Home >Spiritual >Top secret miscarea legionara

Top secret miscarea legionara

Date post:20-May-2015
Category:
View:3,515 times
Download:9 times
Share this document with a friend
Description:
„Care erau atunci [,în anii ’30,] duşmanii declaraţi ai Legiunii şi implicit ai prosperităţii României şi ai românilor?Politicianismul, corupţia, spolierea bogăţiilor ţării şi pauperizarea majorităţii zdrobitoare a românilor, asaltul economic al străinilor, cumpărând totul pe nimic, înrobind bietul român pe salarii de supravieţuire, despădurirea munţilor României în folosul unor venetici, transformarea românilor într-un popor de bolnavi datorită mizeriei creatoare de boli sociale şi a asistenţei sociale de două parale!Atenţie, vi se pare cunoscut?” NICADOR ZELEA CODREANU
Transcript:
  • 1. Dr. ec. Radu Mihai CRIANISTORIA INTERZISEditura TIBOBUCURETI2008

2. Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a Romniei CRIAN, RADU MIHAIIstoria interzis / Radu Mihai Crian. - Bucureti : Tibo, 2008 Bibliogr. ISBN: 978-973-88829-4-2821.135.1-4 Toate drepturile de multiplicare, traducere, adaptare i difuzare a acestei lucrri sunt absolut libere (gratuite i nengrdite), att pentru Romnia ct i pentru fiecare dintre celelalte ri ale lumii. ISBN: 978-973-88829-4-2 2 3. Ce era istoria noastr? Un x. Orice document e un termen al membrului al doilea (+a+b+c) pn cnd suma tuturor termenilor stora va fi x/x. dar muli din termenii aflai ne fac s ghicim pe ceilali pn ce la sfrit descoperim suma concret pe care x o reprezint. Asta ns e toat istoriografia. Cine nu tie dect numele i anii, acela tie tot attea necunoscute ale ecuaiei, cari numai n legtur, n coadaptare una cu alta primesc un neles. Mihai Eminescu, Manuscrisul Istoriografie i coadaptare n Opere vol. XV, Ediie critic ntemeiat de Perpessicius, Editura Academiei, Bucureti, 1989, pag. 370, 371 3 4. Cel mai mare pcat al oamenilor e frica, spaima de-a privi n fa -a recunoate adevrul. El e crud, acest adevr, dar numai el folosete. Mihai Eminescu, Manuscrisul Superfluena populaiei, n Opere, vol. XV, Ediie critic ntemeiat dePerpessicius, Editura Academiei, Bucureti, 1989, pag. 85 4 5. CUPRINS Singur Doamne, doar Tu eti fr de pcat................................................6DE CE? Reflecii infidele despre Holocaust ............................................7 SECRETUL SABIEI DE FOC. SAU CUM E CU PUTIN FENOMENUL LEGIONAR................................................................27 CT DE RETROGRAD ESTE MIHAI EMINESCU? 7 rspunsuri unui procuror ...................................................91 AUTOAPRARE PSIHIC. CUM S DEVII IMUN LA MANIPULARE............... .................................................103 NICOLAE CONSTANTIN PAULESCU I NOI............................119Bibliografie .....................127-136 5 6. Singur Doamne, doar Tu eti fr de pcatDup prerea mea, nu sunt nici pentru Masonerie i nici potrivnic ei; nici antisemit i nici filosemit; nici xenofob i nici xenofil; nici favorabil legionarilor i nici mpotriva lor, nici proAntonescu i nici n contra sa; nici ovin i nici renegat. Mrturisesc, alturi de apostoli, c singur Doamne, doar Tu eti fr de pcat i mi repugn organic att s ridic n slvi, ct i s arunc anatema.i-aceasta cu-att mai mult cnd este vorba de personaliti i de evenimente istorice asupra crora am deplina contiin a nedesvririi cunoaterii mele. Cred nestrmutat n partea sublim a sufletului fiecruia dintre noi i n sfinenia datoriei omeneti de a cuta Adevrul pentru El nsui cci este unul i acelai cu Dumnezeu. Credina aceasta este primul i ultimul gnd care m-a ndemnat s redactez aceast mrturisire moral. Firete, fiece cutare ntreprins dincolo de pojghia subire a tabuurilor politice i istorice nfieaz privilegiatului ei autor privelitea unor tainice icoane spirituale. Icoane amprentate, n situaii precum cele de fa, inclusiv de contactul cu aspecte extrem de sensibile.Aadar, se-nelege de la sine: pertinena oricrei strduine cognitive n domeniu este condiionat de integrarea respectivelor aspecte n demersul investigativ. Bineneles, cu onestitate i cuviincioie, neptima i fr nici cea mai mic idee preconceput.Este tocmai ceea ce m-am strduit din rsputeri s fac, este miza prezenei n lucrare a unor citate nici pe departe comode. Amin.6 7. A compara argumentele, i ao face cu tonul linitit al bunei-credinereciproce,constituieesena oricrei discuii serioase. Mihai Eminescu, Romnul continu a se ocupa, Timpul, VI, nr. 20 din 27 ianuarie 1881, n Mihai Eminescu, Opere, vol. XII, PUBLICISTIC, 1 ianuarie 1881 31 decembrie 1881, Timpul, cu 28 de reproduceri dup manuscrise i publicaii, Ediie critic ntemeiat de Perpessicius, Editura Academiei, Bucureti, 1985, pag. 46DE CE ? REFLECII INFIDELEDESPREHOLOCAUST 7 8. Cel care respect caracterul propriu i libertatea de manifestare a oricrui altgeniunaional, contracteaz prin aceasta el nsui dreptul de a fi respectat n toate ale sale.* Mihai Eminescu, edina Adunrii de vineri, Timpul, VII, nr. 19 din 26 ianuarie 1882, n Opere, vol. XIII, PUBLICISTIC, 1882 1883, 1888 1889, Timpul, Romnia Liber, Fntna Blanduziei, cu 64 de reproduceri dup manuscrise i publicaii, Ediie critic ntemeiat de Perpessicius, Editura Academiei, Bucureti, 1989, pag. 40, 41 8 9. DE CE?Reflecii infidele despre Holocaustmi place s cred c nu sufr nici de mania persecuiei, i c nici nu vd pretutindeni doar complotiti i comploturi. ,,Orice aluzie la conspiraie trezete un cor de proteste din tabra javrelor cu taif autohtone ncadrndu-se cu entuziasm n spectacolul mondial regizat de cinicii dirijori. Exemplul cel mai actual este acuzaia de holocaust adus poporului romn. (Nicador Zelea Codreanu, Romnia ca un hotel, n Cuvntul legionar, An III, nr. 39, noiembrie 2006, pag. 2) Lsnd la o parte monstruozitatea vinei colective, dreptul pe care i-l arog diveri(;) de a fi i acuzatori i judectori; am vrea s tim dac acuzaiile ce ni se aduc vin din partea unor persoane private, a unor asociaii sau pur i simplu din partea statului Israel. Dac vin din partea unor persoane private sau O.N.G., rmne de neneles[:] de ce statul romn n frunte cu preedintele trebuie s srute mna clului; s accepte orice acuzaie la adresa statului romn? Dac ar fi venit din partea statului Israel trebuia s vin pe ci oficiale, diplomatice i fcute publice prin pres. Deci cine a stabilit vinovia poporului romn n cazul acuzaiei de holocaust i, mai grav, cine a acceptat aceast vinovie? S-a fcut vreun referendum, s-a discutat n legislativ, s-a fcut mcar vreun sondaj de opinie, s-a fcut public suma exorbitant cerut de; i aici m opresc: cerut de cine? De o entitate superioar care trece peste orice convenie ntre naiuni? De ce statul romn nu d un comunicat n care s spun: cine ne acuz, pe baza cror dovezi acceptate de un tribunal, care tribunal, cnd s-a judecat. Dac statul romn accept sanciunea i statul Israel nu declar oficial nimic, trebuie s acceptm existena unei supraputeri oculte i a unui complot mpotriva romnilor evident, cel puin ncepnd din secolul 19. (Nicador Zelea Codreanu, Romnia ca un hotel, n Cuvntul legionar, An III, nr. 39, noiembrie 2006, pag. 2) A compara argumentele, i a o face cu tonul linitit al bunei- credine reciproce, constituie