totalizarea I Promovarea sanatatii

7/24/2019 totalizarea I Promovarea sanatatii

1/25

1.Actiunile de prevenirea schimbarilor climatice.O mai bun nelegere a cauzelor i evoluiei schimbrilor climatice i previziunimai exacte privind schimbrile climatice sunt eseniale pentru societate pentru aproteja viei, bunuri i infrastructuri i pentru a asigura ecacitatea procesului deluare a deciziilor. ste esenial s se continue mbuntirea bazei de cunotinetiinice cu privire la factorii schimbrilor climatice, procesele, mecanismele ireaciile de rspuns, asociate cu funcionarea oceanelor, a ecosistemelor terestrei a atmosferei. !a sprijinit creterea preciziei previziunilor climatice la scrispaiale i temporale pertinente prin elaborarea unor scenarii i modele maiexacte, inclusiv modele ale sistemului terestru complet cuplate. "lima planeteisufer modicri. #emperatura medie global este n cretere ca urmare a creteriicantitii de gaze cu efect de ser produse de activitile umane. $ceste gazepermit ptrunderea energiei solare, dar mpiedic eliberarea cldurii dinatmosfer. #emperaturile ridicate au consecine fr precedent pe ntreg globul.$cestea determin topirea ghearilor i creterea nivelului mrii. le au adusinundaii sau secete n regiunile care nainte erau imune la astfel de fenomeneextreme. $ceste condiii meteorologice anormale au un impact tot mai mareasupra economiilor, mediului, sntii i vieii de zi cu zi.20.Antrenarea publicului si accesul la informatie

% &ublicul nseamn una sau mai multe persoane zice sau juridice 'i, potrivitlegisla(iei sau practicii na(ionale ) asocia(iile, organiza(iile sau grupurile acestora.$ntrenarea publicului n procesul elaborrii 'i adoptrii deciziilor de mediu esteactul social prin care, conform drepturilor 'i intereselor acordate, i seasigur dreptul 'i accesul la luarea deciziilor, la exprimarea opiniilor cu privire laadoptarea 'i realizarea proiectelor de acte legislative 'i a documenta(iei de proiectprivind obiectele 'i activit(ile economice preconizate, ce in*uen(eaz sau potin*uen(a starea mediului nconjurtor.$ntrenarea publicului n procesul deelaborare 'i adoptare a deciziilor de mediu este benevol, iar n cazul examinriidocumenta(iei de proiect a obiectelor 'i activit(ilor, prevzute n anexa la +egeaprivind expertiza ecologic 'i evaluarea impactului asupra mediului nconjurtor,

este obligatorie.repturile organiza(iilor neguvernamentale -n continuare ) O/0 'i grupurilor deini(iativ ale cet(enilor i permit publicului, n conformitate cu capitolul 111 alaceleia'i legi, s participe la elaborarea deciziilor de mediu 'i s e antrenat nactivitatea respectiv a autorit(ilor administra(iei publice locale. &ublicul poate antrenat n elaborarea deciziilor de mediu 'i n cazul cnd aceast activitate nugureaz n lista anexat la sus)numita lege, dar este n msur s in*uen(ezeconsiderabil mediul.1mplicarea publicului n elaborarea actelor legislative 'inormative -proiecte de legi, programe na(ionale, regulamente etc.0 este asiguratde autoritatea central pentru mediu, care poart rspundere deplin pentru

procedura n cauz. 1mplicarea publicului n procesul de elaborare a deciziilorprivind activitatea economic, proiectele de construc(ie, reconstruc(ie etc.

12. Activitatile medicilor in promovarea sanatatii. Denitie?

$sigurarea asistenteti de educatie pentru sanatate de specialitate pentru bolnaviiasistati ambulatoriu la nivelul policlinicii prin mijloace si tehnici complexe deactiune.

&rogramarea si desfasurarea unor ample actiuni si manifestari de educatie pentrusanatate de specilitate cu larga cuprindere de masa in cadrul masurilor specicede prevenire si combatere a tuberculozei, a bolilor cornice, degenerative.

+argirea activitatiide educatie pentru sanatate de specialitate in cadrul masurilorde depistare active, de prevenire si combatere a tuberculozei, a bolilor venerice sia infectiilor 21!341$, a tulburarilor si bolilor neuropsihice.


2/25

esfasurarea activitatii de educatie pentru sanatate de specialitate in rindurilediferitelor categorii de bolnavi dispersarizati si ale persoanelor sanatoase, supuseriscului de imbolnavire.

$sigurarea prestatiilor de educatie pentru sanatate de specialitate in cadrulefectuarii tratamentelor medicale pentru adulti si copii, la domiciliu bolnavilor

fectuarea prestatiilor de educatie pentru sanatate de specialitate in cadrulaplicarii masurilor de recuperare a capacitatii de munca pentru adulti si copii.

10. Cerintele catre o alimentatie sanatoasa?

$limenta(ia omului reprezint unul dintre st5lpii fundamentali a construc(iei sale.4ntatea 'i echilibrul ecruia, se a* n corela(ie direct cu hrana. eprindereaunei alimenta(ii adecvate, aduce, mpreun cu alte elemente corecte decomportament, o via ( s n toas . 6n ceea ce prive'te actul hrnirii, nu esteimportant doar ce m5ncm, ci 'i c5t, c5nd 'i cum ne alimentm.Reguli pentru o alimentatie sanatoasa

1. Pastreaa!ti placerea de a manca.$limentatia sanatoasa nu presupuneneaparat ca unele alimente sa e interzise iar altele, obligatorii. 1mportant esteechilibrul intre alimente apartinand diferitelor grupe si aportul complet denutrienti.2. Consuma alimente variate."u cat varietatea mancarurilor este mai mare, cuatat organismul are mai multe sanse de a primi toti nutrientii esentiali, in specialvitamine si minerale, dar fara a neglija glucidele si lipidele.". Alimenteaa!te in asa fel incat sa!ti mentii greutatea normala.4upragreutatea atrage probleme de sanatate7produce

suprasolicitarea oaselor si articulatiilor8 cresterea tensiunii arteriale8 crestea valorii colesterolului seric8

anomalii respiratorii8 risc de diabet8 risc de boli cardiovasculare8 risc de accidente vasculare cerebrale.

#. Consuma suciente cereale.&ainea integrala si cea neagra, orezul si pastelefainoase nu sunt alimente hipercalorice. 1n plus, ele furnezeaza vitamine din grupul9 si bre alimentare8 confera satietate fara aport de grasimi si sunt relativ ieftine.$cesta grupa de alimente constituie baza alimentatiei sanatoase.$. Consuma suciente fructe si legume.$ceste alimente sunt importantesurse de vitamine, minerale si bre alimentare. :urnizeaza, in acelasi timp,

antioxidanti care protejeaza impotriva bolilor cardiovasculare si neoplaziilor. Oricedieta ar trebui sa contina ; portii zilnice de fructe3legume.%. Consuma alimente cu continut scaut de grasimi./rasimile acumulateduc la cresterea nivelului seric al colesterolului si a riscului de aparitie a obezitatiisi a bolilor cardiovasculare. #rebuie redus consumul de grasimi ca7 slanina,mancarurile prajite, margarina, produsele lactate nedegresate, carnea grasa siprodusele de patiserie.&. Consuma mai rar produse aharoase ranate.$ceste alimente au ovaloare calorica foarte mare si un continut nutritiv redus.'. Consuma alcool cu moderatie sau deloc.1n timp ce cantitatile reduse dealcool sunt inofensive pentru adultul sanatos, putand avea chiar efecte favorabile

in anumte circumstante, consumul frecvent sau in cantitati mari poate avea efectedezastruase. $lcoolul favorizeaza cresterea colesterolului, iar aceasta are caurmare ingustarea lumenului vaselor sanguine. e aici, obezitatea si bolilecardiovasculare. #oxicitatea alcoolului afecteaza grav catul. 4istemul nervos estesi el afectat de alcool.
http://www.bioterapi.ro/terapii/index_terapii_o_viata_sanatoasa.htmlhttp://www.bioterapi.ro/terapii/index_terapii_o_viata_sanatoasa.html


3/25

(. )entine echilibrul intre aportul alimentar si activitatea ica.&entru areduce riscul aparitiei bolilor cronice precum hipertensiunea arteriala, accidentulvascular cerebral, boala coronariana, diabetul zaharat de tip < sau diferite tipuri decancer, este recomandat ca adultii sa faca zilnic cel putin => de minute deactivitate zica moderata.

