Les Immeubles Charisma [email protected]Agentie Imobiliara carmendan.com Centre d'Implants et d'Esthétique Dentaire de Montréal DR. SORIN FÂRȘIROTU, DDS, FICOI 20 de ani de experienă în implanturi 514-393-3915 SERVICII Implanturi dentare Estetică dentară Regenerarea osoasă și a sinusului maxilar Albirea dinilor Coroane într-o oră cu ajutorul CEREC, tehnologie de vârf în 3D esthequedentaire.com Curtier imobiliar Promoție super Momente electorale istorice în Quebec: Alegerile din 1960 C C O ON NT TA AB BI I L L I I T TA AT TE E S SI I F FI I S SC CA A L L I I T TA A T T E E P PR RO OF FE ES SI I O ON NA AL L A A Preturi deosebit de avantajoase si o vasta experienta canadiana pentru ORICE ORICE domeniu de acvitate! Detalii in interior Member of Canadian Bookkeepers Association Gabriela Bucsa 514.508.8880 www.arcade-accounting.com Alegerea liberalilor sub conducerea lui Jean Lesage în 1960 repre- zintă unul dintre cele mai semnificative mo- mente electorale și politice din istoria aces- tei provincii. FILE DE ISTORIE ► P P a ag g . . 1 10 0 , , 1 1 1 1 I I M M I I G G R R A A Ț Ț I I A A , , S S U U B B I I E E C C T T U U L L D D O O M M I I N N A A N N T T A A L L C C A A M M P P A A N N I I E E I I E E L L E E C C T T O O R R A A L L E E detalii în pagina 4 Bilunar GRATUIT Anul 11 ■ Nr. 219 ■ 21 septembrie 2018 ROXANA STOLERU, DESPRE L’ARTELIER DU VILLAGE, UN MAGAZIN AL LUCRURILOR ORIGINALE INTERVIU ► Pag. 4, 5 Tot ce trebuie să știți despre Liga Națiunilor - UEFA Pe 6 septembrie 2018 a început noua competiție europeană la fotbal masculin organizată de UEFA, la care participă și România. Aflați mo- tivele creării sale, avan- tajele pe care le prezintă și formatul său. cell: 514.823.8772 birou: 514.683.3003 SPORT ► Pag. 18 ► Pag. 6 Șerban Mihai TISMĂNARIU & Asociații AVOCAT [email protected]500 Place d’Armes, Suite 1841, Montréal, H2Y 2W2 5 5 1 1 4 4 - - 2 2 8 8 5 5 - - 0 0 0 0 5 5 2 2 Servicii în drept matrimonial (divorț), comercial, civil, al imigrației sau al muncii, precum și reprezentare la litigii în România și la CEDO. DETALII ÎN INTERIOR Citiți ediția online Accent Montreal la: « «« «« « www.accentmontreal.com » »» »» »
Preturi deosebit de avantajoase si o vastaexperienta canadiana pentru ORICEORICEdomeniu de ac�vitate! Detalii in interior
Member of Canadian Bookkeepers Association
Gabriela Bucsa
514.508.8880www.arcade-accounting.com
Alegerea liberalilor subconducerea lui JeanLesage în 1960 repre-zintă unul dintre celemai semnificative mo-mente electorale șipolitice din istoria aces-tei provincii.
Bilunar GRATUIT Anul 11 ■ Nr. 219 ■ 21 septembrie 2018
ROXANA STOLERU, DESPRE L’ARTELIER DU VILLAGE, UN MAGAZIN AL LUCRURILOR ORIGINALE INTERVIU ► Pag. 4, 5
Tot ce trebuie să știți despreLiga Națiunilor - UEFAPe 6 septembrie 2018 aînceput noua competițieeuropeană la fotbalmasculin organizată deUEFA, la care participăși România. Aflați mo-tivele creării sale, avan-tajele pe care le prezintăși formatul său.
Servicii în drept matrimonial (divorț),comercial, civil, al imigrației sau al
muncii, precum și reprezentare la litigiiîn România și la CEDO.
DETALII ÎN INTERIOR
Citiți ediția online Accent Montreal la:«««««« www.accentmontreal.com »»»»»»
Vineri 21 septembrie 2018Vineri 21 septembrie 2018 ■ PAG. 2PAG. 222
PPoo rr tt ee && FFee nn ee tt rree II mm pp ee rr ii aa ll II nn ccPPoo rr tt ee && FFee nn ee tt rree II mm pp ee rr ii aa ll II nn ccMMMM aaaannnn uuuuffff aaaacccc ttttuuuu rrrr ăăăă dddd eeee uuuușșșș iiii șșșș iiii ffff eeeerrrr eeeessss tttt rrrr eeee dddd iiii nnnn PPPP VVVVCCCC șșșș iiii aaaa llll uuuu mmmmiiiinnnn iiii uuuu
MMOONNTTRREEAALL MMOONNTTRREEAALL &&
TTOORROONNTTOOTTOORROONNTTOO
FERESTRE DE CEA MAIFERESTRE DE CEA MAIBUNĂ CALITATE BUNĂ CALITATE
NUMĂRUL 1 ÎN CANADANUMĂRUL 1 ÎN CANADA(BOREAL PHTECH)
ADRIAN ȘEICAADRIAN ȘEICATel: 514-807-5139Fax: 514-807-9878
Cel: 514-993-6508Toll free: 1-866-995-5139
R.B.Q. 8323-5051-338531 Delmeade, suite 101
Mont-Royal, H4T 1M1
COMUNITATE
Corina Luca: Când ați pășit pentruprima oară pe pământ canadian și careau fost impresiile la început?Marina Negruță: Am respirat aerul cana-dian acum 11 ani. M-am îndrăgostit deCanada din prima clipă. Fac parte din ceicare sunt de părere că această țară a fostși este darnică cu noi și că e suficient doarsă-ți dorești ceva ca să reușești. Am fostplăcut surprinsă de amabilitatea și zâm-betul trecătorilor și al șoferilor de auto-buz. Mi-a plăcut totul, într-atât deentuziasmată eram de această schimbare!
CL: Care a fost primul dvs. contact cucomunitatea de limbă română și cinev-a acordat primul ajutor?MN: În primul rând mulțumesc familieiFeiger care, în pofida faptului că nici nune știau la față, au fost de acord să neajute la început. Mai apoi, cercul nostrude prieteni s-a mărit. Încă din primele zileam întrebat dacă cineva cunoaște muzi-cieni stabiliți aici. Așa am luat legăturacu Nicolae Margineanu, la o serbareromânească organizată de una din biseri-cile ortodoxe. De aici a început colabo-rarea, care continuă și azi, cu orchestra pe
care dumnealui o conduce. Mai târziu amfăcut cunoștință cu Ioana German, cucare colaborez mereu, participând laproiectele organizate de asociația cultu-rală La Muse Héritage Musical pe careIoana o conduce. Grație acestei co-laborări am interpretat cu mare plăceremuzică clasică, în special românească, șiam avut ocazia să mă produc în calitatede solistă pe multe scene canadiene și in-ternaționale.
CL: Care sunt trei lucruri realizate dedvs. în Canada de care sunteți mândră?MN: Rolul Dochiței din opereta CraiNou de Ciprian Porumbescu, pusă înscenă de asociația La Muse Héritage Mu-sical la Montreal și Toronto în octombrie2016; întâlnirea și colaborarea cu marelecompozitor Eugen Doga, în turneul săucanadian la Montreal și Ottawa organizatde Comunitatea Moldovenilor din Que-bec și Asociația Culturală Română, în au-gust 2015; recitalul de muzică clasică pecare l-am susținut la Centrul LeonardoDa Vinci din Montreal în noiembrie2016.
CL: Dacă ar fi să aduceți trei critici co-munității române din Montreal, care arfi acestea? MN: Cred că comunitatea română aremare nevoie să se accepte și să seiubească așa cum este, atât pe sine, cât șipe cei din jur.
CL: Care ar fi trei sugestii (urări) pecare le-ați adresa comunității noastre?MN: Aș vrea ca românii să fie mereuplini de energie și idei realizabile. Toateactivitățile românești organizate aici suntun cadou pentru comunitate. A doua ar fisă caute soluții, nu învinuiri, iar a treia -să facă totul cu dragoste, din inimă, și săpună mândria personală pe ultimul loc.
Corina Luca este de profesie farmacist, cuo pasiune pentru scris și pictat. Ea estepreședinta Asociației Culturale Române șisecretară de redacție la revista Candela.
Marina Negruță: „M-am îndrăgostit deCanada din prima clipă”
În acest an al Centenarului Unirii, maimulte asociații de limba română dinMontreal au decis să sărbătorească îm-preună acest eveniment istoric, orga-nizând o serie de conferințe șievenimente și creând o Medalie a Cente-narului specifică comunității noastre. Iatăasociațiile participante: Asociația Cultu-rală Română, Comunitatea Moldovenilordin Quebec, Asociația Română dinCanada, Comunitatea Română din Mon-térégie, Asociația Scriitorilor de LimbaRomână din Quebec, Cenaclul literarEminescu, Asociația Canadiană a Scriito-rilor Români, Asociația Artizana, Asoci-ația Dor, Academia Educativă dinMontreal, revista Pici Voinici, AsociațiaTricolor, Asociația Românilor din Laval. Medalia Centenarului este menită săomagieze acei români-canadieni careprin activitățile lor contribuie la bunareputație a comunității, se remarcă în so-cietatea canadiană și promovează culturaromână. Medalia a fost creată de artistulgrafician Iulian Gherștoagă. Ea este ro-tundă, de culoare aurie, fiind prevăzutăcu o panglică roșie. Medalia înfățișeazălogo-ul Centenarului specific Montrealu-lui, cu conturul României Mari, frunzade arțar și inscripția „Centenarul Unirii1918-2018, Montréal, Canada”. Medalia Centenarului a fost și va fi de-cernată pe parcursul acestui an, iar ziarulAccent Montreal vă va prezenta o seriede interviuri cu câteva din personalitățilerecompensate cu această medalie jubi-liară. În această ediție: sopranaMarina Negruță, supranumită și„privighetoarea comunității”.
Repere biograficeNăscută în Criuleni, un mic oraș dinRepublica Moldova, dintr-o familie demuzicieni amatori, Marina a fost întot-deauna fascinată de muzică. În paralelcu școala generală, ea studiază vioara,pianul, teoria muzicii, corul și literaturamuzicală la școala de muzică din orașulsău natal. După liceu este acceptată laColegiul de Muzică „Ștefan Neaga” dinChișinău, unde descoperă muzica cla-sică și romanța. Pe durata acestor studiicâștigă premiul întâi la concursulnațional „Ștefan Neaga” și un alt pre-miu întâi la concursul-festival „Petalede Trandafir”. După colegiu urmeazăcursurile Conservatorului de Muzică șiArte plastice din Chișinău, catedracanto clasic, în clasa profesoruluiLeonid Boxan. Stabilită la Montreal în 2007, sopranaîși continuă studiile la Universitatea dinMontreal, Facultatea de Muzică, în in-terpretare de operă, sub îndrumareaprofesoarelor Catherine Sevigny, Rose-marie Landry și Julie Daoust. În 2017își încheie studiile, obținând un masterde la aceeași instituție. A interpretat nu-meroase roluri în cadrul „Atelierului deoperă” de la Universitatea din Mon-treal, cum ar fi: Barbarina din Nunta luiFigaro de Mozart (2016), Adza și Zal-zal în Steaua de Chabrier (2015), Cer-catrice 1 din Sora Angelica de Puccini(2014), călugăriță carmelită în DialogulCarmelitelor de Poulenc (2013). Din 2010 colaborează cu asociația LaMuse Héritage Musical, cu sprijinulcăreia susține în 2012 un recital de bel-canto cu piese de Schubert, Mozart,Handel, Doga. Sub egida La Muse aparticipat ca solistă în numeroase con-certe, interpretând roluri din creațiileunor compozitori precum IacobMureșianu (Brumărelul, Erculean), Vi-valdi (Gloria), Preisner (Lacrimosa),Ciprian Porumbescu (Crai Nou), GillesVigneault (Grand-Messe).
Soprana Marina Negruță. FOTO: ViorelMărgineau.
FOTO: Anatol Ciobanu.
Vineri 21 septembrie 2018Vineri 21 septembrie 2018 ■ PAG. 3PAG. 333 COMUNITATE
Așa cum vă informam în ediția trecută,în luna octombrie vom avea la Montreal uneveniment deosebit, centrat în jurul unuiadintre cele mai importante simboluri aleRomânie Mari: Regina Maria.
Astfel, în zilele de 11 și 12 octombrie,Sala Mare a Centrului comunitar 6767Côte-des-Neiges va găzdui o expoziție defotografii istorice, grupate în jurul a douătematici: Regina Maria și arta popularăromânească, și Regina Maria, ambasador alistoriei și artei românești, cu accent pevizita sa în SUA și Canada din anul 1926.Puteți recomanda această expoziție priete-nilor de alte origini, căci textele saleexplicative vor fi disponibile și în limbafranceză.
Pe lângă această expoziție, evenimentul,,Regina Maria, ambasadoare irezistibilă aistoriei și artei populare românești” pro-pune și o serie de ateliere atât pentru adulțicât și pentru copii, precum și sesiuni de lec-tură din poveștile scrise pentru copii deRegina Maria. Acestea se vor desfășura peparcursul celor trei zile dedicate evenimen-tului. Atelierele oferite au toate legătură cuarta populară românească: încondeiat deouă, crestături în lemn, cusut de ie și țesă-turi tradiționale, pictură de icoane. Copiiipot participa la ateliere de colorat pe planșecopiate după desenele din cărțile RegineiMaria și pe replici după litografii și cărțipoștale românești din perioada interbelică.
„Regina Maria, ambasador irezistibilal istoriei și artei populare românești” esteun proiect realizat de Muzeul Județean deIstorie Brașov și Asociația Forums, cu spri-jin guvernamental, grație unei finanțării
câștigate în urma unui concurs de proiectepe tematica Centenarului.
Documentaristul expoziției și directorulMuzeului de Istorie din Brașov, istoriculNicolae Pepene, va fi prezent la Montreal,alături de Irina Margareta Nistor, cea careva citi și comenta poveștile reginei, RodicaTișcă, meșter popular cusut ie și țesăturitradiționale din zona Bran, Dana Pepene,artist popular încondeiat ouă (expoziții per-sonale la Paris și Bruxelles) și GeorgianaGămălie, artist popular crestături în lemn șipictură de icoane, restaurator de obiecte depatrimoniu, manager al Muzeului CetățiiFeldioara. Nicolae Pepene va susține o con-ferință intitulată „Inima Reginei Maria” îndata de 12 octombrie.
