Toata Gramatica Engleza

8/20/2019 Toata Gramatica Engleza

1/76

Articolul nehotarat si articolul hotarat

Articolul nehotarat a se foloseste inaintea cuvintelor care incep cu o consoana sau cu unul din sunetele w si y

(semiconsoane):

a book = o carte ; a window = o fereastra ; a year = un an

Articolul nehotarat an se foloseste inaintea cuvintelor care incep cu o vocala sau cu h mut:

an exercise = un exercitiu ; an hour = o ora ; an arm = un brat

In limba engleza, articolul nehotarat este acelasi pentru toate genurile si se foloseste numai la singular; el se traduce

prin un sau o in functie de genul substantivului din limba romana:

a pupil = un elev, o eleva ; a desk = o catedra, un birou ; a boy = un baiat

Spre deosebire de limba romana, articolul nahotarat se foloseste in limba engleza inaintea numelor predicative

desemnand sexul, profesiunea, titlul,calitatea cuiva etc:

!ac" is a bo# Ann is a girl She is a teacher $e is a student

Articolul hotarat in limba engleza este the %l se aseaza intotdeauna inaintea cuvintelor pe care le determina si are

aceeasi forma pentru toate genurile, atat la singular, cat si la plural:

the teacher = profesorul ; the students = studentii ; the girl = fata

Genul substantivelor

In limba engleza sunt trei genuri:

a) substantivele care desemneaza persoane de sex barbatesc si uneori animale sunt de gen masculin:

father = tata ; dog = caine

b) substantivele care desemneaza persoane de sex femeiesc si uneori animale sunt de gen feminin:

mother = mama ; cat = pisica

c) substantivele care desemneaza obiecte, notiuni abstracte si animale, cand nu se specifica sexul, sunt de genneutru:

chair = scaun ; horse = cal

&nele substantive care pot desemna atat persoane de gen masculin, cat si de gen feminin sunt de gen comun:

teacher = profesor, profesoara ; student = student, studenta ; pupil = elev, eleva ; friend = prieten, prietena

Pronumele personal

'ronumele personale in limba engleza sunt:

I = eu ; you = tu, d-ta, dv. ; he = el ; she = ea ; it = el, ea ; we = noi ; you = voi, dv. ; they = ei, ele

'ronumele I (eu) se scrie intotdeauna cu litera mare, indiferent de locul sau in propozitie He (el) se foloseste

pentru persoane de gen masculin, iar she (ea), pentru persoane de gen feminin; it este pronumele personal pentru

genul neutru, persoana a IIIa singular, si inlocuieste restul substantivelor din limba engleza, adica cele ce


2/76

denumesc lucruri si animale In mod exceptional, se foloseste uneori pronumele he sau she pentru unele animale

domestice, ca dog , cat.

Spre deosebire de limba romana, in engleza este obligatorie prezenta pronumelui inainte de verb (intrucat engleza

este o limba analitica si nu are desinente deosebite pentru fiecare persoana)

I am a teacher (sunt profesor, profesoara)

you are bo#s (sunteti baieti)

he is a student (e student)

we are *oman (suntem femei)they are men (sunt barbati)

Pluralul substantivelor

'luralul substantivelor se formeaza in general adaugand terminatia -s la forma singularului:

a boy - boys ; a desk - desks ; a pen - pens ; a cat - cats

Substantivele man si woman fac exceptie de la aceasta regula, avand pluralul neregulat:

a man - men ; a woman - women

Verbul ! "#

Indicativul pre$ent %he Present Indicative&

Forma afirmativa

(+he Affirmative orm)

Forma Interogativa

(+he Interrogative orm)

Forma negativa

(+he -egative orm)

Forma interogativ-negativa

(+he Interrogative-egative

orm)

I am = (eu) sunt am I . = sunt (eu) . I am not = (eu) nu sunt am I not . = nu sunt (eu) .

#ou are = (tu) esti are #ou . = esti (tu) . #ou are not = (tu) nu esti are #ou not . = nu esti (tu) .

he is = (el) este is he . = este (el) . he is not = (el) nu este is he not . = nu este (el) .

she is = (ea) este is she . = este (ea) . she is not = (ea) nu este is she not . = nu este (ea) .

it is = (el, ea) este is it . = este (el, ea) . it is not = (el, ea) nu este is it not . = nu este (el, ea) .

*e are = (noi) suntem are *e . = suntem (noi) . *e are not = (noi) nu suntem are *e not . = nu suntem (noi) .

#ou are = (voi) sunteti are #ou . = sunteti (voi) . #ou are not = (voi) nu sunteti are #ou not . = nu sunteti (voi) .

the# are = (ei, ele) suntare the# . = sunt (ei,

ele) .

the# are not = (ei, ele) nu

suntare the# not = nu sunt (ei) .

In vorbirea curenta, se folosesc adesea forme contrase ale verbelor auxiliare (la afirmativ si la negativ) ormele

contrase pentru verbul to be se obtin fie prin reducerea primei vocale a verbului si punerea unui apostrof intre

subiect si verb, fie prin contragerea vocalei o din negatia not si inlocuirea acestei litere prin apostrof:

Afirmativ egativ (/ forme posibile)

I0m I0m not 1

#ou0re 2ou,0re not 1 #ou aren0t

he0s, she0s, it0s he0s, she0s, it0s not 1 he, she, it isn0t

*e0re *e0re not 1 *e aren0t

#ou0re #ou0re not 1 #ou aren0t

/


3/76

the#0re the# 0re not 1 the# aren0t

-ota: 3a cea dea doua forma a negativului prescurtat negatia not este legata de verb, iar vocala o cade si se

inlocuieste cu apostroful

Pronumele si ad'ectivele demonstrative HI( si H#(#

his desemneaza un obiect apropiat in spatiu sau timp

%l are aceeasi forma pentru toate genurile si se traduce prin acesta, aceasta, acest sau aceast! in functie de genul

substantivului romanesc pe care il determina:

"his student is good (Acest 1aceast41 student14 este bun14)

his poate fi atat pronume, cat si ad5ectiv demonstrativ

"his exercise is good (ad5ectiv)

"his is a good exercise (pronume)

orma corespunzatoare plurala pentru this este these = acestia# acestea.

"hese bo#s are pupils (ad5ectiv)

"hese are good boo"s (pronume)

-ota: Ad5ectivul folosit atribut este asezat inaintea substantivului:

a good student, a bad pencil

Ad'ectivul

In limba engleza ad5ectivul este invariabil, avand o singura forma pentru toate genurile si pentru ambele numere:

a good bo# = un baiat bun ; a good girl = o fata buna ; t*o good bo#s = doi baieti buni ; t*o good girls = doua

fete bune

In limba engleza, ad5ectivele folosite ca atribute, oricate la numar, preceda in general substantivul pe care il

modifica:

a good red pencil ; a bad brown paper

In exemplele: the s"# is blue; the chairs are brownad5ectivele blue si brown sunt folosite ca nume predicative; caatare, ele urmeaza substantivele pe care le modifica

Genitivul in limba en)le$a

In engleza contemporana deosebim doua feluri de genitive:

6


4/76

7enitivul in *s $"he %ossessive &ase, numit uneori si 'axon (enitive) sau genitivul sintetic, care se formeaza

cu a5utorul apostrofului plus s (*s) adaugat substantivului care indica pe posesor, atunci cand substantivul este lasingular, si al apostrofului fara s, atunci cand substantivul posesor este la plural (in cazul substantivelor cu pluralul

regulat):

the student*s teacher = profesorul studentului ; the students* teacher = profesorul studentilor

insa: the children*s des"s = bancile copiilor

7enitivul in *s este folosit aproape exclusiv cu substantive care desemneaza persoane sau uneori cu substantivenume de animale:

+ohn*s hair is bro*n

+he pupil*s boo" is on the table

+he dog*s name is Spot

/ 7enitivul prepozitional $"he %repositional (enitive) sau genitivul analitic, care poate fi folosit atat pentru

fiinte, cat si pentru lucruri:

+he *alls of the room are *hite

+he chair of the teacher is bro*n

+onstructii cu prepo$itii

In lima engleza, ca regula generala si spre deosebire de limba romana, substantivul se articuleaza cand este

precedat de o epozitie:

+he flo*ers on the table are pin" and blue (lorile de pe masa sunt roz si albastre)

+he man is in the room (8mul este in camera)

+he teacher0s pen is on the des" (Stiloul profesorului este pe catedra)

Pronumele si ad'ectivele demonstrative HA si H!(#

'ronumele demonstrativ that desemneaza un obiect mai departat in spatiu sau in timp %l are aceeasi forma pentru

toate genurile si se traduce prin: acela, aceea, acel , acea, in functie de genul substantivului romanesc pe carel

determina:

"hat is a student (Acela 1aceea1 este student1a1)

"hat poate fi atat pronume, cat si ad,ectiv demonstrativ:

"hat bo# is a pupil(ad,ectiv) (Acel baiat este elev)

"hat is a *all( pronume) (Acela este un perete)

'luralul lui that este those %l se traduce prin aceia, acelea, acei, acele:

"hose girls are pupils (Acele fete sunt eleve)

"hose are good pupils (Aceiaa 1acelea1 sunt elevi 1eleve1 buni 1bune)

9


5/76

umeralele cardinale

a) -umeralele cardinale reprezentand numerele intre 6 si se termina in sufixul -teen:

6 thir teen ; 9 four teen ; fif teen ; < sixteen ; seventeen ; > eighteen ; nineteen

b) -umeralele cardinale reprezentand zecile intre /? si ? se termina in sufixul -ty:

6? thir ty ; 9? four ty ; ? fif ty

c) Intre zeci si unitati se pun liniute de unire:

sixt#-eight ; /6 t*ent#-three

d) @upa sute, cand acestea sunt urmate de zeci sau unitati, se pune con5unctia and:

? one hundred and five ; 6> seven hundred and thirt#eight ; / t*o hundred and seventeen

e) -umeralele hundred, thousand si million nu primesc terminatia -s cand sunt precedate de alte numerale:

6?? three hundred ; ,??? five thousand (fift# hundred) ; /,???,??? t*o million

-ota: Aceste numerale (inclusiv ten) cand sunt folosite nedeterminat devin substantive si primesc terminatia -s:

"housands and thousands of #oung people practise sports (ii si mii de tineri fac sport)

+here are hundreds of old trees in the par" (Sunt sute de copaci batrani in parc)

f) 7rupele de trei cifre reprezentand sute, mii, milioane etc se despart prin virgula:

< eight point fift#six sau eight point five six ; ?9(9) (ou) point four

g) -umeralul a (one) billion are sensul de un trilion in Anglia si un miliard in S&A

h) Anii se citesc in grupe de doua cifre:

nineteen sixt#eight sau nineteen hundred and sixt#eight

i) -umerele de telefon se citesc pronuntanduse fiecare cifra:

? onesixthreeeighto(ou)nine

5) -umeralul cardinal se foloseste cand se indica numarul unei case, al unui tramvai, al lectiei etc si el urmeaza

substantivului respectiv:

no/number t*elve ; tram tram five ; lesson /lesson t*o

umeralele adverbiale

once = o data ; t*ice = de doua ori ; three times = de trei ori ; four times = de patru ori samd (aso = and soon)

Bele patru operatii aritmetice de baza se numesc :

addition = adunare ; subtraction = scadere ; multiplication = inmultire ; division = impartire


6/76

H## I( - H## A#

here is (forma de singular) si there are (forma de plural) reprezinta o constructie cu intelesul de se afla, este,

se gaseste se afla, sunt , se gasesc @e cele mai multe ori there is si there are se folosesc la inceputul propozitiilor

precedand subiectul:

"here is a bag on the *ritingtable

"here are not man# mista"es in the dictation

Are there man# chairs in the room. Is there a long ruler on the table.