(.Clasicarea actiunilor de P*+)

a0 laborarea unei politici de benece la nivelul intreprinderii,acestea sunt importante

deoarece demonstreaza implicarea organizatiei in asigurarea sanatatii,legifereazaactiunile de &4,devenind esentiale,asigura perpetuarea actiunile de sanatate inmunca.

b0 "rearea unui mediu de munca ebnec7riscul este controlat si redus,angajatii auposibilitatea de a avea un control mai mare la imbunatatirea conditiilor de muncasi au acces la activitatile educative privind sanatatea si &4.

c0 ezvoltarea aptitudinilor benece ale angajatilor)sustinerea progresului personal sisocial este conceput de baza in &4.4e ofera diferite posibilitati de a oferi informatiisi de a dezvolta aptitudini la locul de munca de exemplu o pagina peinternet,avize,brosuri,la cursurile de formare profesionala.

d0 1ntensicarea actiunilor fortei de munca in directia imbunatatirii starii de

sanatate 7cursuri pe aceste teme,facilitatea comunicarii la locul demunca,implicarea angajatilor in activitatile de &4.e0 $daptarea serviciilor de sanatate in munca)mentin aptitudinea in munca a

angajatilor,examinari medicale la angajare,controale medicale periodice si tratareabolilor legate de profesie.

f0 4ecuritatea in munca)igiena industriala-identica si controleaza riscurile.g0 ?odelul preventiei medicale)preventie primara-evaluarea

riscului0,secundara--controale medicale periodice0,tertiala-restabilirea si revenireala munca0.

% Componentele comunicarii. ,mitatorul-primitorul-canalele de

comunicare si mesaul.

/ Comunicarea este procesul prin care o persoana sau un gruptransmite un continut conceptual o atitudine- o stare emotionala- odorinta etc unei alte persoane sau unui alt grup./

&rocesul de comunicare presupune urmatoarele elemente constitutive7

@. mitatorul, care poate un individ, un grup, o institutie etc, care emite.


4/25

Primitorul. Orice mesaj se adreseaza unui destinatar -receptor0. estinatarul, unsubiect care transforma ansamblul de semen intr)un continut de sens. Beceptorulare, inainte de toate sarcina de a intelege, de a a*a ce vor sa spuna semnicatiileceea ce se traduce prin decodicarea semnelor si interpretarea lor. $cestainseamna ca procesul comprehensiunii depinde de capacitatea intelectuala, degradul in care se stapinesc codurile, de cee ace se numeste competentareceptoare. $deseori oamenii receptioneaza cee ace vor ei de fapt, mesajul poate decodat gresit datorita factorilor perturbatori ce au intervenit in procesul decomunicare.

)esaul este forma zica a unei unitati communicative, verbale sau scrise, dedimensiuni variabile in care emitatorul codica informatia, care poseda o serie defunctii7 functie referintiala8 functie poetica8 functie fatica8 functie metalingvistica8functie conative8 functie emotive. e aici si obiectivele mesajului7 informare,convingere, impresionare, amuzare, obtinerea unei actiuni.

)ilocul de comunicare sau canalul de comunicare este traseul parcurs decatre mesaj de la emitator catre receptor. xista doua modalitati de existent alemijloacelor de comunicare7

! modalitati formale7 in cazul cind acesta este integrat intr)o structura -organizatie,institutie0! modalitatea neformala7 in cazul cind ele este generat spontan in cadrul

interactiunilor sociale sau poate aparea sub diverse forme7 idei, opinii, zvonuri.

videntiem mai multe mijloace de comunicare7 discutia de la om, rapoarteinterne,sedinte si prezentari orale - teleconferinte, video,#! prin circuit inchis0,scrisori, telefon - si telefon mobil0, text, telefax,avizier,ziare,lucrari,diagrame.1mportanta este alegerea celui mai eGcient mijloc de comunicar, indca eledifera dupa viteza de vehiculare ,costul comunicarii,in general comunicarea de laom la om este mai ecienta decit cea #elefonica, iar telefonul este mai bun decitun raport.

'. ,duca ia pentru s 3 n 3 tate! direc iile de orientare4

1.abordarea medical H medicul urmre'te la pacient formarea unorat i tudini , comportamente,conforme cu principiile sale pentru sntate82.abordarea educa( ional H se transmit cuno't in(e asupra unor comportamente favorabi le saudefavorabile snt(ii, iar cel care prime'teinforma(iile este liber s aleag 'i s fac ceea ce dore'te-faciliteaz adoptareaunor decizii comportamentale, nu impune un anumit comportament08".abordarea orientat spre individ -personalizare0 H profesionistul-educatorul0 explic persoanelor care doresc s 'tie 'i s ia o a anumit

decizie8#.abordarea ce necesit o schimbare social H medicul transmitecuno'tin(e, individul n(elege, dar societatea nu)i favorizeaz schimbareasau alegerea comportamentului# ,lementele principale ale promovarii sanatatii la locul de munca.


5/25


6/25

21.5ormele morbide caracteristice pentru evaluarea in6uentei mediului5ormele morbidecaracteristice pentru evaluarea in*uentei mediului sunt celecare indica o stare bolnavicioasa,sau rezulta dintr)o astfel de stare,altfel spus suntniste forme nesanatoase din punct de vedere zic si moral care sunt caracteristiceconsecitelor in*uientei mediului inconjurator.:ormele date variaza in dependentade mediu,de inprejurimi.

&entru examinarea acestor forme e nevoie de o analiza a mediului.$naliza mediuluipoate de < tipuri7analiza meediului intern si extern.Analia mediului e7tern?ediul extern al unei organizaii poate mprit n 7 mediu extern general-macromediul organizaiei0 i mediul competiional -micromediul organizaiei0.Mediul extern generalse caracterizeaz prin fore poteniale, care acioneaz lenti pe termen lung asupra organizaiei, in*uen5nd evoluia acesteia prin integrareaefectelor multiple.Mediul competiional (concurenial0 este mai restr5ns i structurat pe un numr decinci fore competitive care genereaz i controleaz starea concurenial dintreorganizaiile care formeaz mediul extern concurenial.

$naliza mediului intern

&entru elaborarea i implementarea strategiilor care s asigure succesulorganizaiilor este necesar analiza mediului intern i asocierea rezultatelorobinute cu cele identicate n analiza mediului extern. &rin analiza mediului internorganzaia poate s)i deneasc poziia concurenial n funcie de punctele tarii punctele slabe n ceea ce privete organizarea, resursele nanciare i umane,sistemul de informare i de decizie sau sistemul de management. Belaia dintremediul intern i cel extern este evideniat de instrumentul denumitAnalizaSWOTcare adreseaz Ipunctele tariI i Ipunctele slabeI )ca elemente interne ale

organizaiei, n raport cu oportunitile i ameninrile )ca elemente externe.

&entru analiza mediului intern, o etap important este analiza resurselorinternede care dispune organizaia, aceste resurse constituind suportul pe caretrebuie s se sprijine variantele strategice. Besursele organizaiei sunt elementecare intr n procesul de producie sau procesul de realizare a unor servicii. 6nfuncie de coninutul lor, resursele pot 7 nanciare, umane, zice, organizaionalei tehnologice.

1$.5actorii distinctivi ai nutritiei umane pentru repreentantii societatilorcu grad inalt de devoltare -care locuiesc in diferite conditii climato!geograce.