La Montreal, curatorul expoziției esteAlexandru Vîrtej, specialist în muzeologieși chargé de projet la Primăria Montrealu-lui, iar coordonatorul evenimentului esteAla Mîndîcanu, președinta ComunitățiiMoldovenilor din Quebec.
Evenimentul se va bucura de prezențafostului ambasador al Canadei la București,Gilles Duguay, autor a două cărți despreRegina Maria: „L'Amour impossible deMarie, reine de Roumanie: récit d'un an-cien ambassadeur du Canada enRoumanie” (Editura Textes et contextes,Montreal, 2015) și „Joe Boyle: Un mous-quetaire canadien au service de la ReineMarie de Roumanie” (Editura Bic All, Bu-curești, 1998).
Iată programul evenimentului „ReginaMaria, ambasador irezistibil al istoriei șiartei populare românești”, cu mențiunea că
accesul la toate aceste activități este gratuit:
■ JOI, 11 OCTOMBRIE, SALA MARE14.00: Deschiderea expoziției pentru vizi-tatori15.00: Ateliere de artă populară: crestăturiîn lemn, pictură de icoane, țesăturitradiționale, ouă încondeiate15.00: Ateliere de colorat pentru copii:replici după desenele din cărțile reginei șidupă litografii și cărți poștale istorice17.00: Lectură din poveștile pentru copiiscrise de Regina Maria.18.00: Vernisaj urmat de un vin d’honneur
■ VINERI, 12 OCTOMBRIE, SALA MARE12.00 - 16.00: Expoziția de fotografie estedeschisă publicului12.00 - 16.00: Ateliere de artă populară12.00 - 16.00: Ateliere de colorat pentrucopii: replici după desenele din cărțilereginei și după litografii și cărți poștale
istorice15.30 - 17.00: Conferință Nicolae Pepene:„Inima Reginei Maria ”17.00 - 18.00: Lectură din poveștile pentrucopii scrise de Regina Maria
■ SÂMBĂTĂ, 13 OCTOMBRIE, SALA 601-111.00 - 13.00: Ateliere de artă populară11.00 - 12.00: Ateliere de colorat pentrucopii: replici după desenele din cărțilereginei și după litografii și cărți poștale is-torice12.00 - 13.00: Lectură din poveștile pentrucopii scrise de Regina Maria
Deoarece este posibil ca programul săsufere schimbări, vă invităm să consultațisite-ul ziarului Accent Montreal, lawww.accentmontreal.com sau site-ul CMQ,www.moldovaquebec.ca, pentru a fi lacurent cu desfășurarea acestui eveniment.
ACCENT MONTREAL
Programul evenimentului dedicat RegineiMaria la Montreal
EXPOZI�IE | FOTOGRAFIE | ATELIERE | ARTĂ POPULARĂ
551144--446633--99666688433 Chabanel, Suite 111, Mtl, H2N 2J3
514-388-1588 Rezervati cu
SkyLawn Travel► Bilete de avion - orice destinatie► Asigurari de voiaj► Tururi si croaziere► Pachete turistice all inclusive
Va garantam cel mai mic pret sicele mai bune servicii!www.skylawn.net
În zilele de 11, 12 și 13 octombrie va avea loc la Centrul co-munitar 6767 Côte-des-Neiges evenimentul „Regina Maria,ambasador irezistibil al istoriei și artei populare românești”.
►
accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa
Eva Halus: Roxana Stoleru, când ați în-ființat buticul L’ARTelier du Village dinPointe-Claire și cum s-a născut ideeacreării lui?Roxana Stoleru: L’ARTelier du Villageși-a deschis ușile acum aproape opt ani dindorința de a face ce-mi place. Deoarece lu-crasem într-o galerie de artă din Vieux-Montréal, aveam deja contact cu lumeaartei locale. Viziunea pe care o aveam eradestul de largă, știam doar că trebuie să fiediferit de ce ofereau alții.
EH: Care este backgroundul dvs.? Ațistudiat creație vestimentară sau într-un
domeniu apropiat?RS: Am studiat gestiunea afacerilor (Busi-ness Administration) și am un master înEnvironmental Assessment de la Univer-sitatea McGill. Majoritatea vieții meleprofesionale s-a desfășurat în domeniuldezvoltării internaționale, însă partea artis-tică a fost tot timpul prezentă și am studiiși în domeniul design-ului interior. Atuncicând m-am gândit la deschiderea proprieiafaceri am pornit de la design și artă, lacare am adăugat și partea de „artă purta-bilă (wearable art).
EH: În L’ARTelier du Village clienții pot
găsi creațiile vestimentare și accesoriilede modă ale unor designeri locali. Încu-rajați și artiști din alte domenii, ca pic-tura sau sculptura, oferindu-le o rampăspre piața locală?RS: Exact, magazinul prezintă arta îndiferitele sale forme, atât arta vizuală, câtși cea purtabilă. Avem creațiile unor artiștiși artizani locali, majoritatea din WestIsland. Îmi place să sprijin și să promovezce este local.
EH: Dați-ne câteva exemple de designerisau mărci pe care le putem găsi în buticulL’ARTelier du Village.RS: Îmi plac mărcile de haine cu designoriginal, colorat, chiar extravagant uneori.În general aleg articole care sunt diferite,cu texturi frumoase și culori deosebite, ar-ticole ce nu se găsesc peste tot. Așa amajuns să fim recunoscuți ca un magazin allucrurilor originale. La un moment dat, amdescoperit o firmă de haine din Europa,Mamatayoe, care nu avea reprezentant înMontreal sau Canada și am făcut importdirect o perioadă. Am fost primul magazincare a vândut această firmă în Canada.
Am fost și sursă de inspirație pentru ocompanie locală, Dolcezza Montreal. Auînceput să ne urmărească pagina de Face-book, unde postăm zilnic sugestii vesti-mentare sau de accesorii și fotografii cudiverse obiecte de artă din magazin, și așaau hotărât să vină în Pointe-Claire Villagepentru sesiunile foto dedicate cataloguluilor. Le-a plăcut foarte mult amestecul deartă și haine din magazin, lucru ce a servitca punct de plecare pentru o linie vesti-mentară inspirată din artă, pe care Dol-cezza Montreal a lansat-o în anul următor.Au selectat câțiva artiști din toată lumea șiau folosit printurile tablourilor lor pentrucolecția respectivă.
Oferim deci clienților mărci locale,precum Dolcezza Montreal, dar și eu-ropene ca Mamatayoe, Mansted, El Natu-ralista sau Desigual, care este poate cea
VÂND REPEDE, PROFESIONAL,ÎN CONDI�IILE DORITE DE DVS.
Oriunde în Montreal, Laval și Rive Sud
Curtier Imobiliar
514-683-3003Premiat?CLUB
100% OR
Les Immeubles CharismaAGEN�IE IMOBILIARĂ
PPRROOMMOOȚȚIIEE►La vânzarea unei proprietă&i cu mine,plătesc o vacan&ă până la 11..550000$$ în Sud,la soare!►La cumpărarea unei proprietă&i cumine plătesc notarul!
INTERVIU
În Pointe-Claire, pe Lakeshore Drive, se află un butic absolut fasci-nant pentru oricine are un minim de simț estetic și o apreciere pentrufrumos. Un spațiu locuit de diverse arte, unde șicul clasic se îmbinăcu originalul avangardist. Este vorba de L’ARTelier du Village, undeclienții pot găsi haine, pantofi, accesorii și obiecte de artă și artizanat.Proprietara sa este o româncă, Roxana Stoleru, artistă la rândul ei,care sprijină prin intermediul buticului său diverși creatori locali.Roxana a avut amabilitatea de a ne răspunde la câteva întrebări. Văinvităm așadar să descoperiți acest magazin original și să apreciațispiritul artistic, dar și cel antreprenorial, al proprietarei sale.
►
Interiorul buticului L’ARTelier du Village din Pointe-Claire
accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa
Roxana Stoleru, reperebiograficeNăscută la București, Roxana Stoleru aabsolvit facultatea de Studii Economiceîn Limbi Străine din cadrul ASE (spe-cializarea Gestiunea afacerilor) și are unmaster de la Universitatea McGill înEvaluare de mediu. După o carieră începută în România îndomeniul dezvoltării internaționale sestabilește la Montreal împreună cu fa-milia, unde lucrează pe post de consul-tant în cadrul ONU. În paralel, îșiaprofundează studiile în domeniuldesignului și urmează diverse cursuri deartă, experimentând cu sculptura, pic-tura, fotografia și țesutul manual.În primăvara anului 2011 deschide ma-gazinul de artă și design vestimentarL’ARTelier du Village în suburbiaPointe-Claire a Montrealului. Roxanaevoluează și se transformă odată cu el,ajungând ca în ziua de azi să oferecursuri de țesut și sculptură textilăPaverpol. Aici îi și puteți admira creați-ile vestimentare și din domeniul artei,alături de alți creatori locali. RoxanaStoleru este de asemenea pasionată defotografie și are o colecție impresionantăde fotografii din călătoriile sale.
Vineri 21 septembrie 2018Vineri 21 septembrie 2018 ■ PAG. 5PAG. 555 COMUNITATE
mai cunoscută la nivel internațional.Pe lângă aceste mărci comerciale,
avem și un sector de unicate, de one of akind, unde avem expuse jachete și vesteîmpâslite manual, absolut superbe, și aicăror nasturi sunt de asemenea concepuțiși făcuți pentru fiecare piesă în parte. Totaici se regăsesc și creațiile mele țesute -șaluri, fulare, covoare, urmând ca și altearticolele să se alăture cât de curând.
EH: Cum v-ați inițiat în arta țesutului?RS: Încă din copilărie am fost fascinatăde culori, forme, texturi și artă manuală,în general, toate acestea moștenite în spe-cial de la bunica maternă, o exponentă agenerației în care totul sau aproape totulera făcut de mână. Dragostea pentru țesutam prins-o de la ea. Bunica țesea larăzboiul de țesut cu lâna țesălată de laoile ei. Cu emoție vorbesc despre acesteexperiențe din copilărie, care mi s-au im-pregnat în memorie încă de la o vârstăfragedă, de la simpla observare a buniciimele lucrând la război, până la spălarea
lânii în râu și torsul ei.Simțindu-mă parcă ghidată de bunica
mea, la Montreal, nu demult, am avut dinnou ocazia să țes, să învăț tehnici noi, să-mi cumpăr un război de țesut mic, pen-tru masă, apoi altul mai mare. Într-un ande practică am creat deja o gamă variatăde articole (fulare, șaluri, covoare), iaracum, la rândul meu, dau cursuri de țesutcelor doritori.
EH: Organizați, de asemenea, diverseevenimente și ateliere, cum ar fi „portesouvertes” sau atelierul de creație 3D cuPaverpol (substanță fluidă, pe bază deapă, folosită ca întăritor pentru materi-ale textile, conferind formă materialu-lui și imaginației celui care o folosește -n.r.) care a avut loc de curând (9 sep-tembrie). Ce alte asemenea activitățimai propuneți publicului?RS: Da, organizăm în mod curent ate-liere deschise (open workshops) înfiecare marți după-amiază și sâmbătadimineața, la care oricine dorește poate
participa. Fiecare își poate aduce proiec-tul la care lucrează, fie în domeniul țesu-tului, fie al tricotatului sau cusutului deii. De asemenea, organizăm cursuri dețesut și cursuri de sculptură textilă cuprodusul Paverpol. Invit cititorii AccentMontreal să consulte site-ul nostru,lartelierduvillage.blogspot.com, precumși pagina de Facebook, @LARTelier-duVillage, unde veți găsi detalii despreartiștii invitați să expună, vernisajeleexpozițiilor pe care le găzduim, precumși atelierele pe care le organizăm.
L’ARTelier du Village314 Lakeshore Dr, Pointe-Claire, QCH9S 4L5; 514-505-1375Deschis în fiecare zi
Pictoriță și poetă, Eva Halus se defineșteca o artistă Zen, întotdeauna în ritm cunatura. În paralel cu o bogată activitateexpozițională, ea a publicat patru volumede poezii și două de interviuri cu perso-nalități românești din Montreal.
Administrator agreat, Consultant certificat in Management
INTERVIU
RAUL DUDNICNoi Românii TV
Expresia „Buca feței”nu îmi aparține, ea a fostmot-à-mot tradusă șiadaptată de un prietenbun care s-a dus prea re-pede dintre noi.
La începuturi vorbeam despre Facebookca despre o cafenea în care ne adunam ca săreîntâlnim vechi prieteni, foști colegi, amin-tiri pierdute. Când cafeneaua a devenitneîncăpătoare, am ieșit în piață. Așa apăreaFacebook-ul în faza următoare: o agora încare fiecare își striga bucuriile și nemulțu-mirile, fără însă a mai asculta la vocile șiideile ălora din jur. Celor care aveau nevoiede aprecieri, care aveau nevoie de fi plăcuți,li s-a făcut pe… plac: cu un simplu click audevenit un pic mai populari. De asemenea,homofobii, misoginii, rasiștii și xenofobiiși-au găsit locul perfect în a-și expunemușchii; unii din și cu motive clare și oagendă așijderea, alții - din pură naivitate.Așa încât, la ora asta, buca feței ne maiîncăpând în piețele urbei, s-a mutat îngroapa de gunoi a acesteia, unde orice trece,merge, se acceptă, se comentează și setransformă în, chipurile, știre. Fiecare „face-bukist” a devenit sau are potențialul de a fiun jurnalist, un comentator politic, un ana-list, un medic naturist, un critic de artă, unlider spiritual. De ce o mai fi nevoie atuncide specialiști cu doctorate, școliți prin uni-versități renumite, când avem specialiștiinoștri pe Facebook? Stau și mă întreb, careo fi, după faza gropii de gunoi, următoarealocație a bucii feței? Poate o dezinfecție to-tală? Cine poate ști? Poate Mark.
P.S. Iertare celora cu bune intenții, jospălăria pentru eforturile domniilor voastrede a menține o atmosferă sănătoasă, atâtacât se poate. Cafeneaua este încă deschisăpentru dumneavoastră.
Raul Dudnic este realizatorul emisiunii TVNOI ROMÂNII, difuzată în toată Canada pecanalul OMNI 1 (4 Rogers și 206/1206Bell), în fiecare duminică la ora 11:30 am,luni la 12.00 pm, joi la ora 7.00 am. șivineri la 4 am.
