TR-85M1

PUBLICAÞIE EDITATÃ DESTATUL MAJOR

AL FORÞELOR TERESTRE

ww

w.f

ort

er.

ro

REDACŢIA

str. Drumul Taberei nr. 9-11 sector 6 cod 061416

BUCUREŞTItel: 021-318 22 47

021-318 53 67 int. 189, 389fax: 021-318 53 65

021-318 22 47

Copyright:este autorizată orice reproducere,

fără a percepe taxe, cu condiţiaindicării cu exactitate a numărului

şi a datei apariţiei publicaţiei

ISSN: 1582-1296

B 0516 C: 0000/2011

REDACTOR-ŞEFColonel

Dragoş ANGHELACHE

REDACTORLocotenent

Bogdan RĂDULESCU

SECRETAR DE REDACŢIEMaior Ion Adrian CURIMAN

DTPRevista forţelor terestre

PROCESARE TEXTEFilofteia LINCĂ

ADMINISTRAŢIE Plt. adj. pr. Adrian IUZIC

INTERNETwww.forter.ro

e-mai l : r [email protected]

Coperta 1Pregătire pentru ISAF

Foto: Dan VEREŞ

Coperta 4Înainte de plecare

Foto: Radu SĂCĂREA

Cuprins

Nr.2 2011INTERVIUDivizia 1 Infanterie „Dacica” la95 de ani de existenţă 2Colonel Dragoş ANGHELACHE

TEATRE DE OPERAŢIIUn nou detaşament ANATraining a plecat în misiune 40Colonel Dragoş ANGHELACHEBatalionul 265 Poliţie Militară trimite un pluton în misiuneaEUFOR Althea 42Locotenent Bogdan RĂDULESCUEchipa O.M.L.T. instruită deBrigada 15 Mecanizată a plecat în misiune 43Locotenent-colonel Eduard BORHANDin nou în misiune 46Maior Ion Adrian CURIMANAfganistan, o filizofie aparte 48Locotenent Aurel STĂNESCUScorpionii Negri, o parte a istoriei 50Locotenent Aurel STĂNESCULa final de misiune 52Locotenent Claudiu DRÎMBOIO misiune, o echipă, un parteneriat 60Maior Robert N. HOOVER, Maior Oliver ANGHEL

TRADIŢII MILITARE ŞI CULTURĂArmata, asimilată ideii de frumos 66Locotenent Bogdan RădulescuConcert pe Câmpul lui Marte 71Locotenent-colonel Radu SICHIMCercul militar, o instituţie des-chisă 72Colonel Dragoş ANGHELACHEVizită în cetatea culturală aRomâniei 75Locotenent Bogdan RĂDULESCUConexiuni artistice 78Colonel Dragoş ANGHELACHEMereu aproape de cer 80Locotenent Bogdan RĂDULESCUDoi ani 82Geta MOLNAR

EVENIMENT De ziua categoriei de forţe,Statul Major al Forţelor Terestre aprimit Drapelul de luptă 10Plutonier Radu SĂCĂREAOmagiu pentru eroii românicăzuţi în teatrele de operaţii 13Maior Ion Adrian CURIMANUn batalion pe care se contează 14Colonel Dragoş ANGHELACHEPoliţiştii militari sărbătoriţi la Statul Major al ForţelorTerestre 16Colonel Dragoş ANGHELACHE

l

Tipãrit la Centrul Tehnic Editorial al Armatei

tel: 021-224 26 34fax: 021-224 04 05

STOP-CADRUMisiunea RO-FND a ajuns la final 20Locotenent-colonel Radu SICHIMPoliţiştii militari din Batalionul 300Sprijin au revenit acasă 22Colonel Dragoş ANGHELACHEUltimul test înainte de plecareaîn misiune 26Maior Ion Adrian CURIMANInstruirea instructorilor 29Locotenent Bogdan RĂDULESCUPrincipala noastră sarcină este să îndeplinim misiunileîncredinţate 30Maior Ion Adrian CURIMAN„Zona chimică” de la Sighişoara 31Maistru militar Radu MUREŞANUn strop de fericire pentru copiiide la Corabia 36Maior Ion Adrian CURIMAN

SALA ARMELORProiectul Transportor Blindatpentru Trupe TBT 8×8 86Locotenent Bogdan RĂDULESCU

Cercetarea militară româ-nească pe standurile expozi-ţiilor de profil 88Colonel Dragoş ANGHELACHE

Tancul TR-85 M1 90Colonel Dragoş ANGHELACHE

Sistemul israelian Iron Dome 92Locotenent-colonel Vasile FUGACIU

Rafaeladvanced DefenseSystems 94Locotenent Bogdan RĂDULESCU

INTERVIU

2 • IULIE • 2011

DIVIZIA 1 INFANTERIE „DACICA”

— Domnule general, suntem la jumătatea anului deinstrucţie. Vă propun să facem o retrospectivă a principa-lelor activităţi care s-au desfăşurat în această perioadă detimp în marea unitate pe care o comandaţi.

— Într-adevăr, abia acum realizez că au trecut trei anişi jumătate de când sunt la comanda acestei structuri şi,în acelaşi timp, vă mărturisesc sincer că este şi primulinterviu pe care-l dau în această perioadă de timp.

Ar fi foarte multe de spus, dar în esenţă elementulprincipal pentru această perioadă l-aş coagula focalizândpe procesul de transformare din corp de armată în divi-zie, pe care-l consider momentul cel mai important alacestor trei ani şi jumătate. A fost un proces pe care l-aşnumi dificil, în primul rând pentru că au trebuit schimba-te şi mentalităţi dar, în acelaşi timp, au trebuit schimbateşi o serie de documente organizatorice, pentru că nu esteuşor, de la atribuţii administrative – aşa cum era Corpul 1Armată Teritorial – să treci la responsabilităţi de ordinoperaţional. Aşa cum spuneam, este vorba şi de a schimbamentalitatea oamenilor de la teritorial la dislocabil, trebu-ie să-ţi adaptezi o serie întreagă de documente specifice,proceduri de operare, reguli de ordine interioară. Esteexact direcţia în care am acţionat şi cu care am pornit.Am fundamentat aceste reguli de ordine interioară încadrul comandamentului, s-au elaborat procedurile deoperare standard specifice unei structuri luptătoare, eleau fost validate pe timpul antrenamentelor desfăşurateastfel încât, după părerea mea, din obiectivele pe care leavem de îndeplinit în concordanţă cu angajamentele asu-mate, la finalul anului 2014 comandamentul diviziei sădevină operaţional, şi consider că, din punctul nostru devedere, ne-am achitat de sarcini. Adică toate acele aspectecare ţineau de pregătirea personalului şi elaborarea docu-mentelor organizatorice le consider ca fiind un procesîncheiat şi mă declar pe deplin satisfăcut de nivelul depregătire al oamenilor. Acesta este unul dintre elementelecare mă bucură cel mai mult. Am avut şi am în continua-

Divizia 1 Infanterie „Dacica”la 95 de ani de existenţă

Interviu cu domnul general-maior Nicolae Dohotariu,comandantul Diviziei 1 Infanterie „Dacica”

Anul acesta, la 16 august, Divizia 1 Infanterie „Dacica”, purtătoarea tradiţiilormilitare ale Armatei 1, va serba 95 de ani de existenţă. Este un bun prilej pentrua prezenta transformările şi realizările marii unităţi din ultimii ani.

Colonel Dragoş ANGHELACHEFoto: arhiva foto a Diviziei 1 Infanterie „Dacica”

re plăcerea şi şansa de a lucra lângănişte oameni excepţionali.

— Domnule general, în luna maicomandamentul diviziei a planificatşi a condus, pentru prima dată în for-mula actuală, un exerciţiu cu o briga-dă. Care au fost obiectivele urmăriteşi în ce au constat activităţile desfă-şurate?

— Ne-am propus nişte obiective petermen lung şi, pentru a înţelege maibine, voi face un mic excurs. Ne-ampropus ca, în conformitate cu planuri-le iniţiale despre care vorbeam pri-vind planurile de operaţionalizare alecomandamentului diviziei, să parcur-gem principalele forme de operaţii pecare trebuie să le îndeplinească odivizie în luptă şi, în aceas tă idee, amplanificat, în fiecare an, câte unMAPEX al diviziei, în care documente-le de luptă au fost elaborate în volumcomplet. Tocmai pentru a utiliza aces-te documente precum şi munca oame-

nilor am ales unprincipiu de pregă-tire succesiv. Spreexemplu: dacă anulacesta comanda-mentul divizieijoacă operaţia ofen-sivă în afara terito-riului naţional încondiţiileArticolului 5, docu-mentele produse învolum complet seexploatează decătre mari-le unităţi

din subordine în anul urmă-tor. În acest fel ei joacăaceastă tematică cu o decala-re de un an, dar având labază ordinul de operaţii,concepţia operaţiei şi celelal-te documente de luptă elabo-rate în volum complet decătre comandament.

Anul acesta am optatpentru a conduce un exerci-ţiu combinat, de comanda-ment şi cu trupe în teren, cuBrigada 2 Vânători deMunte, şi am încercat – mer-gând pe ideea economiei deresurse – să concentrăm şi săatingem mai multe obiectivepropuse. Unul dintre ele afost şi recertificarea Batalionului 21Vânători de Munte, motiv pentrucare a fost prins în această activitateşi a reprezentat unitatea care a ieşitcu trupe, real, în teren. De asemenea,

şi comandamentul brigăzii a ieşit înaltă zonă unde şi-a instalat punctulde comandă în totalitate. Apreciez căa fost o experienţă bună, atât pentruexecutanţi cât şi pentru cadrelecomandamentului diviziei, care auajuns la acel nivel de performanţăcare le permite să execute, într-ade-văr, responsabilităţile pe care trebuiesă le ducem la bun sfârşit în modnormal.

— Să rămânem în domeniulinstrucţiei. La jumătatea lunii iunie

Regimentul 61 Rachete Antiaeriene aexecutat tragerile în poligonul de laCapul Midia. Cum apreciaţi rezultate-le obţinute de unitate în actuala for-mulă?

INTERVIU

2011 • IULIE • 3


— Am fost extrem de mulţumitpentru că, vă mărturisesc cu sinceri-tate, dintre toate unităţile prezente latrageri în ziua de 15 iunie, cel maibun rezultat a fost apreciat drept celobţinut de Regimentul 61 RacheteAntiaeriene, în speţă bateria coman-dată de căpitanul Cornel Giurcă, reu-şind să impresioneze întreaga asisten-ţă, nu numai pe mine personal. Amfolosit o mică pauză în ziua respecti-vă pentru a-i aduna pe toţi şi a lemulţumi pentru pregătirea deosebităla care au ajuns şi mai ales pentruefortul pe care l-au depus, fiindcă înspatele acestui rezultat stă o muncăasiduă de patru-cinci luni de zile.

— La această dată deja s-a înche-iat rotirea unităţilor în teatrul deoperaţii din Afganistan şi, de aceastădată, toate unităţile – atât cele careau sosit în ţară cât şi cele care se aflăîn misiune – aparţin Diviziei 1Infanterie „Dacica”. De asemenea,divizia a pregătit detaşamente tipOMLT şi ANA Training care au fostintroduse în teatrul de operaţii. Cumapreciaţi că s-a desfăşurat activitateadin punctul de vedere al pregătiriiacestor misiuni şi cum apreciaţi acti-vitatea militarilor din subordineadumneavoastră aflaţi în acestmoment în teatrul de operaţii?

— Aţi atins un subiect foarteimportant. Este, practic, obiectivulnumărul unu al diviziei în acest an:participarea în teatrul de operaţiiAfganistan. Aşa cum bine aţi subli-niat, într-adevăr, cea mai mare pon-dere a efectivelor implicate în opera-ţiunea ISAF, în anul acesta, aparţinDiviziei 1 Infanterie. Avem încă uni-tăţi din Brigada 2 Infanterie [la data

de 15 iunie - n. red.], ne găsim înprocesul de rotire a efectivelor, aînceput deja să intre şi prima unitatede manevră a Brigăzii 1 Mecanizatăîn teatrul de operaţii din Afganistan;ne găsim, practic, în momentul derotire al responsabilităţilor în teatru.Este un moment extrem de sensibil cese va încheia la jumătatea luniiaugust – mă refer aici la înlocuireacompletă a efectivelor Brigăzii 2Infanterie – şi, aşa cum spuneam maidevreme, acesta a reprezentat obiecti-vul principal al diviziei în acest an.Pentru a fi liniştiţi, atât cât se poateîntr-un mediu cu un risc extrem deridicat, vă mărturisesc cu sinceritatecă principala noastră preocupare areprezentat-o pregătirea efectivelorînainte de plecarea în misiuni. Dinacest punct de vedere vă spun că nus-a făcut rabat de la efort, încadrareîn timp sau prevedere regulamentară.Apreciez, în mod deosebit, responsa-bilitatea oamenilor pe timpul acesteiperioade de pregătire, iar rezultateleîncep să se vadă.

— Domnule general, ne apropiemde sfârşitul interviului. Anul acesta,Divizia 1 Infanterie „Dacica”, purtă-toarea tradiţiilor de luptă ale Armatei1, va aniversa 95 de ani de la înfiin-ţare. Vă rugăm să ne daţi câteva deta-lii privind sărbătorirea acestui eveni-ment şi, totodată, să transmiteţi câte-va gânduri subordonaţilor dumnea-voastră.

— Este, într-adevăr, un momentdeosebit. 95 de ani de istorie şi detradiţie ne obligă la foarte multe.Anul acesta spuneam că obiectivulprincipal l-a reprezentat participareaunităţilor noastre în teatrul de opera-

ţii şi nu întâmplător locul ales pentrucelebrarea acestui eveniment a fostCraiova; tocmai pentru a oferi milita-rilor Brigăzii 2 Infanterie respectulcare se cuvine pentru efortul în tea-trul de operaţii Afganistan. O să vădau câteva detalii în premieră.Ceremonialul se va desfăşura într-unloc public, în Piaţa Mihai Viteazul,chiar lângă clădirea Primăriei şi spe-răm ca publicul craiovean, care estefoarte ataşat de armată – şi acesta afost un al doilea motiv foarte seriospe care l-am luat în calcul în momen-tul în care am stabilit locul respectiv– să vină în număr mare pentru cădupă desfăşurarea ceremonialuluimilitar, în Piaţa Mihai Viteazul vaavea loc o demonstraţie complexă dinpartea specialiştilor de diferite armedin compunerea diviziei. Vor fi pre-zenţi vânătorii de munte, care vorface inclusiv coborâri pe tiroliană,vor fi demonstraţii de arte marţialeale militarilor din batalionul de cer-cetare, acţiunea unei echipe EOD şimulte alte surprize. Nu în ultimulrând, vreau să subliniez că vom fisprijiniţi şi de către o asociaţie care,după nume, este foarte apropiatădiviziei, se numeşte „Terra DacicaEterna” şi alăturat nouă va prezentapublicului obiceiuri şi porturi stră-vechi dacice.

Vom continua cu un momentimportant, deosebit, de data aceastadin zona publicistică. Vom lansaalbumul fotografic dedicat întregiiactivităţi a acestei structuri, de laînfiinţarea Armatei 1 de operaţii şipână în prezent. Sperăm, de aseme-nea, şi în participarea unor reprezen-tanţi ai eşaloanelor superioare pemăsura acestui eveniment.

Pentru personalul din subordine,gândurile mele nu pot fi decât foartedeschise. Este un moment aniversardeosebit şi cred că principalele mul-ţumiri trebuie orientate, într-adevăr,către oameni. Ei sunt cei care dausubstanţă activităţilor noastre şi tot eisunt cei care ne aduc satisfacţii nouă,tuturor celor aflaţi în diferite funcţiila eşaloanele superioare. Nu potdecât să le doresc multă sănătate, săle mulţumesc familiilor, în primulrând, pentru înţelegerea de care daudovadă şi pentru sprijinul pe care-lsimţim din partea lor. Le urez succesîn continuare şi să acceadă cât maisus în ierarhia militară.

INTERVIU

4 • IULIE • 2011


PE SCURT

2011 • IULIE • 5

MASS-MEDIA MILITARĂ TERITORIALĂ A FORŢELOR TERESTRE

Începând cu data de 31martie, în funcţia de coman-dant al Bazei 2 Logistice„Valahia” a fost numit colone-lul Maricel Moldovineanu. Înprezenţa comandantului divi-ziei, general-maior NicolaieDohotariu, a locţiitorului şefu-lui de stat major pentru spri-jin din cadrul diviziei, colonelMihai Condac, şi a şefuluilogisticii, colonel MarianMazilu, s-a dat citire ordinuluişefului Statului Major Generalcu privire la numirea colone-lului Maricel Moldovineanu înfuncţia de comandant al Bazei2 Logistice. Dumnealui l-aînlocuit în funcţie pe colone-lul dr.Romică Cernat, la rân-dul său numit în cadrulStatului Major General, loc deunde a venit şi noul coman-dant.

Odată cu schimbareacomandantului, a fost înlocuitşi locţiitorul unităţii, în per-soana locotenent-coloneluluiTudor Curiman, fost coman-dant al Depozitului 238Materiale Tehnice şi Achiziţii,care a fost avansat la gradulde colonel o dată cu numireaîn funcţie.

Plt. Radu Săcărea

Batalionul 117 Sprijin Logistic a împlinit, la 1 martie, un deceniu de existenţă.Unitatea a luat fiinţă în 2001, cu denumirea de Batalionul 1 Transport, ca urmare atransformării Batalionului 70 Infanterie al Brigăzii 7 Mecanizate „Griviţa”. La 1octombrie 2009, unitatea s-a transformat în Batalionul 116 Logistic, fiind resubordo-nat Brigăzii 1 Mecanizate. De la 1 mai 2010, unitatea poartă actuala denumire.

Una dintre principalele sarcini ale batalionului la pace a fost planificarea şi exe-cutarea transporturilor militare. Astfel, au fost realizate transporturi militare în folo-sul unităţii, precum şi în folosul altor unităţi, rezultând peste 3 500 000 km parcurşipe drumurile ţării în principalele garnizoane subordonate Diviziei 1 Infanterie, dar şiîn cele aflate în afara zonei de responsabilitate, precum: Iaşi, Sibiu, Cisnădie, Bacău,Oradea, Târgu Mureş. În decursul ultimilor ani, tehnica auto românească a avutrezultate bune şi s-a dovedit fiabilă în teatrele de operaţii din Somalia, Angola,Kosovo, Bosnia-Herţegovina, Irak şi Afganistan, având o mare contribuţie la îndepli-nirea tuturor misiunilor încredinţate de comandamentele întrunite.

Daniela Ţăruşi

În data de 29 aprilie, la sediulBrigăzii 81 Mecanizate „GeneralGrigore Bălan” din Bistriţa a avut locceremonia de conferire a „Emblemeide Onoare a Statului Major al ForţelorTerestre” Drapelului de luptă al mariiunităţi. La această activitate au parti-cipat locţiitorul şefului SMFT, gene-ral-maior dr. Mircea Savu, locţiitorulDiviziei 4 Infanterie „Gemina” şi ÎPSAndrei Andreicuţ, mitropolitulClujului, Albei, Crişanei şiMaramureşului, oficialităţi judeţene şi

locale, reprezentanţi ai instituţiilordin cadrul sistemului naţional de apă-rare din garnizoană, comandanţii uni-tăţilor subordonate şi alţi invitaţi.

„Emblema de Onoare a StatuluiMajor al Forţelor Terestre” a fost confe-rită Drapelului de luptă al Brigăzii 81Mecanizate de către generalul-maiorMircea Savu, ocazie cu care dumnealuia subliniat faptul că militarii brigăziişi--au făcut datoria cu prisosinţă, maiales că, în misiunea din teatrul de ope-raţii Afganistan din 2011, marea unita-

te a participat cu personal din coman-dament, în cadrul Elementului deComandă şi Control Zabul, şi cu douăbatalioane de manevră.

La rândul său, comandantulBrigăzii 81 Mecanizate, generalul debrigadă Dan-Florin Grecu, a subliniatcă distincţia oferită reprezintă încu-nunarea eforturilor depuse de cătreîntregul personal în cadrul activităţi-lor desfăşurate atât în ţară, cât şi înteatrele de operaţii, şi i-a asigurat pecei prezenţi că şi în viitor activităţiledesfăşurate de militarii brigăzii se vorsitua la aceleaşi standarde.

Lt.col. Florin Apăfăian

La iniţiativa ComandamentuluiDiviziei 2 Infanterie „Getica”, în perioada7-8 martie, la comandamentul Brigăzii 15Mecanizate „Podu Înalt” s-a desfăşuratConvocarea ofiţerilor cu cercetarea pena-lă specială. La acest eveniment, organizatsub patronajul Secţiei ParchetelorMilitare de pe lângă Înalta Curte deCasaţie şi Justiţie, au fost invitaţi ofiţerii

cu cercetarea penală specială, consilieriijuridici şi comandanţii subunităţilor depoliţie militară din zona de responsabili-tate a Parchetului Militar Iaşi. Au susţinutprezentări şi au răspuns la întrebărileofiţerilor şi subofiţerilor prezenţi la eve-niment, prim-procurorul Irinel Rotariu şiprocurorii Gheorghe Prelipceanu şiConstantin Petraru. Materialele şi studiilede caz prezentate au vizat aspecte teore-tice şi practice legate de instruirea ofiţe-rilor cu cercetarea penală specială înaplicarea Codului de Procedură Penală,pentru infracţiunile săvârşite de cătremilitari, cu accent pe cele săvârşite înafara serviciului. În cadrul dezbaterilorau fost analizate problemele legate deordinea şi disciplina militară şi rolulsubunităţilor de poliţie militară în con-trolul şi gestionarea acestui domeniu.

Lt.col. Eduard Borhan

DIVIZIA 1 INFANTERIE: ANIVERSARE DIVIZIA 1INFANTERIE:COMANDANT

DIVIZIA 2 INFANTERIE: CONVOCARE

DIVIZIA 4 INFANTERIE: DISTINCŢIE

ŞTIRI

6 • IULIE • 2011


În cazarma Brigăzii 61 Vânătoride Munte a avut loc, pe 16 aprilie,ceremonia militară şi religioasă orga-nizată cu ocazia întoarcerii dinmisiune a Echipei Operaţionale deConsiliere şi Legătură Sprijin Luptăde nivel batalion – rotaţia I. Cei 31de militari care au format echipa,comandaţi de colonelul VasileCristea, au executat, în perioada sep-tembrie 2010 – aprilie 2011, operaţiiîn sprijinul păcii sub comandăNATO, în provincia afgană Zabul,scopul fiind monitorizarea comanda-mentului şi a Batalionului(Kandakului) 4 printr-o gamă com-plexă de activităţi specifice deinstruire şi consiliere.

Eugen Prodan Măciucă

În perioada 15 martie-13 aprilie,un detaşament al Brigăzii 282Infanterie Mecanizată a participat laun exerciţiu de repetare a misiunii însprijinul Brigăzii 172 SUA, în poligoa-nele Hohenfels şi Grafenwoehr dinGermania.

Procesul de instrucţie desfăşuratîn comun s-a dovedit a fi de un realsucces, colaborarea dintre militariistatelor participante realizându-se înmod constant şi fericit în toate dome-niile, de la cel profesional, prininstrucţia la elicopter, lupta în locali-tate, reacţia la incidente, specific tea-trului de operaţii Afganistan, cât şi încel personal, respectiv convieţuireaîn acelaşi spaţiu timp de aproximativo lună. Concomitent cu activitateadetaşamentului, în perioada 5-7 apri-lie, o delegaţie condusă de general de

brigadă Ariton Ioniţă, şeful StatuluiMajor al Forţelor Terestre, din care afăcut parte şi domnul general de bri-gadă Nicolae Ciucă, comandantulDiviziei 2 Infanterie „Getica”, a parti-cipat la o întrunire în baza militarăHohenfels, cu şeful JMTC alături deşeful JMRC, reuşind totodată să vizi-teze ambele poligoane de instrucţiedin zonă, Hohenfels şi Grafenwoehr.

Lt.col. Eduard Borhan

La iniţiativa comandantului Diviziei 1Infanterie „Dacica”, general-maiorNicolaie Dohotariu, în ziua de 23 martie,comandamentul diviziei a fost gazda stu-denţilor Academiei Forţelor Terestre, con-duşi de comandantul şi rectorul acesteia,colonel dr. ing. Ghiţă Bârsan. Încă de lasosire, distinşii oaspeţi au fost întâmpi-naţi de către comandantul diviziei, locţii-torul acestuia, general de brigadă IulianBacşiş, şi de către şeful de stat major,colonel Gheorghe Vişan. În sala de festivi-tăţi „Decebal” a comandamentului, loculde adunare a tuturor participanţilor,comandantul diviziei a făcut o scurtă pre-zentare viitorilor ofiţeri cu privire la tre-cutul, prezentul şi viitorul diviziei în

cadrul forţelor terestre şi, nu în ultimulrând, la misiunea acesteia. A urmat apoivizitarea sălii de tradiţii militare şi o foto-grafie de grup. Studenţi, însoţiţi de colo-nelul Marius Nicolin, au ajuns laBatalionul 2 Infanterie „Călugăreni” dinsubordinea Brigăzii 1 Mecanizate„Argedava”, unde şeful de stat major alunităţii, maiorul Eduard Danilof, a pre-zentat succint istoria batalionului, invi-tându-i apoi pe tinerii studenţi pe câmpulde instrucţie. La terminarea activităţii,comandantul diviziei i-a invitat să partici-pe efectiv, la exerciţiul ce urmează să-ldesfăşoare Brigada 2 Vânători de Munte„Sarmizegetusa”.

Plt. Radu Săcărea

Militarii Batalionului 32Infanterie „Mircea” au săr-bătorit, pe 1 aprilie, 128 deani de la înfiinţarea unită-ţii. Demni urmaşi ai milita-rilor români ce au atacat încămăşi liniile ina mice învara anului 1917, militariibănăţeni şi-au îndeplinit cucinste datoria în Irak, asi-gurând un climat de linişteşi stabilitate în cele douăprovincii din aria de res-ponsabilitate, în perioada 1august 2007 – 1 martie2008, în cadrul misiuniiIRAQI FREEDOM. Militariibănăţeni au dat şi o jertfăde sânge românesc în acestteatru de operaţii: la 21septembrie 2007, cândIoan Grosaru şi-a pierdutviaţa în urma unui atac cuun dispozitiv ex plozivimprovizat. În anul 2010batalionul a încadrat deta-şamentul RO-FND XXI, ce aexecutat o misiune în tea-trul de operaţii Kosovo înperioada 28 august 2010 –8 martie 2011.

Lt.col. Radu Sichim

DIVIZIA 4 INFANTERIE:REPATRIERE

DIVIZIA 2 INFANTERIE: PREGĂTIRE

DIVIZIA 1 INFANTERIE: STUDENŢI DIVIZIA 4 INFANTERIEANIVERSARE

ŞTIRI

2011 • IULIE • 7


Brigada 2 Infanterie „Rovine” aîmplinit, la 1 aprilie, 128 de ani de laînfiinţare. Marea unitate moşteneştetradiţiile de luptă ale Diviziei 1Infanterie, înfiinţată la 1 aprilie 1883,prin Legea nr. 270 din 30 ianuarie1883. În noaptea de 14 august 1916,o dată cu decretarea participăriiRomâniei la Primul Război Mondial,Divizia 2 Infanterie a primit misiuneade a acoperi frontiera de vest şi nord-vest a Olteniei şi respingerea acţiuni-lor ofensive ale armatei austro-unga-re. În timpul celul de-Al Doilea RăzboiMondial, divizia a participat la luptelepentru eliberarea Basarabiei până lamomentul 23 august 1944, apoi laluptele împotriva Germaniei pentrueliberarea Ungariei şi Cehoslovaciei.

După decembrie 1989, ca urmarea procesului de reformă şi restructu-rare a armatei, Divizia 2 Mecanizatăse transformă în Brigada 2 Mecaniza -tă, iar din anul 2002 devine brigadăinfanterie moto, iar în2006 – brigadă deinfanterie. Militariibrigăzii au participatla o serie de exerciţiimultinaţionale înBulgaria, Bosnia-Herţego vina, Kosovo,Grecia şi au participatla numeroase misiuniexterne: UNAVEM III),mai multe misiuniISAF şi ENDURINGFREEDOM în

Afganistan, precum şi AnticaBabilonia, în Irak. În perioada ianua-rie-iunie 2011, militarii comandamen-tului brigăzii şi Batalioanele 20 şi 26Infanterie au executat o misiune înprovincia Zabul, Afganistan.

Lt.col. Vasile Fugaciu

„Instruieşte-te aşa cum vei lupta!”.Inspiraţi de motoul unităţii şi în pra-

gul demarării pregătirii pentru misiune,militarii din Batalionul 280 InfanterieMecanizată au desfăşurat trageri încadrul unor exerciţii complexe, înperioada 7-8 martie 2011, în poligonulautomatizat Smârdan.

În pofida temperaturii scăzute şi aninsorii, subunităţile batalionului şi-auîndeplinit misiunea cu succes.

Unul dintre obiectivele acesteiperioade de pregătire a vizat asigurareaunor condiţii de tragere care să asigureinstruirea militarilor batalionului încondiţii cât mai apropiate de realităţileunui teatru de operaţii. Pe întreg par-cursul activităţilor de evaluare şi tra-geri, comanda batalionului a urmăritatât etapele de planificare, cât mai alesetapele practice, concretizate în trageride zi şi de noapte, trageri ce au fost exe-cutate de toate subunităţile batalionuluiîn funcţie de specificul şi misiunile fie-căreia.

Rezultatele obţinute au fost prepon-derent foarte bune, în concordanţă cuexperienţa şi calitatea militarilor dincadrul Batalionului 280 InfanterieMecanizată, referindu-ne aici la partici-parea cu succes la 12 exerciţii interna-ţionale şi patru misiuni în teatre de ope-raţii.

Lt. Cătălin Crintea

Începând din luna mai, Primăria Municipiului Timişoara, împreună cuBrigada 18 Infanterie „Banat” reiau tradiţia concertelor de muzică milita-ră în aer liber. Astfel, în perioada mai-octombrie 2011, în prima şi a treiaduminică a fiecărei luni, membrii muzicii militare vor încânta publicul cumai multe genuri muzicale: muzică clasică, jazz, rock, blues, swing, muzi-că uşoară, pop şi muzică de film. Parcul Central din Timişoara găzduieştestagiunea de muzică militară, iar fanfara militară susţine concerte întreorele 12.00 şi 13.30.

Lt.col. Radu Sichim

Caporalul Anghel Paul Ilovan, rănit anul trecut în Afganistan, a pri-mit, pe data de 31 martie, din partea ministrului Apărării Naţionale, ceamai înaltă distincţie militară - „Emblema de Onoare a Armatei României”- şi a fost în corpul subofiţerilor, fiind avansat la gradul de sergent, însemn de recunoştinţă pentru devotamentul şi curajul manifestate petimpul îndeplinirii misiunii în teatrul de operaţii. Sergentul Anghel PaulIlovan din Batalionul 812 Manevră „Şoimii Carpaţilor” a fost rănit înziua de 23 noiembrie 2010, în timpul unei misiuni de patrulare în pro-vincia Zabul, Afganistan. În urma exploziei unui dispozitiv explozivimprovizat, militarul a fost rănit în zona feţei, a mâinilor şi a toracelui.După acordarea primului ajutor, sergentul Ilovan a fost transportat cuun elicopter de evacuare medicală la spitalul militar din Kandahar, apoila un spital militar din Germania. Militarul a venit în ţară la jumătatealunii martie şi a rămas, pentru o perioadă de timp, sub supraveghereamedicilor de la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central dinBucureşti.

Ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, împreună cu şefulStatului Major General, general-maior Ştefan Dănilă, l-au vizitat cu acestprilej pe sergentul Ilovan la Spitalul Universitar de Urgenţă MilitarCentral şi s-au interesat de tratamentul aplicat militarului şi de procedu-rile de recuperare medicală în clinica de specialitate a spitalului, fiindinformaţi de medicii curanţi că evoluţia stării de sănătate a pacientuluieste foarte bună, ceea ce va face posibilă reintegrarea sa cât mai curândîn subunitatea din care face parte.

DIVIZIA 1 INFANTERIE: SCORPIONI

DIVIZIA 4 INFANTERIE: CONCERTE

DIVIZIA 4 INFANTERIE: DECORARE

DIVIZIA 2 INFANTERIE:INSTRUCŢIE

• De ziua categoriei de forţe, StatulMajor al Forţelor Terestre a primitDrapelul de luptă 10

Plutonier Radu SĂCĂREA

La 25 octombrie 2010, în faţa Palatului Naţional alCopiilor s-a ridicat Monumentul eroilor militariromâni căzuţi la datorie. La opt luni distanţă, înfaţa aceluiaşi monument, Statul Major al ForţelorTerestre a primit Drapelul de luptă.

• Omagiu pentru eroii români căzuţiîn teatrele de operaţii 13

Maior Ion Adrian CURIMAN

Luni, 9 mai, la Monumentul eroilor căzuţi în teatre-le de operaţii, amplasat în faţa Palatului Naţionalal Copiilor din Bucureşti, s-a desfăşurat ceremoniamilitară dedicată Zilei Independenţei de Stat aRomâniei, Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în celde-Al Doilea Război Mondial şi Zilei Europei, înprezenţa oficialităţilor militare şi civile şi a uneinumeroase asistenţe, formată din cadre militareîn activitate, în rezervă şi în retragere, veterani derăzboi şi reprezentanţi ai autorităţilor publice.

• Un batalion pe care se contează 14

Colonel Dragoş ANGHELACHE

Ziua de 1 mai are o semnificaţie aparte pentruBatalionul 500 Sprijin deoarece la această dată,în 1998 s-a înfiinţat unitatea, ca urmare a reorga-nizării Statului Major al Trupelor de Uscat, fiindnecesară înfiinţarea unei structuri logistice subor-donate.

• Poliţiştii militari sărbătoriţi la Statul Major al Forţelor Terestre 16


Poliţiştii militari şi-au serbat ziua armei pe 17 mai,la sediul Statului Major al Forţelor Terestre. Cuaceastă ocazie, au fost invitaţi colegii dinGarnizoana Bucureşti – atât în activitate cât şi înrezervă.

EE vv ee nn ii mm ee nn tt

EVENIMENT

10 • IULIE • 2011

STATUL MAJOR AL FORŢELOR TERESTRE

D rapelul de luptă este simbolul onoarei, vitejieişi gloriei militare. El evocă trecutul de luptăpentru libertate naţională a poporului român,

precum şi tradiţiile unităţii, amintindu-i fiecărui militardatoria sfântă de a servi cu credinţă patria, de a apăra cuorice preţ unitatea, suveranitatea şi independenţaRomâniei. Dimensiunea istorică a Forţelor Terestre şi abiruinţelor lor izvorăşte din vremuri imemoriale, înce-pând cu anonimii luptători pedeştri. Istoria armatei de

uscat reprezintă o însumare a istoriilor armelor şi specia-lităţilor ce au compus-o de-a lungul timpului şi o compunşi în prezent: infanteria, vânătorii de munte, tancurile,artileria, geniul, apărarea NBC etc. Denumite ca atare saunu, Forţele Terestre au fost, la români, nu numai cea mainumeroasă componentă a oştirii, dar şi singura categoriede forţe capabilă să angajeze, să desfăşoare şi să desăvâr-şească lupte, bătălii şi operaţii, îndeplinind misiuni deose-bit de grele, uneori fără sprijinul celorlalte componenteale armatei, situaţie mai frecvent întâlnită înainte de

De ziua categoriei de forţe,Statul Major al ForţelorTerestre a primit Drapelul de luptă

La 25 octombrie 2010, în faţa Palatului Naţional al Copiilor s-a ridicatMonumentul eroilor militari români căzuţi la datorie. La opt luni distanţă, în faţaaceluiaşi monument, Statul Major al Forţelor Terestre a primit Drapelul de luptă.

Plutonier Radu SĂCĂREAFoto: Petrică MIHALACHE

Primul Război Mondial. Ceremonia de primire a

Drapelului de luptă de către StatulMajor al Forţelor Terestre a fost pre-cedată de ceremonia de depuneri decoroane de flori la monumenteleInfanteriei, Artileriei şi Geniului, cuocazia aniversării Zilei ForţelorTerestre şi bucuriei de a-l cinsti peSfântul Mare Mucenic Gheorghe,Purtătorul de Biruinţă, ca patron spi-ritual şi ocrotitor al categoriei noas-tre de forţe. Acest moment constituie,de fapt, un simbol al continuităţii şitrăiniciei fiinţei naţionale, sub sem-nul vitejiei, puterii şi al credinţei.

Ceremonialul militar a început cuprezentarea onorului ministrului apă-rării, domnul Gabriel Oprea, urmatde trecerea în revistă a detaşamente-lor şi salutul formaţiei şi invitaţilor.La ceremonial au participat reprezen-tanţi ai Ministerului ApărăriiNaţionale, autorităţi publice locale,cadre militare în rezervă şi retragere,veterani de război, ataşaţi militaristrăini şi o numeroasă asistenţă.Drapelul de luptă a fost înmânatşefului Statului Major al ForţelorTerestre, domnul general de brigadăAriton Ioniţă, de către ministrul apă-rării, domnul Gabriel Oprea, dupăcitirea decretului prezidenţial. Aurmat apoi rostirea jurământului decredinţă de către detaşamentele demilitari. Primul detaşament a fostalcătuit din militari ai Diviziei 1

Infanterie „Dacica”, urmat apoi dealte două detaşamente reprezentândcelelalte două divizii. În mesajul său,ministrul apărării naţionale a amintit:„În această zi de sărbătoare, gânduri-le noastre se îndreaptă spre militariiromâni care îşi îndepli-nesc cu cinste şi devo-tament misiunile înafara ţării, în opera-ţiuni sub egida UniuniiEuropene şi NATO,pentru apărarea intere-selor României şi secu-rităţii internaţionale,precum şi spre perso-nalul militar şi civilcare, în marile unităţişi unităţile ForţelorTerestre de pe întregcuprinsul ţării, prindăruire şi muncă, facposibilă îndeplinireacu succes a misiunilorde luptă. E de datorianoastră să-i omagiempe toţi militarii care,de-a lungul istoriei, auluptat pentru libertate,unitate naţională şiintegritate teritorială şii-au slujit cu devota-ment pe români. Îmiexprim omagiul şirecunoştinţa în faţamemoriei eroilor căzuţipe câmpurile de luptă

şi în teatrele de operaţii, pentru eidatoria faţă de ţară sub Drapelul tri-color reprezentând ţelul suprem”.Ceremonialul militar s-a încheiat cudefilarea detaşamentelor, urmatăapoi, seara, de o retragere cu torţe peitinerarul Universitatea Naţională deApărare „Carol I” – BulevardulCotroceni – Bulevardul Iuliu Maniu –Bulevardul Vasile Milea şiComandamentul Statului Major alForţelor Terestre.