/ orma interogativa se obtine prin inversarea celor doi termeni:is there, are there

6 orma negativa se construieste prin adaugarea negatiei not dupa verb: there is not, there are not

-ota: %xpresia there is sau there are nu trebuie confundata cu adverbul there (acolo)

"here is a man there (Se afla un om acolo)

"here are not man# chairs there (-u sunt multe scaune acolo)

Pluralul (ubstantivelor

a) 'luralul substantivelor in limba engleza se formeaza prin adaugarea desinentei -s la singular:

a student - students ; a teacher -teachers ; a pencil - pencils

Substantivele compuse din doua elemente formeaza in general pluralul prin adaugarea desinentei -s la forma de

singular a ultimului element:

+he test-papers are good (3ucrarile de control sunt bune)

b) 'ronuntarea desinentei -s:

@esinenta -s se pronunta C$D dupa substantivele terminate in vocala sau consoane sonore ca b # d # ) # l # m # n # v sau thC/D:

a table - tables ; a pupil - pupils ; a pen - pens ; a chair - chaairs ; a wall - walls ; a flower - flowers

/ @esinenta -s se pronunta CsD dupa substantivele terminate in consoane surde ca 0 # 1 # p # t sau thCD:

a book - books ; a set - sets ; a mistake - mistakes ; a sheett - sheets

6 Substantivele terminate la singular in consoane sibilante (-s, -ss, -se, -2, -$, -sh, -)e, -ch) formeaza pluralul

prin adaugarea desinentei -es pronuntata Ci$D; substantivul primeste astfel o silaba in plus:

a class - classes ; a box - boxes ; an exercise - exercises ; a brush - brushes ; a page - pages ; a bus - buses

Verbul ! HAV#

Indicativul pe$ent

Forma afirmativa Forma interogativa Forma negativa Forma interogativ-negativa

I have=(eu) am have I. = am (eu). I have not = (eu) nu am have I not. = nu am (eu).


7/76

#ou have=(tu) ai have #ou. = ai (tu). #ou have not = (tu) nu ai have #ou not. = nu ai (tu).

he,she,it has = (el,ea)

are

has he,she,it. = are

(el,ea).

he,she,it has not = (el,ea) nu

are

has he,she,it not. = nu are

(el,ea).

*e have = (noi) avem have *e. = avem (noi). *e have not = (noi) nu avem have *e not. = nu avem (noi).

#ou have = (voi) aveti have #ou. = aveti (voi). #ou have not = (voi) nu aveti have #ou not. = nu aveti (voi).

the# have = (ei,ele) au have the#. = au (ei,ele). the# have not = (ei,ele) nu au have the# not. = nu au (ei,ele).

ormele contrase, la afirmativ, negativ si interogativnegativ sunt:

"he Affirmative "he egative $ forme posibile) "he Interrogative-egative

I0ve I0ve not 1 I haven0t haven0t I.

#ou0ve #ou0ve not 1 #ou haven0t haven0t #ou.

he0s, she0s, it0s he0s, she0s, it0s not 1 he, she, it hasn0t hasn0t he, she, it.

*e0ve *e0ve not 1 *e haven0t haven0t *e.

#ou0ve #ou0ve not 1 #ou haven0t haven0t #ou.

the#0ve the#0ve not 1 the# haven0t haven0t the#.

-ota: %xpresiile have )ot si has )ot se folosesc in limba vorbita cu acelasi sens ca si have si has:

She has got much *or" to do (she has much *or" to do)

Ee have got man# lessons toda# (*e have man# lessons toda#)

Ehat have #ou got in this bag. (*hat have #ou in this bag.)

Ad'ectivele nehotarate (!3#, A4, !

) (ome se foloseste in propozitii afirmative:

# friend has some boo"s of geograph#

+he# have some ne* curtains at the *indo*

/) Any se foloseste:

a) in propozitii interogative:

$as #our friend any boo"s of %nglish histor#.

$ave #ou got any red pencils.

b) in propozitii negative:

Ee haven0t any lessons no*

+here isn0t any map on the *all

-ota: Any folosit in propozitii afirmative are sensul de orice, oricare, orice fel de, indiferent ce, indiferent care:

Fead any of these boo"s (Bititi oricare din aceste carti)

As" any student here (Intrebati pe oricare student de aici)

6) o se foloseste pentru exprimarea negatiei, atunci cand verbul propozitiei este la afirmativ:

Ee have no lessons no*

+here is no map on the *all


8/76

-ota: Ad5ectivul nehotarat no nu trebuie confundat cu cuvantul de negatie no, asezat inaintea unei propozitii si

despartit de aceasta din urma printro virgula:

o, *e have no lesson no*

Are #ou bus# no*. o, I am not

(ome si any pot fi folosite si ca pronume nehotarate

+here are no mista"es in this exercise, there are some in the translations

I have no Guestions to as" $ave #ou any.

8bservatia: 'ronumele nedefinit corespunzator lui no este none = nici unul , nici una:

Ee have some %nglish boo"s, the# have none

8bservatia/: (ome poate fi folosit in propozitii interogative, cand are sensul de ceva, cativa, parte din, un oarecarenumar

Bomparati:

$ave #ou some mone#. (Ai ceva, niste bani.)

$ave #ou any mone#. (Ai vreun ban.)

a# I see some of #our exercises. ('ot vedea cateva din exercitiile tale.)

$ave #ou any exercise in this cop#boo". (Ai vreun exercitiu in acest caiet.)

Ad'ectivele nehotarate 5I5#, A 5I5# ; 6#7, A 6#7

5ittle (putin) si a little (putin, ceva) ca ad5ective preceda substantivele desemnand nume de materie sau

abstractiuni (substantive folosite numai la singular):

+he# "no* little %nglish (%i stiu putina engleza)Ee are not so bus# no*, *e have a little time for %nglish (-u suntem asa de ocupati acum, avem putin $ceva)

timp pentru engleza)

@eosebirea intre ele este ca:

a) little se traduce prin putin, indicand o cantitate insuficienta;

b) a little se traduce prin ceva# putin, indicand o cantitate mica dar totusi suficienta

$e has little spare time for his friends (Are putin $aproape deloc) timp liber pentru prietenii sai)

$e has a little spare time +uesda# (Are $ceva) putin timp liber marti)

-ota: Atat little cat si a little pot fi intrebuintate si ca adverbe:

$e spea"s little (Horbeste putin, aproape deloc)

$e spea"s %nglish a little (Horbeste putin englezeste)

6ew si a 0ew sunt ad5ective determinative sau pronume si preceda substantivele folosite la plural:

Few students are absent $ad,ectiv) ('utini studenti sunt absenti)

A few students are in the teachers0 stud# $ad,ectiv) (Bativa studenti sunt in cabinetul de lucru al profesorilor)

$ave #ou man# boo"s. 2es, I have a few $pronume) (Ai multe carti. @a, am cateva)

>


9/76

Indicativul pre$ent al verbelor principale

Acesta se formeaza din infinitivul scurt (fara to) la care se adauga terminatia -s (sau -es) numai la persoana a IIIa

singular:

+he da# begins ; +hen comes noon ; # *atch goes too slo*l# ; It loses ; It gains ; It stops

Bon5ugarea verbului to be)in la 'rezent ( %resent Indefinite "ense):

I begin = (eu) incep ; #ou begin = (tu) incepi ; he, she, it begins = (el,ea) incepe ; *e begin = (noi) incepem ; #ou

begin = (voi) incepeti ; the# begin = (ei) incep

) 'ronuntarea desinentei -s:

a) @esinenta -s se pronunta surd CsD dupa sunetele consonantice surde: CpD, CtD, C1 D, C0 D si C8D (in scris th):

to want - he# she# it wants ; to ask - he# she ask ; to look - he# she# it looks ; to stop - he# she# it stops

b) @esinenta -s se pronunta sonor C$D dupa sunetele vocalice si dupa sunetele consonantice sonore: CbD, CdD, C)D,

C/D (in scris th), CmD, CnD, ClD:

to gain - he# she# it gains ; to see -he# she# it sees ; to give - he# she# it gives

c) @esinenta -s(-es) se pronunta ca o silaba separata Ci$D dupa sunetele consonantice, in scris: -ss, -ce, -2, -$e,

-ch, -sh, -)e:

to lose - he# she# it loses ; to teach - he# she teaches ; to dress - he# she dresses

/) 8rtografia desinentei -s:

a) Herbele terminate la infinitiv in consoana sibilanta (in -s, -ss, ch, -sh, -2) primesc la persoana a IIIa singular

desinenta -es

b) %xista numai doua verbe terminate in -o la infinitiv, care primesc desinenta -es:

to go - he# she# it goes = a merge ; to do - he# she# it does = a face

c) Herbele terminate in litera -y formeaza persoana a IIIa singular in felul urmator:

y precedat de o consoana se transforma la persoana a IIIa singular in i, la care se adauga desinenta -es:

to try - he# she it tries

y precedat de o vocala ramane neschimbat; el este urmat de desinenta -s:

to play - he# she# it plays ; to say - he# she# it says

umeralele ordinale si numeralele

a)-umeralele ordinale:

() the first (>) the eighth () the fifteenth (//) the t*ent#second

(/) the second () the ninth () the eighteenth (9?) the fourtieth


10/76

() the fifth (/) the t*elfth () the nineteenth (?) the fiftieth

(


11/76

&n al treilea pronume interogativ este who = cine Acesta nu poate fi folosit ca ad5ectiv interogativ:

ho is this bo#. (Bine este acest baiat.)

ho is #our teacher. (Bine este profesorul vostru.)