BBuuccaa ffeețțeeiiREFLEC�II CANADEZE
un magazin al lucrurilor originale
Roxana Stoleru cu un șal creat de ea dinlână și bambus.
Dragostea pentru țesut a Roxanei Stolerua fost inflențată de bunica sa. L’ARTelier du Village în Pointe-Claire.
Vineri 21 septembrie 2018Vineri 21 septembrie 2018 ■ PAG. 6PAG. 666 ȘTIRI & ANALIZE
Pe lângă o componentă economică șidemografică, imigrația este conectată și cuconceptul de identitate națională, atât deîncărcat politic în Quebec. De aceea ma-joritatea discuțiilor s-au structurat în jurulnumărului de imigranți pe care provincia artrebui să-i primească anual și a integrării lorîn societatea quebecheză, pe piața muncii șidin perspectiva valorilor promovate aici.
În 2018, numărul preconizat de imi-granți pe care Quebecul îi va primi sesituează între 49.000 și 53,000, ținta fiindde 51,000. Cifre similare au fost prevăzuteși pentru anul precedent - când numărultotal efectiv de imigranți primiți s-a ridicatla 52,400 - și pentru 2019.
Coalition Avenir Québec, partidul careîncă conduce în intențiile de vot ale popu-lației - deși diferența față de liberali esteacum în teritoriul marjelor de eroare alesondajelor- dorește să reducă acest numărîncepând chiar de anul viitor. Reducereaeste considerabilă, de circa 23%, adică de
la circa 52,500 de imigranți la 40,000. De-plângând posibilitatea ca „nepoții noștri sănu mai vorbească franceza”, François Lé-gault, șeful CAQ, a propus, de asemenea,ca noii veniți să fie testați la nivel defranceză și valori quebecheze, lăsând să seîntrevadă posibilitatea unei expulzări în cazde eșec - Légault a revenit asupra declarați-ilor sale, menționând că aceste teste vor fifoarte ușoare, că pot fi repetate în caz denereușită și că orice persoană de bună-credinţă va putea trece testul de valori.
În ceea ce privește Partidul québécois,acesta intenționează să apeleze la verifica-torul general al Quebecului pentru ca acestasă determine nivelul optim de imigrație.Jean-François Lisée, liderul PQ, a vorbitînsă de „o țintă de circa 35,000 - 40,000 deimigranți anual”, susținând și faptul că doarcei care vorbesc deja franceza ar trebui săfie admiși pentru a se instala aici. Pentrurefugiați, PQ propune chiar o perioadă defrancizare remunerată.
Fără să se pronunțe asupra numărului deimigranți pe care Quebecul îi primeșteanual, Quebec solidaire consideră că imi-grație și naționalism nu sunt deloc incom-patibile. Prin urmare, provincia trebuie sărămână în continuare deschisă pentru noiiveniți, iar statul să fie un exemplu privindintegrarea lor, i.e. sectorul public să aibă orată strictă de angajare a persoaneloraparținând minorităților vizibile și etnicede 25%.
Deloc surprinzător, Partidul liberal dinQuebec este singurul care se declară înfavoarea menținerii nivelului actual de imi-granți primiți anual, în virtutea penuriei demână de lucru cu care se confruntă provin-cia. PLQ promite fonduri suplimentareacordate municipalităților pentru reținereaimigranților și în alte regiuni decât cea aMontrealului.
ÎN MATERIE DE IMIGRA�IE, OTTAWA AREULTIMUL CUVÂNT
Problema cu dezbaterile privindnumărul de imigranți este că în mare parteacestea sunt doar vorbărie goală. Quebeculnu poate decide unilateral câți imigranțiprimește, în niciuna din categoriile de imi-grație - refugiați, reîntregirea familiei sauimigranți economici, chiar dacă există uncertificat de selecție din partea Quebeculuipentru aceștia din urmă. Federalul șiprovincialul se consultă, desigur, însăOttawa are în final ultimul cuvânt. În plus,în virtutea Acordului Canada-Quebecprivind imigrația, ținta Quebecului ar trebuisă fie egală cu ponderea sa în termeni depopulație în interiorul federației. Adică săprimească 22,6% din numărul total al imi-granților (300,000) care intră în Canada. Or,la ora actuală, cu pragul stabilit de liberali,Quebecul e abia la 17,5%! Dacă acesta s-arreduce la 40,000 așa cum propune CAQ,procentajul ar coborî la 13,3%.
IMIGRA�IA ESTE O MINĂ DE AUR PENTRUQUEBEC
Penuria de mână de lucru este cât se
poate de reală, iar această afirmație nu sebazează pe argumentele politice ale libe-ralilor, ci pe cifrele avansate de Consiliulpatronatului: 70% din firmele existente aiciau probleme în a găsi oameni ca să-i anga-jeze. În zece ani, pentru ca economia săruleze și prosperitatea quebecheză să con-tinue, un milion și jumătate de posturi vortrebui acoperite. Quebecul are nevoie debrațe și de creiere, iar imigranții sunt, celpuțin din punctul acesta de vedere, o minăde aur.
Este adevărat că, în mod paradoxal, ratașomajului în rândul imigranților estetradițional mai mare decât cea în ansamblulprovinciei, însă un proaspăt studiu dat pu-blicității de către Institut du Québec (pe 18septembrie), arată că în ultimii ani piațamuncii integrează mai ușor imigranții, lucrureflectat și de rata șomajului. Aceasta ascăzut de la 8% în 2017 la 6% în august a.c.La nivelul provinciei acesta era de 3,9%.
DECLINUL FRANCEZEI ESTE UN MITLiderii CAQ și PQ au repetat de-a lun-
gul campaniei electorale faptul că preapuțini dintre noii veniți, doar 42%, știufranceza în momentul sosirii lor în Quebec.Procentajul respectiv se referă însă doar laanul trecut, când Quebecul a primit mulțirefugiați. În 2016 și 2015, când pondereaimigranților economici (selecționați consi-derând și criteriul de limbă) a fost maimare, procentajele s-au situat la 48% și res-pectiv 56%.
Indiferent însă de cunoștințele lor înmomentul instalării aici, francizarea imi-granților poate fi considerată un real succes.Potrivit datelor colectate la ultimul recen-sământ (2016), Statistique Canada arată că94,5% dintre quebechezi sunt în măsură săconverseze în franceză, o cifră record. Înacelași timp, 87,1% dintre aceștia vorbescfranceza acasă, un pic mai mult ca la re-censământul precedent.
Declinul francezei pe care CAQ și PQl-au invocat este deci mai degrabă un mitdecât o realitate.
ACCENT MONTREAL
Imigrația, subiectul dominant al campanieielectorale provinciale
Imigrația este o componentă esențială a culturii, societății șieconomiei quebecheze. Nu este deci de mirare că un subiect atât deimportant a revenit constant în declarațiile șefilor de partide și în dez-baterile prezentei campanii electorale. Cum încărcătura emoțională adiscuțiilor despre imigrație este foarte mare, ea ar putea constituisubiectul decisiv la 1 octombrie.
►
Vineri 21 septembrie 2018Vineri 21 septembrie 2018 ■ PAG. 7PAG. 777 ȘTIRI & ANALIZE
ROMÂNIA
Șase lucruri desprereferendumul privindrede�nirea familiei înConstituțieCÂND VA AVEA LOC?
Deși legea actuală prevede o sin-gură zi pentru desfășurarea unui refe-rendum, duminica, Guvernul PSD ahotărât, prin ordonanță de urgență, sămodifice legea pentru ca acesta să aibăloc pe durata a două zile, 6 și 7 oc-tombrie. Motivul: teama de a nu în-deplini cvorumul de prezență necesarpentru validarea referendumului.
CE SE URMĂREȘTE?Românii sunt așteptați la vot în
aceste două zile pentru a decide schim-barea art. 48 din Constituție. Iată textulacestui articol, alineatul I: „Familia seîntemeiază pe căsătoria liber con-simțită între soți, pe egalitatea acestorași pe dreptul și îndatorirea părinților dea asigura creșterea, educația și instru-irea copiilor.”
Asociația Coaliția pentru Familie,inițiatoarea referendumului, dorește caacest articol să fie modificat pentru astipula că: „Familia se întemeiază pecăsătoria liber consimțită între un băr-bat și o femeie.” Se urmărește deci în-locuirea cuvântului „soți” cu „unbărbat și o femeie”.
CARE SUNT CONDI�IILE DEVALIDARE?
Legea referendumului (3/2000) afost modificată de PSD în decembrie2013, ca urmare a eșecului consultăriipopulare din 2012 ce urmărea sus-pendarea președintelui Băsescu. Laacea vreme, pentru ca un referendumsă fie validat cota de participare la vottrebuia să fie de 50% dintre alegătoriiînscriși pe listele electorale. În urmamodificărilor operate de PSD acestprag a fost coborât la 30%.
Concret, iată ce prevede legea laora actuală în termeni de condiții devalidare a unui referendum:■ Prezența la vot a 30% dintre alegă-torii înscriși pe listele electorale
■ Minimum 25% dintre alegătorii în-scriși pe listele electorale să își ex-prime valid votul (adică să voteze „da”sau „nu”, opțiunile valabil exprimatecalculându-se excluzând voturilenule).
Cele două condiții trebuie îndepli-nite cumulativ.
Potrivit Autorității Electorale Per-manente (AEP), numărul total decetățeni cu drept de vot înscriși în Re-gistrul electoral la data de 31 august2018 este de 18.917.495. Cu alte cu-vinte, pentru a fi validat la referendumar trebui să se prezinte minimum5.675.249 de alegători (adică 30%).Cei care merg la urne și votează „nu”sau își anulează votul contribuie directla atingerea pragului minim, o mizăcrucială la orice referendum.
NEPREZENTAREA LA URNE ESTEO MANIFESTARE A UNEI OPINIIPOLITICE
Așa cum a admis și Curtea Consti-tuțională a României după referendu-mul din 2012 (Hotărârea Nr.3 din 2august 2012) este legitim să consi-derăm că în cazul acestui tip de con-
sultare populară, neprezentarea la urneechivalează cu manifestarea uneiopinii politice: „Exprimarea unei opţi-uni politice poate avea loc nu numaiprin participarea la referendum, ci şichiar prin neparticiparea la acesta maiales în situaţiile în care legislaţia rele-vantă impune un anumit cvorum departicipare.”
NICIUN EFECT JURIDICReferendumul nu va produce
efecte juridice, întrucât, chiar și cu tex-tul actual, căsătoria între persoane deacelași sex nu este permisă. Articolul258 alin (4) din Codul Civil spune că„prin soţi se înţelege bărbatul şi femeiauniți prin căsătorie”, iar art. 259 alin(1) stipulează următoarele: „Căsătoriaeste uniunea liber consimțită dintre unbărbat și o femeie, încheiată încondițiile legii.” Din punct de vederejuridic deci acest referendum esteinutil.
163,712 MILIOANE DE LEIAceasta este costul total al orga-
nizării referendumului.ACCENT MONTREAL
Dr. Marius Damian D.M.D.CHIRURGIEN DENTISTE
Centre dentaire Papineau-Villeray
Tel: (514) 376 3371 Fax: (514) 376 3377
7715 Papineau, suite 100Montreal H2E 2H4
Accent Montreal vă oferăspaţiu GRATUIT pentru osingură apariţie, în formatcarte de vizită alb-negru,pentru a vă promova afa-cerea şi a vă face cunoscutătuturor cititorilor ofertadumneavoastră.
RRoommâânniiaa aannuulluuii22001188 îînn șșaassee ssttaattiissttiiccii■ Aproape una din zece nașteri din România are caprotagonistă o adolescentă, conform datelor Eurostat,care plasează România pe primul loc în Europa în topulțărilor cu cele mai multe mame minore. Această tristărealitate este o consecinţă a lipsei educaţiei sexuale şia măsurilor de prevenţie, a culturii sexiste din Româ-nia și a lipsei de respect pentru femei, spun specia-liștii.
■ România este ţara cu cei mai mulţi elevi din UniuneaEuropeană care abandonează şcoala. Doi din zece eleviajung să renunţe la şcoală. Cei mai mulţi sunt de la ţarăşi provin din familii sărace. În plus, conform Centruluide Evaluare şi Analize Educaționale, circa 40% din ele-vii actuali sunt analfabeți funcționali, adică nu sunt ca-pabili să facă raționamente elementare și nu ştiu săfolosească operațiile matematice elementare când seconfruntă cu o situaţie din viaţa de zi cu zi.
■ România este pe primul loc la numărul infecțiilorrezistente la antibiotice, pe care pacienții le iau din spi-tale, potrivit unui clasament realizat de Health Con-sumer PowerHouse. Principalele motive pentrunumărul alarmant de infecții intraspitalicești: condiți-ile mizere din unele spitale, clădirile vechi în carefuncționează unitățile medicale, dezinfectarea insufi-cientă și ineficientă a instrumentarului medical.
■ Conform aceluiași raport citat mai sus, România seaflă pe primul loc în topul european al mortalității in-fantile: din 1000 de nou-născuți, 8 mor în primul an deviață. Această statistică înfricoșătoare are în spate maimulte cauze ce ar putea fi controlate: lipsa informăriigravidelor, numărul mare de femei care nu merg laniciun control medical pe parcursul sarcinii, accesuldificil la servicii medicale, în special în zonele rurale.
■ România nu are la ora actuală un spital pentru copiiibolnavi de cancer. Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu,fondatoarele asociației Dăruiește Viața, și-au pus îngând construirea unui astfel de spital. În luna august, s-a turnat jumătate din fundația clădirii de 12.000 mp,cu bani proveniți exclusiv din donații private. Valoareatotală a construcției este de 12 milioane de euro,proiectul având nevoie în continuare de bani pentru afi finalizat. Potrivit asociației Dăruiește Viața, statulromân nu numai că nu a contribuit, dar a modificatcodul fiscal limitând accesul ONG-urilor la spon-sorizările pe care le pot deduce microîntreprinderile.
■ Referendumul „pentru familie” costă statul român163,712 milioane de lei, adică mai bine de 35 milioanede euro.
ACCENT MONTREAL
Vineri 21 septembrie 2018Vineri 21 septembrie 2018 ■ PAG. 8PAG. 888 OPINII
Nu, nu este vorba deun pește uriaş prins deun pescar norocos şi cumuşchii suficient detari pentru a scoate dinapă o astfel de namilă.
Nu este vorba nici de un timp în carecineva a dormit neîntrerupt, fiind hrănit pecale artificială.
