendin a
Fluctua ii
Timp
Parametri
Figura 8: Schematizarea unei tendin e i a fluctua iilor
func ie de natura i de cantitatea de date disponibile, se pot observa mai multe situa ii:plet ,
l
nt disponibile date sub
bserva ie: rezultatele evalu rii din 2013 pentru statutul de conservare vor fi integrate în raportul
4.4 - Altele
alitatea datelor
În- tendin ele sunt estimate pe spusele expertului, nicio surs de date nefiind suficient de com- tendin ele sunt calculate plecând de la 2 valori (valoarea parametrului la începutul i la sfar ituperioadei). Trebuie asigurat (1) diferen a static a celor 2 valori i (2) tendin a fondat astfel« estimat ». O p rere a unui expert este i ea necesar în astfel de cazuri.- tendin ele sunt calculate plecând de la datele rezultate din monitorizare. Suforma unor serii temporale. În acest caz, trebuie furnizate preciz ri despre modele, natura regresieieventual utilizate, etc., care trebuie furnizate de persoana responsabil cu redactarea. Trebuieprev zut i un câmp în baza de date pentru instrumentul de monitorizare al evalu rii.
Oînaintat Comisiei în ceea ce prive te implementarea Directivei în perioada 2007-2012. Pentru a inecont de realitatea ecologic a fiec rui habitat i specie ( i de disponibilitatea datelor), perioada încare se calculeaz tendin a nu este aceia i cu perioada raportului.
C
momentul în care datele sunt furnizate, formatul de raport european cere o estimare a calit ii
e diferite persoane care
resiuni i amenin ri
Înacestor date. Sunt propuse trei niveluri : calitate slab , moderat sau bun .Pentru a asigura o eterogenitate pentru interpretarea acestor calificative întrredacteaz evaluarea în 2013 i între dou evalu ri (2013 i 2020 de exemplu) recomand mautorit ilor române s dispun de justific ri (sub forma unui text) pentru calificativul atribuitdatelor.
P
el care redacteaz trebuie s precizeze natura presiunilor i amenin rilor care se aplic unei specii
nit ca fiind o influen natural sau uman trecut sau actual , care afecteaz
amenin are este definit ca fiind o influen natural sau uman , viitoare sau previzibil , care ar
e influen care au o inciden asupra viabilit ii pe termen
t lista principalelor presiuni i amenin ri care figureaz în nota explicativ din FormularulStandard de Date (FSD) pentru Natura 2000 (Tabelul 4). Anumite modific ri vor fi aduse cusiguran acestei liste dup evaluarea din 2007 pentru statele membre mai vechi.
Csau unui habitat.O presiune este defiîntr-un mod cumulat sau separat viabilitatea pe termen lung sau mediu a speciei sau habitatului(exemplu: practici de management, amenajarea teritoriului, practici agricole, silvice, modific rinaturale întâmpl toare).
Oputea afecta într-un mod cumulat sau separat viabilitatea pe termen lung sau mediu specia sauhabitatul (exemplu: practici de management, amenajarea teritoriului, practici agricole, silvice,modific ri naturale întâmpl toare etc).Aceste dou no iuni regrupeaz factorii dlung sau mediu a speciei sau habitatului, fie c este vorba despre prezen a habitatului sau a specieidin punct de vedere al func ionalit ii sale.
Ia
Tabelul 4: Lista factorilor de influen utiliza i pentru a descrie amenin rile i presiunile
Cod français anglais român (traducere*)
Activités agricoles,forestière ge
Agriculture, Forestry and animal br
Activit i agricole,sianimalelor
s et éleva eeding lvice i cre terea
Mise en culture Cultivation CultivareaModification des pratiques Modification of cultiva Modificarea practicilor
agricole102 Fauche/coupe Mowing / Cutting Cositul110 Epandage de pesticides Use of pesticides Folosirea pesticidelor
Fertilisation Fertilisatio Fertilizare130 Irrigation Irrigation Irigarea140 Pâturage Grazing P unatul141 Abandon de systèmes
pastorauxAbandonment of pastoral sistemelorsystems
Abandonareapastorale
150 Remembrement ring agricultural re/ regrupareRestructuland holding
Restructurade parcele
Eliminationboquetaux
Removal of hedgcopses
Eliminareaarbu tilor
General Forestrymanagement
Management
Plantation fo Planting Plantarea162 Artificialisation des
peuplementsArtificial planting Plantarea artificial
163 Replantation forestière Replanting aReplantare164 Eclaircissage Forestry clearance T ierea controlat
Elimination deinferioare
166 Elimination des arbres morts d dying r mor iou dépérissants
Removal of dead antrees
Eliminarea copacilo(T iere de igienizare)
replantingDesp durireareplantare
Elevage du bétail Anima Cre terea animalelor171 Stock feeding(alimentation du
betail)reaStock feeding Stock feeding (hr ni
animalelor)180 Brûlage Burning Arderea controlat190 Autres activités agricoles et
forestièresforestry
activities not referred to Agriculture and
above
Alte activit i agricole isilvice
Activités d Fishing, hunting and collect
Activitv
uaquaculture
isAquaculture
Pêche professi Professional Pescuitul comercial211 Pêche à poste Fixed location fishing
amenajatePescuitul în locuri
212 Pêche hauturière Trawling Pescuitul în larg 213 Pêche aux arts traînants Drift-net fishing Pescuitul cu plase
Pescuitul re221 Bêchage pour appâts ng lii dinBait diggi Procurarea mome
zona riveran230 Chasse Hunting Vân toarea240 Prélèvements sur la faune oval of fauna,
generalTaking / Rem Capturarea din faun
241 Collecte (insecte, reptiles, (insects, reptiles, insecte,amphibiens)
Collectionamphibians.....)
Capturarea (reptile, amfibieni)
Taking fr243 Piégeage, empoisonnement, Trapping, poisoning, Braconajul, otr virea,
100101
culturalestion
practices
120 n a
151 des haies et es and tuf ri urilor i
160 Gestion forestière ul silvic
161 restière
165 s sous-étages Removal of undergrowth Înl turarea etajelor
167 Déboisement Exploitation without f r
170 l breeding
e pêche, chasse et cueillette ing
i de pescuit, ân toare i cules
200 Pêche, piscicult re, Fish and Shellf h Pescuitul, acvacultura
210 onnelle fishing
220 Pêche de loisirs Leisure fishing creativ sportiv
242 Désairage om nest (falcons) Capturarea din cuib
26
27braconnage poaching capcane
244 Autres prélèvements dans lafaune
Other forms of taking fauna Alte captur ri din faun
250 Prélèvements sur la flore Taking / Removal of flora,general
Recoltarea din flor
251 Pillage de stations floristiques speciifloristice
Pillaging of floristic stations Recoltarea ilegal de
290 Autres activités de pêche,chasse et cueillette activities not referred to i cules
Hunting, fishing or collecting
above
Alte activit i de pescuit,vân toare
Mining minerale
extractions de granulats Sand and gravel extraction Extragerea de balastEcarrière Quarries Cariere
302 enlèvement de matériaux deplage
Removal of beach materials Prelevare de materiale dinplaj
310 Extraction de la tourbe Peat extraction Exploatarea turb riilorExtracttourbe
Exploaturb riilor
312 Extraction mécanique de latourbe
f peatMechanical removal o Exploatarea mecanic aturb riilor
320 Recherche et exploitationpétrolière oil or gas
Exploration and extraction of Prospec iuni, exploat ri,explor ri
330 Mines Mines MineActivités m Open cast Activit i m
exploa340 Salines Salt works Saline
d’extract activities noabove
Alte activit i miniere i dextrac ie
Urbani
similar activitie activit i similareUrbanisation, industrialisatio Urbanised areas, human
habitationUrbanizare, industrialii alte activit i simila
401 Zones urbanisées, habitathumain
Continuous urbanisation Zone urbanizate continuu,zone reziden iale
402 Urbanisation discontinue Discontinuous urbanisation Urbanizarea discontinuHabitat d Locuin e/ a ez ri
împr tiate409 Autres formes d’habitats itation riOther patterns of hab Alte forme de a ez
commerciales areasZone industrcomerciale
411 Usine Factory Fabrici i uzineStockage indus Industr Depozite ind
419 Autres zonesrciales
al / riale/industrielles/comme
Other industricommercial areas
Alte zone industcomerciale
420 Décharges Discharges Depozite de de euriDépose de déchets ménage Disposal of househ Depozit de d
menajere422 Dépose de déchets industriels Disposal of industrial waste Depozit de de euri
industriale423 Dépose de matériaux inertes Disposal of inert materials Depozit de materiale
Alte tipuri dde euri
430 Equipements agricoles resAgricultural structu Construc ii agricoleDepozita
490 Autres activités d’urbanisation anism,industrielle ou similaire
Other urbanisation,industrial and similaractivities
Alte activit i de urbindustriale sau activit isimilare
Activités minières et d’extraction
and extraction ofmaterials
Activit i miniere iextragere de
300301
311 ion manuelle de la Hand cutting of peat tarea manual a
331 inières à ciel ouvert mining iniere itare de suprafa
390 Autres activités minières et ion
Mining and extractiont referred to
e
Activités d’urbanisationindustrielle ou similaire
sation,industrialisation and
s
Activit i de urbanism, industrializare sau
400 net activités similaires
zarere
403 ispersé Dispersed habitation
410 Zones industrielles ou Industrial or commercial iale sau
412 triel ial stockage ustriale
421 rs old waste e euri
inerte424 Autres décharges Other discharges e depozite de
440 Entreposage de matériaux Storage of materials re de materiale
Transpor Transpo
Réseau de communication Communication networ Re ea de comunica ieSentier, chemin, p Paths, tracks, cycl
de biciclete502 Route, autoroute Routes, autoroutes Str zi, autostr zi
Cale ferat ,504 Zones portuaires Port areas Zone portuare 505 Aéroport Airport Aeroport506 Aérodrome, héliport Aerodrome, heliport ortAerodrom, helip507 Pont, viaduc iaductBridge, v Poduri, viaducte508 Tunnel Tunnel Tunel509 Autres réseaux de
icationion
sunica ie
communOther communicatnetwork
Alte re ele de com
510 Transport d’énergie Energy transport Transport de energieLigne électrique electricity
512 pipe line Pipe lines evi, conducte 513 Autres formes de transport nergy
d’énergieOther forms of etransport
Alte forme de transport de energie
520 Navigation Shipping Naviga ieAméliorati Improved Îmbun t
sit590 Autres formes de transport et
de communication transportation and omunica ieOther forms of
communication
Alte forme de transport ide c
Leisure and tou
Equipements sportifs et dloisirs
Sport and leisure struct Sportul i structurile
timpului liberGolf Terenuri de golf
Complex de sc603 Stade erStadium Stadion în aer lib604 Circuit, piste Circuit, track Circuit, piste605 Hippodrome eHippodrom Hipodrom606 Parc d’attraction iiAttraction park Parc de atrac607 Terrain de sport ortSports pitch Teren de sp608 Camping, caravane ravans neCamping and ca Camping, carava609 Autres complexes de sports et leisure entru sport
liberde loisirsOther sport /complexes
Alte complexe pi petrecerea timpului
610 Centres d’interprétation Interpretative centres Centre/ scene/ expozi ii/itinerarii
620 Sports et loisirs de nature ureactivities e petrecereaOutdoor sports and leis Sporturi de exterior i
activit i dtimpului liber în natur
Nautical sp Sporturi nautice
véhicules non mot non-motorised vPlimb ri, echita ie ivehicule nemotor
623 Véhicules motorisés Motorised vehicles Vehicule motorizateEscalade, varape, spéléol Mountaineering, rock
climbing, speliologyAlpinism, turism montaspeologie
625 Vol-à-voile, delta plane,parapente, ballon g
Gliding, delta plane,paragliding, baloonin
Planor, deltaplan,parapant , balon
626 Ski, ski hors piste Skiing, off-piste Schi, schi pe pârtiineamenajate
629 Autres sports de plein air etactivités de loisirs
orts andleisure activities
ber ie petrecerea
Other outdoor sp Alte sporturi în aer lialte activit i dtimpului liber
Autres loisirs et act Other leisure and Activit i de petrecerea
Formes de transport et de communication
tation andcommunication
rt i comunica ie
500 ks501 iste cyclable ing tracks Alei, poteci, drumuri, piste
503 Voie ferrée, TGV Railway lines, TGV TGV
511 lines Linii electrice
530 on de l’accès du site access to site irea accesului în
Loisirs et activités de tourisme
rism Timpul liber i turismul
600 e uresamenajate de petrecerea
601 Golf course 602 Complexe de ski Skiing complex hi
621 Sports nautiques orts622 Randonnée, équitation et
orisésWalking, horseriding and
ehicles izate
624 ogie n,
690 ivités de tourism
28
29tourisme impacts not referred to i de turism
abovetimpului liber
Pollutiilor umane
00 Pollutions Pollution PoluareaPollution de l’eau Water pollution Poluarea apei
702 Pollution de l’air n eruluiAir pollutio Poluarea a703 Pollution du sol Soil pollution Poluarea solului709 Autres formes ou formes
utionr mixed forms are sau
te de associées de pollOther forms oof pollution
Alte forme de polualte forme asociapoluare
Nuisances sonores Noise nuisan Poluare sonorTasarea,exces
730 Manœuvres militaires Military manouvres Manevre militareVandal
790 Autres pollutions ou impactshumaines
manivities
are sau e activit iides activités
Other pollution or huimpacts/act
Alte tipuri de poluimpacturi alumane
induits par l’homm
Schimb
omComblement et assèchemen Landfill, land reclamation Acoperirea, asanarea
801 Poldérisation Polderisation Ad ugarea de sol i rocpentru a m ri suprafa aterestr
des zones humides
Modificarea profiluluifundului mestuarelor i a zonelorumede
Comblement des fos
ou trous pits
Acoperirea foselor, digumla tinigropi
Drainage Drainage DrenareaGestion daquatiquefins de drainage
Manabank vegepurposes
Managacvatice iscopuri de drenare
Extraction de sédiments (lave…)
Removal of sediments(mud...)
Extragerea sedimentelor(mâl,…)
830 Recalibrage Canalisation CanalizareaMise Flooding Inundare
850 Modification dunt
f hydrographicg, general
unc ion riifonctionnemehydrographique
Modification ofunctionin
Modificarea fhidrografice
Modification desmarins
Modification of marin Modificarea c
852 Modification des structurester courses
a or de ap interioar
Modifying structures ofinland wa
Modificarea structuralcursuril
853 Gestion des niveaux d’eau Management of water levels eManagementul nivelului dap
860 Dumping, dépôt de dragage Dumping, depositing of dredged deposits rmanente de dragare
Haldarea, depozitenepe
870 Endigages, remblais, plagesartificielles eneral
Dykes, embankments, artificial beaches, g
Îndiguirea, consolidareamalurilor, plaje artificiale
871 Défense contre la mer,ouvrages de protection côtiers
Sea defense or coast protection works
Lucr ri de ap rare iprotec ie costier
890 Autres changements desconditions hydrauliques licinduits par l’homme
Other human inducedchanges în hydrauconditions
Alte schimb ri alecondi iilor hidrauliceprovocate de om
Pollutions ou impacts desactivités humaines
on and other human impacts/activities
Poluare i alte impacturiale activit
7701
710 ce720 Piétinement, surfréquentation Trampling, overuse frecventarea în
740 Vandalisme Vandalism ism
Changements desconditions hydrauliques
e
Human induced changes în hydraulic conditions
ri ale condi iilorhidraulice provocate de
800 tand drying out, general
802 Modification du profil des fonds marins, des estuaires et
Reclamation of land fromsea, estuary or marsh arin, a
803 sés,digues, mares, étangs, marais
Infilling of ditches, dykes, ponds, pools, marshes or
ri,, iazuri, b lti sau
810811 e la végétation
et des rives à des gement of aquatic and
tation for drainageementul vegeta iei
a malurilor în
820 ,
840 en eau a
851 courants ecurrents
uren ilormarini
Processus naturels Natural pr Procese naturalebiotice)
00 Erosion Erosion EroziuneaSilting up Înn molirea
920 Assèchement utDrying o Asanarea930 Submersion Submersion Scufundarea940 Catastrophes naturelles strophes naturaleNatural cata Catastrofe941 Inondation Inundation Inunda ii942 Avalanche Avalanche Avalan943 Eboulement, glissement de errain, landslide alunec ri de
terrainCollapse of t Surparea,
teren944 Tempête, cyclone Storm, cyclone Furtun , ciclon
Volcanis Activit946 Tremblement de terre Earthquake Cutremur947 Raz de marée Tidal wave Valuri de flux948 Incendie naturel Fire Incendiu949 Autres catastrophes naturelles al catastrophes naturaleOther natur Alte catastrofe950 Evolution biocénotique notic evolution iocenoticBioce Evolu ia b951 Accumulation de matières
organiquesDrying out / accumulation oforganic material
Acumulare de materiiorganice
952 Eutrophisation Eutrophication EutrofizareAcidification Acidification Acidifiere
954 Envahissement d’une espèce ecies peciiInvasion by a sp Invazie de s960 Relations interspécifiques à la aunal relations e specii
fauneInterspecific f Rela ii într
faunistice961 Compétition (ex:
goéland/sterne) gull/tern)land/Competition (example: Competi ie (ex: goe
sterna)962 Parasitisme Parasitism Parazitism
Apport de maladi Introductio Introduc964 Pollution génétique ution eticGenetic poll Poluare gen965 Prédation Predation Pr dare966 Antagonisme avec des
tesg from
n of specieseciile
espèces introduiAntagonism arisinintroductio
Antagonism cu spintroduse
967 Antagonisme avec des animaux domestiques
Antagonism with domesticanimals
Antagonism cu animaleledomestice
969 Autres formes ou formeassociées de compétitio
sn à la nterspecific faunal competi ie în
faune
Other forms or mixedformsof icompetition
Alte forme sau forme asociate defaun
Relations interspécifiques à laflore
Interspecific floral relations Rela ii între specii floristic
971 Compétition Competition Competi ie
973 Apport de maladie f disease de boliIntroduction o Introducerea974 Pollution génétique ution eticGenetic poll Poluare gen975 Manque d’agents
pollinisateursLack of pollinating agents Lipsa de agen i de
polenizare976 Dégats de gibier Damage by game species Daune datorate vân
Autres formesassociées de comflore
formsof interspecific floralcompetition
Alte forme sasociate de competi ie deflor
Autres processus naturels Other natural processes Alte procese naturale
cest t bel a fost realizat cu ajutor soanelor:
ocesses (bioticand abiotic) (biotice i a
9910 Envasement
945 me Volcanic activity ate vulcanic
953
963 e n of disease erea de boli
970 e
972 Parasitisme Parasitism Parazitism
atului979 ou formes
pétition à laOther forms or mixed au forme
990
A a ul per
oara
7. Pîrv Ovidiu - Parcul Natural Lunca Mure ului8. Combroux Isabelle – Université Louis
30
1. Paitici Dragoliub – A.N.P.A. Filiala Timi. Trânc Delia – D.A.D.R. Timi2
3. Lupu Corina - A.N.A.R. – D.A. Banat 4. Fora Alina – APM Timi5. oia Teodora – ARPM Timi oara6. Pîrje Ileana - ARPM Timi
Pasteur, Strasbourg, France9. Cornici Ruxandra – Proiect de Înfra ire
Timi oara
5. EVALUAREA HABITATELOR DIN ANEXA I
.1 - Nivelul Na ional
r transversal a raportului final de evaluare, se recomand s se evad :
tate în contact i deci supuse acelora i presiuni);
5 .1
ma ii privitoare la aria de reparti ie:- o descriere a ariei de reparti ie la nivel na ional care s permit explicarea valorilor i h r ilor
Defin
5
Pentru a putea permite o lectupr
- poten iale leg turi cu alte habitate din Directiv (apartenen a la o aceea i serie dinamic ,habi
- poten iale leg turi cu specii din Directiv (Habitatul speciei).
.1 – Aria de reparti ie - Cartografierea
La nivel na ional, vor fi cerute i dou infor
furnizate ulterior;- un fi ier (GIS) pentru harta na ional a ariei de reparti ie.
i ii
Mai multe tipuri de arii de reparti ie pot fi descrise (istoric , actual , poten ial , etc.).îndrept m aici aten ia c tre aria de reparti ie actual , adic aria de reparti ie este definit ca fiind
care cuprindeNesectorul global în care un habitat se gase te în momentul de fa . Este un teritoriutotalitatea loca iilor unde este întâlnit habitatul respectiv. Aria de reparti ie a habitatului poate fidisjunct /întrerupt în momentul în care diferite zone din care ea este compus sunt separate.
Statutul actual al sintezelor cartografice la nivel na ional:Este indicat s se realizeze, la nivel na ional, o astfel de sintez înainte de a realiza exerci iul de
e interpretare a speciilor i habitatelor, aria de reparti ie a
ea a trei niveluri de
oilea nivel pentru cele rare sau dispersate în mod fundamental;
eprezentarea cartografic recomandat
evaluare al statutului de conservare. Cu titlu informativ, în Fran a, nu s-a realizat nicio cartografiere a habitatelor la nivel na ional. Încadrul publica iilor pentru manualele dhabitatelor s-a efectuat pe baza « spuselor exper ilor » pentru întreg teritoriul na ional i / sauregional. Datele erau adesea transmise de oameni de tiin sau gestionari/custozi i proveneau dininventarieri, studii universitare (teze de doctorat i altele) sau din expertize.Nivelul de cuno tinte în ceea ce prive te reparti ia habitatelor ne-a condus, în momentul redact riiacestor manuale pentru interpretarea speciilor i habitatelor, la utilizarreprezentare:
- un prim nivel pentru habitate prezente în mod normal în interiorul ariei lor (presupus );- un al d- i un al treilea nivel pentru cele unde mai trebuie precizat aria.
R
h r i de reparti ie sub forma de poligoane geo-feren iate. Cu toate acestea, în compara ie cu cuno tintele vis-a-vis de reparti ia habitatelor la
).a un exemplu, atlasul florei europene este constituit dintr-un grid de 50 x 50 km.
lui
a ionale, care srezinte aceste griduri cu (1) zonele biogeografice, (2) regiunile forestiere (pentru habitatele
nd utilizarea cuno tin elorctuale referitoare la condi iile ecologice prezente în teren i exigen ele ecologice ale habitatului
pentru a detalia cartografia.
31
Situa ia ideal ar consta în stabilirea uneirenivel na ional, se preconizeaz tehnica unei reprezent ri cartografice na ionale de tip griduri.
Gridul re inut este cel de tipul 10 x 10 km. (s se verifice dac harta european este disponibilCIn momentul de fa , numeroase lucr ri floristice se fac cu ajutorul GIS-ului la scara locudeterminat. Datele sunt ulterior adunate i pot fi exploatate pe baza unor griduri.
Este indicat s se dispun de persoane responsabile cu redactarea h r ilor npforestiere), (3) localit ile/a ez rile umane (în cazul datelor comunelor).
În cazul datelor care corespund unui grid la scar mai mare, se recomaa
Managementul discontinuit ilor în reprezentarea ariei de reparti ie
În cazul în care se constat o absen a unui habitat în 4 pân la 5 c su e consecutive, adic 50 km50 km, aceasta s fie considerat ca fiind o discontinuitate în aria de reparti ie i s fie
discontinuit ii poate fi rit sau mic orat .
idention p.p în Germania. Aceast regul trebuie adaptat ulterior la nevoileologice ale habitatului (Anexa I).
2.1 - Aria de reparti ie
, se vor cere informa ii privitoare la aria de reparti ie:- o estimare a suprafe ei actuale a ariei de reparti ie;
datelor pe care se va baza diagnosticul de evaluare (cf. 3.4); - o estimare a dinamicii recente legat de suprafa a ariei de reparti ie;
favorabil (cf. 3.2).
Este in de reparti ie la nivelbiog g e ulterior.
prafa a actual a ariei de reparti ie
xreprezentat ca atare pe hart . În func ie de habitatul în cauz , m rimeam
Aceast regul trebuie s fie, dup aceea, adaptat în func ie de nevoile ecologice ale habitatului.CF. Exemplu pentru evaluarea habitatului 3270 – Râuri cu bancuri n moloase cu vegeta ie deChenopodion rubri i Bec
5.2 - Nivelul biogeografic
5.
La nivelul fiec rei regiuni biogeografice
- o apreciere a calit ii
- o estimare a procesului care explic dinamica observat ;- o estimare a suprafe ei ariei de reparti ie de referin
dicat s se dispun de o descriere a teritoriilor acoperite de ariaeo rafic care s permit explicarea valorilor i h r ilor furnizat
Su
e ocupate de aria de parti ie pe grila 10 x 10 km. Cu toate acestea este posibil s ne baz m pe date mai precise decât
). Dac avem aria de reparti ie sub form de poligon înrmat GIS, putem utiliza suprafa a GIS în loc de c su e ocupate pe gril .
namica legat de aria de reparti ie (tendin e)
Se poate calcula suprafa a ariei de reparti ie plecând de la num rul de c suregrila 10 x 10 km (calcul GIS de exemplufo
Valorile furnizate de persoana care este responsabil cu redactarea (ajutat de diferi i participan i)nu vor fi decât o estimare a realit ilor. Aceast valoare poate fi dat sub form de intervale[min;max] i/sau de o valoare de estimare înso it de o marj de eroare.
Pe de alt parte, datele din teren pe care se bazeaz o astfel de estimare pot fi adunate pe mai mul iani. Se cere, a adar, s se precizeze când a început i când a luat sfâr it perioada de colectare adatelor utilizate pentru estimarea suprafe ei actuale a ariei de reparti ie.
Di
a cum a fost men ionat i în paragraful 3.3, ultima tendin a a ariei de reparti ie poate fi estimat mai multe feluri în func ie de cantitatea ( i calitatea) datelor disponibile: avizul expertului, o
reprezentative sau care se bazeaz pe analizanei serii temporale.
riei far modificarea semnificativ a suprafe ei acesteia de exemplu. Astfel deforma ii vor fi furnizate de c tre persoana care redacteaz sub forma unui text liber i vor trebui s
uate în considerare în evaluarea final .
32
Aînsimpl diferen între dou valori considerate ca fiindu
Aceast tendin astfel estimat , nu prevede i o eventual schimbare calitativ , sau modific ri înlocalizare/deplasarea ainfie l
Procesul care explic dinamica observatÎn momentul în care se cunoa te motivul sau motivele pentru care se m re te sau se mic oreaz
arent aria de reparti ie, se cere persoanei care redacteaz s precizeze aceste lucruri. Acestear fi:
ane directe (exemplu: restaurare/distrugere a habitatului vizat)ic)
u: ac iune asupra habitatelor în contact sau în rela ie)
P tr curte(sau s dice referin ele bibliografice).
apinforma ii sunt regrupate în mari categorii cum
- Necunoscut- Imbun ta irea cuno tin elor/cre tere a preciziei datelor- Schimbare climatic- Influen e um- Proces natural (exemplu: desf urarea procesului dinam- Influen e umane indirecte (exempl- Altele
en u fiecare motiv invocat, se recomand s se furnizeze i explica ii sub forma unor texte s se in
Aria de reparti ie de referin favorabilSe cere s se furnizeze o hart a acestei arii de reparti ie de referin favorabil cât i suprafa a
nei reprezentate de aceasta pe hart cf. 3.2.
r fi cerute informa ii care privesc suprafa a acoperit de habitat la nivelul fiec rei regiuni
- o hart a distribu iei habitatului;
e a calit ii datelor pe care se va baza diagnosticul de evaluare (cf. 3.4.); te de suprafa a ocupat de habitat;
at ;
Harta
zo
5.2.2 - Suprafa a acoperit de habitat
Vobiogeografice:
- o estimare a suprafe ei actuale ocupat de habitat;- o aprecier- o estimare a dinamicii recente lega- o estimare a procesului care explic dinamica observ- o estimare a suprafe ei acoperite de referin a favorabil (cf. 3.2.)
distribu iei habitatuluiAceast hart are ca unic scop vizualizarea prezen ei habitatului. Nu se vor opera date pe margineacesteia. Se poate imagina sub forma unei grile 10 km x10 km. În acest caz este recomandat s se
c su e.aindice densitatea ocup rii fiec rei
Estimarea suprafe ei
În momentul în care suprafa a acoperit de un habitat într-o regiune biogeografic poate fi estimatste util s se indice aceast valoare. Cu toate acestea, în majoritatea
azurilor, cel care redacteaz va da o estimare a preciziei valorii re inute. Aceast valoare se va
ultor ani. Persoana responsabil cu redactarea va preciza valorile de început i der it ale perioadei de culegere a datelor utilizate pentru estimarea suprafe ei acoperite de habitat.
cu o valoare precis , ecputea da sub forma unor intervale, [min; max] sau sub form de valoare de estimare înso it de o marj de eroare.
Pe de alt parte, datele de pe teren pe care se bazeaz o astfel de estimare, pot fi prelevate peparcursul a mai msfa
Cazul habitatelor liniare :
În cazul habitatelor liniare (cursuri de ap , habitate de coast ), este posibil s se raporteze valorilea .
mite cazuri utilizarea valorilor liniare poate fi chiar dificil de pus înlicare: linii de coast foarte decupate, împ durire dens a râurilor mici. În acest caz se recomand
loarea real a suprafe ei acoperite deabitat suprafa a total a c su elor 10 x 10 km traversat de habitatul liniar (cf. 4.2.1).
33
liniare în locul celor de supraf
Cu toate acestea, aceast solu ie este de evitat pe cât posibil, de exemplu în momentul în care esteposibil utilizarea unei grile. În anuaputilizarea c su elor 10x10 ca valoare de suprafa (figura 9).
În acest caz se recomand s se utilizeze ca substitut la vah
Figura 9: Exemplu de reprezentare i de calcul a suprafe ei (exprimat în numar de c su e) pentru un habitat de râu/curs de ap
Cazul habitatelor punctuale (tip grote):
propune ca, pentru aceste habitate, raportul s nu fie f cut pe baza suprafe elor ci pe baza Sefrecven ei apari iilor.
Dinamica legat de suprafa a acoperit de habitat (tendin a)
A a cum s-a men ionat i în paragraful 3.3, ultima tendin a suprafe ei acoperite de habitat poate fiea) datelor disponibile: avizul
xpertului, simple diferen e între cele dou valori considerate ca fiind reprezentative sau care se
erare în evaluarea final .
estimat în mai multe feluri în func ie de cantitatea ( i calitatebazeaz pe analiza unei serii temporale.Aceast tendin , astfel estimat , nu prevede eventualele modific ri în localizarea geografic a habitatului. Astfel de informa ii vor fi furnizate de persoana care redacteaz , sub form de textelibere care vor trebui s fie luate în consid
Procesul care explic dinamica observat
Se cere precizarea motivului sau motivelor pentru care cre te sau scade suprafa a acoperit pentru. Aceast informa ie este apoi raportat în func ie de
arile categorii utilizate pentru aria de reparti ie. Tot a a, pentru fiecare motiv invocat, se un anumit habitat dac acestea sunt cunoscutemrecomand s se redacteze o explica ie sub forma unor scurte texte libere (sau s se indicereferin ele bibliografice).
Pragul de 1%
Regulile comunitare prev d c , în momentul în care diminuarea suprafe ei habitatului estehivalent cu o pierdere mai mare de 1% pe an în perioada considerat , statutul de
onservare s fie considerat ca fiind nefavorabil total neadecvat pentru acest parametru. Acest pragconsiderabil , eccde 1%, poate totu i s fie modificat în momentul în care caracteristicile habitatului îl justific(biologice, ecologice, fenologice etc.).
Suprafa a acoperit favorabil luat drept referint
Cf. 3.2.
34
355.2.3 - Structuri i func ionalit i ale habitatului
În aceast parte se cere raportarea unei sinteze a statutului structurii i a func ion rii habitatului lanivelul unei regiuni biogeografice. Se va c uta, astfel, realizarea unui diagnostic pe ecosisteme alhabitatului bazat pe criterii i indici adapta i fiec rui habitat inând cont de recomand rile din fi e idin viitoarele manuale pentru interpretarea speciilor i habitatelor din România.
Se va ine seama, pe de-o parte, de structura habitatului. Pentru un habitat forestier, se va nota deexemplu, organizarea taxonilor în spa iu. Ea va descrie rela iile de învecinare între indivizi i ia înconsiderare atât dimensiunea indivizilor cât i rela iile spa iale dintre ace tia. Spre exemplu structura vertical (stratificarea) este dispunerea vegeta iei pe etaje, de la sol pân la vârful copacilor înmediul forestier.
Pe de alt parte, se va lua în considerare func ionarea (func ionalitatea) ecosistemului. Acesta este organizat în jurul fluxurilor interne i externe (fluxul de carbon, azot, ape i elemente minerale,elemente care reies din descompunerea mineralelor, de exemplu datorate drenajului, circula ieianimalelor, activit ile oamenilor, ...) i diverse procese de transformare ai compu ilor elementari,biogeochimici, organici, fiziologici, etc.
Aceast no iune de func ie sau func ionare trebuie diferen iat de func ia cu rol special îndeplinit de habitat în cadrul unui peisaj, sau de societatea uman care nu este inclus aici.
În absen a unui sistem de monitorizare al habitatelor la nivel na ional sau biogeografic, informa iiletransmise la acest nivel nu vor fi decât parcelare i provin din date eterogene care reies din diversestudii.
Diagnosticul statutului de conservare care prive te ace ti parametrii se bazeaz pe dou tipuri de informa ii: parametrii sau indicii care permit calificarea statutului i func ionalit ile specifice alehabitatului i statutul de conservare al speciilor tipice.
Observa ie: statutul diverselor specii poate fi utilizat ca indicator (vezi încadrarea indicatori) al structurilor i func ionalit ilor:
- specii care indic caracteristica habitatului (specii tipice);- specii care, prin statutul lor favorabil bun în care se afl , indic statutul bun al habitatului
(specii tipice);- specii care indic stadiul de degradare al habitatului (specii indicatoare).
Indicatorii -de ce trebuie utiliza iEste vorba despre specii sau grupe de specii (animale sau plante) utilizate ca substitut pentrudescrierea func iei sau structurilor habitatului. Acesta este adesea utilizat ca o completare a metodeiprecedente i utilizeaz acelea i date de baz (acoperirea sau prezen a speciilor de animale sauplante).Numeroase publica ii propun utilizarea bioindicatorilor, adic organisme sau grupe de organismecaracteristice condi iilor ecologice precise, i care reac ioneaz rapid (prin prezen sau dispari ie) lamodific rile acestor condi ii. Principalii indicatori se bazeaz pe grupe de plante, de coleoptere,nevertebrate bentonice, fluturi, amfibieni, p s ri i mamifere. Câteva reguli pentru selectarea indicatorilor: ace tia trebuie s fie: - pertinen i din punct de vedere biologic: care reflect schimb ri ale biodiversit ii pentru habitate
sau comunit i care trebuie evaluate;- previzibili: r spunsul lor la schimb ri ar trebui s reflecte tendin ele;- u or de identificat i de m surat i s aib un r spuns u or perceptibil;- lega i prin mecanisme identificate la stadiul de criteriu considerat;- suficient de sensibili pentru a furniza o informa ie anticipat a schimb rii;- aplicabili la scara regiunii biogeografice.În cazul evalu rii trebuie utilizat o categorie special de indicatori: specii tipice (vezi paragraf speciitipice).Speciile indicatori sunt stabilite la nivelul fiec rui stat membru la începutul perioadei de 6 ani, pe zone biogeografice, i transmise la Uniunea Europaean în cadrul raportului o dat la 6 ani.
36Sunt impuse foarte pu ine restric ii parametrilor utiliza i, cu toate acestea, ei trebuie s fie aplicabilipe toat zona în care se situeaz habitatul în cadrul regiunii biogeografice. Drept exemplu, putem utiliza stratificarea vertical sau orizontal a habitatului, procentul de lemn mort în picioare sau la sol în p dure, indici ai capacit ii de regenerare a habitatului, lan ul trofic al conectivit ii întrehabitate.
Scopul este de a c uta la nivelul diverselor elemente care in de structur , de func ionalitateaecosistemelor sau de dinamica popula iei, indicatori de tendin e care s permit controlareastatutului de conservare al sistemelor sub supraveghere.
Parametrii utiliza i pot fi i cantitativi (valoare sau clase de valori) i calitativi (exemplu: puternic,mediu, total neadecvat). Acestea presupun o cunoa tere prealabil suficient a ecosistemelor(habitate) considerate, atât descriptiv cât i func ional (rela ii biotice i biogeochimice).
Se vor distinge atribute, definite ca fiind caracteristici sau propriet i ale unui habitat care pot fi considerate ca reflectarea interesului de conservare (liste cu specii tipice), i criterii care corespund expresiei exploatabile ale atributului. Spre exemplu, atributului « lista speciilor » îi pot corespundeurm toarele criterii: bog ie specific , diversitate (indici), raritate (specii rare din list ).Fiec rui criteriu trebuie sa-i fie asociat o valoare prag, specific habitatului sau regiunii biogeograficevizate, peste care acest criteriu indic un statut favorabil al structurilor sau func iilor habitatului.
Specii tipice
Defini ia statutului de conservare favorabil, precizat în Articolul 1 al Directivei face referire la« speciile tipice » dar acest concept nu este definit în Directiv .
Manualul pentru interpretarea habitatelor de interes comunitar listeaz specii de plante (uneori speciianimale) în descrierea habitatelor dar putem presupune c acestea sunt date pentru a aduce un « ajutor în identificare » i nu sunt numai specii tipice.
Comisia a cerut ca fiecare stat membru s - i aleag un num r restrâns de specii proprii al c rorstatut de conservare favorabil s indice un statut de conservare favorabil pentru habitat, în special lanivel de structur i de func ionalitate a acestuia.
Recomand m ca persoana responsabil s realizeze lista speciilor tipice a c ror utilizare este cea mai adecvat pentru a diagnostica stadiul structurilor i func ionalit ilor habitatului, s comenteze scurt cum a fost estimat statutul lor de conservare i s defineasc statutul lor de conservare inând contde cele 3 niveluri (favorabil, nefavorabil neadecvat, nefavorabil total neadecvat).
Chiar dac Directiva declar c speciile tipice trebuie s se afle într-un bun statut de conservare (a acum este definit i în articolul 1 al Directivei) pentru ca i habitatul s fie într-un bun statut de conservare, Comitetul pentru Habitate a ajuns la concluzia c o evaluare a statutului de conservarela fel ca i cea pentru speciile enumerate în anexele II, IV i V din Directiva ar necesita prea multeresurse.Astfel, s-a convenit c statutul de conservare poate fi estimat în func ie de metodele cele maisimple.
Observa ii în ceea ce prive te speciile tipice
- Se pot utiliza specii animale i de plante- Se pot alege mai multe grup ri de diferite specii în cadrul acelea i regiuni biogeografice pentru
a putea ine cont de varia iile regionale,- Se preconizeaz utilizarea pe cât posibil a speciilor care sunt prezente în Anexele II, IV sau V
din Directiv (atunci când utilizarea lor este adecvata), statutul lor de conservare fiind evaluatla o specie de interes comunitar. De exemplu, numeroase insecte din Directiva tr iesc doar încopacii b trâni sau în lemnul mort i prezen a lor este un indicator ca p durea respectiv se afl într-un bun statut ecologic.
- Aceste specii tipice trebuie sa fie reprezentative pentru structura i func ionalitatea habitatului.- Listele ar trebui s fie relativ scurte (5-10 specii) i ar trebui s se concentreze pe speciile care
au o mare probabilitate de a exista în majoritatea siturilor.
37- Speciile tipice pot da indica ii în ceea ce prive te « tipicitatea », dar i indica ii în ceea ce
prive te gradul de « reprezentativitate » a habitatului.- Urm toarele grupe de specii se pot identifica în momentul definirii listelor de specii tipice
pentru un habitat (astfel de specii sunt i principalele specii caracteristice enumerate dinmanualul de interpretare al habitatelor de interes comunitar):
1. Specii caracteristice:- pentru speciile de plante, specii caracteristice sau specii diferen iale în fitosociologie,- pentru speciile animale, specii al c ror optim sinecologic se situeaz în habitat într-un
sens absolut sau într-un grup de habitate relative;2. Specii dominante: fiind specia (animal sau de plante) cea mai întâlnit în comunitate, i
este, din aceast cauz , esen ial pentru habitat;3. Specie frecvent : alte specii care se reproduc cu o asemenea frecven încât constituie o
parte integrant a comunit ii tipice de plante/animale din habitat.
Am considerat c abordarea fitosociologic se justific prin simplul fapt c descrierea majorit iihabitatelor de interes comunitar se bazeaz pe acest tip de clasificare. Ea nu trebuie s fieconsiderat ca unic abordare.
Primul obiectiv al acestei faze de lucru este de a determina speciile tipice pentru fiecare regiunebiogeografic pe baza unei analize a ansamblului de date (releveu fitosociologic, ecologic, faunistic,floristic). Lista astfel stabilit va lua în considerare diferitele varia ii (variante) ale habitatului în ariasa de reparti ie.
Tabelul 5: Exemplu teoretic de list de specii tipice în Fran a bazat pe abordarea fitosociologic ,stabilit pentru habitatul de fagete Asperulo-fagetum (UE 9130), pentru fiecare regiune
biogeografic vizat . Exist un lot de specii comune pentru 3 regiuni biogeografice, altele suntspecifice pentru 2 regiuni i altele sunt specifice pentru o singur regiune.
Atlantic Continental Alpin
Hyacinthoides non-scriptaRuscus aculeatusConopodium majusIlex aquifoliumLonicera periclymenumCarex flaccaFagus sylvaticaGalium odoratumMelica uniflora
Anemone nemerosa
Fagus sylvatica Galium odoratumMelica unifloraMilium effusumAnemone nemerosa
Abies alba Tilia platyphyllosHordelymus europaeusCardamine heptaphyllaFestuca altissimaPoa chaixii Actea spicata
Fagus sylvaticaGalium odoratumMelica unifloraMilium effusum
Abies albaTilia platyphyllosHordelymus europaeus Cardamine heptaphylla
Lonicera alpigena
385.2.4 - Perspective viitoare
Pornind de la parametrii enumera i în sec iunile precedente, se cere proiectarea evolu iei habitatuluipe termen mediu care s nu dep easc o perioad de 30 de ani.
Expertiza a teptat din partea autorului const în a r spunde la întrebarea « este habitatul viabil pe termen mediu/termen lung ? » bazându-se pe datele descrise mai înainte i pe propria experien icuno tin e. R spunsul este dat în func ie de o scar stabilit pe trei niveluri:
1 = perspective bune –viabilitatea habitatului este asigurat2 = perspective slabe - este probabil ca specia s întâlneasc dificult i dac condi iile de existennu sunt modificate3 = perspective proaste – habitatul se afl sub influen a unor mari amenin ri, viabilitatea sa petermen lung nu este asigurat .
5.2.5 - Evaluarea statutului de conservare
Evaluarea statutului de conservare a habitatului la nivelul regiunii biogeografice este « calculat » înfunc ie de regulile descrise în tabelul 2.
În cazul în care aceste reguli nu permit tragerea concluziilor, sau dac datele sunt insuficiente,statutul de conservare este notat ca fiind „necunoscut”.
Este de dorit ca persoana care redacteaz s motiveze pe scurt punctul de vedere.
396. EVALUAREA SPECIILOR DIN ANEXA II, IV, I V
6.1- Nivelul Na ional
Pentru a permite o lectur transversal a raportului de evaluare final, se recomand s se prevad :- leg turi poten iale cu alte specii din Directiv (exemplu: rela ii prad /pr d tor, competi ie,
utilizarea aceluia i habitat);- leg turi poten iale cu habitate din Directiv (exemplu: habitatul speciei).
6.1.1 - Aria de reparti ie – Cartografierea
La nivel na ional sunt cerute dou informa ii referitoare la aria de reparti ie:- o descriere a ariei de reparti ie la nivel na ional care s permit explicarea valorilor i h r ilor
furnizate ulterior;- un fi ier GIS al h r ii na ionale a ariei de reparti ie.
Gestionarea discontinuit ilor în reprezentarea ariei de reparti ie.
S-a propus ca, în cazul în care este absent o specie în 4 pân la 5 c su e consecutive, adic 50 km x 50 km s fie considerat ca fiind o discontinuitate în aria de reparti ie i s fie reprezentat caatare pe hart . În func ie de specia în cauz , m rimea discontinuit ii poate bineîn eles s fie redussau m rit .
Aceast regul trebuie apoi s fie adaptat în func ie de nevoile ecologice ale speciei.Exemplu: Bombina variegata nu colonizeaz ecosistemele muntoase. Discontinuit ile carecorespund mun ilor Vosges din Fran a sau P durii Negre din Germania sunt gestionate ca fiinddiscontinuit i. (Fig.10 i 11).
A B
Prezen non indigen , nu face parte di n aria de reparti ie natural
Discontinuitate care corespunde zonei de munte
für NaturschutzBundesamt
B
Figura 10: Exemplu de reprezentare a arieide reparti ie pentru Bombina variegata: A:în Germania. Managementul discontinuit iii localit ile unde specia a fost introdus
sunt identificate pe hart (sursa Bundesamt für Naturschutz) B: în Fran a:Un p trat din grila 10 x10 km este coloratîn momentul în care centroidul situluiNatura 2000 care con ine aceast specieeste situat în îmbinarea corespunz toaresau dac o prezen a speciei din îmbinareeste notat în inventarul amfibienilor ireptilelor din Fran a.
Figura 11: Exemplu de distribu ie pentruAlytes obstetricans în Fran a i stabilireadiscontinuit ii cu regula « comunitar ». Un p trat din grila 10 x 10 km este coloratîn momentul în care centroidul situluiNatura 2000 care con ine specia este situatîn gridul corespunz tor sau când o prezena speciei în grid este notat în inventarulamfibienilor i reptilelor din Fran a.
40
Aria de reparti ie
discontinuitate
416.2 - Nivelul Biogeografic
6.2.1 - Aria de reparti ie
La nivelul fiec rei zone biogeografice se cer urm toarele informa ii referitoare la aria de reparti ie:- o estimare a suprafe ei actuale a ariei de reparti ie;- o apreciere a calit ii datelor pe care se va baza diagnosticul evalu rii (cf. 3.4.); - o estimare a dinamicii recente a popula iei legat de suprafa a ariei de reparti ie;- o estimare a proceselor care explic dinamica observat ;- o estimare a suprafe ei ariei de reparti ie favorabil luate drept referin (cf. 3.2.).
Se recomand realizarea unei descrieri a teritoriilor acoperite de aria de reparti ie la nivelbiogeografic care s permit explicarea valorilor i h r ilor furnizate ulterior.
Suprafa a actual a ariei de reparti ie natural
Suprafa a ariei de reparti ie poate fi calculat plecând de la num rul de c su e ocupate de aria de reparti ie pe grila 10 x 10 km. Cu toate acestea, ne putem baza i pe date mai precise decât grila 10x 10 km (calcul GIS de exemplu).
Valorile furnizate de persoana care redacteaz /autorul (cu ajutorul diferi ilor participan i) nu vor fidecât estim ri ale realit ilor. Aceste valori pot fi date sub form de intervale, [min; max] sau subform de valoare de estimare înso it de o marj de eroare.
Pe de alt parte, datele din teren pe care se bazeaz o astfel de estimare pot fi adunate de-a lungulmai multor ani. Se cere s se precizeze valorile la începutul i la sfâr itul perioadei de culegere a datelor utilizate pentru estimarea suprafe ei actuale a ariei de reparti ie.
Dinamica popula iei legat de aria de reparti ie (tendin e)
A a cum a fost men ionat i în paragraful 3.3, ultima tendin a ariei de reparti ie poate fi estimatîn mai multe feluri în func ie de cantitatea ( i calitatea) datelor disponibile: avizul expertului, simpladiferen între dou valori luate ca fiind reprezentative sau care se bazeaz pe analiza unor seriitemporale.De exemplu, aceast tendin astfel estimat , nu prevede eventuale schimb ri calitative saumodificarea localiz rii ariei f r schimb ri semnificative ale suprafe ei .
Procesul care explic dinamica observat
În momentul în care motivul sau motivele unei cre teri sau diminu ri aparente ale ariei de reparti iesunt cunoscute, se cere s se precizeze acest lucru. Aceste informa ii se pot raporta sub forma unor mari categorii dup cum urmeaz :
- Necunoscut- Îmbun t irea cuno tin elor/cre terea preciziei datelor- Schimbare climatic- Influen a uman direct (exemplu: reconstruc ie/distrugere a habitatului vizat)- Procese naturale (exemplu: desf urarea procesului dinamic)- Influen a uman indirect (exemplu: ac iune asupra habitatele în contact sau în rela ie)- Altele
Pentru fiecare motiv invocat, se recomand ca autorul s adauge o explica ie sub forma unui scurt text liber (sau s indice referin e bibliografice).
Aria de reparti ie favorabil luat ca referinCf. 3.2. Se cere s se furnizeze o hart a ariei de reparti ie luat ca referin cât i suprafa a zonei reprezentate pe aceast hart .În momentul în care aceast hart este realizat numai dup spusele expertului, scara recomandateste cea de 1:7 000 000.
426.2.2 - Popula ia
La nivelul fiec rei regiuni biogeografice se cer urm toarele informa ii privind statutul popula ieispeciei:
- o hart de distribu ie a speciei;- o estimare a m rimii popula iei;- o apreciere a calit ii datelor pe care se va baza diagnosticul de evaluare (cf. 3.4.); - o estimare a dinamicii recente a m rimii popula iei;- atunci când exist date, preciz ri privind parametrii dinamicii i structurii popula iei (procentul
de reproducere i mortalitatea, structura pe vârste care asigur men inerea popula iei etc.);- o estimare a procesului care s explice dinamica observat ;- o estimare a m rimii popula iei favorabil luat ca referin (cf. 3.2.).
Harta distribu iei speciei
Aceast hart are ca unic scop vizualizarea distribu iei geografice a speciei. În general, nu se va faceinterpretarea ulterioar a datelor operate. Este posibil prezentarea sub form de gril de 10 x 10 km. În acest caz este recomandat s se indice densitatea ocup rii fiec rei c su e.
M rimea popula iei
Popula iile nu pot fi estimate întotdeauna în num r de indivizi cum ar fi, spre exemplu, atunci când no iunea de individ nu este aplicabil speciei considerate, sau când metodologiile utilizate în mod curent nu permit detectarea num rului de indivizi. Trebuie s se foloseasc substitute cum ar fi num rul coloniilor, locurilor unde exist , num rul cuplurilor, vizuinilor sau cuiburilor, comunele,localit ile sau orice alte unit i justificate de persoana care redacteaz .
În momentul în care se pot utiliza mai mul i parametri pentru o aceea i specie, se recomand s seutilizeze cei mai preci i dintre ace tia în vederea estim rii m rimii popula iei. În cazul speciilor careprezint diferen e mari (biologice, ecologice, fiziologie etc.) între juvenili i adul i, efectivul cerut este acela pentru popula ii adulte (fiziologic capabile s se reproduc ).
Atunci când m rimea popula iei poate fi estimat de un num r precis, este important s se indiceacest num r. Cu toate acestea, în cea mai mare parte a cazurilor este indicat s se fac o estimare a preciziei valorii re inute. Aceast valoare va putea fi dat sub form de intervale [min; max] i/sausub form de valoare de estimare înso it de o marj de eroare.
Pe de alt parte, datele din inventarieri pe care se bazeaz o astfel de estimare au putut fi adunateîn cursul mai multor ani. Se cere, a adar, s se precizeze valorile de la începutul i de la sfâr itulperioadei de culegere a datelor utilizate pentru estimarea m rimii popula iei.
Dinamica popula iei (tendin e)
A a cum s-a men ionat i în paragraful 3.3, dinamica popula iei poate fi estimat în mai multe feluriîn func ie de cantitatea ( i calitatea) datelor disponibile: avizul expertului, simpla diferen întredou valori luate ca fiind reprezentative sau care se bazeaz pe analiza unei serii temporale.
În acest ultim caz se cere persoanei care redacteaz s furnizeze nu numai o descriere a dinamiciim rimii popula iei (cre tere, descre tere, stabilitate i valoare relativ ) dar i date despre seria(seriile) temporale utilizate cât i indicatori despre tehnicile utilizate pentru studiul acestei dinamici(analiza model rii sau analiza static utilizat , tipul de regresie).
Aceast tendin astfel estimat nu sufer o eventual modificare în distribu ia spa ial a speciei.Astfel de informa ii vor fi furnizate de c tre persoana care redacteaz sub form de text liber i vortrebui s fie luate în calcul în momentul evalu rii finale.
Procesul care explic dinamica observat
În momentul în care motivul sau motivele unei eventuale cre teri sau diminu ri aparente a m rimiipopula iei sunt cunoscute, se cere s se precizeze aceste lucruri. Aceast informa ie este raportat înfunc ie de marile categorii utilizate pentru aria de reparti ie. Pentru fiecare motiv invocat, este
43indicat s se p streze o explica ie sub forma unor texte libere scurte (sau s se indice referin ebibliografice).
Pragul de 1%
Regulile comunitare prev d ca, în momentul în care se constat diminu ri considerabile ale m rimiipopula iei, echivalente cu o pierdere mai mare de 1% pe an pe un anumit interval, statutul deconservare s fie considerat ca fiind « nefavorabil total neadecvat » (indicator ro u) pentru acestparametru.Cu toate acestea, pragul de 1% poate fi modificat în momentul în care caracteristicile (biologice,ecologice, fenologice) ale speciei se justific .
Popula ia de referin favorabil
Efectivul popula iei de referin favorabil poate reie i din studiul dinamicii sau viabilit ii popula iei.Se poate stabili, de exemplu, pornind de la efectivele estimate ale popula iei minim viabile.
6.2.3 - Habitatul speciei
No iunea de habitat al speciei poate corespunde diferitelor regiuni biogeografice. Se distingurm toarele:- habitatul real ocupat la ora actual de indivizii speciei;- habitatul actual disponibil pentru indivizii speciei, fie c este sau nu ocupat (în caz de neocupare, acest habitat a fost ocupat recent sau se afl în conexiune permanent sau ocazional cu habitateleocupate);- habitatul (întindere, diversitate etc.) necesar pentru supravie uirea pe termen lung a speciei.
Ne vom interesa de aceste ultime dou no iuni pentru nivelul evalu rii statutului de conservare a speciei.
ActualTrecut apropiat
: Conexiune care exist între
dou patch-uri: Patch/loc unde poate exista
: Patch unde specia este
prezent: Patch considerat aici ca fiind
habitat al speciei
Figura12: Schematizarea habitatului speciei (habitat disponibil actual pentru indivizii din specie, fieca este ocupat sau nu - în caz de neocupare, acest habitat a fost recent ocupat sau este în
conexiune permanent sau ocazional cu habitate ocupate).
La nivelul fiec rei regiuni biogeografice se cer informa ii referitoare la habitatul speciei:
44- o descriere a acestui habitat (descriere sumar a biotopului utilizat de specie, diferite zone de
reproducere sau de hr nire utilizate de c tre speciile animale etc.);- o estimare a suprafe ei reprezentate de habitatul disponibil în momentul de fa pentru specie,
fie c este sau nu ocupat de specie (figura 12). - o apreciere a calit ii datelor pe care se va baza ulterior diagnosticul de evaluare (cf. 3.4.);- o estimare a dinamicii recente legate de întinderea acestui habitat al speciei;- o estimare a procesului care explic dinamica observat ;- o estimare a întinderii (în termeni de suprafa ) a zonelor necesare pentru supravie uirea
speciei (ocupate sau nu la ora actual ): habitatul necesar.
Suprafa a actual a habitatului speciei
Este vorba despre estimarea, în momentul în care exist date suficiente, suprafe ei habitatuluispeciei disponibile la nivel biogeografic. A a cum este i în cazul estim rii m rimii popula iei, înmajoritatea cazurilor trebuie furnizat o estimare a precizei valorii re inute. Aceast valoare va putea fi dat sub form de intervale [min; max] sau de valori de estimare înso ite de marje de eroare.
Pe de alt parte, datele de inventariere pe care se bazeaz o astfel de estimare pot fi adunate încursul mai multor ani. Se cere a adar sa se precizeze valorile de la începutul i de la sfâr itulperioadei de colectare de date pentru estimarea suprafe ei habitatului speciei.
Dinamica habitatului speciei (tendin e)
A a cum a fost men ionat în paragraful 3.3, dinamica acestui habitat al speciei poate fi estimat în
mai multe feluri în func ie de cantitatea ( i calitatea) datelor disponibile: avizul expertului, simpladiferen între dou valori luate ca fiind reprezentative sau care se bazeaz pe analiza unei seriitemporale.
În acest ultim caz, se cere persoanei care redacteaz s furnizeze nu numai o descriere a dinamiciim rimii popula iei (cre tere, descre tere, stabilitate i valoare relativ ) dar i datele seriilortemporale utilizate.
În momentul acestei tendin e astfel estimate, nu înseamn c nu vor exista eventuale modific ri îndistribu ia spa ial a habitatului disponibil. Astfel de informa ii vor fi furnizate de persoana care redacteaz sub forma unui text liber i vor trebui luate în considerare în evaluarea final .
Procesul care explic dinamica observat
În momentul în care motivul sau motivele unei eventuale cre teri sau diminu ri aparente asuprafe ei habitatului disponibil sunt cunoscute, se cere s se precizeze aceste lucruri. Aceastinforma ie este raportat în func ie de marile categorii utilizate pentru aria de reparti ie. Pentrufiecare motiv invocat, este indicat s se p streze o explica ie sub forma unor texte libere scurte (saus se indice referin ele bibliografice).
Suprafa a habitatului necesar pentru supravie uirea speciei
Când aceast informa ie este cunoscut se cere persoanei care redacteaz s men ioneze i sexplice metoda utilizat pentru determinare.
6.2.4 - Perspective viitoare
Plecând de la parametrii enumera i în sec iunile precedente, se cere s se proiecteze evolu iapopula iei « biogeografice » a speciei pe termen mediu nedep indu-se o perioad de 30 de ani.
Expertiza cerut celui care redacteaz const în a r spunde la întrebarea « este specia viabil pe termen mediu sau lung ? » bazându-se pe datele descrise mai înainte i pe propria experien icuno tin e. R spunsul este dat inându-se cont de scara cu trei niveluri :
1 = perspective bune - viabilitatea i prosperitatea speciei este asigurat ;2 = perspective slabe - este probabil ca specia s întâlneasc dificult i dac condi iile de existen nu sunt modificate;3 = perspective proaste - specia se afl sub influen a unor amenin ri grave,
45viabilitatea ei nu este asigurat .
Se recomand , în acest stadiu, s se in cont de existen a popula iilor transfrontaliere care permit modificarea m rimii func ionale a popula iei cât i întinderea habitatului disponibil.
Evaluarea statutului care vizeaz viitoarele perspective poate fi formulat în felul urm tor:- statut favorabil (verde): orice presiune sau amenin are care influen eaz specia nu este
semnificativ . Specia va continua s existe i este viabil pe termen lung (de la 100 ani în sus) în aceast regiune biogeografic .
- statut nefavorabil neadecvat (portocaliu).- statut nefavorabil total neadecvat (ro u): amenin ri grave i presiuni influen eaz
supravie uirea speciei. Este probabil ca efectivele s se diminueze considerabil, sau ca specias nu mai existe în regiunea biogeografic .
6.2.5 - Evaluarea statutului de conservare
Evaluarea statutului de conservare al speciei la nivel de regiune biogeografic este « calculat » înfunc ie de regulile descrise în tabelul 3.În acest caz în care regulile nu permit tragerea unor concluzii, sau dac datele nu sunt suficiente,statutul de conservare se noteaz ca fiind « necunoscut ». În orice caz, se cere persoanei care redacteaz s motiveze scurt acest punct de vedere.
467. ABECEDAR AL EVALU RII
Alian a: unitate sintaxonomic care regrupeaz mai multe asocia ii vegetale înrudite.
Amenin ri: threat influen natural sau uman (exemplu: practici de management, deamenajare a teritoriului, practici agricole, silvice, modific ri naturale întâmpl toare (ca rezultat alhazardului), viitoare sau previzibile care afecteaz într-o manier cumulat sau separat viabilitateape termen lung sau mediu a habitatului sau speciei.
Anexa I* (DH): lista « tipurilor de habitate naturale de interes comunitar a c ror conservare necesit desemnarea zonelor de conservare speciale ».
Anexa I (DP): lista « speciilor men ionate în Anexa I care fac obiectul unor m suri de conservarespeciale în ceea ce prive te habitatul acestora pentru a asigura supravie uirea i reproducerea lor înaria de distribu ie. »
Anexa II (DH): lista « speciilor animale i vegetale de interes comunitar a c ror conservare necesitdesemnarea zonelor speciale de conservare ».
Anexa II (DP): lista « speciilor men ionate în Anexa II partea 1 care pot fi vânate în regiuneabiogeografic maritim i terestr unde se aplic prezenta Directiv 3. Speciile enumerate în AnexaII partea 2 care pot fi vânate doar în statele membre pentru care au fost men ionate ».
Anexa III (DHFF): aceast Anex precizeaz « criteriile de selectare a siturilor care pot fi identificate ca situri de importan comunitar i pot fi desemnate ca zone speciale de conservare » Anexa III (DP): F r a prejudicia paragrafele 2 i 3, Statele Membre interzic, pentru toate speciilede p s ri vizate în articolul 1, vânzarea, transportul pentru vânzare cât i punerea în vânzare a p s rilor vii i a p s rilor moarte cât i a oric rei p r i sau produs ob inut de la pas re, u or de identificat .
Pentru speciile vizate în anexa III partea a1 - activit ile vizate în paragraful 1 nu sunt interzise, câti pentru p s rile care au fost ilicit ucise sau capturate sau dobândite altfel în mod ilicit.
Anexa IV (DHFF): lista « speciilor animale i plante de interes comunitar care necesit o protec iestrict ».
Anexa V (DHFF): lista « speciilor animale i vegetale de interes comunitar a c ror prelevare dinnatur i exploatare pot face obiectul unor m suri de management ».
Aria de reparti ie: range teritoriu bine delimitat din punct de vedere geografic în interiorul c ruiaexist o unitate taxonomic sau un habitat vizat. Ea poate fi continu sau discontinu . Aria dedistribu ie geografic , aria de extindere.
Aria de reparti ie de referin favorabil : favourable reference range « Aria în care toatevaria iile (variantele) ecologice semnificative ale habitatului/speciei sunt incluse într-o regiunebiogeografic dat i care este suficient de întins pentru a permite supravie uirea pe termen lung ahabitatului/speciei; aceast arie de referin trebuie s corespund cel pu in suprafe ei acoperite înmomentul intr rii în vigoare a Directivei » (Doc Hab 04-03/03-rev.3).
Aria de reparti ie natural : natural range aria de reparti ie a unui habitat sau a unei specii îninteriorul c reia habitatul sau specia este prezent în mod natural ( i nu este introdus ).
Aria poten ial de reparti ie: potential range aria de reparti ie (maxim ) pe care o poate ocupa ospecie sau un habitat în condi ii de mediu favorabile.
Asocia ii vegetale: plant association concept i unitate de baz a clasific rii fitosociologicesigmatiste, rezultat al statisticilor unui ansamblu floristic omogen de relevee fitosociologie realizateintr-o regiune. Aceste relevee au în comun un num r de specii ridicat în raport cu num rul total de specii inventariate. O asocia ie vegetal are o arie geografic delimitat , cu condi ii ecologice relativprecise (definite prin amplitudine ecologic , pentru diferi i factori, a tuturor speciilor care constituieun ansamblu specific normal) i se înscrie într-o dinamic definit a grup rilor de plante.
Avizul expertului/Spusele expertului: concluzii ale unui expert pe baza unor cuno tin e empiricedin teren acumulate de-a lungul unei lungi experien e.
Clasificarea palearctic : Palaearctic Classification clasificarea habitatelor care reia clasificareaCORINE Biotopes, dar care o extinde la totalitatea regiunii palearctice (cu gradul de împ r irevariabil), unde sunt luate în calcul habitatele din Europa de Nord i Europa Central . Habitatelemarine i pe terile au fost (sau ar trebui s fie) detaliate în raport cu CORINE. Clasificarea
47palearctic a f cut obiectul unei publica ii în anul 1996; aceast publica ie nu reia decât codurile idenumirile habitatelor.
Codul UE: « codul Uniunii Europene» (numit i codul Natura 2000) cod format din 4 cifre, atribuitfiec rui habitat sau fiec rei specii (taxon) de interes comunitar i indicat în anexele B (habitate dinAnexa I) i C (speciile din Anexa II) din formularele standard de date. Codurile Uniunii Europenepentru habitatele din Anexa I se reg sesc i în Manualul pentru interpretarea habitatelor dinUniunea Europeana dar i în textul consolidat din Directiva Habitate.
Comitetul « Habitate »: « Habitats Committe» comitet care reune te reprezentan ii diferitelorstate membre din Uniunea Europeana împreun cu alte institu ii sau organiza ii, care are ca misiuneimplementarea Directivei Habitate.
Comitetul « Ornis »: « Ornis » Committee comitet similar cu comitetul Habitate care se refer la Directiva P s ri.
Comunitate: community desemneaz totalul popula iei speciilor care apar in adesea unui aceluia igrup taxonomic i care prezint o ecologie asem n toare i ocup acela i habitat.
CORINE Biotop: proiectul CORINE Biotop a fost lansat în 1985 pentru a furniza informa ii fiabile iaccesibile despre ecosisteme, habitate i specii vulnerabile importante ca fiind surs de date pentruevaluarea pe mediu în cadrul Comunit ii. Proiectul viza alegerea în fiecare ar , inând cont demediile naturale, ale celor mai importante situri pentru conservarea naturii, utilizând o metodologiecomun , i viza de asemenea colectarea de date legate de aceste situri. Baza de date CORINE biotopeste un inventar de situri naturale majore. În cadrul acestui proiect s-a elaborat un manual careprezint fitocenoze i care a culminat cu editarea unui manual în anul 1991 care prezint habitateledin 12 state membre ale Uniunii Europene din acea perioad . S-a realizat o traducere neoficialpentru Fran a de c tre ENGREF din Nancy (M. Bissardon, L. Guibal et J.-C. Rameau, 1997).
CORINE Landcover: programul a fost lansat în 1985 în Uniunea European . Corine înseamncoordonarea informa iilor despre mediu i era un prototip de func ionare a proiectului referitor lanumeroase probleme legate de mediu. Bazele de date din Corine i programul sau au fost asiguratede c tre AEE. Unul dintre acestea din urm este un inventar al acoperirii terestre în 44 de clase, i seprezint ca un produs cartografic, la scara de 1:100 000. Aceast baz de date este, din punctul de vedere al func ion rii, disponibil pentru majoritatea regiunilor din Europa. Baza de date europeande referin este de inut de c tre GISCO, sistemul de informa ii geografic al Comisiei Europene,care face parte din Agen ia European de Statistic , Eurostat. ETC/PNB controleaz baza de dateCorine (baza de date de produc ie) în numele AEE- ului i furnizeaz baza de date actualizat c treGISCO în fiecare an.
Criterii IUCN: Criteriile determin înscrierea unei specii în Lista Ro ie i explic acest lucru. Criteriul« A » indic faptul c specia a cunoscut o sc dere în efectiv. Criteriul « B » indic faptul c ariaocupat de specie este redus . Criteriile « C » i « D » se bazeaz pe efective în cifre ale popula iilorspeciei. Se întâmpl ca înscrierea unei specii în Lista Ro ie s rezulte din mai multe criterii.Categoriile indic gradele de amenin are conform recomand rilor IUCN.
Categoriile i Criteriile IUCN pentru Lista Ro ie au mai multe scopuri precise:
• s ofere un sistem care s poat fi utilizat coerent de diferite grupuri de utilizatori;
• s imbun t easc obiectivitatea furnizând utilizatorilor orient ri clare vis-a-vis de mijloacele deevaluare a diferi ilor factori care influen eaz riscul de extic ie.
• s ofere un sistem care s permit compara ii între doi taxoni foarte diferi i;
• s permit utilizatorilor din lista de specii amenin ate s în eleag mai bine demersul pentru a clasifica fiecare specie.
Rolul diferitelor criterii permite înscrierea în categoria în pericol de extinc ie (CR), în pericol (EN) sauVulnerabil (VU); de fiecare dat când un taxon îndepline te unul dintre aceste criterii, poate fi clasificat în categoria de amenin are corespunz toare.
CTE/PNB: ETC/NPB [European Topic Center for Nature Protection and Biodiversity] Centrul TematicEuropean pentru Protec ia Naturii i Biodiversit ii. El constituie unul dintre cele 5 centre tematiceale Agen iei Europene pentru Protec ia Mediului pe care le asist în munca de colectare, analiz ,evaluare i de sintez a informa iei legate de politicile na ionale i interna ionale pentru mediu idezvoltare durabil . Are rolul de sus inere pentru Directivele P s ri i Habitate.
Directiva « Habitate »: Directiva 92/43 a Cosiliului din 21 mai 1992 pentru conservareahabitatelor naturale a faunei i florei s lbatice. Obiectivul acestei Directive este de a contribui la
48 49p strarea biodiversit ii, prin intermediul conserv rii habitatelor naturale a faunei i florei s lbatice,pe teritoriile europene ale statelor membre pentru care se aplic conven ia pentru diversitateabiologic .
Directiva « P s ri »: Directiva 79/49 a Consiliului din 2 aprilie 1979 privind conservarea pas rilors lbatice. Obiectivul acestei directive este de a proteja toate speciile de p s ri s lbatice i habitatelespeciilor listate, în special prin intermediul desemn rii zonelor speciale de conservare.
Dinamica popula ei: population dynamics proces care caracterizeaz fluctua iile referitoare înefective i structura unei popula ii în func ie de timp sau de reparti ia ei în spa iu.
Plan de management: document de orientare stabilit pentru fiecare sit Natura 2000 care define teîn special orient rile de management i de conservare, modalit ile de implementare i dispozitivelefinanciare de înso ire a acestora. Documentul de obiectiv trebuie s con in « 1. O analiz caredescrie stadiul ini ial de conservare i localizarea habitatelor naturale i a speciilor pentru care aujustificat desemnarea sitului […]. Procedurile de monitorizare i de evaluare a m surilor propuse istatutul de conservare a habitatelor naturale i a speciilor » decretul nr. 2001-1216 din 20decembrie 2001 legat de managementul siturilor Natura 2000 i care modific codul rural, sec iunea3, art. R.214-24.
E antionarea: sampling tehnic destinat pentru efectuarea de prelevare de material biologic sau mineral (sau un simplu releveu), în special în cadrul cercet rilor ecologice. E antionarea necesit , pede o parte, recurgerea la o metod i, pe de alt parte, la un material conceput convenabil istandardizarea lor. Procedura trebuie s fie stabilit în a a fel încât prelevarea s conduc la unmaxim de reprezentativitate statistic i s evite orice experimentare, pentru ca rezultatele ob inutes poat conduce la concluzii semnificative.
EUNIS: (European Nature Information System) sistem paneuropean de clasificare ierarhic a habitatelor care se dore te compatibil cu alte sisteme de clasificare europene existente. EUNIS nuabordeaz decât trei niveluri ierarhice ( i în mod excep ional 4). Pentru nivelurile inferioare, EUNISeste completat prin unit i de clasificare palearctice, completate sau înlocuite pe baza informa iilorcare reies din programul BioMar în ceea ce prive te habitatele marine. Construc iile clasific riihabitatelor EUNIS se bazeaz pe ini iative precedente (Corine-biotop înso ite de clasific ripalearctice) dar prezint i criterii pentru identificarea fiec rui habitat i furnizeaz o corespondenpentru alte clasific ri tip.
EUR 15, EUR 25: sub aceast denumire reg sim i termenul Manualul de interpretare al habitatelorUniunii Europene editat de c tre Comisia European . Toate habitatele din Anexa I din DirectivaHabitate sunt reluate i definite mai mult sau mai pu in detaliat. Pentru fiecare habitat se indiccoduri UE i palearctic corespondent, se propune o defini ie care este completat de o list de speciighid. Defini iile propuse sunt o parte originale i o parte reies din baza de date PHYSIS, care larândul ei reiese din manualul CORINE-Biotop. Versiunea EUR 15 a acestui manual dateaz din anul1999 i prive te cele 15 state membre ale Uniunii Europene din acea perioad . O versiune EUR 25 afost realizat în anul 2003 i cuprinde habitatele din Anexa I, în contextul l rgirii Uniunii Europene la 25 de membri. Aceast versiune, disponibil doar în englez , se poate desc rc de pe adresaurm toare: http://europa.eu.int/
Evaluarea impactului m surilor de management: evaluation of management measures impacts evaluarea impacturilor m surilor de management implementate în siturile Natura 2000 înaplicare cu articolul 6 paragraful 1 din Directiva Habitate în ceea ce prive te statutul de conservare atipurilor de habitate din Anexa I i a speciilor din Anexa II.
Evaluarea: assessment (1) Examen sistematic ( i pe cât de obiectiv posibil) a unui proiect prev zut,în curs sau finalizat. Evaluarea are ca obiectiv sa aduc un r spuns la întreb ri specifice, dar i saduc o viziune de ansamblu asupra unei opera ii i s trag concluzii care s îmbun t eascac iunile, planificarea i viitoarele decizii.
Formularul Standard de Date (FSD): « document care înso e te decizia de transmitere a unorpropuneri de sit sau hot râre care desemneaz un sit, elaborat pentru fiecare sit Natura 2000 itransmis la Comisia European de fiecare stat membru. El con ine date care identific habitatelenaturale i speciile care justific alegerea sitului » Circulara DNP/SDEN nr. 2004-1, fi a 5.
Grup de lucru tiin ific (Groupe de Travail Scientifique) (GTS): SWG (Scientific WorkingGroup) grup de lucru constituit de membrii DG protec ia mediului din Comisia European , oameni detiin care reprezint fiecare stat membru (plus reprezentan i ai Bulgariei i României), membri din
CTE/PNB i reprezentan i ai ONG-urilor (ELO, EHF, English Nature, Consiliul Europei, Agen iaEuropean pentru Protec ia Mediului, Birdlife International, RSPB), care se întâlnesc la invita iaComisiei pentru a dezbate chestiuni tiin ifice referitoare la Directiva Habitate.
49Guildes/Ni ecologic : totalitatea speciilor care exploateaz acelea i resurse pe acela i loc.
Habitatul speciei: habitat of species « mediul definit de c tre factorii abiotici i biotici specifici undetr ie te specia într-unul dintre stadiile din ciclul s u biologic » (DHFF art 1). Pentru speciile deanimale, habitatul trebuie s ia în considerare în special aria de reproducere, locul de hr nire i desta ionare a speciei. No iunea de habitat al speciei poate corespunde diferitelor zone. Se distingurm toarele:
- habitatul ocupat de specie în realitate
- habitatul actual disponibil pentru indivizii speciei, fie c este sau nu ocupat (în caz de neocupare, acest habitat a fost recent ocupat sau este înc în conexiune permanent sau ocazional cu habitatele ocupate)
- habitatul (întindere, diversitate etc.) necesar pentru supravie uirea pe termen lung a speciei.
Se pune accentul pe aceste ultime dou no iuni în ceea ce prive te evaluarea statutului deconservare a speciei.
Habitat de interes comunitar: habitat of Community interest habitat natural care figureaz înAnexa I din Directiva Habitate.
Habitat elementar: legat de manualul de interpretare a speciilor i habitatelor, împ r irea unuihabitat « generic » corespunde în general totalit ii asocia iilor vegetale, sau uneori mai multoralian e. Pentru unii exper i, habitatul elementar corespunde unei asocia ii vegetale.
Habitat generic: Habitatele numite « generice » prezente în Fran a, dup nomenclatura dinManualul de interpretare a speciilor i habitatelor din Uniunea European . Acest habitat genericr mâne defini ia « oficial » asupra c reia se face împ r irea.
Habitat natural prioritar: priority natural habitat « tip de habitat natural amenin at cu dispari ia,prezent pe teritoriul vizat în articolul 2 [teritoriu european al statelor membre unde se aplictratatul] i pentru a c rui conservare Comunitatea are o responsabilitate special , inând cont de importan a vis-a-vis de aria de reparti ie natural inclus în teritoriul vizat în articolul 2. Aceste tipuride habitate naturale prioritare sunt indicate cu un asterix (*) în Anexa I », DHFF, art. 1.
Habitat natural: natural habitat habitat legat de Anexa I. Termenul « natural » nu trebuie luat însens propriu, a a cum arat defini ia dat de DHFF (art 1): « habitate naturale: zone terestre sauacvatice care se disting prin caracteristicile lor geografice, abiotice i biotice, fie c sunt naturale înîntregime sau sunt semi naturale ».
Habitat poten ial: corespunde unui habitat care are caracteristici ecologice i biologice care potad posti un taxon, în general în aria de reparti ie cunoscut de acesta sau la marginile lui.
Indicator biologic: Specii vegetale sau animale care, în urma particularit ilor lor ecologice, suntindicele precoce de modificare biotic sau abiotic pentru protec ia mediului. Ramade 1993.
Indicator: indicator: « Mijloc de evaluare, criteriu de apreciere a unei situa ii la un moment dat » (dic ionarul Academiei Franceze, edi ia a 9-a). Valorile observate sunt reprezentative pentru un fenomen studiat. În general, indicatorii cuantific informa ia prin regruparea mai multor date.Indicatorii sintetizeaz informa ia i pot ajuta la ilustrarea fenomenelor complexe.
Management: management ansamblu de practici voluntare care au ca obiectiv men inerea saumodificarea condi iilor abiotice i biotice ale unui habitat sau evolu ia sa în condi ii controlate.
Manuale pentru interpretarea speciilor i habitatelor (Cahiers d’habitats): serie de lucr ricare propun un stadiu ini ial al cuno tin elor legate de habitate i de specii de interes comunitar dinanexele I i II din Directiva Habitate prezente în Fran a; fiecare habitat/ specie face obiectul unor fi e de sintez care cuprind un capitol « tiin ific » i un capitol « management ». În acest cadru, habitatele din Anexa I calificate « generice » au fost trecute la habitate « elementare ». Acesteîmp r iri au fost motivate în mod esen ial prin considerente practice de identificare ale habitatului peteren, dintr-o dorin de a transpune cât mai bine diversitatea ecologic a habitatelor generice iprin moduri de management de conservare adaptate fiec rui tip elementar.
M rimea unei popula ii: populations size în sensul strict, num rul de indivizi dintr-o specie careapar in unui aceluia i dem (individ în situa ie panmictic ): în cadrul evalu rii, acest lucru s-artraduce prin m surarea parametrilor indicatori ai m rimii popula iei la nivel de regiune biogeografic .
Material parental: material dup care se formeaz solul. Materialul parental poate fi un substrat stâncos, materii organice (de exemplu Sphaigne fibrique), o veche suprafa de sol sau un depozitcreat de ap , vânt, ghe ari, erup ie vulcanic sau alunec ri de teren.
50Monitorizare Monitoring: serie de colectare a datelor repetate în timp, implementat pentru « averifica nivelul de conformitate cu o norm sau o pozi ie predeterminat , legat de un standardpredeterminat sau un statut studiat. » (Hellawell, 1991; Goldsmith, 1991; Finlayson, 1996).
Obiectiv: cf. int .
Panmictic: termen în genetic care desemneaz o popula ie a c rei indivizi î i schimb liber genele.(Ramade 1993 - cf. m rimea popula iei de referin ).
PHYSIS: baza de date implementat legat de clasificarea palearctic , care con ine o descriere a habitatelor din regiunea palearctic , unit ile fitosociologice corespondente i referin e bibliografice.
Poligon convex minim: cel mai mic poligon în care niciun unghi nu dep e te 180 de grade icon ine toate siturile unde apar acestea. IUCN 2000
Popula ia de referin : (corespunde unui statut favorabil) favourable reference population « popula ia dintr-o regiune biogeografic dat considerat ca fiind minimul necesar pentru a asiguraviabilitatea pe termen lung a speciei ». DocHab 04-03/03-rev.3.
Popula ia minim viabil (PM): Minimum Viable Population (MVP) popula ia care are un anumitprocent de anse (în general se ia în considerare de la 95 la 99%) de supravie uire în urm torii 100de ani (sau 1000) în ciuda varia iilor mediului înconjur tor, derivei genetice sau modific rilorcauzate de om. Pentru mamiferele mari popula ia minim viabil este cuprins între 50 i 500. Cândmasa corporal cre te, popula ia minim viabil se diminueaz . Aria minim necesar (MAR:Minimum Area Required) pentru a ad posti aceast popula ie este cu atât mai mare cu cât speciileau o mas mai mare i un teritoriu individual mai întins [...]. O popula ie al c rei efectiv este inferior popula iei minime viabile nu este condamnat , cu toate acestea, la dispari ie. Dajoz, 1996 cf. « Viabilitatea pe termen lung a unei specii ».
Popula ia: ansamblul popula iei de indivizi care apar in unei aceea i specii i care ocup aceea ifrac iune de biotop i care î i poate schimba liber genele în procesul reproductiv.
Presiune: pressure influen a natural sau uman (de exemplu: practici de management, de amenaj ri ale teritoriului, practici agricole, silvice, modific ri naturale întâmpl toare) trecut sauactual care afecteaz într-o manier cumulat sau separat viabilitatea pe termen mediu sau lunga speciei sau a habitatului.
Regiune biogeografic : biogeographical region Regiune care se întinde pe teritoriul mai multorstate membre i care prezint o faun , flor i un mediu biologic condi ionat de factori ecologici cumar fi climatul (precipita ii, temperatura etc.) i de geomorfologie (geologie, relief, altitudine).Delimitarea regiunilor biogeografice de Comisia European s-a bazat pe diferite h r i ale vegeta ieiprezente în Europa (Noirfalise 1987, Bohn 1994). În cele 25 de state membre ale Uniunii Europene,se disting 9 regiuni biogeografice: alpin , atlantic , pontic , boreal , continental , macaronezian ,mediteranean , panonic i stepic .
Re eaua Natura 20000: Natura 2000 network re ea ecologic european care cuprinde toatesiturile de importan comunitar desemnate în Directiva « Habitate » i « P s ri ».
Sit de importan comunitar (SIC): site of Community importance « un sit care, în regiunea sau regiunile biogeografice din care face parte, contribuie semnificativ la men inerea sau la restabilireaunui tip de habitat natural din Anexa I sau a unei specii din Anexa II într-un statut de conservarefavorabil i care poate contribui semnificativ la coeren a re elei Natura 2000 amintit în articolul 3,i/sau contribuie semnificativ la men inerea diversit ii biologice în regiunea sau regiunile
biogeografice vizate. Pentru speciile animale care ocup teritorii întinse, siturile de importancomunitar corespund locurilor, în cadrul ariei de reparti ie natural a acestor specii, care prezintelemente fizice sau biologice esen iale supravie uirii lor sau reproducerii acestora ... », DHFF, art. 1.
Specii caracteristice: character (characteristic) species în fitosociologie, specie vegetal a c reiprezen este mai frecvent (dar nu obligatorie) într-o grupare vegetal (unde contribuie încaracterizare) decât în alte grup ri de acela i nivel ierarhic.
În sens mai larg: specie legat de un habitat sau de ansamblul de habitate i care poate participa ladefini ia lui (compunere). Speciile caracteristice se împart în exclusive, elective i preferen iale.
Specii cheie sau cheie de bolt : în interiorul unei comunit ti vegetale, unele specii f r ca s fieabundente influen eaz compunerea ecologic , structura sau func ionarea comunit ii.
Specie comun : specie a c rei reparti ie nu corespunde niciunui criteriu de raritate. No iune relativdependent de efortul de e antionare, etc.
51Specie de interes comunitar: specie care figureaz în cel pu in una dintre anexele DirectiveiHabitate (II,IV,V).
Specie dominant : specie vegetal a c rei indivizi au o acoperire global (foarte important ) lanivelul stratului vegetal.
Specie eratic : se spune despre un individ dintr-o specie care se întâlne te în mod neregulat,aleatoriu (în exteriorul ariei sale de distribu ie).
Specie indicatoare: specie a carei prezen la stadiul spontan ne d informa ii calitative i/saucantitative despre anumi i parametrii ecologici.
Specie tipic : (a unui habitat): typical species (of an habitat) statele membre sunt invitate saleag un num r restrâns de specii proprii, cele care reflect structura i func ia fiec rui habitat. Înanumite cazuri specia animal poate fi i ea aleas . Listele ar trebui s fie relativ scurte (5-10 specii)i ar trebui s reflecte toate varia iile (variante) ale habitatului pe întreg teritoriul pe care îl ocup .
Specii prioritare: priority species « specii […] care, în teritoriu, sunt: în pericol, cu excep ia celor ac ror arie de reparti ie natural se întinde spre marginea teritoriului i care nu sunt nici în pericol nicivulnerabile în aria palearctic occidental i pentru a c ror conservare Comunitatea are o responsabilitate special in nd cont de importan a ariei de reparti ie natural inclus în teritoriulvizat în articolul 2 » DHFF art. 1.
Statut de conservare favorabil: Favourable Conservation Status (FCS) situa ia unde habitatul/specia prosper (extindere/popula ie) cu bune perspective pentru a se afla în acelea ibune condi ii i în viitor. Faptul c un habitat sau o specie nu este amenin at (adic nu se afl înfa a riscului direct de dispari ie) nu înseamn c se afl într-un statut favorabil de conservare. Obiectivul Directivei este s defineasc în termeni pozitivi, orienta i c tre o situa ie favorabil , caretrebuie definit , atins i men inut .
Statut de conservare: Conservation Status (CS) pentru un habitat, « efectul tuturor influen elorcare actioneaz asupra unui habitat natural cât i asupra speciilor tipice pe care îl ad poste te,care pot afecta pe termen lung reparti ia sa natural , structura i func iile cât i supravie uirea petermen lung a speciilor tipice pe teritoriul vizat în articolul 2 » (DHFF art 1). Pentru o specie,« efectul tuturor influen elor care ac ioneaz / interac ioneaz asupra speciei care poate afecta pe termen lung reparti ia i importan a popula iilor pe teritoriul vizat în articolul 2 », DHFF art. 1.
Stadiul zero: stadiu men ionat în primul raport de evaluare 2007, în m sura în care pentru sfâr itulanului 2006 se va face un prim bilan pentru ansamblul habitatelor i speciilor de interes comunitar,pe care se va baza prima evaluare real prev zut pentru anul 2012.
Suprafa a de referin acoperit de un habitat: (corespondent unui statut de conservare favorabil al habitatului) favourable reference area « totalitatea suprafe ei acoperite într-o regiunebiogeografic dat care este considerat ca fiind un minim necesar pentru a asigura viabilitatea pe termen lung a unui tip de habitat; aceasta trebuie s cuprind suprafe ele necesare pentru restaurarea sau dezvoltarea acestor tipuri de habitate pentru care prezenta acoperire nu este suficient pentru a asigura viabilitatea pe termen lung; suprafa a de referin trebuie s corespundcel pu in suprafe ei acoperite în momentul în care Directiva Habitate a intrat în vigoare ». DocHab04-03/03-rev.1
Suprafa a acoperita de habitat: surface area suprafa a ocupat în realitate de habitat în cadrulariei de reparti ie.
Supraveghere/ observare/ urm rire - analizarea: surveillance, (long-term systematicobservation) – Activitate de cercetare i (sau de control a c rui scop este de a urm ri în timpeventualele schimb ri ale principalelor caracteristici de mediu înconjur tor, biologici i în specialecologici proprii unei zone geografice sau unui tip de habitate determinate (Ramade1993)). Aceastanalizare se poate traduce printr-un program întins de inventarieri sistematice pus în aplicare pentru a furniza serii temporale de observa ie i de m suri (Hellawell, 1991).
Tendin a: orientare, direc ie, evolu ie durabil care trebuie distins de fluctua ii.
inta: target obiectiv sau scop de atins pe un termen mai mult sau mai pu in lung.
UTM: Universal Transverse Mercator. Este un sistem de proiec ie cartografic care se folose tepentru transpunerea suprafe ei rotunde a P mântului pe un plan sau o hart cu cât mai pu inedistorsiuni posibile. Sistemul UTM reprezint globul p mântesc împar it în 60 de zone numerotate dela 1 la 60. Fiecare zon acoper 6 grade longitudine.
52Zona de ocupare: extent of occupation – suprafa a ocupat de un taxon în interiorul zonei de apari ie excluzând indivizii intâlni i întâmplator. M sura reflect faptul c un taxon nu este întâlnit înorice zon care poate cuprinde habitate neocupate sau mai pu in specifice. Suprafa a zonei deocupare este în func ie de scara utilizat pentru a fi m surat . Trebuie aleas scara în func ie decaracteristicile biologice pertinente ale taxonului, ale naturii amenin rilor i a datelor disponibile.IUCN, 2000.
Zona de prezen / apari ie : extent of occurrence – suprafa a delimitat de linia imaginarcontinu cea mai scurt posibil care poate cuprinde toate siturile cunoscute, deduse sau prev zutede prezen a actual a unui taxon, excluzând indivizii eratici. Zona de ocuren poate fi adesea m surat printr-un poligon convex minim. UICN 2000.
Zona/loc de hr nire: regiune a domeniului vital din aria unei specii care este esen ial consacratpentru hr nire. Sin: zon de hr nire, vezi:”habitatul speciei”.
Zona de protec ie special : (ZPS): SPA (Special Protection Area) sit de importan comunitardesemnat prin Directiva Pas ri. (art. 4).
Zona de repaos/ odihn : zon care corespunde trecerii speciei în migrare, diferite zone de hr nirevezi « habitatul speciei ».
Zona de reproducere: zona unde se întâlnesc caracteristicile ecologice care permit reproducereaunei specii. Vezi « habitatul speciei ».
Zona Special de Conservare (ZSC): SAC (Special Area of Conservation) « sit de importancomunitar desemnat de statele membre în numele Directivei Habitate printr-un act reglementar,administrativ i/sau contractual unde sunt aplicate m surile de conservare necesare pentru men inerea sau restabilirea, într-un statut de conservare favorabil a habitatelor naturale i/sau a popula iilor speciilor pentru care a fost desemnat situl, Directiva Habitate, art. 1.
538. BIBLIOGRAFIE
Agen a European pentru Mediu, 1993-2004. Multilingual environmental glossary.
Bardat J., Bensettiti F., et Hindermeyer X., 1997 - Approche méthodologique d’évaluation d’espacesnaturels. - Exemple de l’application de la Directive Habitats en France. Ecologie. Paris. T. 28 (1): 45-59.
Bardat J., Bioret F., Botineau M., Boullet V., Delpech R., Géhu J.-M., Haury J., Lacoste A., RameauJ.-C., Royer J.-M., Roux G., Touffet J., 2004 – Prodrome des végétations de France. Patrimoinesnaturels, 61, Muséum National d’Histoire naturelle, Paris, 171 p.
Bensettiti F., Bioret F., Roland J., 2005 .“ Cahiers d’habitats ” Natura 2000. Connaissance et gestiondes habitats et des espèces d’intérêt communautaire. Habitats côtiers. MED/MAP/MNHN. Éd. LaDocumentation française, Paris. Vol. 2., 399 p. + CD ROM.
Bensettiti F., Boullet V., Chavaudret-Laborie C., Deniaud J., 2005. “ Cahiers d’habitats ” Natura2000. Connaissance et gestion des habitats et des espèces d’intérêt communautaire. Habitatsagropastoraux. MED/MAP/MNHN. Éd. La Documentation française, Paris. Vol. 4., volumele 1 si 2:445 p. et 487 p.+ CD ROM.
Bensettiti F., Gaudillat V., 2004. “ Cahiers d’habitats ” Natura 2000. Connaissance et gestion deshabitats et des espèces d’intérêt communautaire. Tome 7 - Espèces animales. MED/MAP/MNHN. Éd. La Documentation française, Paris, 1 volum:353 p. + CD ROM.
Bensettiti F., Gaudillat V., Haury J., 2002. “ Cahiers d’habitats ” Natura 2000. Connaissance etgestion des habitats et des espèces d’intérêt communautaire. Habitats humides. MATE/MAP/MNHN.Éd. La Documentation française, Paris. Vol. 3., 457 p.+ CD ROM.
Bensettiti F., Gaudillat V., Quéré E., 2002. “ Cahiers d’habitats ” Natura 2000. Connaissance et gestion des habitats et des espèces d’intérêt communautaire. Espèces végétales. MATE/MAP/MNHN. Éd. La Documentation française, Paris. Vol. 6., 271 p. + CD ROM.
Bensettiti F., Logereau K., Van Es J., Balmain C., 2004. “ Cahiers d’habitats ” Natura 2000.Connaissance et gestion des habitats et des espèces d’intérêt communautaire. Tome 5 - Habitatsrocheux. MED/MAP/MNHN. Éd. La Documentation française, Paris, 1 volum: 381 p. + CD ROM.
Bensettiti F., Rameau J.-C., Chevallier H., 2001. “ Cahiers d’habitats ” Natura 2000. Connaissance etgestion des habitats et des espèces d’intérêt communautaire. Habitats forestiers. MATE/MAP/MNHN. Éd. La Documentation française, Paris. Vol 1, volumele 1 si 2: 339 p. et 423 p. + CD ROM.
Bissardon M. et Guibal L., 1997. CORINE biotopes. Versiunea originala. Tipuri de habitate franceze.ENGREF, MNHN, 217 p.
Bohn, U. 1994. International project for the construction of a map of the natural vegetation of Europe at a scale of 1:2.5 million - its concept, problems of harmonization and application for natureprotection. Colloques Phytosociologiques 23: 23-45.
Comisia Europeana, 1999. Manuel d'interprétation des habitats de l'Union européenne. EUR 15/2. Commission européenne, DG Environnement, Nature et biodiversité, 132 p.
Comisia Europeana, 2003. Interpretation manual of European Union habitats. EUR 25. Commissioneuropéenne, DG Environnement, Nature et biodiversité, 127 p.
Dajoz R., 1996. Précis d’écologie. 6e éd., Dunod, Paris, 551 p.
Delpech R., 1996. Vocabulaire de phytosociologie et de synécologie végétale. La banque des mots,51. Conseil international de la langue française, Paris.
Delpech R., Dumé G., Galmiche P. et Timbal J., 1985. Typologie des stations forestières.Vocabulaire. Ministère de l’agriculture/direction des forêts, Institut pour le développement forestier,243 p.
Devillers P. et Devillers-Terschuren J., 1996. A classification of Palaearctic habitats. Coll. Nature andEnvironment, n°78. Council of Europe, Strasbourg, 194 p.
54Devillers P., Devillers-Terschuren J., Ledant J.-P. et coll., 1991. CORINE biotopes manual. Habitatsof the European Community. Data specifications - Part 2. EUR 12587/3 en. Comisia Europeana,Luxembourg, 300 p.
Donita N., Popescu A., Pauca-Comanescu M., Mihailescu S., Biris I-A., 2005. Biblioteca Nationala aRomaniei, Habitatele din Romania, Bucuresti, 496p.
Dupont P., 1990. Atlas partiel de la flore de France. Paris, Secrétariat de la faune et de la flore –Muséum National d’Histoire Naturelle, 442 p.
Finlayson, C.M. 1996. Cadre de conception d'un programme de suivi. En Tomàs Vives, P. (ed.) 1996.Suivi des zones humides méditerranéennes: Guide méthodologique. Publication MedWet. WetlandsInternational, Slimbridge, RU, & ICN, Lisbonne, Portugal. 150 pp.
Goldsmith, F.B., 1983 (ed), 1991. Monitoring for conservation and ecology. Chapman et Hall,London, 275 p.
Hellawell, J. M. 1991, Development of a rationale for monitoring: Pages 1-14 în Monitoring for conservation and ecology (F. B. Goldsmith, Ed.). Chapman and Hall, London.
Lemée G., 1978. Précis d’écologie végétale, Masson, 289 p.
Noirfalise, A. 1987. Map of Natural Vegetation of the member countries of the European Communityand of the Council of Europe. Office for Official Publications of the European Communities,Luxembourg.
Oficiul Publicatiilor Oficiale al Comunitatii Europene. Text consolidat elaborat de catre sistemulCONSLEG 1992L0043 – 01/05/2004, 57p. Directiva « Habitate »
Oficiul Publicatiilor Oficiale al Comunitatii Europene. Text consolidat elaborat de catre sistemulCONSLEG 1979L0409 – 01/05/2004, 25 p. Directiva « Pasari »
Parent S., 1991. Dictionnaire des sciences de l’environnement. Terminologie bilingue Français-Anglais. Hatier-Rageot, Paris, 748 p.
Ramade F., 1993. Dictionnaire encyclopédique de l’écologie et des sciences de l’environnement.Ediscience international, Paris, 822 p.
Rameau J.-C., 2001. De la typologie CORINE Biotopes aux habitats visés par la Directive Européenne92/43. Le réseau Natura 2000 en France et dans les pays de l’Union Européenne et ses objectifs,Coll.Inter., Metz, 5 si 6 decembrie 2000: 57-63.
Rameau J.-C., Gauberville C., Drapier N., 2000. Gestion forestière et diversité biologique.Identification et gestion intégrée des habitats et espèces d’intérêt communautaire. France – Domaine continental et atlantique. ENGREF, ONF, IDF.
UICN, 2000. Categorii si criterii IUCN pentru lista rosie. Versiunea 3.1. UICN, Gland (Elvetia).
559. LISTA ACRONIMELOR
AEE - Agence Européenne pour l'Environnement (Agen ia European de Mediu)ANPA – Agen ia Na ional pentru Pescuit i AcvaculturANAP - Agen ia Na ional a Ariilor Protejate în RomânANAR – D.A. Banat - Administra ia Na ional „Apele Române” - Direc ia Apelor BanatAPM – Agen ia pentru Protec ia MediuluiARPM – Agen ia Regional pentru Protec ia MediuluiCS - Conservation Status (Statut de conservare)CTE/PNB Centrul Tematic European pentru Protec ia Naturii i Biodiversit iiDG - Direc ia GeneralDH – Directiva HabitateDHFF – Directiva Habitate, Flor i FaunDP – Directiva P s riEEC – European Economic Community (Comunitatea Economic European )ENGREF – Ecole Nationale de Génie Rural des Eaux et des Fôrets ( coala Na ional de IngineriAgronomi i Silvici)EUNIS - European Nature Information System (Siestemul European de Informare asupra Naturii)FCS -Favourable Conservation Status (Statut de conservare favorabil)FSD - Formularul Standard de Date GIS - Geographic Information System (Sistem Informa ional Geografic)GISCO - Sistemul Informa ional Geografic al Comisiei Europene INPN – Inventarul Na ional al Patrimoniului NaturalIUCN - International Union for Conservation of Nature (Uniunea Interna ional pentru Conservarea Naturii)MAR - Minimum Area Required (Aria minim necesar )MMDD – Ministerul Mediului i Dezvolt rii DurabileNB - Nota Bene ONG - Organiza ie Non-GuvernamentalPM - Popula ia minim viabilRSPB - Royal Society for the Protection of Birds (Societatea Regal pentru Protec ia P s rilor)SCI - Sit de Importan ComunitarTGV – Train à Grande Vitese (Tren de Mare Vitez )UE – Uniunea EuropeanUTM - Universal Transverse Mercator (Proiec ia Transversal Mercator)
56
5710. ANEXE
ANEXA I: DocHab 04-03-03-rev3
Este vorba despre documentul Comisie Europene care fixeaz cadrul raportului de implementarepentru Directiva Habitate Faun i Flor pentru 2006-2007, cât i metodologia evalu rii statutului de conservare a habitatelor i speciilor de interes comunitar.Acest document este compus dintr-un text i 6 anexe care fixeaz : planul raportului statelormembre, parametrii care trebuie raporta i pentru specii, matricea de evaluare a speciilor, parametriicare trebuie raporta i pentru habitate, matricea de evaluare a habitatelor i definirea ariei de reparti ie natural .
EUROPEAN COMMISSION DIRECTORATE-GENERALENVIRONMENT Directorate B - Quality of Life, Health, Nature & Biodiversity
ENV.B2 - Nature and Bio-diversity
Brussels, 15 March 2005 DG Env. B2/AR D(2004)
NOTE TO THE HABITATS COMMITTEE
Subject: Assessment, monitoring and reporting of conservation status –
Preparing the 2001-2007 report under Article 17 of the Habitats
Directive (DocHab-04-03/03 rev.3)
This paper summarises the discussion on the above mentioned topic in the Scientific
Working Group (Habitats), the Habitats Committee and Workshops with Member States
representatives. The paper proposes a reporting format, evaluation matrices, definitions
of key terms and a process between Member States and the Commission to accompany
that challenging process.
General context
Monitoring, indicators and reporting on state, trends and pressures on the components of
biological diversity and related issues are required under EU policy and legislation, pan-
European agreements and the UN Convention on biological diversity. A wide range of
initiatives are being undertaken in this context.
The Habitats directive is one of the EU’s most significant contributions to the aim of
halting the loss of biodiversity by 2010 as set out by the EU Heads of State at the
Gothenburg Summit in 2001. In the frame of the 2010 target and beyond the European
Environmental Agency (EEA) is currently developing and implementing a set of
biodiversity indicators in order to form a picture of overall biodiversity trends at EU
level. Information gathered under the reporting requirements of the Habitats and Birds
Directive will be important data sources for that work. It is therefore to be kept in mind
that the work on monitoring, assessment and reporting of conservation status under the
Habitats Directive is not only of importance in relation to the implementation of the
directive itself but is a crucial building block for an overall biodiversity trends
assessment in Europe and will consequently influence the strategic considerations which
follow. Close coordination and mutual support of the various processes is therefore of
importance and shall be guaranteed via the EEA and its Topic Centre on Biological
Diversity (ETC-BD).
Commission européenne, B-1049 Bruxelles / Europese Commissie, B-1049 Brussel - Belgium. Telephone: (32-2) 299 11 11. Telephone: direct line (32-2) 2962234. Fax: (32-2) 2990895.
DocHab 04-03/03-rev.3
2
The legal framework under the Habitats Directive:
Monitoring of conservation status is an obligation arising from Article 11 of the Habitats
Directive for all habitats (as listed in Annex I) and species (as listed in Annex II, IV and
V) of Community interest. Consequently this provision is not restricted to Natura 2000
sites and data need to be collected both in and outside the Natura 2000 network to
achieve a full appreciation of conservation status.
Article 11
Member States shall undertake surveillance of the conservation status of the natural habitats and species
referred to in Article 2 with particular regard to priority natural habitat types and priority species.
The main results of this monitoring have to be reported to the Commission every six
years according to Article 17 of the directive.
Article 17
1. Every six years from the date of expiry of the period laid down in Article 23, Member States shall draw
up a report on the implementation of the measures taken under this Directive. This report shall include in
particular information concerning the conservation measures referred to in Article 6 (1) as well as
evaluation of the impact of those measures on the conservation status of the natural habitat types of Annex
I and the species in Annex II and the main results of the surveillance referred to in Article 11. The report,
in accordance with the format established by the committee, shall be forwarded to the Commission and
made accessible to the public.
2. The Commission shall prepare a composite report based on the reports referred to in paragraph 1. This
report shall include an appropriate evaluation of the progress achieved and, in particular, of the
contribution of Natura 2000 to the achievement of the objectives set out in Article 3. A draft of the part of
the report covering the information supplied by a Member State shall be forwarded to the Member State in
question for verification. After submission to the committee, the final version of the report shall be
published by the Commission, not later than two years after receipt of the reports referred to in paragraph
1, and shall be forwarded to the Member States, the European Parliament, the Council and the Economic
and Social Committee.
3. Member States may mark areas designated under this Directive by means of Community notices
designed for that purpose by the committee.
The purpose of monitoring conservation status and reporting:
The overall objective of the directive is to achieve and maintain favourable conservation
status (FCS) for all habitats and species of Community interest and to contribute towards
maintaining biodiversity of natural habitats and of wild fauna and flora in the European
territory of the Member States. Monitoring must therefore lead to a clear picture of the
actual conservation status and its trends on various levels and indicate the effectiveness
of the directive in terms of approaching and reaching this objective. By doing so,
monitoring, assessment and the reporting of results should:
help assessing the effectiveness of management measures in Natura 2000 sites as
well as other provisions of the directive
assess the contribution of the directive to the broader biodiversity conservation
policy (2010 target, biodiversity indicator work, etc.)
provide background/guidance for setting priorities in conservation policy (on
national and EU level)
help setting priorities for further monitoring (on national and EU level)
DocHab 04-03/03-rev.3
3
support the assessments made on the impact of plans and projects, which could
have negative impacts on species, habitats and the Natura 2000 network.
support the assessment of correct use of derogation schemes
give indication in how far the annexes of the directive need adaptation (e.g.
upgrading of species to priority status, deletion of species/downgrading, inclusion
of a listed species in an additional annex)
Timing & character of the different reports
The Habitats directive defines a six-year cycle for reporting, with the second report
covering the period between 2001 and 2006. This second report will have to include, on
the best available information, a first assessment of conservation status for all species
and habitats of Community interest.
To allow preparation of an EU wide report DG Environment has proposed that the 10
new Member States follow the same reporting timetable as the older Member States with
a first report submitted in 2007. As for old Member States, new Member States should
use all the available information on status and trends of species without regard to the
2004 accession date. The Commission recognises that the reports of new Member States
may be less comprehensive although we would recommend that they participate as fully
as possible in the conservation status assessments.
Reporting
period
National report
(EU synthesis report)
Main focus
1. 1994 – 2000 2001
(2003/4)
Progress in legal transposition and
implementation of the directive;
progress in establishing the Natura
2000 network, administrative aspects.
2. 2001 – 2006 2007
(2008/9)
First assessment of conservation
status based on best available data
(based among others on trends and
ideally in comparison with favourable
reference values)
3. 2007 – 2012 2013
(2014/15)
Renewed assessment of conservation
status, based on established
monitoring system. Assessment of
effectiveness of measures taken under
the directive.
DocHab 04-03/03-rev.3
4
A process between Member States and the Commission
To accompany the work until national reports are due, it is proposed that the Scientific
Working Group (SWG) under the Habitats Committee should play the role of a support
mechanism in relation to all questions regarding conservation status assessment,
monitoring and reporting. Obviously there will be need for further clarification and a
further development of common understanding of certain concepts and definitions.
Please find at the end of this paper a provisional list of tasks for the SWG and the ETC-
BD. It is intended that this issue be a fixed item on the agenda of the group permitting
discussions of progress, issues and questions on a regular basis. In view of the next
(third) report the group should also start considering how the effectiveness of measures
taken under the directive could be assessed.
Once MS have reported in 2007 to the Commission (for details see below), the
Commission will compile the information and assess the situation from an EU
perspective, which will include assessments at a biogeographical level. In order to
provide a synthesis report, which will be as informative, scientifically sound and as clear
as possible, it should be considered whether the consultation of MS about the draft report
should take the form of a new “biogeographic process”, i.e. a round of seminars which
would bring MS experts, independent experts, ETC-BD and Commission together to
debate the draft conclusions of the EU-analysis, to correct/fine-tune results where
necessary and discuss priorities for future actions. Such a process would also help to re-
check quality of data, discuss transboundary issues where monitoring results from
neighbouring regions seem not to match, favourable reference values, etc. In order to
avoid a fairly resource and time demanding process, a streamlined approach by a single
evaluation committee which could be special meetings of an extended scientific working
group might be considered as an option. It will certainly be important that there is a
broad debate of the results and their policy implications involving all Member States and
all interested stakeholders.
Conservation status
The concept of ‘favourable conservation status’ (FCS) constitutes the overall objective to
be reached for all habitat types and species of community interest. In simple words it can
be described as a situation where a habitat type or species is prospering (in both quality
and extent/population) and with good prospects to do so in future as well. The fact that a
habitat or species is not threatened (i.e. not faced by any direct extinction risk) does not
mean that it is in favourable conservation status. The target of the directive is defined in
positive terms, oriented towards a favourable situation, which needs to be defined,
reached and maintained. It is therefore more than avoiding extinctions. Member States
are expected to take all requisite measures to reach and maintain the objective of FCS.
DocHab 04-03/03-rev.3
Favourable Conservation Status is defined in general terms in Article 1e) (habitats) and
1.i) (species) of the Habitats Directive.
Article 1
(e) conservation status of a natural habitat means the sum of the influences acting on a natural
habitat and its typical species that may affect its long-term natural distribution, structure and
functions as well as the long-term survival of its typical species within the territory referred to in
Article 2.
The conservation status of a natural habitat will be taken as ‘favourable’ when:
its natural range and areas it covers within that range are stable or increasing, and
the specific structure and functions which are necessary for its long-term maintenance
exist and are likely to continue to exist for the foreseeable future, and
the conservation status of its typical species is favourable as defined in (i);
(i) conservation status of a species means the sum of the influences acting on the species concerned
that may affect the long-term distribution and abundance of its populations within the territory
referred to in Article 2;
The conservation status will be taken as ‘favourable’ when:
population dynamics data on the species concerned indicate that it is maintaining itself
on a long-term basis as a viable component of its natural habitats, and
the natural range of the species is neither being reduced nor is likely to be reduced for
the foreseeable future, and
there is, and will probably continue to be, a sufficiently large habitat to maintain its
populations on a long-term basis;
These definitions give a general orientation about which parameters are to be used
(range, area occupied, etc.) when defining and assessing the status, and set the frame for
more specific definitions on a species and habitat type level. It is important to note that
the assessment of conservation status not only includes an element of ‘diagnosis’ based
on current condition, but that there is also an important element of ‘prognosis’
(foreseeable future) based on known threats. Such foreseeable future influences could be
specific or general threats, positive or negative middle to long-term impacts (e.g. by
trends in certain policies), etc. The prognosis element forms an integral part of the
assessment result.
The concept of FCS is not limited to the Natura 2000 network. The definition of FCS for
habitats and species in Article 1 indicates clearly that the overall situation of species and
habitats needs to be assessed and monitored (see Article 11) in order to judge if it is
favourable or not. To assess and evaluate the conservation status of habitats and species
within the Natura 2000 network is not sufficient, especially when considering that the
occurrences of most habitats and Annex II species are only partly covered by the
network, and Annex IV and V species might not be covered at all.
5
There has been debate on whether the Natura 2000 network contributes to FCS for
Annex I and II interests or is sufficient on its own. From the viewpoint of DG
Environment, and confirmed by legal advice, the Habitats directive as a whole with all
the instruments it provides for has the objective to reach favourable status (FCS) for all
habitats and species listed in the annexes of the directive. This is spelled out in its Article
2.2. However for Annex I habitats and for species only listed on Annex II the Natura
2000 network is the only mechanism required by the directive. Results from monitoring
& surveillance and from the “periodical review of the contribution of Natura 2000 to the
DocHab 04-03/03-rev.3
6
objectives set out in Article 2 and 3” as foreseen in Article 9 of the Directive may show a
need to adapt the network. Also such results may suggest the need to amend the annexes
of the directive.
Defining favourable conservation status – working with favourable reference values &
targets
It would be misleading to limit the criteria for determining favourable conservation status
to recent (e.g. 6 year) trends & developments only. This would in some cases not give the
correct picture. For example, if a species has steadily but slowly declined over a long
time period and seems to have stabilised on a low level, this could not be considered as a
species in favourable status. To look only at the “time-window” of a 6-year reporting
period would in such (and other) cases not reflect correctly the situation of that species.
Trends within the reporting period, in order to be interpreted correctly, should therefore
be assessed in the context of clear, measurable reference values for favourable
conservation status.
In addition to the information on trends, the assessment of conservation status will need
to be done in relationship to favourable reference values which should be defined for
each species and habitat type depending on its specific situation. Favourable reference
values (e.g. for range, area covered, population size) should be established on technical
basis based on the best available conservation knowledge in a transparent way. 'Best
expert judgement' may be used to define it in absence of other data.
Establishing favourable reference values must be distinguished from establishing
concrete targets: setting targets would mean the translation of such reference values into
operational, practical and feasible short-, middle- & long-term targets/milestones. This
obviously would not only involve technical questions but be related to resources and
other factors.
Member States are therefore encouraged to include favourable reference values in the
2007 report. The establishment of such values will support the discussions on status
evaluation and priority setting on biogeographical level.
A common approach on targets was recommended by the Thayatal/Austria workshop in October 2003
at both EU and member state level. The debate revealed that several member states have already embarked
on the exercise on setting national targets and first lessons might be learned from that. From the
presentations and discussions at this workshop following recommendations on how to set targets for
favourable conservation status (on whatever level) could be distilled:
Targets shall…
be based on the definitions given in the Habitats Directive
be biologically meaningful (address the needs of species and habitats) and contribute to the
required conservation of species and habitats in the EU
be widely/easily understood
be practical, quantifiable, measurable
be realistic and accompanied by a plan (setting time lines for measures, milestones, etc.).
be adjustable and take account of different conditions in different regions of the EU and of
natural dynamic processes
Following the discussion above, it is clear that the situation at the moment when the
directive came into force (1994) does not necessarily equal FCS. It is even unlikely that
this is the case considering that the directive was established in order to react adequately
to the decline and threat status of habitats and species in the EU (for example because of
DocHab 04-03/03-rev.3
7
adverse influences, or because of too small population sizes for long-term survival). The
time of 1994 might however be a practical reference point in time when evaluating trends
in case data from around 1994 are available.
Monitoring
Monitoring (long-term systematic observation) is needed to track conservation status and
its trends. Monitoring and assessments can be based on representative sampling or other
data collection methods, the results of which can then be aggregated and evaluated at
various spatial scales. It will probably be necessary for MS to design systems, which are
based on existing practices and monitoring schemes accepting that different species
groups and different habitat types will require fundamentally different approaches.
Intensity of monitoring may depend on various factors: for example on management
intensity (e.g. untouched forest => low frequency monitoring, regularly managed habitats
=> high frequency monitoring, e.g. integrated in management system), the
extent/abundance of habitats/species in different regions, differences in ‘typical species’
of habitat types across the EU, etc. Monitoring at different intensities might be a way of
keeping costs and resource-use reasonably low: a rather crude baseline monitoring if
species and habitats are in a good, stable situation, but once signs of problems show up
(early warning approach), more intense monitoring should be applied in order to
understand the extent of the problem and to react adequately.
The establishment of monitoring systems should take account of the favourable reference
values to be reached for each species and habitat i.e. to monitor against the objectives a
MS has set him. This might need the adaptation of ongoing monitoring schemes or the
setting up of new structures.
While MS are free to choose their means and methods of gathering data and to adapt
monitoring methods to regional differences, it must be stressed that a) monitoring of
habitats and species as such is an obligation under the directive and b) that the data
finally reported to the Commission need to be comparable and compatible in order to
allow for analysis at an EU scale.
Initiatives on harmonisation of monitoring methods (incl. research projects like EU-Mon)
and exchange of practices might however be discussed with the Habitats Committee and
the Scientific Working Group.
Information to be reported to the Commission
General information
Annex A outlines the reporting format regarding general information.
Information on conservation status
Annex B and D outline the reporting format for conservation status of habitats (Annex I)
and species (Annex II, IV, V).
Data reported to the Commission on conservation status of habitats and species have to
include general context information such as range, area occupied, population size (or best
available equivalent data) as well as information related to the results of the assessment
of conservation status at a biogeographic level for each habitat and species of
DocHab 04-03/03-rev.3
8
Community interest within the Member States concerned. They shall be reported to the
Commission as a database (format to be agreed). This will allow the Commission to
analyse the data in a meaningful way and produce a database and report that will be a
valuable data-source for a wide range of nature conservation and biodiversity issues.
Being aware of the limitation of having all the requested information available the
reporting format allows the option of “unknown”, however MS are asked to report as far
as possible complete data sets, even if the data are not very reliable. The assumed quality
of data can be indicated in the report.
The spatial scale of assessment should be the biogeographic region. However Member
States are free to use more detailed assessment units if they wish. More detailed
assessments could also be reported to the Commission under the condition that the joint
reporting format is respected and an aggregation of data to the biogeographic level is
possible (i.e. more detailed units should be sub-units of biogeographic regions).
As the objective of the upcoming 2007 report is a first assessment of conservation status,
MS should focus their attention to give the best possible assessment of the situation as it
is in 2006 i.e. at the time of producing the report.
The assessment matrix (per biogeographic region)
Annex C and E outline the assessment matrix for species and habitats.
To support and harmonise the MS assessment of conservation status per biogeographic
region an evaluation matrix has been developed. The matrix lists the main criteria to be
evaluated (as foreseen by the directive) and is based on a three grades system
(favourable, inadequate and bad conservation status) or unknown (expressing a very
severe lack of data).
The first assessment of conservation status should be based on the best information
available at the moment of assessment and give a picture on the overall situation for the
species or habitat. As for the trends, data close to the time of when the directive came
into force (1994) might be used as reference situation if available but where this is not
the case and trends over longer or shorter periods are available or make more sense to
describe the status of a species or habitat, these should be reported on in this first
assessment. For the sake of comparability, new Member States should also use as far as
possible data from 1994 when estimating trends.
Populations should be seen as biological populations irrespective of political borders, so
that e.g. marginal populations in one country/region should not be assessed as
small/isolated if they mix genes with populations in neighbouring political areas. In such
cases it is suggested that the two (or more) countries concerned undertake the assessment
together although the results should be presented, in the context of the transboundary
situation, by both.
Updated Standard Data Forms / Natura 2000 data-base
More or less regular updates of the SDF (Natura 2000 database) will be needed in future.
.in order to ascertain that they hold relevant up to date information for various purposes.
DocHab 04-03/03-rev.3
9
Concrete procedures on when and how such updates should be made are to be agreed in
the Habitats Committee.
Clarification of terms used
Natural range: see Annex F
Favourable reference range:
Range within which all significant ecological variations of the habitat/species are
included for a given biogeographical region and which is sufficiently large to allow the
long term survival of the habitat/species; favourable reference value must be at least the
range (in size and configuration) when the Directive came into force; if the range was
insufficient to support a favourable status the reference for favourable range should take
account of that and should be larger (in such a case information on historic distribution
may be found useful when defining the favourable reference range); 'best expert
judgement' may be used to define it in absence of other data.
Favourable reference population (species):
Population in a given biogeographical region considered the minimum necessary to
ensure the long-term viability of the species; favourable reference value must be at least
the size of the population when the Directive came into force; information on historic
distribution/population may be found useful when defining the favourable reference
population; 'best expert judgement' may be used to define it in absence of other data.
Favourable reference area (habitat):
Total surface area in a given biogeographical region considered the minimum necessary
to ensure the long-term viability of the habitat type; this should include necessary areas
for restoration or development for those habitat types for which the present coverage is
not sufficient to ensure long-term viability; favourable reference value must be at least
the surface area when the Directive came into force; information on historic distribution
may be found useful when defining the favourable reference area; 'best expert judgement'
may be used to define it in absence of other data.
List of tasks to follow up in 2005/2006 with SWG and ETC-BD
Develop a common understanding on how “favourable reference values” should be
established and testing of this common understanding with practical examples
(include principles in an ETC-BD guidance document to be elaborated together with
SWG).
Further clarification and guidance on how to work with the matrices and the reporting
formats (Annex B, C, D, E), further elaboration of definitions (e.g. reference lists for
threats and pressures, “typical species” for habitats) and examples (include in ETC-
BD guidance document).
Establishment of an electronic reporting format for conservation status (ETC & DG
ENV)
DocHab 04-03/03-rev.3
10
Accompany the progress made with the work in MS, testing of the method
Investigate further synergies with other reporting obligations (eg. Birds Directive,
Water Framework Directive)
Annexes
Annex A: General reporting format for the 2001-2006 report
Annex B: Reporting format for the conservation status of a species
Annex C: Evaluation matrix for the conservation status of a species
Annex D: Reporting format for the conservation status of a habitat type
Annex E: Evaluation matrix for the conservation status of a habitat type
Annex F: Definition of key terms: “Natural range”
DocHab.04-03/03-rev.3 Annex A
Annex A
General reporting format for the 2001-2006 report
This second report will focus on a first assessment of conservation status of all habitats and species of Community interest. A full-scale reporting on active management measures and their impact on conservation status would therefore be premature and should start with the third implementation report. However, the reporting obligation in Article 17.1 covers more than just the conservation status of habitats and species of Community interest or the results of the surveillance (art.11).
As Member States have already started putting in place the necessary management tools, including management plans, for a large number of sites as well as other measures, the report should include concise and brief information on the progress made on this issue. There should be one national report per Member State, eventually consolidating the information contained in regional-level reports.
The table enclosed defines, which type of information the second implementation report should provide, in addition to the information related to the conservation status of habitats and species of Community interest. Some of the information is marked as “optional”, i.e. Member States are free to decide if they wish to include information there or not. In addition, and although the information is available to the Commission through other instruments (legal transposition database, Natura 2000 database), the national reports should include, for the use by the general public, information on the legal framework and the implementation of Natura 2000.
Proposal of a data format:
1. Legal framework
Legal texts list of legal texts that transpose the Directive at national and/or regional level
Can be replaced by Internet address where this information is available, if that is the case
2. State of designation of Natura 2000
Site designation biogeographic region
number of sites of Community importance
Where appropriate give figures for both marine & terrestrial sites separately
total area of sites of Community importance
Where appropriate give figures for both marine & terrestrial sites separately
number of sites designated as special areas of conservation
Where appropriate give figures for both marine & terrestrial sites separately
total area of special areas of conservation
Where appropriate give figures for both marine & terrestrial sites separately
3. Management tools (Art. 6(1))
Management plans number of sites for which comprehensive management plans have been adopted (with list of sites)
DocHab.04-03/03-rev.3 Annex A
Number of sites for which comprehensive management plans are in preparation
optional
Management bodies number of sites for which management bodies have been created (with list of sites and type of management bodies created)
Other planning instruments number of sites which do not have a dedicated management plan but for which nature conservation objectives have been included in the relevant territorial planning instruments (with list of sites and type of planning instruments used)
these may include land-use plans, forestry or agricultural plans, general territorial plans, etc.
Non-planning instruments (e.g. management agreements)
number of sites for which nature conservation objectives are not defined in a territorial planning instrument (dedicated management plan or other) but where other management instruments have been put in place (with list of sites and description of the types of instruments used)
4. Conservation measures (Art. 6(1)) and evaluation of their impact on the conservation status (Art. 17(1))
general description of the main conservation measures taken (overview at national level, not detailed descriptions site by site)
impact of those measures on conservation status (general overview at national level, indicating species or habitats affected by the measures, impact on conservation status and area concerned)
optional
5. Measures to avoid deterioration of habitats /habitats of species & disturbance of species (Art. 6(2))
general description of the main measures taken (overview at national level, not detailed descriptions site by site)
6. Measures taken in relation to approval of plans & projects (Art. 6(3, 4))
number of projects/plans for which compensation measures were necessary (with list of sites and types of projects concerned)
number of projects/plans for which a Commission opinion
DocHab.04-03/03-rev.3 Annex A
was requested (with list of sites and types of projects concerned)
impact of projects in need of compensation measures on conservation status (general overview at national level indicating species or habitats affected by the projects, impact of the projects and of the compensations measures, separately if possible, area concerned and whether a follow-up of the compensation measures was carried out)
optional
7. Financing (Art. 8)
estimated total annual costs for managing Natura 2000 sites
optional
measures essential for the maintenance or re-establishment at a favourable conservation status of the priority natural habitat types and priority species (overview at national level) – Art. 8(2)
optional
estimated annual costs for measures covered by Art. 8(2)
optional
co-financing provided by the EU for measures covered by Art. 8(2) (may be listed per habitat and species)
optional
8. Measures taken to ensure coherence of the Network (Art. 10)
general description of the main measures taken (overview at national level, not detailed descriptions site by site)
optional
9. Measures taken to establish a surveillance system (Art.11)
what are the main measures undertaken to establish a system to monitor the conservation status of natural habitats and species referred to in Art.2 of the directive?
10. Measures taken to ensure the protection of species (Arts. 12 to 16)
Measures taken for the strict protection of species (Articles 12, 13)
what are the requisite measures taken to establish a system of strict protection of Annex IV species? List them by group of species or by species if appropriate.
does a control system exist for the incidental capture and killing of species (Article 12(4)), which species are concerned
DocHab.04-03/03-rev.3 Annex A
and how is it ensured that there will not be a significant negative impact on those species?
Takings/exploitation (Articles 14, 15)
what are the general main measures established to deal with the taking/exploitation in the wild of specimens of wild species of Annex V? Which species are concerned (please list them)?
what type of control exists to ensure that indiscriminate means (see Article 15) of capture and killing of the species of Annex IVa) and Va) are not used?
11. Supporting Measures and additional provisions
Research (Art. 18) general description of the main efforts and results obtained (identify major projects)
optional
(Re-)introduction of species (Art 22.a,)
Species name, EU-code optional
logical field (Yes/no) for successful reintroduction
optional, indicating if natural reproduction has already taken place and/or population is growing
logical field for FCS optional, indication if reintroduced species is already at FCS
Deliberate introduction of non-native species (art 22.b):
species introduced (Latin name)
optional
list of species and/or habitats of Annex I,II or IV concerned
optional
regulation measures taken to avoid threats/ damages
optional
Education & information (Art. 22 c)
general description of the main measures taken
optional
DocHab 04-03/03-rev.3 Annex B
Reporting format on the 'main results of the surveillance under Article 11' for Annex II, IV and V SPECIES
Detailed technical specifications will be developed after agreement by the Habitats Committee in the frame of a guidance document to be elaborated by ETC-BD in cooperation with the SWG.
Data Comments/Guidelines for reporting data
National Level
Species code Species code as used in as in Standard Data Forms, e.g. 1061
Member State The MS for which the reported data apply; use 2 digit ISO code
Biogeographic regions concerned within the MS
Alpine (ALP), Atlantic (ATL), Boreal (BOR), Continental (CON), Mediterranean (MED), Macaronesian (MAC), Pannonian (PAN)
Range Range within the country concerned
Map Attach a map as a GIS file – vector format or grid map – together with relevant metadata
Biogeographic level (complete for each biogeographic region concerned)
Biogeographic region Alpine (ALP), Atlantic (ATL), Boreal (BOR), Continental (CON), Mediterranean (MED), Macaronesian (MAC) or Pannonian (PAN)
Published sources If data given below is from published sources give bibliographic references or link to Internet site(s)
Range Range within the biogeographical region concerned (for definition, see Annex F, further specifications on how to measure range will be developed in the frame of the guidance document of ETC-BD)
Surface area Total surface area of the range within biogeographical region concerned in km²
Date Date (or period) when range surface area was determined
Quality of data 3 = good 2 = moderate 1 = poor
Trend 0 = stable + xx% = net increase by xx%
xx%= net loss by xx% If known provide magnitude of change in km²
Trend-Period Give dates of beginning & end of the period for which the trend has been reported (e.g. 1981 to 1991)
Reasons for reported trend Assumed main reasons for change of range where known 0 = unknown 1 = improved knowledge/more accurate data 2 = climate change 3 = direct human influence (restoration, deterioration, destruction) 4 = indirect anthropo(zoo)genic influence 5 = natural processes 6 = other (specify)
Population
Distribution map Presence/absence, use GIS based map – vector format or grid map
Population size estimation Total population in biogeographic region of the country concerned (data or best estimate) - number of individuals or other relevant surrogate (e.g. pairs, breeding males, number of colonies or localities)
Date of estimation Date (or period) when population size was determined
Method used 3 = from complete inventory 2 = extrapolation from surveys of part of the population, sampling 1 = based on expert opinion
DocHab 04-03/03-rev.3 Annex B
Quality of data 3 = good 2 = moderate 1 = poor
Trend 0 = stable + xx% = net increase by xx%
xx% = net loss by xx% If known provide magnitude of change in number of individuals or other relevant surrogate in the biogeographic region
Trend-Period Give dates of beginning & end of the period for which the trend has been reported
Reasons for reported trend Assumed main reasons for change of populations where known 0 = unknown 1 = improved knowledge/more accurate data 2 = climate change 3 = direct human influence (restoration, deterioration, destruction) 4 = indirect anthropo(zoo)genic influence 5 = natural processes 6 = other (specify)
Justification of % thresholds for trends
In case a MS is not using the indicative suggested value of 1% per year when assessing trends, this should be duly justified in this free text field
Main pressures List main pressures impacting on the species and/or its habitat(s) in the past or at the moment (past/present impacts) Use codes from Appendix E to the Standard Data Forms to 2nd or 3rd level (these may need to be revised in the near future)
E.g. 160 General Forestry management, 167 Exploitation without replanting
Threats List threats affecting long term viability of the species and/or its habitat(s) (future/foreseeable impacts) Use codes from Appendix E to the Standard Data Forms to 2nd or 3rd level (these may need to be revised in the near future)
Habitat for the species
Area estimation Estimate of area in km²
Date of estimation Date (or period) when habitat area surface was determined
Quality of data 3 = good 2 = moderate 1 = poor
Trend 0 = stable + = net increase
= net loss
Trend-Period Give dates of beginning & end of the period for which the trend has been reported
Reasons for reported trend Assumed main reasons for change of species habitat where known 0 = unknown 1 = improved knowledge/more accurate data 2 = climate change 3 = direct human influence (restoration, deterioration, destruction) 4 = indirect anthropo(zoo)genic influence 5 = natural processes 6 = other (specify)
Future prospects Is the species viable in the long term? 1 = good prospects 2 = poor prospects 3 = bad prospects
DocHab 04-03/03-rev.3 Annex B
Complementary information
Favourable reference range In km² (+vector or grid map if feasible); See definition in DocHab-04-03/03 rev.3
Favourable reference population
Number of individuals or other relevant surrogate (e.g. pairs, breeding males, number of colonies or localities), see definition in DocHab-04-03/03 rev.3
Suitable Habitat for the species
Give area of suitable habitat in km² - area of habitat which the species could potentially occupy (if available):
Other relevant information
Conclusions(assessment of conservation status at end of reporting period)
Range Favourable (FV) / Inadequate (U1) / Bad (U2) / Unknown (XX)
Population Favourable (FV) / Inadequate (U1) / Bad (U2) / Unknown (XX)
Habitat for the species Favourable (FV) / Inadequate (U1) / Bad (U2) / Unknown (XX)
Future prospects Favourable (FV) / Inadequate (U1)/ Bad (U2) / Unknown (XX)
Overall assessment of CS1 Favourable (FV) / Inadequate (U1) / Bad (U2) / Unknown (XX)
1 A specific symbol (e.g. arrow) can be used in the unfavourable categories to indicate recovering populations
DocHab 04-03/03-rev.3 Annex C
Assessing conservation status of a SPECIES
General evaluation matrix (per biogeographic region within a MS)
Parameter Conservation Status
Favourable('green')
Unfavourable - Inadequate
('amber')
Unfavourable - Bad ('red')
Unknown(insufficient
information to make an assessment)
Range1 Stable (loss and expansion in balance) or increasing AND notsmaller than the 'favourable reference range'
Any other combination Large decline: Equivalent to a loss of more than 1% per year within period specified by MSORmore than 10% below favourable reference range
No or insufficient reliable information available
Population Population(s) not lower than ‘favourable reference population’ ANDreproduction, mortality and age structure not deviating from normal (if data available)
Any other combination Large decline: Equivalent to a loss of more than 1% per year (indicative value MS may deviate from if duly justified) within period specified by MS ANDbelow 'favourable reference population'ORMore than 25% below favourable reference populationORReproduction, mortality and age structure strongly deviating from normal (if data available)
No or insufficient reliable information available
Habitat for the species
Area of habitat is sufficiently large (and stable or increasing) AND habitat quality is suitable for the long term survival of the species
Any other combination Area of habitat is clearly not sufficiently large to ensure the long term survival of the species ORHabitat quality is bad, clearly not allowing long term survival of the species
No or insufficient reliable information available
Future prospects (as regards to population, range and habitat availability)
Main pressures and threats to the species not significant; species will remain viable on the long-term
Any other combination Severe influence of pressures and threats to the species; very bad prospects for its future, long-term viability at risk.
No or insufficient reliable information available
Overall assessment of CS2
All 'green' OR
three 'green' and one 'unknown'
One or more 'amber' but no 'red'
One or more 'red'
Two or more 'unknown' combined
with green or all “unknown”
1 Range within the biogeographical region concerned (for definition, see Annex F, further guidance on how to define range (e.g. scale and method) will be given in a foreseen guidance document to be elaborated by ETC-BD in cooperation with the SWG. 2 A specific symbol (e.g. arrow) can be used in the unfavourable categories to indicate recovering populations
DocHab 04-03/03-rev.3 Annex D
Reporting format on the 'main results of the surveillance under Article 11' for Annex I Habitats Types
Detailed technical specifications will be developed after agreement by the Habitats Committee in the frame of a guidance document to be elaborated by ETC-BD in cooperation with the SWG.
Data Comments/Guidelines for reporting data
National level
Habitat Code From Annex I of the Habitats Directive, e.g. 1110 (do not use subtypes)
Member State The MS for which the reported data apply; use 2 digit ISO code
Biogeographic region concerned within the MS
Alpine (ALP), Atlantic (ATL), Boreal (BOR), Continental (CON), Mediterranean (MED), Macaronesian (MAC), Pannonian (PAN)
Range Range within the country concerned
Map Attach a map as a GIS file – vector format or grid map – together with relevant metadata;
Biogeographic level (complete for each biogeographic region concerned)
Biogeographic region Alpine (ALP), Atlantic (ATL), Boreal (BOR), Continental (CON), Mediterranean (MED), Macaronesian (MAC) or Pannonian (PAN)
Published sources If data given below is from published sources give bibliographic references or link to Internet site(s)
Range Range within the biogeographical region concerned (for definition, see Annex F, further specifications on how to measure range will be developed in the frame of the guidance document of ETC-BD)
Surface area Total surface area of the range within biogeographical region concerned in km²
Date Date (or period) when range was determined
Quality of data 3 = good 2 = moderate 1 = poor
Trend 0 = stable + xx% = net increase by xx%
xx% = net loss by xx% If known provide magnitude of change in km²
Trend-Period Give dates of beginning & end of the period for which the trend has been reported (e.g. 1981 to 1991)
Reasons for reported trend Assumed main reasons for change of range where known 0 = unknown 1 = improved knowledge/more accurate data 2 = climate change 3 = direct human influence (restoration, deterioration, destruction) 4 = natural processes 5 = indirect anthropo(zoo)genic influence 6 = other (specify)
Area covered by habitat Area covered by habitat within the range in the biogeographic region concerned (km2)
Distribution map Presence/absence, use GIS based map – vector format or grid map
Surface area In km²
Date Date (or period) when area surface was determined
Method used 3 = ground based survey 2 = based on remote sensing data 1 = based on expert opinion
DocHab 04-03/03-rev.3 Annex D
Quality of data 3 = good 2 = moderate 1 = poor
Trend 0 = stable + xx% = net increase by xx%
xx% = net loss by xx% If known provide magnitude of change in km²
Trend-Period Give dates of beginning & end of the period for which the trend has been reported
Reasons for reported trend Assumed main reasons for change of area covered where known 0 = unknown 1 = improved knowledge/more accurate data 2 = climate change 3 = direct human influence (restoration, deterioration, destruction) 4 = natural processes 5 = indirect anthropo(zoo)genic influence 6 = other (specify)
Justification of % thresholds for trends
In case a MS is not using the indicative suggested value of 1% per year when assessing trends, this should be duly justified in this free text field
Main pressures List main pressures impacting on the habitat in the past or at the moment (past/present impacts) Use codes from Appendix E to the Standard Data Forms to 2nd or 3rd level (these may need to be revised in the near future)
E.g. 160 General Forestry management, 167 Exploitation without replanting
Threats List threats affecting long term viability of the habitat (future/foreseeable impacts) Use codes from Appendix E to the Standard Data Forms to 2nd or 3rd level (these may need to be revised in the near future)
Complementary information
Favourable reference range In km² + map (vector or grid map); See definition in DocHab-04-03/03 rev.3
Favourable reference area In km² ; See definition in DocHab-04-03/03 rev.3
Typical species List the typical species used and describe method used to assess their status.
Other relevant information
Conclusions(assessment of conservation status at end of reporting period)
Range Favourable (FV) / Inadequate (U1) / Bad (U2) / Unknown (XX)
Area Favourable (FV) / Inadequate (U1) / Bad (U2) / Unknown (XX)
Specific structures and functions (incl. typical species)
Favourable (FV) / Inadequate (U1) / Bad (U2) / Unknown (XX)
Future prospects Favourable (FV) / Inadequate (U1) / Bad (U2) / Unknown (XX)
Overall assessment of CS1 Favourable (FV) / Inadequate (U1) / Bad (U2) / Unknown (XX)
1 A specific symbol (e.g. arrow) can be used in the unfavourable categories to indicate recovering habitats
DocHab 04-03/03-rev.3 Annex E
Assessing conservation status of a HABITAT type
General evaluation matrix (per biogeographic region within a MS)
Parameter Conservation Status
Favourable('green')
Unfavourable – Inadequate
('amber')
Unfavourable - Bad ('red')
Unknown(insufficient
information to make an assessment)
Range1 Stable (loss and expansion in balance) or increasing AND not smaller than the 'favourable reference range'
Any other combination Large decrease: Equivalent to a loss of more than 1% per year within period specified by MS ORMore than 10% below ‘favourable reference range’
No or insufficient reliable information available
Area covered by habitat type within range2
Stable (loss and expansion in balance) or increasing AND not smaller than the 'favourable reference area' AND without significant changes in distribution pattern within range (if data available)
Any other combination Large decrease in surface area: Equivalent to a loss of more than 1% per year (indicative value MS may deviate from if duly justified) within period specified by MSORWith major losses in distribution pattern within range ORMore than 10% below ‘favourable reference area’
No or insufficient reliable information available
Specific structures and functions (including typical species3)
Structures and functions (including typical species) in good condition and no significant deteriorations / pressures.
Any other combination More than 25% of the area is unfavourable as regards its specific structures and functions (including typical species)4
No or insufficient reliable information available
Future prospects (as regards range, area covered and specific structures and functions)
The habitats prospects for its future are excellent / good, no significant impact from threats expected; long-term viability assured.
Any other combination The habitats prospects are bad, severe impact from threats expected; long-term viability not assured.
No or insufficient reliable information available
Overall assessment of CS 5
All 'green' OR
three 'green' and one 'unknown'
One or more 'amber' but no 'red'
One or more 'red' Two or more 'unknown' combined with green or
all “unknown’
1 Range within the biogeographical region concerned (for definition, see Annex F, further guidance on how to define range (e.g. scale and method) will be given in a
foreseen guidance document to be elaborated by ETC-BD in cooperation with the SWG.2 There may be situations where the habitat area, although above the 'Favourable Reference Area', has decreased as a result of management measures to restore
another Annex I habitat or habitat of an Annex II species. The habitat could still be considered to be at 'Favourable Conservation Status' but in such cases please give details in the Complementary Information section (“Other relevant information”) of Annex D.3 A definition of typical species will be elaborated in the frame of the guidance document by ETC-BD in cooperation with the SWG.4 E.g. by discontinuation of former management, or is under pressure from significant adverse influences, e.g. critical loads of pollution exceeded. 5 A specific symbol (e.g. arrow) can be used in the unfavourable categories to indicate recovering habitats
DocHab 04-03/03-rev.3
Annex F
ANNEX F:
THE NATURAL RANGE OF SPECIES AND HABITATS UNDER THE HABITATS DIRECTIVE
elaborated in the frame of the Scientific Working Group under the Habitats Committee, based
on a version dealing with animal species from the article 12 working group
The term "natural range" appears in various places in the text of the Directive and in different
contexts. A definition of the term must therefore take account of the directive as a whole.
1. Context
Many species and habitats of Community interest listed in the annexes of the Habitats
Directive have historically suffered decreases and fragmentation of their natural range and
some continue to do so. Today's natural range of some species and habitats of Community
interest may in a good number of cases be insufficient to guarantee their maintenance on a
long term basis. This was among other reasons one important factor in their identification as
species of Community interest. The natural range and its trends is therefore one element that
needs to be considered when judging the conservation status of a species or habitat. It also
should be considered when elaborating conservation measures and restoration strategies and
objectives. The achievement of favourable conservation status as described in art.1(i) of the
directive for species and art. 1(e) for habitats should be kept in mind.
2. Definition - a dynamic concept
The natural range describes roughly the spatial limits within which the habitat or species
occurs. It is not identical to the precise localities or territory where a habitat, species or sub-
species permanently occurs. Such actual localities or territories might for many habitats and
species be patchy or disjointed (i.e. habitats and species might not occur evenly spread) within
their natural range. If the reason for disjunction proves to be natural i.e. caused by ecological
factors, the isolated localities should no be interpreted as continuous natural range, for
example for an alpine species the range may be the Alps and the Pyrenees, but not the lower
area between. The natural range includes however areas that are not permanently used: for
example for migratory species "range" means all the areas of land or water that a migratory
species inhabits, stays in temporarily, crosses or overflies at any time on its normal migration1.
Vagrant or occasional occurrences (in the meaning of accidental, erratic, unpredictable) would
not be part of the natural range.
Natural range as defined here is not static but dynamic: it can decrease and expand. Natural
range can also be in an unfavourable condition for a habitat or a species ie. it might be
insufficient to allow for the long-term existence of that habitat or species.
When a species or habitat spreads naturally (on its own) to a new area/territory or when a re-
introduction of a species consistent with the procedures foreseen under art. 222 of the Habitats
1 See also article 1 of the Bonn Convention 2 The term “native” as used in Article 22 should be interpreted in a way that a species or habitat should be
considered native, when it is within its natural range (as defined in this paper), or within the limits of any
historical or potential (to where it spreads naturally) natural range.
DocHab 04-03/03-rev.3
Annex F
Directive has taken place of a species into its former natural range, this territory has to be
considered a part of the natural range. Similarly restoration/recreation or management of
habitat areas, as well as certain agricultural and forestry practices can contribute to the
expansion of a habitat or a species and therefore its range. However, individuals or feral
populations of an animal species introduced on purpose or accidentally by man to places
where they have not occurred naturally in historical times or where they would not have
spread to naturally in foreseeable future, should be considered as being outside their natural
range and consequently not covered by the directive.
Example Hucho hucho (Danube salmon, covered by Annex II and V). This species naturally
occurs in the Danube river basin. All occurrences (natural or re-introduced) within the Danube
river basin, where it used to occur widely before its decline, are therefore part of the natural
range of this species. Occurrences in other European river basins (eg. Rhine), where the
species was introduced by man do not form part of the natural range of the species.
In order to help with the practical work of defining range, one may refer to the IUCN
definition (see IUCN red list categories and criteria, Version 3.1) of “extent of occurrence”:
Extent of occurrence is defined as the area contained within the shortest continuous imaginary
boundary which can be drawn to encompass all the known, inferred or projected sites of
present occurrence of a taxon, excluding cases of vagrancy. Further guidance on the
practical application of the concept will be given in the guidance document to be elaborated
by ETC-BD in cooperation with SWG.
3. Changes in natural range
The Directive makes it clear that natural range is dynamic: it may increase or decrease over
time. Natural range may alter for a number of reasons. Natural reasons include for example
changing climatic conditions, the successions of habitats or the exploitation of a new food
resource by an animal species. Some of these reasons may be considered as natural responses
to environmental conditions or natural variation in the characteristics of species, over which
we have no influence.
But other range changes are and have been in the past clearly associated with human
interventions (or discontinuation of former interventions) in the natural environment. These
are likely to be the consequence of major modifications to the environment resulting from its
management by human populations, for example changes in the extent and types of
agricultural and forest land, modifications to water courses from barrages, fragmentation of
habitats and natural areas by transport systems, or direct extermination. Such type of range
changes, where they have detrimental effects (i.e. lead to regression of range) on habitats or
species of Community interest are in contradiction to the aims of the directive ie. to maintain
or restore habitats and species of Community interest at a favourable conservation status. But
human intervention can also lead to positive range changes: as the directive is not only dealing
with natural, but also with semi-natural habitat types like for example hay-meadows and
certain semi-natural forests-types, human intervention (for example the expansion of certain
agricultural or forestry practices) can contribute to an enlargement of the natural range of an
Annex I habitat type.
DocHab 04-03/03-rev.3
Annex F
In order to evaluate range changes & trends (eg. for monitoring purposes or conservation
management), reference points in time may be useful. One reference point to evaluate trends
under the Habitats Directive (therefore also evaluating the effectiveness of the directive) might
be the date of entry into force of the directive. This assumes however that member states have
comprehensive quality data for this date, which unfortunately will not always be the case. In
practical terms we will need to use the best quality data, which is available for the first
assessment of conservation status. We must remember however that with regard to the overall
objective of the directive we cannot assume that the actual natural range of 1994 or of any
other date since then represents automatically a favourable condition. Natural range might be
too small to allow for a long-term existence of its habitat or species.