6olosirea catorva prepo$itii in limba en)le$a

at = la (static) arata locul I am at the facult#

to = la (arata directia si se foloseste dupa verbe de miscare)I go to the blac"board

%xceptie: I go home

on

= pe +he boo" is on the des"

= in /iua de (folosit pentru a arata data, ziua)+here are no classes on Sunda#

$e returns on the /nd of !une

= la+he# live on a farm

I am *or"ing on a report

upon = pe (implicand si miscare) 'ut these boo"s upon the others

in

= 0n (in cateva cazuri corespunde cu pe din limba romana)

+he# are in the garden+here is a plane in the s"#

+here are bo#s and girls in the

street

+he farmers are in the fields

in se foloseste deasemenea cu substantive care exprima anul , luna,

anotimpul sau partile /ilei (cu sens adverbial)

In summer *e go on holida#s

It often rains in 8ctoberI go to m# lectures in the morning

into = 0n (implica directia si patrunderea)Bome into the garden

7o into the stud#

between = 0ntre (doua persoane sau lucruri)

At the table I sit between other

and ather

+he boo"case is between the

*indo* and the door

amon) = printre (mai multe persoane sau obiecte)

+he teacher is among his students

2ou are happ# among #our

friends

o0 = folosit in special pentru genitiv+he pages of this boo"

+he cildren of m# brother

0rom = din, de la (aratand provenienta)$e comes from 3ondon

+hese apples are from that tree

Ad'ectivele posesive

ormele ad5ectivului posesiv sunt paralele cu formele pronumelui personal: ele corespund celor trei persoane

(singular si plural), avand forme deosebite pentru cele trei genuri ale persoanei a IIIa singular:

I have a name 1y name is +om

2ou have a teacher 2our teacher is a man

$e has a hat 3is hat is gre#

She has a ne* *rist*atch 3er *rist*atch is fast


12/76

It (the room) has t*o *indo*s Its *indo*s are open

Ee have some friends 4ur friends are here2ou have t*o 5umpers 2our 5umpers are made of *ool

+he# have fine shirts "heir shirts are *hite

Ad5ectivele posesive sunt:

my = meu, mea, mei, mele

your = tau, ta, t4i, tale

his = s4u, sa, s4i, sale, luiher = ei, s4u, sa, s4i, sale

its = s4u, sa ; lui, ei

our = nostru, noastra, nostri, noastre

your = vostru, voastra, vostri, voastre

their = lor

Spre deosebire de limba romana, in limba engleza ad5ectivul posesiv se acorda in persoana si numar cu posesorul,

nu si cu obiectul posedat:

my sister = sora mea ; my teacher = profesorul meu ; my friends = prietenii mei ; my clothes = hainele mele

In timp ce in limba romana, ad5ectivul posesiv se aseaza dupa substantiv, in limba engleza el precede substantivul,

nemaifiind necesara si folosirea unui articol:

Ehat time is it b# your *atch.

"heir soc"s have a nice pattern (Sosetele lor au un desen frumos)

In limba engleza, substantivele care desemneaza parti ale corpului si obiecte de imbracaminte sunt deseori insotite

de un ad5ectiv posesiv:

It is cold 'ut on your overcoat (% frig 'uneti pardesiul)

Ee see *ith our e#es (Hedem cu ochii)

$e has a boo" in his hand (Are o carte in mana)

'ut #our hat on your head ('uneti palaria pe cap)

Pronumele posesive

'ronumele posesive inlocuiesc numele unui obiect posedat %le au forma asemanatoare cu cele ale ad5ectivelor

posesive -u exista pronume posesive pentru persoana a IIIa neutru, singular

'ronumele posesive sunt:

Ad,ective posesive %ronume posesive

+his is my boo" It is mine

+his is your hat It is yours

+his is his coat It is his

+his is her bag It is hers

+his is its leg

(the leg of the table)

+hese are our gloves +he# are ours

+hese are your umbrellas +he# are yours

/


13/76

+hese are their suits +he# are theirs

'ronumele posesive se acorda in numar si persoana cu posesorul, nu si cu obiectul posedat, ca in limba romana:

+his dog is mine (Acest caine este al meu)

+hese clothes are mine (Aceste haine sunt ale mele)

6orma nepersonala 9IG

) orma nepersonala -in) poate fi interpretata ca:

a) un participiu nedefinit ( Indefinite %articiple), aratand o actiune in desfasurare sau o stare:

bris"l# walking to or comig from ducanduse repede sau intorcanduse de la

getting off the tram dandune 5os din tramvai

'articipiul nedefinit se traduce de obicei prin gerunziul romanesc

b) un ad5ectiv verbal, traducanduse in acest caz printrun ad5ectiv sau printrun substantiv cu valoare de atribut:

shining e#es ochi stralucitori ; loving parents parinti iubitori

c) un substantiv verbal:

"he building of a house ta"es about six months (Bonstruirea unei case dureaza circa sase luni)

d) un gerund, constructie specifica limbii engleze, caracterizata prin natura sa dubla verbala si substantivala Se

poate traduce in limba romana fie printro forma verbala, fie printruna substantivala:

5earning a foreign language is not difficult (A invata o limba straina nu este greu 1 Invatarea unei limbi

straine nu este grea)

+he# all en5o# seeing a good performance (3e place sa vada un spectacol bun 1 Hederea unui spectacol bun ii

incanta)

Fetineti ca forma verbala folosita dupa o prepozitie in limba engleza este gerundul si nu infinitivul saucon5unctivul ca in limba romana:

I thin" of going to a concert (a gandesc sa merg la concert)

$e persists in making spelling mista"es (Bontinua sa faca greseli de ortografie)

/) Bonstruirea formei nepersonale in -in):

orma nepersonala -in) se construieste cu a5utorul terminatiei -in) adaugata la infinitivul scurt al verbului:

to read reading ; to be being

dupa urmatoarele reguli ortografice:

a) verbele terminate la infinitiv in e mut pierd aceasta vocala inaintea desinentei -in):

to *rite writing ; to come coming ; to love loving

b) verbele monosilabice terminate intro consoana precedata de o vocala scurta dubleaza consoana finalainaintea terminatiei -in), precum si verbele bisilabice, cand accentul cade pe ultima silaba:

to sit sitting ; to stop stopping ; to beg begging ; to begin beginning ; to prefer preferring

6


14/76

c) verbele terminate la infinitiv in y precedat de o consoana sau de o vocala pastreaza terminatia neschimbata

inaintea desinentei -in):

to stud# studying ; to pla# playing

-ota: +rei verbe terminate la infinitiv in ie schimba aceste vocale in y inaintea desinentei -in):

to lie lying (a sta culcat, a zacea) ; to die dying ; to tie tying (a lega)

Adverbul de mod

Adeverbele de mod se formeaza prin adaugarea terminatiei -ly la ad5ective:

new(ad5) - newly(adv) ; brisk - briskly ; usual - usually ; bad - badlly ; nice - nicely ; slow - slowly

&nele ad5ective au doua forme adverbiale, una identica cu aceea a ad5ectivului, cealalta formata din ad5ectiv prin

adaugarea sufixului -ly; cele doua adverbe au sensuri deosebite:

ad'ective adverbe traducerea

hard (tare, greu)hard din greu, staruitor

hardly deabia, cu greu

late (tarziu)late tarziu

lately in ultimul timp

near (aproape)near aproape

nearly aproape ca, aproximativ

+he# *or" hard (%i muncesc staruitor) I can hardly understand *hat the# sa# (@eabia inteleg ce spun)

$e never comes home so late (-u vine niciodata tarziu acasa) 5ately he has been bus# (%ste ocupat in ultimul

timp)

+he# live near (Stau aproape) She nearly cut her finger (Apropape ca sa taiat la deget)

&nele adverbe au aceeasi forma ca si ad5ectivele corespunzatoare:

fast (ad5) fast (adv) = rapid, repede, iute ; far far = departe ; hard hard = din greu

(ubstantivele care denumesc o materie ; Anotimpurile

Substantivele care denumesc o materie se folosesc fara articol:

&halk is *hite (Breta este alba) ; (rass is green (Iarba este verde) ; Ink is blac", red and blue (Berneala este

neagra, rosie si albastra)

In limba engleza substantivele care denumesc anotimpurile se folosesc:

a) fara articol, daca sunt folosite ca substantive, in sens general:

Autumn has three months (+oamna are trei luni)

b) insotite de prepozitia in daca sunt folosite adverbial:

In autumn the da#s are not ver# long (+oamna zilele nu sunt prea lungi)

In winter it is sometimes ver# cold (Iarna uneori este foarte frig)

c) folosim articolul hotarat daca ne referim la un anumit anotimp:

"he winter of / (Iarna anului /) ; "he summer of


15/76

Pre$entul +ontinuu

In limba engleza exista doua sisteme de con5ugare din punctul de vedere al aspectului, al duratei actiunii:

) Aspectul nedefinit sau comun ("he &ommon Aspect ), care arata ca o actiune se petrece in mos obisnuit, fara a

indica durata desfasurarii ei:

+he famil# generall# spend their evening together (@e obicei familia isi petrece seara impreuna)

!ohn writes his exercises and learns his lessons ever# da# (!ohn isi scrie exercitiile si invata lectiile in fiecarezi)

/) Aspectul continuu ("he &ontinuous Aspect ), care exprima o actiune in curs de desfasurare la un moment dat

'rezentul continuu arata ca actiunea are o oarecare durata in prezent, se petrece in momentul vorbirii:

Ehat are the# doing no*. (Be fac ei acum.)

+he# are listening to a beautiful concert (Asculta un concert frumos)

'rezentul continuu ("he %resent &ontinuous "ense) se formeaza cu a5utorul timpului prezent al auxiliarului to be,

urmat de participiul nedefinit al verbului de con5ugat

Bon5ugarea verbului to read la %resent &ontinuous "ense

Affirmative Form Interrogative Form egative Form Interrogative-egative Form

I am reading (citesc) am I reading. (citesc.) I am not reading (nu citesc) am I not reading. (nu citesc.)

#ou are reading (citesti) are #ou reading. (citesti.)#ou are not reading (nu

citesti)are #ou not reading. (nu

citesti.)

he, she is reading

(citeste)

is he, she reading.

(citeste.)

he, she is not reading (nu

citeste)

is he, she not readig. (nu

citeste.)

*e are reading (citim) are *e reading. (citim.) *e are not reading (nu citim) are *e not reading. (nu citim.)

#ou are reading (cititi) are #ou reading. (cititi.) #ou are not reading (nu cititi) are #ou not reading. (nu cititi.)

the# are reading (citesc) are the# reading. (citesc.)the# are not reading (nu

citesc)

are the# not reading. (nu

citesc.)

ormele contrase:

Affirmative Form egative Form Interrogative-egative Form

I0m reading I0m not reading

#ou0re reading #ou0re not (#ou aren0t) reading aren0t #ou reading.

he0s, she0s reading he0s, she0s not (he isn0t, she isn0t) reading isn0t he, she reading.

*e0re reading *e0re not (*e aren0t) reading aren0t *e reading.

#ou0re reading #ou0re not (#ou aren0t) reading aren0t #ou reading.

the#0re reading the#0re (the# aren0t) reading aren0t the# reading.

-ota: Atat formele prezentului nedefinit, cat si cele ale prezentului continuu din limba engleza se traduc la fel in

limba romana:

$e reads interesting boo"s (%l citeste carti interesante)

$e is reading a ver# interesting boo" (%l citeste o carte foarte interesanta)


16/76

Bomparati:

%resent &ontinuous "ense %resent Indefinite "ense

!ohn is doing his home*or" $e does his home*or" ever# da#

I am learning %nglish no* I learn %nglish at the acult#

-ota/: 'rezentul continuu poate fi folosit in locul viitorului pentru a exprima actiuni de care suntem siguri ca se

vor infaptui:

+he# are broadcasting another %nglish lesson next *ednesda# (Hor transmite o alta lectie de engleza miercurea

viitoare)

Ehere are #ou spending #our summer holida# this #ear. (&nde iti vei petrece vacanta de vara anul acesta.)

-ota6: 'rezentul continuu al verbului to )o 6 infinitivul lung al verbului de con5ugat reda actiuni care urmeaza sa

aiba loc intrun viitor apropiat In acest caz el exprima:

o intentie (a intentiona, a avea de gand sa):

She is going to ma"e a report (Ha face un raport 1referat1)

I am going to as" them to come to supper (Intentionez 1am de gand1 sai invit la cina)

o probabilitate sau o certitudine:

I thin" I0m going to have the flu (Bred ca voi face o gripa)

I thin" it is going to rain (Bred ca o sa ploua)

-ota9: Intrucat aspectul continuu exprima actiuni ca procese care se desfasoara in timp implicand ideea de durata,

el nu poate fi folosit cu verbe ca: to arrive (a sosi), to 'ump (a sari), etc

Bategorii de verbe care nu sunt folosite la prezentul continuu:

7erbe care exprima procese

mintale sau actiuni ale

simturilor

to understand = a intelege +he students understand english

to know = a sti +he# know %nglish

to think = a crede

insa to think = a gandi

I think this is a good novel (Bred ca este un roman

bun)

Ee are thinking of our holida#s (-e gandim la

vacanta noastra)

to hear = a auzi +he# hear a bo# calling

to see = a vedea

insa to see = a se vedea cu, a

se intalni cu

I see an %nglish paper on #our des" (Had o lucrarede engleza pe biroul tau)

$e is seeing her ever# Sunda# (%l o vede, o

intalneste, in fiecare duminica)

7erbe care exprima actiuni

sau stari nelimitate ca durata#

sentimente

to love = a iubi !ohn loves his little sister

to like = a placea I like the ne* buildings of our to*n

to hate = a ur Ee hate *ar

(ubstantive colective

a) Buvantul 0amily este un substantiv colectiv atunci cand se refera la membrii componenti ai familiei In acest caz

el este insotit de un verb la plural


17/76

+he famil# are listening to a concert

+he famil# spend their time together

Feferirea se face la membrii familiei respective

b) Buvantul people (oameni, lume) se acorda deasemenea cu verbul la plural:

an# people are in the street (Sunt multi oameni pe strada)

-ota: Atat 0amily, cat si people pot fi si substantive individuale, in care caz au si forma de plural People folosit ca

substantiv individual are sensul de popor :

a family = o familie ; t*o families = doua familiithe Fomanian people = poporul roman ; the peoples of %urope = popoarele %uropei

Pronumele relativ pentru persoane

7ho, pronume interogativ are aceeasi forma ca si pronumele relativ who folosit atunci cand substantivulantecedent desemneaza o persoana:

ho is there. (pronume interogativ) (Bine e acolo.)

+he bo# who is singing is !ohn (pronume relativ) (Jaiatul care canta este !ohn)

Verbe modale

Herbele can, may, must se numesc verbe modale, pentru ca exprima atitudinea vorbitorului fata de actiunea pe care

urmeaza sa o indeplineasca Actiunea este considerata ca:

posibila: I can read %nglish no* ('ot sa citesc 1stiu sa citesc1 englezeste acum)

necesara: 2ou must do it toda# (+rebuie sa o faci azi) ; +he# must sta# here (%i trebuie sa ramana aici)

permisa: 2ou may go there (at) an# time ('oti 1ai voie1 sa te duci acolo oricand)

probabila: It may rain (Se poate 1e posibil1 sa ploua)

Aceste verbe se numesc si verbe defective pentru ca nu pot fi folosite la toate timpurile si modurile con5ugarii, ele

avand cel mult doua forme verbale (prezent si trecut):

%re/ent Trecut

can could

may might

must pentru trecut se foloseste had to

Herbele can, may, must au urmatoarele caracteristici:

sunt urmate de alte verbe la in0initivul scurt:

2ou ma# go there *hen #our classes are over+e poti duce acolo cand se termina orele

Ee can go there b# bus or *e ma# ta"e a tram-e putem duce acolo cu autobuzul sau putem lua

tramvaiul

$e must keep indoors+rebuie sa ramana in casa


18/76

0ormea$a intero)ativul si ne)ativul ca si verbele au2iliare:

&an #our friend spea" %nglish. Stie prietenul tau sa vorbeasca englezeste.

$e cannot spea" it ver# *ell-o vorbeste prea bine

1ust #ou *or" all the time.+rebuie sa lucrati tot timpul.

2ou must not smo"e so much-u trebuie sa fumezi atat de mult

1ay I as" #ou a Guestion'ot sa va pun o intrebare.

$e may not find m# addressSar putea sa numi gaseasca adresa

ota: 6orma ne)ativa a verbului can se scrie intr-un sin)ur cuvant: cannot, iar 0orma contrasa este can*t

verbele modale nu primesc terminatia -s la 'rezent, persoana a IIIa singular:

She can translate an %nglish text%a stie sa traduca un text englezesc

It may be late $e must leave'oate sa fie tarziu +rebuie sa plece

ota: Verbul can este adeseori 0olosit cu sensul de a sti sa:

I can spea" %nglish $e can read *ell

6orma intero)ativa

3a %re/ent , spre deosebire de verbele auxiliare si de verbele modale care formeaza interogativul prin

simpla inversiune, celelalte verbe formeaza interogativul cu a5utorul verbului auxiliar to do la prezent (do pentru

persoana I si a IIa singular si plural, precum si pentru persoana a IIIa plural; does pentru persoana a IIIa singular)

urmat de infinitivul scurt al verbului principal

-umai auxiliarul (do, does) se con5uga, verbul principal ramanand invariabil (la infinitiv)

8rdinea cuvintelor in propozitia interogativa:

Se remarca o inversiune partiala in ordinea cuvintelor:

verb auxiliar

(do, does)

grupul subiect

(pronume sau substantiv)

infinitivul scurt al

verbului principal

alte elemente

sintactice

@o #ou li"e *inter sports.

@oes 7eorge help #ou.

@o these students stud# *ell.

%resent "ense ("he Interrogative Form):

to 1now to do (ca verb notional, de sine statator)

do I "no*. do I do.

do #ou "no*. do #ou do.

does he, she, it "no*. does he, she, it do.

>


19/76

do *e "no*. do *e do.

do #ou "no*. do #ou do.

do the# "no*. do the# do.

6orma ne)ativa

3a %re/ent , forma negativa a verbelor (cu exceptia verbelor auxiliare si modale) se construieste cu a5utorul

verbului auxiliar do urmat de particula negativa not si de infinitivul scurt al verbului de con5ugat

8rdinea cuvintelor in propozitia negativa:

subiect

(pronume sau substantiv)

verbul auxiliar

(do, does)negatia not


verbului de con,ugat

alte elemente

sintactice

I do not li"e rain

She does not come *ith us


I do not "no* I do not do

#ou do not "no* #ou do not do

he, she, it does not "no* he, she, it does not do

*e do not "no* *e do not do

#ou do not "no* #ou do not do

the# do not "no* the# do not do

In vorbirea de toate zilele se foloseste forma negativa contrasa (sau forma negativa scurta) Aceasta forma se obtine

din contragerea negatiei not cu auxiliarul to do:


I don0t "no* I don0t do

#ou don0t "no* #ou don0t do

he, she, it doesn0t "no* he, she, it doesn0t do

*e don0t "no* *e don0t do

#ou don0t "no* #ou don0t do

the# don0t "no* the# don0t do

6orma intero)ativ-ne)ativa

orma interogativnegativa se caracterizeaza prin folosirea inversiunii partiale (ca la interogativ) si anegatiei not (ca la negativ)


20/76

8rdinea cuvintelor in propozitia interogativnegativa:

verb auxiliar

(do, does)

subiect

(pronume)negatia not


verbului principal

alte elemente

sintactice

@o the# not learn foreign languages.

@oes it not suit #ou.


do I not "no*. do I not do.

do #ou not "no*. do #ou not do.

does he, she, it not "no*. does he, she, it not do.

do *e not "no*. do *e not do.

do #ou not "no*. do #ou not do.

do the# not "no*. do the# not do.

3a forma contrasa, folosita in vorbirea curenta, se observa o schimbare in ordinea cuvintelor -egatia not

se contopeste cu formele verbale ale auxiliarului si de aceea preceda subiectul:


don0t I "no*. don0t I do.

don0t #ou "no*. don0t #ou do.

doesn0t he, she, it "no*. doesn0t he, she, it do.

don0t *e "no*. don0t *e do.

don0t #ou "no*. don0t #ou do.

don0t the# "no*. don0t the# do.

-ota: Band subiectul propozitiei interogativnegative nu este exprimat prin pronume, ci printrun substantiv, grupulnegatiei verbale do not (sau does not) va fi asezat inaintea subiectului:

o you not like m# compositions. (subiect pronume)

oes not the teacher like m# composition. (subiect substantiv)

Insa prin folosirea formelor prescurtate, aceasta deosebire se elimina de la sine:

8on*t you like m# composition.

8oesn*t the teacher like m# composition.

eclinarea pronumelui personal

Buvintele me, you, him, her, it, us, them sunt formele de dativ si acuzativ ale pronumelui personal

@eoarece 5oaca rolul de complement in propozitie, cazurile dativ si acuzativ sunt denumite si 4b,ective &ase -

cazul complementului 'ronumele care urmeaza o prepozitie este intotdeauna la 4b,ective &ase:

ominativ9 I #ou he she it *e #ou the#

/?


21/76


22/76

Herbele terminate in -y precedat de o consoana schimba la "impul trecut pe y in i la care se adauga

desinenta -ed:

to try - I tried ; to carry - they carried

Herbele terminate in -y precedat de vocala il pastreaza si adauga numai desinenta -ed:

to play - they played ; to en,oy - you en,oyed

Herbele terminate la infinitiv in consoana precedata de o vocala scurta accentuata dubleaza consoana finala

inaintea desinentei -ed:

to stop - we stopped ; to regret - she regretted ; to beg - he begged

"impul trecut exprima:

a) o actiune trecuta, terminata, de obicei localizata in timp %l este prin excelenta forma verbala folosita in

naratiune:

2esterda# *e had a nice brea"fast (Ieri am avut un mic de5un delicios)

I en,oyed the boo" (ia placut cartea)

b) o actiune care sa produs in mod repetat in trecut:

3ast #ear the# had %nglish lessons t*ice a *ee" (Anul trecut ei aveau lectii de engleza de doua ori pe

saptamana)

+impul trecut se poate traduce prin trei timpuri romanesti: perfectul compus, imperfectul si perfectul simplu, in

functie de

context

Timpul trecut al verbelor nere)ulate

Herbele neregulate nu formeaza "impul trecut si 'articipiul trecut prin adaugarea desinentei -ed, ci au forme

diferite

3ista verbelor neregulate poate fi consultata in Anexa A

+on'u)area verbelor au2iliare to be si to have la Timpul Trecut

to be


I *as *as I. I *as not (*asn0t) *as I not. (*asn0t I.)

#ou *ere *ere #ou. #ou *ere not (*eren0t) *ere #ou not. (*eren0t.)

he, she, it *as *as he, she, it. he, she, it *as not (*asn0t) *as he, she, it not. (*asn0t he, she, it.)

*e *ere *ere *e. *e *ere not (*eren0t) *ere *e not. (*eren0t *e.)

#ou *ere *ere #ou. #ou *ere not (*eren0t) *ere #ou not. (*eren0t #ou.)

the# *ere *ere the#. the# *ere not (*eren0t) *ere the# not. (*eren0t the#.)

//

http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_5/AnexaA.htmlhttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_5/AnexaA.html


23/76

to have


I had had I. I had not (hadn0t) had I not. (hadn0t I.)

#ou had had #ou. #ou had not (hadn0t) had #ou not. (hadn0t #ou.)

he, she, it had had he, she, it. he, she, it had not (hadn0t) had he, she, it not. (hadn0t he, she, it.)

*e had had *e. *e had not (hadn0t) had *e not. (hadn0t *e.)

#ou had had #ou. #ou had not (hadn0t) had #ou not. (hadn0t #ou.)

the# had had the#. the# had not (hadn0t) had the# not. (hadn0t the#.)

recutul continuu

Se formeaza din "impul trecut al verbului auxiliar to be si participiul nedefinit al verbului de con5ugat

"impul trecut continuu prezinta de obicei o actiune in desfasurare, in trecut, si se traduce in limba romana

cu a5utorul imperfectului

Bon5ugarea verbului to wal1 la "impul trecut continuu:

Affirmative Form Interrogative Form egative Form Interrogative-egative

Form

I *as *al"ing (eu) umblam *as I *al"ing. I *as not *al"ing *as I not *al"ing.

#ou *ere *al"ing (tu) umblai *ere #ou *al"ing. #ou *ere not *al"ing *ere #ou not *al"ing.

he, she, it *as *al"ing (el, ea)

umbla *as he, she, it *al"inghe, she it *as not

*al"ing *as he, she, it not *al"ing.

*e *ere *al"ing (noi) umblam *ere *e *al"ing. *e *ere not *al"ing *ere *e not *al"ing.

#ou *ere *al"ing (voi) umblati *ere #ou *al"ing. #ou *ere not *al"ing *ere #ou not *al"ing.

the# *ere *al"ing (ei, ele) umblau *ere the# *al"ing. the# *ere not *al"ing *ere the# not *al"ing.

Participiul trecut

Aceasta forma este echivalenta cu participiul trecut din limba romana:

covered acoperit ; looked after ingri5it

3a verbele regulate participiul trecut englez are aceeasi forma ca "impul trecut , iar la verbele neregulate el poate

avea forme deosebite:

to wash - ed - ed ; to eat - ate - eaten

'rintre verbele neregulate se numara si verbele auxiliare si verbele modale

Absenta articolului la unele substantive

/6


24/76

In limba engleza nu se articuleaza numele meselor: brea10ast, lunch, dinner, supper

@e asemenea nu primesc articol: numele alimentelor, numele de substante si materiale in general, decat

atunci cand sunt determinate de un atribut sau propozitie atributiva, sau cand acestea sunt cunoscute dinainte de

cititor sau vorbitor, fiind determinate (in acest caz) printrun ad5ectiv demonstrativ sau prin folosirea articolului

hotarat, cu valoare anaforica (aratand ca notiunea este cunoscuta in prealabil de vorbitor sau cititor):

Ee have breakfast 'upper is Guite nice

Ee have plent# of bread and butter-Avem paine si unt din belsug

dar:

"he hot milk (*hich *e get for brea"fast) tastes good

$elen regretted the cake (*hich she refused)

-ota: 8bservati, de asemenea, ca sunt lipsite de articol:

a) substantivele nume de abstractiuni:

"ime is upK 5ife is beautiful (Hiata e frumoasa)

b) substantivele nedeterminate, folosite la plural, intrun sens general, nedefinit:

meeting friends ; arranging things ; climbing hills ; social evenings

Prepo$itii e2primand miscare; Prepo$itii care arata starea pe loc

Prepo$itii e2primand miscare %Prepositions showin) direction&

over = peste +he cat 5umps over the box

to = la, spre (directie) I go to the Institute ever# da# dar: In the evening I go home

into = n (miscare) +he# come into the room Ee translate from %nglish into Fomanian

down = n 5osul +he# climbed down the mountain

up = n susul +he# climbed up the the mountain

throu)h = prin +he# passed through a forrest

out o0 = (afara) din $e *al"ed out of the house +he girl loo"ed out of the *indo*

0rom = de la, din ar# comes from the librar# I am bus# from am to 6 pm

Prepo$itii care arata starea pe loc %Prepositions showin) place&

between = ntre +here is a picture between the t*o *indo*s

amon) = printre 'arents are happ# among their children

round = n 5urul +here is a large garden round the house

above = deasupra A lamp hangs above the table

behind = n spatele, ndaratul +he blac"board is behind the teacher0s des"

at = la (static) At < o0cloc" *e shall be at the librar# Ehen *ill #ou be at home.

in = n (stare pe loc) Ee are all in the classroom

on = pe +he cloc" is on the table

/9


25/76


26/76

Ee shall (*e0ll) come Shall *e come. Ee shall not (shan0t) come Shall *e not come. (Shan0t *e come.)

2ou *ill (#ou0ll) come Eill #ou come. 2ou *ill not (*on0t) come Eill #ou not come. (Eon0t #ou come.)

+he# *ill (the#0ll) come Eill the# come. +he# *ill not (*on0t) come Eill the# not come. (Eon0t the# come.)

ota: 'rezentul continuu al verbului to )o este adesea folosit, in special in vorbirea curenta, pentru a exprima,

impreuna cu infinitivul lung al verbelor notionale, actiuni ce urmeaza sa fie savarsite sau sa aiba loc intrun viitor

apropiat fata de momentul vorbirii

Bonstructia to be )oin) 6 infinitiv inlocuieste viitorul cu shall si will si are de obicei o implicatie modala,

de intentie (a avea de gand sa, a intentiona sa), de certitudine sau probabilitate (redata in romana prin viitor)

+heir professor is going to lecture to them on +uesda#

'rofesorul lor le va tine o conferinta marti (are sa le tina ; intentioneaza a le)

6orma intero)ativa, 6orma ne)ativa si 6orma intero)ativ-ne)ativa a verbelor la Past ense

ormele interogativa, negativa si interogativnegativa se construiesc la fel atat pentru verbele regulate, cat

si pentru cele neregulate

Ba si la +impul present , aceste forme se construiesc analitic, folosinduse timpul "impul trecut al verbuluiauxiliar to do (did) si infinitivul scurt al verbului principal:

8id it upset #ou. I did not wish an# other tea

8rdinea cuvintelor in propozitia interogativa:

Auxiliar subiect verb principal $infinitiv scurt) alte elemente gramaticale

@id the# come in time.

@id i"e see #our *or".

8rdinea cuvintelor in propozitia negativa:

'ubiect auxiliar 6 not verb $infinitiv scurt) alte elemente gramaticale

+he# did not come in time

i"e did not see #our *or"

8rdinea cuvintelor in propozitia interogativ negativa:

a) cand subiectul este exprimat prin pronume:

Auxiliar subiect negatie $not) verb $infinitiv scurt) alte elemente gramaticale@id the# not call #ou up.

@id *e not meet last *ee".

b) cand subiectul este exprimat prin substantiv:

Auxiliar negatie $not) subiect verb $infinitiv scurt) alte elemente gramaticale

@id not ar# "no* #our address.

/


27/76

@id not the bo#s understand the lesson.

Bon5ugarea verbului to brin) brou)ht brou)ht ( = a aduce) la "impul trecut


I brought @id I bring. I did not (I didn0t) bring @id I not (didn0t I) bring.

2ou brought @id #ou bring. 2ou did not (#ou didn0t) bring @id #ou not (didn0t #ou) bring.

$e,she,it brought @id he,she,it bring.$e,she,it did not (he,she,it didn0t)

bring

@id he,she,it not (didn0t he,she,it)

bring.

Ee brought @id *e bring. Ee did not (*e didn0t) bring @id *e not (didn0t *e) not bring.

2ou brought @id #ou bring. 2ou did not (#ou didn0) bring @id #ou not (didn0t #ou) not bring.

+he# brought @id the# bring. +he# did not (the# didn0t) bring @id the# not (didn0t the#) not bring.

-ota: 3a forma contrasa a interogativnegativului ordinea cuvintelor este:

Auxiliar 6 negatie $forma contrasa) subiect verb principal $infinitiv scurt) alte elemente gramaticale

@idn0t the# follo* their teacher0s advice.

@idn0t the visitors drin" coffee.

ipuri de propo$itii intero)ative

a) Intrebarile generale, privitoare la predicat incep, de obicei, cu un auxiliar (to have # to be # to do) 'rintro

intrebare generala, vorbitorul se intereseaza daca relatia intre subiect si predicat este pozitiva sau negativa:

Are #ou a student.

Is he ver# bus# no*.

ere #ou here at < o0cloc".

3ave #ou an# Guestion to as" me.

3as he man# lessons for tomorro*. 3ad #ou an# mista"es in #our last translation.

8oes he spea" %nglish.

8o #ou go there b# tram.

8id the# help #ou.

Intrebarile generale cer raspunsuri insotite de yes sau no:

Are #ou ver# tired. 2es, I am (tired) o, I am not (tired)

b) Intrebarile speciale,privitoare la orice parte a propozitiei, incep cu un cuvant interogativ (who, what, when,

which(care.), where, how many(cati., cate.), how much(cat., cata.), how lon)(cat timp.) etc):

ho is he.hat are #ou reading.

hen did #ou come.

hich %nglish *riter do #ou prefer.

here does he live.

3ow many people did #ou invite. 3ow much did #ou pa# for it.

3ow long did it ta"e #ou to come here.

Faspunsurile la intrebarile speciale cer un raspuns precis, formulat printro propozitie enuntiativa care poate fi

uneori si eliptica:

/


28/76

Ehat is #our name. # name is -ic"

Ehere is ar#. She is at the librar#, sau At the librar#Ehen is #our birthda#. It is on @ecember ?th sau 8n @ecember ?th

-ota: Atat pronumele, cat si ad5ectivele interogative exclud folosirea auxiliarului do atunci cand sunt subiecte ale

propozitiei (sau fac parte din grupul subiectului):

ho speaks %nglish here.

hich trolley goes to the Institute.

hat lesson comes no*.ho came to #our house #esterda#.

aspunsul scurt

In limba engleza vorbita, la o intrebare generala se poate da un raspuns scurt Intrun raspuns scurt,

adverbul afirmativ sau negativ (yes # no) nu se foloseste singur; el este urmat de un subiect (in general, un pronume personal sau o particula introductiva ca de pilda there) la care se adauga verbul (la negativ, insotit si de negatia

not)

Herbele to be, to have, to do si verbele modale sunt repetate singure in raspuns (infinitivul sau participiul

verbului principal respectiv este omis):

Are the students here. 2es, the# are -o, the# are not (aren0t)

ust there be a comma here. 2es, there must -o, there must not (mustn0t)Is it eight o0cloc". 2es, it is -o, it isn0t

Ban #ou ring me up later. 2es, I can -o, I cannot (can0t)

@o the# understand %nglish. 2es, the# do -o, the# do not (don0t)

@id he *rite to #ou. 2es, he did -o, he did not (didn0t)

@oes she en5o# the boo". 2es, she does -o, she does not (doesn0t)

$ad #ou man# classes #esterda#. 2es, I had -o, I had not (hadn0t)

@id it upset #ou. 2es, it did -o, it did not (didn0t)

(ubstantive cu sens de plural si 0orma de sin)ular

&nele substantive au forma de singular dar sens de plural @in aceasta categorie fac parte:

advice sfaturi

information informatii

knowledge cunostinte

furniture mobila, mobilier

luggage baga5e

$e al*a#s gives me some good advice%l intotdeauna imi da sfaturi bune

Ee have ver# little information on this sub5ectAvem putine informatii asupra acestui subiect

$is knowledge of %nglish is perfectBunostintele lui de engleza sunt excelente

+he furniture in this room is ne*obila din aceasta camera este noua

+he# are sending the luggage b# bus%i trimit baga5ele cu autobuzul

Singularul poate fi exprimat cu a5utorul expresiilor a piece o0 (o bucata de), an item o0 :

a piece of advice un sfat

an item of information o informatie

/>


29/76

a piece of furniture o mobila

a piece of luggage un baga5, o valiza

Substantivul news (stiri) intra in aceeasi categorie %l are forma de plural, sens de plural, care se acorda

intotdeauna cu un verb la singular:

Ehat is the ne*s. Be vesti sunt)

$ere is the ne*sK(Iata stirileK

+he ne*s is goodHestile1 stirile sunt bune

I heard a ver# good piece of ne*sAm auzit o stire foarte buna

Viitorul de promisiune, hotarare sau comanda

I will be thereHoi fi acolo

I will finish the *or" tonightHreau 1sunt hotarat1 promit1 sa termin lucrarea asta seara

on*t #ou have a cup of tea.-u vrei sa iei un ceai.

Auxiliarul will din exemplele de mai sus folosit in locul lui shall reda ideea de promisiune, intentie ferma

sau hotarare In aceste exemple, will este folosit cu valoarea sa modala, echivalenta cu a vrea, a dori

+ot cu valoare modala poate fi folosit verbul shall 6 infinitivul unui verb principal , redand ideea de necesitate,

obligatie, ordin:

2ou shall not go to the pictures-u te vei duce la cinema

$e shall come *ith #ou%l trebuie sa vina cu voi

Hiitorul in care will si shall apar cu implicatiile lor modale si nu ca simple auxiliare prezentand actiuni viitoareindependente de vointa persoanei respective, se numeste viitor de promisiune, hotarare sau comanda

%l se prezinta deci sub urmatoarea forma:

I *ill come ; #ou shall come ; he, she, it shall come ; *e *ill come ; #ou shall come ; the# shall come

-ota: (hall folosit in propozitii interogative se traduce, de obicei, printro forma a con5unctivului:

'hall I stop no*. (Sa ma opresc acum.)

Ehat shall I do. (Be sa fac.)

-ota/: 7ill 6 infinitivul unui verb, folosit intro propozitie interogativa, reprezinta o formula de politete:

ill #ou help me *ith m# exercise, please.Hreti sa ma a5uati la acest exercitiu.

ill #ou close the door.Hrei (vreti) sa inchizi (inchideti) usa.

+ompusii pronominali ai ad'ectivelor nehotarate %some, any, no, every&

Bompusii pronominali ai ad5ectivelor nehotarate some, any, no si every se formeaza cu a5utorul cuvintelor body,

one, thin) si se folosesc astfel:

/


30/76

a) In propozitii afirmative:

somebody (cineva) someone (cineva) something (ceva)

anybody (oricine) anyone (oricine) anything (orice)

everybody (fiecare, toti) everyone (toata lumea) everything (tot, toate)

b) In propozitii interogative sau negative (cu verbul la forma negativa):

anybody (cineva, nimeni) anyone (cineva, nimeni) anything (ceva, nimic)

c) In propozitii negative (cand verbul este la forma afirmativa):

nobody (nimeni) no one# none (nimeni, nici unul (dintre)) nothing (nimic)

'omebody as"ed about #ouBineva a intrebat de tine

I met someone #ou "no*Am intalnit pe cineva pe carel cunosti

She told me something interestingia spus ceva interesant

Is anyone ta"ing his advice. Ii urmeaza cineva sfaturile.

@id he leave anything for me. ia lasat ceva.

+he# did not spea" to anybody-au vorbit cu nimeni

She did not meet anyone #esterda#-a intalnit pe nimeni ieri

I don0t "no* anything about her-u stiu nimic despre ea

obody comes this afternoon-u vine nimeni azi dupa amiaza

othing *as too difficult for him-imic nu era prea greu pentru el

one of the students *ill be absent tomorro*-ici unul dintre studenti nu va fi absent maine

L7ood morning, everybody (everyone)LJuna dimineata tuturor

In the evening I found everybody at homeSeara am gasit pe toti acasa

verything in the house is clean and tid#+otul in casa este curat si ordonat

6?


31/76

-ota: @esi everybody, everyone si everythin) sunt intotdeauna folosite la singular, ele se pot adesea traduce cu

forme de plural:

verybody is *or"ing *elliecare, toata lumea, toti lucreaza bine

-ota/: ormele anybody, anyone, sau anythin) folosite in propozitiile afirmative au intelesul de oricine sau

orice:

Anybody can do it8ricine poate sa o faca

2ou ma# as" anyone #ou li"e'oti sa intrebi pe oricine doresti 1vrei

+a"e anything #ou find in the refrigeratorIa orice gasesti in frigider

-ota6: 'ronumele compuse nehotarate somebody, someone precum si anybody, anyone sau nobody pot fi

folosite si la cazul genitiv

'omebody*s hat *as there'alaria cuiva era acolo

I see someone*s letter on the tableHad scrisoarea cuiva pe masa

Is she anybody*s relative.%ste ea ruda cuiva.

I cannot see anyone*s fault in that-u vad sa fie greseala cuiva in asta

+omparatia ad'ectivelor

+omparativul

a) +omparativul de superioritate se formeaza prin adaugarea terminatiei -er ad5ectivului la gradul pozitiv Al

doilea termen de comparatie se introduce prin con5unctia than (= decat)

no bigger than ; no heavier than

Sufixul -er se adauga numai ad5ectivelor de o silaba Belelalte formeaza comparativul cu a5utorul adverbului more

care se aseaza inaintea unui ad5ectiv de mai multe silabe:

+he boo" *as more interesting than the pictureBartea a fost mai interesanta decat filmul

She is younger and more beautiful than her sister%a este mai tanara si mai frumoasa decat sora ei

-ota: Ad5ectivele bisilabice terminate in -y, -ow, -le, -ble formeaza comparativul tot prin adaugarea terminatiei -er

la cazul pozitiv:

+his lesson is easier than the other one3ectia aceasta este mai usoara decat cealalta

# street is narrower than that oneStrada mea e mai ingusta decat aceea

6


32/76

In privinta ortografiei trebuie retinute urmatoarele reguli:

daca ad5ectivul se termina in -e se dauga numai r:

large - larger

daca ad5ectivul se termina in -y, acesta se inlocuieste cu i (daca y este precedat de o consoana):

heavy - heavier

daca ad5ectivul se termina in -y, precedat de o vocala, terminatia -er se adauga dupa y fara nici o altaschimbare:

gay (vesel) gayer

daca ad5ectivul se termina intro consoana precedata de o vocala scurta, consoana se dubleaza adaugand

terminatia -er:

hot - hotter

b) +omparativul de e)alitate este exprimat cu a5utorul unui ad5ectiv precedat si urmat de con5unctia as:

In spring the da#s are as long as the nights'rimavara zilele sunt egale cu noptile

+his boo" is as interesting as the other oneBartea aceasta este la fel de interesanta ca cealalta

c) +omparativul de in0erioritate este exprimat printrun ad5ectiv precedat de not so si urmat de as:

7asoline is not so heavy as oil

A car is not so fast as a planeAutomobilul nu este la fel de rapid ca avionul

Se poate spune insa si: A car is not as fast as a plane

%o/itiv &omparativ de superioritate &omparativ de egalitate &omparativ de inferioritate

hot hotter (than) as hot as not so (as) hot as

strong stronger (than) as strong as not so (as) strong as

happ# happier (than) as happ# as not so (as) happ# as

important more important (than) as important as not so (as) important as

(uperlativul

Ad5ectivele scurte formeaza superlativul cu a5utorul terminatiei -est:

big bigger the biggest

large larger the largest

thic" thicher the thickest

happ# happier the happiest

Ad5ectivele mai lungi de doua silabe formeaza gradul superlativ cu a5utorul cuvantului most, asezat inaintea

ad5ectivului:

6/


33/76

important more important the most important $of all)

beautiful more beautiful the most beautiful $of all)

8bservati prezenta obligatorie a articolului inaintea ad5ectivului la gradul superlativ si prepozitia o0 dupa

acesta

Superlativul absolut se formeaza folosind adverbul very sau most (fara articol) inaintea ad5ectivului la

gradul pozitiv:

It is very (most ) important (%ste foarte 1 cat se poate de important)

Si adverbele au grade de comparatie asemanatoare cu cele ale ad5ectivelor; la superlativ insa acestea nu primescarticol:

Spea" louder , nobod# can hear #ouHorbeste mai tare, nimeni nu te poate auzi

+his is the pla# I li"ed best Aceasta este piesa care mia placut cel mai mult

Imperativul

3a persoana I singular si persoana a IIIa singular si plural, imperativul se construieste cu a5utorul verbuluito let, folosit ca auxiliar, si a pronumelui personal in cazul acuzativ

Bon5ugarea verbului to say la imperativ:

3et me sa#K 3et us (let0s) sa#K

Sa#K Sa#K

3et him, her sa#K 3et them sa#K

Propo$itii eliptice

arly september and the leaves are beginning to fall.

%lipsa apare in exemplul de mai sus din motive stilistice, fiind mai potrivita stilului descrierii 3ipseste subiectul si

predicatul: It is

&ontains one kilogram ; (ives heat - aici lipsa subiectului este un procedeu des folosit in anunturi, titluri de

gazete, atunci cand subiectul se poate deduce din forma verbului la persoana a IIIa Scopul este de a face anuntul

mai scurt si deci mai izbitor

hat about electric cars> este de asemenea o propozitie eliptica

Intotdeauna in propozitiile interogative care incep cu what about... sau cu how about... lipseste subiectul si

predicatul:

hat about your end-year exams> (Be se aude cu examenele tale de sfarsit de an.)

3ow about going to the pictures> (Beai spune sa mergem la cinema.)

iate$a pasiva

'asivul se formeaza in limba engleza, ca si in limba romana, cu a5utorul verbului to be si cu participiul

trecut al verbului de con5ugat:

+he earth can be seen-'amantul poate fi vazut

66


34/76

+he shado*s can be observed &mbrele pot fi observate

+he bra"ing s#stem was switched on-Sistemul de franare era activat

+he earth is surrounded b# a blue halo'amantul este incon5urat de o aureola albastra

-ota: Spre deosebire de limba romana, participiul trecut nu se acorda in gen si numar cu subiectul, ramanandinvariabil

-ota/: Sa nu se confunde formele aspectului continuu cu cele ale diatezei pasive

'rima se formeaza cu participiul prezent (forma in -in)), iar cea dea doua, cu participiul trecut:

ar# is sending an emailar# trimite un email aspectul continuu

+he email is sent b# ar#%mailul este trimis de ar# diateza pasiva

Bonstructiile pasive sunt urmate, de regula, de prepozitia by M un substantiv sau pronume, care arata sensulactiunii Acest complement precedat de prepozitia by poate lipsi:

I was asked by our teacherAm fost intrebat 1rugat1 de profesorul nostru

+he boo" must be read by ever# student in the groupBartea trebuie citita de fiecare student din grupa

+he letter was posted (by him)Scrisoarea a fost expediata 1de el1

Ba si in limba romana, trecerea unei propozitii din diateza activa in cea pasiva comporta unele schimbari

sintactice

Bomplementul direct din propozitia cu verbul la diateza activa devine subiect al propozitiei cu verbul la

diateza pasiva:

Amundsen discovered the South 'ole in Amundsen a descoperit 'olul Sud in anul

+he South 'ole was discovered b# Amundsen in 'olul Sud a fost descoperit de Amundsen in anul

$e will write an interesting novel%l va scrie un roman interesant

An interesting novel will be written b# him&n roman interesant va fi scris de el

Spre deosebire de limba romana, in engleza si complementul indirect al verbului la diateza activa poate deveni

subiect al constructiei pasive:

I sho*ed him his mista"esIam aratat greselile

3e was shown his mista"esI sau aratat greselile

I as"ed her some GuestionsIam pus cateva intrebari

'he was asked some GuestionsI sau pus cateva intrebari

69


35/76

Astfel de verbe tranzitive, ca: to o00er, to )ive, to tell, to re0use, to show etc, care pot avea doua complemente,

unul direct si unul indirect, pot fi transformate in doua constructii pasive:

+he# offered her a bunch of flo*ersIau oferit un buchet de flori

a) A bunch of flowers was offered to her

b) 'he was offered a bunch of flo*ersI sa oferit un buchet de flori

ichael told me the good ne*s #esterda#ihai mia spus vestea cea buna ieri

a) "he good news was told me b# ichael #esterda#

b) I was told the good ne*s b# ichael #esterda#

(Hestea cea buna mia fost spusa de ihai ieri)

-ota6: &nele verbe din limba engleza, desi la pasiv, se traduc in limba romana cu diateza reflexiva:

an# problems have been solved-Sau rezolvat multe probleme

-ota9: @iateza pasiva a constructiilor in care subiectul este fostul complement indirect al diatezei active se traduce

in limba romana cu reflexivul insotit de un dativ:

I am shown-i se arata

+he# will be given-3i se va da

I was asked-i sa cerut

Ee were told- -i sa spus

#chivalentii verbelor modale

Herbele modale can, may, must sunt si defective, ele neavand decat timpul prezent si trecut (respectiv

numai verbele can si may), iar verbul must nu are decat prezent 'entru a exprima celelalte timpuri ale acestor

verbe, in limba engleza se folosesc unele verbe echivalente ca sens:

a) can - to be able (to) = a putea, a 0i in stare

+he# won*t be able to return so soon-u vor putea sa se intoarca atat de curand

In the 6rd #ear #ou will be able to spea" %nglishIn anul III veti fi in stare 1veti putea1 sa vorbiti engleza

b& may - to be permitted (to), to be allowed to = a avea voie, permisiunea sa

i"e was allowed to leave sooner3ui i"e i sa permis sa plece mai devreme

+he# were not permitted to spea" Fomanian at the %nglish lesson-u li se dadea voie sa vorbeasca romanestela lectia de engleza

6


36/76

-ota: Verbul may poate e2prima si ideea de probabilitate sau presupunere. Aceeasi idee poate 0i e2primata

cu a'utorul cuvintelor perhaps sau maybe, la care se adau)a verbul respectiv la timpul cerut:

I ma# spend m# summer holida#s at the seaside

%erhaps I shall spend m# summer holida#s at the seaside

Se poate 1sar putea1 e posibil1 sami petrec vacanta de vara la mare

1aybe he is right %erhaps he is right

'oate ca are dreptate 1se poate sa aiba dreptate

c& must - to have to %atunci cand verbul e2prima ideea de necesitate& sau to be obliged to %ideea de

obli)atie&.

2ou will have to go and meet the delegationHa trebui sa te duci sa intampini delegatia

Shall I have to sta# till six o0cloc". I was obliged to get up ver# earl#Ha trebui sa stau pana la ora


37/76

6olosirea articolului cu nume proprii

Spre deosebire de limba romana, in engleza se foloseste articolul hotarat cu substantive proprii, nume de

rauri, fluvii, mari, oceane (the 8anube, the "hames, the ?lack 'ea)

@e asemenea, se articuleaza numele

lanturilor de munti (the &arpathians), a grupurilor de insule (the 3ebrides), a deserturilor (the 'ahara) si a

unor tari (the @nited 'tates of America, the Argentine) precum si numele vapoarelor (the "ransylvania) si al ziarelor

(the conomist ), al hotelurilor (the 3ilton, the 5ido)

-umele de persoane precedate de un substantiv care indica profesiunea, titlul etc nu primesc articol hotarat:

Baptain Jro*n, @octor !ohnson, iss 'in"erton, Sir !ohn Fobertson

-umele de familie se pot articula numai cand sunt folosite la plural, in vorbirea familiara, pentru a desemna,

ca si in limba romana, mai multi membri sau intraga familie:

+he# sa* the 'miths and the +acksons at the seaside%i au vazut familiile Smith si !ac"son la mare

Per0ectul compus

Acest timp se formeaza din prezentul verbului auxiliar to have si participiul trecut al verbului de con5ugat

Bon5ugarea verbului to wor1 la 'resent 'erfect:

Affirmative Form $&ontracted Form)

I have *or"ed = (eu) am lucrat I0ve *or"ed

2ou have *or"ed = (tu) ai lucrat 2ou0ve *or"ed

$e, she has *or"ed = (el, ea) a lucrat $e0s (she0s) *or"ed

Ee have *or"ed = (noi) am lucrat Ee0ve *or"ed

2ou have *or"ed = (voi) ati lucrat 2ou0ve *or"ed

+he# have *or"ed = (ei, ele) au lucrat +he#0ve *or"ed

Interrogative Form: $ave I *or"ed. = am lucrat (eu). etc egative Form: I have not *or"ed = (eu) nu am lucrat ; I haven0t *or"ed etc

Interrogative-egative Form: $ave I not *or"ed. = nu am lucrat (eu). ; haven0t I *or"ed. etc

Spre deosebire de perfectul compus din limba romana, 'resent 'erfect nu poate exprima actiuni terminate

in trecut, fara legatura cu prezentul 8 propozitie ca: 'hakespeare a trait intre anii BCD si CC nu poate fi tradusa

in limba engleza decat prin 'ast +ense: 'hakespeare lived from BCD to CC

%re/ent %erfect exprima:

) 8 actiune petrecuta in trecut care are legatura cu prezentul Aceasta legatura poate fi:

a) cauzala (actiunea trecuta are consecinte in prezent):

$e has come %l a venit (el este aici)

6


38/76

I have brought the boo" Am adus cartea (cartea este aici, iato)

b) temporala (actiunea inceputa in trecut se continua in prezent):

I have lived in Braiova for ten #ears3ocuiesc in Braiova de zece ani

I have known ichael since childhoodIl cunosc pe ihai din copilarie

-ota: 6or exprima durata actiunii, iar since exprima inceputul actiunii

/) 8 actiune care a avut loc intrun moment neprecis in trecut In acest caz, 'rezent 'erfect se foloseste cu adverbe

de timp nehotarat: always (intotdeauna), ever (vreodata), 'ust (chiar acum), never (niciodata), o0ten (adesea),

seldom (rareori), sometimes (cateodata), already (de5a) etc:

I have never seen him before-u lam vazut niciodata

$e has 'ust come-A sosit chiar acum

-ota/: In schimb, locutiunea adverbiala 'ust now (adineaori) cere folosirea timpului +impului trecut:

+he# arrived 'ust now I rang her up 'ust now

6) 8 actiune petrecuta intro perioada de timp nedeterminata indicata prin adverbe sau locutiuni adverbiale de timp

ca: this mornin), today, now, these days (zilele astea), lately, o0 late (in ultimul timp, de curand), (not) yet (1nu1

inca) etc:

$e has not arrived yet (%l nu a sosit inca)

Per0ectul compus continuu

Se formeaza din perfectul compus al verbului auxiliar to be si participiul nedefinit al verbului de con5ugat

%l exprima actiuni incepute in trecut, de obicei recente, care se desfasoara inca in prezent sau se pot

continua in viitor, in mod neintrerupt

$e has been working too hard all these da#sA muncit prea mult in ultimele zile

'rezent 'erfect se traduce in limba romana cu perfectul compus si uneori cu prezentul:

+he 7othic cathedrals have withdrawn *ithin their *allsBatedralele gotice sau retras intre zidurile lor

+he %lectroputeremade po*er transformers have been exported for #ears+ransformatoarele de putere fabricate

la %lectroputere sunt exportate de ani de zile

&neori atat %re/ent %erfect , cat si %re/ent %erfect &ontinuu se pot traduce cu prezentul din limba romana:

It has been raining for three hours'loua de trei ore

+he# have been friends for #earsSunt prieteni de ani de zile

6>


39/76

Bomparati:

%re/ent %erfect "impul trecut

+he# have studied %nglish for t*o #ears

(Au invatat 1invata1 engleza de / ani)

She studied %nglish last #ear

(%a a studiat engleza anul trecut)

$e has been to the @anube @elta three times

(%l a fost in @elta @unarii de trei ori)

$e went there last #ear too

(%l sa dus acolo si anul trecut)

3ave #ou ever travelled b# air.(Ai calatorit vreodata cu avionul.)

8id #ou travel b# air *hen #ou *ent to Jucharest.(Ai calatorit cu avionul cand ai fost la Jucuresti.)

$e has 5ust come, give him a chair

(A sosit chiar acum, dai un scaun)

$e came #esterda# afternoon

(%l a sosit ieri dupaamiaza)

I have brought the dictionar#, here it isK

(Am adus dictionarul, iatalK)

3ast *ee" Nevin brought me his dictionar#

(Saptamana trecuta Nevin mia adus dictionarul lui)

In exemplele din coloana din stanga, apar unele adverbe de timp nedefinit care cer intrebuintarea timpului %resent

%erfect Indicatiile de timp din coloana din dreapta se refera la actiuni terminate in trecut

+onditionalul pre$ent

Ba si viitorul, conditionalul prezent se formeaza cu a5utorul verbelor modale shall, will folosite ca

auxiliare, la forma timpului trecut (should, would), urmate de invinitivul scurt (fara to) al verbului principal

Ba si la viitor, should se foloseste pentru persoanele I singular si plural, iar would pentru persoanele a IIa

si a IIIa singular si plural

Bon5ugarea verbului to say la conditional prezent:

Affirmative Form $&ontracted Form)

I should sa# (as spune) I0d sa#

#ou *ould sa# (ai spune) #ou0d sa#

he, she *ould sa# (ar spune) he0d sa#, she0d sa#

*e should sa# (am spune) *e0d sa#

#ou *ould sa# (ati spune) #ou0d sa#

the# *ould sa# (ar spune) the#0d sa#

egative Form: I should not sa# (nu as spune) etc (I shouldn0t sa#)

Interrogative Form: should I sa#. (as spune.) etc Interrogative-egative Form: should I not sa#. (nu as spune.) etc (shouldn0t I sa#.)

3a forma interogativnegativa, not se aseaza dupa subiect 3a forma contrasa, not se contopeste cu

auxiliarele should si would si preceda subiectul

-ota: Herbele auxiliare should si would isi pastreaza uneori sensul lor modal, respectiv would la persoana I

forma afirmativa exprima intentie, vointa (la forma negativa), rezistenta, opozitie iar should (la persoanele a IIa si

a IIIa) obligatie, necesitate, recomandare, sfat:

I called him but he would not come-3am chemat, dar nu a vrut sa vina

6


40/76

2ou should not smoke in the librar#-u trebuie 1nu ar trebui1 sa fumati in biblioteca

Foarte adesea, forma should + infinitivul are un sens apropiat de al verbului must.

2ou should *or" moreAr trebui sa muncesti mai mult

$e should not smo"e-ar trebui sa fumeze

-ota/: "impul trecut al verbelor may si can, respectiv mi)ht si could sunt folosite si ca forme ale conditionalului:

1ight *e not repeat.-u sar putea sa repetam.

+he# could do it aloneAr putea sa o faca singuri

Retineti ca verbul to want (a vrea, a dori) nu se foloseste la conditional si ca este inlocuit de verbul to

lie (a dori, a-i placea).

Pronumele relativ

!n limba engle"a e#ista urmatoarele pronume relative$ who % care & which % care & that % care & what %

ce, ceea ce & but % care nu, care sa nu.

I "no* the man who *rote this articleBunosc omul care a scris articolul

$e sho*ed me the novel which he *as readingia aratat romanul pe carel citea

+he text that (which) I translated #esterda# *as ver# eas#+extul pe care lam tradus ieri era foarte usor

+hat is not what I *antAsta nu e ceea ce vreau eu

+here is no student but learns a foreign language-u e student care sa nu invete o limba straina

@in punct de vedere sintactic, pronumele relative leaga propozitii secundare de propozitii principale, fiind

in acelasi timp elemente ale propozitiilor secundare

a) 'ronumele relativ who:

7ho se refera numai la persoane %l se declina la fel ca si pronumele interogativ who:

- *ho = care

7 *hose = al carui, a carei, al caror, ale caror(a)

@ (to) *hom = carui(a), carei(a), caror(a)A *hom = pe care

+hat is the girl whose brother came to us the other da#Aceea e fata al carei frate a venit la noi mai deunazi

9?


41/76

+he bo# to whom #ou *ere spea"ing is 'eterJaiatul caruia ii vorbeai era 'eter

+he first girl whom I sa* in the hall *as Alice'rima fata pe care am vazuto in sala a fost Alice

&neori, whose poate fi folosit si cu referire la lucruri: A trade whose fame spread be#ond %urope

b) 'ronumele relativ which:

7hich se refera numai la obiecte, animale, abstractiuni si se declina astfel:

- *hich = care

7 (of) *hich = al carui, a carei, al caror, ale caror(a)

@ (to) *hich = carui(a), carei(a), caror(a)

A *hich = pe care

+he boo" which I a reading is b# a #oung novelistBartea pe care o citesc este 1scrisa1 de un tanar romancier

Ee sa* a mountain whose top *as covered *ith sno* (Am vazut un munte al carui varf era acoperit de zapada)

7hich cu sensul de ceea ce se poate referi la o intreaga propozitie:

I said nothing which could ma"e him hungr# (-u am spus numic care lar putea supara)

c) 'ronumele relativ that:

hat se refera atat la persoane, cat si la obiecte, dar numai in propozitii relative restrictive:

$is sister that lives in Jucharest has graduated from the &niversit# (Sora lui 1aceea1 care locuieste in Jucuresti a

absolvit universitatea)

Jring me the stor#boo" that #ou spo"e about (Adumi cartea de povesti despre care ai vorbit)

All the passengers and all the goods that *ere on board the ship *ere saved (+oti pasagerii si toate marfurile

care se aflau pe bordul vasului au fost salvate)

hat (nu insa whom sau which) este pronumele relativ folosit dupa substantivele precedate de ad5ectivele la gradul

superlativ, de numerale ordinale, precum si de ad5ectivele all, any, si the only:

ount %verest is the highest mountain that *e "no* (%verestul este cel mai inalt munte pe care il stim)

She *as the only person that I li"ed (%a a fost singura persoana care mia placut)

+hat *as the first composition that he *rote (Aceea era prima compunere pe care el a scriso)

Bome any time that suits #ou (Hino oricand iti convine)

8misiunea pronumelor relative (whom, which si that):

Band whom, which sau that au functia sintactica de complement, ele se pot omite:

+hat is the man (whom) *e met #esterda# (Acela este omul pe care lam intalnit ieri)

$ere is the dictionar# (which) #ou *anted (Iata dictionarul pe care il doreai)

+he noise (that ) I heard *as the *ind (Ogomotul pe care lam auzit era provocat de vant)

Insa:

+he boo" which is on the table is a dictionar# (Bartea care este pe masa este un dictionar)

-ota: @aca pronumele relativ este insotit de o prepozitie, omisiunea are loc cu mutarea prepozitiei dupa verb:

+he man I spo"e to *as their teacher (to whom)

+he bo# I told #ou of is here (of whom)

Ban #ou lend me the boo" #ou *ere tal"ing about #esterda#. (about which)

9


42/76

Astfel, o propozitie atributiva poate avea urmatoarele forme:

a) +he house in which we live is comfortable

b) +he house which we live in is comfortable

c) +he house that we live in is comfortable

d) +he house we live in is comfortable

Pronumele re0le2iv si pronumele de intarire

In limba engleza, caeste doua categorii de pronume au aceeasi forma:

%ronumele reflexiv %ronumele de intarire

mysel0 ma, mie, imi etc eu insumi, insami

yoursel0 te, tie, iti etc tu insuti, insati

himsel0 , hersel0 , itsel0 se, lui (ei), isi, si etc el insusi, ea insasi

ourselves ne, noua etc noi insine, insene

yourselves va, voua etc voi insiva, i

Date post:	07-Aug-2018
Category:	Documents
Upload:	justinescu80
View:	572 times
Download:	30 times

Toata Gramatica Engleza

Documents