Metafora somnului de 30 de ani sereferă la o perioadă a vieţii care începecam între 20 şi 25 de ani şi se termină,oarecum arbitrar, cam între 50 şi 55 deani. Sau, dacă vreţi, o perioadă în care seproduce inversul proverbului românesc„cum îţi aşterni, aşa dormi”. Inversul arsuna cam aşa: „de felul în care dormi, de-pinde cum îţi (re)găseşti aşternutul”.
De ce „somn”? Somn, pentru că înaceastă perioadă a vieţii, ceea ce se în-tâmplă este ghidat, din perspectiva per-sonală, de vise. Vise care la rândul lorreprezintă proiecţii ale educaţiei şi întâm-plărilor copilăriei şi adolescenţei, supra-puse peste mijloacele independente alematurităţii şi transformate în acţiune. Visedespre prietenie, despre dragoste, desprenemurire, despre confort personal, despreputere şi ştiinţă, despre imagine de sine şiperformanţă personală, succes, realizare,prezenţă fizică, părerea celorlalţi despretine, diverse posesii materiale, poziţie so-cială şi câte şi mai câte.
Aceste vise, reprezentând tot atâteamotivaţii, ne ajută vreo 30 de ani să nedăm jos din pat dimineaţa şi să ştim ceavem de făcut, să sperăm, să luptăm, să oluăm de la capăt când nu reuşim sau săsărbătorim când am atins câte una dintrepietrele de hotar pe care ni le-am stabilitînainte de a ne cufunda în somn sau, demulte ori, chiar în timpul somnului.
Într-o bună zi ne trezim însă. Amobţinut de la viaţă tot ce am dorit. Am tre-cut prin încercări grele, unele care lasă ci-catrici pe care nimic nu le poate şterge:pierderi irecuperabile. Am avut mo-mentele de fericire pe care le-am visat.Am realizat că unele vise nu se pot pur şisimplu îndeplini sau chiar nu erau alenoastre şi n-am fost niciodată destul demotivaţi să ni le îndeplinim. Pentru altelenu am fost în stare atâta amar de timp (30de ani!) iar acum este prea târziu: corpulnostru nu mai este acelaşi ca în tinereţe,unele analize nu au ieşit tocmai bune şiîncheieturile scârţie când şi când. Minteae oarecum alta. Ne-au murit foşti colegide şcoală în toţi aceşti ani, la vârste in-credibil de tinere; noi le-am supravieţuit.Ni s-ar fi putut întâmpla şi nouă acel acci-dent, acel cancer, acea comoţie cerebrală.
Dintr-o dată realizăm că nu visele suntcele pentru care ne mai dăm jos din patdimineaţa, ci realitatea. Cineva are nevoie
de noi şi nu mai putem întârzia cu capulpe pernă. Alarma ceasului sună. Pierdemmomentul propice pentru a ajunge la timpla o întâlnire. Lipsesc pâinea sau lapteledin frigider. Avem de participat la o şe-dinţă incredibil de plictisitoare, dar dacănu suntem prezenţi ne pierdem jobul.Trece o maşină cu sirenă pe stradă, hur-ducăie gunoierii, sună cineva la telefon casă ceară o donaţie pentru protejarea na-turii. Inspectorul de infestaţii cu termite,ţânţari, coropişniţe, pureci, căpuşe şitarantule amazoniene sună la uşă îmbrăcatla patru ace ca să propună un abonamentlunar de dezinsecție cu produse naturale.Toate astea nu mai sunt vise ci realitate.
Visul s-a terminat. De acum încolourmează să trăim din ceea ce am visat înultimii 30 de ani. Pensia care s-a acumu-lat, credibilitatea de la job pe baza căreiatotuşi nu ne dă afară că să angajeze pealtcineva mai tânăr, mult mai ieftin şi maimotivat, aflat în plină transă a propriuluivis de 30 de ani, capabil să lingă şi pe josşi pe sus că să-şi croiască o carieră. Casape care am agonisit-o în timpul visului,hainele care s-au cumpărat (ce bine că ampăstrat câte ceva de acum câţiva ani căciuite, am început să intrăm şi la apă câte unpic şi ni se potriveşte şi o îmbrăcămintemai veche!), maşina care încă mai mergebinişor, zecile de obiecte şi obiecţele pecare le manipulăm, inclusiv acest com-puter care a rămas compatibil cu Interne-tul şi va rămâne ani buni de acum încolo -toate devin dintr-o dată bunicele. Nu maitrebuie schimbate cu ceva de ultima oră!
Realitatea vine însă, pe lângă percepţiisemi-melancolice/derogatorii, şi cu unelelucruri clar bune. Nu mai trebuie să neprefacem că suntem ceea ce nu suntem,pentru a ne adapta mai bine propriului vis.
Nu mai trebuie să „facem frumos” în ra-porturile cu unele persoane care nu ne plac- fie şi din motive subiective, nu doar pen-tru că oricum sunt nişte nemernici, infatu-ați abuzivi şi mincinoşi.
În această realitate avem timp de gră-dinărit, de exemplu. De mers la un pes-cuit. De o lecţie de înot cu un nepot sauchiar un fiu dacă binecuvântarea uneifamilii mai mari a venit mai târziu. De ocarte - oi-oi, de când n-am mai citit ocarte! De o plimbare prin parc, pentru a nedezmorţi încheieturile - da, acelea care auînceput să scârţie - parcă nici nu maiscârţie atât de rău dacă le mişcăm! De aomite răspunsurile la e-mailuri în carebatem apa în piuă cu cine-ştie-cine de anide zile sau de a le amâna cu săptămânile şicu lunile. De a spune şefului ce gândim cuadevărat - oi-oi, de când vrem să-l băgămîn mă-sa! De a începe o carieră nouă, încare nu mai sunt implicate vise, ci realităţişi experienţe trăite în somn în ultimii 30de ani, înţelese şi aplicate în raport cu omulţime de alte persoane care bântuieadormite şi bezmetice la tot pasul.
Cred că principala caracteristică atrezirii din „somnul de 30 de ani” estecompleta ina-petenţă de a mai face com-promisuri. Senzaţia profundă şi reală căviaţa este prea scurtă ca să continui sătrăieşti în mici convenienţe care, luate îm-preună, se structurează într-o mare minci-ună. Curajul de a ne spune adevărul nouăînşine.
Mă gândeam azi, într-un peisaj cât sepoate de realist - spălând veranda de lemna casei cu unul dintre aparatele melepreferate, cel de spălare cu un jet sub pre-siune - la un anumit tip de jurnalism, în-tâlnit prea des în România: de ce unii suntastfel de „jurnalişti” şi eu nu? „Jurnalis-tul” la care mă refer derivă o plăcere din a
spune mereu altora, direct sau indirect, câtsunt de proşti. La mine nu se întâmplăasta. Eu am mai degrabă perspectiva unuieducator. De pe poziţia „cine are urechi deauzit…” Cred, cu alte cuvinte, în capaci-tatea oamenilor de a se trezi singuri dinsomn.
Un exemplu de „jurnalist”: acum un anl-am văzut pe un crainic TV foarte cunos-cut (apare zilnic la ştiri pe un canal prin-cipal din SUA), la o recepţie cu 1000 depersoane la Hilton (frac, ştaif etc.) - eufiind invitat la recepţia cu pricina - cumbagă mâna în bolul transparent cu cărţi devizită introduse pentru tragerea la sorţi aunui iPad. Individul s-a uitat întâi în bol,apoi a pus mâna pe o carte de vizită pecare o ochise dinainte, s-a făcut căamestecă… și a scos cartea pe care pusesemâna iniţial. Ce să vezi? Chiar şefulechipei media care asigurase luminile şisunetul pentru acel eveniment! A „prostit”dintr-un foc o audienţă de 1000 de oa-meni, dar ce mai contează faţă de milioanede alţii, pe care, probabil, îi consideră totproşti?
Aşa se fac relaţiile, aşa se mănâncăfripturile grase. Aşa se obţin poziţii, pri-vilegii. Aşa se realizează VISE MARI.
Aşadar, să nu vă pară rău. Lumea e ojunglă şi unii dintre noi trebuie să steaceva mai sus prin copaci, agăţaţi de crengimai subţiri şi principii mai înalte, dacăpunem mai presus de căldura turmei carepute, oxigenul şi peisajul. Avantajul, cred,este următorul: în realitatea cruntă, chiardacă nu mai prindem un somn de 30 de animărşăluind conform, tot mai putem visadin când în când.
Ștefan Maier trăiește și lucrează în StateleUnite ca project manager și scrie la revistaonline Acum.tv, unde îndeplinește rolul deredactor-șef.
Un somn de 30 de ani
accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa
Vineri 21 septembrie 2018Vineri 21 septembrie 2018 ■ PAG. 9PAG. 999 www.accentmontreal.com
22 iunie 1960 este o datăimportantă în istoria Que-becului: este data la care Par-tidul liberal, condus la aceavreme de Jean Lesage, acâștigat alegerile, devansând
Uniunea Națională. Este momentul caremarchează ieșirea Quebecului dintr-o epocăcare ulterior a fost numită „la grandenoirceur”, pentru a intra, printr-o Revoluțieliniștită, în modernitate. Artizanii acesteischimbări au fost liberalii provinciali.
Expresia „Révolution tranquille” este otraducere din engleză a sintagmei „QuietRevolution”, lansată de cotidianul TheGlobe and Mail din Toronto la câteva săp-tămâni după alegerile din 1960. Imediat, eaa fost preluată în franceză de către lideriipolitici și intelectualii quebechezi, încăr-cându-se de o simbolistică imensă.
Nu există însă un consens privinddefiniția acestui fenomen sau perioada pecare el se întinde. În sens strict, Revoluțialiniștită desemnează perioada de reformepolitice, instituționale și sociale realizateîntre 1960 și 1966 de guvernul liberalLesage. Unii analiști îi plasează debutul un
pic înainte, odată cu moartea lui MauriceDuplessis (1959) și venirea la putere a luiPaul Sauvé. Alții sunt de părere că ea se ter-mină în 1964, atunci când ritmul reformelorîncepe să se încetinească.
În sens larg, expresia este utilizată pen-tru a desemna anii ’60 și ’70, caracterizațide triumful unor noi tipuri de liberalism șinaționalism și de o remarcabilă continuitatea orientărilor adoptate de guvernele ce s-ausuccedat la putere, chiar dacă au fost for-mate de partide diferite.
Indiferent de definiția pe care o dămRevoluției liniștite sau de perioada căreia osubscriem, guvernarea liberală începută în1960 reprezintă nucleul său. De aceea mo-mentul electoral 1960 este atât de importantîn istoria Quebecului secolului XX, rivali-zând poate doar cu alegerile din 1976, cândParti québécois sub René Lévesque câștigăși deschide drumul spre primul referendumprivind separarea Quebecului de Canada.
CONTEXT LOCAL ȘI INTERNA�IONALPentru a putea înțelege profunzimea
schimbărilor amorsate de PLQ în 1960, unpic de context local și internațional estenecesar.
După cel de-al Doilea Război Mondialși până la sfârșitul anilor ’50, scena politică
quebecheză a fost dominată de Maurice Du-plessis și partidul Union nationale. Apărătoral religiei catolice și al mediului privat, Du-plessis a stârnit o antipatie profundă în rân-dul elementelor progresiste ale societății.Perioada acelor ani nu este însă lipsită deschimbări sociale majore, Quebecul ur-mând tendințele care se manifestau peste totîn Occident: urbanizare, apariția clasei demijloc, prosperitate economică, conflictemuncitorești, apariția televiziunii, expansi-unea universităților etc. Este o perioadă încare se creează un nou spațiu ideologic înQuebec, în care se face din ce în ce maisimțită tensiunea dintre forțele schimbăriiși cele tradiționale, grupate în jurul lui Du-plessis și al mediului bisericesc. Opozițiadintre noua intelligentsia și elitele conser-vatoare este la originea termenului de„grande noirceur” folosit pentru a carac-teriza această perioadă, în contrast cu ceacare o urmează - La Révolution tranquille.
Revoluția liniștită este adesea asociatămarilor curente culturale ale anilor ‘60, cares-au manifestat peste tot în Occident - miș-carea feministă, contestarea valorilor libe-ralismului clasic, revolta împotrivaautorității. Ea este însă profund quebechezădeoarece se datorează, în principal, re-formelor instituționale și politice ale statu-lui quebechez, dictate de decizii politicecare încep cu guvernarea liberală din 1960.
În acest fel, Quebecul se angajează pe caleamodernității, cunoscând o adevărată re-voluție socială, economică și politică, fărăviolențele care acompaniază deseori aseme-nea schimbări majore.
MODERNIZAREA QUEBECULUIAnii 1960-1966 sunt ani reformatori în
ritm accelerat în Quebec. Ideea de bază: „lerattrapage”, adică reducerea deficitului demodernitate din Quebec. Căci în vreme ceîn restul lumii occidentale procesul de mo-dernizare fusese antamat la sfârșitulrăzboiului, în Quebec acest proces a fostfrânat în mod considerabil de conserva-torismul guvernului Duplessis.
Odată venită la putere, „echipa trăsnet”(„l’équipe de tonnerre”) - slogan pe careliberalii l-au ales pentru a se prezenta po-pulației în timpul campaniei electorale - aavut ca obiective principale preluarea con-trolului instituțiilor sociale (școli și spitale)și încurajarea dezvoltării economice aprovinciei.
Sistemul școlar quebechez, arhaic șielitist, se afla încă sub controlul bisericiicatolice. Guvernul Lesage este cel care aoperat necesara separare între biserică șistat. Tot guvernul Lesage este și cel care acreat ministerul Educației din Quebec,făcând școala obligatorie până la vârsta de16 ani.
Momente electorale istorice în Quebec:
FILE DE ISTORIE
Disponibilitate maxima, preturi deosebit de avantajoase.Deplasari la client. Servicii personalizate.
Pregatire profesionala de exceptie, o vasta experientacanadiana pentru ORICE domeniu de activitate!Member of Canadian Bookkeepers Association
Gabriela Bucsa
CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE SSII FFIISSCCAALLIITTAATTEE PPRROOFFEESSIIOONNAALLAA• Declara+i de IMPOZIT: persoane fizice
• Incorporari si lichidari de companii• Reprezentare in fata autorita+lor
guvernamentale• Consiliere fiscala op+ma pentru rambursari
maxime3333 boul. Cavendish, suite 435, Montreal, H4B 2M5
Campania electorală aflată în plină desfășurare acum în Quebeceste un bun prilej pentru a revizita unul dintre cele mai semnificativemomente electorale și politice din istoria acestei provincii: alegerealiberalilor sub conducerea lui Jean Lesage în 1960.