7/25

utri(ia uman este o disciplin medical de grani( care se ocup cu studiulalimenta(iei corecte a omului sntos in diferite perioade ziologice 'i cu diferitetipuri de activitate, n scopul pstrrii strii de sntate.:actorii care in*uen(eaz starea de sntate se clasic astfel7) factori biologici, endogeni, ce (in de propriul organism - exemplu7 factoriiereditari care realizeaz un teren predispozant pentru un tip de boal08) factorii sanitari care sunt determina(i de gradul de dezvoltare 'i ecien(aserviciilor sanitare8) factorii ecologici, factori ai mediului ambiant, zic sau social.:actorii de risc"oncep(ia preventiv ce conduce g5ndirea medical n prezent, impune precizarean diagnosticul strii de sntate a factorilor care favorizeaz apari(ia bolii. $ce'timarFeri individuali sunt numi(i factori de risc.O?4 dene'te Jfactorii de riscK, drept caracteristici individuale ce pot observatesi msurate la subiectul clinic sntos 'i care permit s se prevad riscul unei bolisau inrmit(i, sau permit aprecierea prognosticului n cazul unei boli dejaexistente.:actorii de risc pot exogeni-externi0 sau endogeni -interni0.m c5teva exemple7

a0 factorii de risc exogeni7) fumatul, cu rol n producerea pronhopneumopatiilor cronice sau a canceruluipulmonar8) consumul cronic de alcool cu rol n producerea hepatitei cronice cirogene8) consumul cronic, exagerat, de cafea implicat n producerea cancerului depancreas, ulcerului gastric etc.b0 factorii de risc endogeni -teren predispozant0 7) grupa sanguin JOK secretor, risc pentru apari(ia ulcerului duodenal8) hipertensiunea arterial, risc pentru complica(iile de tip accident vascular,cerebral sau cardiac8) dislipidemiile risc de arteroscleroz precoce etc.

&rincipalii factori de risc ziologici sunt factorii metabolici care rezult din obezitate'i anume7) dislipidemia eterogen care cuprinde hipercolesterolemiea 'ihipertrigliceridemia -JemiaKL concentra(ie a ceva n s5nge08 cre'terea frac(iei ++-colesterol cu densitate mic0 'i scderea frac(iei 2+ -cholesterol cu densitatemare08) 2ipertensiunea arterial8) Bezistenta la insulin 'i intoleran( la glucoz8) $nomalii n sistemul de coagulare favoriz5nd coagularea intravasculardiseminat.

% "olesterolul e format din dou componente7) componenta benec 2+ -high densitM level0 ofer protec(ie coronarian8) componenta nociv ++-loN densitM level0, !++-verM loN densitM level0lipide cu densitate sczut 'i foarte sczut ce se depun ca o ceara pe pere(iivasculari rezult5nd placa de aterom-ateroscleroza0. $teroscleroza secarasterizeaz prin pere(i vasculari rigizi 'i scderea diametrului vascular.up $merica urnal of "linical utrition, cit5nd studii ale facult(ii de ?edicina din"alifornia -@PEE0, to(i ace'ti factori de risc metabolici sunt datora(i n mare msurunei alimenta(ii incorecte, pe termen lung 'i pot in*uen(a(i pozitiv prindietoterapie.$ceea'i revista $mericana men(iona ntr)un articol din feb. @PPE principalele cinci

cauze ale mortalit(ii din (rile dezvoltate economic 'i cu un nivel de trai crescut7) boala coronarian,) accidentele vascular cerebrale,) cancerul - cancer L perturbri metabolice intracelulare0,) diabetul,


8/25

) ciroza hepatic.(.5enomenul de incalire globala si consecintele asupra sanatatii.

Omul este cel care participa atat direct cat si indirect la amploarea fenomenului,dar este si beneciarul degradarii mediului si schimbarilor climatice.&rintre cele mai grave probleme de sanatatecare pot aparea se numara afectiunilerespiratorii -astm,alergiisi afectiuni pulmonare0, cancerul, afectiunicardiovasculare sau infarctul.&ot aparea grave deciente de nutritie, probleme cauzate de temperaturile foarte

ridicate, stressi deciente mentale, malarie, febra galbena, bolihidrice -afectiunitransmise prin apapotabila0 si turbulari comportamentale.ereglarile mentale care pot aparea din cauza schimbarilor atmosferice semanifesta prin fobii, depresii, izolari si chiar cresterea tentativelor de suicid.&erioadele prelungite de stres si melancolie au drept consecinte depresii si chiardevieri nervoase foarte pronuntate.1n prezent, stresul de zi cu zi a ajuns deja la cote foarte mari, iar specialistiiavertizeaza asupra riscului ca la aceste tensiuni sa se adauge schimbarile demetabolism si cele nervoase datorate schimbarilor climatice.?edicatia in acest caz interactioneaza cu temperaturile ridicate, iar din acest motivorganismul nu isi mai poate atinge echilibrul. 1n aceste conditii, tensiunea arterialasi colesterolul ating cote ridicate, iar riscul producerii diabetului si infarctului suntfoarte mari.?ai mult, stresul prelungit este una dintre cauzele aparitiei bolilor cardiovasculare.&asele de melancolie si neliniste resimtite la schimbarile bruste de temperaturapot cauze de stres sustinut, pe fondul unei vieti agitate si un psihic labil.4tudiile cercetatorilor au aratat ca exista o legatura stransa intre schimbarileclimatice si aparitia $lzheimerului si &arFinsonului, pe langa cauzele genetice sifactorii organici.4chimbarile climatice pot in*uenta si calitatea alimentelor, a aerului si apei. $stfel,riscul obezitatii sau al dereglarilor alimentare este major.

1".8ndicatorii sanatatii populatiei importanti pentru evaluarea in6uenteimediului.

eterminan(ii strii de sntate pot modica(i prin promovarea snt(ii 'ipreven(ie, la care se adaug implicarea comunit(ii al crui rol este esen(ial .1ndicatorii strii de sntate a popula(iei pot clasica(i n func(ie de mai multecriterii.Qn criteriu este acela care evalueaz nivelul strii de sntate -indicatori derezultat,de nivel0 'i a factorilor care o in*uen(eaz-indicatori de factori, mijloace0.Qn alt criteriu este evaluarea aspectelor care ilustreaz sntatea sau absen(a ei-indicatori direc(i, pozitivi, respectiv negativi,indirec(i0 .e asemenea, pot evaluate unele aspecte izolate sau multiple ale strii desntate precum 'i gradul de sntate3boal.6n continuare voi prezenta succintindicatori utiliza(i n aprecierea strii de sntate7$. 1ndicatori ai nivelului reproducerii popula(iei7R natalitateR fertilitate general 'i specicR indicii de reproducere -brut, net0R fecunditate9. 1ndicatori de msurare a supravie(uirii7

R speran(a de via( la na'tere -duratamedie a vie(ii0R speran(e de via( la diferite v5rsteetc.
http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/sanatate/http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/alergii/http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/nutritie/http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/stres/http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/boli/http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/apa/http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/sanatate/http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/alergii/http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/nutritie/http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/stres/http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/boli/http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/apa/


9/25

". ezvoltarea zic a popula(iei care se determin prin msurtori efectuateasupra copiilor 'i adolescen(ilor deoarece ace'tia re*ect cel mai del in*uen(afactorilor de mediu asupra dezvoltrii zice. valuarea dezvoltrii zice seefectueaz cu indicatori de somatoscopie,somatometrie 'i ziometrie.. ezvoltarea psiho)intelectual apopula(iei. 4tarea de nutri(ie a popula(iei ) studiul se bazeaz pe examenul somatometricndeosebiindicele ponderal, examen clinic special, examene de laborator etc.1ndicatorii enumera(i mai sus pot considera(i ca ind indicatori direc(i.intre indicatorii care msoar absenta snt(ii men(ionam71. ?orbiditatea7R inciden(aR prevalen(a -de moment sau deperioad0R morbiditatea cu incapacitatetemporar de muncR morbiditatea spitaliceascR morbiditatea individualR morbiditatea succesiv

6n func(ie de gravitate, Sood a clasicat decien(ele 'i incapacit(ile n treicategorii7decien(, incapacitate propriu)zis, handicap.11. ?ortalitate7R mortalitate general brut 'istandardizatR mortalit(i speciceR mortalit(i propor(ionaleR mortalitate infantil3juvenilin aceast list de indicatori, n prezent, sunt utiliza(i n mod obi'nuit, pentru acompara starea de sntate, doi indicatori considera(i ca ind indicatori sintetici7speran(a

de viat la na'tere 'i mortalitatea infantil.1&.8n6uenta conditiilor de munca asupra starii de sanatate."onceptul de munca devine din ce in ce mai *exibil in ultimii ani.4anatatea sibunastarea la locul de munca reprezinta o conditie de baza pentru potentialulinovator crescut de intreprinderi,care contribuie la cresterea economica siocuparea fortei de munca.4a stabilit ca stresul ridicat la locul de munca duce la cresterea riscului deaccidente la locul de munca ,hipertensiune,boli cardiovasculare ,depresie si altetulburari mentale ,precum si adoptarea de obiceiuri nesanatoase ,precum sifumatul si consumul de alcool.

"onditiile de munca identicate anterior au consecinte specice,dupa cumurmeaza7%nesiguranta locului de munca)riscul de a pierde locul de munca8%mediul zic)atunci cd lucratorii cad victima unui accident8%ritmul de lucru,controlul si stresul)suprasolicitarile psiho)sociale la locul de muncasi controlul redus asupra conditiilor de munca au un efect negativ asupra starii desanatate,crescind frecventa accidentelor de munca8%durata turelor)turul extrem de lung este corelat cu aparitia hipertensiunii si abolilo cardiovasculare8%echilibrul dintre viata si munca)parintii si copii au nivele de stres rezultat dininsucienta timpului si dezechilibrul munca si facmilie.

!irsta )angajatii mai in virsta sunt expusi lucrului mai lent,pe cd cei mai tineri pot in*uentati de cei din jur astfel id afectati de tulburari psihologice./enul )barbatii sunt mai expusi decit femeile la anumite riscuri si invers.#impul muncii)personalul muncitor este semnicativ mai expus la aproape toateriscurile zice intilnite la locul de munca ,fata de colegii lor intelectuali.


10/25

1ntimidarea sau hartuirea )violenta si amenintarea cu violenta si toate formele dedescriminare duc la tulburari psihologice si stres.%fectele asupra starii de sanatate sunt7durerile lombareHUP> peste ==T depopula(ie din aceste (ri consuma mai pu(in de @D>> Fcal3zi, dintre caremajoritatea H mai pu(in de @;>> Fcal3zi. "onsiliul economic 'i social al OQconrm c popula(ia multor (ri are o alimenta(ie insucient. 6n lumeacontemporan deosebim = zone de foamete, care cuprind7 n $sia H D>> mln

oameni, n $frica H peste > mln oameni, n $merica de 4ud H cca > mln oameni-V. V. WXYZYXY[, >@0. e aceea n ecare (ar trebuie elaborate strategiina(ionale de combatere a efectelor srciei, bazate pe o guvernare adecvat, le)gisla(ie corespunztoare, pe participarea tuturor n via(a social 'i asigurareaserviciilor eciente n acest domeniu. &asivitatea guver)nan(ilor, ignorareaproblemelor existente, distribuirea inechitabil a veniturilor 'i alimentelor, nivelulinsucient de educa(ie 'i cultur, familiile numeroase H sunt factorii determinan(i aisrciei, ai bolilor acute 'i cronice, ai foametei globale.

1(.:otiunea ! *anatatea la locul de munca"onceptul de sanatate, asa cum este el denit de catre Organizatia ?ondiala a4anatatii, se refera la Jo buna stare zica, psihica si socialaK, largind astfel sferanotiunii din domeniul biologic n cel social. 4anatatea exprima capacitateaadaptativa a individului la mediul natural si social. ?unca, ca si modalitate specicumana de adaptare la mediu, este si cel mai elocvent criteriu de apreciere a stariide sanatate, condition5nd at5t starea biologica c5t si cea de integrare sociala.xista o relatie birectionala ntre starea de sanatate si capacitatea de munca,individul sanatos prezent5nd o adaptare la munca si o productivitate optima, si pede alta parte munca reprezinta sursa bunastarii sociale si de asemeneain*uenteaza starea zica.e aceea, prevenirea mbolnavirilor profesionale si promovarea sanatatii

angajatilor reprezinta scopul principal al medicinii muncii, ceea ce n nal setraduce si n productivitate si benecii economice.

$ :otiunea de nutritie umana si alimentatie echilibrata.


11/25

Alimentaie echilibrat3nseamn s nv(m s folosim cantitatea optim desubstan(e de baz -proteine, glucide, lipide, sruri minerale 'i vitamine0, care,mpreun, contribuie la buna func(ionare a organismului nostru.

Organismul omului se men(ine cu at5t mai sntos cu c5t alimenta(ia este maiechilibrat. O alimenta (ie diversicat , individualizat -dup modul de via(, sex,efort, starea de sntate0, corect compus din punct de vedere caloric'i carerespect raportul optim dintre substan(ele principale -glucide, proteine, lipide, brevegetale0, poate considerat a alimenta(ie echilibrat.

:utri;ia-numit, de asemenea, alimenta;iesau hr3nire0 reprezintaprovizionarea celulelor i a organismelor cu materialele necesare -sub formde alimente0 pentru a susine viaa.

:utriiase dene'te ca totalitatea proceselor fziologice prin care organismulmetabolizeaz 'i asimileaz nutrien(ii necesari pentru cre'tere, dezvoltare 'irefacerea (esuturilor.

1%.:otiune de mediu-factori de mediu.Clasicarea si denitii de baa.?ediu inconjurator ,mediul de existenta a omului ,reprezinta totalitatea factorilorecologici cu care organismul se a*a in relatii directe sau indirecte ,cu actiune

pozitiva sau negativa asupra organismului viu.:actorii de mediu sunt factori din afara organismului uman ,prezenti la un momentdat si care actioneaza asupra omului si a activitatii sale."lasicarea factorilor de mediu, dupa criteriile7)d3a origine7%naturali de baza vitali7aer,apa,sol,alimente8%articiali,antropogeni7locuinta,asezarile umane, imbracamintea si incaltamintea.)d3a natura lor 7%zici)radiatii neionizante si ionizante,zgomot,biometeorologici-temperatura,umiditate,curenti de aer08%chimici)e modicarea compozitiei chimice naturale a factorilor de mediu,esupradaugarea unor substante la compozitia chimica naturale -exemple7praf,fumde tigara,droguri,medicamente08%biologici)bacterii,virusuri,fungi8%sociali)relatii interumane,stres8%accidentali)accidente -casnice,de circulatie,la locul de munca0,raniriintentionale-abuz,suicid0.)d3a in*uenta asupra organismului7%sanogeni,pozitivi pentru promovarea starii de sanatate8%patogeni,negativi pentru promovarea starii de sanatate,cauzeaza boli8%de risc,orice caracteristica sau conditie care poate favoriza ,agrava aparitia unui

fenomen negativ pentru starea de sanatate.Bisc)masura sau probabilitatea estimata de aparitie a unui eveniment-leziune08probabilitatea unui rezultat nefavorabil8probabilitatea cantitativa deaparitie a unui efect pe starea de sanatate, dupa expunerea unui individ la oanumita cantitate de pericol.&ericol-hazard0)factor sau expunere care poate avea efecte adverse asupra stariide sanatate8sursa de pericol8 termen calitativ ce arata potentialul unui agent demediu de aa afecta sanatatea cuiva,daca nivelul de expunere este sucient deinalt si3sau daca apar alte conditii.&. )etodele si miloacele de educatie pentru sanatate a populatiei?

)etodele de educaie pentru s3n3tate sunt4@0 )etode de cercetareH scopul cercetrii ind acela de a a*a nivelul de educa(ie

pentru sntate,nainte 'i dup o campanie de informare, ca modalitate de controla ecien(ei ac(iunii.?etodele de cercetare pot 7
http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_alimentarAlimentatie_diversificata.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_alimentarAlimentatie_diversificata.htmlhttp://www.bioterapi.ro/alimentatie/index_alimentatie_nutrientii_din_alimente_caloria_si_kilocaloria.htmlhttp://www.bioterapi.ro/compusi_bio/index_compusi_bio_glucide.htmlhttp://www.bioterapi.ro/compusi_bio/index_compusi_bio_proteine.htmlhttp://www.bioterapi.ro/compusi_bio/index_compusi_bio_lipide.htmlhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Alimenthttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_alimentarAlimentatie_diversificata.htmlhttp://www.bioterapi.ro/alimentatie/index_alimentatie_nutrientii_din_alimente_caloria_si_kilocaloria.htmlhttp://www.bioterapi.ro/compusi_bio/index_compusi_bio_glucide.htmlhttp://www.bioterapi.ro/compusi_bio/index_compusi_bio_proteine.htmlhttp://www.bioterapi.ro/compusi_bio/index_compusi_bio_lipide.htmlhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Aliment


12/25

a0 cantitative ) analiza datelor statistice existente8) anchete prin chestionar8b0 calitative ) metode rapide -B.$.&.08) observa(ia -direct sau participativ08) interviul

-semistructurat, anamneza, n grup08) conversa(ia -individual, JfocusgrupK08$nchetele sunt utile 'i n alegerea canalelor de comunica(ie care suntpreferate de grupurile (int'i care au cea mai mare audien(.

minute08 expunerea noilor cuno'tin(e -=>)A> minute08 recapitularea 'i xarea cuno'tin(elor -;)@> minute0.

