Tractul digestiv

7/28/2019 Tractul digestiv

http://slidepdf.com/reader/full/tractul-digestiv 1/48

Farmacologie specială

lecţia VIII

“ Remediile cu influenţa asupratractului digestiv”

Autor: dr., lect.sup. Veaceslav Boldescu

Universitatea de Stat din Moldova



Clasificarea remediilor cu influenţaasupra tractului digestiv

• remediiile ce influenţează secreţia gastrică

• gastroprotectoarele

• antiemeticele şi emeticele

• colereticele şi colecistokineticele

• preparatele utilizate în dereglarea funcţiei excretorii a pancreasului;

• laxativele şi purgativele;

• antidiareicele

2



REMEDIILE CU INFLUENŢA ASUPRA

TRACTULUI DIGESTIV1. REMEDIILE CE INFLUENŢEAZĂ SECREŢIA GASTRICĂ

3



Remediile ce influenţează secreţia gastrică

• Preparatele medicamentoase cu acţiune asupra glandelor gastrice sefolosesc pentru a regla activitatea digestivă a sucului gastric.

• In insuficienţa glandelor gastrice se utilizează substanţe stimulatorii şisubstituenţi ai secreţiilor gastrice.

• În unele stări patologice (ulcer stomacal, gastrita hiperacidă) seutilizează remedii care inhibă secreţia gastrică şi scad aciditatea ei.

4



Remedii medicamentoase

Stimulatorii si substituenţii secreţiei gastrice

• Acidul clorhidric este necesar pentru transformarea

pepsinogenului în pepsina şi menţinerea unui pHoptim activităţii enzimei; reducerea fieruluialimentar Fe3+ până la Fe2+, forma absorbabilă,sterilizarea conţinutului gastric.

• Se administrează 10-30 ml de acid clorhidric de 10%

diluat în 100-200 ml de apă.

5




Stimulatorii si substituenţii secreţiei gastrice

• Pentagastrina.• Gastrina este un heptapeptid secretat de către celulele din

zona antrală a stomacului sub acţiunea vagusului sau aingestiei de alimente.

•

In practica medicală se utilizează Pentagastrina (un peptid desinteză, format din 5 aminoacizi), care deţine aceleaşi efectefarmacologice ca şi hormonul fiziologic, dar cu o durată deacţiune mai lungă.

• Ea stimulează secreţia gastrică de acid clorhidric, pepsină,

ameliorează de asemenea, fluxul sanguin în peretele gastric,secreţia pancreatică, reduce absorbţia de apă şi electroliţi, şirelaxează sfincterul Oddi.

• Gastrina şi pentagastrina se utilizează cu scop diagnostic

pentru diferenţierea dereglărilor funcţionale ale stomaculuide cele organice. 6




Inhibitorii secreţiei gastrice

Clasificarea

1. Antihistaminice H2 - cimetidină, ranitidină, famotidină, nizatidină

2. Colinoblocante:

• neselective M-colinoblocante - atropină sulfat;

•

selective M1-colinoblocante - pirenzepină • ganglioblocante: hexometoniu benzosulfon (Benzohexoniu), pempidină

(Pirilenă).

3. Inhibitorii pompei de protoni - omeprazol, lansoprazol.

4. Blocanţi ai receptorilor gastrinici - proglumid.

5 Antiacide:

• absorbabile (sistemice): bicarbonat de sodiu;

• neabsorbabile (nesistemice): compuşi de aluminiu (hidroxid, carbonat, fosfat de aluminiu); compuşi de magneziu (hidroxid, oxid, carbonat, silicat de magneziu); carbonat de calciu.

7



Remedii medicamentoase Antihistaminicele H 2

• Prin blocarea receptorilor H2

se inhibă secreţiaindusă de histamina eliberată de celulele gastrice.Antihistaminicele reduc marcat secreţia gastricăstimulată de gastrină sau cea stimulată de nervulvag.

• Cimetidină este un blocant al H2 -histaminoreceptorilor de generaţia I. Inhibăsecreţia bazală şi cea stimulată de alimente,gastrină sau acetilcolină a acidului clorhidric. Esteun supresor al enzimelor microzomale hepatice.

• Efecte adverse: cefalee, confuzie, fatigalibilitate,depresie, ginecomastie, leziuni renale, impotenţă,agranulocitoză.

• Ranitidină prezintă H2-histaminoblocant de

generaţia a doua.• Concurează cu histamina pentru H2 -histaminoreceptori. Inhibă secreţia bazală şi ceeastimulată de acid clorhidric şi pepsină, reducândvolumul de suc gastric. Este lipsită de efecteleadverse induse de cimetidină.

8




• Pirenzepina este un blocant

selectiv al colinoreceptorilor M1 din ganglionii parasimpatici aistomacului.

• Ca urmare, se inhibă secreţia

bazală de acid clorhidric şipepsinogen, se reduceeliberarea de gastrină, creşterezistenţa celulelor mucoasei

gastrice faţă de agenţii lezanţi(efect gastroprotector).

• Indicaţii. Ulcer gastric şiduodenal, gastrite hiperacide.

9




• Omeprazolul în mediul acid gastric se

transformă în acid sulfenic şi apoi însulfenamidă.

• Acestea se leagă de o grupare - SH apompei de protoni, o ATP-ază K+/H+ -dependentă, pe care o inactivează

ireversibil. Inhibitorii pompei de protoniscad cu peste 95% secreţia gastrică, atâtbazală, cât şi cea stimulată de gastrină,nervul vag sau agenţi farmacologici.

• Indicaţii ulcer gastro-duodenal,

esofagita de reflux• Efecte adverse: diaree, nauzee, colice

intestinale, slăbiciune, cefalee.Preparatul este tolerat bine şi reacţiileadverse menţionate se constată rar.

10




TRACTULUI DIGESTIV2. GASTROPROTECTOARE

11



Gastroprotectoare

• Gastroprotectoarele (citoprotectoarele) prezintăremedii medicamentoase care acţionează directasupra mucoasei gastrice şi reduc sau stopeazăinfluenţa alterantă asupra ei a factorilor chimici sau

fizici.• Mecanismele de apărare ale mucoasei gastrice:

secreţia de mucus şi de bicarbonat

regenerarea rapidă a epiteliului mucoasei gastrice menţinerea unui flux sanguin obişnuit în peretele

stomacului.

12




• Sucralfatul reprezintă sarea dealuminiu a sucrozei octosulfatate. Seleagă puternic de proteinele de lanivelul nişei Haudek, realizând un stratprotector, durabil împotriva ataculuiclorhidropeptic.

• Concomitent cu efectul citoprotector,sucralfatul manifestă o varietate

întreagă de alte acţiuni: fixeazăsărurile biliare, implicate în genezaulcerului în cazul refluxuluiduodenogastric, are efect adsorbantpentru pepsină, stimulează secreţia deprostaglandine, inhibă în măsură micădezvoltarea Helicobacter pylori .

• Reacţiile adverse apar rareori şi sereduc la simptome de natură digestivă.

13




• Compuşii pe bază de bismut Sărurile debismut formează cu proteinele din zonanişei Haudek un strat de proteinat debismut care protejează împotriva acţiuniiclorhidropeptice şi blochează retrodifuziaionilor de hidrogen dinspre lumen spremucoasă. Compuşii de bismut au şi efectantibacterian, vizând Helicobacter pylori .

• Cel mai utilizat compus este subcitratul debismut (De-Nol), care concomitent cu

efectul astrigent, ce constă în formareamasei coloidale, ce acoperă mucoasagastrică, manifestă şi efect antiacid.

• De regulă, preparatul este bine tolerat.Sunt posibile nauzee, vomă.

14




TRACTULUI DIGESTIV3. ANTIEMETICE ŞI EMETICE

15



Vomă

• Greaţa şi voma sunt manifestări ce pot apărea într-o multitudine de condiţii, printre care sarcina, răulde mişcare, afecţiuni gastroduodenale, intoxicaţiimedicamentoase, infarct miocardic, insuficienţă

renală sau hepatite.• In terapia anticanceroasă aceste simptome sunt atât

de frecvente, încât se recurge la administrareaanticipată de preparate antiemetice la reluareacurelor de citostatice.

• Discomfortul creat de greaţă şi vomă pot conduce larefuzul pacientului de a continua tratamentul.

16



Vomă

• Voma reprezintă un proces

complex, coordonat decentrul vomei situat lanivelul bulbului rahidian.

• Acest centru primeşteinformaţii din zona

chemoreceptoare (ZCR) -declanşatoare a vomei -situată în aria ventriculului IV,de la aparatul vestibular, prinintermediul cerebelului, de la

cortex, de la viscere (inimă,regiunea gastroduodenală etc.) prin intermediul nervilorvagi.

17



Clasificarea antiemeticelor

1. M -colinoblocante: scopalamina bromhidrat

(aeron), difenhidramină clorhidrat (dimedrol).2. Antihistaminice: prometazină clorhidrat

3. Antagonişti ai receptorilor dopaminergici:

Benzamidele - metoclopramid Fenotiazinele: perfenazină, trifluoperazină,

tietilperazină

Butirofenonele - haloperidol, droperidol.4. Blocanţi ai receptorilor serotoninici (5-HT3):

ondansetron, tropisetron, granisetron

18




Blocanti ai receptorilor serotoninergici

• Sunt utilizaţi în acest scop ondansetronul,granisetronul, tropisetronul. Receptoriipentru serotonină (5-Hidroxitriptamina) detip 5-HT3 sunt major implicaţi întransmiterea impulsurilor emetogene

provenite de la nivelul gastrointestinal alzonei chemoreceptoare către zonaefectoare a centrului vomei.Medicamentele cu capacitatea de a blocaaceşti receptori prezintă medicaţia deelecţie în tratamentul vomei induse dechimioterapice, efectul antivomitiv fiindexprimat.

• Efectele adverse ale grupei date depreparate sunt minore şi se reduc lacefalee, somnolenţă, constipaţie

19




Emeticele

• Emeticele reprezintă o clasă de medicamente care inducvoma şi care sunt utilizate pentru evacuarea rapidă dinstomac a unor substanţe toxice, ingerate accidental sauvoluntar.

Administrarea lor este contraindicată dacă: ingerarea de substanţe intens corozive (baze şi acizi

puternici), ce pot provoca perforaţii gastroesofagiene

comă sau stupor, cu posibilitatea aspiraţiei conţinutului

gastric ingerarea unui preparat cu acţiune excitantă asupra SN,asocierea vomei putând induce convulsii

ulcer gastroduodenal

20



Clasificarea emeticelor

1. Preparate cu acţiune centrală care stimulează

receptorii dopaminici din zona chemoreceptoare -

apomorfina clorhidrat.

2. Preparate cu acţiune reflectorie care excită

receptorii stomacului şi provoacă vomă reflectorie- sulfat de cupru, sulfat de zinc.

3. Preparate cu acţiune mixtă care manifestă acţiune

reflectorie şi centrală: alcaloizi de termopsis şi ipecă.

21




• Apomorfina reprezintă un derivat de

morfină care activează, de asemenea,zona chemoreceptoare, declanşatoare acentrului vomei, prin stimulareareceptorilor dopaminici D2

• Este utilizată rar, ca urmare a depresieirespiratorii pe care o generează.Inhibarea centrului respirator dinintoxicaţia cu apomorfină beneficiază, caşi în cazul morfinei, de terapie cunalorfină.

• Indicaţii. Intoxicaţia acută cu substanţechimice, când nu este posibilă spălăturagastrică. Tratamentul alcoolismului(apariţia reflexului condiţionat negativ la

utilizarea alcoolului). 22




TRACTULUI DIGESTIV4. COLERETICE ŞI COLECISTOKINETICE

23



Coleretice

• Colereticele reprezintă o clasă de medicamente carecresc cantitatea de bilă secretată de ficat.

24



Clasificarea colereticelor

1. Coleretice sintetice - măresc sinteza acizilor biliari:acid dehidrocolic, collenzim, colosas, allohol,

osalamidă , nicodină.

2. Coleretice vegetale: flori de imortelă, mătasă de

porumb.

3. Hidrocoleretice - măresc volumul bilei din contulcomponentului hidric - apele minerale.

25



Remedii coleretice

• Apele minerale acţionează ca

hidrocoleretice. Astfel, odată ajunse în ficat, sunt secretate în bila din

canaliculele biliare şi datorită uneiacţiuni osmotice menţin un conţinut

înalt de apă în secreţia biliară.• Efectul hidrocoleretic este utilizat în

scopul spălării căilor biliare, cândacestea conţin nisip sau calculi de

dimensiuni reduse sau pot fi utilizaţipentru drenarea bilei dupăintervenţii chirurgicale pe veziculabiliară.

26



Colecistokinetice

• Colecistokineticele reprezintă o clasă demedicamente ce cresc tonusul şi peristalticaveziculei biliare şi a canalelor biliare şi relaxează înacelaşi timp sfincterul Oddi, favorizând drenajul

bilei. Se reduce astfel staza biliară şi implicit, risculcalculozei şi al infecţiei.

27



Clasificarea colecistokineticelor

1. Colecistokineticele ce sporesc tonusul veziculei

biliare şi relaxează sfincterul Oddi - magneziul

sulfat

2. Colespasmoliticele:

• M- colinoblocante: atropina sulfat, platifilina

hidrotartrat;

• Spasmolitice miotrope: drotaverina clorhidrat,

papaverina clorhidrat.

28




TRACTULUI DIGESTIV5. REMEDII UTILIZATE ÎN DEREGLAREA FUNCŢIEI EXCRETORII A

PANCREASULUI

29



Remedii utilizate în dereglareafuncţiei excretorii a pancreasului

• Pancreasul exocrin secretă zilnic aproximativ 1000ml de suc care conţine enzime digestive: lipază(hidrolizează lipidele în acizi graşi şi glicerina),

tripsină (scindează proteinele în aminoacizi) şiamilază (scindează polizaharidele în monozaharide).

30



Clasificarea remediilor utilizate în dereglareafuncţiei excretorii a pancreasului

1. Remedii care stimulează secreţia pancreasului:secretină, colecistokinină.

2. Preparate utilizate în tratamentul de substituţieal insuficienţei funcţiei excretorii a pancreasului:Pancreatină, Panzinorm, Mezim-forte, Festal,Digestal.

3. Preparate, care inhibă secreţia pancreasului (inhibitorii enzimelor protolitice): contrical, acidaminocapronic, aprotinină.

31

dii di




• Panzinormul prezintă un preparat

enzimatic care reglează digestiagastrică şi intestinală. Stratul external comprimatelor sau drajeurilorconţine extractul mucoasei gastrice,iar nucleul acidorezistent -

pancreatină şi bilă. Panzinormul seadministrează cu 10-15 minute

înainte de masă. în acest caz stratulextern se descompune în stomac,

asigurând scindarea proteinelor, pecând nucleul acidorezistent sedescompune în duoden cuasigurarea digestiei în el.

32




TRACTULUI DIGESTIV6. LAXATIVE ŞI PURGATIVE

33



Laxative şi purgative

• Reprezintă o clasă de medicamente ce stimuleazătranzitul intestinal, contribuind la apariţia unorscaune moi şi oformate, în cazul laxativelor, sau a

unor scaune lichide sau semilichide şi neoformate, în cazul purgativelor.

34






Purgative saline

•

O serie de săruri hidrosolubile, neabsorbabile (magneziul sulfat,natriul sulfat, lactuloză), reţin prin mecanism osmotic o cantitatesuplimentară de apă în intestin, crescând volumul conţinutuluiintestinal cu distensia peretelui digestiv.

• Efectul purgativ este puternic, cauzând apariţia unor scaunesemilichide timp de 2-6 ore de la administrare.

• Indicaţii purgativele saline sunt folosite în pregătirea tubului digestivpentru intervenţii chirurgicale şi examinări radiologice sau înconstipaţiile acute şi intoxicaţii cu substanţe chimice.

36




Purgative iritante

•

Această clasă de medicamente irită cu predilecţie mucoasaintestinului subţire, excitând plexurile nervoase submucoase, cu

accelerarea peristalticii şi, deci, a tranzitului. Concomitent induc unproces exsudativ pe peretele dintre lumen, care în paralel cu

reducerea absorbţiei de apă şi electroliţi la nivelul mucoasei iritate

generează creşterea volumului conţinutului intestinal, ceea ce şistimulează peristaltica.

• Reprezentantul principal al acestei clase este uleiul de ricin, în

duoden, sub influenţa lipazei din uleiul de ricin, se formează acid

ricinoleic, care irită mucoasa intestinului subţire.

• Indicaţii: constipaţii acute, reluarea tranzitului intestinalpostoperator.

37

d d




Purgative antrachinonice.

•

Preparatele, care conţin antraglicozide (extractul de cruşin, reventul,senozidele) acţionează preponderent la nivelul intestinului gros şi seutilizează în constipaţiile cronice. Antraglicozidele, după absorbţia înintestinul subţire, se elimină în intestinul gros, unde irită mucoasa şiastfel amplifică peristaltica intestinală. Preparatele se recomandă deadministrat înainte de culcare, iar peste 12 ore apare efectul purgativ.

Purgative sintetice

• Se utilizează purgativele sintetice în cazul constipaţiilor cronice.Fenolftaleina şi bisacodilul irită mucoasa intestinului gros, efectul

este însă slab, de tip laxativ. Bisacodilul exercită efect purgativdatorită sporirii producţiei de mucus în intestinul gros, accelerării şiamplificării peristalticii.

• Indicaţii: constipaţii cronice şi înainte de examinările diagnostice. 38




Laxative de volum.

• Laxativele de volum conţinfibre vegetale nedigerabileintens hidrofile, care reţin ocantitate suplimentară de apă

în intestin, cu distensiaperetelui digestiv, stimulareaplexurilor nervoaseintramurale şi accelerarea

consecutivă a peristalticii.• Sunt utilizate în forme uşoare

de constipaţie cronică, fiindlipsite, practic, de reacţii

adverse. 39

dii di




Laxativele lubrefiante (emoliente).

•

Acest grup de medicamentelubrifiază mucoasa intestinuluigros, favorizând înaintarea boluluifecal, mai mult ca atât intră şi înalcătuirea acestuia, reducându-i

consistenţa şi facilitând evacuarea.• Uleiul de vazelină, supozitoarele

de glicerina sunt utilizate încombaterea formelor uşoare deconstipaţie. Deseori provoacă

dependenţă şi pot reduceabsorbţia lipidelor, inclusiv avitaminelor liposolubile princreşterea eliminării digestive.

40




TRACTULUI DIGESTIV7. ANTIDIAREICE

41



Antidiareice

• Antidiareicele prezintă un grup de medicamente cecombat nespecifîc diareea ca simptom.

• Tratamentul antidiareic impune: administrarea de

antibiotice în diareele infecţioase, deantiinflamatoare în diareele din afecţiunileintestinale inflamatorii de tip cronic, excluderea din

regimul alimentar a agenţilor responsabili deinducerea diareelor, corectarea deficitului secreţieidigestive în cazul diareei prin malabsorbţie.

42

Cl ifi tidi i l



Clasificarea antidiareicelor

1. M-colinoblocantele: atropină sulfat, platifilină hidrotartrat.

2. α-adrenomimeticele

3. Opiaceele: morfină, loperamid (Imodium), difenoxilat (Lomotil).

4. Preparate adsorbante: cărbune activat

5. Remedii vegetale

43

R dii tidi i



Remedii antidiareice

• Preparatele adsorbante de origine vegetală conţin tanaglicozide,

acizi organici alcalini şi alte substanţe cu acţiune adsorbantă şicapilarorezistentă datorită cărui fapt indurează suprafaţa mucoasei, oprotejează de iritaţie, reduce inflamaţia şi pierderile de lichide, inhibăperistaltismul.

• Cel mai marcat efect antidiareic posedă decoctul din coajă de stejar

(cort. Quercus), rizomul de sorbestera (rhiz. Sanguisorbae).

• În calitate de substanţe antidiareice se mai folosesc frunzele de

pătlagină (fol. Plantaginis), rizomii de sclipeţi (rhiz. Tormentillae) şide răculeţ (rhiz. Bistortae) şi alte plante. Majoritatea se prescriu sub

formă de specii antidiareice.

44



Rhiz. Sanguisorbae45



Cort. Quercus46



Rhiz. Tormentillae47



Date post:	03-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	-
View:	250 times
Download:	1 times

Tractul digestiv

Documents