►
Vehicul publicitar al Partidului liberal din Quebec în timpul campaniei electorale din 1960.
LLLLAAAA PPPPAAAAVVVV EEEE LLLL
TTooaattee pprroodduusseellee nnooaassttrree ssuunntt pprreeppaarraatteessii aaffuummaattee iinn mmaaggaazziinnuull ddiinn LLaavvaall RReetteettee aarrddeelleenneessttiiGGuussttoossiiii mmiiccii ddee BBaallkkaanniiCarnati oltenestiCarnati afumatiCiolane afumateCostita afumataTelemea de oaie GhiudemBabic+ multe alte produsetraditionale romanesti
LAVALLAVAL
Vineri 21 septembrie 2018Vineri 21 septembrie 2018 ■ PAG. 11PAG. 111111
În domeniul sănătății și al serviciilor so-ciale, liberalii pun la punct asigurarea me-dicală (1960), precum și importante fonduride pensie (1964). O serie de legi sunt adop-tate pentru a legaliza și facilita sindi-calizarea muncitorilor, pentru a ameliorarelațiile de muncă și pentru a acorda drep-tul la grevă lucrătorilor din sectorul public.
În ceea ce privește economia, filozofiaguvernului Lesage era că statul trebuie săasume un rol important. Prin urmare, în anii’60 au văzut lumina zilei mai multe com-panii de stat, cărora li s-a conferit un man-dat de stimulare a economiei: Sociétégénérale de financement (SGF) care a avutca scop încurajarea investițiilor în com-paniile quebecheze, SIDBEC cu mandatulde a dezvolta industria oțelului, SOQUEMpentru încurajarea domeniului minier,Caisse de dépôt et de placement care seocupă de fondurile de pensii ale celor carelucrează în domeniul public și para-public.
O importantă figură a acestei perioadea fost René Lévesque, ministru liberal laaceea vreme la Lucrări publice și Resursehidraulice și ulterior Resurse naturale, celcare s-a aflat la originea proiectului denaționalizare a societăților private de pro-ducție și distribuție a electricității sub egidaHydro-Quebec (proiect pentru care liberaliiau declanșat alegerile din 1962, obținânddin nou o majoritate ce a permis con-cretizarea naționalizării electricității).
Putem spune deci că în decursul celorșase ani de guvernare liberală sub JeanLesage, statul preia responsabilitatea unorinstituții dominate până atunci de sectorulprivat, în special de Biserica catolică. Treidomenii sunt în mod special vizate: edu-cația, sănătatea și serviciile sociale. Inter-
venția statului bulversează structurile șiprogramele acestor instituții și democra-tizează accesul populației la ele. Quebeculintră astfel în epoca statului-providență,lucru ce antrenează o transformare majoră aaparatului de stat și o multiplicare a orga-nismelor guvernamentale - ministere, regiiși societăți de stat.
PROGRESUL FEMEILORTransformarea statului quebechez într-
un stat providență marchează sfârșitul cleri-calismului în domeniul social. Separareaîntre stat și biserică este însoțită de secu-larizarea majorității populației francofone,lucru ce face ca influența bisericii în viațafamilială să se estompeze. Familiile cu 14-15 copii încep să dispară iar femeile începsă nu mai fie percepute ca mașini de făcutcopii.
Odată cu autoritatea bisericii se dimi-nuează și paternalismul care impregna so-cietatea quebecheză sub regimul Duplessis.Femeile măritate, care nu beneficiau deegalitate juridică și care nu puteau semnanici măcar un contract de închiriere al unuiapartament, își văd în sfârșit schimbat statulatunci când în 1964 Legea 16 este adoptată,punând capăt incapacității lor juridice. Dinacest moment, femeile măritate își dobân-desc responsabilitatea civilă și financiară,precum și capacitatea de a exersa o meseriefără aprobarea soțului lor. Da, abia în 1964!
REDEFINIREA NA�IONALISMULUINaționalismul quebechez s-a manifes-
tat și pe vremea lui Duplessis și încă foarteputernic, mergând până la refuzul de par-ticipare la programele federale careatingeau domeniile de competență provin-
ciale. Duplessis a refuzat sistematic intru-ziunea federalului în competențele Que-becului, însă această atitudine a venit cu unpreț foarte mare: societatea quebecheză afost privată de sume importante de la gu-vernul federal, ce reprezentau practic oparte din impozitele plătite de cetățeniiprovinciei.
Revoluția liniștită a schimbat toate aces-tea - nu atât obiectivele, cât mijloacele deexpresie ale mișcării naționaliste, făcândtrecerea de la o atitudine defensivă la unade afirmare națională. Sloganele electoraleliberale din 1960 și 1962, „C'est le tempsque ça change” și respectiv „Maîtres cheznous”, captează foarte bine acest nou spiritnaționalist.
Pe măsură ce dominarea exercitată deminoritatea anglofonă este contestată, ma-joritatea francofonă începe să fie promovatăîn posturi de comandă ale economiei și so-cietății. În interiorul federației, guvernul dela Quebec caută să frâneze tendințele cen-
tralizatoare de la Ottawa, accelerate încădin timpul războiului, și să obțină puterimai mari. Pe plan internațional, Quebeculîncepe să-și reclame prezența, creând legă-turi privilegiate cu Franța și alte țări fran-cofone. Astfel, o nouă identitate prindecontur, cea de québécois, lucru ce a con-tribuit (și la) înființarea Partidului québé-cois în 1968.
În concluzie, societatea quebecheză iesedin guvernarea liberală Lesage complettransformată: separarea bisericii de stat seconcretizează, statutul femeilor se ame-liorează, francofonii încep să ocupe posturicheie în toate sectoarele, statul face in-vestiții masive în societate și economie, in-stituțiile sunt reorganizate iar nivelul deviață al populației se îmbunătățește consi-derabil. Toate aceste reforme au însă uncost ridicat, ce va marca deceniile urmă-toare: deficitele ating niveluri ridicate, iartaxele se măresc în consecință.
Alegerile din 1960FILE DE ISTORIE
Qualité du Service à la Clientèle
CLUBSELECT
CLUBPRESTIGE
CLUB100%
CLUB100%
GOLD
INVEST. INC.Agenție imobiliară
Franșiză independentă și autonomă a RE/MAX Québec inc.4701-W boul. St-Jean, Dollard-des-Ormeaux, QC, H9H 2A7
De 14 ani cu rezultate remarcabilein slujba clientilor!
„L’équipe de tonnerre” (de la stânga la dreapta): René Lévesque (Resurse naturale), JeanLesage (prim-ministru) și Paul Gérin-Lajoie (Tineret), în seara alegerilor din 2 noiembrie1962.
Vineri 21 septembrie 2018Vineri 21 septembrie 2018 ■ PAG. 12PAG. 121212 www.accentmontreal.com
ȘERBAN MIHAI TISMĂNARIU& ASOCIAŢII
CABINET DE AVOCATURĂ
DREPT CIVIL,COMERCIALȘI AL MUNCII
DREPTMATRIMONIAL
DREPTULIMIGRAȚIEI
Vă protejăm drepturileși interesele
Peste 25 de ani de experienţă în Baroul din Montreal
Cabinetul nostru de avocatură oferă asistenţă, consultanţă șireprezentare juridică în procese de
divorţ, partaj matrimonial, custodie minor, pensie alimentară,în procese de moștenire, succesiune, înfiinţare firme.
Vă punem la dispoziţie o experienţă de peste două decenii, curezolvarea unor cazuri dificile, ce au făcut jurisprudenţă la Curtea
Federală și Curtea Superioară.Oferim, de asemenea, reprezentare la litigii în România și la CEDO.
Onorarii rezonabile. Cărţile de debit și credit sunt acceptate
Birourile noastre sunt situate la500 Place d’Armes, Suite 1841, Vieux-Montréal, H2Y 2W2
Pentru studiul neu-trinilor ce provin dinspațiu a fost construitun experiment la PolulSud care folosestegheața pentru mă-surarea acestor fan-tomatice particule.
Neutrinii nu au sarcină electrică iar masalor este extrem de mică - atât de mică încâtnimeni nu a reușit încă să o măsoare! Neu-trinii interacționează cu restul materiei atâtde slab, încât mulți dintre ei ar putea tra-versa întregul Univers fără să interac-ționeze!
Experimentul de la Polul Sud se nu-mește IceCube și are la bază un volum decirca 1 km3 de gheaţă, studiat cu ajutorul a86 de sisteme de detecţie, fiecare fiind al-cătuit dintr-un cablu vertical care porneştede la 1.4 km şi ajunge la circa 2.5-2.8 kmsub gheaţă şi care conţine 60 de detectoareindividuale, adevăraţi ochi pentru mă-surarea semnalelor produse de neutrini. In-stalarea în profunzime are scopul de areduce eventualele semnale provenite de laalte surse decât neutrinii. La o aşaadâncime, gheața este compactă şi pură,semnalele de la neutrini fiind mult mai
curate decât în experimente la suprafață.IceCube măsoară mii de neutrini, însă
majoritatea provin din procese bine cunos-cute și au energii relativ joase. Din când încând însă, IceCube măsoară neutrini cuenergii extrem de mari, care ajung la noi dinexteriorul Căii Lactee. Ultimul neutrin deacest gen, observat pe 22 septembrie 2017,are incredibila energie de circa 300 de TeV(Teraelectronvolt) - o energie mult maimare decât cea a protonilor accelerați lamarele accelerator de particule LHC de laCERN, Geneva, care este de „doar” circa6.5 TeV.
De unde provine acest neutrin?Urmele lăsate în gheața de la Polul Sud aupermis cercetătorilor să stabilească direcțiadin care a provenit neutrinul și să studiezeacea regiune a spațiului cu ajutorul teles-coapelor care măsoară radiații electromag-netice în diverse lungimi de undă.Telescopul spațial Fermi (NASA) a fostprimul care a identificat o intensă activitatede raze gamma provenind din direcția indi-cată de IceCube. Ulterior, mai multe teles-coape au măsurat o intensă activitate asursei TXS 0506+056, situate la circa 4 mi-liarde ani lumină față de noi, rezutateleacestor studii fiind publicate în două arti-cole recente în Science.
Ce fel de obiect este TXS 0506+056?
Se pare că este vorba despre un așa-numitblazar. Un blazar (eng. blazing quasi-stellar radiosource, care se poate traduceprin „sursă radio strălucitoare cvasistelară”)este o sursă de energie compactă, asemănă-toare unui quasar, asociat cu prezența uneigăuri negre masive în centrul unei galaxii.Aceste galaxii active emit în direcții opusedouă jeturi intense de radiație și dacă noi nesituăm în direcția acestora, este vorbadespre un blazar. Blazarii sunt printreobiectele cele mai active din Univers și facparte, împreună cu quasarii și radiogalaxi-ile, din familia galaxiilor active. Emit o can-titate enormă de radiații în toate lungimilede undă, radiație generată de procesele careau la bază prezența unei găuri negre super-masive, cu masa de milioane sau chiar mi-liarde de ori cea a Soarelui, în centrul lor.
Studiul blazarilor cu ajutorul as-tronomiei multi-mesager (adica neutrini șiradiație electromagnetică) ne va ajuta săînțelegem mai bine procesele care au în locîn interiorul acestora și modul în care esteposibilă generarea de particule cu energiiatât de mari precum cele măsurate. Acestestudii vor contribui, se speră, și laînțelegerea găurilor negre masive, adevărațimonștri cosmici, a căror prezență înUnivers este la ora actuală învăluită în mis-ter.
Cătălina Curceanu este prim cercetător îndomeniul fizicii particulelor elementare şi alfizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Fras-cati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare(Roma, Italia) şi colaborator Scientia.ro.
ASTROFIZICĂ
Neutrini cu energie extrem de mare au fost detectați de către experimentul IceCube dela Polul Sud. În paralel, telescoape din întreaga lume au măsurat raze cosmice ce provin dela aceeași sursă îndepărtată: un blazar situat la circa 4 miliarde de ani lumină față de noi.Studiul acestor fenomene ne-ar putea ajuta să descifrăm misterele celor mai intense surse deradiații cosmice cunoscute în Univers, care sunt alimentate de enorme găuri negre.
►
Despre neutriniNeutrinul este o particulă elementară,care a fost postulată în 1930 de cătreWolfgang Pauli, Laureat al PremiuluiNobel pentru Fizică în anul 1945, cuscopul de a rezolva problema energiei înfizica nucleară. Oamenii de ştiinţă aveaudificultăţi în găsirea energiei din dezin-tegrările radioactive, dar Pauli a sugeratexistenţa unei particule care transportăenergia pierdută. A durat însă câţiva anipână ce neutrinul a fost descoperit.Clyde Cowan şi Frederick Reines au fostcei care au detectat şi au identificat pen-tru prima dată această particulă în anul1965. Pentru contribuţia lui, Reines afost premiat în 1995 cu Premiul Nobelpentru Fizică.Neutrinul este o particulă care nu esteîncărcată din punct de vedere electricşi care interacţionează cu materia doarprin intermediul forţei nucleare slabe.În ultimii anii au fost descoperiţi neu-trini care au o masă mică, demitizândpresupunerea anterioară conform căreianeutrinul nu are masă.În Soare sunt produşi un număr uriaş deneutrini în procesul de fuziune nucleară,atunci când 4 atomi de hidrogen setransformă într-un atom de heliu. Înciuda numărului mare de neutrini, înmedie, doar aproximativ unul dintreaceştia va interacţiona cu corpul uneipersoane de-a lungul vieţii sale. Fluxulde neutrinii de la Soare la suprafaţaTerrei este de 6 * 1010 neutrini pe cen-timetru pătrat într-o secundă. Neutriniidin procesul de fuziune nucleară din in-teriorul Soarelui pot traversa mai mulţiani-lumină printr-o bucată de plumbsolid înainte de a fi absorbiţi de materie.Probabilitatea ca un neutrin să interac-ţioneze cu materia creşte, totuşi, odatăcu energia neutrinului.Neutrinii pot fi împărţiţi în două cate-gorii: cu energie joasă şi cu energieînaltă.Neutrinii cu energie joasă sunt în prin-cipal produşi în procesele nucleare, pre-cum reacţiile de fuziune din Soare saudin centrul unei supernove ajunsă la mo-mentul exploziei.Neutrinii cu energie înaltă sunt în prin-cipal produşi în coliziunile dintre parti-culele cu energii înalte producândmezoni de scurtă durată, descom-punându-se în neutrini şi alte particule.