ConferinaH se cunosc mai multe variet(i7

conferin(e educativ)sanitare propriu)zise, organizate n sli publice 'i axate pediverse tememedicale8

cicluri de conferin(e H constau n expuneri Jn serialK cu abordarea acelea'i

probleme medicalen mai multe etape succesive8 simpozionul educativ)sanitar n care expunerea este fcut de mai mul(i medici8 seara cultural)sanitar H axat pe o tem de sntate public, la care pot

conferen(ia 'i al(ispeciali'ti -nu numai medici0, nalizarea ac(iunii fc5ndu)se printr)un program artistic sau altemanifestri culturale.


13/25

bmijloace vizuale7 cu rol dominant textul7 lozinca, articolul, bro'ura, manualul, *utura'ul, pliantul, for

mele beletristice8 cu rol dominant imaginea7 a'ul, pliantul, plan'a, diapozitivul, machete, expozi(ia.

cmijloace audio)vizuale7 lmul, emisiunea televizat, teatrul.11. 6n func(ie de adresabilitate se disting7

a0 mijloace individuale7 sfatul medical8b0 mijloace de grup7 convorbirea de grup, lec(ia, instructajul -cu grupuri omogene sau

heterogene08c0 mijloace de larg informare7 conferin(a, emisiunea televizat sau radiofonic,lmul, tipriturile.

111. up modul de transmitere7a0 ?ijloace\directe

n care mesajul educativ sanitar este transmis ca o informa(ie nemediat-convorbire, conferin(08

b0 mijloace indirecte care utilizeaz o cale de transmitere ce presupune oform artistic.2.)odul de preventie si caracteristica lor. Rolul alimentatie variate.Piramida alimentatie sanatoase-locul diferitor alimente in aceasta

piramida.$limenta(ia omului reprezint unul dintre st5lpii fundamentali a construc(iei sale.4ntatea 'i echilibrul ecruia, se a* n corela(ie direct cu hrana. eprindereaunei alimenta(ii adecvate, aduce, mpreun cu alte elemente corecte decomportament, o via ( s n toas . 6n ceea ce prive'te actul hrnirii, nu esteimportant doar ce m5ncm, ci 'i c5t, c5nd 'i cum ne alimentm. up cum se 'tie, nu numai hrana nesntoas duneaz corpului uman, ci 'i unmod de hrnire necorespunztor, derivat din deprinderea unui comportamentalimentargre'it.

&iramida alimentatiei este un ghid elaborat de medici nutritionisti de la 4coala?edicala 2arvard H ] at, drinF and be healthM K. i propun o schema dealimentatie sanatoasa, bazata pe cat, cum si ce mancam. @. +a baza piramidei, peprimul ]etajK, se a*a alimente care pot consumate in cantitate mare si lamajoritatea meselor7

^ cereale integrale7 grau, orez brun, orz, mei, secara, porumb, fulgi de ovaz,painea integrala, neagra sau graham, pastele integrale. $cestea sunt7 bogate inproteine, vitamine, in er, magneziu, calciu etc8 contin grasimi ]buneK, nesaturate,benece pentru sistemul cardiovascular. e asemenea, ele sunt bogate in brevegetale, care ajuta organismul sa absoarba lent glucoza, deci si glicemia va

creste lent8 brele scad nivelul colesterolului din sange, protejeaza impotrivabolilor de inima si a cancerului.^ uleiuri vegetale7 de masline, rapita, soia, *oarea soarelui, porumb8 contin grasimi]buneK, nesaturate, benece pentru sistemul cardiovascular.


14/25

fructe de padure, citrice, pepene H sunt bogate in bre vegetale, beta)caroten,calciu, magneziu, potasiu, vitamina ", acid folic etc.=. tajul al treilea este reprezentat de acele alimente care pot consumate zilnic,in cantitate moderata, de @)= ori pe zi7^ oleaginoase7 nuci, alune, migdale, stic, seminte de susan, de *oarea soarelui,de dovleac. $cestea reprezinta un aport de proteine, zinc, er, bre alimetare,calciu, vitamine si contin grasimi ]buneK, benece pentru sistemul cardiovascular8^ leguminoase7 fasole, mazare, soia, linte, bob, naut, tofu, inlocuitori de carne,produse din soia H au un aport de grasimi nesaturate, de proteine, zinc, er, calciu,vitamine, nu contin colesterol si sunt bogate in bre vegetale.A. tajul al patrulea din piramida alimentatiei contine alimente care pot sa nu econsumate zilnic H sau pot consumate in portii mai mici, de >)< ori pe zi7^ carnea de peste H contine grasimi benece pentru sistemul cardiovascular8^ carnea de pasare H contine grasimi saturate in catitati mici8^ oua.;. tajul cinci contine alimente care pot consumate zilnic, in cantitate mica, de @)< ori pe zi7^ lactate, preferabil degresate sau suplimente de calciu8 sunt bogate in proteine,calciu, vitamine7 $, , 9 de ani 'i seestimeaz c va cre'te n continuare.ep'irea unei cre'teri de


15/25

(rile n curs de dezvoltare, Qniunea uropean sus(ine obiectivul de a)'i reduceemisiile de gaze de ser cu o valoare ntre E>T 'i P;T p5n n anul ;> -ncompara(ie cu @PP>0."hiar dac politicile 'i eforturile de a reduce emisiile vor ncununate de succes, anumite schimbri climatice vor inevitabile. in acestmotiv este nevoie 'i de strategii 'i ac(iuni de adaptare la impactul acestora.12.Partea cantitattiva si calitativa a nutritiei umane.

6n asigurarea unei calit(i bune de via( 'i sntate, un loc nsemnat i revinealimenta(iei ra(ionale. O alimenta(ie ra(ional men(ine organismul ntr)o stare

ziologic optim, cu o capacitate de munc sus(inut, ncetine'te procesele dembtr5nire 'i contribuie la longevitate. 6n opinia lui $.$. &oFrovsFi, o alimenta(iera(ional ar trebui nu numai s compenseze necesarul de energie pentruorganismul uman, ci 'i s)l asigure. Qnul dintre principiile alimenta(iei ra(ionaleeste alimenta(ia echilibrat, prin acest echilibru asigur5ndu)se organismul umancu necesarul optim n nutrimente 'i substan(e biologic active. 6n alimenta(iacorect se respect un echilibru cantitativ 'i calitativ optim, bine determinat alnutrimentelor H proteine, lipide, glucide, vitamine 'i sruri minerale. $limenta(iara(ional se consider unul din factorii primordiali n combaterea 'i prolaxiaaterosclerozei, bolii ischemice cardiace cu infarct miocardic, ictusului cerebral 'i aaltor boli cardiovasculare

22.Problemele prioritare a lumii contemporane referitoare la santateaglobala a populatiei.

&roblema alimentar mondial) 1nsucienta produselor alimentare si calitateaacestora sint cele mai raspindite calamitati sociale ale civilizatiei contemporane.&roblema, de fapt, are un caracter regional caracteristic, in special, tarilor in cursde dezvoltare. 4tatistica pusa in evidenta in publicatiile OQ demonstreaza ca spresrsitul anilor UE>, sufereau de malnutritie peste ;>> milioane de locuitori ai&amintului, din care circa ;>T erau copii. Qnul din indicatorii de baza aisubnutritiei este numarul de copii care primesc o cantitate prea mica de hrana

pentru o dezvoltare normala.%?alnutritia este caracterizata chiar si in tarile cu nivel de dezvoltare avansat.$stfel, in 4Q$ =>mln. -@>T0 din numarul populatiei este afectata de aceastaproblema, datorita decalajului mare de salarii. $proximativ DCT din acest numarsint americani de culoare, problema avind si un character rasial. &rin urmare,problema alimentara este una social)economica si politica.?arile probleme de sanatate ale lumii contemporane suntobezitatea.&roblema ecologic$sigurarea popula(iei cu produse alimentare?alnutri(ia&roblema apei...etc1#.Promovarea sanatatii la locul de muncaP*+)


16/25

la indivizi si in grupuri de lucru.enitia &4+? stabileste ca ,pentru a atingepotentialul sau maxim,promovarea sanatatii la locul de munca se bazeaza peparticiparea activa a tuturor partilor implicate la nivelul societatii,al serviciiloemedicale natiomale si locale.

11. Promovarea *anatatii si educatia pentru sanatate in documentelelegislative nationale?

+a nivel de politiei ,uropean4-

>A, 4trategia /lobala privind ieta , $ctivitatea :izica si 4anatatea.- >C, "arta uropeana de "ombatere a Obezitatii, 1stanbul.- @>, Becomandari privind marchetingul alimentelor si bauturilor ne alcoolice

copiilor.- @@, &lanul de actiuni de implementare a 4trategiei uropeane de &revenire si

"ontrol al bolilor netransmisibile pentru anii @D- 4trategia nationala de prevenire si controlul al blilor netrasmibile @A, ordinul

?4P>;3@3@A- 4trategia nationala de sanatate publica @A)

1.Promovarea sanatatii si educatia pentrusanatate.Denire.*copul.*arcinile.

&romovarea snt(ii este un termen care presupune o abordaremultidimensional de mbunt(ire a strii de sntate, care include activit(i deeduca(ie, activit(i de promovare a unor schimbri comportamentale 'i de stil devia(, politici 'i msuri legislative.

$c(iunile de educa(ie pentru sntate se realizeaz n scopul71.c r e ' t e r i i n i v e l u l u i d e c u n o ' t i n ( e m e d i c a l e a p o p u l a ( i e i n do m e n i u l p r e v e n ( i e i b o l i l o r , a l sanogenezei, al protec(iei mediului 8

2.formrii 'i dezvoltrii unor deprinderi corecte care s promoveze sntatea8".antrenrii maselor pentru a participa activ la consolidarea snt(ii prin creareaunei pozi(ii activefa( de sntatea individual 'i fa( de problemele snt(iipublice.%. Regimul alimentar si importanta lui pentru organismal uman?

Alimentele sanatoase furnieaa nutrienti

= dieta sanatoasa reduce riscul de aparitie a bolilor

= alimenta;ie s3n3toas3 aut3 la managementul anumitor boli

) o dieta cu un continut scazut in grasimi -cereale, fructe, legume, produse lactate

degresate0 poate reduce riscul aparitiei bolilor cardiace, a hipertensiunii arteriale,bolilor degenerative cerebrale, accidentelor vasculare cerebralesi adiabetuluizaharat8 poate de asemenea preveni aparitia anumitor forme de cancer) limitarea consumului de grasimi saturate, care se gasesc in carnea grasa, branza,
http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-vascular-cerebral-avc_314http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/Cancerul/cancerul_4719http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-vascular-cerebral-avc_314http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/Cancerul/cancerul_4719


17/25

smantana, unt, poate reduce nivelul de colesterol si riscul de aparitie a bolilorcardiace si a hipertensiunii arteriale) inlocuirea grasimilor saturate cu grasimi monosaturate, precum uleiurile demasline sau rapita, ajuta la scaderea colesterolului JrauK -++0) acizii omega)= si omega)C ce se gasesc in grasimile polinesaturate -in alimenteprecum pestele, nucile, boabele de soia si in0 au un efect protectiv impotrivabolilor cardiace) eliminarea sau reducerea acizilor Jtrans)fattMK care se gasesc in uleiurilehidrogenate -de exemplu uleiurile partial hidrogenate0 poate ajuta la scadereanivelului colesterolului) o dieta bogata in fructe si legume furnizeaza antioxidantiinecesari -precum beta)carotenul sau vitaminele" si 0 si protejeaza organismul de distrugerile produsede radicalii liberide oxigen, reducand astfel riscul aparitiei bolilor cardiace, acancerului si a hipertensiunii arteriale.

%.Regimul alimentar si importanta lui pentru organismul uman.aca iti doresti sa slabesti, sa iti mentii greutatea sau pur si simplu vrei sa itipastrezi sanatatea ia in considerare regulile noastre pentru un regim alimentarsanatos"iteste si aplica regulile noastre si vei avea un regim alimentar sanatos?ananca de cel putin = ori pe ziste de preferat, daca ai posibilitatea, sa iei chiar patru mese pe zi, structurateastfel7 mic dejun ) gustare ) pranz ) cina sau mic dejun ) pranz ) gustare ) cina -carenu va servita mai tarziu de ora 0. $ceasta intrucat la ecare proces de digestieal alimentelor se consuma o anumita cantitate de energie -calorii0 si, prin urmare,cu cat iei mai multe mese, cu atat mai multa energie vei consuma.?icul dejun nu trebuie sa lipseasca niciodata din doua motive. 1n primul rand ,dimineata si in prima parte a zilei consumul energetic al organismului este cel maimare. e aceea este recomandat sa se consume alimentele cele mai bogate incalorii dimineata si la masa de pranz. #ot din acest motiv, masa de seara este

recomandabil sa nu e mai tarziu de ora si sa se consume alimente cu uncontinut caloric mai redus -de exemplu salate, eventual cu putina carne slaba saupeste 0. 1n al doilea rand, atunci cand se sare peste micul dejun -multa lume sarechiar si masa de pranz0 organismul va lipsit de energia necesara desfasurariiactivitatilor zilnice, astfel incat se va ajunge inevitabil la consumul unor cantitatimai mari de alimente la masa de seara, cand consumul energetic al organismuluieste cel mai redus. $sa ajungi sa te ingrasi mult mai usor.u sari peste mese#rebuie avut in vedere ca a manca mult nu inseamna neaparat mult cantitativ.xista alimente foarte concentrate caloric care, consumate chiar si in cantitati cenu par mari, ingrasa foarte mult -de exemplu, dulciurile, cerealele cu diverse

adaosuri de fructe conate si zahar, alimentele bogate in grasimi etc.0.vita sa mananci intre mese]"iugulitulK in fuga pacaleste cel mai usor, pentru ca niciodata nu vei putea tinecont exact de cat mananci. e asemenea, cand esti pe fuga vei gusta produsebogate caloric.4avureaza mancarea+a masa asaza toata mancarea in farfurie -este de evitat ]ciugulitulK din platourisau oale0, taie totul in bucati mici, mesteca bine alimentele. ?ananca incet, cupauze, lasand din cand in cand tacamurile din mana. $ceasta pentru a da timporganismului sa savureze mancarea si sa obtinem mai rapid senzatia de satietate.

9ea multe lichide"onsuma cat mai multe lichide, cel putin


18/25

+imiteaza cantitatea de zahar"onsumul de zahar sau miere de albine trebuie limitat pe cat posibil. 4e pot folosiindulcitori7 naturali -de exemplu, xMlitolul ) indulcitor @>>T natural extras dinporumb0 sau indulcitori sintetici -zaharina, aspartam, ciclamat 0. +a indulcitoriinaturali trebuie tinut cont de faptul ca si ei au un numar de calorii dar, de regula,cam la jumatate fata de zahar.Bedu cantitatea de uleiQtilizarea uleiului la gatit trebuie redusa la cat de putin posibil. &une un strop deulei la salate, la sote)uri, la ciorbele de legume. "iorbele nu trebuie ]dreseK cusmantana . 4e poate folosi in schimb un pic de iaurt. "arnea va gatita la gratar,arta, la cuptor, dar nu prajita in ulei #rebuie evitate chiftelele, snitelul si orice alttip de aliment preparat pane, intrucat acestea absorb foarte mult ulei si aducextrem de multe calorii.vita grasimea animala?ulti considera ca o mancare fara grasime nu este gustoasa. $cest lucru este falssi reprezinta o chestiune de obisnuinta. 4e pot adauga un strop de ulei si multiplecondimente care pot face o mancare savuroasa. 4e pot folosi urmatoarele tipuri decondimente7 lamaie, piper, boia, orice condiment din plante -cimbru, oregano etc.0."eapa, usturoiul si hreanul nu trebuie consumate pe stomacul gol intrucat

accentueza senzatia de foame.$tentie la painea pe care o consumiatorita continutului mai mare de bre alimentare, consuma numai paine neagrasau integrala, graham, de secara sau cu tarate -nu paine alba0. &ainea va consumata in special la micul dejun. "erealele sunt foarte sanatoase, dar trebuiestiut ca au mai multe calorii decat painea, mai ales daca au si diverse adaosuri -destade, fructe conate etc.0.u consuma alcool si limiteaza cantitatea de cafeaste interzis consumul regulat al bauturilor alcoolice de orice tip. $cestea au si eleun continut destul de important de calorii, mai ales berea, vinurile dulci sau oricealt tip de bautura dulce. 1n cazul in care consumi totusi alcool, nu bea niciodata pe

stomacul gol, la inceputul mesei, ci numai dupa masa -la desert0 si de preferintaconsuma vin rosu. $ceasta intrucat alcoolul creste si el pofta de mancare.4e pot bea una)doua cafele pe zi, nu foarte tari si, de asemenea, nu pe stomaculgol -si cafeaua stimuleaza pofta de mancare0. &oti consuma in schimb ceaiurineindulcite in orice cantitate."onsuma alimente bogate in bre"onsuma cat mai multe bre alimentare7 salate, legume, fructe. +a fructe trebuieavut insa in vedere aportul de calorii care este cu atat mai mare cu cat fructul estemai dulce. e aceea este de preferat sa nu consumi fructe foarte coapte si sa evitifructele cu continut caloric foarte mare -struguri, prune foarte coapte, banane

etc.0. "onsuma fructele separat de restul alimentelor, spre exemplu la gustare.10.9ehnicile si tehnologiile de comunicare utiliat in promovareasanatatii.

"omunicarea este ceea ce ne reprezint pe noi, ca oameni. ste modul nostru dene a ne exprima, de a schimba informa(ii, ?odul cel mai potrivit de a transmiteinforma(ii legate de sntate l reprezint campaniile de comunicare n sntate."ampaniile de comunicare n s ntate au n vedere schimbarea sau mbunt(ireacondi(iilor de mediu sau economice cu impact asupra strii de s ntate, factorii derisc individuali sau comportamentele la risc, de aceea acestea trebuie bine g5nditepentru ca publicul (int s e convins c schimbrile pe care ar trebui s le fac

sunt n interesul lor. 6n general, principalele scopuri ale campaniilor de comunicaren sntate public sunt urmtoarele7 cre'terea gradului de con'tientizare 'imbuntirea cunotin elor publicului larg cu privire la unele aspecte de sntatepublic8 in*uen(area percep(iilor, atitudinilor, convingerilor, comportamentelornesntoase8


19/25

&entru a desf'ura o campanie ecient 'i de succes, urmtoarele condi(ii trebuiendeplinite-D07 producerea de mesaje de nalt calitate, alegerea celor mai potrivitesurse 'i canale de transmitere prin evaluarea nevoilor, dup efectuareacercetrilor8 diseminarea mesajului publicului (int , n mod frecvent, consistent 'isus(inut8 atragerea aten( iei posibililor receptori8 ncurajarea comunicriiinterpersonale cu privire la tema campaniei8 modicri la nivelul con'tientizrii,cuno'tin(elor actuale, comportamentului8 producerea de schimbri la nivel decomunitate, societate8 realizarea de evaluri n vederea acumulrii de cuno'tin(esistematice cu privire la impactul produs."ampaniile de comunicare n sn tate utilizeaz o serie de canale de transmiterea mesajelor7 mass)media prin intermediul posturilor de televiziune, radio -emisiunitematice, 'tiri, spoturi publicitare, materiale de informare etc.08 sesiuni deinformare, consiliere la nivel individual, de grup8 activit(i tematice organizate lanivel de comunitate8 activit(i 'colare8 strategii de marFeting8 dezvoltarea departeneriate -autoriti locale, organiza (ii non)prot, asocia(ii, care sprijindesf'urarea campaniilor de comunicare0.2. 9ipuri de educa ie pentru s 3 n 3 tatexist trei tipuri de educa(ie pentru sntate7 formal, nonformal'i comportamental7

1.educaie pentru s3n3tate formal3care este rezultatul unui proces planicat de transmitere deexperien(e,cuno'tin(e, ce vizeaz toat popula(ia -socializare secundar aindividului0, necesitefort de predare)nv(are 'i educatori82..educaia pentru s3n3tate nonformal3vizeaz componentele din conduita individului care seformeaz prinexperien( sau imita(ie -socializarea primar a individului08 nu necesit efort cucaracter de educa(ie, de transmitere a cuno'tin(elor8 este realizat de familie 'icomunitate8" . e d u c a i e p e n t r u s 3 n 3 t a t e c o m p o r t a m e n t a l 3cuprinde educa(ia pentru sntate conformnormelor sociale 'i educa(ia

pentru dezvoltarea snt(ii publice 'i promovareacomportamentelor favorabile snt(ii, principalele obiective educa(iona le v iz 5n d de zv o lt area cu no 't in( el or, aptitudinilor, atitudinilor 'i aconvingerilor ce vizeaz sntatea.#.9ipurile si formele de comunicare utiliate in promovarea sanatatii.6n sistemul lumii vii, comunicarea atinge un punct maxim, n forma sa uman. steun proces complex, av5nd n vedere formele, con(inuturile, nivelurile comunicrii,diversitatea codurilor, canalelor, situa(iilor, modalit(ilor n care se produce."omunicarea este un fenomen plurivalent, n acela'i timp rela(ie, informa(ie,ac(iune, tranzac(ie.Qna dintre cele mai frecvente diferen(ieri utilizate n analiza

comunicrii umane are la baz natura semnelor utilizate n codarea informa(iei 'icanalul predilect de transmitere a mesajului astfel rezultat. in acest punct devedere putem analiza 7 comunicarea verbal, comunicarea paraverbal,comunicarea nonvebal.

#ipuri

) Comunicarea intrapersonala- reprezinta comunicarea in si catre sine3catre eu.

) Comunicarea interpersonala- evident, comunicarea intre oameni

) Comunicarea de grup- reprezinta comunicarea intre membri grupurilor sicomunicarea dintre oamenii din grupuri cu alti oameni


20/25

) Comunicarea de masa- comunicarea primita de sau folosita de un numar marede oameni

e asemenea, comunicarea este7

) Comunicare verbala

! Comunicare non!verbala

! Comunicare paraverbala reprezentata de tonul vocii, intonatie, in*exiuni,volum, intensitate0

intre acestea, nivelul logic-deci cel al cuvintelor0repreinta doar &> dintotalul actului de comunicare8 =ET are loc la nivel paraverbal -ton, volum,viteza de rostire0 si ;;T la nivelul nonverbal -expresia faciala, pozitia, miscarea,imbracamintea etc.0.

?ergand mai jos, pe lant, comunicarea mai este

) Comunicare directa

! Comunicare indirecta -mijlocita0

! Comunicare intentionata

! Comunicare neintentionata

e asmenea, sunt cateva planuri de intentionalitate a convorbirilor. $stfel exista7

) Comunicare incidentala -fara scop bine stabilit0

) Comunicare consumatorie -consecinta a starilor emotionale0

) Comunicare instrumentala -cand este urmarit un scop precis0

xista si o comunicare ierarhica, Jde businessK, care insa consider ca se preteazasi la nivel inter)uman, fara nicio legatura cu afaceri. $ltfel comunici cu un om careiti este inferior 13, altfel cu unul egal, altfel cu un superior7

)Comunicare ascendenta -cu superiorii0

) Comunicare descendenta -cu subordonatii0

) Comunicare oriontala -emitatorul si receptorul au pozitii egale0.

$.,lemente peincipale ale promovarii sanatatii.&romovarea snt(ii implic activ popula(ia pentru stabilirea unui program deecare zi care favorizeaz sntatea, n loc de a se orienta preponderent 'iexclusiv asupra indivizilor la risc, care au legturi cu serviciile medicale. $cesta

nseamn, de fapt, folosirea strategiilor preventive popula(ionale ecologice, carencearc s scad inciden(a bolilor prin modicarea distribu(iei factorilor de risc npopula(ie. $vantajul principal este c poten(ialul metodei este mare, iardezavantajul major al acestei metode este c ofer benecii mari pentru popula(iageneral dar benecii mici pentru indivizii la risc nalt, a'a numitul Jparadox al


21/25

preveniriiK -nchescu, @PPA0. "ombinarea celor dou tipuri de strategii preventive) cea ecologic 'i cea a indivizilor la risc nalt poate asigura impactul cel mai bun.&romovarea snt(ii este orientat asupra cauzelor care produc mbolnviri8&romovarea snt(ii folose'te diferite abordri care contribuie la mbunt(ireastrii de sntate. $cestea includ informarea 'i educarea, dezvoltarea comunit(ii,organizarea, pledoaria pentru sntate 'i legisla(ia8 prin toate acestea,promovarea snt(ii este multisectorial 'i implic mai multe discipline, nu numaisectorul de sntate, n demersurile sale8 A. &romovarea snt(ii depinde n modspecial de participarea popula(iei8 ;. 4peciali'tii din sntate, n special cei dinasisten(a primar de sntate, au un rol important n facilitarea ac(iunilor depromovare a snt(ii.1".*copul comunicarii in promovarea sanatatii."omunicarea, factorul indispensabil existen(ei umane, reprezint procesul detransmitere a informaiilor, modalitate prin care oamenii comunic pentru a legarelaii, pentru a mprti emoii i sentimente, pentru a in*uena, pentru a)iconstrui identitatea, etc. "omunicarea social, ceea ce ne intereseaz pe noi ncazul de fa(, reprezint un transfer complex, multifazial 'i prin mai multe canaleale informa(iilor ntre unul sau mai multe entit(i H indivizi)grupuri, grupuri)institu(iisau institu(ii)institu(ii. $cestea 'i asum simultan sau succesiv rolurile de emi(tori

'i receptori. "omunicarea public presupune o interac(iune de tip feed)bacF, at5tla nivelul informa(iile explicite, c5t 'i pe canale adiacente."onceptul de comunicareeste genul proxim al informrii care reprezint doar o varietate sau un scop alcomunicrii. "omunicarea presupune un proces circular. 4ntatea reprezintstarea complet de bine din punct de vedere zic, mental i social. a nunseamn numai absena bolii sau a inrmitii. Oamenii trebuie informai cuprivire la sntate i modul lor de via , av5nd ca obiectiv prevenireambolnvirilor nainte ca procesele de deteriorare a sntii s nceap. 6ndomeniul sntii, oamenii ateapt de la cadrul medical informaii cu privire lapromovarea sntii, at5t n mediul urban c5t i rural.11.*erviciile de sanatate si securitate in munca!orientarea -directiile.

4erviciile de sanatate in munca joaca un rol esential in mentinerea aptitudinii inmunca a angajatilor .xaminarile medicale la angajare,controalele medicaleperiodice ,tratarea bolilor legate de profesie.easemenea serviciu de sanatate inmunca contribuie la promovarea sanatatii angajatilor [email protected] angajatilor din serviciile de sanatate in munca in privinta petentialuluipe care il au activitatile de promovare a sanatatii si a beneciilor aduseangajatorului si a lucratorului.


22/25

cit si ca un drep, atat ca un scop ce trebuie atins de catre individ cit si ca unobiectiv politic ce trebuie realizat de catre 4tat,sanatatea ind o componentaindispensabila a dezvoltarii sociale.,ducatia pentru sanatate- este o ramura a sanatatii publice, o preocupare demaxima importanta a O?4,care consta in dezvoltarea nivelului de cultura sanitaraal diferitelor segmente de populatie,precum si a mijloacelor si procedeelor deeducatie pentru sanatate, necesare formarii si dezvoltarii unui comportamentsanogen,igienic.,ducatia pentru sanatate urmareste optimizarea starii de bine si preventia saureducerea imbolnavirilor la nivelurile individual si comunitar, prin in*uentareacunostintelor,opiniilor,atitudinilor si comportamentului celor a*ati in pozitie) cheie-decidenti politici,personal medico)sanitar,autoritati locale0 si mai ales alcomunitatii in ansamblu.


23/25

&. *ursele de poluare a mediului.

Poluareareprezinta modicareacomponentelor naturale prin prezenta unorcomponente straine, numite poluanti,


24/25

caurmare a activitatii omului, si care provoacaprin natura lor, prin concentratia n caresegasesc si prin timpul c5t actioneaza, efectenocive asupra sanatatii, creeaza disconfort saumpiedica folosirea unor componente alemediului esentiale vietii.4ursele naturale principale ale poluarii sunt71ntreprinderile industriale1ntreprinderile agricole H complexele animaliere, fabricile de vinicatie etc.#ransportul4ectorul locativ1nstitutiile medicale.8ndustriaarde carburantiifosili, eliber5nd n atmosfera gazele de sera care ncalzesc &am5ntul.aele de sera- rezultate din procesele industriale si din agricultura deregleaza echilibrulatmosferic,retin gazele infrarosii si le re*ecta pe suprafata &am5ntului. 6n consecinta crestetemperatura medie globala.

4tratul gros de agenti poluanti eliberati de un oras mare poate poate crea o ceata sufocamai ales c5nd nu exista v5nturi care sa imprastie poluantii.

9ransporturile sunt, dupa cum bine stiti, o alta importanta sursa de poluare.

$utovehiculele care functioneaza cu,motor,cu combustie, sunt un factor poluantcare estedin ce n ce mai mult n seama. Orasele mari sau aglomeratiile urbanedense sunt afectate n mare masura de transporturile cu eliberare de noxe.

"onstruind fabrici si uzine, dezvolt5nd orasele si transporturile, defris5nd padurile pena folosi lemnul si a mari suprafetele agricole, arunc5nd nepasator n apa si n aer cantitatmari de deseuri toxice omul a stricat echilibrul natural existent n mediul nconjurator, asnc5t uneori si)a pus n pericol nsasi viata lui. 6n asemenea situatie, inta umana s)a vaznevoita sa ia atitudine pentru nlaturarea raului pe care l)a produs si sa treaca urgent la

luarea unor masuri pentru protectia mediului nconjurator, pentru mentinerea n natura aunui echilibru normal ntre toti factorii care compun mediul.

@E.Qrmarile nutritiei neechilibrate.I?aladiile civilizatieiI in tarile cu grad inalt cudezvoltare)economica.utritia are un rol esential pentru starea noastra mentala si emotionala4untem singurii responsabili de sanatatea noastra zica, mentala si emotionala$numite alimente ne fac iritabili sau deprimati. $lte mancaruri ii fac pe copii, si alaturi deei si pe parinti, nervosi, galagiosi si hiperactivi. aharul alb cauzeaza rabufniri emotionalemai ales la copii si adolescenti. +a adulti ele cauzeaza boli cronice la nivelul sangelui carese manifesta prin diabet sau hipoglicemie. $cesti oameni deseori au perioade de depresii,

iritabilitate si atacuri nervoase. $ceste stari afecteaza de ecare data sistemul nervosrezultand in stari mentale, care se manifesta prin simptome ca7 dureri de cap, oboseala,insomnie, iritabilitate, agitatie, plans, stari de nervozitate, ingrijorare excesiva, putere deconcentrare scazuta, depresie, uitare, ganduri suicidale, temeri ilogice, alergii."onsumarea zaharului alb va determina eliberarea de catre organism a rezervelor devitamine 9 si va conduce la o stare de depresie nervoasa, in timp ce, mancand fructe,sangele va asimila carbohidratii naturali si mineralele organice care sunt favorabileactivitatii mentale. 1n ecare zi milioane de oameni ingereaza diferite alimente sausubstante fara nici o valoare nutritiva. ?ai mult, aceste Jnon alimenteK nu numai ca nufurnizeaza organismului nutrientii necesari, dar, pentru a metabolizate, corpul estenevoit sa foloseasca din rezervele de nutrienti ale sale.

alimente pureH fructe, vegetale, care calmeaza si linistesc mintea, crescandclaritatea acesteia8 recomandate in special pentru starile de meditatie si decrestere spirituala


25/25

alimente stimulanteH condimente, carne, oua H creeaza pasiune animala sicauzeaza o stare a mintii agitata, nesatisfacatoare, contribuind la tulburarinervoase si la izbucniri emotionale

alimente impureH alimente procesate, conservate, mucegaite, care scadcapacitatea de gandire, amortesc simturile si contribuie la suferinta mentalacronica, accelereaza procesul de imbatranire si cauzeaza moarte prematura.

9olile civilizaiei sunt bolint5lnite mai des n rile industrializate.Biscul de

mbolnvire este determinat de modul de trai, n special de nutriiei dediminuarea activitii zice. 6n categoria acestor boli intr7 boala$lzheimer, ateroscleroza, astmul, diferite forme de cancer, ciroza hepatic,boalapulmonar obstructiv cronic , diabetul de tip

Date post:	20-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	mirelka-istrati
View:	242 times
Download:	1 times

totalizarea I Promovarea sanatatii

Documents