Mulfumesc familiei mele pentru apari[ia acestei cbrfi.Vorbele lor au insemnat enofln pentru mine: "Ce faci, iarstai noaptea sd scrii, in loc sd dormi? Mdine mergi labirou!"

Mullumesc prietenilor pentru incuraj 6ri:"Ce, bd? ! Numai tu nu te apucase;i de scris!"

Mullumesc vecinului meu.Pentru c5 intr-o seard a dat volumul mai incet c6nd asculta

muzicd, iar eu scriam.

Mulfumesc fostului meu qef, care era un tdmpit.Pentru c[ m-a facut sd inteleg cI n-o sd vreau niciodat6 sd

ajung un qef t6mpit.

$i mulfumesc tuturor persoanelor din viafa mea ale cdrornume incep cu literele A, B, C, D, E, F, G, H,I, J, K, L, M,N, O, R, S, $, T, T, U, V, W, X,Y,Z.

Sper ci nu am ratat pe nimeni.Ah!Am s6rit P.

CAPITOLUL I

l)lci ai ajuns sI rdsfoieEti aceste pagini, inseamnd cd fi-ailrurt deja prima !eap6. fn locul tdu a; trece imedi atmaideparte,:r; ;lcrge de praf urmdtoarea carte din raft ;i aq lua-o acasd.

l'trate ai noroc qi nimereqti una uti15. Bucdtdrie fusion: re[eterrroldoveneqti combinate cu japoneze. Supd spornicd de pui culicrturd de bucdlele de sushi.l)cqi mie imi plac ;i carfile acelea cu 1000 de peisaje, 500 de

r,lci de amenajat case... Doud rafturi mai la dreapta.l)acd eqti genul de cititor cdruia ii plac numai ca4ile

prcmiate, atunci am o veste exceplionald pentru tine: aceastd

cirrte a fost premiatd intr-o seard de iubita mea, pe balcon.irr cazul in care ai comandat carteaonline, ai ghinion. Nu-!i

nrai recuperezibarui in veci! Nu e ca la pantofi: "cumpdrdt'ttrleo qi, dacd tn 30 de zile nu !i-a pldcut, prime;ti baniiittupoi!"

lline, hai sd incepem!l)rima veste mare pe care simt nevoia sd o expun in c5rticica

irsta e cd: m-am ndscut! in pofida tuturor dificultdlilor princare a trecut mama, ajunsd la a cincea sarcin6, intr-o zi amrcqit sd rdsar.A fost mica mare minune a locatarilor din blocul R12, din

r:artierul Titan.l,egenda spune cd, in zinta aceea, o vecind a bltut la uqa

parinfilor mei qi le-a adus prijituri.

Toatt titlLlrils bu:'re ail f*st date

Nea Marinache de la etajul doi le-a dat cadou o damigeani cu

vin de \ard, iar tanti Mariana de la cinci a facut pateuri cu

brdnzd.Apoi mama, tata gi vecinii au petrecut ca in poveqti: trei zile

qi trei nopti! Timp in care eu am fost in camera mea, m-am

hrdnit cu aer qi speranle qi am frcut mult pipi pe mine.

Dupd doud siptlmdni de spitalizare, am fost ca nou, dar am

rdmas toatd copilaria cu arsuri intre picioare.

$i acum, la 40 de ani, nu am voie s5 md bror-zez ldng6 cuc qi

fac plajd in pantaloni lungi.in afard de acest episod, ai mei sunt pdrinli de treabd Ei m-au

crescut, in general, bine.Cred cd doar zilele de inceput au fost mai grele. $i urmdtorii

ani. in sensul cd nu imi amintesc nimic din ce am trdit p6nd

prin clasa intdi. $i nu, nu cred ca e dincauzaloviturilor. Mama

m-a asigurat c5, atunci c6nd m-au l6sat singur in camer[, nu

am izbit in mod repetat cu capul de tSblia patului Ei cE

guguloiul in formi de pard din frunte este doar un semn dinna;tere.Mamd, tatd, vd mulfumesc c5 ali avut grijd de mine qi ci

incercafi sA cititi aceastd carte.

intre noi fie vorba... puteali s6 dati qi voi banii pe ea'

Prima amintire fericit6 a fost cu o felie de pdine cu unt. linminte cI intr-o dimineafd am gdsit pe ea o feliufd de salam care

avea in componenld urme de carne. Dupd ce m-am uitat la ea

circumspect, am dedus: dacS mama mi-a l6sat-o, inseamni cd

e comestibild.Era prima datd c6nd am simfit gustul cdrnii. Am scuipat-o.

T*atc titlurile bx*e au f*st d*te

Irrrr t'r'l liicd. Apoi am vomat. Eram convins cd in gura mea e

u lrrrlpir dt: cdine sau o coadd de pisic6. Sau diavolul.

I ):re ri nu apucau sd mdnance came,tot ce puteau face oamenii

r't.r sir inventeze poveEti despre ea. Pentru mine, poveqtile

rh'sl)r'{J diavoli, marfieni, despre Japonia, erau la fel de

rrulibilc ca ;i acelea despre carne. Toate vorbeau despre

Irrt.rrrri inaccesibile, necunoscute qi foarte indeplrtate.

,'\rrziscm ci exista pe undeva, dar nu aveam nicio certitudine'

lli spun: au fost ani buni in care m-as fi speriat la fel de r6u

tlrcri u:p fi int6lnit un japonez pe stradd sau dacd a; fi v6zut o

lrrrt':rth de carne in ciorb6.irrri amintesc cum c6te un copil din vecini venea urlAnd in

lrrll blocului, ca in filmele lui Fellini:-Sc da ceva la Complex! Se dd ceva la Complex!I lrrbar nu aveam ce se dd qi cAnd. Poate carne, ou6, portocale.

lrrt co ;tiam era cd urma sd vin6, de undeva din lungul strdzTi,

() nlasiind cu ceva de m0ncare.Arareori apucam sd cumpdr banane verzi. Le inveleam in

zirrrc qi le puneam pe qifonier, apoi aqteptamzile in qir sd se

t'otci. Le p6ndeam noaptea sd nu disparS. Un copil nebun dinvc:cini avusese proasta idee s5 imi spund cd maimulele le furd

cirnd te aqtep{i mai pufin.l'otrte cd !i se pare greu de ctezut, dat pdnd pe la 7-8 ani am

lirst convins ci bananele nu cresc in bananieri, ci pe

;ilixrierele din Africa. Nu neg, e posibil sd fi fost pulin:;rrlrdczvoltat qi din cauzaloviturilor la cap.('crt e cd amvrut sd plarftez cdteva pe qifonierul din Titan al

lririn!,ilor, dar nu le-am g6sit seminfele. Nu s-ar fi copt inrrpartament, era mult prea frig pentru sdrmanele banane'

Toate titlurile bune a* fost date

CAnd stdteam in casd, mama md imbrica in haina groasd de

l6nd qi imi punea fular. Pentru mine, expresia "tmbracd-tegros, dacd ie;i aford" era "pune-li haina de bland, mdnu;ile

Ei.fularul, dacd stai tn sufragerie. "imi placea la nebunie sd stau imbrdcat in casd! imi frceam

un fel de iglu din pSturi qi m5jucam cu mama de-a eschimoqii.-Pi*da md-sii, iar bruiazd semnalu' Europa Liberd

nenorocifii 6qtia de securiEti! F*tu-i in cur pe m6-sa!El e tata, eschimosul bombdnitor care asculta radio. Cdt

despre a doua injurdturd, cea cu curu' si cu md-sa, ani de zllem-am chinuit s5 inteleg ce vrea sd zicd. Chiar qi c6nd aminfeles cuvdnful cu "f', tot nu pricepeam cum voia tata sd fxtlin cur un securist pe care sd il urce in spatele mamei lui.

Tatalegaun capdt al sdrmei de antena aparatului Gloria qi pe

cel[lalt de calorifer. Printre bruiaje ;i fiuituri asculta voci carevorbeau ur6t de Securitate.

Eu asociam cuvAntul Securitate cu telefonul gri cu disc.-intotdeauna securi;tii ascultd ce vorbeEti la telefon,

bombdnea tata qi dddea volumul radioului mai incet.O buni bucatd din copildrie am crezut cd un securist este un

pitic care locuie;te in interiorul telefonului nostru. Dupd ce

adormeau ai mei, mdttezearn noaptea, ridicam receptorul ;igopteam:-Hei, securistule, ai mdncat azl? Eqti bine? Yezi cdtatavrea

s6 te fu*d in cur mdine! Vrei sd iti dau un fursesc Ei s6-fi citesco poveste, securist mic?Mama n-a infeles niciodatd de ce receptorul telefonului

nostru era plin de firimituri dimineala.

5

Toate tith.lril* bu*c au fasl date

Ar,i;r arita o copildrie oarecare a unui puqti oarecare, dintr-unr;rrlrer' oarecare al Bucureqtiului: Titan. Ins6, pe l6ng6 noi,,iilr;r "oarecore", existau qi copii ale cdror poveqti meritd

'tl lt lst'.

lr lls s5-l descoperi pe unul dintre ei.

8

Cea mai frumoasd cas[ din lume

Prin iarna lui'82.Bltiltorul de covoare era centrul micului nostru univers

titanian. Acolo ne dadeam intdlnire, noi, copiii, inainte de a

merge la fotbal qi ne adunam cdnd plecam la film. Era plasat

lhategic, la distanjd egal6 de cele trei blocuri care formau un

U. $i asta il fEcea imPortant.Acum era ingropat pe jum6tate in zapadd. "Nottd, zece"'

Clne nu e gata, tl iau cu loPata! "Unde si md ascund? DuPd maqini?

Pufinele maqini din parcare erau imbrdcate in vat6 de zahdr'

M-ag fi incumetat si gust din ele dacl nu aq fi fost atdt de

lnghelat.Eram

"o*plet blocat. Oriunde m-aq fi ascuns, copilul care

9

numAra l6ngd bdtAtor m-ar fi gdsit intr-o secundd.

Tremuram tot, bSrbia mea avea miEcdri necontrolate qi imispunea cd vrea undeva la cdldurS. Eta atilt de frig in iarna

aceea..

Deschid uga metalic dlegatdcu s6rmd qi intru. intuneric. Mdlipesc de perete. "Aici n-o sd md gdseascd niciodatd!"

2015Toatd viafa am fugit de qantiere. Le-am urAt, am ur6t praful,

zgomotul, mirosurile.Dacd m-ai fi fi pus sd aleg intre o gtoapd de gunoi qi un

qantier, aq fi ales groapa.

Mdcar... acolo era liniqte.

1982induntru e cald ;i bine, deqi vine un miros ciudat de gaze.

Cineva aprinde o veioz6.in fala ochilor mei, apare cea mai spectaculoas6 camer6 de

copil pe care afirvdzut-o vreodatd: o saltea de pat, cdteva haine

xdmitepe niEte fevi, douS scaune, o mas6;i multe jocuri. infond, ce ii trebuie mai mult unui copil?Jocuri qi juc[rii pe care nu le-am vdzut niciodatS, pe care nu

le gdseai in nicio librdrie.Pe un perete era desenatS o scard cu fel de fel de desene

amuzante pe fiecare treapt6. Sdgeli in sus, sdgeli in jos,

animSlufe care i1i spuneau cd trebuie sd stai o turd sau sd urcidoud trepte.Cel mai fioros era un iepuraq cu cioc de pelican care te

ameninfa cu un creion qi te punea s5 iei jocul de la inceput.

Probabil cd trebuia sd dai cu zarul qi s5 muti cuiele cu capete

10

r u h rr I r tc prin micuful qan{ sipat in perete. Incredibil ! Un fel de

.\'u lt' ,\'ttl,dra.frate, dar pe perete. Eu de ce nu am a;a ceva?!

t t lrrreiitl mare de lemn, bile de rulmenfi, c6{iva pioni de

grl;rslic ;i o drScovenie de spirala de plastic. Asta e cel mai cel

1,rt rlt: popice in miniafurd!I c-rri rut[cit?

l'rirrrr atdt de fascinat de jocurile din jur, inc6t nu l-am

illr.rt.r.Vilt. E pujin mai mare dec6t mine, cred ci are vreo 9 ani.

I'itrrrl siur roqcovan e zburlit in toate direcliile.

!r) t5Iolrr;ii, sunt fericit cd md aflu aici. O fericire ciudat5.

l'r' rlc o parte, sunetul unui flex imi zgdrie timpanele, iar pe

rk' ;rllit, imi da un sentiment de implinire.('irrcva lucreazd cu un flex. A;adar, se face treab6, se

rrrrrrrcc;te!

t e82-lrram, eu... md ierli cd am intrat aqa in camera ta. Jucam

"V-a[i ascunselea" ;i m-am g6ndit...

Mir studiazd din cap pdn6-n picioare, pre! de cAteva clipe'

Nrr i-am infeles privirea, era un amestec de: "Ce cau{i aici?

l'lcttt:d! " cLt "Bine ai venit! Vrei sd ne jucdm? " Cel pufin,

;r$.1 arn tradus-o atunci.-Stai ascuns o ord aici. Vei cfutiga sigur. Nimeni nu intrd,

rrrri zice.-lru sunt Silviu, stau in blocul verde.

lilorin. Stau... aici.( ) s[ ii spun Tom, cel pufin in mintea mea. SeamdnS mult

LI