Sursa: Scientia.ro
Un blazar este o sursă de energie compactă, asemănătoare unui quasar, asociat cu prezența unei găuri negre masive în centrul uneigalaxii.
Vineri 21 septembrie 2018Vineri 21 septembrie 2018 ■ PAG. 14PAG. 141414 IMPRESII DE CĂLĂTORIE
„Aveam cinci ani cândtatăl meu s-a întors într-o zi de la pescuit cu unsomn de nici două kilo-grame. Ne-a chemat petoţi cei 16 copii înbucătărie şi a atârnat
peştele de un cârlig. În prima zi am avutvoie doar să-l privim. A doua zi ne-a lăsatpe fiecare să-l atingem. În a treia zi abiaam primit câte o bucată din peştele afu-mat.” Este povestea pe care mi-a spus-o othailandeză, cea mai mică dintr-o familiecu şaisprezece fraţi şi surori. Erau, fireşte,săraci dar povestea bătea în altă parte, dela crearea unor valori la stăpânirea do-rinţei, de la educarea răbdării şi voinţei, laputerea de a rezista şi tentaţiei şi sufe-rinţei. A zâmbit senină la sfârşit şi am înţe-les că nu aştepta de la mine nicicompasiune, nici milă. Nu voia să mă im-presioneze, ci să-mi transmită cheia încare ar trebui să judec acea lume unde ma-joritatea covârşitoare trăieşte extrem demodest, fără furie şi fără să plănuieascăviitorul mai departe de asigurarea boluluide orez pentru ziua următoare.
Asia este plină de astfel de lecţii bu-diste, hinduiste, creştine sau taoiste careîn cele din urmă duc la o disciplină a
trupului şi o împăcare a spiritului. Altfelmuşuroiul acela de oameni ar lua-o razna,m-a făcut să înţeleg povestitoarea mea.
Din Bangkok plec spre cele două dinvechile capitale istorice, Ayutthaya şiSukhothai, trecând prin imperiul orezuluicare a ajuns până în America şi se vindeîn supermarketurile noastre sub eticheta„Organic Jasmin Thai Rice”. Pâinea edoar pentru turişti.
Ayutthaya, fondat în 1350, cunoscutsub numele de Siam, a fost timp de 400 deani cel mai prosper regat din Asia. În 1765forţele birmane au invadat şi devastat re-gatul care a capitulat doi ani mai târziu şia fost aproape complet ars. Comorile deartă, bibliotecile şi arhivele au fost dis-truse, templele aduse în ruină, statuile deaur ale lui Buddha decapitate şi furate.Redus la haos şi foamete, regatul s-adezmembrat şi diverse provincii şi-auproclamat independenţa sub generali saumembrii ai familiei regale. Tot ce a rămasdin vechea capitală sunt ruinele impresio-nante ale palatului regal, parte din patri-moniul universal, protejate de UNESCO.
Am ajuns la apus la templul Chai Wat-tanaram, ruine de o frumuseţe magică înlumina roşiatică asemeni pietrelor arsecare încă mai păstrează urmele gloriei Sia-mului. Există o tăcere specială în acest
spaţiu încărcat de istorie, natura este încămai puternică decât omul. Poţi auzirâurile, păsările, foşnetul frunzelor şi pemăsură ce se lasă întunericul linişteadevine şi mai grea, spartă de ţârâitulgreierilor ori de strigătul câte unei păsăricare îşi caută perechea. Mi-am amintit denopţile la ţară din copilăriei mea,amestecul misterios de părăsire şi luare înposesie de materialitatea nopţii.
Sukhothai a fost prima capitală istoricăa Thailandei, urmată de Ayutthaya, Thon-buri şi azi Bangkok. În marele regatSukhothai, fondat în 1238 de doi fraţi,Bangklanghao şi Phameung, se construi-esc timp de 200 de ani temple bogate, în-floresc artele şi comerţul şi pentru primaoară un stat thailandez devine putereadominantă în sudul Asiei sub regeleRamkhamhaeng. Din păcate perioada deglorie este scurtă, după moartea regeluitriburile îşi cer independenţa şi statul sedestramă. Astăzi din vechea fastuoasăcapitală a rămas doar un parc naţional adă-postind ruinele celor mai preţioase statuicu chipul lui Buddha, ruine de palate şitemple. Încep să mă obişnuiesc cu fru-museţea ruinelor şi aproape că ajung săvăd prin ele fantasme de regi detronaţi şicapete sacre secerate, fragmente din isto-ria thailandezilor alternând triumful cudecăderea.
Thailandezii s-au mutat în secolul VIIdin spaţiul lor ancestral din sudul Chineiîn Asia de Sud-Est, până atunci dominatăde regate de origine indiană, ca Mon,Khmer şi Malay. Îşi întemeiază propriilestate, începând cu Sukhothai, Chiang Saenşi Chiang Mai, numite regate Lanna, şimai târziu, regatul Ayutthaya. Aceste states-au luptat mereu între ele şi au fost subatacuri devastatoare constante din parteaBurmei, Vietnamului şi khmerilor. Re-gatul Lanna, numit şi Regatul milioanelorde câmpuri de orez se afla în Nordul Thai-landei de azi şi din secolul 16 s-a aflat subinfluenţa dominaţiei burmaneze. Drumulspre Chiang Rai şi Chiang Mai, azi atracţiituristice dar şi oraşe cheie în istoria Thai-landei, e spectaculos. Treptat câmpurile deorez vor face loc unei vegetaţii luxuriante,păduri dese de tec - lemnul din care se facstatui religioase, mobilier şi casele thai-landeze - culturilor de căpşuni şi litchi înzonele de nord, junglei şi legendarului râuMekong.
Tocmai se încheiase sezonul ploios şipe regiuni mari câmpurile erau inundate.Aşezările erau şi ele înecate, apa intrase încasele de lemn sau trecuse de pilonii pecare sunt ridicate, majoritatea extrem desimple, cu două camere şi o verandă careţine loc de bucătărie, de locul unde seusucă rufele sau unde familia se reuneşteseara. Fiind cald tot anul şi din lipsă despaţiu, veranda, chiar dacă îngustă, estecea mai importantă într-o casă thailan-deză, şi în oraşe şi la ţară. Între înăuntruşi afară nu sunt existe mari diferenţe. Însudul Asiei se trăieşte mai mult afară, şidatorită climei în care nu există anotim-puri, doar sezonul uscat, rece şi ploios, şidatorită comuniunii cu natura, şi din nece-sitatea de a se mişca mereu pentru a-şiasigura supravieţuirea.
Străzile orăşelelor prin care trecemsunt flancate cu saci de nisip, râurile suntumflate şi recolta de orez actuală e com-promisă. E multă munca în cultivareaorezului şi ea nu se încheie niciodată, pen-tru cele trei recolte pe an ţăranii fiindnevoiţi să-şi petreacă aproape tot timpulpe câmp. Ară pământul cu plugul de fiertras de boi sau de bivoli, sădesc firele deorez cu mâna făcând gropi în sol cu treidegete, cară snopii copţi cu spatele…şidupă ce usucă şi aleg boabele, o iau de laînceput. Câţiva americani împreună cucare călătoresc opresc maşina pentru a
Imperii de orez (II)
Voyages TamDANIELDANIEL● Bilete directde la companiile aeriene● Asigurări de voiaj pentrucanadieniși vizitatori
GABRIELAGABRIELA1118 Ste-Catherine O, suite 504, Montreal, H3B 1H5, tel: 514-345-1121
514-824-0908514-824-0908
Permis de Quebec
PROMOTIE SPECIALAZbor DIRECT Mtl-BucurestiIncepand din iunie 2018
Peste 20 de ani de experiențăcu clientela română
cel:
SPECIALSPECIAL
Sukhothai a fost prima capitală istorică a Thailandei, urmată de Ayutthaya, Thonburi şi azi Bangkok. Sukhothai reprezintă leagănulcivilizației Thai.
Charcuterie Bourret5771 av Victoria, Mtl, H3W 2R3 | 514.733.8462
Pastrama, Mici si Mezeluri fara nitratiColive, Sarmale, Cozonaci - cu comanda
PPUUBBLLIICCIITTAATTEE
55114466990088883311
Vineri 21 septembrie 2018Vineri 21 septembrie 2018 ■ PAG. 15PAG. 151515 IMPRESII DE CĂLĂTORIE
- Fantasme și Ruinefotografia ţăranii muncindu-şi pământul cumâinile goale sau care cu boi trecând peuliţele satelor. Pentru mine nu e decât o în-toarcere în copilărie, bunicii mei nu culti-vau orez dar arătau şi munceau la fel caacei fermieri, cum le place ţăranilor thai-landezi să fie numiţi.
Peste 85 la sută din populaţia Thailan-dei lucrează în agricultură. Orezul şi turis-mul sunt principalele surse de existenţă.MSG-ul din America (monoglutamat desodiu, folosit pentru a amplifica gustulmâncării) vine din Thailanda, unde, înschimb, se mănâncă organic, totul e natu-ral, nealterat de îngrăşăminte chimice, preascumpe pentru a fi folosite de fermieri. Şitotuşi, media de viaţă e mult mai micădecât în America datorită condiţiilor deviaţă şi îngrijirii medicale precare…Tineriithailandezi preferă însă McDonald, BurgerKing şi Pizza Hot, chiar dacă pizza aregustul naţional de curry.
Bucătăria thailandeză e savuroasă, cu27 de ierburi şi condimente în formule spe-ciale care îi dau distincţie şi caracter înmarele cazan asiatic clocotind de arome.Am încercat să învăţ cum să combin ghim-birul şi citronela (lemon grass), pasta deardei şi laptele de cocos, uleiul de peşte şibusuiocul dulce, frunze de dafin şi car-damom pentru a reface acasă, măcar pen-tru bucuria prietenilor, pad thai sau curry
chicken. Am şi strecurat pe fundul valizeicâteva rădăcini şi ierburi uscate care mi s-a spus că ar da un gust special, cu riscul săfie depistate de câinii antrenaţi din aero-porturile americane. Şi am mai ascuns într-o carte şi o frunză din Bodhi tree, copaculsub care Buddha medita şi ţinea primelelecţii despre calea de mijloc.
Dacă au nenorocul ca musonul săaducă precipitaţii abundente compro-miţându-le recoltele de orez, de disperareunii fermieri în căutare de lucru iau caleaBangkokului, un oraş deja suprapopulat
unde ajung să trăiască practic pe stradăfără să-şi poată permite închirierea uneicamere. De-a lungul timpului sărăcia şidisperarea i-a împins pe ţărani la acte maitragice: şi-au vândut fetele frumoase trafi-canţilor din Bangkok pe câteva sute dedolari. Industria turismului a proliferat, nuneapărat legată de palate, ruine ori tem-plele aurite cu Buddha - culcat saumergând, bărbat sau femeie, îmbrăcat deregi, furat de thailandezi de la khmeri şi debirmanezi de la thailandezi. Saloanele demasaj au început să-şi schimbe noapteadestinaţia. SIDA a făcut ravagii în marile
oraşe în timp ce în multe aşezări de la ţarăau început să apară case frumoase, con-struite din banii fetelor întoarse acasă dupăanii „lucraţi” în Bangkok… Trecem princâteva astfel de sate şi oraşele prospere, îndrum spre Triunghiul de Aur, leagănul opi-umului, un alt flagel care a lovit Thailandacrescând şi mai mult atracţia turistică…Altfel, în Thailanda sunt interzise şi pros-tituţia şi drogurile. Ceea ce nu i-a descura-jează nici pe băştinaşi, nici pe străini.
Urmează o zi intensă. Încercăm seevităm centrul oraşului Chiang Rai caredupă ora 21 se transformă într-un imensbazar forfotind mult după miezul nopţii.Ne refugiem în resortul hotelului aşezatmagnific pe marginea unui râu, într-unparc cu poduri suspendate şi flori exotice,şi ne aruncăm în piscina înconjurată demagnolii, palmieri din care atârnă papaya,nuci de cocos sau banane pitice. Noapteavisez aglomerat, ruine în flăcări, fantomecu chipul lui Buddha ieşind din câmpiiverzi. O bătrână cu pielea arsă de soare îmispune că poate ghici viitorul în boabe deorez.
Carmen Firan este o scriitoare americanăde origine română, stabilită la New York. Apublicat peste 30 de volume de proză,poeme şi eseuri în România şi SUA.Cărţile sale pot fi comandate pe site-ul:carmenfiran.com/OrderBooks.htm.
Wat Mahathat este unul dintre cele mai cunoscute temple din Ayutthaya, fosta capitalăthailandeză aflată la mai puțin de 100 de kilometri de Bangkok.
Vineri 21 septembrie 2018Vineri 21 septembrie 2018 ■ PAG. 16PAG. 161616 NUTRI�IE & SĂNĂTATE
SIMPLU GHID DE SĂNĂTATE
Superalimente de toamnă
DOVLEACUL. Pe lângă faptul că este foarteautumnal, dovleacul este o excelentă sursăde fibre, de potasiu şi vitamina A, care sti-mulează activitatea globulelor albe şi regu-larizează creşterea şi diviziunea celulară. Îlputeţi coace la cuptor (miezul) sau rumeniuşor într-o tigaie cu puţin ulei, sare şi piper.Pentru o variantă dulce, puteţi găti do-vleacul cu un pic de sirop de arţar, în stilfoarte canadian.
SEMIN�ELE DE DOVLEAC. Enumerăm se-minţele separat deoarece ele sunt diferitedin punct de vedere nutriţional de dovleaculpropriu-zis, fiind foarte bogate în grăsimi şiuleiuri sănătoase. Presăraţi-le într-o tavă şibăgaţi-le la cuptor până devin aurii. Pentruo alternativă sănătoasă la „trail mix-urile”din comerţ încercaţi să le combinaţi cu me-rișoare uscate (cranberries) sau presărați-leîn salata dvs. favorită.
SFECLA. Toate rădăcinoasele - de la sfeclăla morcovi, ţelină, gulii, rutabaga (hibridîntre gulie şi varză) - sunt foarte hrănitoareşi nutritive toamna şi iarna. Sfecla abundăîn acid folic (folate), vitamina C şi mag-neziu. Coaceţi-o la cuptor, asezonați-o cupuţin usturoi proaspăt şi rozmarin (deasemenea de sezon) sau tarhon şi serviţi-ocu nişte brânză de capră. Dar atenţie la ni-traţi! Unele rădăcinoase au tendinţa natu-rală de a acumula nitraţii din sol, care, petermen lung, pot fi cancerigeni. De aceeatrebuie să ne asigurăm că legumele pe carele punem pe masă provin dintr-o agriculturăecologică, bine controlată.