esena oricrei discuii serioase nota Eminescu nc acum mai bine de o sut de ani. (Mihai Eminescu, Romnul continu a se ocupa, Timpul, VI, nr. 20 din 27 ianuarie 1881, n Mihai Eminescu, Opere, vol. XII, PUBLICISTIC, 1 ianuarie 1881 31 decembrie 1881, Timpul, cu 28 de reproduceri dup manuscrise i publicaii, Ediie critic ntemeiat de Perpessicius, Editura Academiei, Bucureti, 1985, pag. 46) De-aceea, n tiin, totdeauna, indiferent de subiectul abordat, se obinuiete un examen critic i senin al tuturor9 10. argumentelor, pro i contra. n privina holocaustului ns capitol din istoria contemporan a umanitii, indicaia din programa colar este aceea de a nu se admite nici o discuie liber cu privire la aspectele controversate sau poate chiar controversabile. Cui folosete ca n aceast problem s fie ascuns complexitatea faptelor i, mai ales, complexitatea vinoviilor? (Ion Coja, Not explicativ(2), cuvnt introductiv la lucrarea: Situaia Evreilor n Romnia, vol. I, 1939-1941, partea I, Coordonatori Locotenent-colonel Alesandru Duu i Dr. Constantin Botoran, Editura ara Noastr, Uniunea Vatra Romneasc, Bucureti, 2003, pag. 10)Nu le dau dreptate celor ce neag holocaustul, iar dac prilejul se ivete, caut totui s neleg acest fenomen, real, al revizionismului, i asta nu m mpiedic s citesc cu cel mai mare interes dezvluirile, mai vechi i mai noi, fcute de autori evrei [ca de exempluRoger Garaudy n studii precum Procesul Sionismului Israelian - vezi ediia romneasc Editura Samizdat]privind complicitatea unor persoane i cercuri evreieti la producerea holocaustului. Li se va preda oare elevilor o lecie i despre vinovia care revine unor lideri evrei, unor instituii evreieti, unor doctrine politice evreieti, n iniierea i ntreinerea holocaustului? (Ion Coja, Not explicativ (2), cuvnt introductiv la lucrarea: Situaia Evreilor n Romnia, vol. I, 1939-1941, partea I, Coordonatori Locotenent-colonel Alesandru Duu i Dr. Constantin Botoran, Editura ara Noastr, Uniunea Vatra Romneasc, Bucureti, 2003, pag. 11) Sau despre declaraia dat n 1955 de WILHELM FILDERMAN, fost preedinte al Federaiei Comunitilor Evreieti n anii 40: Subsemnatul Wilhelm Filderman, Doctor n Drept la Facultatea din Paris, fost Preedinte al Uniunii Comunitilor Evreieti din Romnia i Preedinte al Uniunii Evreilor Romni, domiciliat actualmente n New York, USA, Hotel Alameda, Broadway at 71 St, declar urmtoarele: () n timpul perioadei de dominaie hitlerist n Europa, eu am fost n legtur susinut cu Marealul Antonescu. Acesta a fcut tot ce a putut pentru a mblnzi soarta evreilor expui la persecuia germanilor-naziti (s.n.). Trebuie s subliniez c populaia romn nu este antisemit(;). Am fost martor al unor mictoare scene de solidaritate i de ajutor ntre romni i evrei n momentele de grea ncercare din timpul infernului nazist n Europa. Marealul Antonescu a rezistat cu succes presiunii naziste, care impunea msuri dure mpotriva evreilor. A aminti doar cteva exemple:Graie interveniei energice a Marealului Antonescu, a fost oprit deportarea a mai mult de 20.000 de evrei din Bucovina; El a dat paapoarte n alb, pentru a salva de teroarea nazist evreii din Ungaria, a cror via era n pericol; Graie politicii sale, bunurile evreilor au fost puse sub un regim de administrare tranzitorie, care, fcndu-le s par 10 11. pierdute, le-a asigurat conservarea n scopul restituirii la momentul oportun. Menionez aceasta pentru a sublinia faptul c Poporul Romn, att ct a avut, chiar n msur limitat, controlul rii, i-a demonstrat sentimentele de umanitate i moderaie politic. (Uniunea Vatra Romneasc, Liga pentru Combaterea Anti