În etapa actuală, Forţele Terestreconstituie o componentă importantăa securităţii României prin relevanţamisiunilor acestora pentru nevoile desecuritate ale ţării, care sunt nemijlo-cit legate de capacitatea lor intrinse-că de a acţiona în toată gama opera-ţiunilor militare. Menţinerea capaci-tăţii de luptă a acestei forţe, în pre-zent şi în viitor, simultan cu transfor-marea sa într-o forţă militară pentrusecolul XXI, cere un efort cumulativpe termen lung, de timp şi de resur-se. În acest context, Forţele Terestrevor continua să fie puse în faţa difici-lei decizii de a menţine permanentechilibrul constant între cerinţe şiresurse.

EVENIMENT

2011 • IULIE • 11

STATUL MAJOR AL FORŢELOR TERESTRE

EVENIMENT

12 • IULIE • 2011

EROI ROMÂNI CĂZUŢI ÎN TEATRELE DE OPERAŢII

EVENIMENT

2011 • IULIE • 13

EROI ROMÂNI CĂZUŢI ÎN TEATRELE DE OPERAŢII

D upă primirea invitaţilor şi intonarea imnuluinaţional, a avut loc dezvelirea unei plăci come-morative pe care sunt scrise numele celor 21 de

militari români care şi-au jertfit viaţa în teatrele de opera-ţii în care România a avut trupe. Dezvelirea plăcii come-morative a fost făcută de către ministrul apărării naţiona-le, împreună cu primarul sectorului 4, domnul CristianPopescu-Piedone. Ceremonialul a continuat cu o slujbăreligioasă în cinstea eroilor români, săvârşită de către unsobor de preoţi militari.

„Aducem astăzi, la Monumentul eroilor militari românicăzuţi în teatrele de operaţii şi pe teritoriul naţional, uncald şi înălţător omagiu camarazilor care şi-au sacrificatviaţa departe de graniţeleţării sau îndeplinindmisiuni pe meleagurinatale, onorându-şiJurământul faţă dePatrie, prin jertfa supre-mă săvârşită sub flamuraDrapelului naţional.Pentru a le cinsti memo-ria, am dezvelit astăziPlaca comemorativă cunumele celor 21 de eroicare şi-au dat viaţa înteatrele de operaţii”, aspus în alocuţiunea sa,ministrul apărării naţio-nale, domnul GabrielOprea.

Membrii familiilormilitarilor români căzuţila datorie în teatrele deoperaţii au primit din

partea Comitetului Naţional de Iniţiativă Român Medalia“Eroilor militari români”. Distincţiile au fost acordate deministrul apărării naţionale, domnul Gabriel Oprea şi deprimarul sectorului 2, domnul Neculai Onţanu.

Ceremonia a continuat cu depuneri de coroane dinpartea Preşedinţiei, Ministerului Apărării Naţionale şi aso-ciaţiilor de rezervişti. În afara personalităţilor din cadrulMinisterului Apărării Naţionale, la festivităţi s-a făcutremarcată prezenţa în uniformă militară a fostului tenis-man Ilie Năstase şi a antrenorului Octavian Belu.

Ceremonialul s-a încheiat cu defilarea militarilorRegimentului 30 Gardă “Mihai Viteazul”, în aplauzele ofi-cialităţilor, asistenţei şi a familiilor militarilor români careşi-au jertfit viaţa în teatrele de operaţii.

Omagiu pentru eroii românicăzuţi în teatrele de operaţii

Luni, 9 mai, la Monumentul eroilor căzuţi în teatrele de operaţii, amplasat în faţaPalatului Naţional al Copiilor din Bucureşti, s-a desfăşurat ceremonia militarădedicată Zilei Independenţei de Stat a României, Victoriei Coaliţiei NaţiunilorUnite în cel de-Al Doilea Război Mondial şi Zilei Europei, în prezenţa oficialităţilormilitare şi civile şi a unei numeroase asistenţe, formată din cadre militare în acti-vitate, în rezervă şi în retragere, veterani de război şi reprezentanţi ai autorităţilorpublice.

Maior Ion Adrian CURIMANFoto: Petrică MIHALACHE

Ziua de 1 mai are o semnificaţie aparte pentru Batalionul 500 Sprijin deoarecela această dată, în 1998 s-a înfiinţat unitatea, ca urmare a reorganizării StatuluiMajor al Trupelor de Uscat, fiind necesară înfiinţarea unei structuri logisticesubordonate nemijlocit pentru deservirea acestuia. Astfel, prin Ordin al ministru-lui apărării naţionale, se înfiinţa Batalionul 500 Logistic, care se subordonaSMTU prin serviciul logistic.

EVENIMENT

14 • IULIE • 2011

BATALIONUL 500 SPRIJIN

— Unitatea pe care o comandaţi împlineşte treispreze-ce ani de existenţă. Ce înseamnă Batalionul 500 Sprijinpentru Statul Major al Forţelor Terestre?

— Batalionul 500 Sprijin reprezintă unitatea de bazăcare se află în subordinea directă a Statului Major alForţelor Terestre şi aceasta reprezintă pentru noi, milita-rii, unitatea care execută misiuni în sprijinul acestei maricategorii de forţe.

— Care sunt cele mai importante misiuni pe care le-aţiavut în anul trecut şi în prima parte a acestui an?

— Printre cele mai importante misiuni pe care le exe-cută Batalionul 500 Sprijin sunt acelea de asigurare amaterialelor ce ţin de subzistenţa personalului care parti-cipă cu diferite misiuni în teatrele de operaţii, asigurareamentenanţei autovehiculelor care transportă diferitebunuri în folosul Statului Major al Forţelor Terestre, asi-gurarea cu armament şi muniţie, asigurarea logistică dinpunctul de vedere al bunurilor pe linie de alimente, geniuchimic şi transmisiuni, precum şi asigurarea asistenţeimedicale pentru militarii prezenţi în teatrele de operaţii.Principalele evenimente care au avut loc în cadrul batalio-

Un batalion pe care se contează

Interviu cu comandantul Batalionului 500 Sprijin, locotenent-colonel dr. Petrişor Jalbă

Colonel Dragoş ANGHELACHEFoto: Daniel NISTOR

nului au fost acelea de pregătire aactivităţii de înmânare a Drapeluluide luptă al Statului Major al ForţelorTerestre în care noi, cu persona-lul din subordine, am pus învaloare şi am executat diferiteactivităţi de natură logistică, ast-fel încât această activitate dereprezentare la nivelul StatuluiMajor al Forţelor Terestre să fiedusă la bun sfârşit.

— Noi, cei din SMFT, ne-amobişnuit ca, atunci când dorimca ceva să meargă foarte bine,să apelăm la unitatea pe care ocomandaţi. Cum se vede acestlucru din partea dumneavoas-tră?

— Batalionul 500 Sprijin este, cusiguranţă, implicat în toate activităţi-le ce ţin de asigurarea cu tot ceea ce

este necesar struc-turilor pentrubuna funcţionare aacestora în cadrulSMFT. Şi aş vrea sămenţionez asigura-rea cu diferitemateriale – necesa-re pentru bunadesfăşurare a acti-vităţilor atuncicând diferitemicrostructuri sedeplasează în tea-trele de operaţii.Echipamentul nece-sar acestor catego-rii de militari,armamentul, muni-ţiile, sunt puse la

dispoziţie de către noi, astfel încâtacestea să-şi desfăşoare misiunea

încredinţată în bune condiţii. O altăactivitate pe care o desfăşoarăBatalionul 500 Sprijin este legată de

transport, mai ales cu ocazia diferite-lor situaţii, cum ar fi însoţirea bunu-rilor materiale pe timpul tranzităriiBucureştiului – de la periferie cătreVama Otopeni –, transportul şi însoţi-rea persoanelor cu funcţii importantesau a unor delegaţii care participă la

diferite activităţi la Statul Major alForţelor Terestre.

— Ce sarcini stau în faţa bata-lionului pe anul în curs?

— La această dată batalionuldesfăşoară, pe lângă activităţilemenţionate anterior, sarcini detransport, de însoţire a diferitelorcoloane, misiuni legate de pază aunor valori, misiuni în care suntimplicate structuri din cadrul bata-lionului – şi mă refer la cele depoliţie militară – inclusiv cele depază a obiectivului Statului Majoral Forţelor Terestre în care acestaîşi desfăşoară activitatea. Suntemîn măsură să răspundem oricărorprovocări şi oricăror solicitări dinpartea Statului Major al ForţelorTerestre pentru îndeplinirea misiu-nilor şi pot afirma că toţi pot contape Batalionul 500 Sprijin.

EVENIMENT

2011 • IULIE • 15

BATALIONUL 500 SPRIJIN

Poliţiştii militari sărbătoriţi la Statul Major al Forţelor Terestre

EVENIMENT

16 • IULIE • 2011

ZIUA POLIŢIEI MILITARE

A fost organizată o miniexpoziţie militară cu teh-nică militară şi armament specifice poliţiştilormilitari după care, într-un cadru festiv, colegii

noştri au primit felicitările din partea şefului StatuluiMajor al Forţelor Terestre. Întrucât domnul general debrigadă Ariton Ioniţă nu a fost prezent, fiind plecat într-omisiune, felicitările au fost transmise de către domnulgeneral-maior dr. Mircea Savu, locţiitorul şefului StatuluiMajor al Forţelor Terestre. În plus, domnul general-maiorSavu a ţinut să sublinieze profesionalismul poliţiştilormilitari din forţele terestre, nivelul calitativ ridicat la careşi-au îndeplinit misiunile şi modul responsabil în care îşimenţin în funcţiune tehnica militară din dotare, nu întoate cazurile din cele mai noi generaţii.

Poliţiştii militari din Bucureşti au o colaborare strânsăcu colegii din Ministerul Administraţiei şi Internelor. Cuocazia diferitelor evenimente organizate de Statul Majoral Forţelor Terestre în Capitală, poliţiştii rutieri au acor-dat sprijinul de specialitate colegilor mili-tari. Acesta a fost şi motivul pentru careşefului Brigăzii de Poliţie Rutieră aCapitalei, comisarul-şef Dragoş Nicu, i s-aoferit cea mai înaltă distincţie a categorieinoastre de forţe, „Emblema de Onoare aForţelor Terestre”.

La sfârşitul festivităţii, şeful SecţieiPoliţie Miliară din Statul Major al ForţelorTerestre, colonel Lucian Leucuţă, şi şefulBrigăzii de Poliţie Rutieră din Bucureşti,comisarul-şef Dragoş Nicu, au răspunscâtorva întrebări adresate de publicaţianoastră:

— Domnule colonel, la 15 mai PoliţiaMilitară îşi serbează ziua armei. Vă rog să

spuneţi câteva cuvinte despre istoricul acestei arme.— Da, la 15 mai am sărbătorit 21 de ani de la reînfiin-

ţarea poliţiei militare moderne. Precizez acest lucru deoa-rece primele atestări ale poliţiei militare apar în 1863când a fost tipărită prima dată expresia „poliţia trupei”care apărea într-un regulament domnesc. De asemenea,pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza, în cadrul jandarme-riei rurale a fost constituit un corp aparte, care se numeapoliţie militară şi care avea atribuţii specifice poliţiei mili-tare. La sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, poliţiamilitară a fost împărţită pe mai multe structuri, cu altedenumiri, dar care nu şi-au dovedit eficacitatea de-a lun-gul timpului. De aceea, începând cu 1990, MinisterulApărării Naţionale a considerat că o structură specializatăîn controlul traficului autovehiculelor militare, ordine şidisciplină, pază obiective şi protecţie demnitari precum şicercetarea şi investigarea primară trebuie făcute de unorgan specializat, care a primit din nou denumirea dePoliţie Militară.

Poliţiştii militari şi-au serbat ziua armei pe 17 mai, la sediul Statului Major alForţelor Terestre. Cu această ocazie, au fost invitaţi colegii din GarnizoanaBucureşti – atât în activitate cât şi în rezervă.

Colonel Dragoş ANGHELACHEFoto: Ion Adrian CURIMAN

— În cei douăzeci şi unu de ani deexistenţă, Poliţia Militară a suferit oserie de transformări: mă refer lastructura acestei arme. Cum aratăPoliţia Militară a Forţelor TerestreRomâne?

— De-a lungul timpului, chiar dela reînfiinţarea acesteia, PoliţiaMilitară a suferit o serie de transfor-mări, atât din punct de vedere orga-nizatoric, cât şi din punct de vedereal misiunilor şi sarcinilor. Fiind înpas cu dezvoltarea Armatei Românieişi dorind să respecte cerinţele NATO– aceea de a acţiona ca o forţă elasti-că, independentă, atât în ţară cât şiîn afara graniţelor ţării – PoliţiaMilitară şi-a transformat, conformnoilor cerinţe, atât structurile cât şi

tacticile. La această dată, în subordi-nea Statului Major al ForţelorTerestre există subunităţi de poliţiemilitară aparţinând unităţilor directsubordonate – şi mă refer la subuni-tăţile de poliţie militară din Sibiu,Râmnicu Vâlcea, Piteşti – şi, de ase-menea, în cadrul batalioanelor desprijin şi, evident, cele care se află însubordinea diviziilor.

— Sunt situaţii – şi nu puţine –când Poliţia Militară colaborează cuPoliţia Română. Vă rog să ne spuneţicâteva cuvinte despre această colabo-rare.

— Este o colaborare deosebit defructuoasă. Noi am solicitat de foarte

multe ori sprijinul colegilor de laMinisterul Administraţiei şiInternelor, şi în mod special celor dela Poliţia Rutieră. O colaborare deexcepţie a fost, într-adevăr, cu dom-nul comisar-şef Dragoş Nicu, care înfuncţia sa de comandant al Brigăziide Poliţie Rutieră din Bucureşti ne-asprijinit ori de câte ori am solicitatacest lucru. Atât dumnealui, perso-nal, cât şi subordonaţii săi, au dove-dit profesionalism, spirit de într-aju-torare şi un adevărat spirit de echipăpentru care aş dori să le mulţumescşi cu această ocazie.

— Domnule comisar-şef, ne-ammai întâlnit şi cu ocazia unor prezen-tări pe care le-aţi făcut la pregătireapersonalului din Statul Major alForţelor Terestre. Cum se vede dinpartea dumneavoastră colaborarea cupoliţia militară?

— Aşa cum a spus şi colegul meu,avem o colaborare foarte bună, maiales la nivelul Capitalei unde dum-nealor contează pe noi, dar şi noicontăm pe dum-nealor din punc-tul de vedere alschimbului deinformaţii.Sprijinul acordatde colegii mei,pe care-i repre-zint cu mândrie,este unul care,ţinând cont detraficul rutierdin Capitală,înseamnă foartemult pentruducerea la bunsfârşit a misiuni-

lor pe care le au de îndeplinit.— Vă rugăm să spuneţi câteva

cuvinte de suflet pentru colegii dum-neavoastră militari.

— Cu ocazia celor douăzeci şi unude ani de activitate le urez "La mulţiani!", multă sănătate tuturor colegilorde la poliţia militară, să fie mândride ceea ce fac şi avem certitudineacă, în continuare, colaborarea întrecele două instituţii va funcţionapoate mai bine decât funcţioneazăastăzi. Suntem alături de ei în acestmoment aniversar şi le urăm toatecele bune.

— Domnule colonel, câteva cuvin-te pentru colegii dumneavoastră dinforţele terestre.

— Ţin să îmi salut, cu această oca-zie, toţi colegii, să-mi felicit subordo-naţii pentru rezultatele deosebite pecare le-au obţinut în executarea tutu-ror misiunilor, fără sincope, le urezmultă sănătate, împlinirea tuturordorinţelor şi, bineînţeles, tradiţiona-lul "La mulţi ani!"

EVENIMENT

2011 • IULIE • 17

ZIUA POLIŢIEI MILITARE

• Misiunea RO-FND a ajuns la final 20Locotenent-colonel Radu SICHIM

După 21 de rotaţii , misiunea detaşamentului românescde forţe RO-FND în teatrul de operaţii din Kosovo a ajunsla final. În cei nouă ani de prezenţă continuă în aceastăzonă de operaţii militarii români au asigurat, în coopera-te cu aliaţii şi partenerii n

• Poliţiştii militari din Batalionul 300 Sprijinau revenit acasă 22


Ceremonia de sosire din Bosnia-Herţegovina a plutonu-lui de poliţie militară din compunerea Batalionului 300sprijin al Diviziei 1 Infanterie s-a desfăşurat luni, în cazar-ma batalionului. Timp de şase luni, eu au executat, încadrul operaţiei Althea, misiu

• Ultimul test înainte de plecarea în misiune 26


Batalionul 2 Infanterie „Călugăreni” a participat înperioada 4 – 17 aprilie la etapa de instruire prin simularereală şi trageri reale (SIMFTX-LFX) din Centrul de Instruirepentru Luptă al Forţelor Terestre (CIL-FT Cincu) a exerci-ţiului „ARGEDAVA 25 – 10”

• Instruirea instructorilor 29Locotenent Bogdan RĂDULESCU

Pe timpul pregătirii pentru misiunea ISAF sin Afganistan,Batalionul 495 Infanterie "Ştefan Şoverth" a primit, în lunamartie, consiliere din partea unei echipe de instructoriBMATT (British Military Training Team – Echipa Britanicăpentru Pregătire Milita

• Principala noastră sarcină estesă îndeplinim misiunile încredinţate 30


Interviu cu comandantul Brigăzii 1 Mecanizată„Argedava”, colonel Marius Harabagiu, pe timpul exe-cutării SIM-FTX cu comandamentul brigăzii şi Batalionul 2Infanterie „Călugăreni” în poligonul Cincu.

• „Zona chimică” de la Sighişoara 31Maistru militar Radu MUREŞAN

Putem vorbi despre începuturile armei Apărare Chimică,Bacteriologică, Radiologică şi Nucleară, pe scurt CBRN,în România, undeva la începutul anilor 1920 după ce întimpul primului război mondial acţiunile de utilizare agazelor toxice de luptă de către o

• Un strop de fericire pentru copiii de la Corabia 36


Tradiţia spune că, de Paşti, toţi copiii trebuie să se înno-iască. Mai mult decât hăinuţe, jucării şi dulciuri, copiiiinstituţionalizaţi aşteaptă să primească, măcar în aceas-tă perioadă a anului, un strop de căldură sufletească.

SS tt oo pp -- cc aa dd rr uu îî nn ff oo rr ţţ ee ll eett ee rr ee ss tt rr ee

STOP-CADRU ÎN FORŢELE TERESTRE

20 • IULIE • 2011

BATALIONUL 32 INFANTERIE

M arţi, 15 martie, în cazarmaBatalionului 32 Infanterie"Mircea" din Timişoara a avut

loc ceremonia de sosire a celor 86 de mili-tari constituiţi în detaşamentul RO-FND XXIdin teatrul de operaţii Kosovo. După execu-tarea apelului solemn şi oficierea serviciu-lui religios comandantul detaşamentului,locotenent-colonelul Liviu Stoica a prezen-tat, în discursul său, principalele caracte-ristici ale celor şase luni de misiune desfă-şurate de "Scorpionii Galbeni".

Astfel, pe parcursul acestei misiuni mili-tarii bănăţeni s-au confruntat cu diversesituaţii pe care au reuşit, cu profesionalismşi dăruire, să re rezolve în cele mai onora-bile moduri. "Timp de şase luni – precizea-ză locotenent-colonelul Stoica – militarii auexecutat peste 500 misiuni de patrulare,escortă, sau puncte de control trafic, par-curgând aproximativ 150 000 kilometri. Lafinalul misiunii, comandantul GrupuluiMultinaţional, colonelul Carlo Emiliani asintetizat activitatea detaşamentului într-ofrază: «Am fost mândru să am sub coman-dă asemenea militari». La întoarcereaacasă, Detaşamentul RO-FND XXI poateraporta cu fruntea sus «Misiune îndeplini-tă!»"

La rândul său, comandantul Diviziei 4Infanterie "Gemina", general de brigadădr. Dumitru Scarlat, a dat citire mesajuluiministrului apărării naţionale în care sesubliniază că misiuni precum paza, securi-

Misiunea RO-FND a ajuns la final

După 21 de rotaţii , misiunea detaşamentului românesc de forţe RO-FND în tea-trul de operaţii din Kosovo a ajuns la final. În cei nouă ani de prezenţă continuăîn această zonă de operaţii militarii români au asigurat, în cooperate cu aliaţii şipartenerii noştri un mediu stabil de securitate pentru buna desfăşurare a activi-tăţii autorităţii locale şi a organizaţiilor internaţionale.

Locotenent-colonel Radu SICHIMFoto: Florentin LAZĂR

tatea şi supraveghere diferitelorcomunităţi, patrularea cu mijloa-ce auto şi pe jos, executareaobservării din posturi fixe sautemporare pe timp de zi şi denoapte, escortarea convoaielor cupersoane şi materiale, efectuareacercetării anumitor obiective sausupravegherea lor temporară,recunoaşterile desfăşurate însprijinul forţei proprii şi încomun cu partenerii străini, asi-gurarea forţei de reacţie rapidănu sunt misiuni uşoare şi, deaceea, ministrul apărării naţiona-le a dorit să-i asigure de toatăconsideraţia sa şi de respectulpentru profesionalismul de careaţi dat dovadă. Suntem deosebitde mândri că Armata României areuşit să trimită în teatrele de

operaţii asemenea structuri, foar-te bine pregătite, precumDetaşamentul RO-FND XXI, carepot raporta:"Kosovo – misiu-ne îndeplinită!"

La activitateau mai participatcomandanţi aistructurilor mili-tare din cadrulBrigăzii 18Infanterie"Banat" dinTimişoara, pre-cum şi din altestructuri aleSistemuluiNaţional de Apărare, reprezen-tanţi ai administraţiei publicejudeţene şi locale şi, bineînţeles,

mass-media locală. Defilareainfanteriştilor bănăţeni a încheiatceremonia militară organizată cu

ocazia repatrierii detaşamentuluiromânesc de forţe. Bucuria reîn-tâlnirii cu cei dragi a fost imensăînsă, după o binemeritată perioa-dă de odihnă, infanteriştii bănă-ţeni vor începe o nouă etapă deinstruire în care, desigur, vorvalorifica întreaga experienţădobândită în teatrul de operaţiişi toate lecţiile învăţate. MisiuneaNATO din Kosovo a trecut, înacest moment, în etapa a douade tranziţie a prezenţei de descu-rajare, care implică reduceri pro-gresive de forţe. Şi în aceastăfază România continuă să susţinăeforturile comunităţii internaţio-nale pentru stabilizarea zonei şimenţinerea unui mediu de secu-ritate sigur.


2011 • IULIE • 21

BATALIONUL 32 INFANTERIE


22 • IULIE • 2011

MISIUNEA ALTHEA, BOSNIA-HERŢEGOVINA

P rezent la ceremonial, comandantul Centrului deConducere Operaţională, comandorul CostelAvrămescu, le-a urat „Bun venit acasă” militari-

lor întorşi din misiune, după care a dat citire mesajuluiministrului apărării naţionale, prin care îi felicita pentrumodul exemplar în care au acţionat pentru a duce la înde-plinire misiunea încredinţată.

În alocuţiunea sa, comandantul plutonului de poliţiemilitară, Locotenentul Adrian Postelnicu, s-a adresat

familiilor militarilor din pluton, cărora le-a mulţumitpentru sprijinul moral acordat pe întreaga perioadă dedesfăşurare a misiunii. De asemenea, a mulţumit, înnumele comenzii întregului pluton, Centrului deConducere Operaţională, comenzii Diviziei 1 Infanterie„Dacica” pentru suportul moral şi material oferit perma-nent. După terminarea ceremonialului, locotenentulPostelnicu a făcut câteva precizări asupra misiunii execu-tate în Bosnia-Herţegovina. "Am participat în perioadaoctombrie 2010 – aprilie 2011 la misiunea internaţională

Poliţiştii militari dinBatalionul 300 Sprijin au revenit acasă

Ceremonia de sosire din Bosnia-Herţegovina a plutonului de poliţie militară dincompunerea Batalionului 300 sprijin al Diviziei 1 Infanterie s-a desfăşurat luni, încazarma batalionului. Timp de şase luni, eu au executat, în cadrul operaţieiAlthea, misiuni de patrulare şi recunoaştere şi exerciţii comune cu militarii dinBosnia-Herţegovina şi cu cei ai Unităţii de Poliţie Integrată.

Colonel Dragoş ANGHELACHEFoto: Dragoş ANGHELACHE

EUFOR Althea din Bosnia şiHerţegovina. A fost o misiune demenţinere a păcii şi am participat însprijinul autorităţilor EUFOR şi auto-rităţilor locale la menţinerea unuiclimat de pace şi securitate în aceas-tă ţară. Principalele tipuri de misiuniexecutate au fost cele de patrulare,de recunoaştere şi culegere de infor-maţii, în plus am participat la diver-se exerciţii şi aplicaţii împreună cucompania IPU (Integrated Police Unit,din care am făcut şi noi parte) ală-turi de batalionul multinaţional alEUFOR şi, de asemenea, împreună cumilitari din armata bosniacă. Pentru

mine, această misiune a fost o adevă-rată provocare şi consider că a fost oexperienţă benefică. Acolo noi, româ-nii, ne-am înţeles foarte bine cutoate naţiunile, am întâlnit oameniextraordinari, am avut deînvăţat de la ei şi sper căşi ei au avut de învăţatcâte ceva de la noi."

Caporalul GeorgianaJianu este la prima misiu-ne de acest gen şi a fostsingura prezenţă femini-nă din detaşamentulEUFOR Althea. Cu toateacestea, după cum afir-ma, nu s-au făcut diferen-ţe în repartizarea misiu-nilor şi a patrulat împreu-nă cu camarazii săi băr-baţi. "Nu am avut un tra-tament diferenţiat, amfost tratată asemeneacolegilor mei. Când amvrut să vin în armată amştiut că voi fi militar la felca ei. Suntem egali, avemaceleaşi drepturi, estefiresc să avem şi aceleaşiobligaţii. Atât timp cât nerespectăm reciproc n-aucum să fie probleme".Domnişoara Jianu a înde-plinit funcţia de pistolarşi face parte dintre ceicărora le place meseriaaleasă. Afganistanul nu osperie şi este gata oricândpentru o nouă misiune.

Armata României are o înde-lungată participare la misiuni înafara teritoriului naţional, inclusivîn Bosnia-Herţegovina. Primii mili-tari români s-au alăturat încă dinluna martie a anului 1996 efortu-lui internaţional de stabilizare şireconstrucţie a acestei ţări, încadrul misiunii IFOR, condusă deNATO, ulterior SFOR. Începânddin noiembrie 2004, UniuneaEuropeană a preluat conducereaoperaţiunilor din Bosnia-Herţegovina, în cadrul operaţieiEUFOR Althea. O dată cu deciziaUniunii Europene de trecere înanul 2010 a operaţiei la fazamisiunilor non-executive şi de

instruire, care au ca obiective consi-lierea intituţiilor bosniace şi instrui-rea armatei, ţara noastră a suplimen-tat contribuţia naţională cu douăechipe mobile de instruire.


2011 • IULIE • 23

MISIUNEA ALTHEA, BOSNIA-HERŢEGOVINA

BB rr ii gg aa dd aa 11 MM ee cc aa nn ii zz aa tt ăăPP rr ee gg ăă tt ii rr ee pp ee nn tt rr uu oo nn oo uu ăă mm ii ss ii uu nn ee îî nn AA ff gg aa nn ii ss tt aa nn

BB rr ii gg aa dd aa 11 MM ee cc aa nn ii zz aa tt ăăPP rr ee gg ăă tt ii rr ee pp ee nn tt rr uu oo nn oo uu ăă mm ii ss ii uu nn ee îî nn AA ff gg aa nn ii ss tt aa nn


26 • IULIE • 2011

BRIGADA 1 MECANIZATĂ "ARGEDAVA"

Această ultimă etapă a exerciţiului a fost ceamai importantă în instruirea Batalionului2 Infanterie şi a avut ca scop principal pre-

gătirea personalului care încadrează batalionul, învederea executării misiunilor specifice în teatrul deoperaţii Afganistan. Pregătirea s-a executat prin uti-lizarea sistemelor de simulare MILES şi HITS (echi-pamente de instrumentare şi angajare a lupteibazate pe tehnologii laser), precum şi printr-unexerciţiu tactic cu trageri de luptă.

În perioada desfăşurării exerciţiului s-a pusaccent pe antrenarea personalului în aplicarea pro-cedurilor standard de operare pentru fiecare cate-gorie de personal în parte. Astfel, personalulcomandamentului batalionului a desfăşurat, printrealtele, activităţi specifice pentru perfecţionarea înplanificarea, organizarea şi conducerea operaţiilorspecifice TO Afganistan, pregătirea reală pentrurealizarea sarcinilor de coaliţie în operaţiile de con-trainsurgenţă (COIN) şi a celor specifice din LCEM,perfecţionarea cunoştinţelor de limbă engleză şi de

comunicare în limbajul operaţional specific teatru-lui de operaţii, şi nu în ultimul rând, realizareacoeziunii structurii. Instrucţia personalului ce înca-drează subunităţile batalionului a avut ca obiectiveperfecţionarea deprinderilor în conducerea şi exe-cutarea manevrei de forţe, mijloace şi foc prin exe-cutarea unor misiuni de patrulare, instalarea deposturi de observare dar şi misiuni mai complexe.S-a urmărit, de asemenea, perfecţionarea deprinde-rilor militarilor pentru exploatarea, întreţinereatehnicii, armamentului şi materialelor în condiţiiextreme specifice TO.

Scenariul exerciţiului a fost conceput pentrurealizarea cadrului tactic–operativ în vederea plani-ficării, conducerii şi executării operaţiilor non-art.5, în TO afganistan. S-au luat în calcul diferiteletipuri de riscuri şi ameninţări la care pot fi supuşimilitarii români, riscuri care diferă în funcţie dezona de desfăşurare a operaţiilor şi de cauzele carele generează. Din acest punct de vedere au fostidentificate riscuri şi ameninţări de natură teroris-tă, riscuri de tip clasic din partea grupărilor armate

Ultimul test înainte de plecarea în misiune

Batalionul 2 Infanterie „Călugăreni” a participat în perioada 4 – 17 aprilie laetapa de instruire prin simulare reală şi trageri reale (SIMFTX-LFX) din Centrul de Instruire pentru Luptă al Forţelor Terestre (CIL-FT Cincu) a exerciţiului „ARGEDAVA 25 – 10”.

Maior Ion Adrian CURIMANFoto: Dan VEREŞ


28 • IULIE • 2011


ale liderilor locali, riscuri repre-zentate de lupta pentru combate-rea activităţilor de crimă organi-zată sau interferarea cu acestea,riscuri generate de lupta unorlucrători localnici în bazele forţe-lor Coaliţiei şi alte riscuri non-armate.

Sunt mulţumit de activitateamilitarilor pe care îi am în subor-dine – ne-a declarat comandantulbatalionului, locotenent-colonelulBerdilă Iulian – şi consider căexerciţiul şi-a atins obiectivele

propuse, având în vedere faptulcă în CIL-FT avem posibilitateasă replicăm într-o mare măsurăcondiţiile reale din TOAfganistan. De-a lungul celor 15ani de existenţă, Batalionul 2infanterie „Călugăreni” a repre-zentat cu cinste armata română,iar profesionalismul şi experien-ţa milita-rilorbatalio-nuluiacumula-tă încadruloperaţiu-nilor demenţine-re apăcii, întimpulexerciţii-lor

NATO-PfP şi a exerciţiilor şi apli-caţiilor tactice executate în ţară,gradul ridicat de interoperabilita-te cu forţele NATO, sunt dovadacă şi pe viitor unitatea va fi înmăsură să execute la înalte stan-darde de performanţă oricemisiune atât în ţară, cât şi înafara graniţelor ţării.


2011 • IULIE • 29


B atalionul 495 Infanterie „Ştefan Şoverth”,în cadrul pregătirii pentru misiunea ISAF,în Afganistan, a beneficiat, în luna martie

2011, de consilierea unei echipe de instructori dela centrul BMATT(British Military Training Team)din Cehia. Constituind o garanţie în plus a reuşiteimisiunii, echipa formată din doi instructori brita-nici şi un instructor ceh a continuat procesul depregătire a instructorilor noştri şi a monitorizatdesfăşurarea instrucţiei.

Un element în plus efortului de pregătire amisiunii din teatrul de operaţii, sprijinul partene-rilor britanici a fost „consistent şi deosebit, acti-vitatea fiind benefică din toate punctele de vede-re”, subliniază comandantul Batalionul 495Infanterie „Ştefan Şoverth”, locotenent-colonelulDorin Toma.

Activitatea a permis per-fecţionarea cunoştinţelormilitarilor Batalionului 495Infanterie „Ştefan Şoverth”,privind planificarea, organi-zarea, conducerea şi executa-rea activităţilor de instrucţieşi acţiunilor specifice teatru-lui de operaţii Afganistan.S-au îmbunătăţit, de aseme-nea, deprinderile privindconducerea şi executareareacţiei la incidente, modulde acţiune în cazul iniţieriidispozitivelor exploziveimprovizate sau elementelorde muniţie neexplodată,modul de solicitare a spriji-nului aerian apropiat şi aevacuării medicale, precum

şi acordarea primului ajutor în cazul plăgii prinîmpuşcare şi a acţionării involuntare a minelorantipersonal sau a dispozitivelor explozive improvi-zate.

Pe timpul acestei activităţi, şeful echipei britani-ce de consiliere şi pregătire, maiorul Colin McInroy,a mulţumit părţii române pentru interesul acordatşi modul de organizare şi desfăşurare a instruirii.Totodată, activităţi culturale precum vizitareaobiectivelor turistice din zona Valea Oltului şi gar-nizoana Sibiu au fost foarte apreciate de instructo-rii BMATT.

Activitatea s-a finalizat cu un ceremonial încadru restrâns, în cadrul căruia au fost schimbatereciproc diplome şi plachete în urma activităţiiîntre membrii echipei britanice şi comandantulBatalionului 495 Infanterie „Ştefan Şoverth”.

Instruirea instructorilor

În urma unui acord de parteneriat între guvernul britanic şi cel ceh, BMATT a fostdislocat în Vyškov, Republica Cehă, în anul 2000. Misiunea BMATT este de a ofericursuri de formare militară, asistenţă în pregătirea militară şi consultanţă pentruţările partenere, în scopul de a dezvolta în continuare pregătirea forţelor armateşi a capabilităţilor lor de a participa la operaţii multinaţionale de sprijin al păcii.

Locotenent Bogdan RĂDULESCUFoto: Bogdan RĂDULESCU


30 • IULIE • 2011


Ameninţările şi riscurile la care pot fi supuşi mili-tarii români pe timpul îndeplinirii misiunilordin Afganistan îmbracă diferite forme, în func-

ţie de zona în care se desfăşoară operaţiile, dar şi în func-ţie de cauzele care le generează. Pe baza acestor posibileriscuri s-a stabilit şi scenariul pentru exerciţiul din poligo-nul Cincu.

— Domnule colonel, în calitate de comandant al exer-ciţiului, cum apreciaţi că a decurs până acum pregătireapentru misiune?

— Suntem în ultima etapă a pregătirii pentru executa-rea misiunii în teatrul de operaţii Afganistan. Până înacest moment exerciţiul şi-a atins scopurile propuse.Aceasta este una din zilele importante ale exerciţiuluideoarece este planificată o activitate mai comlpexă, încare sunt implicate două companii într-o acţiune comunăde coordonate and search, împreună cu jucătorii deroluri, respectiv Armata Naţională Afgană şi PoliţiaNaţională Afgană.

— În ce constă pregătirea subunităţilor în Cincu?— În CIL-FT încercăm să simulăm realitatea câmpului

de luptă. Scenariul exerciţiului a fost creat pe baza expe-rienţei acumulate de către trupele româneşti în teatrul deoperaţii din Afganistan. Acest exerciţiu reprezintă, dupăopinia mea, cea mai importantă etapă a pregătiriiBatalionului 2 Infanterie dar şi a viitorului CTZ, fiind ulti-ma etapă a pregătirii. Militarii şi-au învăţat deja toate lec-ţiile, personalul din statul major lucrează într-un cadruîntrunit şi activităţile decurg conform scenariului stabilit.

— Ce puteţi să ne spuneţi despre misiunile CTZ-ului?— CTZ-ul este o structură multinaţională, compusă din

personal militar american şi român, în care comanda esteasigurată de către partenerii americani. În subordineaCTZ-ului intră cele două batalioane de infanterie care sevor deplasa în teatrul de operaţii, respectiv Batalionul 2Infanterie „Călugăreni” şi Batalionul 495 Infanterie„Căpitan Ştefan Şoverth”. Activitatea este în general ca aunui comandament dintr-o zonă de acţiuni militare şi estebazată pe directivele şi ordinele comandantului ISAF, areîn vedere reguli de angajare şi respectarea legislaţiei

internaţionale privind drepturile războiului.

— Am observat că tot ceea ce înseamnă comunicare seface în limba engleză. Acest lucru creşte dificultateamisiunii?

— Acest lucru ţine de interoperabilitate cu parteneriiamericani. Fără a comunica în limba engleză, cel puţin încazul CTZ-ului, nu se va putea lucra. Acelaşi lucru estevalabil şi pentru batalioanele de infanterie care sunt însubordinea CTZ-ului. Prin participarea lor la activităţi încooperare cu partenerii americani trebuie să vorbească înlimba engleză. Cu siguranţă comunicarea într-o altă limbăva adăuga o oarecare dificultate misiunii.

— Cum veţi colabora cu partenerul american?— Cred că vom avea o colaborare bună atâta timp cât

ne vom concentra pe principala sarcină, aceea de îndepli-nire a misiunii care ne va fi încredinţată.

Principala noastră sarcinăeste să îndeplinim misiunileîncredinţate

Interview with Colonel Harabagiu, 1st Mechanized Brigade Commander

Maior Ion Adrian CURIMANFoto: Adrian CURIMAN


2011 • IULIE • 31

BATALIONUL 72 APĂRARE CBRN „NEGRU VODĂ”

La 15 mai 1923, prin DeciziaMinisterială nr. 297 din 8 mai 1923,publicată în Monitorul Oastei nr.

28/1923, ia fiinţă în cadrul Ministerului de Războial României, un Comitet Consultativ pentru che-stiuni tehnice privitoare la războiul chimic, aceas-ta fiind considerată data de naştere a viitoareiarme care va purta de-a lungul timpului numelede apărare contra gazelor, arma chimică, apărareantichimică, apărare NBC, în funcţie de dezvolta-rea pe care a cunoscut-o, ajungând la ora actualăsă întrunească elementele ale apărării atât în ceeace priveşte ameninţările chimice, cât şi cele aleameninţărilor bacteriologică, radiologică şi nuclea-ră şi să fie denumită apărare CBRN.

În preajma zilei armei lor, i-am vizitat pe o partedin chimiştii militari la ei acasă, mai precis laBatalionul 72 Apărare CBRN „NEGRU VODĂ” dingarnizoana Sighişoara. I-am găsitaşa cum le stă bine militarilor, peterenul de instrucţie al batalionu-lui, într-o zi normală de pregătire,la un exerciţiu pe linie de speciali-tate, desfăşurat atât pe linie de cer-cetare CBRN cât şi pe linie dedecontaminare.

Prezenţi alături de militarii dincompaniile de cercetare şi deconta-minare pentru a lua pulsul nivelu-lui de pregătire, sunt ca de obiceireprezentanţi ai statului major,căpitanul Marius Lupăştean dincadrul compartimentului operaţii şiinstrucţie şi maiorul Dan Boantă,şeful acestui compartiment, care ne

informează că în cadrul acestor zile de instrucţie sedesfăşoară o serie de exerciţii, axate pe specialităţi-le apărării CBRN, respectiv apărarea CBRN şi decon-taminarea CBRN, iar fiecare structură execută exer-ciţii specifice, în locuri de desfăşurare diferite, înpoligon şi pe terenul de instrucţie al unităţii. Deasemenea, aflăm de la dânsul că cercetarea CBRNînseamnă monitorizarea câmpului de luptă, prinposturi de observare CBRN, prin executarea cercetă-rii CBRN pe un itinerar şi avertizarea trupelor pri-vind contaminarea cu CBRN, activităţi ce se executăpe timpul exerciţiului. Tot în cadrul exerciţiului,militarii de la decontaminare instalează un punctde decontaminare pentru personal, armament,echipament şi tehnică în care vor executa deconta-minarea acestora, iar la final verificarea plenitudi-nii decontaminării pentru tehnică, armament şiechipament. „Vom vedea cât de bine sunt instruiţimilitarii şi cum execută misiunile specifice privind

„Zona chimică” de laSighişoara

Putem vorbi despre începuturile armei Apărare Chimică, Bacteriologică,Radiologică şi Nucleară, pe scurt CBRN, în România, undeva la începutul anilor1920 după ce în timpul primului război mondial acţiunile de utilizare a gazelortoxice de luptă de către o parte din beligeranţi, mai ales de pe frontul de vest, audus la pierderi imense de vieţi omeneşti.

Maistru militar Radu MUREŞANFoto: Radu MUREŞAN

cercetarea CBRN a itinerarului dedeplasare, stabilirea parametrilorunei explozii chimice şi deconta-minarea tehnicii şi armamentuluiprin intermediul staţiilor dedecontaminare, respectiv prespă-lare, aplicarea soluţiei şi limpezi-re şi în acelaşi timp decontami-narea personalului luptător, iarsfârşit a personalului propriucare deserveşte aceste instalaţii”ne spune maiorul Dan Boantă.

Printre militarii prezenţi laexerciţiu l-am găsit pe caporalul

Nagy Csaba operator EOD şi şoferîn detaşamentul misiuni CBRNspeciale „În cadrul unui exerciţiude instruire, misiunea mea este

de a asigura din punct de vedereEOD formaţia de deplasare pe iti-nerarul stabilit şi de a efectua lanevoie cercetarea EOD atât petraseul de deplasare cât şi înraionul de dislocare, în sprijinulechipei de cercetare CBRN. Spreexemplu în cadrul exerciţiului deazi, pe itinerarul de deplasare afost descoperit unobiect neidentifi-cat, am efectuatcercetarea şi s-adovedit a fi un dis-pozitiv explozivimprovizat DEI,drept pentru caream comunicatacest lucru şefuluicoloanei, am mar-cat zona şi am rea-lizat un traseu dedeplasare alterna-tiv, o rută ocolitoa-re, pentru ca misiunea să poatăcontinua.”

Tot în cadrul detaşamentuluimisiuni CBRN speciale este şi ser-gentul major Florin Anuşcăcomandant grupă cercetareCBRN. Acesta ne spune că estecadru militar activ din anul2007, în Batalionul 72 ApărareCBRN, iar înainte, din anul 2004

a fost sol-dat gradatvoluntarla acelaşibatalion. Afăcut acestpas înanul 2007deoarece adorit săurmezemai depar-te carieramilitară. Atrecut dela simpluexecutantla funcţia

de comandant grupă, iar acumeste încântat că pe lângă pregăti-rea personală, se ocupă şi de pre-gătirea militarilor din subordine

cu privire la instruirea de specia-litate, cunoaşterea armelor dedistrugere în masă, a armelorchimice radiologice şi biologice,descoperirea şi stabilirea parame-trilor exploziei nucleare, a lovitu-rilor chimice şi a celorlaltemisiuni specifice cercetării CBRN.De asemenea se ocupă şi de pre-

gătirea militară generală a milita-rilor din subordine, respectivinstrucţie de front, regulamenteşi pregătire fizică.

„În cadrul unui exerciţiu depregătire pe linia de specialitate,alături de colegii din cadrul gru-pei pregătim în primul rând teh-nica pentru îndeplinirea misiunii.Apoi ne deplasăm pe terenul deinstrucţie al unităţii executămcercetarea CBRN a itineraruluide deplasare şi în funcţie deordinele primite ca temă pentruexerciţiu, executăm observareadin Punctul de observare CBRN aloviturilor nucleare şi chimice,stabilim parametrii acestora dupăcare le raportăm eşalonului supe-rior” mai spune sergentul majorAnuşcă.

În Raionul de decontaminaretotală instalat de militarii sighişo-reni, sublocotenentul IulianTurcu din cadrul companieiCBRN multifuncţionale, ne expli-că modul de acţiune al militarilordin cadrul plutonului decontami-nare pe care îl comandă:„Exercitiul de pregătire pe liniede specialitate începe întotdeau-na cu verificarea şi reamintirea


32 • IULIE • 2011


cunoştinştinţelor teoretice pri-vind lucrul cu aparatura şi tehni-ca la dispoziţie şi cu întreţinereaşi pregătirea din punct de vederetehnic a acesteia şi efectuarearecunoaşterilor în teren.

Plutonul este organizat pe treigrupe, respectiv o grupă dedecontaminare personal având ladispoziţie o autospecială dedecontaminare personal ADP 80şi două grupe decontaminaretehnică, fiecare având la dispozi-ţie câte o autospecială de decon-taminare tehnică şi terenADTT4 M.

Lucrul efectiv în cadrul raio-nului de decontaminare totalăare mai multe etape, fiecare din-tre ele fiind materializate încadrul exerciţiului. La intrarea înraion se află punctul de controlşi repartiţie, în care un militaravând în dotare aparatură de

cercetare chimică şi nucleară exe-cută cercetarea tehnicii şi perso-nalului care urmează a fi decon-taminat, se stabileşte gradul decontaminare şi se execută îndru-marea atât a personalului cât şi atehnicii pe traseele stabilite.Aceste trasee sunt stabilite atâtîn funcţie de gradul de contami-nare cât şi în funcţie de categoriadin care aparţin, respectiv perso-nal sau tehnică. În continuare,personalul necontaminat sedeplasează pe un itinerar separaturmând să fie condus în afararaionului de decontaminare.Personalul contaminat se depla-sează pe itinerarul stabilit în careexistă instalat un punct pentrudecontaminare a armamentuluipersonal unde se depune arma-mentul, iar ulterior la punctul dedecontaminare personal unde sedepune echipamentul contaminatşi se execută decontaminareapersonalului.

Cel de-al treilea itinerar estecel pentru tehnică, pe parcursulcăruia tehnica contaminată treceprin cele trei puncte respectiv deprespălare, de aplicare a soluţieide decontaminare şi de limpezi-re. La finalul fiecărui itinerarînainte de ieşirea din raionul dedecontaminare se află un punctde verificare a plenitudiniidecontaminării în care un altmilitar având la dispoziţie apara-tură de cercetare chimică şinucleară, verifică tehnica şi per-sonalul, iar dacă decontaminareaa fost completă, urmează depla-


2011 • IULIE • 33


Colonel Viorel Bălăceanu, comandantul Batalionului 72

Apărare CBRN „NEGRU VODĂ”

Maior Dan Boantă, şef compartiment

operaţii şi instrucţie

Sublocotenent Iulian Turcu,comandant pluton decontaminare

sarea din raionul de decontami-nare către raionul de regrupare.”

Caporal Hegheş Alexandrueste unul dintre cei mai tinericercetaşi din cadrul companieiCBRN multifuncţională, iar încadrul acest exerciţiu are misiu-nea ca, echipat corespunzător, cucompletul de protecţie şi mascacontra gazelor, să cerceteze cuaparatura din dotare, tehnica şipersonalul care se prezintă laintrarea Raionului de decontami-nare, pentru a stabili gradul decontaminare şi să îi direcţionezecătre punctele de decontaminarepe itinerariile din cadrul raionu-lui.

„Sunt cercetaş din anul 2009de când am fost încadrat înBatalionul 72 Apărare CBRN şiîmi place această meserie care euconsider că este una frumoasă şide perspectivă. Îmi oferă în per-manenţă posibilitatea de a desco-peri lucruri noi şi de a mă per-fecţiona continuu. Avem activi-tăţi multe şi importante care neajută să ne perfecţionăm dintoate punctele de vedere iar per-spectiva este una pozitivă.Obiectivul meu este de a avansaîntr-un grad superior respectivde a intra în corpul maiştrilormilitari şi subofiţerilor” ne maispune tânărul militar.

La finalul exerciţiului, conclu-zia aparţine maiorului DanBoantă: „Din punct de vedere al

nivelului de instruire, consider cămilitarii din batalion sunt binepregătiţi pe linie de specialitatepentru etapa de instruire la caresuntem acum, dar bineînţeles cămai sunt o serie de activităţi caretrebuie executate pe perioadainstruirii, pentru aprofundareaunor deprinderi şi menţinereacel puţin la acest nivel a pregăti-rii militarilor. Pentru aceasta,concepem pregătirea militarilordin batalion pe trei etape grupă,pluton şi respectiv companie, iarîn cadrul acestor etape se execu-tă pregătirea atât teoretică cât şipractică, fiecare nivel finalizân-du-se cu evaluări care nearată atât nivelul de pregă-tire a fiecărui militar, pre-cum şi munca în echipă,dar mai ales ne arată punc-tele vulnerabile acolo undemai trebuie aprofundatecunoştinţele şi practicapentru a atinge un nivelcât mai bun.”

După ce i-am văzut pemilitarii sighişoreni la exer-ciţiul de pregătire pe liniede specialitate din poligo-nul de instrucţie al unităţii,am stat de vorbă şi cucomandantul acestora.

Colonelul ViorelBălăceanu, comandant alBatalionului 72 ApărareCBRN „NEGRU VODĂ” dinnoiembrie 2005 şi cu o

bogată experienţă ca şi chimistmilitar, ne-a vorbit despre ceînseamnă această armă la 88 deani de existenţă.

„Înfiinţată dintr-o ramură aarmei geniu şi urmând a fi per-fecţionată de-a lungul timpului,a ajuns la ceea ce este astăzi, oarmă respectabilă cu un locbine definit, cu un scop binedeterminat, cu sarcini şi activi-tăţi deosebite în cadrul ArmateiRomâniei.

În cadrul Armatei României,funcţionează la această dată treibatalioane cu acest specific, unuldintre ele fiind Batalionul 72Apărare CBRN „NEGRU VODĂ”.Pe lângă aceste structuri de tipbatalion cu responsabilităţi încadrul diviziilor în subordineacărora se află, mai este un cen-tru de perfecţionare a pregătiriimilitarilor din arma ApărareCBRN, centru care funcţioneazăîn garnizoana Câmpulung Muscelşi care îşi pune o amprentădeosebită şi are o contribuţieimportantă la formarea persona-lului din această armă. Acestcentru asigură formarea perso-nalului militar specialist în apă-rare CBRN, pentru prima etapădin cariera lor, urmând ca pre-


34 • IULIE • 2011


gătirea lor ulterioară să se desfă-şoare pe teritoriu, în unităţile dearmă şi în celelalte unităţi careau în compunere structuri deapărare CBRN.

Referitor la tehnica specificăpe care o au în dotare militariidin trupele de apărare CBRN,putem spune că am fost relativnorocoşi din punct de vedere alînzestrării, având permanent îndotare tehnică relativ nouă. Înprezent, tehnica pe care o avemla dispoziţie este în majoritatetehnică mai nouă de 25 de ani,dar şi aceasta este supusăamprentei trecerii timpului, fiinddeja îmbătrânită moral, astfelîncât este nevoie de un efort sus-ţinut din partea structurilor teh-nice pentru a o menţine în starede funcţionare pentru a ne puteaîndeplinii misiunile. Această teh-nică corespunde din punct devedere al necesităţilor şi funcţio-nalităţii, este utilă pentru înde-plinirea misiunilor unităţii, estecompatibilă cu tehnica pe care oau în înzestrare armatele parte-nere din ţările membre NATO,dar sperăm într-o revigorare şimodernizare a acestei tehnici,sau înlocuirea ei cu o tehnicămai nouă, cu parametri şi carac-teristici mai performante în func-ţie de bugetele pe care le vomavea la dispoziţie.

În acest moment pregătireamilitarilor din arma ApărareCBRN se realizează cu aparatura şitehnica avută la dispoziţie, atât înCentrul de pregătire de laCâmpulung Muscel cât şi în cele-lalte unităţi de armă prin cursurişi convocări de specialitate, dar şiprin participarea la cursuri şi pro-grame de pregătire în străinătate,din acest punct de vedere militariidin cadrul trupelor de ApărareCBRN realizând pe domeniul deactivitate al armei, colaborări cumilitari de aceeaşi specialitate dinpeste 25 de armate ale ţărilor par-tenere în cadrul Alianţei NordAtlantice şi din afara ei. Astfel asi-gurăm participarea şi pregătireapersonalului, inclusiv din cadrulbatalionului de la Sighişoara amavut militari care au participat laastfel de activităţi în ţări caDanemarca, Franţa sau Belgia.

În ceea ce priveşte participa-rea militarilor din cadrulBatalionului 72 Apărare CBRN lamisiuni internaţionale, am avutşi avem în continuare astfel departicipări, nu cu structuri dis-tincte, ci cu militari specialişti înarmă atât pe funcţii specifice, câtşi pentru îndeplinirea altor func-ţii din cadrul structurilor militareromâneşti dislocate pentrumisiuni în teatrele de operaţiidin afara ţării, în special dinIrak, iar acum în Afganistan.

Pentru că peste numai câtevazile, pe 15 mai vom sărbătoriidin nou, ca în fiecare an ziua chi-miştilor militari, aş dori să leurez tuturor chimiştilor dinDivizia 4 Infanterie „GEMINA” şidin întreaga Armată Română, săţină sus steagul chimiştilor mili-tari, să depună eforturi constantepentru pregătirea lor pe lina despecialitate pentru a demonstraşi în continuare aşa cum aufăcut-o şi până acum, că suntoameni pe care Armata Românăse poate baza, să-şi îndeplineascăcu cinste atribuţiile funcţionale.

La Mulţi Ani pentru toţi chi-miştii militari!”


2011 • IULIE • 35


Sergent-major Florin Anuşcă,comandant grupă cercetare

Caporal Csaba Nagy, operator EOD şi şofer

Caporal Alexandru Hegheş, cercetaş


36 • IULIE • 2011

FUNDAŢIA "SFÂNTUL MARE MUCENIC GHEORGHE, PURTĂTORUL DE BIRUINŢI"

În întâmpinarea Sfintelor SărbătoriPascale, copiii de la Centrul dePlasament "Sfânta Elena" din Corabia

au primit vizita reprezentanţilor Statului Major alForţelor Terestre şi ai Fundaţiei „Sfântul MareMucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă", care încadrul programului social „Speranţă pentru fieca-re” au încercat şi cu acest prilej să le bucure inimi-le şi să le readucă zâmbetul pe chipurile lor frage-de.

Întâlnirea cu tinerii şi copiii, dar şi cu conduce-rea Centrului de Plasament, a avut loc la sediulcentral, în dimineaţa zilei de 21 aprilie, într-oatmosferă greu de descris în cuvinte datorită puter-nicei încărcături emoţionale. Acest lucru s-a pututobserva şi în cuvântul de început al maioruluiCristian Grecu, reprezentantul Statului Major alForţelor Terestre, care mărturisea că este pentruprima dată când păşeşte peste pragul acestuiCentru de Plasament şi nu se aştepta să fie primitcu o aşa căldură sufletească. Îi cunoştea pe copii

doar din poze şi din poveştile colegilor care aufăcut parte din delegaţiile sosite aici cu alte ocazii.

Sacoşele cu daruri pascale au fost împărţitetuturor celor prezenţi, într-o atmosferă de adevăra-

Un strop de fericire pentru copiii de la Corabia

Tradiţia spune că, de Paşti, toţi copiii trebuie să se înnoiască. Mai mult decât hăi-nuţe, jucării şi dulciuri, copiii instituţionalizaţi aşteaptă să primească, măcar înaceastă perioadă a anului, un strop de căldură sufletească.

Maior Ion Adrian CURIMANFoto: Iona Adrian CURIMAN

tă sărbătoare.După împărţirea cadourilor,

copiii s-au retras în cele patrulocaţii din oraşul Corabia pentrua fi a doua oară gazde şi a-iaştepta pe oaspeţi la „casele” lor.Delegaţia a vizitat cele trei case şiun apartament care pentru ceimici reprezintă locul în care potsă simtă căldura familială, atenţieşi multă afecţiune. Fiecare copil afost bucuros să-şi prezinte came-ra sa şi să povestească despre

activităţile zilnice pe care le des-făşoară acolo, sub atenta supra-veghere a personalului de servi-ciu, 24 de ore din 24. Ei suntîncurajaţi şi sprijiniţi să sedeprindă cu activităţile casnice,specifice fiecărei locaţii în parteşi corespunzătoare vârsteifiecăruia. Tot aici primesceducaţie nonformală şiinformală, sprijin emoţio-nal, consiliere în vedereareintegrării familiale.

„Nevoile şi inte-resele copilu-lui/tânăruluiconstituie crite-riul prioritar, înfuncţie de carese iau deciziisau se stabilescrelaţii.” – ne-amărturisitdirectorulCentrului.

"În pragulmarii Sărbătoria SfintelorPaşti, ne bucu-răm că şi noiam putut săaducem acestorcopii o licărirede bucurie înochi, un zâmbetşi puţină ferici-re. Surâsurile

de pe chipurile lor ne-au arătatcă suntem apropiaţi şi că neîndrăgesc. Cu siguranţă vomreveni ori de câte ori vom aveaocazia!"– a declarat, la încheiereaacţiunii şeful delegaţiei, maiorulCristian Grecu.


2011 • IULIE • 37

FUNDAŢIA "SFÂNTUL MARE MUCENIC GHEORGHE, PURTĂTORUL DE BIRUINŢI"

• Un nou detaşament ANA Training a plecat în misiune 40

Colonel Dragoş ANGHELACHEÎn cazarma Batalionului 495 Infanterie a avut locjoi, 21 aprilie, ceremonialul militar şi religios prilejuitde plecarea în misiune a detaşamentului ANATrainig XVI. Timp de şase luni, militarii români vorparticipa la procesul de operaţionalizre a Armat

• Batalionul 265 Poliţie Militară trimite un pluton în misiunea EUFOR Althea 42

Locotenent Bogdan RĂDULESCUUn pluton de poliţie militară, din cadrulBatalionului 265 P.M., execută în perioada aprilie– octombrie o misiune EUFOR Althea XIV în tea-trul de operaţii Bosnia-Herţegovina.

• Echipa O.M.L.T. instruită de Brigada 15 Mecanizată a plecat în misiune 43

Locotenent-colonel Eduard BORHANDatorită creşterii numărului de unităţi ale ArmateiNaţionale Afgane (ANA) şi implicit a numărului demilitari, a rezultat nevoia de a creşte capabilităţi-le ANA astfel încât cât mai multe unităţi sau ele-mente ale acestora să poată executa...

• Din nou în misiune 46Maior Ion Adrian CURIMAN

Batalionul 2 Infanterie „Călugăreni” a primit, înanul 1995, misiunea de a participa sub egidaONU la operaţiunea de menţinere a păcii UNA-VEM III din Angola. Această misiune a reprezentatprima participare a unei unităţi combatanteromâne la operaţiuni...

• Afganistan, o filizofie aparte 48Locotenent Aurel STĂNESCU

„Dreptatea poate să ne avertizeze asupra ceeace este bine să evităm; însă doar inima ne spuneceea ce este mai potrivit să facem”, spuneamoralistul francez Joseph Joubert (1754-1824).

• „Scorpionii Negri”, o parte a istoriei 50

Locotenent Aurel STĂNESCUScriu aceste rânduri cu gândul la colegii mei dinPB 19, care m-au făcut să mă gândesc ce-i facepe unii oameni să meargă mai departe, să depă-şească graniţe şi să nu pară că observă cât efortdepun. PB 19 este un mic FOB în vastulAfganistan...

• La final de misiune 52Locotenent Claudiu DRÎMBOI

Cu trei săptămâni înainte de revenirea în ţară,Locotenentul Calaudiu Drâmboi a făcut o avan-cronică sui-generis a misiunii pe cale de a se fiîncheiat.

• O misiune, o echipă, un parteneriat 60

Maior Robert N. HOOVER,

Maior Oliver ANGHELInterviu cu comandantul CTZ colonel JamesBlackburn şi cu locţiitorul comandantului CTZ,colonel Viorel Albăstroiu.

TTee aa tt rr eedd ee oo pp ee rr aa ţţ ii ii

TEATRE DE OPERAŢI I

40 • IULIE • 2011

ANA TRAINING XVI

P articiparea Armatei României la misiuniinternaţionale este o componentă importan-tă a configurării profilului strategic al

României ca membru responsabil al comunităţiiinternaţionale. În conformitate cu prevederileStrategiei naţionale de securitate şi a Strategiei naţio-nale de apărare a ţării, participarea la operaţii înafara teritoriului naţional permite realizarea a douămisiuni esenţiale: apărarea României şi a aliaţilor săiprin participarea la operaţii de apărare colectivă şipromovarea stabilităţii regionale şi globale.

Obiective militare ale misiunii constau în încura-jarea eforturilor Guvernului Afganistanului de inte-grare a insurgenţilor cu care se poate realiza recon-cilierea, includerea autorităţilor provinciale localeîn eforturile de dezvoltare a capacităţilor locale,blocarea acţiunilor insurgenţilor şi crearea condiţii-lor de desfăşurare a operaţiei forţelor aliate, creşte-rea numărului şi capabilităţilor forţelor de securita-te locale (armată şi poliţie) pentru a fi în măsură săpreia responsabilităţile privind menţinerea situaţieide securitate.

În perioada mai-noiembrie Detaşamentul ANATraining XVI participă încadrul operaţiei ISAF lainstruirea militarilor ANA înscopul operaţionalizării noiiarmate afgane pentru spriji-nirea Guvernului RepubliciiIslamice Afganistan în proce-sul de menţinere a securită-ţii, stabilităţii şi extinderiiautorităţii guvernamentaleprecum şi pentru susţinereaeforturilor de reconstrucţie.Sarcina Detaşamentului ANATrainingXVI este de a pregătimilitarii afgani din speciali-tăţile: infanterie, auto, trans-misiuni şi armament greu deinfanterie, precum şi pregăti-rea militarilor afgani în acor-darea primului ajutor pe

Un nou detaşament ANA Training a plecat în misiune

În cazarma Batalionului 495 Infanterie a avut loc joi, 21 aprilie, ceremonialulmilitar şi religios prilejuit de plecarea în misiune a detaşamentului ANA TrainigXVI. Timp de şase luni, militarii români vor participa la procesul de operaţionaliz-re a Armatei Naţionale a Afganistanului în cadrul misiunii ISAF şi vor executamisiuni de instruire şi consiliere a ofiţerilor şi subofiţerilor afgani.

Colonel Dragoş ANGHELACHEFoto: Dragoş ANGHELACHE

câmpul de luptă, organizarea şidesfăşurarea cursurilor de forma-re a şoferilor, pregătirea specia-liştilor în mentenanţa autovehi-culelor şi armamentului de infan-terie, precum şi organizarea şidesfăşurarea cursurilor de forma-re a operatorilor radio.

Pregătirea militarilor pentrumisiune a început încă din lunadecembrie, anul trecut, dupăconstituirea DetaşamentuluiANA Training XVI şi a duratpână la începutul lunii martie,timp în care militarii s-auinstruit în diferite unităţi, pemai multe specialităţi. Primaetapă s-a desfăşurat laBatalionul 495 Infanterie, undemilitarii au urmat şedinţe depregătire generală specifice tea-trului de operaţii: noţiuni des-pre religia şi obiceiurile localni-cilor, particularităţile reliefului

şi ale climei. Cea de a douaetapă s-a desfăşurat la Centrulde Instruire a Infanteriei şiVânătorilor de Munte unde mili-tarii au învăţat sau şi-au reamin-tit instrucţia la armamentul greude infanterie,finalizată cuo tragere înpoligonul dela Cârţişoara."Tragerea ne-a confirmatcă oameniinoştri cunoscarmamentulşi tragerile cuacesta şi potfi buniinstruc toripentru mili-tarii afgani" a specificat coman-dantul detaşamentului, locote-nent-colonelul Ionel Vieriu.

Următoarea etapă s-a des-făşurat la Buzău, undeefectivul detaşamentuluiau învăţat care sunt parti-cularităţile unei patrule,ale unei escorte, angajareaunui inamic, ieşirea dinambuscadă şi alte proce-duri pentru rezolvareaunor situaţii cu care se potîntâlni în teatrul de opera-ţii Afganistan. După aceas-tă ultimă etapă de pregăti-re a urmat evaluarea fina-lă în vederea participăriila misiune în teatrul deoperaţii.

Militarii din detaşamentprovin din mai multe uni-tăţi ale Forţelor Terestre

Române iar unii dintre ei sunt laprima misiune. De aceea înche-garea colectivului a fost unadintre priorităţile comandantu-lui de detaşament. "Majoritateamilitarilor au vechime în arma-tă, numai doi dintre ei sunt laînceput de carieră. Ca atare, ceimai vechi au o anumită obiş-nuinţă în a executa misiunile şia-şi planifica activităţile, explicălocote nent-colonelul Vieriu. Le-am expus încă de la început, cuclaritate, care sunt misiuniledetaşamentului şi care suntcerinţele şi cum doresc să decur-gă pregătirea. Instruirea încomun şi timpul petrecut

împreună a făcut restul."Roadele pregătirii din ţară se

vor vedea în Afganistan, undemilitarii Armatei NaţionaleAfgane, vor fi instruiţi în maimulte arme şi specialităţi. Laarma infanterie vor desfăşuraşedinţe de cunoaştere şi între-buinţare a armamentului uşorcalibru 7,62 mm şi greu calibru82 mm de provenienţă sovietică.Toate aceste activităţi vor fi fina-lizate şi evaluate prin trageri deluptă. La comunicaţii şi informa-tică militarii afgani vor fiinstruiţi, de asemenea, pe tehnicăsovietică: staţii de emisie-recepţiede diferite tipuri. La arma autoactivităţile vor fi cu preponde-renţă practice, accentul punân-du-se pe conducerea maşinilorde luptă în teren.


2011 • IULIE • 41

ANA TRAINING XVI


42 • IULIE • 2011

EUFOR ALTHEA

În cei peste douăzeci de ani de existenţă,Batalionul 265 Poliţie Militară este singuraunitate care a participat cu efective la toate

misiunile externe ale Armatei României: UNAVEM Angola,UNOSOM Somalia, UNIKOM Kuweit, AFMP Albania, KFORKosovo, IFOR, SFOR Bosnia Herzegovina, ISAF Afganistanşi IRAQI FREEDOM – ANTICA BABILONIA Irak.

Comandantul plutonului, locotenentul AlexandruAndrei, a declarat că „Am în subordine 20 de militari,mulţi dintre ei având în spate o experienţă bogată în tea-trele de operaţii. Executa rea misiunii în teatrul de operaţiiBosnia-Her ţe govina implică o mare responsabilitate, însă,prin experienţa, profesionalismul şi determinarea militari-lor, pot afirma, cu certitudine, că vom face tot ce ne stă înputinţă pentru a ne îndeplini misiunea cu succes.Experienţa militarilor care au mai participat la misiuni înteatrele de operaţii, precum şi nivelulridicat de instruire dobândit în perioa-da de pregătire sunt o certitudine afaptului că ne vom îndeplini cu succesmisiunile încredinţate. În aceastămisiune avem onoarea de a reprezentacu cinste culorile drapelului, ArmataRomâniei şi, implicit, România. Dorescsă mulţumesc, pe această cale, comen-zii Batalionului 265 Poliţie Militară şituturor celor care ne-au susţinut petimpul perioadei de pregătire. De ase-menea, celor care ne aşteaptă acasă lemulţumim pentru încrederea acordatăşi contăm pe sprijinul acestora.”

Comandantul Batalionului 265Poliţie Militară, locotenent-colonelul

Mircea Batschi subliniază faptul că militarii se pregătescde fiecare dată cu conştiinciozitate pentru misiunea pecare urmează să o îndeplinească:„Pentru militarii din plu-tonul Bosnia care urmează să participe la misiunea EUFORAlthea XIV programul de pregătire a fost dur dar s-austrăduit să-şi ridice nivelul de pregătire astfel încât să fieîn măsură să-şi îndeplinească misiunea care le-a fostîncredinţată. Sunt convins că vor reuşi acest lucru şi suntconvins că au plecat 22 şi se vor întoarce 22.”

Batalionul 265 Poliţie Militară execută misiuni pentruîndeplinirea funcţiilor de sprijin al manevrei şi mobilităţiiunităţilor şi marilor unităţi, de asigurare a securităţii,pazei şi apărării, de menţinere şi restabilire a ordinei şidisciplinei militare, precum şi de culegere, procesare dedate şi informaţii. Misiunea EUFOR Althea supravegheazăimplementarea militară a Acordului de la Dayton şi estesuccesorul SFOR-ului şi IFOR-ului din cadrul NATO.

Batalionul 265 PoliţieMilitară trimite un pluton în misiunea EUFOR Althea

Un pluton de poliţie militară, din cadrul Batalionului 265 P.M., execută în perioa-da aprilie – octombrie o misiune EUFOR Althea XIV în teatrul de operaţii Bosnia-Herţegovina.



2011 • IULIE • 43

OMLT

B rigada 15 Mecanizată a primit în anul2009, misiunea de a pregăti o primă echipăOMLT, care să fie introdusă introdusă în

teatrul de operaţii Afganistan în 2010, ajungândastăzi la cea de-a treia rotaţie a acestei echipe.Programul de instruire al echipei OMLT a cuprinstrei etape, respectiv pregătirea naţională individua-lă urmată de cea întrunită şi instruirea centralizatăNATO, ce s-a desfăşurat la un centru de pregătiredin Germania.

Vineri, 11 martie, la sediul Batalionului 634Infanterie "Petrodava" din Piatra Neamţ, a avut locceremonia de plecare în teatrul de operaţii dinAfganistan a Echipei Operaţionale de Consiliere şiLegătură (OMLT).

La eveniment au participat, alături de familiilemilitarilor, comandantul Diviziei 2 Infanterie„Getica”, general de brigadă Nicolae CIUCĂ, coman-dantul Brigăzii 15 Mecanizate „Podu Înalt”, colone-lul Vasile ROMAN, reprezentanţi ai S.M.F.T. şi aiCentrului de Conducere Operaţională.

Festivitatea a debutat cu trecerea în revistă atrupelor şi intonarea imnului naţional. La apelulsolemn care a urmat, au răspuns „PREZENT” toţimilitarii echipei de consiliere şi legătură, iarcomandantul lor locotenent colonelul Valentin

NEDELESCU, a putut raporta că sunt „Gata deMisiune”. În cuvântul său comandantul echipeisublinia: Ziua de azi ne oferă prilejul nouă, echipaOMLT nr.2 rotaţia a 3-a, de a ne prezenta în faţa

Echipa OMLT instruită de Brigada 15 Mecanizată a plecat în misiune

Datorită creşterii numărului de unităţi ale Armatei Naţionale Afgane (ANA) şiimplicit a numărului de militari, a rezultat nevoia de a creşte capabilităţile ANAastfel încât cât mai multe unităţi sau elemente ale acestora să poată executa şisusţine operaţii în zona de responsabilitate a fiecăreia. Echipele Operaţionale deConsiliere şi Legătură au fost create tocmai în scopul de a sprijini noile unităţiconstituite, pentru a se pregăti şi instrui în domeniul tehnic şi tactic, pentru a pla-nifica şi executa o operaţie, pentru a sprijini comanda unităţii în procesul decomandă şi control.

Locotenent-colonel Eduard BORHANFoto:Eduard BORHAN

Prin amabilitatea publicaţiei „În slujba patriei”

comandanţilor eşaloanelor supe-rioare cu efectivul complet, apţişi pregătiţi, cu dorinţa de araporta fără ezitare „Gata pentrumisiune!”. Echipa OMLT doreştesă-şi îndeplinească misiuneaordonată la parametri maximiîntr-o lume schimbătoare, aşacum este Afganistanul. Prin efor-turile concentrate ale NATO, îngeneral, şi ale ISAF, în special, setinde către instaurarea unei stăride normalitate. Iată de ce în clipade faţă vă pot raporta că, dupăperioada de pregătire specificăparcursă atât în ţară, cât şi înstrăinătate, echipa OMLT este înmăsură să îndeplinească misiuni-le specifice împreună cu unităţişi subunităţi aparţinând ArmateiNaţionale Afgane şi cu forţele

ISAF. Dorescsă asigurfamiliile,rudele, darşi prieteniicelor dinechipă, căvor fi tottimpul însufletul nos-tru şi nevom gândila ei în cli-pele noastre

de răgaz. Suntem dornici, ca larevenirea în ţară, să putemraporta „Misiune îndeplinită cuefectivul complet!”.

În cadrul ceremoniei s-a datcitire ordinului de misiune încare s-a făcut referire la manda-tul pe care îl au militarii noştri înteatrul de operaţii Afganistan.Echipa OMLT, tip batalion, rota-ţia a III-a, este formată din 36 demilitari selecţionaţi din structuri-le subordonate Brigăzii 15Mecanizată "Podu Înalt" şi are caprincipală misiune consilierea îndomeniile stat major şi adminis-traţie a militarilor ArmateiNaţionale Afgane din provinciaZabul. Alte obiective urmărite demilitarii echipei vizează instrui-

rea şi consilierea statului majorde batalion, a companiilor deinfanterie şi companiilor sprijin.Vor fi facilitate cooperarea şi asi-gurarea legăturii cu forţele ISAFprecum şi transmiterea cererilorde sprijin pe timpul executăriioperaţiilor.

Comandantul Diviziei 2Infanterie, generalul de brigadăNicolae CIUCĂ, a dat citire mesa-jului ministrului apărării naţio-nale. Ministrul apărării naţionale,


44 • IULIE • 2011

OMLT

Gabriel OPREA le-a transmis celor36 de militari care încadreazăechipa OMLT mult succes înîndeplinirea complexei misiuniîncredinţate, care va necesita,din partea fiecăruia, profesiona-lism şi implicare, tact pedagogicşi capacitate de cooperare pentruîndeplinirea obiectivelor stabilite.

Vă veţi desfăşura activitateaîn subordinea ForţeiInternaţionale de Asistenţă şiSecuritate din Afganistan şi veţiavea responsabilitatea pregătiriişi consilierii pe linie administrati-vă şi de stat major a unui bata-lion din componenţa ArmateiNaţionale Afgane, până la atinge-

rea standardelor operaţionalenecesare executării unor misiunide luptă independente. Militariiromâni din rotaţiile precedenteau îndeplinit cu profesionalismsarcina încredinţată şi audemonstrat că Armata Românieise implică activ în procesul deinstruire a armatei afgane", asubliniat, în mesajul său, minis-trul Gabriel Oprea.

Referindu-se la dificultateamisiunii încredinţate, minis-trul apărării naţionale a ară-tat: "Aşa cum am făcut de fie-care dată cu toate detaşa-mentele care au fost dislocateîn zonele de operaţii, vreausă vă transmit că, acolo, veţifi «departe de casă - daraproape de război».Afganistanul înseamnă nunumai o zonă de risc datori-tă acţiunilor militare, darare şi un relief dificil, cu oclimă potrivnică şi oferă unimpact inedit cu o altă cul-tură şi civilizaţie. Vă cer sărespectaţi mandatul misiu-nii, procedurile de coopera-re şi angajare, să fiţi vigi-lenţi şi să aveţi grijă unul dealtul, în orice împrejurare.Nu uitaţi că ameninţările şipericolele pândesc la oricepas şi fiecare misiune arepotenţialul ei de risc oriun-de vă aflaţi".

În finalul ceremonialuluimilitarii echipei OMLT au

defilat împreună cucolegii lor nemţeniprin faţa asistenţeiprezente la eveniment.Misiunea brigăzii de apregăti echipe de con-siliere şi legătură vacontinua şi în perioadaurmătoare, deja milita-rii selecţionaţi pentrua participa la următoa-rea rotaţie a echipeiOMLT au început pre-gătirea specifică încentrele de instruire.

Grupul de lucruconstituit la nivelul comanda-mentului brigăzii, care are repre-zentanţi din toate compartimen-tele cheie, urmăreşte implemen-tarea lecţiilor învăţate, rezultateatât din perioada de pregătire aechipei anterioare cât şi dinpractica teatrului de operaţiidupă introducerea acesteia înzona de responsabilitate desem-nată prin misiunea primită.


2011 • IULIE • 45

OMLT


46 • IULIE • 2011

BATALIONUL 2 INFANTERIE "CĂLUGĂRENI"

J oi, 19 mai, la sediul Statului Major al ForţelorTerestre a avut loc ceremonia prilejuită de pleca-rea în teatrul de operaţii Afganistan a Elementului

de Comandă şi Control Zabul şi a Batalionului 2 Infanterie„Călugăreni”.

La ceremonia organizată cu acest prilej au participat,alături de oficialităţi, rudele militarilor care au plecat înmisiune.

După primirea invitaţilor, introducerea în formaţie adrapelelor de luptă şi intonarea imnului naţional, s-a exe-cutat apelul solemn. Prezentarea extrasului din ordinulpentru misiune a fost făcută de către comandantulCentrului de Conducere Operaţională, comandor CostelAvramescu. După oficierea serviciului religios de către unsobor de preoţi, au urmat alocuţiunile oficialităţilor.

În alocuţiunea sa, ministrul apărării naţionale, domnulGabriel Oprea, a subliniat faptul că prezenţa militarilor înteatrul de operaţii reprezintă răspunsul ferm al Românieila solicitarea Alianţei Nord-Atlantice pentru sporirea par-

Din nou în misiune

Batalionul 2 Infanterie „Călugăreni” a primit, în anul 1995, misiunea de a partici-pa sub egida ONU la operaţiunea de menţinere a păcii UNAVEM III din Angola.Această misiune a reprezentat prima participare a unei unităţi combatanteromâne la operaţiuni în afara teritoriuluinaţional după al Doilea Război Mondial.

Maior Ion Adrian CURIMANFoto: Ion Adrian CURIMAN

ticipării noastre la asigurarea securi-tăţii şi la stabilizarea Afganistanului.

În discursul său, colonelul MariusHarabagiu, comandantul Brigăzii 1Mecanizată „Argedava”, a mulţumittuturor pentru sprijinul acordat petimpul pregătirii pentru misiune, iarsubordonaţilor le-a cerut ca pe tim-pul acesteia „fiecare să-şi facă dato-ria, prin îndeplinirea exemplară aatribuţiunilor funcţionale, şi nimicmai mult.”

Misiunile Batalionului 2 Infanterie

„Călugăreni”În anul 1995 Batalionul 2

Infanterie „Călugăreni” a primitmisiunea de a participa sub egidaONU la operaţiunea de menţinere apăcii UNAVEM III din Angola. Această

misiune a reprezentat prima partici-pare a unei unităţi combatante româ-ne la operaţiuni în afara teritoriuluinaţional după al Doilea RăzboiMondial. Tot Batalionul 2 Infanterie„Călugăreni” a participat cu un deta-şament la încheierea operaţiuniiNOUA de menţinere a păcii dinAngola, finalizând cu succes misiuneaîncepută în anul 1995.

Militarii Batalionului 2 Infanterie„Călugăreni” au participat de aceastădată pentru misiuni specifice opera-ţiunilor militare într-un teatru deoperaţii dificil, schimbător şi înşelă-tor, în care pericolele pândesc la totpasul. Ei cunosc riscurile misiuniişi, de aceea, tot timpul vor trebuisă fie vigilenţi. Armonizarea eficien-tă a acţiunilor în misiunile desfăşu-rate cu partenerul american suntfoarte importante.

Comandamentul Brigăzii 1Mecanizată „Argedava” va asigurala Zabul, în provincia Qalat, compo-nenta românească a Elementuluide Comandă şi Control (CombinedTeam Zabul), în perioada mai -decembrie 2011, în care va condu-ce cele două batalioane de manevră- Batalionul 2 Infanterie„Călugăreni” şi Batalionul 495Infanterie „Căpitan Ştefan Şoverth”- pe timpul executării misiunilor.

La prima misiunePrima experienţă este cea mai

grea, atât din punct de vedere alefortului depus, cât mai ales alemoţiilor.

Sublocotenentul Constantinescuva pleca în prima sa misiune ca şi

comandant de pluton mentenanţă. Avrut să meargă cât mai repede într-omisiune şi prima ocazie i s-a oferitacum, cu Batalionul 2 Infanterie„Călugăreni”. Deşi o parte din subor-donaţii lui nu sunt la prima misiune,„pentru toţi va fi o provocare dinpunct de vedere tehnic”, deoarecevor trebui să asigure „mentenanţaautovehiculelor blindate de tipMRAP, tehnică introdusă relativrecent în teatrul de operaţii.”

Locotenentul Cristian Lazăr faceparte dintre veterani. Va fi pentru atreia oară în teatrul de operaţiiAfganistan şi vrea să folosească dinplin experienţa căpătată în misiunileanterioare. La prima vedere nimic nuar trebui să fie nou pentru el. Totuşi,în calitate de comandant de plutoncercetare ştie că vor apărea noi pro-vocări cărora speră să le facă faţă,având în vedere pregătirea executatăşi experienţa acumulată şi îşi doreştesă-şi aducă „băieţii cu bine acasă”.

Ceremonialul s-a încheiat cu defi-larea subunităţilor, în aplauzele ofi-cialităţilor şi a familiilor militarilorcare urmau să plece în teatrul deoperaţii din Afganistan.


2011 • IULIE • 47

BATALIONUL 2 INFANTERIE "CĂLUGĂRENI"


48 • IULIE • 2011

SCORPIONI ÎN MISIUNE

R aţiunea de a fi a unui om ... de cele maimulte ori se relevă altora, unor oameni carevăd ce e mai bun în el, care îl descoperă şi-i

îmbrăţişează „destinul”, îi dau avânt şi uneori isto-ria preia acest destin şi-l înscrie în paginile sale....În amintirea cui şi cărui fel de om a lăsat umanita-tea un loc în albumul ei de memorii?...a celor cares-au sacrificat, a celor care şi-au depăşit condiţia, acelor filantropi, a celor înţelepţi sau învăţaţi, acelor puternici, a celor cruzi sau a celor preamiloşi,sau poate a tuturor acestora?

Pătrunşi în „spaţiul nemuririi” oare s-ar găsi unraft, pe care sunt aşezate fapte care au marcat şioameni speciali...sau un neant plin cu sentimentecare copleşesc prin intensitate...cum rămân faptelemuritorilor în eternitate?

Mihail Kogălniceanu ar fi spus că „Nu este înlumea aceasta totul deşertăciune, rămâne ceva sta-tornic; rămân faptele mari, caresunt nepieritoare”.

Destinul nostru, al militarilor,este ştiut, menirea noastră...oredescoperim cu fiecare misiuneexecutată, menirea noastră neleagă de eternitate, ne aduce maiaproape prin intensitatea, pasiu-nea, devotamentul şi credinţanoastră.

Afganistanul este un pământparcă desprins din legendă, untărâm parcă de basm...misterios,spiritual şi feeric...cu un peisajcontemplativ, de meditaţie, darşi distant, care parcăsuspină...înfricoşător. Cine „l-avizitat” vreodată înţelege perfectsentimentul indus de răsăritulsoarelui prin ceaţa vie, parcărăutăcioasă, ce îmbodobeşte

stâncile semeţe şi orgolioase, sau apusul care lasăîn urmă un surâs violet, plin de înţelesuri, parcăsfidător, insinuant, parcă spunând - „ aveţi grijă înnoaptea asta...”

Un relief dur, o climă capricioasă şi oamenirezervaţi...atât vei cunoaşte despre aceste melea-guri parcă ireale, dacă eşti grăbit; chiar dacă teopreşti, nimeni nu-ţi va acorda atenţie, nu-ţi vaspune nimic, poate doar te va tolera, căci a trăitprea multă teroare şi momente de groază în ultimii30 de ani ca să nu fie prevăzător...dar ca să te inte-grezi, să înţelegi ambientul social cu adevărat, săpoţi interpreta ce ţi se prezintă parcă ostentativ darfără a-ţi fi arătat, e nevoie de mai mult, mult maimult.

„Scorpionii Negri” ştiau istoria Afganistanului,ştiau ce îl caracterizează de câţiva ani buni, ştiaucum sunt toate aici, dar odată intraţi în tumultul

Afganistan, o filizofie aparte

„Dreptatea poate să ne avertizeze asupra ceea ce este bine să evităm; însă doarinima ne spune ceea ce este mai potrivit să facem”, spunea moralistul francezJoseph Joubert (1754-1824).

Locotenent Aurel STĂNESCUFoto: arhiva foto a redacţiei „Revistei forţelor terestre”

vieţii locale, ştiau ce alegere tre-buiau să facă...să trăiască într-olume proprie şi să facă totul curăceală, mecanic, cu ignoranţăsau să trăiască realitatea, să şi-oînsuşească, să devină parte dinviaţa de zi cu zi şi fie ei înşişi oparte din viaţa şi viitorul oame-nilor afgani.

De regulă, cei care trec pe aiciabia au timp să observe, suntprea preocupaţi de inamic, depericol, de siguranţa lor, de cali-tatea îndeplinirii misiunilor deluptă şi de grijile lor.

Militarii noştri au ales să fieimplicaţi în tot ceea ce există înjurul lor şi toţi ştiu adevărul dinafirmaţia „Nu trebuie sa fii tristca n-ai fost remarcat. Fii trist can-ai facut nimic remarcabil”(Confucius).

Pe fundamentul executăriimisiunilor s-au apropiat deoameni, de probleme, de viaţadin jurul lor şi au început s-o tră-iască.

Să facem bine, să aducembinele în viaţa unor oameni, astaîşi doresc „Scorpionii Negri”,pentru ca la finalul acţiunilorRomânia să-şi fi adus contribuţiala binele unui popor; apreciereacâştigată şi aici ne dă putere şiîncrederea că drumul nostru estecel bun, că valoarea noastră nueste numai profesională, este şimoral - socială şi că eternitatea,de fapt, este tot timpul lângă noi,numai că trebuie să te bucuri derecunoştinţă, să trăieşti în conşti-inţa cuiva care să-ţi ducă poves-tea şi faptele în lume.

Eternitatea îşi va împletipoveştile ancestrale cu gândurilebune despre tine, gândurile carespun că ai tratat oameni cu res-pect, că te-ai purtat demn, că aiajutat pe cei bolnavi, ai apărat pecei aflaţi în pericol, că ai înlătu-rat răul din apropierea lor, căfără tine nu ar fi fost la fel, că tevor purta în sufletul şi în memo-ria lor.

Bărbaţi la 40 de ani, cu înfăţi-şări octogenare, cu înţelepciune

şi durere în ochiidezamăgiţi de viaţă,bărbaţi copleşiţi deamintiri negre şi ori-zonturi incerte, darcu speranţă la atin-gerea creştetuluiunui copil... Copiiiparcă sunt toţi lafel...parcă toţi voraceleaşi lucruri colo-rate şi dulci, dar ace-ştia, nu...îşi doresc,dar nu aspiră...ar fiprea mult; aceştiavor să se poată jucaseara, să se plimbeprintr-un parc,poate, dacă ar fiunul...undeva, aceşticopii vor pace, vorsă existe copilărie.Muncesc ca nişteoameni mari şi teprivesc cu privirimature, deşi zâmbe-tul deseori îi trădea-ză, ţi-ar spune mii de lucruri, darnu au timp...trebuie să-şi ajutepărinţii şi fraţii, să ajute la luptaperpetuă pentru supravieţuire.

Oare am putea reproduce sen-timentul pe care îl avem cândstăm aproape de aceşti copiiminunaţi, sau de aceşti oameni înputerea vieţii îmbătrîniţi denedreptatea hazardului?

Impactul asupra militarilor lasosire în această lume paradoxalăeste diluat de experienţele ante-rioare, de capacitatea de adapta-re în ceea ce-i priveşte pe cei maitineri şi de viziunea comandanţi-lor, dar la plecare...pleacă schim-baţi, împovăraţi parcă de prafulgros şi tristeţea surdă care i-auîncojurat o jumătate de an, darfiecare dintre ei poartă ca pe untalisman, zâmbetul pe care l-auobţinut şi privirea recunoscătoa-re de la toţi oamenii pe care i-auajutat, cărora le-au dat speranţăşi care le vor preţui bunătatea şisinceritatea.

Nu putem noi opri un război,nu putem să-l judecăm, dar

putem să-i limităm efectele, să-lfacem să se ascundă în surdinavieţii şi să ajutăm la construireaunui nou orizont...unul al copii-lor care se joacă zgomotos înjurul unei fântâni, la umbra unorcopaci, într-un parc, admiraţi depărinţi cu frunţi mai descreţite.

Oare am fi în măsură să îifacem pe cei de acasă să înţelea-gă ce norocoşi suntem, ce ţarăfrumoasă avem sau cît de binecu-vântaţi sunt copiii noştri?

Vom încerca; vom încerca săinsuflăm mai multă încredereoamenilor din jurul nostru, îivom ajuta să se descopere, să-şigăsească şi ei menirea; noi amcrescut şi ca oameni şi ca mili-tari, pentru că dacă la plecareadin ţară eram pregătiţi să identi-ficăm, să recunoaştem pericolulşi să îl eliminăm, să surmontămtoate tipurile de obstacole, petimpul executării misiunilor amînvăţat şi să vedem ce este maibun în oameni, în oamenii obiş-nuiţi, cei care au în gândul lordestinul eternităţii.


2011 • IULIE • 49



50 • IULIE • 2011


S corpionii Negri au încredinţat realitatea acestuiloc unor oameni devotaţi, cu credinţă înDumnezeu şi în ei înşişi. „Jaldacienii” noştri şi-

au început povestea cu hotărâre şi nu aveau de gând sărostească nimic fără dicţie impecabilă şi intonaţie pronun-ţată. Au fost fermi şi s-a cunoscut în scurt timp că vor săripeste partea de introducere.

Militarii sunt în afara bazei cea mai mare parte a zilei,execută patrulări, pânde, organizează ambuscade şi pos-turi de observare camuflate. Nu sunt de două ori în acelaşloc, verifică tot ce se schimbă în ambientul tactic, cerce-tează consistent şi incisiv, sunt tot timpul în mişcare şi nutolerează nici un indiciu al existenţei sau activităţii insur-gente.

Poate că este noroc, sau poate că norocul se aratăcelor pregătiţi şi curajoşi, cert este că în nicio situaţie

inamicii nu au avut succes şi în toate încercările pe carele-au demarat, militarii noştri i-au făcut să plătească.Poate că sunt inspiraţi, sau poate că au înţeles foarte bineconceptul de iniţiativă, Scorpionii Negri din CompaniaAlpha au devansat toate mişcările inamicului, au determi-nat lucrurile şi nu au lăsat nici un moment liber acestuia.Au adus în viaţa insurgenţilor necunoscutul şi surpriza.Nimic nu mai este comparativ, nimic nu mai este previzi-bil. Privindu-i mereu energici şi implicaţi, vorbindu-şi cunostalgie de casă şi copii, oferindu-şi sprijin şi definindu-itoleranţa, mi-am dat seama ce caracter deosebit au toţiaceşti oameni. Oameni modeşti dar mândri, puternici şicu suflet cald, oameni morali şi înţelepţi, care fac cinstecelor ce cred în ei.

Ceea ce facem în anumite situaţii, ceea ce ne caracteri-zează în momente critice, inedite, constituie, ceea ce con-sider eu că este, caracterul unui om; este esenţa sa, esteceea ce face diferenţa dintre ipocrizie şi valoarea realăumană, socială şi profesională.

Cine poate şti cum se va comporta atunci când viaţa îlva lua prin surprindere? Poate doar oamenii cu adevăratputernici, cu raţionamente bine fundamentate ar putea săspere că îşi vor păstra valorile şi demnitatea atunci cândnecunoscutul stă arogant în faţă şi singurul „prieten” esteincertitudinea, în umbra căreia mai respiră timorată,parcă speriată şi ea, speranţa....speranţa că va fi bine,că...nu se va întâmpla nimic.

Dwight Moody spunea :„Caracterul este ceea ce eşti înîntuneric” şi cei mai aproape de acest sentiment sunt zil-nic militarii din Afganistan, acolo unde oameni departede confortul patriei mamă îmbrăţişează zilnic destinul şinu-şi trădează valorile care îi recomandă ca veritabiliromâni, urmaşii marilor nume care au făcut istorie şi aunăscut legende.

Afganistanului nu i-am încălcat legile scrise, nescrisesau cutumele. I-am respectat frumuseţea unică şi i-amîmbrăţişat oamenii. I-am adus din casele noastre căldurăşi ospitalitate, respect şi apreciere. I-am recunoscut bucu-ria braţelor întinse prin oamenii primitori şi sinceri, dar

Scorpionii Negri, o parte a istoriei

Scriu aceste rânduri cu gândul la colegii mei din PB 19, care m-au făcut să măgândesc ce-i face pe unii oameni să meargă mai departe, să depăşească graniţeşi să nu pară că observă cât efort depun. PB 19 este un mic FOB în vastulAfganistan, care, deşi situat lângă autostradă, doar un drum asfaltat de altfel,pare că este punct pierdut undeva pe harta nimănui.

Locotenent Aurel STĂNESCUFoto: Daniel NISTOR

am sesizat din vreme şi spinii lungi aioamenilor fără demnitate, care pân-desc cu laşitate secunda nefastă încare să-ţi facă rău.

Pentru aceştia nu există compasiu-ne şi nici respect. Pentru aceştiaavem clinchetul unei arme dezasigu-rate, comunicări ferme, scurte şi rapi-de, deplasări parcă plutinde pestetărâmuri mirate şi cătarea răbdătoareşi atentă a armelor. Dacă ar fi săcaracterizez un militar aş folosi puţi-ne cuvinte, pentru că efectiv nu aş ştice să spun.

Mi-ar fi foarte greu pentru cădacă aş începe să dezvolt, nu ştiuunde ar fi finalul...viaţa şi orizontulmilitarilor sunt greu de cuprins încuvinte... ar trebui să te simţi militarîn deplinătatea conceptului, ca apoisă descrii emoţiile şi satisfacţiile pecare le-ai trăit, sacrificiile pe care le-ai făcut şi virtuţile care te-au caracte-rizat.

Aş spune sigur că sunt oameni decaracter, oameni care-şi fac datoria;oriunde, oricând, indiferent de condi-ţii şi conjuctură. O structură elitistă îiînvăluie şi fiecare dintre ei are unaport vizibil la finalitatea activităţiloracesteia.

Este o onoare să fii parte a fami-liei militarilor şi un sentiment magicsă fii lângă bărbaţii puternici ai aces-teia. Cred că oamenii de caracter potavea suficient din absolut orice şipentru că au calitatea de aprecialucrurile pe care le au. Aceştia auşansa la fericire, acea şansă caremulţi oameni o caută în bani, bunuri,conjuncturi sociale şi faimă, darniciodată parcă nu apare suficienţa...

Drumul spre satisfacţie este pavatcu acţiune şi calitatea acţiunii va fihaina rezistenţei satisfacţiei, tot aşa

cum caracte-rul dă strălu-cire existenţeisocio-umane.

Ce esteaceastă cupolăde momentecare definesctrăirile unuimilitar, nu-mieste clar,poatecă este expe-rienţă, saupoate că estedoar profesie.

„Experienţa se capătă prin stră-duinţă şi osteneală” (ArthurSchopenhauer) şi militarii noştri auuna foarte bogată, dar „o experienţăprofundă nu e niciodata paşnică”(Henry James).

Suntem la jumătatea misiunii ce oavem de executat, dar timpul aicieste relativ. Cîteodată orele par a fiani şi alteori zilele doar nişte clipe.

Aici este o atmosferă intrigantă,încordată, un sentiment de putereamestecat cu izul aventurii suntmereu prezente. Motoarele porniteparcă ameninţător şi farurile cu pri-viri încruntate sunt semnul că cevase schimbă. Un fior de tensiuneîncearcă să se strecoare, dar zgomo-tul mitralierelor care se încarcă îlface să dispară. Mersul sigur al tutu-ror la posturile lor împrăştie fumulincertului. Pornesc stăpânii destinelorproprii, oamenii care nu sunt pregă-tiţi pentru ceva ci pentru orice,oamenii pe care nu-i miră nimic şi cuatât mai mult nu-i sperie vreun lucru.Sunt luptători; asta este meseria

lor....sunt oameni ai paradoxului,sunt cei tandri şi altruişti şi totuşimai duri ca stâncile atemporale, cuflăcări ce se scurg de pe versanţii spi-ritului lor.

Terenul de peste tot ridică unpraf gros şi mohorât. Din el, ca niştefulgere îngheţate, se văd prin aerulparcă tămâios băieţii noştri. Pedealuri posace şi albii de pârâuriorfane, prin sate cu poteci înşelătoa-re, pe tărâmuri parcă fără orizont,prin vegetaţia fără speranţa abunden-ţei, militarii noştri păstrează pasulferm, privirea poruncitoare şi ţeavaarmei gata să vorbească.

Suntem aici zilnic, parcă dintot-deauna. În puţinele clipe libere negândim la ai noştri, câteodată zâm-bind, alteori suspinând.

Ne gândim la România. Ne dorimsă ajungem acasă cu toţii, ne dorimca toţi camarazii noştri să-şi atingăzâmbetul necontrolat de privireacelor dragi de acasă. Până atunci îivom ţine pe toţi strânşi în sufletelenoastre şi le vom spune zilnic cătotul e bine, să nu-şi facă griji, le vomspune că aici atmosfera e liniştită şică nu se întâmplă nimic deosebit.

Mai trece o zi şi militarii dinAfganistan o aşteaptă pe următoarea,care va fi şi mai grea. Vor pleca dinnou. Sunt pregătiţi. Îşi fac semnulcrucii, dar nu uită cuvintele lui OliverCromwell („Încrede-te în Dumnezeuşi ţine-ţi praful de puşcă la adăpostde umezeală”).

Este ceea ce fac ei. Este ceea ce îidefineşte-tăria de a lupta, de a nu selăsa dominaţi sau descurajaţi. SuntScorpionii Negri în Afga nistan; înistoria Afganistanului.


2011 • IULIE • 51



52 • IULIE • 2011


Comandantul Batalionului 20 Infanterie "DOLJ",locotenent-colonel Claudiu Sava

— Domnule locotenent colonel, peste numai trei săptă-mâni puteţi raporta "misiune îndeplinită" alături de"Scorpionii Negri", unitate al cărei comandant sunteţi.Desigur, vor urma şi alte provocări. Cum apreciaţi dum-neavoastră că au răspuns "Scorpionii Negri" la provocăriledin teatrul de operaţii Afganistan?

Într-adevăr, mai sunt aproximativ trei săptămâni pânăcând misiunea în Teatrul de Operaţii Afganistan aBatalionului 20 Infanterie "DOLJ" se va încheia. Chiardacă trei săptămâni pentru o operaţie militară constituieo perioadă relativ mare, după şase luni de prezenţă înAfganistan, consider că putem privi şi puţin retrospectivla ceea ce "Scorpionii Negri" au realizat în acest spaţiu, lamisiunile îndeplinite şi rezultatele lor, la modul în carestructurile batalionului, fiecare ostaş al său, au relaţionatcu provocările întâmpinate.

Analizând, poate cu subiectivismul comandantuluicare îşi iubeşte unitatea şi oamenii pe care îi comandă,pot afirma ca trăiesc sentimentul datoriei împlinite.Construim împreună un episod unic din istoria batalionu-lui şi suntem mândri de ceea ce am realizat, de ceea celăsăm în urma noastră în spaţiul de confruntare asumat.Afirm cu tărie că toţi "Scorpionii Negri", de la gradatulprofesionist la ofiţerul de stat major, şi-au îndeplinitmenirea cu dăruire, încredere şi tenacitate. Am avut şi amîncredere în oamenii batalionului, îi cunosc foarte bine demai bine de şapte ani, de când am fost primit în familia

La final de misiune

La data apariţiei publicaţiei „Scorpionii Negri” sunt deja acasă şi îşi petrec unbinemeritat concediu împreună cu cei dragi pe care, timp de jumătate de an, le-au auzit vocea numai la telefon şi singura imagine era cea din fotografia purtatădiscret în buzunarul din dreptul inimii. Cu trei săptămâni înainte de revenirea înţară, locotenentul Calaudiu Drâmboi a făcut o avancronică sui-generis a misiuniipe cale de a se fi încheiat. La înrebările sale au răspuns: comandantulBatalionului 20 Infanterie „DOLJ”, locotenent-colonelul Claudiu Sava, şeful opera-ţiilor, maiorul Mitel Jilavu, şeful logisticii, maior Mihai Irimia, preotul militar,maior Sorin Mihalcea şi consilierul comandantului de batalion, plutonierul adju-tant George Cioc.

Locotenent Claudiu DRÎMBOIFoto: Cristian SURUGIU

Locotenent-colonel Claudiu Sava în misiune

"Scorpionilor Negri", iniţial ca locţii-tor al comandantului de batalion;ştiu că sunt oameni de toată isprava,harnici şi modeşti care ştiu să-şi facădatoria. Trebuie să recunosc însă căla începutul misiunii am trăit senti-mente de nelinişte referitoare lamodul în care vom fi în măsură săfacem faţă provocărilorAfganistanului – ţinând cont că esteprima misiune a batalionului în acestteribil teatru de operaţii. În acestmoment, consider că subordonaţiimei au dovedit că au abilităţile, trăsă-turile de caracter şi inteligenţa de aaborda cu succes o diversitate desituaţii în drumul planificat de înde-plinire a misiunii.

Este adevărat că am întampinat şimulte greutăţi de-a lungul celor şaseluni de misiune însă, punând învaloare calităţile enumerate anterior,am reuşit să depăşim toate acesteprovocări. Cine crede că o misiune înteatrul de operaţii este simplă şi că semăsoară doar prin cuantificarea zile-lor scurse sau a raportărilor pozitive,se înşeală. Îndeplinirea misiunii pre-supune cunoaşterea mediului opera-ţional, înţelegerea şi găsirea soluţieipentru optimizarea acestuia în atin-gerea obiectivului final. Pornind de lamisiunea de bază a batalionului, ne-am focalizat efortul pe realizarea sar-cinilor cheie primite sau deduse, con-comitent cu menţinerea capacităţiioperaţionale permanente a persona-lului şi tehnicii batalionului. A fostgreu, extrem de solicitant din punctde vedere fizic şi psihic, însă fiecaremilitar a conştientizat că toate acesteeforturi sunt orientate către îndepli-nirea misiunii şi asigurarea protecţieifiecăruia dintre noi.

Pe de altă parte, nu pot să trec cuvederea modul în care comandanţiide subunităţi au răspuns unor provo-cări cu totul şi cu totul inedite pentrumajoritatea dintre ei. Una din celemai mari realizări ale acestei misiunia constituit-o descoperirea şi perfec-ţionarea la aceşti oameni a unor abi-lităţi pe care nu şi le cunoşteau ante-rior. Practic, în această perioadă,comandanţii de companii au devenitadevăraţi comandanţi capabili săgestioneze informaţii, să evaluezesituaţii şi factori, să analizeze, să pla-nifice şi să organizeze acţiuni milita-re, in mod independent, într-o zonăde responsabilitate încredinţată, cu

forţele şi mijloacele la dispoziţie. Înacelaşi timp au înţeles filozofii noi aleacţiunilor militare intrunite prinintrebuinţarea unor capabilităţi dinalte structuri sau categorii de forţe.Au interacţionat eficient cu elicopte-rele de luptă sau de supraveghere,s-au coordonat şi au acţionat încomun cu geniştii, EOD-iştii, forţelespeciale. Am fost extrem de plăcutsurprins să constat că tinerii coman-danţi de plutoane au competenţe decomandă-control specifice unoroameni cu mai multă experienţă. Văspun sincer că am trăit sentimentefoarte plăcute când, în momentele detensiune psihică trăite în punctul decomandă al batalionului datorateunor situaţii complexe, am observatreacţii calculate, echilibrate alecomandanţilor de subunităţi dinteren. Este într-adevăr un sentimentde mândrie pentru un comandantatunci când i se confirmă încredereaîn subordonaţi.

Concluzionând, sunt convins că"Scorpionii Negrii" au răspuns în celemai bune condiţii la provocărileîntâmpinate în cele şase luni în caream luptat în Afganistan iar acestlucru ne dă certitudinea că vom per-forma la acelaşi nivel în următoarelemisiuni primite.

— Ce ne puteţi relata desprecooperarea cu forţele de securitateafgane, având în vedere că militariiromâni participă cu aceştia la totspectrul de misiuni?

Relaţiile de cooperare cu structu-rile de securitate afgane au constituit

un obiectiv principal al Batalionului20 Infanterie "DOLJ" – "ScorpioniiNegri" – în misiunea din Afganistan.După cum bine se ştie, vorbim aicidespre armată – ANA, poliţie – ANP şidepartamentul de securitate afgan –NDS, fiecare cu particularităţile saledate de misiuni, nivel de instruire alpersonalului şi de dotare, de sistemulierarhic de comandă-control sauchiar de aspectele culturale şi deeducaţie. A fost nevoie de adaptareamilitarilor noştrii, de inţelegereaacestor factori şi de modelarea acţiu-nilor în consecinţă. Finalmente, con-sider că am reuşit şi în acestă privin-ţă să obţinem maximum din acesterelaţii în condiţiile în care peste 90%din misiunile executate de batalionau fost în parteneriat cu ForţeleNaţionale de Securitate Afgane(ANSF). Doresc să subliniez faptul că,pe linia de efort "dezvoltarea ANSF",batalionul a avut ca sarcină întărireaparteneriatului pentru sprijinul aces-tora în gestionarea situaţiei de securi-tate din zona de responsabilitate con-form menirii fiecărei structuri înparte. S-au obţinut rezultate foartebune pe linia cooperării cu ANA şiNDS şi bune cu ANP. Această diferen-ţă este explicabilă prin mai multe ele-mente care ţin de gradul de realizarede către fiecare structură a factorilorenumeraţi la începutul răspunsului.Pentru a fi cât mai exact în descriereasituaţiei de fapt a ANSF, trebuie sămai precizez că, la fel ca în oricestructură de securitate, indiferent detip sau apartenenţă, o notă funda-mentală este dată de sistemele de


2011 • IULIE • 53


Un moment de relaxare pentru „Scorpionii Negri”

comandă-control, de personal şilogistic existente şi care, în cazul nos-tru, au facut şi fac diferenţa întreaceste organizaţii. Revenind la între-bare, cooperarea "Scorpionilor Negri"cu ANSF a fost permanentă, reciprocavantajoasă şi realizată la toate nive-lurile, atât de comandă, cât şi de exe-cuţie. Pe parcursul misiunii, pe langăparteneriatul din teren, am cooperateficient şi la nivel superior – provin-cial şi districtual. În plus faţă de ofi-ţerii de legatură desemnaţi de bata-lion pe lângă structurile de comandă-control ale ANSF, am destinat ofiţeride stat major cu responsabilităţi înmonitorizarea, evaluarea permanentăşi promovarea propunerilor de dez-voltare a forţelor de poliţie afgane.Una peste alta, dacă iniţial au existatunele probleme de adaptare, treptat,acestea au fost rezolvate ajungându-se în acest moment la o optimizare întoate domeniile de cooperare specifi-ce mediului operaţional. De aseme-nea, dacă la începutul misiunii"Scorpionilor Negri", parteneriiafgani "s-au plâns" de numărul marede misiuni la care au fost solicitaţi săse implice, ulterior, după ce li s-aexplicat necesitatea maximizării pre-zenţei în teren pentru securitateazonei de responsabilitate, s-au adap-

tat la noul ritm şi au participat maiactiv şi mai eficient. Pot afirma că, laaceastă dată, relaţia de cooperare cuANSF decurge firesc, este eficientă şimai ales, este dorită de toate structu-rile.

— V-am văzut alături de subordo-naţii dumneavoastră, atât pe timpulmisiunilor, cât şi la activităţile derecreere. Cât de important este pen-tru oamenii dumneavoastră faptul căliderul este în mijlocul lor?

Problema menţinerii stării de spi-rit a personalului a constituit şi con-stituie o preocupare permanentă acomenzii batalionului şi comandanţi-lor de subunităţi. Misiunea într-unteatru de operaţii extern este lungă,solicitantă şi are multe implicaţii asu-pra psihicului uman, probleme pecare, în mod independent, este greusă le sesizăm apărând la propria per-soană. Încă de la plecarea din ţarămi-am propus să fiu prezent cât maimult, dar în acelaşi timp şi cât maidiscret, printre militarii mei. Am cău-tat să fiu mai mult alături de ei pen-tru a-i face să simtă faptul că oricândpot găsi în mine un sprijin în soluţio-narea problemelor personale însă încondiţiile conştientizării şi înţelegeriide către fiecare a particularităţilormediului operaţional în care trăieşte

şi acţionează batalionul. În acelaşitimp, am urmărit să am o prezenţăcât mai discretă în scopul întăririiautorităţii şi responsabilităţilor fiecă-rui comandant de subunitate, de lacompanie până la grupă, pe linia pla-nificării, organizării şi executării sar-cinilor operaţionale sau administrati-ve ce le revin. Aplicând acest princi-piu, am observat cum micii coman-danţi au progresat, s-au maturizat,devenind mult mai responsabili faţăde grupul de oameni pe care îlcomandă. Cert este că am urmărit caapropierea liderilor de oameni săexiste permanent în condiţiile respec-tării normelor fundamentale de exis-tenţă ale organismului militar – ordi-ne şi disciplină, corectitudine, princi-pialitate, spirit de echipă, prevalenţamisiunii şi acceptarea liber consimţităa rigorilor şi privaţiunilor vieţii demilitar pe câmpul de luptă.

Pe de altă parte, am cerut subor-donaţilor să asigure condiţiile optimede refacere a capacităţii de luptă asubunităţilor la întoarcerea dinmisiuni. Am vizat asigurarea timpuluila dispoziţie pentru recuperare fizicăşi psihică prin toate metodele şi mij-loacele avute la îndemână astfel încâtmilitarii să fie apţi cât mai repedepentru continuarea misiunilor.


54 • IULIE • 2011


Maiorul Mihai Irimia dirijează încărcarea unor containere

Revenind la importanţa prezenţeicomandantului printre subordonaţi,apreciez că este decisivă la locul şimomentul potrivit. Din punctul meude vedere, am căutat în aceste şaseluni să interacţionez cu militarii atâtîn mod formal, cât şi informal dar şisă-i incurajez în a comunica în cadrulmicrogrupului din care fac parte.Chiar dacă niciun comandant nu estedeţinătorul adevărului absolut, maiales în aspecte ce ţin de problemelepersonale ale fiecărui militar, potafirma cu convingere că sfatul pecare îl aşteaptă un soldat de lacomandantul său are un impact foar-te puternic asupra modului de abor-dare şi rezolvare a problemelor şiasupra moralului său. În acelaşi timp,le-am explicat subordonaţilor necesi-tatea de a se sprijini unul pe celălaltca nişte adevăraţi camarazi de arme,atât în misiuni, cât şi în timpul liber,să discute atât probleme, modalităţide rezolvare a unor ipoteze tactice,cât şi aspecte ale vieţii de zi cu zi,pentru a găsi soluţii la problemelepersonale inerent apărute într-operioadă lungă de timp, la mii dekilometri depărtare de familii.

În final, cred şi sper că, prin pre-zenţa noastră în Afganistan, prin ope-raţiile executate în acestă perioadă,vom aduce o rază de speranţă pentruacest popor mult prea aspru lovit devitregiile istoriei şi vom putea rapor-ta, la întoarcerea acasă, că"Scorpionii Negrii" şi-au îndeplinitdin nou misiunea şi că rămânem con-secvenţi sloganului "SEMPER VICTORES".

Şeful operaţiilor, maior Mitel Jilavu:

— Domnule maior reprezentaţicea mai importantă structură a unuicomandament într-un teatru de ope-raţii. Ce provocări aţi avut pe timpulacestei misiuni şi cum au fost elegestionate?

Într-adevăr, CompartimentulOperaţii, mai ales într-un teatru deoperaţii, este cea mai importantăstructură a unui stat major de bata-lion, pe de o parte din punct devedere al structurii organizatorice(mai mult de 1/3 din efectivele statu-lui major) şi, pe de altă parte, dinpunct de vedere al sarcinilor şi situa-ţiilor pe care le are de gestionat.

Pe perioada misiunii, pot spune căau existat o serie de provocări careau trebuit să fie gestionate pentru aasigura condiţiile operaţionale opti-me desfăşurării în bune condiţii amisiunilor, atât din punct de vedereal protecţiei forţelor proprii, cât şidin punct de vedere al asigurării cli-matului de securitate şi sprijiniriiîmbunătăţirii vieţii populaţiei localedin zona de responsabilitate.

Una din primele provocări a con-stituit-o însăşi conducerea şi coordo-narea Compartimentului Operaţii îngestionarea sarcinilor şi problemelorcomplexe care apar pe perioada uneiastfel de misiuni. Am căutat, încă dinperioada de pregătire a acesteimisiuni, să identific cerinţele şi săcanalizez eforturile pe repartizareasarcinilor în funcţie de experinţa şiprofesionalismul fiecărui om dincompartiment, să creez şi să dezvoltrelaţii de cooperare bazate pe încre-dere, prietenie şi spirit de întrajuto-rare, astfel încât îndeplinirea obiecti-velor să se facă la timp şi de calitate,să se realizeze un climat de muncăeficient şi să se întrepindă totul pen-tru sprijinirea subunităţilor careacţionează pe teren. Am avut şi amîncredere în colectivul cu care lucrez.Am pornit la drum în această încer-care dificilă fără prejudecăţi, cu gân-dul şi speranţa că împreună vomputea reuşi să ne îndeplinim respon-sabilităţile, am conştientizat că numaiprintr-un efort comun şi de durată şiprin recunoaşterea deficienţelor şi

limitărilor de către fiecare dintre noivom putea să depăşim cu succesîncercările şi greutăţile. Dacă am reu-şit acest lucru, rezultatele de la fina-lul acestei misiuni o vor demonstra.Oricum, fără efortul colegilor acestlucru nu ar fi fost posibil niciodată.

O altă provocare a constituit-opreluarea misiunii şi a zonei de res-ponsabilitate, acomodarea cu noulclimat operaţional, cu toate căveneam după o perioadă de pregătireintensă în ţară. Rezultatele acesteipregătiri s-au reflectat pozitiv înmodul cum s-au preluat responsabili-taăţile în fiecare FOB, în fiecare sec-tor de responsabilitate, evitându-seastfel apariţia evenimentelor şi inci-dentelor inerente unei astfel deperioade, întru-un mediu deloc priel-nic. Acomodarea s-a făcut rapid şi amreuşit, ca într-un timp destul descurt, să atingem ritmul operaţionaloptim pentru a controla zona încre-dinţată.

Pe parcursul misiunii, au apărutalte provocări datorate mediului ope-raţional şi climatului de securitate:realitatea în care forţele au trebuit săacţioneze pe teren; terenul extrem degreu accesibil şi de multe ori inacce-sibil, mai ales în condiţii de iarnă;atitudinea populaţiei din anumitelocalităţi faţă de gesturile de ajutorîntreprinse de militarii noştri; inci-dentele şi evenimentele care au tre-buit să fie gestionate (descoperiri şiexplozii a unor DEI pe timpul execu-tării misiunilor; atacuri cu armament


2011 • IULIE • 55


Maiorul Mitel Jilavu la pregătira misiunii

de infanterie, etc.), căile de comuni-caţie neamenajate în marea lor majo-ritate; impactul realităţii şi vieţii coti-diene afghane asupra aşteptărilormilitarilor noştri (situaţia copiilor,lipsa serviciilor esenţiale minime pen-tru un trai decent, în special asistenţamedicală, traficul rutier în condiţiilenerespectării nici unei reguli de cir-culaţie). Toate aceste provocări aufost trecute cu succes printr-un efortfizic şi psihic intens şi permanent. Deasemenea, unele tehnici, tactici şiproceduri operaţionale au trebuit săfie revăzute şi adaptate din mers lamediul operaţional, altele au trebuitsă fie învăţate concomitent cu execu-tarea misiunilor. Dar cel mai mult, îndepăşirea acestor probleme, a contri-buit dorinţa tuturor militarilor bata-lionului de a-şi face cât mai binemunca, într-un mod profesionist, dea-şi îndepli obiectivele şi sarcinileprimite şi, nu în ultimul rând, de acontribui la îmbunătăţirea situaţieide securitate din zona de responsabi-litate.

Totodată, o altă provocare, cucare ne-am confruntat şi pe care atrebuit să o gestionăm, a constituit-omenţinerea acestui ritm operaţionalridicat, în condiţiile apariţiei oboseliişi stresului, intensificării acţiunilorinsurgenţilor (odată cu încălzirea vre-mii) şi apropierea de finalul misiunii,când apare, inerent, lipsa de concen-trare faţă de misiune.

În final, aş vrea să punctez faptulcă, cea mai mare provocare pentrumine şi colegii mei de compartiment,a fost şi este aceea că am încercat săfacem tot ceea ce este posibil ome-nesc, cu forţele şi mijloacele la dispo-ziţie, pentru ca, la finalul misiunii, laapelul general, toţi militarii batalio-nului să răspundă "prezent". Asta arconsitui pentru noi certitudinea căeforturile noastre comune, ale tutu-ror militarilor batalionului"Scorpionii Negri", nu au fost înzadar. Acestea sunt doar câteva dinprovocările unei astfel de misiuni.

— Ce tipuri de misiuni au execu-tat militarii Batalionului 20 Infanterie"Scorpionii Negri"şi dacă puteţi speci-fica şi numărul aproximativ demisiuni executate?

De la dislocarea şi luarea în primi-re a zonei de responsabilitate,Batalionul 20 Manevră "Scorpionii

Negri" a executataproape întreaga gamăde operaţii de contrain-surgenţă, majoritateadintre acestea (în pro-porţie de peste 90%) înparteneriat cu ForţeleNaţionale de SecuritateAfgane, scopul acestoroperaţii fiind de aînfrânge elementeleinsurgente, de a sprijinioficialii guvernamentaliafgani în vederea uneimai bune relaţionări cupopulaţia locală şi, nuîn ultimul rând, de aasigura securitatea şi asprijini populaţia localăafghană pentru reveni-rea la o viaţă normală.

Misiunile executatede militarii batalionuluiau urmărit două aspec-te: asigurarea securită-ţii pentru populaţialocală şi sprijinirea dez-voltării serviciilor esen-ţiale în localităţile dinzona de responsabilitate.Efortul operaţional al batalionului afost distribuit pe cele două linii deefort, în egală măsură, iar rezultateleobţinute s-au concretizat, după apro-ximativ 5 luni de misiune, în modulde realizare a controlului în întreagazonă de responsabilitate şi în legătu-rile create între militarii noştri, careau acţionat pe teren, şi populaţialocală care trăieşte în zona de carerăspundere a batalionului.

Cele mai importante misiuni exe-cutate de militarii noştri au fost celede asigurare a libertăţii de mişcare,pentru populaţia locală şi ForţeleCoaliţiei, de-a lungul căilor de comu-nicaţii (patrule de contracarare a dis-pozitivelor explozive improvizate,patrulele de luptă îmbarcate şi debar-cate, posturile de observare, punctede control trafic), misiunile de spriji-nire a dezvoltării capabilităţilor ope-raţionale ale noilor structuri de secu-ritate afghane (sprijinirea militarilorArmatei Naţionale Afgane şi PoliţieiNaţionale Afghane în îndeplinireasarcinilor specifice), misiuni de recu-noaştere pentru controlul zonei deresponsabilitate proprii, misiuniCIMIC (misiuni de angajare a liderilorlocali, misiuni de distribuire a ajutoa-

relor umanitare către populaţie,misiuni de acordare a asistenţeimedicale, dezvoltarea de proiecte deinfrastructură pentru comunităţilelocale, angajarea comunităţilor localeîn acţiuni de tip Shura), misiuni desprijinire a GIRoA (reprezentanţiiGuvernului Afghan de la nivel local şidistrictual) în dezvoltarea legăturilorcu comunităţile locale, misiuni deidentificare a muniţiilor neexplodateşi sprijinirea neutralizării acestora decătre forţele specializate. Aşa cum sepoate observa, accentul a fost pus peacţiunile non-kinetice, de sprijinire arevenirii populaţiei afghane şi autori-tăţilor legitim alese la o viaţă şi oactivitate normală, pentru a crea con-diţiile autoguvernării ţării de cătreafgani.

Ceea ce trebuie să menţionez,pentru a conştientiza dimensiuneareală a efortului depus de militariibatalionului în această perioadă demisiune, este faptul că aceste misiunis-au executat atât ziua, cât şi noap-tea, ponderea fiind misiunile pe timpde noapte (în procent de peste 60%din misiunile batalionului), în condi-ţii meteorologice deosebite (de latemperaturi de -10 grade C, cu vânt,ploaie şi ninsoare la temperaturi de


56 • IULIE • 2011


Maiorul Mihai Irimia verifică asigurarea materiale-lor pentru transport

peste 30 grade, cu soare arzător şifurtuni de nisip), pe căi de comunica-ţie greu accesibile, neamenajate,extrem de dificil de abordat în condi-ţii de vreme normală şi imposibil deutilizat în condiţii de vreme ploioasăsau ninsoare, în teren puternic com-partimentat, unde majoritatea căilorde acces către localităţi sunt de-a lun-gul văilor pâraielor care se varsă înRâul Tarnak. Zilnic, fiecare subunita-te de manevră a executat în medie10-12 ore de misiune în zona de res-ponsabilitate, majoritatea acestor orefiind în intervalul nocturn. Totalulmisiunilor batalionului până la aceas-tă dată este de peste 3 000 misiuni, omedie de 20 misiuni pe zi.

— Având în vedere că aveţi foartemulţi militari dislocaţi în baze înain-tate, cum apreciaţi că a fost relaţia desubordonare pe linie de operaţii cuaceştia?

În această misiune, am trăit oexperienţă unică, în care a trebuit,împreună cu colegii dinCompartimentul operaţii, să planifi-căm şi să conducem operaţii, avândstructurile de execuţie dislocate înmai multe locaţii, unele situate la maimult de 50 km faţă de strucutura decomandă a batalionului. Este foartedificil, având în vedere că nu sepoate realiza o legătură fizică întrecei care comandă şi cei care executăşi pun în practică ordinele de misiu-ne, iar acest lucru îl conştientizeazăfoarte bine cei care au legătură cuacest proces de planificare şi execu-ţie. Totul se realizează prin sistemulde comunicaţii, nu există acea legătu-ră directă între cel care comandă şicel care execută, lucru care este foar-te important în procesul de transmi-tere a ordinelor, dar ceea ce esteextrem de important, în acest caz sepune în practică principiul "comandaunică, execuţie descentralizată". Înaceastă situaţie, are o importanţăcrucială, în succesul misiunii şi înde-linirea obiectivelor operaţionale, ini-ţiativa celor care acţionează pe teren,responsabilitatea şi profesionalismulde care dau dovadă în misiunile încare intră contact cu populaţia locală,cu ameninţările şi riscurile din teren.

Pe parcursul misiunii, după operioadă de acomodare, s-a reuşitimplicarea comenzilor din FOB-uri înprocesul de planificare a misiunilor,

pornind de la principiul că realitateade pe teren o cunosc cel mai bine ceicare intră în contact cu ea, în fiecarezi, prin natura misiunilor pe care leexecută. Toate concluziile rezultate înurma executării misiunilor au fostluate în calcul în cadrul procesuluide planificare a misiunilor şi, acestfapt, a avut succes, cel puţin până înacest moment al misiunii.

Şi, ca să concluzionez, pot afirmafără să greşesc, că relaţia de coopera-re dintre Compartimentul Operaţii şicei care au aplicat ordinele de misiu-ne în FOB-uri şi în sectoarele de res-ponsabilitate desemnate a fost unafoarte bună. A existat acel sprijinreciproc şi responsabilitate din ambe-le părţi pentru asigurarea climatuluide securitate adecvat pentru a evitaapariţia evenimentelor nedorite. Darceea ce este mai important, a existatacel răspuns profesionist din parteacelor care au dus greul, cei de peteren, care au avut iniţiativă, respon-sabilitate, profesionalism şi motivaţiepentru a-şi face munca în cele maibune condiţii şi de a contribui laîmbunătăţirea a tot ceea ce reprezin-tă situaţie de securitate şi condiţii deviaţă pentru populaţia din zona deresponsabilitate a batalionului.Pentru toate aceste lucruri nu existădecât un singur cuvânt "Mulţumesc".

Şeful logisticiimaior Mihai Irimia

— Domnule maior aveţi o respon-sabilitate foarte mare în gestionarearesurselor batalionului în toată ariade operaţii. Cum se realizează supor-tul logistic pentru militarii care parti-cipă la misiuni dar şi pentru cei aflaţiîn bazele înaintate?

Într-adevar, atât eu, cât şi perso-nalul din cadrul compartimentuluilogistic purtăm această responsabili-tate. Am ştiut că va fi greu, de aceeaîncâ din timpul perioadei de pregăti-re a misiunii am încercat să ne adap-tăm la modul de lucru din teatrul deoperaţii. Specificul misiunii, modulde dispunere al resurselor, au fostluate în calcul încă de la început.

Cine spune că munca ofiţerului delogistică este numai la birou, seînşeală. Tot timpul trebuie să fii peteren, să fii la curent cu nevoile mili-

tarului, să încerci să faci tot ce esteposibil, astfel încât asigurându-i aces-tuia ce are nevoie, în termenul celmai scurt – hrană, muniţie, combusti-bil, condiţii de trai corespunzătoare,ştii că ai contribuit într-o mică măsu-ră la îndeplinirea misiunii încredinţa-te.

Prin forţele proprii, cu sprijinulstructurilor logistice prezente în tea-trul de operaţii, precum şi cu spriji-nul partenerului de coaliţie, în bazaacordurilor şi memorandumurilorîncheiate între statul român şi acesta,am asigurat bunurile de care am avutnevoie.

Dispunerea forţelor batalionului,mă refer la personal, tehnică, bunurimateriale, implică o monitorizarepermanentă a modului de gestionarea acestora, o planificare cât mai exac-tă a activităţii de asigurare a alimen-telor necesare preparării hranei, aactivităţilor de transport de bunurimateriale pe clase de materiale, aactivităţilor de efectuare a mentenan-ţei tehnicii din înzestrare. De exem-plu, activitatea de transport trebuieîn permanenţă corelată cu misiunilesubunităţilor luptătoare.

— De curând militarii batalionuluiau primit noile maşini de luptă(MRAP) pentru executarea misiunilor.Cum răspunde acest nou tip de tehni-că, terenului din aria de responsabili-tate dar şi din punct de vedere alprotecţiei militarilor noştri?

Noile maşini de luptă MineResistant Ambushed Protected au fostprimite foarte bine de către militariibatalionului. Gradul de protecţie ofe-rit de aceste autovehicule asigurămilitarilor încrederea că îşi pot exe-cuta misiunea în condiţii sigure. Seştie că gradul de protecţie este unfactor motivator care acţionează asu-pra psihicului militarului. Poţi să fiisupra-pregătit, dar fără asigurareaunui grad de protecţie corespunzător,nu poţi face faţă pericolelor care potapărea în acest teatru de operaţii.

Terenul foarte frământat alAfganistanului, nisipos vara, mlăşti-nos în perioada de iarnă, influenţea-ză în mod direct tehnica din dotare.Noile MRAP-uri, cu suspensii inde-pendente pe fiecare roată, se compor-tă bine în acest tip de teren. La pre-gătirea misiunilor se are în vedere şimodul în care terenul influenţează


2011 • IULIE • 57


desfăşurarea misiunii. În funcţie decondiţiile din teren, unele misiuni sedesfăşoară numai cu acest tip de teh-nică, altele numai cu autovehiculeHMMWV, sau combinat.

Tehnica trebuie să fie în perma-nentă stare de operativitate, fiindcăeste posibil să pleci în misiune laorice oră din zi sau noapte. De aceeaverificarea stării tehnice mai alesdupă întoarcearea din misiune con-tribuie la modul de abordare a tere-nului în misiunea următoare.Specialiştii din cadrul plutonuluimentenanţă, bine pregătiţi, sunt "înstare de veghe", astfel încât să inter-vină oportun asupra oricăror proble-me care pot apărea.

Aş dori ca pe viitor să fim dotaţicu un autovehicul de luptă de prove-nienţă românească, echipat la stan-darde NATO, cu un grad de protecţiecorespunzător autovehiculelor MRAP.Ştiu că este greu, dar nu imposibil.

Preot militarmaior Sorin Mihalcea

— Părinte, păstoriţi şi sunteţiduhovnicul a peste 600 de suflete dinprovincia Zabul. Cum participă mili-tarii la viaţa spirituală şi cât deimportantă este credinţa acestora, şti-indu-se că în contextul misiuniloraceştia sunt mult mai apropiaţi deDumnezeu?

Am ascultat întrebarea pe care

mi-aţi adresat-o, dar pentru câtevaclipe am simţit un fior care mi-abrăzdat inima. Şi spun aceasta fiindcănu ştiu cum să-mi adun gândurilepentru a-mi exprima sentimentele pecare le-am trăit şi le trăiesc alături deaceşti militari, în mijlocul cărora măsimt ca în propria mea familie.

Din primele zile mi-am dat seamacă misiunea care începea în aceastăţară, va reprezenta atât pentru mine,cât şi pentru militari o experienţădeosebită. Dar totodată, eu preotulFlorin şi fiecare militar, am descope-rit noi trepte duhovniceşti cu ajuto-rul cărora să putem merge pe drumuldesăvârşirii spirituale, cătreDumnezeu.

Am observat de la bun început, cămilitarii au perceput dezarmonia carepredomină asupra omenirii în aceastăţară. Ei au sesizat lupta între bine şirău, între virtute şi patimă, întrelumină şi întuneric. De aceea au sim-ţit ca în această lume zbuciumată aunevoie şi de o protecţie divină. Astfelcu gândul la suflet au redescoperitcredinţa că Dumnezeu are putereasă-i ferească de nenorocirile care sepot abate asupra lor, iar SfântaBiserica este o adevarată corabie creş-tină, într-o mare musulmană.

În felul acesta, îmi revine datoriaca zi de zi, să presar în sufletele mili-tarilor credinţă, nădejde şi dragoste,virtuţi care să-i întărească trupeşte şisufleteşte. Prin acestea au posibilita-

tea să-şi îndrepte privirea din exte-rior în interior şi să găsească acolo ofiinţă care doreşte viaţă, lumină,libertate şi mântuire. Dar, aceastădescoperire o pot dobândi atât prinrugăciunile individuale, cât şi prinrugăciunile comune, săvârşite înSfânta Biserică. Prin ele, fiecare mili-tar a redobândit certitudinea că acolounde sunt doi sau trei, se află şiHristos. Astfel, înainte de a pleca înmisiune, militarii care formeazăpatrula, doresc ca preotul să le ofi-cieze o rugăciune, care să-i ocroteas-că pe perioada desfăşurării, iar dupăce sărută sfânta cruce, să primeascăsfânta taină a mirungerii. În aceastărugăciune se află puterea făcătoarede viaţă şi bucuria sfântă, care sepecetluieşte prin undelemnul sfinţitde pe fruntea fiecăruia.

În câteva cuvinte, pot spune cămisiunea preotului în teatrul de ope-raţii este aceea ca prin harul divin săîncerce să lege Cerul cu pământul şisă dăruiască militarului o inimă nouăşi un duh nou, o trăire cu anticipaţiea celor viitoare şi veşnice, spredobândirea cărora datori sunt sănăzuiască.

Cu ajutorul lui Dumnezeu, mi-amdat seama că militarii pe care îi păs-toresc, sunt oameni deosebiţi. De labun început, ei au fost conştienţi căpentru a desfăşura o activitate înslujba instituţiei militare cu devota-ment, solidaritate şi profesionalism,au nevoie de izvorul neîntrerupt deapă vie, de darul supranatural şinecurmat al unei lucrări sfinţitoare.Acest izvor a fost descoperit de ace-ştia în timpul rugăciunilor ridicate înSfânta Biserică. Aici, au descoperit căprin jertfa de la fiecare liturghie,Hristos se face victimă de ispăşirepentru păcatele noastre, iar prinsfânta împărtăşanie, din mâna preo-tului, Îl putem primi întreg pe altarulsufletului nostru, în inima noastră şiîn fiinţa noastră. Astfel, după fiecareliturghie, fiecare în parte, când a con-simţit că este vrednic de a se apropiade sângele şi trupul lui Hristos, şi-amărturisit păcatele, prin sfânta spo-vedanie, după care a primit sfântataină a împărtăşaniei. Bucuria a fostmare, atât pentru mine, ca preot, darşi pentru militar, pentru că în felulacesta cele trei facultăţi interioare s-au întrepătruns. Dragostea pornitădin intelect, analizată prin sentiment,


58 • IULIE • 2011


Maiorul Mihai Irimia verifică asigurarea materialelor pentru transport

s-a transformat prin voinţă în faptă,iar militarul poate pleca în misiuneavând la îndemână arma de foc, darmai puternică este arma credinţei, cuajutorul căreia poate transforma rău-tatea celor care doresc dezastrul, înbunătate şi linişte.

De asemenea dorinţa militarului,în timpul liber, de a afla cât maimulte lucruri despre Dumnezeu, seîmplineşte seară de seară, în urmadiscuţiilor libere pe care le dezvoltăalături de alţi colegi, în SfântaBiserică. Toate acestea, mă fac săînţeleg că indiferent de grad şi func-ţie, mai întâi de toate, militarul estelucrarea mâinilor lui Dumnezeu şitotdeauna caută liniştea şi odihna înAcesta.

Activitatea preotului este privităde multe ori ca o consiliere. Însă eu oprivesc din adâncul sufletului ca pe oadevărată slujire şi astfel pot spunecă slujind militarului, slujesc luiDumnezeu şi slujind lui Dumnezeu,slujesc omului.

Trecerea spirituală a fiecărui mili-tar, în această perioadă, prin maimulte stări, fie de bucurie, fie de tri-steţe, au educat şi educă în continua-re sufletul fiecăruia, făcându-l capa-bil de noi forme de gândire şi recep-tare a vieţii în general. Mintea s-aobişnuit să conceapă lumea în modnevăzut, iar inima prin rugăciune şiiubire, să poarte în sine viaţa înansamblul ei. Într-un astfel de act desinteză duhovnicească se află rugă-ciunea matură a militarului, care seînfăţişează zi de zi în faţa luiDumnezeu cu toată mintea şi cu toatăinima sa.

Alături de activităţile celorlaltedomenii, lucrarea duhovnicească,merge nemărginit mai departe, iar înstadiile iniţiale, ea este simplă şichiar îmbucurătoare. Duhul nostru seîmbogăţeşte neîncetat, nu atât canti-tativ, cu noi cuvinte sau noţiuni, cimai ales, prin adâncirea în experienţedeja trăite şi dobândite în acest ţinut.Datorită acestora, militarul şi-a datseama că trebuie să educe în el apre-cierea timpului, prin care a învăţat săsuporte cu răbdare unele neîmpliniri,pe parcursul misiunilor, fără să dez-nădăjduiască, ci să aştepte timpulfavorabil pentru acţiune şi astfelferindu-se ca nu cumva prin grabă săaducă pagubă în loc de folos.

Consilier al comandantului de batalion, plutonier adjutant

George Cioc— Domnule plutonier adjutant,

sunteţi reprezentantul celei mainumeroase categorii de militari aibatalionului. Cu ce probleme s-auconfruntat militarii pe care-i repre-zentaţi şi cum au fost acestea soluţio-nate?

Atât pentru mine cât şi pentrumajoritatea colegilor mei maiştri mili-tari, subofiţeri şi gradaţi voluntari,fiind la prima misiune în afara grani-ţelor ţării (aproximativ 300 militari),Teatrul de Operaţii din Afganistan aînsemnat o mare provocare.

Ne-am pregătit din ţară, învăţândde la colegii cu experienţă, astfelîncât să putem face faţă tuturor pro-vocărilor. Cu toate acestea niciodatănu poţi spune că ai învăţat destul, căai prevăzut totul.

Am fost nevoiţi de multe ori săintervenim, printr-un efort conjugatal tuturor factorilor de decizie, de lanivel comandant de grupă până lacomandant de batalion, pentru ascăpa de anumite "vulnerabilităţi" înîndeplinirea misiunilor încredinţate.

Pentru unii dintre colegii maitineri, fiind şi la prima misiune,dorul de casă, greutăţile de acasălăsate să apese pe umerii soţiei saupărinţilor, şi-au făcut mai repedesimţită prezenţa decât mă aşteptam.

Dar, prin discuţii individuale şidatorită coeziunii echipei prezentă

mai mult ca oricând, care pentrumine este esenţială, am trecut pesteaceastă etapă, foarte repede.

A venit rândul misiunilor care dince în ce mai multe ca număr, creau ostare de oboseală în rândul militari-lor, dar am fost plăcut surprins demilitarii noştri care au înţeles să seadapteze mereu pentru executareamisiunilor, înţelegând că altfel nu sepoate dacă vrem să ducem la bunsfârşit mandatul încredinţat.Informarea militarilor, folosirea pâr-ghiilor de comunicare au făcut dinmilitarii noştri oameni încrezători înforţele proprii, puternici şi curajoşi.

Nu de multe ori probleme maimult de resortul logistic cum ar fi:multe defecţiuni la tehnica din dota-re, echipamentul de protecţie poateprea greoi dar eficient, probleme pri-vind hrănirea militarilor din celelalteFOB-uri, aprovizionarea cu piese deschimb şi materiale, care în final s-aurezolvat nu cu mare uşurinţă, pentrucă trebuie să înţelegem, suntemtotuşi în Afganistan, au obligat mili-tarii să fie mai sceptici, dar aşa cumsunt militarii români şi aşa cum îicunosc eu de ani de zile, am reuşit sătrecem împreună peste toate proble-mele.

Pot afirma cu toată sinceritatea cămilitarii noştri şi-au făcut pe deplindatoria, au fost la înălţimea aşteptări-lor mele fapt pentru care sunt mân-dru că am fost alături de ei şi facparte din Batalionul 20 Manevră"Scorpionii Negri".


2011 • IULIE • 59


Plutonierul adjutant George Cioc de vorbă cu militarii


60 • IULIE • 2011


— Cum aţilucrat cu parte-nerii românii şiafgani din pro-vincia Zabul?

Parteneriatulnostru curomânii trans-cedeAfganistanuluişi există atât lanivel profesio-nal, cât şi per-sonal. În pregă-tirea acesteimisiuni, ne-amantrenat înRomânia cuunele dintre

cele mai mari personalităţi şi unii dintre cei maimari profesionişti pe care aveam să-i cunoaştem pecâmpurile de luptă din Zabul. Relaţia pe care amdezvoltat-o cu soldaţii români de la toate nivelele aconstruit prietenii pe viaţă şi parteneriate interna-ţionale care vor rezista/face faţă testului timpului./care vor dura. Contribuţia României la efortulISAF nu a fost lipsită de momente/acţiuni extraor-dinare. De fapt, în 2010, România a fost singuraţară NATO care şi-a crescut prezenţa trupelor înAfganistan. În timp ce alte ţări reduceau numărul,guvernul român aproape şi-a dublat contribuţia laNATO.

— Ce schimbări pozitive s-au întâmplat în tim-pul misiunii dumneavoastră în Afganistan?

Combined TeamZabul a făcut progre-se mari în provinciaZabul lucrând aproa-pe de Forţele deSecuritate şi deGuvernul Afgan. Câttimp am fost aici amobservat cum capaci-tatea de guvernaredistrictuală a crescutsemnificativ de la

aproape nicio reprezentare la reprezentare guver-namentală cu normă întreagă în 8 districte din pro-vincia Zabul. ANA a făcut paşi mari, aşa cum şiKandakul (batalionul) 2 / Brigada 2 ANA / Corpul205 Armată ar reuşi să dea randament dacă ar fi„independent”, prima structură militară de mări-mea unui batalion care ar obţine o asemenea onoa-re. Provincia a stabilit de asemenea un centru ope-raţional funcţional care permite guvernării şi forţe-lor de securitate să coordoneze operaţii şi să con-ducă investigaţii unite atât la nivel provincial, cât şila nivel districtual. Am văzut peste 20 de milioanede dolari investiţi în proiecte de dezvoltare pentruguvernul din Zabul în ultimul an şi am capturat sauomorât 75 de lideri insurgenţi de top, conducându-i pe alţii către programe de reconciliere.

— Ce mesaj aţi dori să transmiteţi următoareiunităţi?

Afganii au progresat mult în ultimul an. Amobservat cum guver-narea şi dezvoltareaprovincie ţin pasulcu reuşitele minunatedin domeniul securi-tăţii pe care forţeleafgane le-au făcut.Afganii vor continuasă preia conducereaîn guvernare, securi-tate şi dezvoltaredeoarece sprijinulpopular pentruGIRoA (GuvernulIslamic al Republiciidin Afganistan) esteîn continuă înflorire.Eforturile voastresunt esenţiale pentrua-i capacita peafgani. Nimic dinceea ce se întâmplăaici nu este ca mate-matica şi răspunsuri-le ei standard; trebu-ie să ai iniţiativă dinprima oră în care ai

O mis iune, o ech iMaior Robert N. HOOVER,

Maior Oliver ANGHELFoto: Cristian SURUGIU

Interviu cu colonelul James Blackburn, comandantul Combined Team Zabul


2011 • IULIE • 61


pă, un par tener ia t

— Cum aţi lucrat cu partenerii americani şiafgani din provincia Zabul?

Misiunea a început pe 27 noiembrie 2011 cândîmpreună cu un mic grup am sosit în FOB Lagman.Structura pe care o înlocuiam era prima care lucra-se timp de 6 luni cu partenerii americani. Am fostfrapaţi de foarte multe coincidenţe: urma să facemechipă comună cu militarii Regimentului 2Cavalerie Stryker din Armata Americană, noifăcând parte din Brigada 2 Infanterie ”Rovine”;deviza acestora este Toujors Pret în limba franceză,iar a noastră este Semper Prompti în limba latină,care în fond are aceeiaşi semnificaţie: TotdeaunaGata. Încă de la început am crezut şi am avut con-vingerea că vom reuşi să facem o echipă solidă caresă realizeze împreună obiectivele comune pe care leaveam de îndeplinit. Nu a fost nevoie de o perioadămare de acomodare şi datorită seriozităţii şi calită-ţii umane, datorită pregătirii anterioare din ţară,dar şi din străinătate (Germania, misiunile interna-ţionale anterioare). Personal cu această misiune am

ajuns la aproximativtrei ani de lucru şiexperienţă în mediulinternational.Pregătirea militară despecialitate, şi chiarpregătirea din mediulacademic civil m-auajutat să pot rezolvaprovocările la care amfost supus (politic, eco-nomic şi nu în ultimulrând specializarea încadastru.)

Alături de colonelulJames R. Blackburn amreprezentat ISAF laîntrunirile de securitatede la nivelul provincieiZabul, în condiţii dedialog excelente, apre-ciate la superlativ dereprezentanţii guvernu-lui afgan. În relaţiile departeneriat consider căam dat dovadă de res-pect reciproc, corectitu-dine şi loialitate faţă decamarazii noştri ameri-

cani, iar rezul-tatele se văd înmisiunile pecare le-am exe-cutat încomun.Consider cătoate structuri-le ce acţionea-ză în zona deresponsabilita-te din aceastăparte aAfganistanuluişi-au îndeplinitmisiunile cusucces şi dato-rită acesteiextraordinarecooperări.Reprezentanţiistructurilor guvernamentale din provincie aleRepublicii Islamice din Afganistan au înţeles deter-minarea şi sprijinul oferit de forţele internaţionalece acţionează aici, forţe care doresc să asigure unclimat de securitate stabil şi sigur, şi de asemeneasă sprijine efortul de reconstrucţie din întreagaprovincie. Binenţeles că acest lucru se poate realizadoar atunci când spiritul de echipă funcţioneazăfoarte bine şi când toţi militarii, atât români, cât şiamericani acţionează ca un tot unitar. Pot să afirmcu tărie că acest fapt s-a întâmplat mereu de cîndsuntem împreună în aceast misiune şi continuă săfie un aspect permanent al cooperării noastre.Deviza noastră comună a impulsionat permanentmilitarii noştri şi putem spune că în urma noastrărămân lucruri durabile care să sprijine această greaşi încercată naţiune:poporul afgan. De alt-fel şi aprecierile lide-rilor tuturor structu-rilor din cadrul coali-ţiei sunt elocvente, şiîn special aprecierilecomandantului ISAF,generalul David H.Petraeus, care mulţu-mit militarilor românidislocaţi în provinciaZabul într-o scrisoare

Interviu cu colonel Viorel Albăstroiu, locţiitorul comandantului Combined Team Zabul


62 • IULIE • 2011


ajuns pe pământ pentru a menţi-ne succesele fraţilor tăi români şipentru a le duce mai departe.

— Ce aţi dori să le spuneţipartenerilor dumneavoastră dinArmata Română la sfârşitulmisiunii?

Sunt extrem de mândru de voiaşa cum şi voi ar trebui să fiţi devoi înşivă. A fost o plăcere sălucrăm cu profesionişti adevăraţiaici în Zabul. Parteneriatul nostrunu se opreşte aici, ci va continuaîn Europa. Dumnezeu să binecu-vânteze România, şi Dumnezeusă-i binecuvânteze pe soldaţii şifamiliile lor care au sacrificattotul pentru reuşita acesteimisiuni.


2011 • IULIE • 63


adresată şefului Statului MajorGeneral Român, gl.mr. ȘtefanDănilă, pentru misiunile acestorarealizate alături de forţele coali-ţiei în reconstrucţia şi dezvolta-rea unei societăţi afgane moder-ne.

— Ce schimbări pozitive s-auîntâmplat în timpul misiuniidumneavoastră în Afganistan?

S-a dezvoltat infrastructuratactică de-a lungul autostrăzii A1,prin consolidarea şi redeschide-rea unor locaţii, realizate cu efor-turi deosebite, infrastructură des-tinată să mărească posibilităţilede control pe timp de zi şi denoapte. De asemenea s-au pus înfuncţiune Centrele Operaţionalede Conducere Districtuale, aces-tea realizând conexiunea cuCentrul Operaţional deConducere Provincial din locali-tatea Qalat. A sporit prezenţatrupelor noastre în aria de res-ponsabilitate, de asemenea s-auintensificat şi diversificat misiu-nile organizate şi desfăşurate deforţele româneşti în provincie.Colectivul românesc s-a integratfoarte bine în cadrul CombinedTeam Zabul şi consider că alucrat de pe poziţii de egalitateconform responsabilităţilor fiecă-ruia. O altă schimbare pozitivăde care militarii români benefi-ciează din plin, este sprijinul ofe-

rit de partenerii americani, aliaţicare au oferit până acum ArmateiRomâne, 60 de autovehicule blin-date de tip MRAP, vehicule careasigură protecţie sporită pe tim-pul executării misiunilor executa-te în aria de responsabilitate dinîntreaga provincie. Un exempluelocvent este şi incidentul petre-cut pe data de 1 mai 2011,atunci când patru militari dincadrul Batalionului 26 Infanterie“Scorpionii Roşii”, pe timpul exe-cutării unei misiuni de patrularepe autostrada A1 au fost loviţi deun dispozitiv exploziv improvi-zat. Gradul mare de protecţie alautovehicului de tip MRAP a sal-vat viaţa militarilor noştri. Încăodată le mulţumim partenerilornoştri pentru acest ajutor şi îiasigurăm de toată recunoştinţa şigratitudinea noastră.

— Ce mesaj aţi dori să trans-miteţi următoarei unităţi?

Colegilor noştri din Brigada 1Mecanizată, ce îşi vor începemisiunea în luna iunie trebuie săştie că în cadrul echipeiCombined Team Zabul, echipădin care vor face parte pentru operioadă de şase luni vor găsirealizările unei echipe ce a func-ţionat ca un singur corp şi ledoresc ca şi ei să îşi îndeplineas-că misiunile la aceleaşi standardede performanţă. Sunt convins că

viitoare componenţă a CombinedTeam Zabul va continua să spriji-ne populaţia afgană din provin-cia Zabul pentru dezvoltarea uneisocietăţii sigure şi durabile. Ledoresc atât colegilor din ArmataRomână, cât şi celor din ArmataAmericană, într-un cuvânt nouluiCombined Team Zabul, misiuneuşoară şi fără evenimente neferi-cite, şi nu în ultimul rând, să seîntoarcă cu toţii sănătoşi acasă laprietenii şi familiile lor.

— Ce aţi dori să le spuneţipartenerilor dumneavoastră dinArmata Română la sfârşitulmisiunii?

În relaţia cu partenerii şi înspecial cu conducerea CTZ, amajuns la concluzia că un managertrebuie să deţină nişte calităţideosebite prinrte care aş aminti:capacitate managerială, coopera-re, conştiinciozitate, curiozitate şicreativitate. Pentru toţi colabora-torii săi, comandantul CTZ a con-stituit un adevărat model profe-sional, comportamental şi atitu-dinal. Poziţia şi autoritatea decare dispune îi conferă “imagi-nea” care în ochii colaboratorilorse confundă cu însăşi structuraorganizatorică pe care o conduce,fiind considerat în măsură deter-minantă răspunzător de succese-le sau nereuşitele acestora.

În relaţiile cu întreaga echipădin cadrul CTZ, comandantulstructurii a apărut în dublă ipos-tază: ca membru al echipei şi caşef al acesteia. Colonelul James R.Blackburn a fost concomitentcomanda şi motorul echipei, ini-ţiind şi orientând acţiuni şiantrenând oamenii la realizarealor. Împreună am dus la îndepli-nirea misiunilor pe care ni le-amasumat şi putem să ne declarămmulţumiţi că am realizat lucruriremarcabile în sprijinul poporu-lui şi societăţii afgane. La final ledorim tot ce este mai bun înlume şi suntem mândri că amfăcut o echipă remarcabilă într-omisiune atât de solicitantă, daronorantă.

• Armata, asimilată ideii de frumos 66

Locotenent Bogdan RădulescuFost actor în Teatrul Naţional Bucureşti, regizor, ini-ţiator şi director al Teatrului „Masca”, profesor,scriitor, parlamentar, preşedinte al Comisiei deCultură din Camera Deputaţilor şi al ComisieiParlamentare pentru UNESCO, cu o activitatebogată...

•Concert pe Câmpul lui Marte 71Locotenent-colonel Radu SICHIM

Focuri de armă, TAB-uri, mitraliere, o defilare amilitarilor Batalionului 32 Infanterie “Mircea” dinTimişoara care au participat în perioada 2007-2008 în teatrul de operatii din Irak precum şi înKosovo în perioada 2010-2011, muzică, artificii...

• Cercul militar, o instituţie deschisă 72

Colonel Dragoş ANGHELACHEConvocarea personalului din structurile de infor-mare şi relaţii publice din Forţele TerestreRomâne, care în acest an s-a desfăşurat laCraiova, mi-a oferit plăcerea unei conversaţiidense cu şeful cercului militar, doamna colonel(r) Ecaterina Oreviceanu.

• Vizită în cetatea culturală aRomâniei 75

Locotenent Bogdan RĂDULESCUCercul Militar din Iaşi ne este prezentat de cătreşeful instituţiei, locotenent-colonelul (r.) BenoneTiron, într-o modalitate ce reflectă multitudineade abordări cuprinzătoare, aferente realităţilorsecolului XXI, dar accentuând seturile de semni-ficaţii...

• Pictura în condiţii de recluziune 78Colonel Dragoş ANGHELACHE

În cadrul „Atelierelor de creaţie literară şi artisti-că” desfăşurate la Colegiul Militar Liceal „MihaiViteazul” de la Alba Iulia – care vor fi prezentatepe larg în numărul viitor – un moment aparte lasecţiunea de arte vizuale l-a constituit prezenta-rea...

• Mereu aproape de cer 80Locotenent Bogdan RĂDULESCU

Evidenţa vocaţiei deosebite pe care o sesizăm lapreotul militar formează centrul unui subtil mijlocde echilibrare şi contra-balans a extinderii ele-mentului de incertitudine deoarece, existând oimportantă suprapunere între identitatea poporu-lui român şi...

• Doi ani 82Geta MOLNAR

Doi ani de risipă pentru că eu trăiam prin tine, îngânduri, în vis, în tot ce înseamnă rădăcinile iubiriimele incomensurabile. Mi-ai intrat în sânge, voiface tot ce pot să uit totul.

TT rr aa dd ii ţţ ii ii mm ii ll ii tt aa rr ee şş ii cc uu ll tt uu rr ăă

TRADIŢ I I MIL ITARE Ş I CULTURĂ

66 • IULIE • 2011

INTERVIU

— În cadrul şedinţei Camerei Deputaţilor din6 iunie, în declaraţia politică cu titlul „Gripa aviarăşi statul pre-modern”, spuneaţi: „Ultimele sondajene-au arătat că majoritatea covârşitoare a români-lor îşi pun încrederea în Biserică şi în Armată... dece Biserica şi Armata? Revenind la Evul Mediu, aces-tea erau instituţiile sale primordiale: Sfânta Bisericăşi puterea militară a principilor şi regilor. Să fie,oare, acesta un alt semn al Evului Mediu românesc,care încă nu s-a încheiat?”. Care este, în opiniadumneavoastră, cauza încrederii de care se bucurăArmata şi, totodată, există efecte benefice ale aces-tei încrederi?

— Armata s-a bucurat şi probabil că se va bucu-ra în veci, ca şi Teatrul, de aprecierea unanimă aoamenilor. Motivele sunt multe, am să încerc sădetaliez câteva. În primul rând, noi nu avem o isto-rie de cuceritori, chiar dacă de-a lungul anilor ammai trecut graniţele într-un fel sau altul. Deci,Armata a fost percepută de către români drept oinstituţie necesară apărării hotarelor ţării şi estefiresc ca aşa ceva să beneficieze de sentimente una-nime de apreciere călduroasă, respect şi încredere.Pe de altă parte, Armata are ceea ce nu are lumea

civilă: are ordine, are precizie, are punctualitate,din cauza asta, făcând o translaţie către teatru, arerespect faţă de simetrie – ceea ce este sinonim cufrumosul. Dezordinea înseamnă haos, înseamnăurât. Din acest punct de vedere, Armata poate fiasimilată ideii de frumos dar, de exemplu, dacăasişti la o paradă militară, nu ai cum să nu fii satis-făcut şi bucuros când vezi că se „calcă pe tobă”,când vezi alinierea perfectă, când vezi uniformeleimpecabile şi că armele desenează în mâinile solda-ţilor o linie perfectă. Acestea sunt lucruri careîntotdeauna au creat satisfacţie. Gândiţi-vă că gos-podăria unui ţăran român respectă aceste principiiale simetriei, ale ordinii şi disciplinei. Şi în plus, dece să nu recunoaştem, uniforma este ea însăşi ochintesenţă de modestie pentru că niciodată, chiardacă ar fi de paradă, uniforma nu este făcută dincele mai scumpe stofe sau mătăsuri aşa cum îşi per-mite lumea civilă iar, pe de altă parte, are elementede decoraţie extrem de spectaculoase şi de străluci-toare în aşa fel încât să pună în evidenţă ceea celumea civilă a definit dar nu a respectat niciodată:„mens sana in corpore sano” . În Armată vei vedeafoarte rar burţi – o să vedeţi poate la generali,eventual la comandanţii de batalioane, dar foarte

Armata, asimilată ideii de frumos

Interviu cu actorul şi omul de cultură Mihai Mălaimare

Fost actor în Teatrul Naţional Bucureşti, regizor, iniţiator şi director al Teatrului„Masca”, profesor, scriitor, parlamentar, preşedinte al Comisiei de Cultură dinCamera Deputaţilor şi al Comisiei Parlamentare pentru UNESCO, cu o activitatebogată în Radio, Televiziune şi Film, domnul Mihai Mălaimare nu ezită să corele-ze elementele definitorii inerente societăţii româneşti, cele prezente atât în ariaculturală cât şi în domeniul armelor atât cu simbolurile naţionale, dar şi cu reali-tăţile moderne ale dinamicii relaţiei civil – militar, aceste conexiuni realizându-seîn contextul necesităţii unei continue dezvoltări în multiple sectoare de activitate.

Locotenent Bogdan RădulescuFoto: Bogdan RĂDULESCU


2011 • IULIE • 67

INTERVIU

rar, dacă nu niciodată, la coman-danţii de companii şi de plutoa-ne. Niciodată! Nu mai vorbesc desoldaţi. Acolo vei vedea trupuriperfecte, închingate, bine strân-se, într-o relaţie foarte plăcutăochiului şi simţurilor cu cosmo-sul, cu universul, cu energiile.Iată, am detaliat câteva elementecare pot să justifice încrederea şirespectul pe care un privitor, unochi, un om îl poate avea faţă deArmată.

—Privitor la vremurile tulburidin 1989, menţionaţi în situldumneavoastră personal: „... Defapt, cred ceea ce ştiu eu, ce amvăzut eu, dar este atât de puţin,chiar dacă am alergat pe străzi înnopţile alea, chiar dacă m-amdus la CC să solicit armata ca săapăr Teatrul Naţional. Mă bucurcă s-a terminat şi, chiar dacă par-tidul acela ar mai fi existat, nucred că aş fi putut continua... .”În situaţii de criză credeţi căinstituţia Armatei poate apăravalorile şi patrimoniul naţional?Cum poate face asta şi pe timpde pace?

—Dacă nu suntem într-o situa-ţie de război, de conflict... sigurcă Armata trebuie să-şi facă sim-ţită prezenţa nu numai prinparade sau demonstraţii sau, ştiueu, drumul de la unitate lacâmpul de instrucţie şi care treceprin spaţiul civil, ci şi prin apor-tul real pe care trebuie să-l aibăla evoluţia societăţii. Suntem însecolul XXI, un secol nebun, plinde viteză, un secol în care avemalte percepţii, alte stări, senti-mente, alte nevoi, aşadar şiArmata se modernizează odatăcu societatea, devine profesionis-tă, are practic nişte oameni careau semnat un contract, s-au

angajat ca să slujească acolo.Contractul nu este numai pentrusituaţia în care apuci să tragi,contractul este pentru condiţia tade militar, de slujitor sub drape-lul ţării şi asta, în timp de pace,este o chestiune la fel de impor-tantă ca şi cea pe timp de război.Nu e abilitarea mea să presupunce ar trebui să facă Armata petimp de pace, dar sigur că poateparticipa la investiţii mari, lalucrări mari, sigur că poate săintervină în situaţii de cataclisme– este inevitabil ca ordinea, pre-cizia, disciplina să-şi facă apariţiaîntr-un moment în care haosulpoate amplifica un dezastru.Cred că nu trebuie ignorat roluleducativ pentru că, chiar dacă înArmată intră profesionişti, profe-sioniştii ăştia nu stau până lapensie în Armată şi, chiar dacăstau până la pensie, au ieşit peporţile unităţii militare, revin înfamilie apoi, pe cale de consecin-ţă, în interiorul societăţii civili-lor. Ori, aici trebuie să se simtăaportul unui om care lucrează cudisciplina şi precizia îl poateaduce unei societăţi care se află,cel mai adesea, în condiţiile uneimişcări de tip brownian, haotic şiatunci, cu certitudine, Armatapoate fi percepută şi ca o institu-ţie cu rol important pe perioadăde pace. În perioadă de criză,fără doar şi poate... vedeţi o tra-versăm acum... o perioadă încare, din păcate, discursul nega-tiv este cel mai prezent...şi elatinge inevitabil şi Armata –vedeţi, se vorbeşte de pensiinesimţite ale ofiţerilor superiori.Personal, cred că este o maremăgărie faţă de Armată: cel carespune că un ofiţer are o pensienesimţită pentru că este maimare decât a unui profesor uni-versitar, îl invit să facă în modreal o săptămână de armată, să

vadă ce înseamnă a te scula înfiecare zi la cinci dimineaţa, cândse dă alarmă, când trebuie să fiiacolo, când ai în subordine, cândai atâta răspundere şi când,Doamne fereşte, trebuie chiar să-ţi dai şi viaţa. Este, dacă vrei,opinia unui sublocotenent înrezervă care nu a vrut să mai fieavansat în grad. Puteam fi unfoarte bun ofiţer de infanterie.

— Aveţi ceva povestiri?— Dragul meu, pot scrie o

carte despre perioada respectivăpentru că am făcut armataîmpreună cu foarte mulţi tinericare, ca şi mine, terminaserăfacultatea, foarte mulţi colegi deteatru în primul rând, ceea ce afost un dezastru pentru locote-nentul plutonului meu – să ai înplutonul tău o întreagă grupănumai de artişti, când eşti proas-păt locotenent ieşit de pe băncileAcademiei Militare şi vrei săavansezi şi să ai nişte golani canoi, să faci armată cu ei...Bănuiesc că a fost o perioadă deşase luni de dezastru pentru el,pe de altă parte şi pentru noi afost momentul să câştigăm unpariu pe care l-am făcut cu pro-priile noastre energii, cu proprii-le noastre corpuri, până la urmăcu propria dezordine a lumii civi-le şi pe care am încercat să oordonăm. Mulţi dintre noi sun-tem astăzi conducători de institu-ţii: dacă îţi spun că Gelu Colceag,Rectorul Facultăţii de Teatru, afăcut armata cu mine... mai suntcolegi care sunt directori de tea-tre sau filarmonici, ai să înţelegică e posibil că şi asta să fi contri-buit oarecum la capacitatea noas-tră de a putea conduce.

—Teatrul Masca a adus teatrulîn stradă şi, cu ocazia Zilei UniriiPrincipatelor Române, publicul a


2011 • IULIE • 69

INTERVIU

primit din partea actorilor cocar-de tricolore iar dumneavoastrăaţi declarat că sunteţi alături deromâni în momentele istorice deimportanţă majoră; aşadar,Tricolorul este reprezentat şionorat prin multiple şi complexemodalităţi. Care credeţi că suntelementele împărtăşite, atât demilitar cât şi de omul de teatru,în construcţia sentimentului şimândriei naţionale?

—Despre patriotism trebuievorbit continuu pentru că se nascgeneraţii noi care nu mai ştiu, numai cunosc sau nu mai vor săcunoască, generaţii cărora li seinduce în mod eronat şi criminalideea că a interpreta, a cântaimnul ţării este o chestiune...cum să spun... pasată, că a salutaDrapelul naţional este o chestiu-ne demodată, că a tresări la fru-museţea peisajului, la momentulcând te întorci din străinătate şiintri în ţară, să simţi ceva careînseamnă a fi român pe care,probabil, că alţii îl simt la fel darnoi, am sentimentul, că-l simţimmai abitir, aşa ceva ar fi, de ase-menea, demodat. Nu trebuie săîncetăm niciodată să vorbim des-pre patriotismul românesc, des-pre steagul nostru, imnul nostru,însemnele noastre – ele trebuiesă facă parte din elementele deeducaţie ale fiecărui bărbat. Înprimul rând taţii au obligaţia ca,înainte de a vorbi despre sex fii-lor lor, să le vorbească despreţară, despre Burebista, despreDecebal, despre Tricolor, despreRomânia dodoloaţă, despre mari-le momente ale românilor, alearmatei românilor, marile victo-rii, Războiul de Independenţă,Unirea Principatelor, Unirea de la1918, despre victoria lui MihaiVodă, despre războaiele mondia-le ş.a.m.d. Sigur că lucrul ăstatrebuie să-l facă instituţiile fun-

damentale: Familia, Şcoala,Biserica, Arta şi Armata, fărădoar şi poate. Cred că Armata artrebui să se deschidă poate maimult. Demonstraţii precum celecare apar la depunerea jurămân-tului trebuie să fie mult mai des-chise nu numai părinţilor... poatechiar aplicaţii, filme, să se stimu-leze dragostea faţă de acestesemne şi însemne ale românilor.Mărturisesc că intrarea înUniunea Europeană poate declan-şa sentimentul că avem o altăţară, că avem un alt Imn, căavem alte lucruri la care să neînchinăm. E posibil. Nu esteexclus ca viitoarele generaţii să-şipiardă rădăcinile şi să le constru-iască într-o ţară mult mai mare,cum este Europa – gândeşte-te laamericani. Dar americanii dinMinnesota, de exemplu, oricumi-ai lua, nu mai sunt dinMinnesota, ci din întreagaAmerică. Ar fi foarte trist ca aces-te lucruri să se întâmple relativrepede şi, pentru ca nu să seîntâmple, pentru ca să fim nişteeuropeni născuţi în România, tre-buie să lucrăm mai abitir înmomentul de faţă decât pânăacum.

— Aţi avut posibilitatea şionoarea de a construi un monu-ment al eroilor „pe tăpşanul dinCopălău”. Cum aţi descrie unerou? Care credeţi dumneavoas-tră că sunt particularităţile defi-nitorii ale eroului român? Suntaceste caracteristici diferite încazul celor care şi-au dat viaţasau au fost răniţi participând laîndeplinirea obligaţiilor asumatede România în cadrul misiunilordesfăşurate sub egida NATO,ONU, UE, al misiunilor de tip coa-liţie?

— Este o vorbă care spune căeroii mor primii. Eroii sunt, în

general, oameni care – şi nu mărefer numai la eroul militar – auprin naştere formaţia de erou.Eroul este cel care nu pune preţpe bani, pe avere, pe poziţiisociale, el este un personaj careare viziune, un orizont, un ţel.Din acest punct de vedere, gene-raţia paşoptistă a fost o generaţieeroică, a avut ţelul transformăriispaţiului românesc într-unulmodern, ieşirea de sub tutelanefericită a sclavagismului, gene-raţia unionistă, 1918, generaţiilecare au făcut războaie, într-un felsau altul, justificând sau nu for-mula, Armata Română a luat-oba într-o parte, ba într-alta, bas-a întors. Cineva care judecă dinafară ar zice „bă, românii ăştiasunt...ştii...cum bate vântul”.Posibil! Dar să nu se uite căromânii au urmărit un ţel cu pre-cizie. Trebuia reintegratăBasarabia, trebuia reunit pămân-tul românesc între graniţele luistrămoşeşti. Erau lucruri pentrucare s-au luat decizii din cauzacărora, invocându-le ulterior,oameni au fost ucişi: Antonescu.Deci, un erou este unul care estedeasupra vremurilor, este omulpe care vremurile nu-l ating, saudacă-l ating, nu-l pot distruge.Un erou este omul pentru carechiar viaţa este o chestiuneminoră şi lipsită de însemnătatedacă nu este pusă în slujba unuiideal. Nu trebuie neapărat caeroul să moară, e mai trist cândmoare ţelul, scopul, ideea.Suntem muritori cu toţii, maidevreme sau mai târziu, iar dacăsingura condiţie a eroului este sămoară, devenim cu toţii eroi. Înviaţa civilă poţi fi erou. Îţi propuica, profesor fiind, să creşti gene-raţii în spiritul adevărului, aldreptăţii, al valorilor atestate deacest pământ – eşti un erou, eştiun om care te ridici deasupra


70 • IULIE • 2011

INTERVIU

mărunţişurilor cotidiene. A scăpadin marasmul cotidian este elînsuşi un lucru eroic.”

— Experienţa dumneavoastrăca şi preşedinte al ComisieiParlamentare pentru Cultură şipentru UNESCO vă oferă posibi-litatea de a releva importanţadinamicii fenomenului cultural înviaţa socială şi personală a româ-nului. Care credeţi că este nivelulde implicare şi apropiere a mili-tarului român faţă de Cultură?

— Da, am fost preşedinteleComisiei de cultură din CameraDeputaţilor şi, în prezent, suntmembru în Consiliul Naţional alAudiovizualului. Mi-e foarte greusă recunosc că poporul român alultimilor 20 de ani se îndreaptăspre condiţia de populaţie, dartrebuie să recunoaştem.Consumul cultural al românilor ascăzut în 2009 cu 20% faţă de2008, când era scăzut cu foartemulte procente faţă de 2007. Esteun dezastru. România trăieşte undezastru economic care este maipuţin important. Domnule, deci-dem că ne vindem hainele,umblăm goi, mâncăm iarbă şi neredresăm, dar dezastrul culturaleste unul care nu salvează penimeni, care nu mai acordă nicioşansă. Poţi să spui că sunt exage-rat, că sunt o Casandră – să deaDumnezeu să fie aşa, dar nucred. Uită-te în jur: toată mizeriape care o vezi în societatea româ-nească, toată violenţa pe care ovezi la televizor şi pe stradă suntsemne limpezi ale lipsei de cultu-ră. Atunci când cultura moare,lumea moare. Din cauza asta,oamenii de cultură, cel puţin ceicare sunt trăitori astăzi, con-ştienţi sau nu, simţind sau nu,fac un lucru clar – apostolat.Aceasta este misiunea noastră.Ea se va încununa sau nu de suc-

ces – Dumnezeu ştie, pentru cădezastrul este atât de mare încâttare mi-e greu că va învingeîntr-un termen rezonabil. Prostiaeste invincibilă pentru că se rege-nerează imediat şi acest războieste de necâştigat, dar el trebuiedus obligatoriu. Mă întorc şi-ţispun că Armata trebuie să devi-nă, prin intermediul mecanisme-lor ei, ea însăşi un instrument deculturalizare. Acolo vin oamenidin diverse pături sociale, cu di -verse niveluri de pregătire profe-sionale şi culturale şi Armata tre-buie să investească în ei, inclusivîn spaţiul cultural. Un muncitorcare merge la teatru este unmuncitor care munceşte mai bine– este o ecuaţie care a fostdemonstrată. Armata are acesteposibilităţi şi trebuie să o facă.

— Aţi spus că suportul unuiactor adevărat este familia. Sepoate spune că suportul unuimilitar este familia? Aveţi unmesaj pentru militarii români dinteatrele de operaţii şi pentrufamiliile acestora?

— Sigur că suportul unui mili-tar este familia fără doar şipoate. Şi nu numai a unui mili-tar, al oricărui profesionist. Înceea ce-i priveşte pe militari, ulti-mii ani în care armata profesio-nistă românească a fost angajatăîn teatre de luptă reale a adus şimorţi. Şi cred că este foarte greude perceput, de analizat, de dis-cutat care este sentimentul uneifemei care-şi ia la revedere de labărbatul ei militar care pleacă pefront în Afganistan, în Irak saumai ştiu eu unde. Sau ce e însufletul lui. Poate că determinis-mele sunt de ordin material, unsalariu mai bun, un câştig maibun, un sprijin pentru familie,dar gândiţi-vă că este viaţa înmijloc şi moartea nu alege. Este

cutremurător dar aşa se întâm-plă. Mesajul meu este şi trebuiesă fie unul optimist, pozitiv: mărog lui Dumnezeu să nu nemoară soldaţii. Există o cuantă pecare o pot rezolva oamenii - esteinuman să trimiţi soldaţii româniîn tab-uri ruseşti, care sar în aerla o grenadă; nu mai ţine: trebuiefăcută investiţie în Armată aşacum se investeşte în industrie,dacă ţii la viaţa omului, dacăviaţa omului înseamnă ceva. Pede altă parte, ar trebui evitatesituaţiile conflictuale, iar relaţiaîntre Armata Română şi organis-mele, în special NATO, ar trebuisă fie una negociată la sânge şi,pe cât posibil, în beneficiul arma-tei noastre. În orice caz, ca omcare am făcut armata, şi amfăcut-o pentru că am vrut –puteam să mă sustrag – cred căau fost câteva luni dintre celemai frumoase din viaţa mea,chiar dacă eram un tip deja învârstă, aveam 25 de ani, aveamun copil care se născuse, aveamprobleme şi nu mi-a fost uşordar, se ştie, prieteniile din arma-tă nu se uită şi ne scriem, neauzim la telefoane, ne vedem cufoarte mare plăcere, inclusiv cufoştii noştri comandanţi, astăziiluştri colonei sau generali.

— De curând am serbat ZiuaInfanteriei...

— E o armă gândită, pentrucă nu foloseşte, în afara unelte-lor, decât trupul şi mintea omu-lui. Infanteristul merge pe jos,ştie să-şi folosească mintea, ştiesă folosească terenul, trebuie săfacă conexiuni, să ştie care suntoportunităţile şi să nu le piardă.Într-un fel, Infanteria este armaregină a Armatei, tocmai pentrudatele care presupun prezenţaactivă a fiinţei umane şi nu a teh-nicii.

De asta au avut parte timişorenii dumini-că 8 mai 2011 începând cu orele20.00 la Unitatea Militară din

Chişoda, manifestări ce s-au înscris în calendarulactivităţilor organizate cu prilejul proclamăriiIndependenţei de Stat a României, victoriei CoaliţieiNatiunilor Unite în cel de-al Doilea Razboi Mondialşi a Zilei Europei.

Timp de o oră, cei peste 1500 de timişoreni careau ales să-şi petreacă seara în aer liber au asistat laun concert mai mult decât inedit în care muzica sin-fonică s-a îmbinat perfect cu viaţa militară.

Înainte de începerea concertului au luat cuvân-tul Viorel Oancea, secretar de stat în MinisterulApărării, care a citit mesajul ministrului ApărăriiNaţionale Gabriel Oprea, generalul GheorgheSimina, comandantul Brigăzii 18 Infanterie“BANAT” din Timişoara și Vasile Timiș, secretar destat în Ministerul Culturii.

După intonarea imnurilorRomâniei şi al Uniunii Europei, înscenă au intrat, pe MarşulTriumfal al lui Verdi, ScorpioniiGalbeni, care au defilat în faţapublicului.

A urmat un concert extraordi-nar al Corului şi FilarmoniciiBanatul din Timişoara, concertcare s-a încheiat la fel de specta-culos cum a început: Militarii ausimulat un câmp de luptă, iarfocurile de armă şi cele de artificiii-au ţinut cu sufletul la gură pespectatori, care au aplaudat minu-te în şir reprezentaţia.

Pe timpul desfăşurării concer-tului, Muzica Militară a Brigăzii 18Infanterie “BANAT” a avut posibi-

litatea să interpreteze arii celebre alături de orches-tra Filarmonicii Banatul.

De altfel, începînd de anul acesta, Parcul Centraldin Timişoara găzduieşte din nou stagiunea demuzică militară, iar Primăria Municipiului Timişoaraîmpreună cu Brigada 18 Infanterie „Banat”, reiautradiţia de concertelor de muzică militară în aerliber. Astfel, în perioada mai – octombrie, în primaşi a treia duminică a fiecărei luni, membrii MuziciiMilitare încântă publicul cu mai multe genuri muzi-cale: muzică clasică, jazz, rock, blues, swing, muzicăuşoară, pop şi muzică de film.

În luna mai au avut loc trei concerte, în zilele de1, 15 şi 29. În luna iunie, concertele s-au ţinut înzilele 5 şi 19, iar în luna iulie, în 3 şi 31. Muzicamilitară va mai concerta şi în luna august, în zilelede 7 şi 21, în luna septembrie, în zilele de 4 şi 18,iar în luna octombrie, în zilele de 2 şi 12.

Toate concertele se vor susţine în intervalul orar12 – 13:30. n

Locotenent-colonel Radu SICHIM

Focuri de armă, TAB-uri, mitraliere, o defilare a militarilor Batalionului 32Infanterie “Mircea” din Timişoara care au participat în perioada 2007-2008 înteatrul de operatii din Irak precum şi în Kosovo în perioada 2010-2011, muzică,artificii şi o arie din opera Boema.

Concert pe Câmpul lui MarteSPECTACOL

2011 • IULIE • 71

TRADIŢ I I Ş I CULTURĂ MIL ITARĂ

C um era firesc, discuţia a pornit cu o retrospectivăa anului 2010, având în vedere că, în plan cultu-ral, Cercul Militar Craiova a marcat un nou înce-

put: schimbarea Festivalului formaţiilor de teatru dinarmată (care ajunsese la ediţia a XVIII-a), cu Festivalul-concurs de dans modern "Pe aripile dansului".

O instituţie deschisă"Aş vrea să informez cititorii revistei dumneavoastră

că Cercul Militar Craiova constituie, în spectrul instituţii-lor de cultură ale oraşului, o zonă de specificitate deter-minată de profilul său cultural artistic, recreativ, educativ,formativ de prezentare şi protocol, constituie, astfel spus,emblema şi interfaţa segmentului militar la nivelul garni-zoanei. Prin activitatea desfăşurată, cercul militar a contri-buit şi contribuie la cunoaşterea istoriei, la dezvoltareasentimentului patriotic în rândul tinerilor care activeazăîn cercurile promovate în această instituţie". Ajunşi înacest punct, doamna colonel prezintă cercurile care func-ţionează în instituţia craioveană: curs de dans modern şiaerobic, curs de tehnică şi artă fotografică, curs de artemarţiale, cerc muzical literar artistic, cerc de pictură şiartă grafică, cerc de chitară. "La nivel de garnizoană toateactivităţile au fost organizate şi s-au desfăşurat conformPlanului de activităţi şi în fiecare an ne propunem săîmbunătăţim calitatea cursurilor, să îmbunătăţim calitateaactului de cultură şi, de ce nu, să transformăm actul decultură într-o marfă." În diversitatea activităţilor desfăşu-rate au fost cuprinse principalele evenimente istorice, cul-turale din viaţa comunităţii locale . În fiecare lună, la cer-cul militar se organizează un spectacol pe garnizoană, oexpoziţie pe diferite domenii iar la două luni – un meda-lion literar. Este de reţinut că instituţia militară craiovea-nă este deschisă tuturor activităţilor social-culturale carese desfăşoară în garnizoana Craiova.

Zilele Soresciene"Aş putea să vă spun că relaţiile sunt extraordinare cu

toate instituţiile de cultură şi încep cu instituţia principa-lă: Universitatea din Craiova. Nu există simpozion la caresă nu avem o personalitate marcantă de la una din cate-dre, corespunzător domeniului pe care ne desfăşurămactivitatea (istoric, geografic, literar), deoarece sunt

CERCURI MILITARE

72 • IULIE • 2011


Colonel Dragoş ANGHELACHEFoto: arhiva Cercului Militar Craiova

Convocarea personalului din structurile de informare şi relaţii publice din ForţeleTerestre Române, care în acest an s-a desfăşurat la Craiova, mi-a oferit plăcereaunei conversaţii dense cu şeful cercului militar, doamna colonel (r) EcaterinaOreviceanu. Am afirmat "conversaţie densă" întrucât instituţia militară de culturădin Cetatea Băniei are o activitate susţinută, pe măsura dimensiunii culturale aoraşului ce a dat României atâţia oameni de seamă.

Cercul militar, o instituţie deschisă

oameni care ne cunosc şi colaboreazăcu noi de ani de zile." Potrivit doam-nei colonel Oreviceanu, una dintremanifestările cele mai aşteptate suntZilele Soresciene. De ce? "Pentru căan de an are loc întâlnirea cu unuldintre membrii familiei Sorescu. Estevorba de profesorul Ion Sorescu, pecare toată lumea îl aşteaptă cu cărţilede poezie şi nu ne săturăm ascultân-du-l pentru că de la an la an schimbămodul de prezentare a marelui poetoltean. Nu poate nimeni să vorbeascămai bine despre Marin Sorescu decâtIon Sorescu. S-ar putea să fiu subiec-tivă, nu pentru că sunt olteni, ci pen-tru că mie îmi merge la suflet poeziasoresciană şi nu cred că numai mie".

Între nostalgia teatrului şi provocarea dansului

Anul 2010 a fost marcat prin des-făşurarea Festivalului de dansmodern pe „aripile dansului“ undeCercul Militar Craiova, a obţinut pre-miul al doilea, cu participare la toate

categoriile. Sala a fost plină, deşi ora-şul "crăpa" de căldură, bunicii şipărinţii agitau evantaiele iar copiii..."nu ştiu dacă o să reuşesc să redauaşteptarea copiilor,ce era în sufletelelor! Juriul s-aretras să delibere-ze şi când a reve-nit iar preşedintelejuriului, domnulŞtefan Ungureanu,a spus numele cer-cului militar câşti-gător, copiii auurcat pe scenă şiau sărit pe core-graful lor. A fost oatmosferă magnifi-că, nu am cuvintesă vă spun ce amtrăit eu atunci!"

După şaispreze-ce ani în careCercul Militar Craiova a organizat fes-tivalul de teatru, a schimbat registrulspre dansul modern. Este primul fes-

tival de acest gen în armată şi, înmod natural, se pune întrebarea dacănu a fost greu să se constituie o for-maţie de dansatori. "Nu este greu săalegem o trupă din copiii care practi-că dansul modern. Ei practică şi altestiluri de dans şi meritul este al pro-fesoarei, care este absolventă de core-grafie, şi face totul cu pasiune.Pentru mine nu a fost greu să organi-zez copiii, să le spun ce înseamnăconcursul, să le cultiv dragostea descenă."

Totuşi, pentru doamna colonelOreviceanu festivalul de teatru arămas ca nostalgia primei iubiri. "Şiacum regret festivalul de teatru!Toată lumea mă întrebă de el, însă

trebuia să facem pasul acesta ca deactul cultural să profite şi cercurilemilitare din celelalte zone ale ţării.

CERCURI MILITARE

2011 • IULIE • 73


Într-adevăr, este mult de muncă pen-tru că nu este uşor să duci un festi-val, nu este uşor ca timp de o lună şijumătate înainte să faci loby, să-l facipe om să vină în sală în prima zi şi înzilele următoare." Înainte de urca pescena festivalului, tinerii jucau cuuşile închise pentru ca surpriza săfie mare la spectacolul oficial. Actoriierau de la diverse şcoli şi veneauînsoţiţi de profesori, de diriginţi, carespuneau, invariabil, că cercul militara făcut „vedetă” din liceu prin copiiidin trupa de teatru „Morfia”. „Mulţidintre ei sunt studenţi acum, dartrupa rămâne, pentru că în fiecare anei se aduc uni pe alţii prin dragostepentru teatru. Nu vă ascund că amregretat festivalul de teatru, dar uşor,uşor ne-am mutat pe festivalul dedans.” Potrivit doamnei colonel, des-făşurarea acestui festival necesităscenă şi sală mare de spectacole, iarde înscrieri nu se duce lipsă deoareceîn oraş sunt multecluburi de dans pediverse tematici, caremai de care mai inte-resate. „Imaginaţi-văcă în acelaşi timp cufestivalul nostru, laCasa de Cultură aStudenţilor se desfă-şura un alt concursde dans şi au venit şide acolo să se scrie încompetiţie. Ei aveauvârsta cuprinsă între15-20 ani şi se vedeadiferenţa de ani destudiu.”

Trupa de dans aCercului Militar

Craiova adat douăspectacolede caritatepentru uncopil degrădiniţă,pe numeNicuşor,care urmasă fie ope-rat înGermania.Bucuria afost denedescriscând

mama lui a sunat din străinătate şile-a spus că operaţia a reuşit. În pri-măvară pregăteau un nou spectacolpentru un fost militar al brigăzii care,de 14 ani, este bolnav de leucemie.Este foarte tânăr, are un ajutor socialde 230 lei, nu mai răspunde la trata-ment şi este propus pentru operaţieîn Germania. „Iar noi, până în 24martie, vrem să strângem o sumă debani pentru a contribui la achitareacostului operaţiei de transplant demăduvă”.

Actul cultural între pasiune şi „reacţiune”

Cercul Militar Craiova este o pre-zenţă permanentă la festivalul demuzică folk „Voci tinere” de laCaracal, iar anul trecut interpreţii auobţinut premiul I la secţiunea grup.„Funcţionăm cu aceeaşi echipă. Vomscoate un băiat, pentru că vrea să

participe la secţiunea individuală, şivom introduce o fată care deja sepregăteşte. Sper să fie bine! Şi... dreptsă vă spun, nu toată lumea care par-ticipă în concurs trebuie să ia şi pre-miu. Dar trebuie să-i învăţăm culupta.” Tinerii interpreţi sunt îndru-maţi de şeful muzicilor militare, unom care încearcă să transmită fiecă-ruia, cât de bun este, cât talent are,câtă muzică folk ştie, ca fiecare să-şifacă o evaluare corectă înainte de aparticipa la festival.

Ajungând la acest punct al discu-ţiei, am remarcat prezenţa tot maiscăzută de la an la an a cercurilormilitare la festivalul de la Caracal şiam dorit să aflu şi o părere din inte-rior. „Cred că 90% din cercurile mili-tare nu mai au conducători.

Majoritatea erau foşti şefi ai instituţii-lor care, la trecerea în rezervă, s-aureangajat. Ca urmare a noilor legi, ceimai mulţi au optat pentru pensie iarfuncţiile s-au blocat. Îmi este greu săcred că acolo unde au mai rămasdoar doi oameni, se mai poate vorbişi de actul cultural, din moment cepartea administrativă înghite toateresursele de timp. Nici noi nu suntemmulţi, dar am încercat să împart acti-vitatea pe cele trei colege care înca-drează posturile. Asta nu înseamnăcă nu ne-am frustrat familiile, fiindcăactivitatea culturală, de obicei, începedupă orele 16.00. În plus, cultura nuse face de pe o zi pe alta şi, ca să fiiîntr-un astfel de post, trebuie să fii tuînsuţi om de cultură, să poţi să îm -parţi cultură în jurul tău.” n


74 • IULIE • 2011

CERCURI MILITARE


2011 • IULIE • 75

CERCURI MILITARE

C lădirea Cercului Militar datează din anul1896, când s-a constituit Cercul Ofiţerilordin garnizoana Iaşi, imobilul fiind achizi-

ţionat, în 1912, prin contribuţia cadrelor militare,de la proprietarul imobilului din Strada Carolnr.36, domnul Marcu Juster.

În cadrul Cercului Militar Iaşi funcţionează cer-curile de dans sportiv, de grafică şi pictură, litera-tură, de umor, muzical şi ansamblul folcloric„Hora Iaşului”, iar Cercul de pictură „OctavBăncilă” a prezentat lunar câte o expoziţie de grupsau personală la fiecare eveniment deosebit, săr-bători legale şi religioase. Demnă de remarcat esteşi biblioteca instituţiei, care are un fond de cartece cuprinde peste 16.600 volume şi un număr de280 de cititori anual.

Menţionăm faptul că, în luna aprilie a anului2009, s-a organizat Concursul Naţional de DansSportiv cu 300 de perechi la start, 18 categorii deconcurs şi peste 2.000 de spectatori, unde colabora-torii Cercului Militar Iaşi din clubul „Reflex” auadunat 12 medalii de diferite categorii de vârstă şisecţiuni, dintre care cinci de aur. În aceeaşi lună,cu prilejul sărbătoririi Zilei Forţelor Terestre, auavut loc expoziţii de carte, icoane şi pictură.

Luna mai a anului trecut a oferit prilejul găzdui-rii în Sala de expoziţii a lansărilor de carte şi opor-tunitatea ca, în cadrul Festivalului de muzică folk„Voci tinere” din Caracal, ediţia a IX-a, reprezentan-ta Iaşului, Alexandra Andrei, să obţină PremiulServiciului Muzicilor Militare, secţiunea interpreţide muzică folk.

La Festivalul de Umor Cazon „Podul Minciunilor”din Sibiu, ediţia a XIX –a, Iaşul a obţinut locul I lasecţiunea interpretare – monolog şi duet, TrofeulFestivalului „Podul Minciunilor”- 2009 la categoriacercuri militare, premiul special al juriului pentru

Vizită în cetatea culturală a României

Cercul Militar din Iaşi ne este prezentat de către şeful instituţiei, locotenent-colonelul (r.) Benone Tiron, într-o modalitate ce reflectă multitudinea de abordăricuprinzătoare, aferente realităţilor secolului XXI, dar accentuând seturile desemnificaţii atribuite componentei istorice şi culturale, excelent evidenţiate într-operioadă în care nu există nicio garanţie prealabilă de menţinere semnificativăa dimensiunii patrimoniului cultural ca domeniu prioritar.

Locotenent Bogdan RĂDULESCUFoto: locotenent Bogdan RĂDULESCU

textele umoristice adresate juriu-lui şi gazdelor, bronzul la epi-gramă precum şi primul loc laproză umoristică şi diplome departicipare la secţiunile epigramăşi proză umoristică. De aseme-nea, Casa Municipală de CulturăFăgăraş a găzduit FestivalulNaţional de Umor „Ceapa deAur”, ediţia a XI-a, undeGrupul de umor „Triglonţ” al

Cercului Militar Iaşi a obţinutpremiul de excelenţă la secţiunea- grupuri de umor.

Şeful Cercului Militar Iaşi,locotenent-colonelul (r.) BenoneTiron, specifică faptul că „peplan local avem colaborări cuinstituţii de cultură precumPalatul Copiilor, Teatrul Naţional„Vasile Alecsandri”, Teatrul pen-tru Copii şi Tineret „Luceafărul”şi, nu în ultimul rând, cuMitropolia Moldovei şi Bucovineicu care, împreună cu AsociaţiaNaţională a Cultului Eroilor,

avem ac -tivităţi decinstire amemorieieroilorneamuluiromânesc.”

În oc -tom brie2009, cercu -rile de dansşi muzică auprezentat

un spectacol la sediulStatului Major al ForţelorTerestre, în cadrul manifes-tărilor dedicate ZileiArmatei Române, evoluţiaacestora fiind foarte apre-ciată iar, cu prilejul acele-iaşi sărbători, au avut locsimpozioane, spectacolemuzical-coregrafice, cât şi expozi-ţii de carte şi pictură. La

Festivalul de Romanţe şi Poezie„Rapsodii de toamnă” de laCâmpulungMuscel, ediţiaa V-a, DianaMititelu, cola-boratoare aCerculuiMilitar Iaşi, aobţinut pre-miul întâi. Înaceeaşiperioadă, pescenaCercului

Militar Naţional a avut loc cea dea doua ediţie a Festivalului naţio-

nal de muzică uşoarăpentru copii„Andantino”, undeDeea Moroşanu dinIaşi a obţinut Trofeul„Andantino” la cate-goria 6-7 ani, iarMario Gălăţanu dinIaşi a obţinut Trofeul„Andantino” la cate-goria 8-9 ani. Îndecembrie 2009, a

avut loc lansarea volumului deversuri intitulat „În căutarea gân-

CERCURI MILITARE

76 • IULIE • 2011


dului” şi expoziţia de pictură„Florile timpului”, ambele pur-tând semnătura doamnei LuciaEpuraş.

Activităţile au fost organizate

în colaborare cu instituţiile deprofil din Municipiul Iaşi. Latoate evenimentele marcante aleanului precum: Unirea

Principatelor Române, ZiuaInternaţională a Femeii, procla-marea Independenţei de Stat aRomâniei, Ziua Forţelor Terestre,Ziua Drapelului Naţional, Ziua

Imnului Naţional,Ziua ArmateiRomâniei, Sărbătorilelaşilor, ZiuaNaţională a Românieiau fost organizatesimpozioane, coloc-vii, expoziţii de carte,expoziţii de pictură,mese rotunde, dezba-teri, evocări pentruconcretizarea efortu-rilor făcute de înain-taşi pentru păstrareafiinţei naţionale apoporului român peaceste meleaguri.Aceste activităţi aufost urmate de spec-tacole artistice susţi-nute de formaţiile şicolaboratorii CerculuiMilitar Iaşi, dând ast-fel o notă distinctă şipunând în evidenţă

evenimentul aniversat.Pentru anul 2010 Cercul

Militar Iaşi şi-a propus să păstre-ze şi îmbogăţească patrimoniul

cultural prin atragerea de noimembri în cadrul cercurilororganizate, participarea la toatefestivalurile organizate deMinisterul Apărării Naţionale,precum şi de celelalte instituţii lanivel naţional, dar şi organizareade turnee la sediul colegiilormilitare liceale şi a unităţilormilitare atât la nivel local, cât şinaţional. n

CERCURI MILITARE

2011 • IULIE • 77


— Domnule director, ce impresie v-au făcut par-ticipanţii la Atelierele de creaţie literară şi artisticădesfăşurate, anul acesta, la Colegiul Militar Liceal„Mihai Viteazul”?

Suntem la cea de a doua colaborare, am mai fostinvitaţi acum trei ani la atelierele care s-au desfăşu-rat aici. Ne-a impresionat ţinuta în care se lucreazăşi se desfăşoară aceste ateliere. Am încercat să pre-

zentăm tinerilor activitatea unei instituţii publicede cultură, Centrul Cultural „Liviu Rebreanu”, şi aunei fundaţii: fundaţia „Interart”. Un alt obiectiv alnostru a fost să arătăm modul în care trebuie sărecuperăm patrimoniul nostru cultural. Este vorbade revista „România literară” apărută la Aiud în1930, memoria familiei Rebreanu în zona Aiuduluişi tot ceea ce ţine de partea culturală a municipiu-

lui Aiud. În acelaşi timp, le-am arătatmodul în care Interart creează o punteîntre artiştii din întreaga lume şi artiştiiromâni prin invitarea acestora în taberelede creaţie pe care le organizăm, pe de oparte, şi prin expoziţiile pe care le-amprezentat la sediul ONU de la New Yorkprecum şi la Washington, Rabat – încadrul „Primăverii artelor vizuale” –, laViena sau la Vishy, pe de altă parte. Întoate aceste expoziţii am încercat, în pri-mul rând, să promovăm arta contempora-nă românească şi să stabilim o legăturăpentru artiştii români, astfel încât ei să sepoată situa într-un anumit spaţiu.

Mi-a plăcut modul în care tinerii aureacţionat, mai ales la filmele prezentateîn cadrul celor două festivaluri pe care le

Conexiuni artisticeInterviu cu directorul Centrului Cultural „Liviu Rebreanu”, Ioan Hădărig

În cadrul „Atelierelor de creaţie literară şi artistică” desfăşurate la Colegiul MilitarLiceal „Mihai Viteazul” de la Alba Iulia – care vor fi prezentate pe larg în numărulviitor – un moment aparte la secţiunea de arte vizuale l-a constituit prezentareasusţinută de reprezentanţii Centrului Cultural „Liviu Rebreanu” din Aiud. Elevilorparticipanţi li s-a prezentat o minigalerie de film de foarte scurt metraj, li s-a pre-zentat un proiect interesant din domeniul artelor plastice – creaţia în condiţii derecluziune – şi, nu se putea altfel, date şi informaţii despre familia Rebreanu,altele decât cele înscrise în manualele şcolare. La sfârşitul activităţii, directorulcentrului, domnul Ioan Hădărig, a răspuns câtorva întrebări adresate de revistanoastră.

Colonel Dragoş ANGHELACHEFoto: galeria virtuală a Centrului Cultural „Liviu Rebreanu” www.aiud-art.ro


78 • IULIE • 2011

ATELIER

desfăşurăm. Filmele, deşi foartescurte, concentrate, aveau fiecareun miez care trebuia dezvelit. Mi-a plăcut felul în care ei au reac-ţionat, modul în care au înţelesmesajul. Sunt la vârsta formării şitoate acestea îi vor ajuta să-şipună întrebări. În momentul încare-şi vor pune întrebări, vorcăuta răspunsuri, aceasta fiindîncă o cale de a-şi forma perso-nalitatea.

— Am observat că în prezen-tarea familiei Rebreanu aţi abor-dat un discurs în concordanţă cuvârsta şi preocupările lor, un dis-curs oarecum ieşit din tiparelemanualelor şcolare, îndemnându-i să caute informaţii în Internet.Acesta cu scopul ca, în cele dinurmă, din virtual să ajungă dinnou la carte?

— O alternativă este cartea,dar tot o alternativă este şi

Internetul pentru cămediul virtual oferăceva foarte impor-tant: imaginea.Trăim într-un secolîn care importanţaimaginii a depăşit-ope cea a cuvântului.Va fi foarte greu săobişnuim un tânărsă se reîntoarcă lapagina scrisă atâtatimp cât imaginea,vizualul, ne macinăîn fiecare zi. Şiatunci Internetul

oferă această comuniune acuvântului scris cu imaginea. Şicred că este un instrument pecare trebuie să-l folosim.

— La unmoment dataţi povestitdespre acelexperiment încare artiştiiplastici a tre-buit să creezeîn condiţii derecluziune. Ceinfluenţă auavut acestecondiţii asu-pra creaţiilordumnealor?

— Pentru început trebuie spuscă noi am vrut să tragem un sem-nal de alarmă asupra a ceea ce seîntâmplă cu cei care se elibereazădin penitenciar. Cum îşi continuă

viaţa? Careeste viaţa lorde după elibe-rare? Şi atunciam hotărât săintrăm înpenitenciarulde la Aiud cuartişti dinîntreaga lume– cei care aufost prezenţiîn tabăra decreaţie –, că -ora li s-au ală-

turat şapte persoane private delibertate. Am remarcat, pe bazastudiului sociologic pe care l-amrealizat ulterior, că au fost foartemarcaţi de experiment, ceea ceeste normal. Zona de închideremarchează cu atât mai mult arta,căreia îi este specifică libertatea,de zborul, de gândirea neîngră-dită. Mulţi dintre ei şi-au schim-bat modul de lucru: de la culori-le vii, deschise, au optat, înlucrările finale, spre culorileînchise, sumbre. Este adevărat căputem cădea şi-ntr-o uşoară cap-cană: fiindcă este posibil să-şi fiadaptat lucrările condiţiilor depenitenciar aşa cum, într-adevăr,este posibil ca propria conştiinţăsă le fi dictat, pentru perioada

respectivă, o altă abordare cro-matică.

Au fost foarte impresionaţide ceea ce s-a întâmplat. Amlucrat, printre mulţi alţii, şi cuun profesor universitar de laCluj, profesorul Dorel Găină – osomitate în domeniul fotografieişi artelor plastice – şi ceea cemi-a plăcut, a fost că au revenitşi la cel de-al doilea proiect alnostru. Împreună cu un grup deartişti la care s-a alăturat şiZoltan Balog de la noi, au pictatpe unul dintre zidurile interioa-re ale penitenciarului. În acestfel, zidul va rămâne ca o mărtu-rie pentru toţi cei care intrăacolo că arta poate exista şi înspaţiile închise. Depinde numaide noi să o eliberăm. n


2011 • IULIE • 79

ATELIER

— Activitatea preotului militar este una deosebitde complexă. Vă rog să aveţi amabilitatea de a neprezenta parcursul carierei dumneavoastră şi de aspune câteva cuvinte despre dumneavoastră.

— Sunt preot al garnizoanei Piatra-Neamţ, şi-midesfăşor activitatea în Batalionul 634 Infanterie asi-gurând şi împlinind asistenţa religioasă pentru mili-tarii din unitate şi din garnizoană. Am fost cadrumilitar activ până în anul 2002, moment în care cuhotărârea şi binecuvântarea Î.P.S. Daniel Mitropolital Moldovei şi Bucovinei, am fost hirotonit preot algarnizoanei Piatra-Neamţ. La vârsta de 14 ani amales să îmbrăţişez cariera de militar, înscriindu-măla Liceul Militar „Tudor Vladimirescu” din Craiova,care avea atunci un profil aviatic. După selecţiiriguroase şi antrenamente pe măsură, am executatzboruri mai întâi pe planor, apoi pe un avion deşcoală YAC 52 la Focşani. Am urmat cursurile încadrul Institutului Militar de Aviaţie la Boboc,judeţul Buzău. Am fost repartizat la o unitate mili-tară de paraşutişti din Bacău unde, timp de trei ani,am făcut un număr considerabil de salturi cu para-şuta.

În 1996 m-am mutat în Piatra-Neamţ la o unitatede aviaţie iar, în paralel cu activitatea militară, amurmat cursurile Facultăţii de Teologie Ortodoxă dinBucureşti. După absolvire am continuat activitateaca ofiţer, unde am avansat la gradul de căpitan. Pe24 martie 2002 am fost hirotonit de Î.P.S. DanielMitropolit al Moldovei şi Bucovinei. A fost ziua carea marcat schimbarea în viaţa mea. Mai debusolaţierau unii dintre colegii de muncă şi subordonaţicare nu mai ştiau cum să mi se adreseze: pe timpulprogramului „Să trăiţi, domnule căpitan!”, iar laslujbele prilejuite „Sărut mâna, părinte!”. Cei dinjur începuseră să mi se adreseze în funcţie de

îmbrăcăminte. În urma restructurărilor, o dată cuincluderea în garnizoană a funcţiei de preot militar,m-am despărţit de calitatea de ofiţer şi m-am dedi-cat exclusiv activităţii de păstorire a personaluluidin garnizoana Piatra-Neamţ, pe care o desfăşor şiîn prezent. Am surprins, nu o dată, asistenţa defi-lând în faţa trupelor cu crucea în frunte, am confe-sat şi îndrumat spiritual foarte mulţi tineri careşi-au satisfăcut stagiul militar în unităţile dinPiatra-Neamţ. În prezent, îmi desfăşor activitateaîn Batalionul 634 Infanterie Piatra-Neamţ, fiind

Mereu aproape de cer

Evidenţa vocaţiei deosebite pe care o sesizăm la preotul militar formează centrulunui subtil mijloc de echilibrare şi contra-balans a extinderii elementului de incer-titudine deoarece, existând o importantă suprapunere între identitatea poporuluiromân şi puterea sprijinului oferit aproapelui, o capelă militară, oriunde s-ar afla,duce la consolidarea accesului la bogăţia tezaurului spiritual al militarului român.

Locotenent Bogdan RĂDULESCUFoto: locotenent Bogdan RĂDULESCU

PELERINAJ

80 • IULIE • 2011


apropiat de toţi cei care suntenoriaşi militari ai mei.

Sunt căsătorit şi am o familieformată din cinci membri. Visulmeu cel mai mare este, cu bine-cuvântarea lui Dumnezeu, să potsă am sănătate şi să fac tot posi-bilul ca să aduc acel plus devaloare duhovnicească, acea pre-zenţă harică a lui Dumnezeu însufletele păstoriţilor mei dinaceastă unitate militară.

— Vă rugăm să ne prezentaţiun scurt istoric al capelei militareşi al locului pe care este amplasa-tă.

— Pe locul unde acum se aflăunitatea militară au funcţionatstructuri ale Armatei Românieiîncepând cu anul 1911. Astfel, dela 1 ianuarie 1911 la 2 aprilie1994 a funcţionat RegimentulMecanizat, de la 2 aprilie 1994până la 31 mai 2005 Centrul deInstrucţie şi Depozitare, iar de la1 iunie 2005 şi până astăzi,Batalionul 634 Infanterie. În1948 instituţia clerului militar afost desfiinţată şi astfel asistenţareligioasă din regiment a încetatiar capelelor militare li s-au datde-a lungul timpului diferite des-tinaţii. După 1990 a fost demola-tă împreună cu alte clădiri, loculfiind atribuit Primăriei PiatraNeamţ pentru modernizareainfrastructurii oraşului. Asistenţareligioasă s-a reluat în primajumătate a anilor '90 prin preoţiimisionari, mireni sau monahicare au răspuns la solicitărilecomandanţilor de unitate. Înce-pând cu luna august 2002 asis-tenţa religioasă a fost preluată şicontinuată de un preot militarangajat permanent în armată,astfel că, după anul 2003, princontribuţia benevolă a cadrelormilitare din garnizoană, au înce-put lucrările de amenajare aleunei capele militare, finalizate în

anul 2004 şi sfinţită la data de 8septembrie de Î.P.S. dr. DanielCiobotea, Mitropolit al Moldoveişi Bucovinei. Pictorul capelei, pic-torul bisericesc de categoria adoua, Ion Zărnescu din judeţulBacău, a mai colaborat cu arma-ta, pictând şi Capela Bazei deInstrucţie a Marinei de laMangalia.

Capela este în stare foartebună, serveşte la împlinireanevoilor spirituale ale personalu-lui militar şi civil din unitate şidin garnizoană. În decursul ani-lor, în unităţile militare mai susamintite s-au perindat cadre mili-tare şi militari în termen care audiferit ca număr, în funcţie destructura organizatorică a arma-tei – astăzi ajungând cu efectivede nivel batalion; unii dintre eivin şi la capela militară.

— Există ceva specific servi-ciului religios în cadrul unei uni-tăţi militare? Diferă cu ceva faţăde cel... să-i spunem „civil”?

— În unitate şi-au desfăşuratactivitatea persoane de naţionali-tate română, dar au fost şi dealte naţionalităţi care se află pecuprinsul ţării noastre. Astfel,militarii au avut diferite confe-siuni – întâlnite pe teritoriulpatriei – însă astăzi majoritateaefectivului este ortodox şi unnumăr mic de militari sunt roma-no-catolici. Activităţile personalu-lui sunt cele cu specific de pregă-tire şi instruire militară, iar prin-tre fixurile lor intervenim şi noiîntotdeauna cu asistenţa religioa-să pe care o desfăşurăm în bazaarticolului 29 din ConstituţiaRomâniei şi a protocolului decolaborare între Armată şiBiserică, precum şi a legilor şireglementărilor în vigoare: Legeanr.195/2000 şi OrdinulMinistrului Apărării Naţionalenr.149 din 14.11.2002. Ca activi-

tate liturgică, respectăm acelaşiprogram din orice biserică deparohie, având în vedere săvârşi-rea Sfintei Liturghii în zilele desărbători şi duminica, apoiSfintele Taine şi ierurgii ori decâte ori este nevoie. Activităţilespecifice asistenţei religioase pecare le facem la această unitatesunt rugăciunile de călătorie sauplecare în permisie, concedii sauanumite misiuni, rugăciuni debinecuvântare la începutul lucru-lui, slujba sfeştaniei, serviciulreligios cu ocazia anumitor zilefestive, cum ar fi Ziua DrapeluluiNaţional, a Imnului Naţional, aIndependenţei de Stat, ZiuaNaţională a României, a ArmateiRomâniei, a Forţelor TerestreRomâne.

— Aşadar, dumneavoastră asi-guraţi asistenţă religioasă întoată garnizoana?

— Sunt servicii religioase carese răsfrâng şi asupra celorlalţimilitari din garnizoană. Am asi-gurat asistenţă religioasă, deexemplu, la pompierii din garni-zoană de cele mai multe ori cânda fost depus jurământul militarsau cu ocazia Zilei Pompierilordin septembrie, apoi la CentrulMilitar Judeţean şi PoliţieiMunicipiului Piatra-Neamţ.Activitatea pastoral-misionară sedesfăşoară în general prin mijloa-cele pe care le are la îndemânăpreotul militar, prin consiliere,prin prelegeri pe teme religioase,vizite pastorale la personalulaflat în situaţii deosebite, partici-parea la pregătirea militarilor,activităţi pastorale cu membriifamiliilor militarilor, vizite însectoare de lucru, colaborare cupsihologul unităţii, consiliereapersoanelor civile care solicitălocuri de veci, convocări, şedinţede lucru şi alte activităţi cu acestspecific. n

PELERINAJ

2011 • IULIE • 81



82 • IULIE • 2011

PROZĂ SCURTĂ

A cum sunt searbădă şi fără noimă, darsunt sigură că vei plăti, fiecare lacrimăva fi plătită, am fost împreună pretu-

tindeni, chiar şi în ură...M-ai trădat!!!!!Îmi doream să fiu fericită, ţi-am spus-o pe

toate căile. Mă retrag într-un colţ de umbră,care să-mi lumineze drumul ce-o să-l străbatde aici înainte.

S-a prăbuşit fundaţia pe care am clădit-oprin scopuri, vise, speranţe, sunt prea orgo-lioasă să mă uit înapoi. În această clipă plec şin-ai să mă găseşti vreodată; trebuie să-mischimb parfumul, să arunc tot ce ţine de tine.

Am iubit şi dragostea mea a fost nesocotită,trebuie răzbunată. Egoismul masculin nu esteevidenţiat niciunde, bogăţia ta se va târî încolb, nu am nevoie de nimic, doar să scap deacest calvar. Gândurile, pasiunea, dorul s-auspulberat.

Camerista mă intreabă:— Doriţi cina în cameră?— Nu, cobor la restaurant.Oraşul unde am fugit de tine e mic.

Oamenii se cunosc între ei şi priviri curioasesimt că mă împung, dar nu mă interesează.Mâine merg la interviu pentru noul meu locde muncă.

Am ajuns în cameră şi am adormit fără visesau alte gânduri. Dimineaţa mă prezint la

interviu, un domn zvelt şi chipeş mă invită săiau loc.

— Bună dimineaţa, din ce oraş aduceţi acestaer primăvăratec?

Îmi vorbea prieteneşte, parcă ne-am ficunoscut, nu-şi mai dezlipea privirea de peochii mei migdalaţi. Eu eram reţinută, sobră,schiţam doar câte un zâmbet.

— De mâine puteţi veni la biroul de „resur-se umane“. Aţi ocupat postul, felicitări doam-nă Filimonescu.

Încă îţi mai port numele. Nu mă deranjează,trec peste registrul stării civile. Poate dacăaveam copii altfel ar fi stat lucrurile. Nu pot sămă concentrez, biroul e frumos, are planteîngrijite, aştept raportul de la şeful meu.

— Eliza, unde-ţi zboară gândul?— Aşteptam să veniţi să ne apucăm de trea-

bă.— Bine ai venit în mijlocul nostru şi ai

cafeaua în aparat, am păstrat-o pentru tine.— Imediat o să chem secretara să te ser-

vească.— Nu vă deranjaţi pot să mă servesc singu-

ră.El mă sorbea din ochi; a observat că nu am

verighetă dar nu m-a întrebat nimic. Oricum,citise CV-ul şi ştia ce statut am.

— Eliza, nu vrei să ne plimbăm diseară peesplanadă?

Doi aniDoi ani de risipă pentru că eu trăiam prin tine, în gânduri, în vis, în tot ce înseam-nă rădăcinile iubirii mele incomensurabile. Mi-ai intrat în sânge, voi face tot cepot să uit totul.

Geta MOLNAR

PROZĂ SCURTĂ

2011 • IULIE • 83


— Poate, dar aştept un telefon.Mă pregătesc pentru mâine, îmi pun o ţinu-

tă clasică, nu vreau să epatez. Vai, dar ce măfac? Nu mai am parfum, decât cel care-l folo-seam când noi doi eram una şi aceeaşi persoa-nă. Fug repede în holul hotelului, din oraşulprovincial, să întreb dacă nu există vreo dro-gherie. Din păcate, doar parfumuri de slabăcalitate, aşa că mâine voi fi nevoită să folosescparfumul pe care mi-l ştii.

— Bună dimineaţa doamnă Filimonescu, potsă vă spun Eliza? Oricum, vom fi colegi debirou.

Mă îmbujorez şi spun :— Da, sigur! Cu ce începem? Privim pe fereastră. Seara se lasă peste acel

orăşel mic, cu oameni gălăgioşi ce se retragspre case.

— Buna seara Eliza, vrei să luăm cina ?Avem în oraş un restaurant cu specific vânăto-resc.

— Da, dar nu pot rămâne mult, pentru căaştept un telefon important.

Lupt din ce în ce mai dârz cu mine, nădej-dea că voi face faţă noului job mă ţine pepicioare. Sunt convinsă că timpul va mistui înpântecele său frământarea care îmi surpă fiin-ţa şi astfel îmi voi recăpăta echilibrul. Suntîntr-un impas extrem de critic.

— Eliza, iar ai căzut pe gânduri?— Lasă gândurile la o parte şi hai să mân-

căm.— Nu mi-e foame, aş dori o cafea şi, dacă

vrei, să ne plimbăm pe esplanadă.Am plecat, am coborât cele 200 de trepte şi

am ajuns pe esplanadă.— Bună seara domnule inginer, îl salută pe

Radu cu respect, un tânăr frumos şi elegant.Parcă a înmărmurit când m-a văzut. Radu a

făcut prezentările şi am plecat mai departe...ajung la hotel, şi Radu îmi spune:

— Noapte bună Eliza, ne vedem mâine.— Bine, îi răspund sfioasă, sper să se rezol-

ve cu apartamentul în câteva zile.Iar mă abat gândurile, nu înţeleg de ce nu

te pot uita, nu înţeleg de ce nu mi te pot scoa-te din minte. Sunt răni care se cicatrizează,

sper din suflet să se închidă şi a mea. Iubireae nesăţioasă, de un egoism sălbatic. Eu amrâvnit să am totul de la tine pentru că-ti dădu-sem totul. De unde să ştiu că iubirea dintredouă fiinţe nu este egală? Că balanţa atârnăcând într-o parte, când în alta? În cazul nostrubalanţa a fost de partea ta. Bărbatul se dă dra-gostei cu prudenţă, păstrând rezerve pentrusine, de aceea îşi păstrează echilibrul. Noi,femeile, ne dăm integral, mistuindu-ne. Iatăprăbuşirea noastră, în lipsa coloanei vertebra-le. E catastrofală! Mă întreb dacă o fire ca amea ar fi fost aptă pentru o căsnicie obişnuită,al cărei ideal e liniştea, lipsită de surprize, uncalm egal de-a lungul anilor.

Mă trezesc brusc la realitate.— Felicitări Eliza! Toată lumea te simpati-

zează, bine ai venit în colectivul nostru.Radu mi-a spus asta cu mândrie, dar mie

îmi tremură glasul. De altfel, în oraş erau maimulţi ardeleni, veniţi, majoritatea, de pe băn-cile facultăţii de la Cluj.

Sunt obosită. Am impresia că am trăit câte-va vieţi pământeşti, atât de greu mi-e sufletul,iar copilăria mi se pare atât de îndepărtată şiîn nebuloasă, încât mă îndoiesc că vreodatăam fost copil. Am impresia ca viaţa mea aînceput aici, în acest mic oraş. Doamne, cât demic este!

Lângă mine se opreşte o maşină şi-ţi simtparfumul. M-ai căutat peste tot, neştiind căport copilul tău în pântec. Încep să plâng şinu mă pot desprinde de tine.

— Te iubesc şi nu pot trăi fără tine-mi zici.Mi-am făcut transferul în oraş, la fabrică.

Eu, fericită, plâng. Plâng şi acum, cândavem două fete mari. Te voi iubi toată viaţa,Radu.

Eliza Filimonescu.

În amintirea celei ce m-a învăţat primelelitere, cu respect şi Dumnezeu s-o odihneascăpe învăţătoarea mea, care întotdeauna eraîmbrăcată impecabil şi avea o manichiurădesăvârşită. Glasul ei mă urmăreşte şi acum,după atâţia ani. n

SS aa ll aa aa rr mm ee ll oo rr

• Proiectul Transportor Blindat pentru Trupe TBT 8×8 86

Locotenent Bogdan RĂDULESCU

Programul naţional „Transportor blindat pentrutrupe 8x8” a fost lansat joi, 17 martie, la UzinaAutomecanica Moreni, prezentându-se proiectulde cercetare-dezvoltare a noului produs, potrivitcerinţelor operaţionale formulate de ArmataRomâniei pentru rea

• Cercetarea militară româneascăpe standurile expoziţiilor de profil 88


În perioada 12-14 mai „Sala Paşilor Pierduţi” aUniversităţii Alexandru Ioan Cuza a găzduit ceade a III-a ediţie a expoziţiei europene a creativi-tăţii şi inovării EUROINVENT 2011 Alături de produ-cători, la eveniment au fost prezente şi firme detradiţie d

• Tancul TR-85 M1 90Colonel Dragoş ANGHELACHE

Specialiştii români, în cooperare cu companii spe-cializate din Franţa, cea mai importantă fiindMATRA DEFENSE, au elaborat şi pus în aplicare,după anul 1996, programul de modernizare altancului TR-85 rezultând tancul TR-85 M1, careeste un produs compati

• Sistemul israelian Iron Dome 92Locotenent-colonel Vasile FUGACIU

Israelul intenţionează să investească un miliard dedolari în dezvoltarea şi producerea unor bateriiale sistemului antirachetă Iron Dome, a anunţatMinisterul israelian al Apărării, citat de AgenţiaFrance Presse.

• Rafael advanced defense systems 94


Rafael este prezentă la toate expoziţiile de profilorganizate la noi în ţară, fie că este vorba deEXPOMIL, fie BSDA. La EXPOMIL interlocutori fiindcolonelul (rtr.) Yizhar Sahar, Senior Marketing &Business Development Manager, din cadrulDirecţiei Siste

• Pe standurile expoziţiilor 95Colonel Dragoş ANGHELACHE


Aplicaţie informatică pentru artilerie 95Protecţie balistică şi CBRN 95Micronix Plus 95Staţii radio cu salt în frecvenţă 96Ochire cu ambii ochi deschişi 96Bruiaj radio 96Muniţie navală şi pentru aviaţie 97

Cu această ocazie s-au accentuat elementeleconstituente ale direcțiilor prioritare deacțiune mai ales prin preocuparea față de

siguranţa militarilor români şi asigurarea condiţiilor opti-me de desfăşurare a misiunilor atât pentru militarii dinteatrele de operaţii, cât şi pentru cei care desfăşoarămisiuni în ţară.

La evenimentul organizat la Uzina AutomecanicaMoreni, au participat Ministrul apărării naţionale GabrielOprea, preşedintele Comisiei pentru apărare, ordine publi-că şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor, CosticăCanacheu, senatori şi deputaţi, şeful Statului MajorGeneral, generalul-maior Ştefan Dănilă, şeful Statului

Major al Forţelor Terestre generalul de brigadă AritonIoniţă, precum şi reprezentanţi ai unor structuri centraledin M.Ap.N. şi ale administraţiei locale şi judeţene.

La finalul activităţii, a avut loc o demonstraţie demanevrabilitate şi flotabilitate a două prototipuri detransportoare amfibii blindate produse în ultimii ani deUzina Automecanica Moreni.

Transportorul blindat pentru trupe (TBT 8x8) va fi unvehicul blindat de transport şi luptă, proiectat să asigureprotecţia (la nivel minim 3) a grupei de infanterie împo-triva schijelor, gloanţelor, armamentului uşor de infante-rie, precum şi împotriva efectelor CBRN (chimice, bacte-riologice, radiaţii nucleare), pe timpul executării misiuni-lor specifice.

Proiectul Transportor Blindatpentru Trupe TBT 8×8

Programul naţional „Transportor blindat pentru trupe 8x8” a fost lansat joi, 17martie, la Uzina Automecanica Moreni, prezentându-se proiectul de cercetare-dezvoltare a noului produs, potrivit cerinţelor operaţionale formulate de ArmataRomâniei pentru realizarea transportorului blindat.

Locotenent Bogdan RĂDULESCUFoto: Valentin CIOBÂRCĂ

SALA ARMELOR

86 • IULIE • 2011

TRANSPORTOR BLINDAT PENTRU TRUPE TBT 8×8

Platforma produsului de bazăTBT 8x8 este proiectată pentru:

• Posibilitatea configurării îndiferite variante: transport trupe,punct comandă, vehicul de recupe-rare, ambulanţă, cercetare NBC, saumaşină de luptă echipată cu diferitesisteme de arme (mitralieră calibru12,7 mm, tun calibru 25 mm şimitralieră calibru 7,62 mm, aruncă-tor calibru 120 mm, rachete sol-aersau anti-tanc).

• Integrarea echipamentelorcompatibile NATO şi ComunitateaEuropeană, fabricate de industriaromânească, implicarea în progra-mele NATO, crearea de parteneriatestrategice, suport logistic pentruArmata României pe termen înde-lungat.

În vederea îndeplinirii misiunilorce îi revin, TBT 8x8 asigură şi satis-face o serie de cerinţe grupate înurmătoarele categorii: mobilitate,capacitate de supravieţuire, puterede foc proprie, comandă, control şicomunicaţii. n

SALA ARMELOR

2011 • IULIE • 87

TRANSPORTOR BLINDAT PENTRU TRUPE TBT 8×8

P rintre expozanţi s-a aflat şi Agenţia de Cercetarepentru Tehnică (ACTTM) şi Tehnologii Militaredin Bucureşti. Agenţia este forul ştiinţific şi teh-

nic al Ministerului Aărării Naţionale care contribuie la totce înseamnă elemente de dezvoltare ştiinţifică. La acesteveniment instituţia bucureşteană a participat cu realizăridin zona roboţilor cu aplicativitate specială, care facdeterminări şi vizualizări ale câmpului tactic, precum şicu o parte din aplicaţiile în domeniul medicinei militare:componenta de revitalizare a militarilor după eventualetraume suferite pe câmpul de luptă. De asemenea, au fostprezentate şi domeniile principale de activitate ale agen-ţiei, privind componentele de electronică şi informatică,componentele privind sisteme de armă, componente pri-vind protecţia la acţiuni în zona nucleară şi bacteriologi-că.

Cu două săptămâni înainte, ACTTM a fost prezentă cuun stant, la un eveniment similar, EXPO Transilvani, orga-nizat la Cluj-Napoca. Referitor la acel eveniment, coman-dantul ACTTM, colonel ing. dr. Liviu Coşereanu precizaîntr-un interviu acordat emisiunii „Jurnal militar” difuza-tă de Radio Cluj: „Având în vedere că, în general compo-nenta de cercetare poate cuprinde atât domeniul militar,cât şi domeniul civil, la această manifestare sunt prezenta-te realizări ale Agenţiei din ultimii ani şi care au un carac-ter dual, caracter care se practică de către toate instituţii-le cu specific militar, astfel încât legătura cu componentacivilă, atât din domeniul academic cât şi din domeniul deproducţie, să poată fi realizată cât mai bine posibil.Echipamentele şi exponentele prezentate se înscriu înzona mini-UAV-urilor, în zona substanţelor chimice şi de

detecţie specifice eventualelor ameninţări pe aceastăzonă, având în vedere şi ultimele evenimente care s-auprodus pe plan mondial – mă refer la dezastrul dinJaponia – pot spune că în cadrul ACTTM sunt capabilităţiîn măsură să răspundă şi să monitorizeze astfel de feno-mene la o performanţă deosebită.” n

Cercetarea militară românească pe standurileexpoziţiilor de profil

În perioada 12-14 mai „Sala Paşilor Pierduţi” a Universităţii Alexandru Ioan Cuzaa găzduit cea de a III-a ediţie a expoziţiei europene a creativităţii şi inovăriiEUROINVENT 2011 Alături de producători, la eveniment au fost prezente şi firmede tradiţie din Spania, Marea Britanie, Federaţia Rusă, Croaţia, Iran, RepublicaMoldova şi Ucraina. Cu două săptămâni înainte, la Cluj-Napoca a fost organizatun eveniment similar.

Colonel Dragoş ANGHELACHEFoto: Eduard BORHANMaterial realizat cu sprijinul redacţiilor militare teritoriale ale Diviziei 4 Infanterie şi Brigăzii 15 Mecanizată

SALA ARMELOR

88 • IULIE • 2011

EXPOZIŢIE

ASPECTE DE LA EUROINVENT 2011

SALA ARMELOR

2011 • IULIE • 89

EXPOZIŢIE

P rogramul de modernizarea tancului mijlociu româ-nesc TR 85 este unul din-

tre cele mai importante programecare se derulează pentru înzestra-rea forţelor armate cu tehnicămodernă de luptă, compatibilă şiinteroperabilă cu cea a armatelorţărilor membre ale Alianţei Nord-Atlantice. În acest fel, în urma apli-cării programului de modernizare,TR 85 M1 este un tanc ale cărui ca -racteristici tehnico-tactice sunt cumult superioare caracteristicilorpar cului de tancuri aflat, în pre-zent, în dotarea armatei române.Echipamentele care au intrat înprogramul de modernizare au fostrealizate în colaborare cu importante firme îndomeniu, din Occident (Aerospatiale Matra, Sagem,Kollmorgen-Artus, Racall), precum şi cu firme dinRomânia (Electromagnetica, Faur, Elprof, UM Reşiţa,Aeroteh, IOR şi JOEL). În cea mai mare parte, mo -dernizarea tancului TR 85 constă în dotarea cu apa-ratură electronică modernă a sistemelor de condu-cere a focului, atât pe timp de zi, cât şi pe timp denoapte, şi a sistemelor de detecţie şi stingere a in -cendiilor cu substanţe netoxice, dar constă şi înînlocuirea vechiului sistem de stabilizare cu unulacţionat electric, ceea ce îi conferă o mai bună pre-cizie în distrugerea ţintelor. Unul dintre elementeleprincipale care face din TR 85 M1 o armă redutabi-lă, pentru categoria de armament din care face par -te, este tunul de 100 mm, ale cărui proiectile, ladistanţa de 4.000 de metri, pot penetra un blindajgros de 350 mm. Potrivit specialiştilor în domeniu,tancul romanesc TR 85 modernizat, poate fi compa-

rat în mare parte, în ceea ce priveşte dotarea cu sis-teme electronice, cu renumitul tanc de producţiefranceză "Leclerc" iar, în ceea ce priveşte celelaltecaracteristici, este superior tancului sovietic T-72.

MODERNIZAREA AGREGATULUI ENERGETICDE PE TANCUL TR-85M1

Potrivit reprezentantului Uzinei MecanceBucureşti, inginer Daniel Ungvari, principalele mo -dernizări aduse tancului TR 85-M1 au vizat creşte-rea puterii de foc a tunului prin introducerea înunitatea de foc a loviturilor de 100 mm cu proiectilsăgeată. De asemenea, se utilizează un sistem deconducere a focului cu canal de zi, cu telemetru la -ser integrat cu canal de noapte pasiv, performant,şi calculator balistic cu facilităţi sporite pentru obţi-nerea corecţiilor unghiulare. Acestea asigură condi-ţii de integrare pentru unele sisteme compatibile cuperformanţele muniţiei pentru tragerea pe timp denoapte ca şi pe timp de zi.Protecţia personalului a

Tancul TR-85 M1

Specialiştii români, în cooperare cu companii specializate din Franţa, cea maiimportantă fiind MATRA DEFENSE, au elaborat şi pus în aplicare, după anul1996, programul de modernizare al tancului TR-85 rezultând tancul TR-85 M1,care este un produs compatibil cu standardele NATO.

Colonel Dragoş ANGHELACHEFoto: Bogdan RĂDULESCU

ARMAMENTE

90 • IULIE • 2011

SALA ARMELOR

fost, de asemenea, îmbunătăţită,prin creşterea protecţiei tureleiîn zo na arcului frontal, prinadăugarea unor plăci de blindajsuplimentar, înclinate. Tancul afost echipat cu o instalaţie deavertizare şi protecţie care detec-tează iradierea laser sau radio,semnalizează luminos şi acusticdetectarea iradierii, indicând şidirecţia sursei. Cele două camere(energetică şi a personalului) aletancului beneficiază de o instala-ţie de stingere a incendiilor, cuagent netoxic şi cu acţiune ultra-rapidă. Au fost găsite soluţii pen-tru re ducerea efectelor distructi-ve asupra compartimentuluimecanicului conductor la explo-zia minelor antitanc, prin intro-ducerea unei protecţii suplimen-tare pe podea şi a unui stâlp derigidizare. De asemenea, scaunulmecanicului-conductor nu maieste fixat pe podea, ci este sus-pendat pe plafonul şasiului.

Mobilitatea tancului a crescutprin:

• creşterea vitezeime dii de deplasare pedrumuri şi în teren, caurmare a utilizării uneisuspensii cu calităţi su -perioare (au fost intro-duse opt amor tizoarehidropneumatice);

• fiabilizarea pro-pulsiei prin utilizareaşenilei cu două bolţuride cauciuc, galeţi dinaliaj de aluminiu şiprin utilizarea unortehnologii îmbunătăţitede vulcanizare.

La tun a fost îmbu-nătăţită etanşeitatealegăturii elastice şi afost eliminată electroe-roziunea stratului decrom de pe tijele frâneide tragere şi a recupe-ratorului. Pentru aceas-

ta, a fost schimbată soluţia con-structivă şi materialul garnituri-lor.

O altă îmbunătăţire adusă tan-cului TR-85 M1 se referă la fiabi-lizarea agregatului energetic.Acesta este de tip monobloc, înformă de "T", a fost obţinut prinmodernizarea agregatului ener-getic de pe tancul TR-85-800 şieste format din:

• motorul 8VS-A2T2M, Diesel,în patru timpi, cu injecţie direc-

tă, răcit cu lichid, turbosupraali-mentat, cu răcirea aerului de su -praalimentare şi cu pompă depreungere;

• transmisia THM-5800, hi -dromecanică, cu cuplare în sarci-nă, cu transmisia puterii cu unflux la mersul rectiliniu şi pe do -uă fluxuri în viraj, cu patru trep-te de viteză la mersul înainte şidouă mersul înapoi, cu două razede viraj pe treapta de viteză şisens de deplasare.

A fost realizată îmbunătăţireacapacităţii de frânare, prin înlo-cuirea frânelor multidisc umede,cu frâne multidisc uscate ce aufiabilitate şi eficienţă sporită. Deasemenea, au fost fiabilizate şisimplificate comenzile frânelorprin eliminarea instalaţieihidraulice şi înlocuirea ei cu unservomecanism.

Rulmentul turelei a fost înlo-cuit, cel nou având role montateîncrucişat şi cu prestrângere, re -ducându-se astfel jocul aproapede zero. În acest fel s-a uniformi-zat momentul rezistent la rotireaturelei la unghiuri de înclinarelongitudinale sau transversale aletancului, având ca efect îmbună-tăţirea preciziei de tragere a tu -nului. Sistemul de comunicaţii afost, de asemenea, modernizat.Se utilizează staţii radio cu salt înfrecvenţă şi secretizare în treivariante. n

ARMAMENTE

2011 • IULIE • 91

SALA ARMELOR

Î ntr-un interviu acordat cotidianului israelian„Haaretz”, directorul general al apărării, UdiShani, a afirmat că cinci state şi-au afirmat

interesul pentru acest sistem ale cărui elemente aufost instalate în martie la frontiera cu fâşia Gaza. Aajuns la stadiul opraţional mai devreme decât a fostprevăzut, dar acest sistem nu permite interceptareatuturor rachetelor în orice situaţie, avertizeazăShani.

Sistemul Iron Dome este dezvoltat de către com-pania Rafael Defense System cu sediul la Haifa,fiind finanţat parţial decătre Statele Unite.„Vom avea 10-15 bateriiantirachetă, vom investiaproape un militard dedolari în plus, faţă decele 205 milioane conve-nite cu AdministraţiaAmericană”, a adăugatUdi Shani.

Israelul a instalatprima baterie antirache-tă pe 27 martie laBersheva (sud). O altăbaterie a fost instalatăpe 4 aprilie la Ashkelon,tot în sudul Israelului.

În portalul Wikipedia(http://fr.wikipedia.org/wiki/Iron_Dome) suntprezentate câteva datedespre sistemul antira-chetă israelian, pe carele redăm în continuare.

Iron Dome este unsistem mobil de apărareantiaeriană dezvoltat de

către compania Rafael Advanced Defense Sysetems,conceput pentru interceptarea rachetelor şi proiec-tilelor cu bătaie mică. Sistemul a fost creat pentru aface faţă atacurilor cu rachete lansate către oraşeleisraeliene şi trebuie să fie desfăşurat până înnoiembrie 2011.

Pe timpul conflictului israeliano-libian din 2006,aproximativ 4 000 de rachete au fost lansate decătre Hezbollah în direcţia oraşelor din nordulIsraelului (majoritatea de tip Katiuşa) şi mai alesasupra celui mai mare oraş din ţară, Haifa.

Sistemul israelian Iron Dome

Israelul intenţionează să investească un miliard de dolari în dezvoltarea şi produ-cerea unor baterii ale sistemului antirachetă Iron Dome, a anunţat Ministerulisraelian al Apărării, citat de Agenţia France Presse.

Locotenent-colonel Vasile FUGACIUPrin amabilitatea emisiunii „Viaţa oştirii” difuzată de Radio Oltenia Craiova

SALA ARMELOR

92 • IULIE • 2011

ARMAMENTE

Potrivit surselor deschiseisraeliene în sudul ţării au fostlasate din Gaza, în perioada2000-2006, peste 4 000 derachete şi au fost trase peste4 000 de bombe de aruncător.Majoritatea rachetelor au fost detip Qassam, dar s-au lansat şirachete Grad cu bătaie lungă,atacatorii fiind, în principal,Hamas.

În februarie 2007 ministrulisraelian al apărării, Amir Perez,vedea proiectul Iron Dome cafiind soluţia defensivă la atacuri-le cu rachete. Aproximativ 210milioane de dolari au fost inves-tiţi în cooperarea cu forţele deapărare israeliene.

Caracteristici:Sistemul este conceput pentru

a distruge rachetele pe o rază de70 km. Potrivit fabricantului,Iron Dome trebuie să fie opera-ţional zi-noapte, indiferent decondiţiile meteorologice, fiindcapabil să facă faţă atacurilorsimultane.

Sistemul de compune din treielemente principale:

• radarul de detecţie şi deghidare, construit de către Elta;

• calculator pentru gestiona-rea luptei şi a armamentului(BMC – Battle Management &Weapon Control), dezvoltat decătre societatea mPrest Systems;

• lansatorul de rachete; siste-mul lansează rachete intercep-toare Tamir, echipate cu capta-tori electrono-optici şi cu nume-roase aripioare de direcţie, ceeace permite o manevrabilitateridicată.

Radarul detectează lansărilede rachete, le calculează traiecto-riile şi trimite informaţiile la cal-culatorul central, care determinălocalizarea impactului. Dacă pro-iectilul constituie o ameninţare,mai ales dacă se îndreaptă cătreo zonă populată, este lansată orachetă de interceptare.

Teste:• iulie 2008: interceptorul

Tamir a fost testat cu succes;• martie 2009: sistemul de

rachete a fost testat cu succes „larece”, fără a intercepta un pro-iectil real;

• iulie 2009: sistemul a inter-ceptat cu succes rachete Qassamşi Katiuşa pe timpul unui testorganizat de către Ministerulisraelian al Apărării;

• august 2009: Tsahal a creatun nou batalion care va fi dotatcu sistem Iron Dome; sistemul vafi mai întâi desfăşurat de-a lun-gul frontierei cu Gaza după carede-a lungul fronierei cu Libanul;

• ianuarie 2010: Iron Dome ainterceptat cu succes mai multerachete Qassam şi Katiuşa; PinhasBuchris, directorul general alMinisterului Apărării de la aceadată, a declarat că sistemul vaschimba viaţa locuitorilor dinnordul ţării;

• iulie 2010; sistemul a inter-ceptat cu succes mai multerachete Qassam şi Katiuşa; petimpul testelor Iron Dome adeterminat că anumite rachetesunt periculoase şi câteva seîndreaptă spre zone nepopulateşi nu au fost lansate reachetedecât către vectorii socotiţi peri-culoşi;

• aprilie 2011: sistemul IronDome a fost folosit cu succes peteren la în perioada 8-9 aprilie şia interceptat în proporţie de100% rachetele Qassam şiKatiuşa care prezentau a amenin-ţare reală pentru localităţile dinsudul Israelului; sistemul nu alansat rachete de interceptarepentru ţintele care nu prezentaupericol.

CriticiSistemul nu este scutit de

diferite critici. Una dintre eleconsideră că Iron Dome are uncost prohibitiv. Costul uneirachete de interceptare este între

35 000 şi 50 000 USD. Critici aufost emise şi în privinţa ineficaci-tăţii Iron Dome faţă de racheteleQassam lansate de la foarte micădistanţă. Un alt sistem antirache-tă este considerat mult mai efica-ce: Nautilus laser. Din 1995 pânăîn 2005, Satele Unite şi Israel audezvoltat împreună sistemulNautilus dar l-au abandonat,considerându-l irealizabil.Totuşi, compania de apărareamericană Northrop Grumman apropus dezvoltarea unui proto-tip evoluat al lui Nautilus, denu-mit Skyguard.

Skyguard va utiliza un fasci-cul laser pentru interceptarearachetelor. Costul fiecărei trageriar fi de 1 000 la 2 000 USD. Cu oinvestiţie de 180 milioane dedolari, Northrop Grumman afir-mă că este posibil să desfăşoaresistemul în 18 luni. Reprezen -tanţii israelieni au refuzat pro-punerea datorită costurilor adi-ţionale. Oficialităţile israelieneinsistă, de asemenea, că prinîmbunătăţirile recente ale IronDome, sistemul este în întregimecapabil să intercepteze racheteQuassam.

Nu demult, Reuven Pedatzur,profesor şi analist militar la uni-versitatea din Tel Aviv a afirmatcă Iron Dome ar fi o mare escro-cherie, cunoscându-se faptul cădurata de zbor a unei racheteQassam până la Sderot este deaproape 15 secunde, ceea ceînseamnă că sistemul nu poateintercepta rachete lansate de lamai puţin de 5 km, dar poateintercepta, probabil, rachetelansate de la o distanţă maimare de 15 km. Pedatzur a con-cluzionat că diferenţa uriaşădintre costul unei rachete IronDome (100 000 USD) şi costulunei rachete Qassam (5 USD)demonstrează că Iron Dome esteilogic din start. n

SALA ARMELOR

2011 • IULIE • 93

ARMAMENTE

La ROMEXPO, compania Rafael a prezentatsistemul de armament teleghidatSamson, ce constă în trei tipuri diferite,

şi anume Samson Jr., un sistem al cărui ansamblucântăreşte, inclusiv cu muniţia, 100 kg, fiind idealpentru mobilitatea unor vehicule care nu pot trans-porta greutate mare; sistemul Mini-Samson, cel maides întâlnit, prezent în NATO în ţări ca Spania,Anglia şi Cehia, prezintă muniţie de 5,56 mm,7,62 mm, 12,7 mm şi 40 mm (pentru aruncătorulde grenade); cel de-al treilea sistem, Samson, celmai robust şi cel mai puternic, vine în întâmpina-rea nevoii de a înlocui tancul în câmpul de luptămodern, datorită, bineînţeles, capabilităţilor decare dispune acest sistem complex.

Un alt produs prezentat a fost Racheta SpikeMR/LR, care este deja introdusă în armata românăîn programul MLI 84 şi PUMA şi, de asemenea, esteintrodusă în şaptesprezece ţări, dintre care multe

europene, precum Spania, Italia, Polonia, Germaniaşi, speră domnul Israel Ahron, în curând poatechiar şi Franţa. Potrivit domnului Ahron, până lasfârşitul anului trecut fuseseră comandate aproxi-mativ şaptesprezece mii de rachete, dintre care maimult de zece mii erau deja livrate. S-au făcut pesteo mie de trageri, multe din ele operaţionale şi estefolosită, de asemenea, în Afganistan.

De remarcat că, potrivit producătorilor, SamsonJr. dispune de diverse arme de 5,56 mm şi

7,62 mm, cu o greutate de 60/75 kg a ansam-blului de deasupra punţii şi 20/28 kg a celuidin interior, are o înălţime de 500/565 mm,în funcţie de configuraţie. Are un control atâtelectric cât şi manual; camera este CCD pen-tru vedere pe timp de zi şi termală, cu displayMFD sau LCD, pentru vedere pe timp denoapte. Unghiul de tragere orizontal este de360°, iar vertical între -20° şi +60°.

Matador este un lansator de rachete, seriecu trei modele AS/WB/MP: greutatea este de10,13 kg, respectiv 11,3 kg, lungimea este deun metru pentru toate cele trei modele, cali-brul este comun, de 90 mm; distanţa efectivăvariază de la 120 m la 500 m, iar cea minimăde la 10 m la 20 m. n

RafaelAdvanced Defense Systems

Rafael este prezentă la toate expoziţiile de profil organizate la noi în ţară, fie căeste vorba de EXPOMIL, fie BSDA. La EXPOMIL interlocutori fiind colonelul (rtr.)Yizhar Sahar, Senior Marketing & Business Development Manager, din cadrulDirecţiei Sisteme de Luptă pentru Forţele Terestre şi business manager dr. IsraelAhron, din Departamentul Sistemelor de Arme Tactice de Precizie.


ARMAMENTE

94 • IULIE • 2011

SALA ARMELOR

Firma STIMPEX a fost înfiin-ţată în 1991 şi este implicată înproiecte de protecţie balistică,fi ind producătorul de căşti şives te antiglonţ şi NBC, atâtpen tru protecţia personalului,cât şi pentru protecţia colectivă(grupuri de până la 40 de mili-tari care acţionează în zonecontaminate). Directorul co -mer cial, Mihai Sima, preciza căfirma are şi proiecte pentrublindări de autovehicule milita-re. „Din punct de vedere alpro tecţiei NBC, producem douăsortimente de costume de pro-tecţie. Căutăm să fim activi pepiaţa internă unde suntem fur-nizori tradiţionali de echipa-ment de protecţie antiglonţ –am echipat în ultimii ani trupe-le Ministerului ApărăriiNaţionale ce au acţionat şiacţionează în teatrele de luptă.

Produsele expuse sunt certificate şi omologate în conformitate cu stan-dardele naţionale şi internaţionale, fac parte din gama de fabricaţiecurentă.”

Căştile de protecţie balistică, tip NATO ST1, ST4 (cască de protecţiebalistică militară), ST2 (cască de protecţie balistică pentru piroteh-nişti), ST3 (cască de protecţie balistică pentru personalul vehiculelorblindate) şi ST5 (cască de protecţie balistică de instrucţie) apără purtă-torul de schije şi gloanţele provenite de la armamentul convenţional.

Vestele antiglonţ VA-RT (vestă antiglonţ pentru trupe M.Ap.N) şiVST2 (vestă antiglonţ tactică pentru trupe M.Ap.N ) apără purtătorulde schije şi gloanţe provenite de la armamentul convenţional.

Costumul de protecţie pentru pirotehnişti, alcătuit din vestă, panta-loni, mâneci, guler şi cască de protecţie balistică, cu nivel de protecţieIIIA şi IV(plăci ceramice suplimentare) este destinat protejării persona-lului care îndeplineşte misiuni de căutare şi distrugere echipamenteexplozive. n (B.R.)

Divizia FLIR Systems este reprezentată înRomânia de Micronix Plus, domeniul vizat fiindacela al proiectării, producerii şi comercializăriisistemelor de supraveghere pentru aplicaţiispeciale. Aplicaţiile sunt în supraveghereaobiectivelor strategice, transportul pe timp denoapte sau în condiţii meteo nefavorabile, înidentificarea spoturilor laser, precum şi în sis-temele de conducere a focului.

TacFLIR este un sistem complex de detec-ţie la mare distanţă, girostabilizat, multi-sen-zor, echipat cu cameră termală/vizibil cu foca-la până la 450 mm şi zoom continuu, pointerlaser şi LRF, oferind o imagine stabilă, indife-rent de mişcările vehiculului sau orientareaacestuia.

Directorul general, Popovici Marius, preciza:“Ca şi echipamente mai deosebite avem unsistem night vision pentru aplicaţii militare, ceare posibilitatea de a fi comandat de la distan-ţă de către un operator, unul de detecţie ter-mală până la o distanţă de optsprezece kilo-metri pentru o persoană şi sistem tip turelă cese poate monta pe vehicule. Avem, de aseme-nea, display-uri militare, conectică specială şibutoane pentru aplicaţii militare.” n (B.R.)

Din cele relatate de cătremanagerul de produse soft, DanielAdochiţei, Interactive Sistems s-aprezentat la EXPOMIL 09 cu prin-cipalele produse pe care firma lerealizează pe partea de comandă-control, sisteme conform standar-delor, similare NATO şi care asi-gură informarea tuturor persoa-nelor din punctul de comandădespre situaţia tactică reală.

BC2A Cinetic Fire Control esteo aplicaţie de comandă şi controldestinată artileriei terestre, carefurnizează comandanţilor de piesăo imagine actualizată a câmpului

de luptă şi suport automatizat şiintegrat pentru planificarea, coor-donarea şi conducerea focului,când sprijinul de foc se executădescentralizat. Interopera bili tateaNATO şi integrarea cu sistemeleC4I este asigurată de BC2A CineticFC prin implementarea standarde-lor JC3IEDM, NFFI, APP-6, AdatP-3,care asigură într-un cadru multi-naţional distribuţia avertizăriiasupra situaţiei curente, în timpreal, cu prezentarea datelor refe-ritoare la starea forţelor şi mijloa-celor proprii şi ale inamicului. n(B.R.)

Micronix PlusProtecţie balistică şi CBRN

Aplicaţie informatică pentru artilerie

ARMAMENTE

2011 • IULIE • 95

SALA ARMELOR

Firma S.C. Optotechnologies S.A. estespecializată în cercetare şi proiectareaparatură de optoelectronică cu aplica-ţii în domeniul militar şi civil. Potrivitmanagerului pentru design şi dezvolta-re, Daniel Gugeanu, firma derulează„activităţi de mentenanţă pentru echi-pamentele optoelectronice aleMinisterului Apărării Naţionale, precumşi ale celorlalte componente ale siste-mului naţional de apărare. Ca noutateavem produsul MIRA-REFLEX, un dispo-zitiv de ochire cu ambii ochi deschişi,care uşurează foarte mult tragerea; arecâteva caracteristici performante, spredeosebire de produse similare, în sen-sul greutăţii reduse, eficacităţii la dis-tanţe mari; poate fi montat pe armeleexistente în dotarea Armatei Româneori ale altor structuri de apărare. Totodată, se pot realiza adaptări pen-tru alte tipuri de arme.”

MIRA-REFLEX este un dispozitiv produs special pentru AK47, dar sepoate monta pe orice tip de armă, fiind proiectat să înlocuiască echi-pamentele clasice de ochire (sistemul cătare-înălţător), pentru arma-mentul de infanterie (pistol, pistol-mitralieră, puşcă-mitralieră etc.) şipermite ochirea pe timpul nopţii, dacă ţintele sunt vizibile. Ochirea se

face cu ambii ochi deschişi,privind numai la distanţă,ceea ce permite un controlfacil, permanent, al ţintelorşi terenului. MIRA-REFLEXfoloseşte un sistem dublu delentile, nu are eroare deparalaxă. Este rezistent laşoc şi imersie în apă. n (B.R.)

Mira Telecom a participat laEXPOMIL cu produse de securitate şitelecomunicaţii construite după stan-darde militare. Printre cele expusepe standuri am putut vedea unscanner portabil cu raze X, o platfor-mă de salvare pentru zece persoane,două echipamente portabile pentrubruiaj radio şi un detector portabilde exploziv şi droguri. Echipamentulportabil pentru bruiaj radio, modelMTJ-1, este capabil să blocheze utili-zarea infrastructurii de telecomuni-caţii, principiul fiind bazat pe bruia-

jul circuitului electric al receptoruluiţintă de un semnal RF (putere perbandă de 3 W şi totală 15 W) conti-nuu modulat cu o frecvenţă debandă largă (400 MHz, 800 MHz,900 Mhz, 1.800 MHz şi 2.100 MHz).Sistemul radiant este format dincinci antene omnidirecţionale şi aco-peră standardele CDMA,GSM/EGSM,DCS/ Umts/PCS/NMT/AMPSNMTP/Nextel/IS 95/IDEN/FRS pe o rază 40-50 m. n (B.R.)

Staţiile radio cu salt de frec-venţă, în gama undelor scurte şiultra scurte, fabricate la S.C.ELPROF S.A. sub licenţa firmeiTHALES COMMUNICATIONS, aducun exemplu reprezentativ prin PANTHER 2.000V-EDR, rezultatulmodernizării staţiei radio PANTHER 2.000V, aflată în fabri-caţie în România şi intrată în dota-rea trupelor M.Ap.N.

Potrivit directorului general,Mirel Mogoş, firma a produs“peste 2.000 de echipamente de

comunicaţii, în diverse variante,care răspund nevoilor armateiromâne, staţii care au fost şi suntimplicate în teatrele de operaţii.Produsele noastre sunt implicateîn programe majore ca echipareatransportoarelor blindate, a tancu-lui românesc, a sistemului de arti-lerie LAROM şi OERLIKON. Dez vol -tăm noi generaţii de sisteme deco municaţii, un sistem de interfo-nie vehiculară, şi, de asemenea,suntem distribuitori de sisteme decomunicaţii prin satelit.” n (B.R.)

Bruiaj radioOchire cu ambii ochi deschişi

Staţii radio cu salt în frecvenţă

ARMAMENTE

96 • IULIE • 2011

SALA ARMELOR

Uzina Mecanică Plopeni este nelipsită de la expo-ziţii. Atât la EXPOMIL, în 2009, cât şi în primăvaraaceasta, la BSDA, s-a prezentat, în afară de muniţiiletradiţionale, şi cu produse noi. Potrivit şefului pro-iectării constructive, inginer dr. Vasile Petre, acestenoutăţi constau în „diversificarea muniţiilor de30 mm pentru instalaţiile navale artileristiceAK 306 şi AK 630; avem sisteme de contramăsuripentru avioane şi elicopter care au fost finalizate şiomologate în 2009 şi, în plus, sunt în derulare pro-iecte pentru transformarea muniţiei de 30 mm deaviaţie, existentă în depozitele Forţelor AerieneRomâne, în muniţie pentru instalaţiile artileristicenavale.”

În ceea ce priveşte producţia „consacrată”, între-prinderea a etalat toată gama de muniţii, de la cali-brul 23 mm până la 152 mm care se fabrică laPlopeni. „Doresc să reţin atenţia că, din muniţiacalibru 23 mm, am avut comenzi pentru export iarpentru muniţia clasică, dar şi cea nouă, de 30 mmdestinată instalaţiilor artileristice navale, avemanual comenzi de la Ministerul Apărării Naţionale.”

Alte activităţi pe domeniul specific pe care S.C.Uzina Mecanică Plopeni S.A. le desfăşoară sunt celede demilitarizare a muniţiilor pentru care nu maiexistă armament în Armata României, dar şi muniţiide altă provenienţă, a mai precizat domnul inginerdr. Vasile Petre. n (D.A.)

Muniţie navală şi pentru aviaţie

Tipul de armament Tun de bord GSh-23 şi GSh-23LTipul de proiectil Exploziv

incendiarOFZ HE–I

Perforant-incendiarBZA AP–I

Trasor pt.antrenament

TP-T

Muniţiecargo

CCViteza iniţială m/s 720 720 720 720LUNGIMEA TOTALĂ• tubul proiectilului• proiectil

mm200,53

115102,5

200,6611598,5

200,53115

105,8

200,53115

105,8MASA TOTALĂ• tubul cu încărcătura deazvârlire• proiectil

kg

0,3290,155

0,174

0,3310,157

0,174

0,3290,155

0,174

0,3290,155

0,174Tipul de focos B-23A DUMMY

MUNIŢIE CALIBRU 23 mm PENTRU AVIAŢIE

Tipul de armament Tun de bord GSh-30 şi GSh-30LTipul de proiectil Exploziv

incendiar

HE

Perforant-trasor

AP

Muniţiecargo

CC

Pt. antrena-ment cu saufără trasorTP-T sau TP

Viteza iniţială m/s 860 860 860 860LUNGIMEA TOTALĂ• tubul proiectilului• proiectil

mm285165140

285165140

285165140

285165140

MASA TOTALĂ• tubul cu încărcătura deazvârlire• proiectil

kg

0,8300,440

0,390

0,8500,448

0,402

0,8500,450

0,400

0,8300,440

0,390Tipul de focos FCI 30

MUNIŢIE CALIBRU 30 mm PENTRU AVIAŢIE

Tipul de armament Tun naval AK 306 şi AK 630Tipul de proiectil Exploziv

OF-84HE

Exploziv-trasor

OR-84HE-T

Pentruantrena-ment

TP

PentruantrenamentTP-T sauTP-T(INERT)

Cargo

CC

MULTIEFFE

CTAPI-T

Viteza iniţială m/s 890 890 890 890 890 890

LUNGIMEA TOTALĂ• tubul proiectilului• proiectil

mm292165127

292165127

292165127

292165127

292165127

292165127

MASA TOTALĂ• tubul cu încărcăturade azvârlire• proiectil

kg

0,8370,447

0,390

0,8330,446

0,387

0,8370,447

0,390

0,8330,446

0,387

0,8370,447

0,390

0,8370,447

0,390

Tipul de focos MG-32 MG-32 DUMMY DUMMY

MUNIŢIE CALIBRU 30 mm NAVAL

ARMAMENTE

2011 • IULIE • 97

SALA ARMELOR

P E R I S C PRevista infanteriei. Primul număr din acestan al revistei stă sub semnul aniversării a

105 ani de la înfiinţarea Centrului de Instruirepentru Infanterie şi Vânători de Munte. Câtevarepere privind evoluţia instituţiei de la creareasa, în 1906 şi până astăzi sunt oferite cititoruluiîn editorialul semnat de şeful Instrucţiei şiDoctrinei din Statul Major al Forţelor Terestre,generalul de brigadă Mihai Ciungu, care conclu-zionează: „Având în vedere situaţia mondialăactuală şi nevoia stringentă de securitate,Centrul de Instruire pentru Infanterie şiVânători de Munte va trebui să continue proce-sul de modernizare, în cadrul Forţelor TerestreRomâne, pe toate palierele (resurse umane, con-cepţie de instrucţie şi învăţământ, dotare şiînzestrare cu sisteme de pregătire şi antrena-ment – calculatoare, simulatoare, kituri etc.-, înconcordanţă cu nevoile actuale ale liderilor şiluptătorilor), prin însuşirea conceptelor moder-ne de pregătire a cursanţilor pentru a ajunge,într-un timp cât mai scurt, la nivelul de cunoş-tinţe, deprinderi şi abilităţi similare cu ale mili-tarilor armatelor euroatlantice”. Din sumar: •La aniversare. • Şcoala infanteriei la 105 ani. •Esenţa transformării. • C.I.I.V.M. rol major înşlefuirea profilului moral şi profesional al infan-teristului din Armata României. • Un răspuns laprovocarea trecutului. • „Km 0” al infanteriei –repere aniversare. • „Un războinic... nu se lasăniciodată intimidat”. • Instruirea şi evaluareastructurilor de infanterie. • Educaţia, funcţieesenţială şi permanentă a organismului militar.• Standardizarea şi lecţiile învăţate – obiectiv aleficientizării structurilor militare. • Pregătireaspecifică pentru participarea la misiune. •Implicaţia desfăşurării acţiunilor unificate/ inte-ragenţii asupra strategiilor de securitate şi apă-rare. • Aprecieri privind operaţia de contrain-surgenţă din T.O. Afganistan. • Pregătirea pen-tru misiunile de stabilitate şi sprijin - fiecare omun senzor. • Privind spre viitor. • Batalionul151 Infanterie „Războieni”: de la Războieni laLupii Negri. • Succesul în viaţă. (D.A.)

Revista Academiei Forţelor Terestre. Am pri-mit la redacţie primul număr din acest an

al „Revistei Academiei Forţelor Terestre”.Publicaţia este realizată în totalitate în limbaengleză, fiind o publicaţie ştiinţifică, cu apariţietrimestrială, clasificată şi recunoscută de cătreConsiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice dinÎnvăţământul Superior în categoria B+ (codCNCSIS 328). În sumarul revistei sunt articoleprecum „Locul logisticii în mediul economic” deVania Banabakova, unde se analizează locul

logisticii în mediul macro şi micro economic.„Principalele puncte care se explorează atuncicând ne referim la logistică în macroclimatsunt: mai întâi cum logistica aduce plusvaloarebunurilor şi serviciilor în cadrul general al acti-vităţilor economice şi, în al doilea rând, careeste conexiunea între logistică şi efectele econo-mice particulare”. Alte titluri din revistă:„Conceptul de securitate umană în relaţiilorinternaţionale", de Lucian ISPAS, Alin CIRDEI şiCatalin NEGOESCU; „Gestionarea activităţii deinformaţii pentru îmbunătăţirea procesului deanaliza a informaţiilor ca o pre-condiţie de aspori eficienţa serviciilor de informaţii militare”de Lucian-Marius Ivanov; „Rolul mass-media înprevenirea conflictelor” de Niicoleta Anne-MarieMunteanu; „Proiecţiile NATO privind conceptulde securitate umană” de Mihai-Marcel neag; „Oabordare complexă căilor de rezolvare a uneicrize complexe” de Peter Spily, Pavel Necaş şiMiroslav Zak; „Aspecte culturale a relaţiei stu-dent-profesor în învăţământul superior” de Şte-fania Bumbuc şi Maria-Dorina Pasca şi altele. Olistă a articolelor, cu rezumatele aferente, poatefi consultată în pagina electronică a revistei depe website-ul Academiei forţelor terestre, laadresa http://www.armyacademy.ro/. (D.A.)

Marina Română. Aşa cum era de aşteptat,publicaţia Forţelor Navale Române alocă

un spaţiu consistent misiunii Unified Protectorla care participă fregata „Regele Ferdinand”. Peşase pagini format A4 sunt prezentate hărţi cubazinul Mării Mediterana, unde va acţiona fre-gata românească, dar şi date despre impunereaembargoului maritim, forţele şi mijloacele nava-le implicate, mediatizarea operaţiei, deciziaCSAT şi poziţia M. Ap. N., pregătirile pentru ple-care şi un calendar aproximativ al misiunii. Cusiguranţă că cei interesaţi au fost ţinuţi lacurent săptămână de săptămână cu activitateaechipajului de pe fregata „Regele Ferdinand”,prin corespondenţele transmise de căpitanulConstantin Mireanu emisiunii „Jurnalul arma-tei” însă articolul din revistă vine cu detaliicare, la simpla audiţie a emisiuni, ar scăpa aten-ţiei. Aflăm astfel că în statul major al operaţieisunt şi doi ofiţeri români: „Cei doi ofiţeri demarină desemnaţi să acţioneze în cadrul statu-lui major ambarcat al grupării navale de penava de comandament ITS Etna timp de treiluni, sunt căpitan-comandorul MarinicăMustăţea din cadrul Flotilei de Fregate şi locote-nent-comandorul Vasile Mădălin Sărmăşag dincadrul Divizionului 146 Nave Minare Deminare.Ambii ofiţeri erau nominalizaţi în pachetul de

98 • IULIE • 2011

P E R I S C Pforţe pus la dispoziţia NRF pe anul 2011. Ambiiofiţeri au plecat la bordul fregatei iar pe 26aprilie şi s-au transferat pe ITS Etna unde vorîndeplini funcţia de ofiţer cu operaţiile înpunctul de comandă (watch captain) în urmă-toarele trei luni de zile.” Alte articole care ne-au atras atenţia: „Cooperare regională BLAC-KSEAFOR 2011 – ediţie aniversară”, „Fregata«Rgele Ferdinand» la exerciţiul «Cormoranul»”,„Evaluarea şi certificarea fregatei «Mărăşeşti»înaintea participării la BLACKSEAFOR”,„Infanteriştii marini sunt în totdeauna gata. Unan nou la Babadag”, „Primul antrenament pefluviu din acest an. Ecouri la Peceneaga”, şi unalt „Antrenament la km 190”. Toate acesteademonstrează că activitatea camarazilor de lamarină se desfăşoară fără întrerupere şi înapropierea punctului de fierbere. (D.A.)

Străjer în calea furtunilor. MagazinulFundaţiei "Mareşal Alexandru Averescu"

(an IV, nr. 9), cu apariţie semestrială, este "cen-trat" pe Ziua Eroilor şi proxima aniversare (95de ani de la înfiinţare, august 1916) a Armateia 2-a, al cărei prim comandant a fost învingă-torul de la Mărăşti. Cel de-al doilea "obiectiv",face subiectul unei cronici a gl. mr. (r.) prof.univ. dr. Visarion Neagoe, 95 de ani de istorie.De la Armata a 2-a, la Divizia 2 Infanterie.Sumarul este, ca de obicei, structurat pe "sec-ţiuni" ce conţine agenda fundaţiei, teatrele deoperaţii, istorie şi cutură, teorie militară, arealşi mozaic buzoian. ntre ofertele acestui numărenumerăm intervenţiile: Islamul, o lume înschimbare (col. dr. Vasile Cerbu), pagini dinistoria Regimentului 48 Infanterie Buzău, (epi-sodul Mărăşeşti), dintr-un serial aparţinând lt.col. Liviu Corciu, contribuţii asupra campanieidin Ungaria (1919), împotriva "republicii" roşiia lui Bela Kuhn (prof. univ. dr. Constantin I.Stan). Revista se adresează deopotrivă structuri-lor militare (prin care se şi difuzează), cât şialtor varii categorii de cititori interesaţi desubiectele şi tematica rubricilor. Întreaga colec-ţie a publicaţiei poate fi descărcată de pe websi-te-ul Fundaţiei "Mareşal Alexandru Averescu"(www.fundatia-averescu.ro), unde pot fi găsiteşi alte informaţii privind activitatea acesteia.(D.A.)

Document. Numărul 1 din acest an al publi-caţiei „Document”, buletinul Arhivelor

Militare Române are pe coperta 1 dedicaţiepentru celebrarea a 150 de ani de la înfiinţareaIntendenţei Militare Române. În editorialul sem-nat de general-maior dr. Cătălin Zisu, şeful

Comandamentului Logistic Întrunit, este pre-zentat istoricul armei de la înfiinţare şi până înprezent. Atenţia ne-a fost atrasă însă de o altăaniversare, 150 de ani de la naşterea mareşalu-lui Constantin Prezan, temă care este prezenta-tă pe larg în două articole: „150 de ani de lanaşterea mareşalului Constantin Prezan” de dr.Petre Otu şi "Generalul Constantin Prezan –organizatorul Serviciului de Informaţii alArmatei în Războiul de Întregire" de dr.AlinSpânu. Cităm din articolul domnului Spânu:„Tot inedit, pentru întâia oară a apărut structu-ra intitulată «Serviciul Secret», cu atribuţii despionaj şi contraspionaj, aflată în directa subor-donare a M.C.G. Două luni şi jumătate mai târ-ziu, generalul de corp de armată adjutantPrezan, în calitate de şef al Statului MajorGeneral al Armatei, a semnat «Instrucţiunile nr.51» (Anexa 1) cu caracter contrainformativ.Măsurile iniţiate au prevăzut, printre altele, dis-creţia lucrătorilor, compartimentarea muncii,securitatea convorbirilor şi a comunicaţiilor,precum şi protecţia clădirilor în care se desfă-şurau activităţile de interes.”. Revista poate fidescărcată în format pdf din website-ulServiciului Istoric al Armatei la adresahttp://www.mapn.ro/smg/SIA Internet iunie2011/document.html (D.A.)

Cavaleria Română – artă, credinţă, spirit şi tra-diţie. În cadrul şedinţei Asociaţiei „Tradiţia

Cavaleriei” desfăşurată în sediul A.N.V.R.,vineri, 23 aprilie 2010 a avut loc lansarea cărţii„Cavaleria Română – artă, credinţă, spirit şi tra-diţie”. La a XIII-a lucrare dedicată ArmateiRomâne, autorul, colonelul (r) dr. AlexandruManafu, specifică faptul că lucrarea poate fi unîndrumar pentru învăţământul militar şi că, înprincipiu, conţinutul cărţii se adresează celorcare vor veni după noi, fiind „dedicată acestoreroi uitaţi, aceste icoane sacre ale neamului,ascunsă nouă, generaţiilor ascunse după război,cavaleriştilor – modele de conduită pentruîntreaga suflare românească şi, în mod special,pentru cei în haine militare”. Încadrată de„Dacă” de Rudyard Kipling şi „Anti Dacă” deKostas Varnalis, volumul este împărţit în douăpărţi: în prima carte distingem noţiuni generaleprivind organizarea, dotarea şi tactica cavale-riei, frânturi de istorie, mărturiile unor absol-venţi despre şcoala de ofiţeri de cavalerie, pre-cum şi portrete de cavalerişti; în cea de-a douaparte putem găsi moştenirile cavaleriei, câtevagânduri şi reflecţii, dar şi o trecere în revistă aromânilor celebri. Aşa cum remarcă şi dr.George Coandă, membru al Academiei

2011 • IULIE • 99

P E R I S C PAmericano-române de Arte şi Ştiinţe din SUAProfessor Honorificus al Universităţii „Valahia”din Târgovişte, conţinutul cărţii lansează unavertisment dar şi o lecţie sinceră de istorienaţională. (B.R.)

Infanteria română – 180 de ani. Cartea are careferenţi ştiinţifici pe general-maior dr.

Nicolae N. Roman şi General de brigadă MihaiCiungu iar colectivul de autori este compus dincol.dr. Adrian Stroea, col. Nicolae Dragomir,lt.col. Nicolae Ivan şi mr. Valentin Condruz.Prefaţat de Şeful Statului Major al ForţelorTerestre General-maior dr. Dan Ghica-Radu,volumul aduce în prim plan rolul esenţial alinfanteriei, certitudinea că este strâns legată deistoria poporului român şi, în urma unei evolu-ţii fireşti, acumularea unei vaste experienţe.Cele şase capitole ale cărţii cuprind specialităţi-le, învăţământul militar al armei Infanterie, par-ticiparea structurilor de infanterie la misiunimultinaţionale în afara teritoriului naţional,instrucţia şi exerciţiile, dar şi tendinţe privindmodernizarea armei Infanterie. O contribuţiedecisivă adusă acestei lucrări o formează anexe-le unde putem deosebi evoluţia armamentuluidin dotarea structurilor de infanterie şi arma-mentul din dotarea actuală a structurilor deinfanterie, eroi ai Forţelor Terestre în misiuniinternaţionale(1996-2010) şi uniforme alearmei infanterie din trecut până în prezent.Amintim pasajul care deschide cartea: „Lucrarea este dedicată memoriei tuturor eroilorinfanterişti şi militarilor din celelalte specialităţiale armei Infanterie care s-au jertfit pentru ţarăşi celor care şi-au dedicat întreaga activitatemodernizării Infanteriei Române.” (B.R.)

Armata României în misiuni internaţionale.Angajarea Armatei României în misiunile

internaţionale, începând cu Războiul din Golf –în februarie 1991 – în Somalia şi Angola, conti-nuând cu implicarea în misiunile din Balcani,Irak şi Afganistan, cu siguranţă, una dintre celemai mari provocări ale organismului militar ro -mânesc, o experienţă cu totul inedită, cu împli-niri semnificative, dar şi cu sacrificii dureroase,a avut ca principal obiectiv, asumat şi susţinutde întreaga naţiune, revenirea statului român înmarea familie a naţiunilor democratice, intere-sate şi implicate activ în procesul de asigurareşi garantare a păcii şi securităţii regionale şiglo bale. Opţiunea aderării la structurile euroat-lantice a fost, cu certitudine, una inteligentă şifericită, dictată de nevoia de aliniere la valorilelumii moderne, iar Armata României, principa-

lul artizan şi motorul cel mai puternic al acestuiefort naţional, şi-a jucat acest rol, de actor fun-damental al aderării, cu dăruire şi profesiona-lism. Şi, ca atare, trebuie să-i fie recunoscut cuprisosinţă. Coordonaţi de generalul-maior dr.Visarion Neagoe, în palmaresul căruia figureazămulte alte victorii editoriale, unele dintre elerod al prezenţei sale active şi responsabile înteatrele de operaţii, autorii din ComandamentulOperaţional Întrunit "Mareşal AlexandruAverescu", angajaţi în această anevoioasă între-prindere au răspuns provocării şi ne-au oferit,iată, un model de scriere profesionistă, argu-mentată de documente din sursă directă, cu re -flecţii, judecăţi apreciative, dar şi cu predicţiiasupra viitoarelor misiuni internaţionale menitesă contribuie la afirmarea rolului României degenerator de securitate şi stabilitate. O lucrarebine concepută structural, extrem de bogată îninformaţii, fără a fi excesiv de tehnicistă, deşiautorii, de bună seamă profesionişti ai dome-niului, majoritatea dintre ei făcând parte dinstructurile care au coordonat şi condus acţiuni-le detaşamentelor româneşti în aceste teatre deoperaţii, iar unii chiar au participat direct laaceste misiuni, au simţit nevoia să utilizeze ter-minologia specifică şi să facă necesarele trimi-teri la definiţiile consacrate. O carte care oferăcititorilor, dar în mod special militarilor şi, dece nu, analiştilor militari clarificările şi delimi-tările conceptuale privind participarea la acesteoperaţii multinaţionale. Mai mult, ea se prezintăca un instrument deosebit de util pentru ceicare sunt preocupaţi de modul de instruire,evaluare şi exercitare a comenzii şi a controlu-lui operaţional al structurilor participante lamisiuni în afara teritoriului naţional. Lucrarease încheie, deliberat poate, pentru o mai înde-lungată reverberaţie în memoria afectivă şi, maiales, pentru o nedisimulată recunoştinţă a sacri-ficiului acestora, cu o mult prea lungă şi dure-roasă listă a pierderilor – răniţi şi decedaţi – înmisiunile internaţionale în perioada 1991-2009.O carte pentru care noi toţi, contemporaniiacestui segment al istoriei noastre recente, darşi cei care ne vor urma, trebuie să-i felicităm şisă le mulţumim autorilor pentru că au îndrăznitşi au trudit la făurirea ei. Demn de remarcat es -te faptul că în cuprinsul lucrării este prezentatăparticiparea fiecărei structuri operaţionale, în -ce pând cu Statul Major General şi Comanda -mentul Operaţional Întrunit "Mareşal AlexandruAverescu"şi continuând cu toate unităţile şisubunităţile luptătoare, angajate în acest efortcomun, deosebit de solicitant, cu un grad derisc dintre cele mai ridicate. (Mircea Tănase)

100 • IULIE • 2011

Date post:	20-Dec-2016
Category:	Documents
Upload:	lekhue
View:	234 times
Download:	7 times

TR-85M1

Documents