VARZA. Nu există toamnă fără varză șiconopidă, proaspete sau murate. Acestelegume fac parte din familia cruciferelor,alături de broccoli, kale, varza de Bruxelles,ridichile, napii, rapini, creson și arugula
(roquette). Consumul regulat de crucifereeste asociat cu o reducere importantă ariscului mai multor tipuri de cancer - cel deplămâni (chiar și în cazul fumătorilor), devezică și de prostată, dar și a cancerelor decolon, stomac și sân, potrivit unor studiimai recente. Cea mai bună metodă de abeneficia de efectele anticancerigene alecruciferelor este de a le mânca crude, mu-rate, gătite la vapori sau soté. Evitați-le subformă congelată, căci albirea lor (blanch-ing) la temperaturi înalte necesare con-servării dezactivează substanțele beneficepentru sănătate.
ROȘIILE. Sunt o potențială armă împotrivamai multor tipuri de cancer - de sân, deplămâni și endometrial - dar în special deprostată. Nuanța roșie a acestui fruct estedată de licopen, un puternic antioxidantdespre care se crede că ar putea opri dez-voltarea tumorilor și împiedica răspândireacancerului prin stimularea sistemului imu-nitar. Pentru a beneficia de această sub-stanță se recomandă consumul de roșii atâtîn stare crudă, cât și gătite. De altfel, celemai multe beneficii le au roșiile gătite(sosul de paste, de exemplu), deoarece pro-cesul de încălzire sporește cantitatea de li-copen pe care organismul o poate absorbi.
MERELE. Sunt de atât de multe soiuri, încâteste imposibil să nu găsiți cel puţin unulcare să vă placă. Merele sunt bogate în fibreşi reprezintă o foarte bună sursă de vita-mine, precum A şi C. Atenţie totuşi, an dean Environmental Working Group (SUA)
pune merele pe lista fructelor pline de pes-ticide (The Dirty Dozen List), aşa căgândiţi-vă să le cumpăraţi organice. Încer-caţi, de asemenea, să le mâncați mai puţinîn plăcinte şi tarte şi mai mult crude, pentrua beneficia de toate calităţile lor nutritive.Pentru o gustare simplă, consistentă şi deli-cioasă, delectaţi-vă cu câteva felii de măr şibrânză (cheddar, gouda, fontina, oriceBleu).
PERSIMONUL. O plăcere pentru ochi şi oîncântare pentru simţul olfactiv şi papilelegustative, acest fruct de origine japoneză,de un portocaliu intens şi cu o formă simi-lară roşiei, reprezintă o foarte bună sursă devitamina C, manganese, potasiu. E foarteimportant să le alegeţi coapte şi moi - se-zonul lor este la sfârşitul lui octombrie, în-ceputul lui noiembrie. Altfel, gustul văpoate dezamăgi. Le puteţi savura ca atare,adăugate în iaurturi, naturale sau uscate.
RODIILE (pomegranate). Au un conţinutmare de antioxidanţi, fibre, potasiu şi vita-mina C. Sunt fructe cu un gust caracteris-tic, asezonat cu note de tanin (taninul esteun compus vegetal cu gust astringent, carecontribuie la gustul specific vinului și mul-tor ceaiuri). Rodia bună de mâncat, maipuțin taninată, este cea care are coaja ușorștearsă, cu urme albe, nu de un roșu puter-nic. Cele foarte roșii sunt foarte acre,putând fi folosite în salate. Se pot mâncabobiţă cu bobiţă, inclusiv sâmburii, sau sepot bea sub formă de suc, foarte popular înOrientul Mijlociu. ACCENT MONTREAL
accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa
VViirruussuull HHPPVV,, pprriinncciippaallaa ccaauuzzăă aa uunneeiiaa ddiinnttrree cceellee mmaaii ppeerriiccuullooaassee iinnffeeccțțiiii ccuu ttrraannssmmiitteerree sseexxuuaallăă ddiinn îînnttrreeaaggaa lluummeeSe estimează că trei din patrucanadieni activi sexual vor fi in-fectați cu virusul papiloma uman(eng. Human papillomavirus,HPV) cel puțin o dată în cursulvieții lor. Cum putem să ne prote-jăm?
Acest virus poate părea inofensiv, căciîn unele cazuri se poate întâmpla să dis-pară fără ca pacienții să-și dea seama căsuferă de el. De cele mai multe ori însă,HPV produce veruci genitale (negi geni-tali), teste anormale de detectare a can-cerului de col uterin ce necesită biopsii,precancere care necesită chirurgii și chiar11 tipuri diferite de cancer.
Vaccinarea contra HPV s-a dovedit înmod clar extrem de eficace în prevenireaacestor infecții - verucile genitale și leziu-nile precanceroase ale colului uterin. Estevorba de un mijloc de prevenție oferit înmod gratuit în toate școlile din Quebec
fetelor și băieților începând din clasa a4-a primară (vaccin în două doze). Acor-dul părinților este necesar. Pentru aceasta,li se trimite un formular de accept înagenda copiilor lor. Fetele cu vârste
cuprinse între 9 și 18 ani, cât și persoanelecu imunitate redusă de la 9 la 26 ani pot săbeneficieze de acest vaccin gratuit.
Chiar dacă pentru femeile și bărbațiiadulți ce se încadrează în alte categorii de
vârstă vaccinul nu mai este gratuit, el esterecomandat pentru a diminua recidiveleleziunilor asociate cu HPV sau pentru a seproteja de HPV înaintea începutului uneinoi relații amoroase.
Vaccinul este foarte securitar și nu esteasociat cu comportamente sexuale pericu-loase la tinerii care au fost vaccinați. Imi-granții și refugiați recurg, în general, într-omăsură mult mai mică la mijloacele dedepistare legate de HPV (citologia coluluiuterin, de exemplu, efectuată cu ocaziaexamenului ginecologic, numită odinioarătest PAP). A nu fi vaccinat constituie unrisc important pentru infecții care pot fifoarte serioase și care sunt atât de ușor deprevenit grație vaccinului.
Pentru mai multe informații puteți con-tacta organismul Alliance des commu-nautés culturelles pour l’égalité dans lasanté et les services sociaux (ACCÉSSS)la 514-287-1106, post 22. Informațiile văpot fi oferite în limba română.
www.accesss.net
Cele mai eficiente metode de prevenire a infecției cu papiloma virus uman sunt vaccinareași o viață sexuală protejată.
1717
Familie care locuiește în Laval, caută d-năserioasă, nefumătoare, îndemânatică și iu-bitoare de copii pentru îngrijirea unei fetițede 4 ani, la timp parțial, 2-3 zile pe săp-tămână și ajutor la treburile casnice(curățenie, spălat, gătit etc.), începând culuna septembrie 2018, pentru o perioadăde aprox. un an. Ne puteti contacta la:[email protected]. Rugăm seriozitate.
Caut ajutor de constructor și construc-tori pentru costrucție de casă și amenajăriexterioare. Tel: 514-231-2090 sau 514-649- 6920.
Companie de transport caută șofer incor-porat clasa 1. Candidatul trebuie să aibăpermisul de conducere valabil, 3 ani de ex-periență, pașaport valabil, cazier judiciaralb, minim 3 puncte de inaptitudine pier-dute, engleză nivel funcțional. Oferimcamion Volvo 2018 nou, cu transmisie au-tomată, trailer nou 2019 dry box, plata de0,54$ milă pentru tot milajul, plata săp-tămânală, pickup/delivery 30$ fiecare,timp de asteptare 20$/oră după 2 ore, lay-over 100$, bonus milaj 200$ după 10.000mile. Contact: 438-491-9630.
Compania de mutări DOMUS angajeazășoferi clasa a V-a. Salariu foarte bun.Contact: Robert, 514-915-4588.
Firma Rak & Rak, architectes caută urgento persoană pentru postul de tehnician(ă)în arhitectură cu experiență de minim 5ani într-un birou de arhitect și o bunăcunoaștere a Autocad și Revit, 2D și 3D +randiu. 514-731-0099 | [email protected].
Companie de TRANSPORT de VRACangajează la timp plin (zi/noapte, cu saufără experiență): Mecanic de camion,plata în funcție de experiență, de la20$/oră până la 30$/oră. Garaj în Mirabel,Laval și Montreal; Șofer local clasa 1 și3, în transport vrac, camione recente cutransmisie automată și manuală, salariu de22$/oră angajat și 24$/oră incorporat.Căutăm persone serioase și competente.Contact: Liviu | [email protected] |514-816-1576.
Căutăm șoferi clasa 1 incorporați,Canada și SUA, cu sau fără experiență.Oferim 0,48$/milă. Tel: 438-403-6081.
Companie de transport angajează șoferide camion cu experiență de minim 2 anisau cu CFTR pentru USA și Canada.Salariu între 55 și 60 cenți pe milă înfuncție de experiență. Tel: 438-391-5810.
Companie situată în Saint-Laurent, spe-cializată în cablaj electronic, caută munci-tori (asamblori) în electronică. Exigențe:franceză sau engleză, cunoștinte obliga-
torii în electronică, capacitate de a citi șiînțelege planuri technice, minuțiozitate,experiență minimă de 1-2 ani. Program latimp plin, 40 ore pe săptămână, salariu dediscutat. CV-ul poate fi trimis la:[email protected] (biroul de resurseumane).
Angajăm URGENT șoferi profesioniști cl1, incorporați, pentru serviciu local, de zi,timp plin, minim 50 ore/săpt. Sunați la:514-821-8595.
Post de portar la un bloc de condominiu-muri în cartierul Côte-St-Luc. Cerințe:Experiență și bilingvism. Trimiteți CV-ulla: [email protected].
Angajăm concierge (sau cuplu) pentrucurățenie și lucrări minore de întreținere ainstalațiilor într-un bloc de 64 apartamente(condo). Persoanele interesate pot trimiteCV-ul la: condoelysee@gmail com.
Caut croitoreasă timp plin sau parțial pen-tru cusut perdele, în zona Laval. Tel: 514-409-4526.
Contabilitate pentru toate categoriile de în-treprideri. Declarații TPS/TVQ, salarii,impozite la sfârșit de an, analiză contabilă.Calitate și prețuri exceptionale. 438-931-5510 | [email protected].
Superb apartament 2½ de închiriat,demisol într-un duplex în Laval, zona DesLaurentides/St-Martin, atmosferă calmă,familială, ideal pentru o persoană singură,
liniștită și nefumătoare. 495$/lună. Mo-bilă, electricitate, căldură, apă caldă in-cluse. Sunați la 514-663-3179.
Apartamente 1½ și 2½ în bloc de beton,3420 Ste-Famille (colț cu Sherbrooke), ladoi pași de metroul Place des Arts, com-plet renovate, totul inclus: încălzire, apăcaldă, electricitate, frigider și aragaz.Spălătorie și ascensor în imobil. Conciergeromân. Chirii de la 650$/lună, bail de 12luni. Tel: 450-465-9360.
Româncă, cetățean canadian, blondă, ochialbaștri, secretară, caut domn nefumător,vârsta până în 48 de ani, pentru o relațieserioasă. Telefon: 514-256-4624, dupăorele 20.00.
Bărbat înalt, prezentabil, 42 ani, serviciustabil la guvern, iubitor de frumos, călă-torii, muzică, literatură, arte, cinema șimulte altele doresc cunoștință cu odoamnă cu vârsta între 30 și 49 ani, cu saufără obligații, pentru o relație bazată pe co-municare, tandrețe, respect și pasiunicomune. Trimite-mi un email la adresa:[email protected].
www.accentmontreal.com
OFERTE DE MUNCĂ
Vineri 21 septembrie 2018Vineri 21 septembrie 2018 ■ PAG. 17PAG. 17
ANUNȚURI BISERICI
VACANȚĂ LAMYRTLE BEACH
Petreceți zile de neuitat la Myrtle Beach,South Carolina, cu o cazare în vile com-plet renovate, situate la 150 de metri deplajă, la 5 min. de aeroport și foarteaproape de multe puncte de atracție(acvariu, terenuri de golf, centre deamuzament) și centre comerciale.
Biserica Ortodoxă Română Sfântul Nicolaeanunţă că sfintele slujbe au loc în fiecareduminică şi de sărbători mari la orele10:30 a.m. Adresa bisericii este: 1690 Ave-nue De l'Église, Montreal, H4E 1G5.www.sfnicolaemtl.com.
Parohia Ortodoxă Sf. Gheorghe (Rive Sud)vă invită la următorul program de slujbe:duminica între 9:30-12:30, utrenia şi SfântaLiturghie; miercuri ora 20:00, slujba Sfân-tului Maslu; sâmbăta ora 16:00, slujba ve-cerniei. 2000 boul. Marie, Longueuil, J4T2B1. www.sfgheorghe.com.
Biserica Ortodoxă Română Înălţarea Dom-nului Montreal, 5845 Upper Lachine,N.D.G., H4A 2B6. Sfânta Liturghie se des-fășoară duminica şi sărbătorile din săp-tămână la 10:30. Preot dr. Nicolae Stoleru,paroh, tel: 514-748-6730.
Biserica Ortodoxă Română Sf. Dimitrie celNou, 10120 av. d'Auteuil, Mtl, H3L 2K1.Sfintele slujbe au loc: duminica - orele12:00; sărbătorile din săptămână - orele10:00. Preot Ion Ceauşu: 514-358-5121.
Biserica Ortodoxă Română Sfântul ProorocIlie Tesviteanul (Anjou) are următorul pro-gram: în fiecare duminică sau sărbătoare cucruce roșie între orele 10.45-13.00 (Acatistși Sfânta Liturghie). 5055 rue Joffre, H1K2T7. Preot paroh Ioan Cotrigășanu, 514-475-1399 sau www.sfantulilie.org.
Programul obișnuit al Bisericii OrtodoxeSfântul Mare Mucenic Pantelimon din St-Eustache: slujba are loc duminica, ora11:15. Adresa: 367 rue Godard, St-Eu-stache, J7P 3V2. Preot Vasile Trif, 450-435-1097. www.bisericamontreal.org
Biserica ortodoxă română Sfinții MartiriBrâncoveanu vă invită la săvârșirea SfinteiLiturghii în fiecare duminică începând cuorele 10:30, în Lachine, 1400 boul. Saint-Joseph, H8S 2M8. Preot Dumitru Proca.Info: 514-586-6100 sau 514-743-2622.
Biserica Ortodoxă Română AcoperământulMaicii Domnului Pierrefonds & West Islandvă invită să participaţi la Sfânta Liturghie şișcoala duminicală pentru copii, duminica,începând cu ora 11:15. Preot paroh: IoanFelicean Zinca. Tel. 514-714-2762; Adresă:Chapel of Archangel Michael, 17132 rueParker, etajul III, Pierrefonds, H9J 1C7.www.ortodoxwestisland.ca.
Biserica Greco-Catolică Parohia NaştereaMaicii Domnului celebrează Sfânta Li-turghie în fiecare duminică la ora 10:30.2310 Denonville, Ville-Emard (Mtl), H4E1M8 (metrou Monk, autobuz 36 direcţianord, a 4-a staţie). Pr. Gheorghe Avram, tel:514-745-7565, www.sfantamariamica.org.
MICA PUBLICITATE în este GRATUITĂ. Profitaţi!
Pentru rubricile oferte de muncă, închirieri, vânzări, cumpărări, decese, matrimoniale
Ofertele de servicii sunt publicate contra cost. Trimiteți anunțurile la [email protected] se primesc anunțuri prin telefon.
IMOBILIARE
50.00
SERVICIIMATRIMONIALE
Vineri 21 septembrie 2018Vineri 21 septembrie 2018 ■ PAG. 18PAG. 181818 SPORT
Cum s-a născut ideea de aorganiza o nouă com-petiție numită Liga Națiu-nilor - UEFA?
Până acum, între cam-pionatul mondial și cel eu-
ropean exista o pauză de aproape doi ani,timp în care echipele naționale nu jucau îngeneral decât meciuri amicale inter-naționale fără prea mare importanță, carenu aveau atracție mare nici la public și,implicit, nici la sponsori.
Ținând cont de aceste motive, UEFAs-a gândit să organizeze o nouă competițiecare să aducă bani din drepturile de tele-viziune, dar care să nu depășească în im-portanță cele două competiții majore
pentru continentul european. În acelașitimp, nu s-a dorit ca prin înființarea aces-tei ligi să se anuleze toate meciurile ami-cale.
Formatul Ligii Națiunilor - UEFAToate cele 55 de națiuni membre ale
UEFA participă la această competiție. Elesunt repartizate în patru ligi valorice, înfuncție de poziția lor în clasamentul UEFAde dinaintea Campionatului Mondial.LIGAA: Germania, Portugalia, Belgia,Spania, Franța, Anglia, Elveția, Italia,Polonia, Islanda, Croația, Olanda■ Liga A are 12 echipe și este împărțită înpatru grupe de câte trei echipe;■ Cea mai bună echipă din fiecare grupăva juca în play-off, în cazul în care nu estedeja calificată la Euro 2020. În urma play-off-ului, cea mai bună echipă din cele
patru se califică direct la Euro 2020;■ Cea mai slabă echipă din fiecare grupăva juca în sezonul următor în Liga B.
LIGA B: Austria, Țara Galilor, Rusia,Slovacia, Suedia, Ucraina, Irlanda deNord, Danemarca, Republica Cehă, Re-publica Irlanda, Bosnia și Herțegovina,Turcia■ Liga B are tot 12 echipe și este îm-părțită, la rândul său, în patru grupe decâte trei echipe;■ Cea mai bună echipă din fiecare grupăva juca în sezonul viitor în Liga A;■ Cea mai bună echipă din fiecare grupăva juca în play-off, în cazul în care nu estedeja calificată la Euro 2020. În urma play-off-ului, cea mai bună echipă din celepatru se califică direct la Euro 2020;■ Cea mai slabă echipă din fiecare grupăva juca în sezonul următor în Liga C.
LIGA C: Ungaria, România, Scoția,Slovenia, Grecia, Serbia, Albania,Norvegia, Muntenegru, Israel, Bul-garia, Finlanda, Cipru, Estonia, Litua-nia■ Liga C are 15 echipe și este împărțită întrei grupe de câte patru echipe și o grupăde trei echipe;■ Cea mai bună echipă din fiecare grupăva juca în sezonul viitor în Liga B;
■ Cea mai bună echipă din fiecare grupăva juca în play-off, în cazul în care nu estedeja calificată la Euro 2020. În urma play-off-ului, cea mai bună echipă din celepatru se califică direct la Euro 2020;■ Cea mai slabă echipă din fiecare grupăva juca în sezonul următor în Liga D.
LIGA D: Azerbaidjan, Macedonia, Be-larus, Georgia, Armenia, Letonia, In-sulele Feroe, Luxemburg, Kazahstan,Moldova, Liechtenstein, Malta, An-dorra, Kosovo, San Marino, Gibraltar■ Liga D are 16 echipe și este împărțită înpatru grupe de câte patru echipe;■ Cea mai bună echipă din fiecare grupăva juca în sezonul viitor în Liga C;■ Cea mai bună echipă din fiecare grupăva juca în play-off, în cazul în care nu estedeja calificată la Euro 2020. În urma play-off-ului, cea mai bună echipă din celepatru se califică direct la Euro 2020.
Avantajele Ligii Națiunilor - UEFA■ Ligile sunt separate valoric iar meciuriledintre participante sunt de același nivel.Se evită astfel ca o echipă din cea maislabă ligă valoric, Liga D, să concurezepentru Euro 2020 cu echipe mai puternice,în fața cărora nu ar avea nicio șansă.■ Fiecare ligă va avea câte o echipă cali-ficată direct la Euro 2020. Echipe precumSan Marino sau Insulele Feroe au o șansădestul de mare ca să ajungă direct laturneul final din 2020.■ În cazul în care o echipă deja calificatăpentru play-off-ul grupei se califică laEuro 2020 în urma competiției tra-diționale, locul ei în play-off este luat deurmătoarea clasată.
De profesie inginer, Matei Maxim este pa-sionat de sport în general dar mai ales defotbal, tenis, handbal, rugby și șah. Înprezent activează ca arbitru în cadrul Fe-derației de Fotbal din Quebec, arbitrândmeciuri de fotbal de categorie A, AA șiAAA, pentru ligile locale juvenile sau deseniori.
FOTBAL
Tot ce trebuie să știți despre LigaNațiunilor - UEFA
Articolele şi fotografiileapărute în Accent Montrealnu reflectă în mod necesaropiniile redacţiei. Ele implicădirect răspunderea legalăşi/sau morală a autorilor.Accent Montreal nu își asumăresponsabilitatea pentruconținutul reclamelor și alanunțurilor de la micapublicitate.
Scanați acest cod cu smart-phone-ul dvs.!
Comunitate: Eva HALUS, Corina LUCA; Reflecțiicanadeze: Raul DUDNIC; Știință: CătălinaCURCEANU, Adrian BUZATU; Specialiști: AncaTISMĂNARIU (imigrație), Șerban TISMĂNARIU(juridic), Alexandru NICOLESCU-ZINCA (sfatulmedicului); Sport: Matei MAXIM; Redactor şef:Dan GEORGESCU; Editor: Simona POGONAT
Pe 6 septembrie 2018 a început noua competiție europeană la fotbalmasculin organizată de UEFA, la care participă și România. Deșiaceastă competiție a fost definită ca format și prezentată de UEFA peTwitter încă din 2016, marea majoritate a iubitorilor acestui sport rege(inclusiv eu), a fost luată prin surprindere. Deoarece la ultima discuțieavută cu câțiva prieteni părerile erau împărțite și nimeni nu știa pre-cis motivul pentru care naționala României a jucat cu patimă înprimele meciuri așa-zise amicale, voi prezenta în acest articol ce tre-buie să știm, în linii mari, despre Liga Națiunilor.
►
Trofeul pus în joc în Liga Naţiunilor.
Vineri 21 septembrie 2018Vineri 21 septembrie 2018 ■ PAG. 19PAG. 19
SSTT--HHUUBBEERRTT5552 Grande-Allée, J4Z 3G1
445500..667766..66665544Orar prelungit! Deschis silunea, pana la ora 18.00.
ggaattiittaa ppeennttrruu pprraannzz•Cea mai mare varietate demezeluri si preparate de casa:peste 70 de produse artizanale
•Sarmale, Salata beuf, Ciorba deburta, Salata de vinete, Icre,
Chiftele proaspete
•Produse fara gluten
•Produse afumate natural cu lemn de artar
SSnniitteelleessii cchhiifftteellee
SSeemmiinnttee ddeeffllooaarreeaassooaarreelluuii
MMOONNTTRREEAALLPiata Jean Talon
7070 Henri-Julien, H2S 3S3
551144..880077..11662266Deschis in fiecare zi
BBoorroommiirrSSppeecciiaall BBrroossssaarrdd
222299999999$$$$
MMaallaaii
BBrraannzzaa ddee vvaaccii
PPaarriizzeerr
ZZaaccuussccaaRRaauurreennii
TTrraaddiittiioonnaalliiMMiiccii
EExxttrraa ccaarrnnee ddee mmiieell
CCeeaaffaaaaffuummaattaa
HHaallvvaaiinn vvrraacc
PPaassttrraammaaddee ppoorrcc
DDoommnneessttii
GGuussttuull TTrraaddiittiieeii
BBrraannzzaa ddeebbuurrdduuff
SSaallaammddee vvaarraa
JJaammbboonnffeelliiaatt
HHOORROOSSCCOOPP HHOORROOSSCCOOPP
BERBEC (21 martie - 19aprilie)Sănătate: Nu trece cuvederea eventualele dureri
severe care se mai simt prin corp, pentru căele avertizează asupra unor punctenevralgice care cer atenţie rapidă. Dragoste:Pot apărea conflicte cu partenerul de viaţă.Ar fi bine să fii calm şi să eviţi provocările.Financiar: Fii prudent şi încearcă să reducicheltuielile.
TAUR (20 aprilie - 20 mai)Sănătate: Pot apărea uneleprobleme ale aparatului di-gestiv. Dragoste: Viața în
doi este monotonă acum, nu apare nimicspecial ca să poţi spune că această perioadăar avea ceva nou pentru voi. Dar rutina nueste neapărat ceva rău! Ea poate însemna șiconfort. Financiar: Succesul depinde și deimaginea pe care o laşi lumii!
GEMENI (21 mai - 21 iunie)Sănătate: Riscul de acci-dente, de la cele rutiere, lacele în bucătărie la gătit,
este destul de mare acum. Dragoste: Situa-ția nu e foarte strălucită, relația cupartenerul de viaţă pare că se îndreaptă spreo fundătură. Financiar: Banii vin, ceea ceîți inspiră încredere că ești pe teren sigur.
RAC (22 iunie - 22 iulie)Sănătate: Ar trebui să îțiprotejezi ficatul, vezica bil-
iară și stomacul, căci există o predispoziție laindispoziții ce pot afecta aceste organe.Dragoste: Tăcerea poate fi de aur, dar poateascunde și o suferinţă profundă, pe care,deocamdată, nu o poţi alina. Financiar:Rezumă-te la strictul necesar şi la datoriileurgente, ca să nu rămâi prea repede fărăresurse.
LEU (23 iulie - 22 august)Sănătate: Cât timp nu iei opauză să îți odihnești mintea
şi gândurile, nu se poate vorbi de o sănătateperfectă. Dragoste: Nu te lăsa pradănervilor, emoțiilor negative şi luptelor deorgolii, iubirea poate deveni un haos.Financiar: Banii vin la momentul potrivitpentru a-ţi plăti cu brio datoriile.
FECIOARĂ (23 august - 22septembrie)Sănătate: Intrăm în sezonulmai răcoros și ești predispus
la probleme cu aparatul respirator, dar nu vafi nimic important. Dragoste: Relațiaamoroasă se derulează pașnic şi liniștit. Fi-nanciar: Se întrevede o mărire a cheltu-ielilor, lucru ce îți va îngreuna pentru untimp cotidianul.
BALANŢĂ (23 septembrie - 22octombrie)Sănătate: Sănătatea trebuiemonitorizată acum cu cea
mai mare atenție. Dragoste: Ori cunoști pecineva când nu mai sperai că e posibil, oripersoana iubită îți pregătește o surpriză dezile mari, care te va lăsa fără replică.Financiar: La nivel financiar situația nu enemaipomenită, dar nici nu suferi.
SCORPION (23 oct. - 21 noi,)Sănătate: Ești într-o formăbună. Dragoste: Uneori per-soana de lângă tine nu se
poartă aşa cum ai dori, ceea ce îţi dă motivede îndoială asupra sentimentelor sale. Dis-cutați unul cu altul, supozițiile greșite potucide relații! Financiar: Banii sunt în as-censiune lentă. Chiar dacă minim, este to-tuși un progres.
SĂGETĂTOR (22 noiem-brie - 21 decembrie)Sănătate: N-ar strica sămergi pe la medic sau să-ţi
repeți analizele. Dragoste: Ești mai degrabăatras de flirt, de aventuri trecătoare, dinplăcerea de a seduce şi a abandona. Finan-ciar: Bazează-te numai pe ceea ce airealmente la dispoziție, ca să nu te împo-vărezi cu o serie de datorii.
CAPRICORN (22 decembrie- 19 ianuarie)Sănătate: Se pot ivi uneleprobleme generate de tran-
ziția spre toamnă: răceli, alergii, kilogrameîn plus. Dragoste: Poate reînvii o relație dedemult, poate te întorci la fosta iubire sauduci dorul vremurilor de început ale relațieiactuale, care a alunecat în rutină. Finan-ciar: La nivel financiar situația se prezintădestul de bine.
VĂRSĂTOR (20 ian. - 18 feb)Sănătate: Alcool, țigări,cafea, timp suplimentar laserviciu - toate sunt de evitat
acum, când organismul pare un pic slăbit.Dragoste: Dacă nu ai pe cineva alături, des-chide bine ochii, se poate ivi o șansă exce-lentă de iubire! Financiar: Nu e rău, dar nupoți realiza ce vrei dacă nu începi de peacum să-ți schimbi strategia financiară.
PEŞTI (19 februarie - 20 martie)Sănătate: Poți avea uneleprobleme la nivelul articulați-
ilor şi al ligamentelor. Dragoste: Treciprintr-o cumpănă sentimentală care pune laîncercare unitatea cuplului, seriozitatea cucare vă asumați îndatoririle. Financiar:Problemele nu sunt în termeni de venturi, cimai degrabă de cheltuieli.
accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa
