Of LfZTW4Proletari din toate țările, uniti-vă !
tineretului1,. .ă -.■■■ _________________________________ » ........................................... : : i s I-. ‘ ,
ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST
împlinirea a 60 de ani de la făurirea, in mai 1921, a Partidului Comunist Român, eveniment de excepțională însemnătate in istoria noasțră națională, constituie un fericit prilej de rememorare a glorioaselor tradiții de luptă ale clasei muncitoare din România, forța socială purtătoare a progresului, apărătoare devotată a intereselor și aspirațiilor fundamentale ale patriei și poporului. Un remarcabil capitol al acestor tradiții îl constituie poziția patriotică, revoluționară pe care mișcarea muncitorească, partidul politic
față de societate, față de noi înșine: SA TRĂIM ȘI SA MUNCIM SUB SEMNUL EXIGENȚELOR ETICII ȘI ECHITĂȚII SOCIALISTE • In investiții: TOATE FORȚELE CONCENTRATE LA OBIECTIVELE CU TERMENE APROPIATE DE PUNERE 1N FUNCȚIUNE • La „Porțile de Fier 11“ — EFORTUL OAMENILOR CAPĂTĂ VALENȚELE EROISMULUI • Sport: DA- CIADA — marea competiție națională ; A- DEVARURILE UNUI CLASAMENT • FOTBAL XXIJ : Diagrama etapei, clasament, divizia B • UNIVERSIADA ’81 • In dezbatere: cluburile sportive școlare — II. DESPRE CALITATEA PROCESULUI DE SELECȚIE ȘI INSTRUIRE • Turneul de box „CENTURA DE AUR“ • Lumea secolului XX — declarații, opinii, consemnări: UMANITATEA — O ȘANSA PRIN EA ÎNSĂȘI
CÎT DE RODNICĂ ESTE O ZI BUNĂ DE LUCRU?
Raidul nostru pe ogoarele județului TimișDe Ia Timișoara pină la Lu
goj, pe drumul care trece prin Buziaș, străbatem o zonă agricolă a județului Timiș care, cu mici excepții, este mai puțin expusă excesului de umiditate. Cu alte cuvinte, desfășurarea lucrărilor agricole, specifice acestei perioade, se poate realiza mai uniform. Singura cerință ce se impune a f\ respectată este organizarea judicioasă a forțelor disponibile. Ceea ce, dealtfel, am și urmărit, pornind la drum pe itinerarul amintit.
La ieșirea din Moșnița facem prima oprire. Două tractoare, se aflau in afara carosabilului. Toma Octavian îi dădea o mină de ajutor colegului său Vasile Bolboș. Primul, plecat din Buziaș cu o zi mai inainte, după reparația capitală, a avut o pană de cauciuc, imposibil de reme
" " 1 ■ ~ -x.V
Partidul — centrul vital al națiunii noastre
Sub semnul soluționării revoluționare a marilor probleme ale țării
proletar făurit în 1893, au adoptat-o față de problemele vitale ale dezvoltării țării la sfirșitul secolului al XIX-lea și la începutul veacului nostru — problema agrar-țărănească, necesitatea dezvoltării țării pe temeliile industriei, democratizarea continuă a vieții politice și, mai presus decit toate, apărarea independenței și făurirea statului național unitar român. Pentru că viabilitatea și evoluția mereu ascendentă a partidului muncitorimii române includeau, ca temeiuri esențiale, analiza pertinentă și răspunsul creator la marile chestiuni naționale, politice și sociale românești. Și, trebuie remarcat, mișcarea noastră revoluționară și partidul său au dat întreaga măsură a capacității de investigare a realităților epocii, plasîndu-se în fruntea luptei maselor pentru rezolvarea obiectivelor majore ale națiunii române. „Ancorat în realitățile social-politice ale țării — subliniază tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU — partidul muncitorilor din România și-a spus cuvintul față de
Hotărîrea-program a adunării generale a oamenilor muncii
CADRU CONCRET DE ACȚIUNE ȘI INIȚIATIVĂpentru tinerii, pentru organizațiile U.T.C
de la întreprinderea „23 August" din CapitalăIntr-una din zilele săptăininii trecute ne aflam la între
prinderea „23 August" din Capitală. Aveau loc ultimele adunări de partid deschise, Ia nivelul organizațiilor de bază din întreprindere, in cadrul cărora oamenii muncii — membri și nemembri de partid, tineri sau vîrstnici — luind cunoștință de prevederile hotăririi-program a adunării generale a oamenilor muncii, elaborată pe baza orientărilor și indicațiilor date de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu. iși exprimau hotărirea lor de neclintit de a înfăptui exemplar sarcinile de plan și angajamentele ce și le-au asumat in întrecerea socialistă, de a acționa astfel incit intr-un timp cit mai scurt, să realizeze — așa cum i-a indemnat, așa cum le-a cerut secretarul general al partidului — îmbunătățirea radicală a întregii lor activități. Vorbele și gîndurile lor erau întărite si argumentate prin faptele de muncă și realizările acelei zile, ale săptăminilor care au trecut, la care un aport considerabil și-1 aduc cei aproape 8 000 de tineri din uzină — o uriașă forță de muncă și creație capabilă să susțină înfăptuirea celor mai grele sarcini, a celor mai ambițioase proiecte. In ce măsură comitetul U.T.C. pe întreprindere — pornind de la prevederile înscrise în hotărîrea-program a adunării generale — mobilizează și organizează acest imens potențial tineresc in cadrul acțiunilor specifice organizației U.T.C. ? Iată întrebarea de la care am pornit in această primă anchetă dintr-o serie care-și propune să urmărească, pe parcursul lunilor următoare, modul în care tinerii de la „23 August" și din alte întreprinderi participă la înfăptuirea hotăririlor adunărilor generale ale oamenilor muncii.
diat altfel decit prin venirea unui tractor care să-1 remorcheze. De la Pișchia pină la locul cu pricina sînt cel puțin 60 km. L-a pus „pe roate", dar in ziua respectivă, două tractoare nu numai că au fost blocate de la lucru, dar au consumat Si motorină plătind astfel destul de piperat o neglijență. Era cu puțin înainte de ora 12. La nici 200 m disțanță de cele două tractoare, „sînt invitat" de alte tractoare echipate cu discuri, trase „pe dreapta", după cum credeam, pentru binemeritata pauză de masă. Străbatem ogorul care ne desparte pentru a-i cunoaște pe mecanizatorii Dumitru Cazacu, Gavrilă Boldijar și Avram Ghe- rasim. Stăteau să se odihnească. Două din cele trei tractoare funcționau Ia relanti. Nu le puteau opri din lipsă de acumula
toate marile probleme cate fră- mintau societatea românească din acea vreme, luind poziție și preconizind soluții în conformitate cu interesele de clasă, cu aspirațiile revoluționare ale proletariatului".
Pentru aceasta, partidul nu s-a rezumat doar Ia elaborarea unor concepte teoretice, ci a folosit o gamă variată de forme și metode de acțiune, în vederea realizării în practică a ideilor sale, cum au fost : manifestațiile impunătoare cu prilejul zilei de 1 Mai, demonstrațiile de stradă, campaniile politice (pentru vot universal, legislația muncii etc.), confruntările electorale, activitatea parlamentară și altele.
Avind în vedere faptul că imensa majoritate a populației țării o constituia țărănimea, clasă socială de bază a societății românești, partidul proletariatului și-a concentrat o parte însemnată a preocupărilor rezolvării problemei agrare, in sensul realizării aspirațiilor fundamentale al^ țărănimii.
Mișcarea noastră muncito
toare și demaroare. Din cele 20 tractoare ale secției doar 3 puteau fi oprite in pauză de masă. Deci, făcind împreună un calcul, rezultă, pe o singură zi, 34 ore consum de motorină fără nici un efect. Dar trei tractoare nici nu erau folosite, fiindcă cei căror li s-au dat în primire tocmai în aceste zile de vîrf de campanie se aflau Ia Orțișoara la cursuri... teoretice. Este vorba de Fran- cisc Kelemen, Vasile Moraru și Vasile Mareș. „în mod obișnuit, ne spune Dumitru Cazacu, discuim 10 ha pe zi, dar am putea să ajungem pină la 15 dacă am fi dotați cum trebuie
ION DANCEA(Continuare în pag. a lll-a)
rească și socialistă a înțeles de timpuriu esența chestiunii agrare. acuitatea sa istorică pentru destinele României. Socialiștii români au analizat fizionomia, structurile socio-politice ce defineau sistemul agrar existent, bazat pe primatul marii proprietăți, dezvăluind consecințele exploatării moșierești ca principală cauză a situației grele a lumii satelor.
în cadrul larg al dezbaterilor teoretice și doctrinare vizind această problematică, repfezen- tanții partidului clasei muncitoare au exprimat punctul de vedere socialist in privința căilor de rezolvare. O constantă a mișcării muncitorești a repre- zentat-o atașamentul stăruitor față de formele organizării colective a producției în agricultură, care n-a exclus, insă, împroprietărirea țăranilor, ca o măsură impusă de cerințele practicii sociale, de înseși condițiile de muncă și de trai existente în lumea satului. Astfel, în timp ce Partidul Național Liberal, după o jumătate de secol de la reforma agrară din
„Nu există capitol al hotă- rîrii-program, ne spune Ion Ivănuș, secretarul comitetului U.T.C. pe întreprindere, in care organizația noastră să nu apară, alături de alți factori, ca responsabilă pentru îndeplinirea unor prevederi, a unor sarcini vizind realizarea planului de dezvoltare economico-socială pe anul 1981, reproiectarea și modernizarea produselor și tehnologiilor. automatizarea și mecanizarea producției, îndeplinirea programului de export și diminuarea importului, ridicarea nivelului general, tehnic și profesional, și perfecționarea pregătirii tuturor cadrelor sau activitatea politico-ideologică și cultural-educativă, de petrecere în mod util și instructiv a timpului liber. Dată fiind indicația expresă adresată de secretarul general al partidului organizației de tineret de a se implica mai puternic, mai direct în această ultimă direcție, in perioada care a Armat imediat adunării generale a oamenilor muncii am trecut la inițierea
ANUL XXXVII,
SERIA II,
Nr. 9 904
6 PAGINI
30 BANI
LUNI
30 MARTIE
1981
1864, abia ajungea la o propunere menită să limiteze ponderea excesivă a marii proprietăți rurale, partidul clasei muncitoare preconiza — prin exproprierea silită și totală a acesteia — o măsură radicală în domeniul agrar, urmărind modificarea calitativă a structurii sale.
Partidul clasei muncitoare a dat expresie teoretică și materializare practică unității de interese ale muncitorilor și țăranilor, o unitate organică ce a început să fie înțeleasă sub semnul unei solidarități militante, capabilă să asigure transformarea din temelii a societății, în acest sens, s-a căutat atragerea țărănimii în organizații socialiste, acțiune începută încă din anii 1887—1888 și dezvoltată prin cele peste 300 de cluburi la sate de la sfirșitul secolului al XIX-lea. care au evidențiat faptul că țărănimea era accesibilă organizării pe principiile celor mai inaintate programe ale
dr. VASILE NICULAE
(Continuare in pag. a IV-a)
și desfășurarea a o serie de acțiuni concrete. Din prima simbătă am început organizarea săptăminală a unor seri de dans la clubul întreprinderii. Pentru 5 aprilie pregătim acțiunea ..Trenul uzinei pe Valea Prahovei" la care vor participa 1 000 tineri. Totodată, in colaborare cu comitetul sindicatului. pregătim incâ de pe acum o amplă manifestare cul- tural-sportivă care va avea loc la 10 mai la complexul sportiv „Metalul", unde vor evolua formațiile artistice și echipele sportive din întreprindere. în acest sens, aș vrea să precizez că sîntem in stadiu avansat cu constituirea de formații artistice la nivelul fiecărei fabrici, formate în exclusivitate din tineri, acțiune pe care o vom încheia pină la 31 martie — așa cum ne-am propus prin programul nostru de măsuri și cum este înscris, dealtfel,
VIRGIL SIMION(Continuare in pag. a IlI-a)
SOLEMNITATEA DECORĂRIItovarășului Ștefan Andrei cu prilejul
împlinirii vîrstei de 50 de aniDECRET PREZIDENȚIAL
privind conferirea Ordinului ,,23 August" clasa IPentru contribuția adusă Ia înfăptuirea poli
ticii partidului șl statului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, cu prilejul împlinirii vîrstei de 50 de ani,
Președintele Republicii Socialiste România decretează:
Articol unic. — Se conferă Ordinul „23 August" clasa I tovarășului Ștefan Andrei.
NICOLAE CEAUȘESCUPREȘEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, a înminat, simbătă, 28 martie, intr-un cadru festiv, tovarășului Ștefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Ordinul „23 August" clasa I, conferit prin Decret prezidențial, pentru contribuția adusă la înfăptuirea politicii partidului și statului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, cu prilejul împlinirii vîrstei de 50 de ani.
La solemnitatea decorării nu luat parte tovarășa Elena Ceaușescu, tovarășii Ilie Verdeț,
Cuvintul tovarășuluiNICOLAE CEAUȘESCU
Dragă tovarășe Andrei Ștefan,Dragi tovarăși,Doresc, in primul rind, ca, in
numele Comitetului Politic Executiv, al Consiliului de Stai și al guvernului, al meu personal, să-ți adresez cele mai calde felicitări cu prilejul împlinirii virstei de 50 de ani, precum și al inminării înaltului Ordin „23 August" clasa I. pentru activitatea desfășurată, ca activist de partid și de stat, in Comitetul Central, in Comitetul Politic Executiv, in conducerea Ministerului de Externe.
Acordarea acestei înalte distincții constituie o apreciere deosebită pe care conducerea dc partid și de stat o dă activității pe care ai desfășurat-o și o desfășori in domeniul important al vieții internaționale, pentru înfăptuirea politicii partidului, a hotăririlor Congresului al XII-lea al partidului, o apreciere a activității pe care o desfășori, împreună cu ceilalți tovarăși, pentru înfăptuirea întregii politici interne și externe a partidului și statului nostru.
Este un lucru firesc ca fiecare, chid ajunge la o anumită vîrstă — și este sărbătorit — să facă un bilanț al activității sale. Este deosebit de îmbucurător cind un activist de partid și de stat poate să-și privească activitatea cu satisfacția că și-a îndeplinit întotdeauna, neabătut, sarcinile încredințate de partid și de stat, că a corespuns încrederii partidului și poporului.
Intr-adevăr, și tu. ca mulți activiști ai partidului nostru care au crescut în anii construcției socialiste, care au devenit membri ai organizațiilor revo
SCRISOAREAComitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R.Droga tovarășe Ștefan Andrei,
La împlinirea vîrstei de 50 de ani, dorim să te felicităm din toată inima și sâ-ți adresăm, cu afecțiune tovărășească, cele mai calde urări de viață indelungată și fericită.
Ne este deosebit de plăcut să-ți exprimăm, și cu acest prilej’ sărbătoresc, aprecierea noastră deosebită pentru rodnica activitate pe care o desfășori, cu pasiune revoluționară și competență, pentru înfăptuirea sarcinilor încredințate de partid. Ca membru supleant al Comitetului Politic Executiv și ministru al afacerilor externe, aduci o contribuție importantă la promovarea susținută a politicii externe a partidului și sta
tului nostru, de largă conlucrare internațională cu popoarele și forțele înaintate de pretutindeni pentru cauza păcii, destinderii și înțelegerii între națiuni, pentru o lume mai bună și mai dreaptă.
Iți urăm, tovarășe Ștefan Andrei, multă sănătate și putere de muncă, să poți contribui în continuare Împreună cu noi, cu întregul partid, la înfăptuirea istoricelor hotărîri ale Congresului ol XII-lea, a Programului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare României spre comunism.
Participind cu sinceră bucurie la aniversarea zilei tale de naștere, iți adresăm, cu cele mai calde sentimente, urarea tovărășească : LA MULJI ANI 1
COMITETUL POLITIC EXECUTIV AL COMITETULUI CENTRAL
AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN
Iosif Banc. Emil Bobu, Cornel Burtică, Virgil Cazacu, Lina Ciobanu, Ion Coman, Nicolae Constantin. Ion Dincă. Janos Fazekas, Ludovic Fazekas, Cornelia Filipaș, Petre Lupu, Paul Niculescu. Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Pățah, Dumitru Popescu, Leonte Rautu, Aneta Spornic, Virgil Trofin, Ștefan Voitec. Emilian Dobres- cu, Mihai Gere, Nicolae Giosan, Suzana Gfidea, Ion Ioniță, Ana Mureșan, Elena Nae, Constantin Olteanu, Cornel Onescu, Marin Rădoi, Ion Ursu, Richard Winter. Ilie Radulescu.
Tovarășul Ștefan Andrei a exprimat conducerii de partid șl de stat, personal tovarășului Nicolae Ceaușescu, cele mai
luționare și al partidului in anii edificării noii orindulri, te-ai Încadrat activ și ai fost promovat in diferite munci, te-ai străduit să-ți îndeplinești sarcinile încredințate.
Festivitatea de astăzi, acordarea acestui inalt Ordin constituie tocmai o apreciere a acestei activități. Dar acest înalt Ordin, festivitatea de astăzi constituie și o obligație de viitor. Lucrezi intr-un sector foarte important. Ești membru supleant in Comitetul Politic Executiv, care arc sarcini deosebite in Înfăptuirea, zi de zi, a politicii partidului și statului nostru in toate domeniile de activitate.
Este necesar, intr-adevăr, să facem toiul pentru ca hotăririle Congresului al XII-lea privind dezvoltarea continuă a forțelor de producție, ridicarea bunăstării materiale și spirituale a poporului, realizarea unei noi calități a muncii și vieții să se materializeze in toate sectoarele de activitate.
Partidul nostru. România socialistă au acordat și acordă o atenție deosebită problemelor activității internaționale. Facem aceasta pornind de la faptul că numai in condiții de pace, de largă colaborare internațională cu țările socialistei cu țările in curs de dezvoltare, cu toate statele lumii, fără deosebire de orinduire socială, putem asigura premisele necesare
Cuvintul tovarășului Ștefan Andrei(In pagina a IV-a)
calde mulțumiri și profunda recunoștință pentru înalta distincție acordată.
A luat cuvintul tovarășul Nicolae Ceaușescu, care a felicitat cu căldură pe sărbătorit.
Tovarășii din conducerea de partid și de stat l-au felicitat, de asemenea, pe tovarășul Ștefan Andrei, urindu-i multă sănătate și fericire, putere de muncă, noi succese in activitatea sa.
★Comitetul Politic Executiv al
C.C. al P.C.R. a oferit o masă tovărășească în cinstea tovarășului Ștefan Andrei, cu prilejul împlinirii virstei de 50 de am.
desfășurării muncii active a poporului nostru pentru Înfăptuirea Programului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate.
Cu alil mai mult, in împrejurările actuale ale vieții internaționale, este necesar să intensificăm activitatea pentru afirmarea cu putere în relațiile dintre toate statele a principiilor depliinel egalități în drepturi, respectului independenței și suveranității naționale, neamestecului in treburile interne, ale colaborării reciproc avantajoase, ale renunțării cu desăvirșire la forță și la amenințarea cu forța și respectării neabătute a dreptului fiecărui popor la dezvoltare liberă, așa cum dorește.
Trebuie să fim și mai activi petntru a contribui la oprirea încordării internaționale, la soluționarea problemelor litigioase, a conflictelor dintre state numai și numai prin tratative. Mai cu seamă este necesar să intensificăm activitatea pentru securitate și colaborare în Europa, pentru încheierea cu succes a reuniunii ce se desfășoară Ia Madrid, astfel incit să se dea un nou impuls infăptuiril neabătute a documentelor semnate la Helsinki. In acest sens, considerăm că, in următoarele săp- tămini, trebuie să intensificăm contactele și discuțiile cu toate statele participante la reuniune,
(Continuare in pag. a IV-a)
„SCiNTEIA TINERETULUI" pag. 2 LUNI 30 MARTIE 1981
Q înaliu datorie fata de societate fata de noi înșine SA TRĂIM Șl SA MUNCIM SUB SEMNUL
EXIGENTELOR ETICII SI ECHITĂȚII SOCIALISTE»MUNCA -ÎNALTA ȘCOALA A CARACTERELOR
UN VIS IN CÎMPIENOBLEȚEA EFORTULUI
SITUAȚII CAZURI ATITUDINI
— De cind mă știu eu pe lume am înțeles că de lapte are nevoi.- și puiul de om și cel de animal ți toți ceilalți, oameni sau animale, orice virstă ar avea se dau in vint după lapte. Si in pocești cind se vorbește de bine, beișug, boșătie apar mai intii nu diamantele sau aurul, ei riur: de lapte dulce curginrl pe cimpii mt noase.
— Lucrați In plin Bărăgan. Oare Bărăganul nu-i o asemenea cimpțe ? 1
— Eu cred că da, o spun fără Înconjur. Si poate că noi. oamenii oi. nu cinstim intotdea.<aa cum trebuie rodul acestui cămin:. nu-1 respectăm cit se cuvine. Poate că nu iubim această cimpie pe cit ar merita și n-o muncim pe cit ar putea ea să ne dea.
— Aveți dreptate, un țăran are. eind vorbește despre pămint sl animale. întotdeauna dreptate. Da- eu mai știu si faptul eă datul țăranului e să nu fie mulțumit niriodată de pămint. să vrea mereu-mereu să-i stoarcă mai mult.
— Asa-i. altfel n-ar mai rezista ca țăran, s-ar tot duce odată cu puful de păpădie. In țăran trebuie să împingă cu umărul de pămint ața cum impinge de carul incărcat la deal. Asta-i starea țăranului, dragostea lui de pămint. de drag face totul, or, unii dintre noi parcă nu mal avem atita drag, parcă prea vrem să ne fio In pămint și la coada vacii ca in fabrică, ori nu este și nu va fi.
— Mi se pare că ar putea totuși să fie 1
— Nu zic ba. dar știu multe locuri in agricultură unde mina omului o neapărat necesara. Animalele ca și pămintul. dar mal ales animalele nu suportă lipsa omului.
— Cum ați ajuns la această meserie î
Discuție cu TOMA I. TACE A, ingrijiior-mulge'or
la ferma nr. M a I.A.S. Ograda Ialomița
— Simplu. Pe Bărăgan au venit acum douăzeci și ceva de ani tractoarele. Cultura principală era griul. Complet mecanizată. Si dacă plugar nu mai puteam fi, crescător și îngrijitor de animale puteam. Sint de 21 de ani mulgător, am schimbat citeva loturi de vaci, chiar soiuri.
— Parcă nu mi-ațl spus totul, mai e ceva in acest punct.
— Mi-a fost drag de animale, eu ele muncim, cu ele ne ciști- găm piinea. Iar dacă , nu Îngrijesc vacile bine ți nu le mulg cum trebuie nu Iau bani.
— Întotdeauna vă gindițl numai și numai la retribuție ?
— Da de unde ? I Cind dai cu țesala pe spinarea lucioasă a unei joiene sau cind mulgi hectolitri de lapte nu te gindețtl decit la munca pe care o faei. să fie cit mai bună, să fie muncă de om gospodar și nu de ..tiriie obială", cum se spune la noi despre cei leneși și neisprăviți. E obrazul tău de om gospodar In joc. in primul rind.
— Cum arată o zi obișnuită de muncă la dumneavoastră ?
— Mă trezesc la ora 4 dimineața. la 5 și jumătate încep mulsul, apoi predau laptele, curat ieslea și dau mincare vacilor (tainul). între orele opt șl nouă — ..toaleta'1 vacilor, de la nouă la zece grajdul trebuie să fie ..bec", curat adică, apoi vine curățenia pe-nfară. De la 11 la 14 liber. Și după aceea hrănitul animalelor, rinltul. pregătirea pentru muls, mulsul. La ora 18 plec spre casă-
— Se intimplia să dormiți cu grijă, cu emoție pentru cele ee s-ar putea intimpla pe-aicl in lipsa dumneavoastră "
— Aproape intotdeauno. mai ales că trebuie să te gindețti și
cum să muncești mai bine, să-ți organizezi treaba mai bine
— Adevărat, creșterea animalelor nu se mai face ca altădată, la intimplare. Ce vreau eu să vă-ntreb : sinteți convins că un om cu drag de animale este un om bun ?
— Nu m-am gindit la treaba asta, dar dacă o spuneți cred că da. Am să mă mai gindesc.
— Cind e laptele mai bun ?— Toamna cind nutrețurile
sint uscate si consistente. Atunci laptele are multă smintină, e gros de cit unt are in el.
— Sinteti in miezul acestei ocupații. E ea de viitor ?
— Nici nu se dircută. Laptele e un aliment de bază, nu ne putem lipsi de el. Dar mat ales e importantă pentru cel care se ține de ea. îți oferă de muncă in permanență, iți aduce multe mulțumiri și cițtig frumos. Ești un om ocupat, un om cu un rost clar ți niște răspunderi ți drepturi de care nimeni nu se poate îndoi.
— Aș fi vrut să vă intreh dacă nu v-ăți rușinat vreodată de ocupația dumneavoastră, dar ml-am dat seama că ar fi fost mai mull deci! o impolitețe, că m->ș fi indoit de ceea ce faceți și ce ați făcut in peste două decenii de muncă...
— ...ați zis bine ,.de muncă". De muncă nu ți-i rușine, de lene da. Dar un țăran e țăran, așa cum un muncitor e muncitor. Nu poate sări peste el dacă face ceea ce este și dacă se respectă el cel dinții. A mulge o vacă înseamnă o găleată de lapte. Or. o găleată de lapte e un lucru bine făcut, și cu ea încep binele și bogăția. Și orice țăran știe asta, chiar dacă pare că habar n-are. Știe prea bine și tocmai de asta nici nu se mindrește cu ceea ce face, el tace și face, străduința lui e să facă tot mai bine.
EUGEN MIHAESCU
„Declar, susțin și semnez propriu"
Ion Marcel, zis și Pinocchio, iși recunoaște învinuirea" ee i se aduce. Sincer și dezinvolt. Ba chiar te uimește atita sinreritate. Despre dezinvoltură, re să inai vorbim? Mai mult, iși adure aminte amănunte revelatoare despre seara cind, fiind cu o prietenă, se oprise in dreptul stației de lingă Liceul „Boiinli- neanu". Fină aici, nimic nefiresc. O discuție intre doi tineri. intr-o stație oarecare de mașină. Numai că, dacă din punctul de vedere al tinăru- lui. discuția era doar „contradictorie și pe un ton ceva mai ridicat**, din alt punct de vedere ea a avut loc apclin- du-se la „expresii jignitoare**. Expresii care l-au făcut pe cetățeanul Petre Stancu să se oprească și să-și exprime părerea politicos și in termeni de bun simț că asemenea termeni nu-l prind pr tinărul in cauză. Motiv pentru care s-a trecut la leapșa i eu nu fug că am 57 de ani, iar tu mă prinzi că ai 20.
Și, ca intr-o poveste in care eroii se opresc să-și suflece niinccile prejălindu-se de luptă, tot așa a procedat și Ion Mareei. Dar mai bine să-i dăm cuvlntul : „Alunei m-am dezbrăcat de haină și in-am repezit după acest cetățean pe care l-am oprit, lo- vindti-l de mai multe ori eu pumnii in fată. Cel in cauză a inccput să singereze in urma lovilurii. La un moment dat acesla a căzut. Atunci i-am pus un genunchi pe pieptul lui ți i-am mai dat dc citeva ori cu pumnul in față. Declar că pe moment nu am observat dacă acesta avea dinții rtipțl In gură, insă gura era plină de singe iar buza superioară era spartă. Declar, susțin ți semnez propriu. Ion Marcel, zis ți Pinocchio".
Detașat, calm, ca și cum ar fi povestit un film eu șl despre iolcnță. Fără happy- cnd. Dar cu un „va urm t“ (de-acum la timpul trecut), la circa nr. IU Miliția. București.
Cunoștințe vechi, deprinderi noi
Cel plecat dintr-un sat ți venit in oraș so simte mai puțin singur atunci cind află că alături de el, undeva, intr-un alt ioc dc muncă, intr-un cămin sau indiferent unde, iși duce viața un consătean dc-al lui. Eh, se întreabă el nostalgic, ee-o mai face al lui Cutare sau a lui Cutare ? Și noii prieteni sint de acord cu cl. mai ales că oltul și nostalgia sint puse pe tapetul unei mese de restaurant o- dată cu consumația pe banii clientului nostru, evident.
Ața se face că intr-o seară trei crai, unul de tobă, altul de ghindă și al treilea miner, se hotărăsc să facă o vizită unei prietene de-a lui Marin Marin, mai ales că fata era dintr-un sat cu el. Numai că cei trei n-au intrat ca tot omul pe poarta de pe. strada Spătarul Preda. București. ci au sărit gardul căminului de fete. La riposta paznicului de serviciu. Dumitru Crlstea, Marin Marin s-a apropiat de el. I-a tras dc haine, rupindu-i banderola. Timp in care nici al doilea crai n-a stai degeaba : a făcut șl el ce-a putut, mai precis. I-a mușcat pe paznic de degetul mic de la mina dreaptă. Incidentul s-a terminat cu o săptft- niină dc îngrijiri medicale pentru paznic.
Despre fată, nu se știe mal nimic
ARETA ȘANDRU
SA DISCUTAM DESPRE TINEREȚE, EDUCAȚIE RĂSPUNDERI CERCUL VICIOS
Orele nopții—orele cind se vădamănuntele
X \
1suferă și nu copilul, constată poetul. Obiceiul ista de a suna pe la uși .' (Cine a spus că poeții nu fac observație socială ?).
— Așa. de-Oștla iml ești, parazitate !
Poetul nu are replică. Se uită prostit in ochii tinerei fentei care nu mai sint umili Plină saltă nește un alt etaj, către altă ușă :
— Ar trebui să te ia la muncă ! Stai la ora 10 ? La că, parazitule ! muniă !
$i cind te gindeștt că totul a pornit de la Baudelaire. Volumul promis.
RIDENDO
CASTIGAT
MORES
3 ore. și ușor, scos din picoteala frigului șl a oboselii, orașul se va trezi, părind să respecte scenariul zilnic al vieții, dar trăind clipe și intimplări care niciodată nu vor fi aceleași. In valeu stadionului. printre blocurile cartierului ..Cremenea" se aud bacovian ciini lătrind. Două taxiuri isi întretaie luminile la- lutîndu-se.
în liniștea asta densă, materială. aproape că-ți vine să pui mina pe ea. ultimii trecători se grăbesc probabil spre gară decind după valize). Mucul minării nopții sfifiie încet, ultimele puteri. Da. intr-o fel de noapte, e posibil Să se ft plimbat pe străzi si Emines-cu. și Bacovia. visihd antice statui, strămoși cu barba pină la briu ori cintece de clavir, coboară parcă niște adevărului faptele lor ca lumina
La ora W dimineața o gazdă are o datorie sigură.
Gazda este critic literar, musafirul poet. Motivul vizitei, o carte de poezie. Un volum promis..
La . ora Ut dimineața ibricul șuieră mai convingător decit la alte ore. la ora 10 dimineața ți aburii plutesc altfel și se instalează ferm in hol. in bibliotecă eu înaintea ceștilor fierbinți. O zbîrniie ibricul e vine un clarat. Criticul continuă să păzească cafeaua. poetul deschi- de usa :
#— Dă si mie. cona- șule, ceva...
O femeie tinără iși înfige umil privirile in ochii evident con- trariați ai poetului.
gră care se întinde și pe miini și pe haine șl pc păr se află un micuț vioi de doi ani. Evident joacă rolul de
v reo nu-si
bol-
nici fi nici rugători,
de energie iși copilul și por- furioasă către
oPornind
molcom, le- în mișcări, zgomotoase.
I preferind moldovean.
Ușor grăbit, dar nos pinâ la urmă fură exteriorizări fără răbufrrtrl t discreția, ca orice băcăuanul se pregătește să înnopteze. Este (Va 2(1 în autoservirea din centru, ultimii clienți se grăbesc să aleagă marfa și s-o plătească. La celelalte magazine. vinzătoarele au închis ușile și f"C cuvenita curățenie de seară. După jumătate de oră. Calea Mărăsești. strada principală a otașumi. porțiunea de drept a Bacăului din drumul european E 20, pare deja pustie. Blocurile turn din cartierul „Cornișa" se profilează in dreapta noastră ca niște jucării, ferestrele luminate. La din blocuri lumina de ne scărilor și cea de la etajul sau doi formează o literă (L mare de tipar). Oamenii au început să se culce. Faptul devine sigur. O respirare specifică, mult încetinită, se aude si pe stradă.
Am căzut pe o noapte liniștită. La spital, la sediul Miliției, ni s-a spus același lucru : Este o noapte liniștită !
Și
Au unul casa unu
RECLAMAT SI RECLAMANTAȘl... O LADA CU SCULE
La Miliția municipiului Bacău. pentru sg. maj. Pugcută. ți pit. maj. Jlgău noaptea de serviciu a Început la ora 20. cind au primit un telefon prin care se reclama un furt la Liceul „Pă- trășcanu". 20 de elevi seraliști rămăseseră fără haine ei fiind Ia o orfl de laborator. Alarmă falsă. De la 20 de victime s-a ajuns la una singură. De la 20 de paltoane căciulă, glumă, proastă.
La ora ți Maria 22 de ani. are 3 copii și soțul a alungat-o de acasă. Reclamația o are gata scrisă. Nu e prima oară cind se întimplă...
— Șt noi cu ce putem să vă ajutăm ?
Intervine o rudă ză. explică, cere legii etc.
— Noi o ducem
s-a ajuns la o singură Probabil o glumi). O
cum se face ades.
21 .se prezintă la .sediu Cbsteseu : Tinflră. cam
care pledea-respectarea
acasă, dar după aceea nu mal garantăm nimic. Mai ales dacă soțul e băut.
Ruda insistă. Miliția trebuie să-și facă datoria.
— Si-o foca, dar casă bună nu se face cu miliția, zice pit. maj. Jigău. Așa este... Avem foarte multe cazuri de alungare de Ia domiciliu. Zilele trecute mi-a fost dat să văd cazul unui cetățean alungat de Omul a eoborit să-și țigări Și cind s-a întors, uța era închisă. Maricică în sus. Maricieă în jos. Nimic. A venit omul ’a noi să ceară un sfat. Ce să facă? Să spargă ușa ? Era doar in haină șt in papuci. Uite că sr nai intimplă! Dar cel mat des bărbatul e de vina, beat acasă, i se nu seamănă cu zește pe femeie aici scandalul.
La această scenă . .. voie) și Elena Co.iocaru din Tg. Frumo-, A ..Bistrița", abandonat
nevastă, cumpere
Se Întoarce pare că copilul el. din
ori o nimic
asistă
geloși de
ffă’ ă
fo«t cădită n hotelul E căsătorită si și-a familia. (Există și. o
reclamație a soțului. Qojocaru, fiind dată in urmărire, ue mai multe zile). E ținără. curat îmbrăcată. dar in poșetă, ih afara de ruj. o pasta de dinți și o periuță nu niHi are nimic altceva.
Este OTa 23. Discutăm cu 5a. Nimic interesant. Nu .se înțelegea cu soțul, zice ea. iar soțul refuză să dea divorț. Asta e. Qiscutia noaslrq e întreruptă de Constantin Strai căruia i s-a furat o ladă cu scule chiar sub nasul lui. cind Hoțul a operat mot. ,s-. suit personală și a Strat j-a luat intimplare. a pricina parcată lingă un bloc. Hoțul se numește Aurel Tănase. șofer de meserie. Se clatină și articulează eu greu cuvintele din care rezulta că nu recunoaște nimic. ...El să fure o ladă eu scule ? Pentru ce ? Ce. el nu are destule acasă ?
— S-a găsit lada în mașină mea ? Păi. tovarășe, asta e o glumă tare bună. Cine a pus lada in mașină mi-a făcut-o. ce mai... Am destui dușmani care vor să mă compromitii.
Se pune problema ca Tăiiase să fie reținut pentru ca dimineață să i se facă o percheziție 1« domiciliu. Așa e procedura. Se dau telefoane și se așteaptă. Deși e in fla.grant. Tănase se bucură de drepturi constituționale. Chiar acesta e cuvintul : ..se bucură".
O STICLA-N PLUS ȘL. MEDICUL DE GARDA
în dreptul restaurantului Bistrița. ..Petrică Și Mocanu". cum ne declară el. născut la „unu- nouft-trei-șase", joacă fotbal cu propria-i căciulă. C rasut. descheiat la nasturi (ciți li mai are) cu nasul rotund ți roșu, pare gata machiat să-i facă pe spectatori să ridâ. Nu are nici un act de identitate. Știe că a băut (de ce să nu recunosc) si e fericit. Lucrează la OIT. la IUTISPEC. e greu sft înțelegi, și domiciliază intr-un județ, nici o acasă, mă la
Constantin Sargu, Vasile Sargu, și Mihai Arvinte sint foarte surprinși cind sint legitimați. Amețiți și zgomotoși, ei se miră mereu.
— Mergem pe stradă. Ce. Eminescu nu mergea Pe stradă noaptea ?
Cel mai ofuscat e Vasile Sar- gu. El. cică, nici măcar nu e beat. E invitat să sufle in fiolă, dar refuză... Eu suflu unde vreau eu. Legea îmi dă acest drept. Ei. unde-i lege nu-i tocmeală.
Amărit, trezit din beție. întins Pe pat. Dumitru Mocanu nu mai invocă legea. Nu-i arde de ața ceva. Are buza spartă ți așteaptă acul și ata chirurgului in camera de gardă a spitalului. De gardă e cunoscutul doctor chirurg dr. Sorin Olinic.
— E,t« o seară liniștită, avut citeva cazuri : arsură, entorsă. plagă deschisă.. De la începutul anului, insă, vedeți și dumneavoastră, avem 631 de cazuri. Se grăbește să Plece în sala de oocra’ii unde 11 așteaptă un caz de peritonită. iar noi plecăm la ..interne" unde ne intimpină
aceeași liniște. De la ora 20 s-au înregistrat citeva cazuri da pneumonie, reacție migrenoidâ. un sindrom astenic. 2 femei bătute. un ulcer. o tentativă de sinucidere (o elevă de 17 ani care a luat 2tl dă calm) și (se
pastile dc distono- putea ?) doi bețivi.
(.iu- lu- cu
ast-mult de la Baudelaire
iți făcea o pana, rapid și fără xgo- apoi in mașina plecat. Numai că numărul si. din găsit mașinH cu
sat din La ora asta nu mai are mașină cu care să ajungă dar nu-1 pasă. O să doar- prieteni...
Am
I
*1. Lucrătorii de Ia
iți fac datoria. La cite lumina veioze.
noapte inspirată pentru unii, cine știe ce problemă nu suferă aminare. Mai sint
E deja oraE.G.C.o fereastră se zărește difuză și intimă a unei E o ori.mai
Noaptea punți ale
și atunci oamenii cu se văd mai limpede
zilei.SORIN PREDA
ți a scris o carte de mare zeci de mii de exemplare, lost căsătorită eu un moșier la 14 ani a fost tractoriști.
_ _ __________ __ ___ ___ film de mure succes în careva interpreta rolul principal, a ghicit la sute de oameni, a făcut vrăji și-a fost condamnată pentru magic neagră. A trăit mai mulți afli din cusătorie, cartea ei. „Pc drum de seară", Eduura Albatros 1980, a fost deja soliritată și in străinătate și la 47 de
vederea.i din ea in masa de prinz și
masa . de seară și in apa 1 care-i speli rufele torni cite 1 picuri 1 Canonul e ca
Domoiea Girneață : are 4 clase succes, un best-seller Solicitat in A fost bătută cu fiori, huiduită, a scăpătat, a locuit intr-un castel ți b pe cale să devină scenarista unui
ani e pe cale să-și piardă ’— Cum v-a venit ideea cu
ghicitul ?— Eram la un tpital. Abiâ mă
Intimaseră șt nu prea aveam bani. Am văzut o țigancă tinără cum s-a umplut de bani de 1» un medic și atunci mi-a venit ideea să incferc. Eu toată viața am trăit din cusutul iilor și-al cămășilor. După ce m-am apucat să ghicesc am rămas uimită. Cind era să-ml plătească munca mea de cusătoreasă strimbau din na* și se scirțiiau la bani. Cind 4 fost pe ghicite ii dădeau fără milă.afle și să li se împlinească dorințele.
— Vă mai aduceți aminte cui ați ghicit prima dată ?
— Era o ingineră. Mi-a lăsat 10 Iei sub ceașca de cafea. Habar n-am cum s-a aflat că știu. în citeva săptămini zeci de femei cu neînțelegeri la mine ți-mi de bazaconii.
— Ați ridicăt— Păi sigur că da. Veneau la
mine, stăteau două-trei ore. fumau, beau cafea, nu mai puteam lucra și-am ridicat taxa la 25 de lei. Trebuia să trăiesc din ceva, într-o bună zi am scăpat acul ți pinza din mină ți n-am mai văzut nimic. M-a Îngrozit gindul că îmi voi pierde vederea și m-am gindit că aș putea ciștiga tă trăiesc și să fac bani ca să-mi recapăt lumina ochilor.
— Odată vadul făcut cred ci era o adevărată avalanșă ! Ce vi cereau ?
— Veneau mai ales femei căsătorite ca să le dezleg bărbatul sau iubitul. Unele dintre ele imi cereau lucruri ingrozitoare, să le omor so*ul sau să moară so-
iubitului. Vă dați teama ! mi-a adus o broască și
zis s-o înțep. Cum s-o in- în viața mea nu m-am
de nici o vietate, cum era
scoteau orieft. numai să
in cu
doi sa-1
schimbi dt* două ori pe săpt.i- mină. Și ca nu cumva bărbatul să bănuie ce-am pus noi la cale îi dai in fiecare zi cite o friptură și o bere și trebuie să fii totdeauna acasă cind el se întoarce din oraș.
— Cum se împlinea vraja ?— Păi dacă nu se mai intilnea
cu -iubitul timp de 3—4 luni cit tinea apa din sticlă ăla o părăsea șl soțul se bucura de ..vrajă'*. Dintr-un' slăbănog ajungea
familiale veneau cereau tot felul
taxa ?
mi-a țap ! atins să fac asemenea bazaconii ?
— Si ce făceați, cum puneați la cale vra ja ?
— Le dădeam apă de la chiuvetă intr-o sticlă de un k;lo- gram și le ziceam așa : îți ungi bărbatul cu puțină apă în fiecare zi. Dacă vrei să moară, timp de trei luni ii pui cite doi picuri
sonerie in timp pe foc
pericol
curece
de-de-
acnsă mun-
La
— Dă și mie, cona- șule. vin de la spital, ■copilașul e bolnav, să ai mata sănătate...
Copilul nu s ■ vede deloc bine. Subtul de mizgâleală nea-
stra
nav. Femeia apleacă capul pe un umăr intr-o imagine clasică a deznădejdii și îndurerării. Ptetă șl nu altceva.
Mă tem că mania ta. BRAESCU
termine școala să ajungă mare și atunci se împlinește vraja și o ia de nevastă. Ea nimic, voia atunci. S-n dus după el la Brașov și băiatul nu o suporta. Colegii lui il întrebau, care-i iubita ta și care-i mnică-la ? De ciudă, băiatul i-u luat și pe ceilalți cu el. le-a zis că să meargă Iu restaurant si mult, ca să n-aibă plăti și atunci o ia băut, au mincat și la urmă a trebuit cerceii ca să aibă cu ce plăti și a venit eă mi-a implinit bărbatdupă cai verzi. Scrieți că era o proastă ți-o descreierată, să sc învețe minte și altele să nu mai umble după vrăji ți să stea acasă la familiile lor.
carte le-ați trecut pe numele lor ?cum
venit
să comande baba cu ce militia. Au cind a fost să-și vindâ
aeisă și m-a reclamat dat 300 de lei și nil i ă-o
dorința. Femeia avea și doi copii și umbla
— Îîl toate cu
— Păi cum au
! La tribunal ele să mă acuze ? Și
aducă păr și unghii de la popă ca să pot face vrăji. Ini re timp preoteasa a căzut de pe scară și și-a rupt o mină. Popa Arghir mi-a dat telefon și mi-a zis că,
5 (MMI și-mi ineuca
I-am zis. uite.
ce faci dragă. îmi iei schilodești preoteasa omori și mă lași cu pe cap toată viuța chinuie.dacă vrei să moară amindoi trebuie să vorbești cu Necuratul Popa a zis sigur, mai bine să vorbesc eu cu el. îi și spun prin viu grai și văd dacă nu mă înșeli. Am luat un pui de curca și l-am învelit intr-o Bucată de cașmir și l-am pus pe fotoliu. I-ant spus popii că eu nu pot face incarnări mai mari, numai din "ele mici. Popa nu știu ce-i Învelit in bucata de cașmir și cind il atingea, puiul de curcă făcea urit de tot. Popa zicea că vrea să-1 vadă pe Necuratul la față și poate si fii bun
loc s-o oloarfă să rnâ părinte
eu i-am zis cu nu se el a zis către el. drace, și-l omoară pe episcop
Samantha pe drum de searăun bărbat cit ușa și șe împăcau și femeia răminea fneă copiii ei. Veneau la mine după ce se termina apa din sticlă si-mi ziceau. vă mulțumesc frumos, ticălosul ăla a plecat și m-o părăsit și-am rămas cu soțul meu cu care mă ințeleg de minune.
— Dar fetele necăsătorite nu veneau ?
— Veneau dar nu le primeam. Le ghiceam numai celor care dădeau la facultate. Le spuneam că intră și le dădeam curaj. Erau tare speriate și cind le spuneam că vor avea noroc iși. recăpătau încrede ea. Cele care să intre numai pe ee eu s-au ars.
— Care a fost cea tă și mai aiurită propunere de Vrajă ?
— Sint două. Una a fost cu un popă care m-a și reclamat și am fost condamnată pentru înșelătorie. Și o biată bătrină.
— Să-l lisăm urmă.
— O femeie drăgostit de un tului ei și mi-a cu puștiul ăla sunat-o pe mama băiatului și i-am spus că baba Mimi vrea să pună mina pe el și să-1 dea undeva la o școală m-.ii îndepărtată pină se Fnisteste femeia. Eu i-am spus babei, lasă-1 să-și
au așteptat le-am spus
mai trăzni-
pe preot mai la
bătrină s-a in- prieten al baia-’ cerut s-o mărit de 17 ani. Am
n-am făcut decit ce mi-au cerut ele. Bine eă nu s-u implinit nimic. Dacă s-ar fi implinit toate imbecilitățile care mi le cereau m-aș fi Îngrozit de moarte și-ar fi fost vai și amar. Numai că dorința măgarului nu- se cer.
— Mor de curiozitate povestea preotului !
— O mătușa de-a mea la mine tare necăjită. Lucrase 15 ani la un preot și o dăduse afară fără să-i dea un ban. Nu avea un leu de drum. I-am dat eu. am hrănit-o și am auzit niște lucruri infiorătoare. Atunci m-am hotărit să-1 pedepsesc. I-am trimis vorbii pe una. Ileana. o femeie care era îndrăgostită de fratele părintelui, că vreau să mă spovedesc. M-a chemat la el acasă și mi-a făcut o slujbă in bătaie de joc. Am vrut să-i plătesc și el a zis ca a aflat de pe la muieri că știu fă ghițesc. Să-i țlau în cărți și in cafea că e un drac de popă, episcopul lui gata să moară și-l tot chinuie și dacă pot să fac să moară și să-1 scap și de preoteasa lui drage pe care n-o mai suportă. I-am spus că pentru două morți il costă 5 0410 de lei. Să-mi dea intii o mie și pe urma dună ce-o muri nevastă-sa și episconul să-mi mai dea patru. Am trimis-o pe Ileana să-mi
aude în
să aflu
a venit
și pc urmă scapă-mă de preoteasă. di' bag-o sub tren sau sub o mașină ca sa nu mă mai chinuie. Da' tot nu credea. M-a întrebat dacă pot să-1 dovedesc că lucrez cu Necuratul. I-am zis. uite, părinte, peste citeva nopți îți aduc pe horn fratele de la Iași. Bun. zis și făcut. L-am sunat la telefon pe fratele lui de la Iași și i-am spus că dacă vrea să ciștige niște bani și să se împace cu popa să vină in ziua cutare. Am zis. părinte, mai trebuie un canon. EI a sărit. Iar bani ? Nu. nu mai trebuie bani. Să aduci o tava, o farfurie cu spirt și un cearșaf ți să vii dezbrăcat in fața mea și-a coanei Ileana. A zis că de ce să fie două ? Pentru că dacă nu-s două, cel vrăjit moare pc loc. îi era o frică de moarte că tremura tot. S-a dezbrăcat în baie, l-am pus in genunchi pe tava de metal. i-am pus cearșaful in cap si pe urmă am umplut o farfurie cu spirt, i-am dat foc ți l-am pus să. si-o țină deasupra capului pină se termină spirtul. S-a pirlit. s-a cind s-a stins focul i-am gata, acum se v du-tetrei saotămini s-a dus la miliție și m-a reclamat. A urmat procesul si condamn'mea.
— Nu vă pufnea risul cind ii
ars. s-a bășicat, si zis,
imphni vraja, acasă șl așteaptă. După
vedeați ce prostii sint in stare să facă ?
— Cum să nu ! Dar mi-era frică. Și nu aveam cu cine să rid de ei.
— Băiatul dumneavoastră nu știa nimic ?
— Val de mine ! Mi-ar fi fost o rușine fără margini. Făceam cit el era plecat la școala și cită vrăme soțul meu era plecat la serviciu.
— Nu aveați mustrări de conștiință pentru că-i înșelați pe față ?
— Trebuie să spun că aveam ?— Cum credeți !— Nu aveam. Gindiți-vă ce
monstruozități imi cereau, nerușinări fără marRini. Cum să-i iert ? Erau intelectuale, veneau la mine cu pălării albe, cu mănuși flori in dezleg soțul.- Si— La
fost condamnată, in ședință publică am spus că după ce ntă Întorc de la penitenciar să nu mai aibă curajul să se apropie de casa mea că le dau foc. Cind m-am intors in oraș nimeni nu voia să mă mai cunoască. Treceau pe partea ailaltă a străzii. Atunci am vrut să mor. Dar am scăpat și ani urcat pe un deal și m-am apucat să scriu a treia carte din viața mea. Pe drum de seară. Mai scrisesem două Înainte, dar abia asta a văzut lumina tiparului Ia Editura Albatros. Bucuria care mi-a mai rămas e cartea ți filmul. Casa de filme 5 șl regizoarea Marla Callas Dinescu pregătesc un film care sper să fie un mare succes. Să invețe lumea din drama unui om. dar mal ales să se invețe minte să mai creadă In timnenil. M-am zdrobit pentru oamenii ăștia care uneori sint așa de prosti si de creduli: Scrieți adevărul, chia'- dacă se vor supării și voi rămine din ce In ce mal singură. Măcar din suferința mea să se aleagă cu ceva.
— E trist și incredibil ți ridicol ee mi-ațt povestit. Vă suparăți dacă la sfirșitul dialogului fac un apel către mărit noștri specialiști in boli de ochi? Pentru elfi oameni ați lecuit de prostie sf t'inorantă eu sint anta să jur că nu e drept să vă pierdeți vederea.
— Nu mă supăr și vă mulțumesc.
— t)e c.e nu-i oferi și tu flori.
oa toată lumea ???...
subțiri și cu buchete de brațe ți lmt cereau să le iubitul sau să le omor
cartea cum ați scris-o ? tribunal după ce-am
Interviu realizat de CORNEL NISTORESCU
Desene de MATEI MIHAI
„SCINTEIA TINERETULUI" pag. 3 LUNI 30 MARTIE 1981
Toate forțele concentrate la obiectivelecu termene apropiate de punere în funcțiune
Platforma pentru industria alimentară Nord-Vest, municipiul Arad, este una dintre oele mai mari de acest gen din țară. In aceste zile, prioritate absolută pentru noua fabrică do zahăr, care, la Începutul noului sezon de prelucrare a sfeclei, trebuie să fie dată în folosință. Structurile de rezistentă ale halei de fabricație cu secțiile aferente sint complet terminate. Acum se lucrează la planșeele tehnologice interioare pentru a asigura front de lucru montajului de utilaje. Magazia de zahăr este gata, iar cea de materiale în proporție de 90 la sută. în proporție de 90—95 la sută sint terminate, de asemenea, lucrările la stația de descărcare a sfeclei, la stația de pompe și bazin pentru apă industrială și la platforma pentru piatră de var cu estacadă pentru pod rulant. Mai întîrziate sînt lucrările la turnul de răcire — doar 35 la sută din volumul total. Există aprecierea, atît a constructorului cit și a beneficiarului, că stadiul fizic al construcției asigură front de montaj la difuzorul RT 4 care constituie inima oricărei fabrici de zahăr.
în biroul inginerului șef de șantier, Gheorghe Cojocaru. se poartă discuții dintre cele mai firești pe tema aflării soluțiilor optime la diferite categorii de lucrări. De o parte constructorul. de alta proiectantul, in persoana inginerului Roman Busuioc. Se mai dau și telefoane la București, la IPSCAIA pentru a lămuri o problemă, la Chitila pentru a obține aoordul ca turnarea unei plăci pe care urmea-
La Fabrica de zahăr Calafat, ritmul de execuție, raportat la stadiul actual de realizare, este încă mult inferior celui impus de atingerea dezideratului propus — punerea în funcțiune în luna septembrie a acestui an. In cadrul unei anchete întreprinse în aceste zile (deci cu 6 luni înainte de termenul stabilit pentru începerea producției), am avut posibilitatea să ne convingem că pe șantierul acestei unități situația se prezintă total necorespunzătoare, revirimentul mult așteptat încă nu s-a produs. Se impun, chiar din capul locului, cîteva precizări : ritmul de lucru pe șantier este destul de lent, forța de muncă (atît la constructor, rit și la montori) este insuficientă, se reclamă lipsa unei importante cantități de utilaje pentru montaj. Deci, sintetic, se poate spune că pentru recuperarea restanțelor și reinscrierea în graficele de execuție stabilite dealtfel posibile și obligatorii, toți factorii responsabili trebuie să adopte măsuri urgente. Cum fiecare zi are importanța sa in economia timpului aflat la dispoziție, vom Încerca să facem o scurtă prezentare a direcțiilor principale de acțiune către care se cer a fi concentrate toate forțele.
Pentru constructor — Șantierul 5 Calafat al T.C.I. Craiova— urgenta urgentelor o constituie asigurarea frontului de montaj la principalul obiectiv— hala de fabricație. Din discuția cu inginerul Paul Văleanu
ză a fi montate utilajele să se facă pe baza proiectului inițial. Toate mesele, trei la număr, sînt pline de proiecte. Pe rind, de comun aoord, sint stabilite modalitățile patetice de lucru. Un mod de a gîndi și acționa operativ atunci cînd. la realizarea unui obiectiv, colaborarea dintre constructor, proiectant și beneficiar se concretizează nemijlocit pe șantier. Fiindcă se mai afla de față și tovarășul inginer Nicolae Mija de la Centrala pentru prelucrarea și industriali
pentru montarea a 1500 tone utilajezarea sfeclei de zahăr. Din cînd in cind dialogul este întrerupt de către un maistru venit să întrebe ceva, de șoferi care cer o semnătură, pe vreun bon de materiale sau foaie de parcurs, de zbîrniitul telefonului. Cert este că toate părțile răspunzătoare de finalizarea sarcinii încredințate, sînt hotărite să le și onoreze.
Cu o singură condiție, avea să ne spună puțin mai tîrziu tovarășul inginer șef Cojocaru : utilajele să fie livrate conform graficelor stabilite ! Aceeași problemă a utilajelor a căror livrare ritmică nu este respectată ! La momentul respectiv, pe șantier se aflau 585 tone de utilaje din- tr-un total necesar de 5 122 tone.
am aflat ca în momentul actual structura de rezistență este doar parțial montată (la betoane circa 70 la sută, iar la cea metalică 50 la sută). Tocmai de aceea, la acest obiectiv se cer a fi dirijate principalele efective de constructori. Eforturi susținute trebuie să depună la rindul lor și oamenii lotului de montaj, din cadrul constructorului, care în cîteva zile au obligația să predea montărilor
la calafat: Fapte concrete, nu promisiuni de regulă neonorate!de la T.M.C.U.B. structura de la cota plus 7 metri. Inginerul Eftimie Stănescu, șeful lotului, ne-a asigurat că oamenii pe care-i conduce sint capabili să respecte graficele recent stabilite. Cu atit mai mult cu cit. în ultimele zile, au fost detașate importante forțe de pe alte șantiere. Dealtfel, problema forței de muncă la constructori este în curs de rezolvare. Prin decizia conducerii T.C.I. Craiova, o parte din lucrări a fost repartizată Grupului de șantiere Slatina (turnurile de răcire și gospodăria de apă) și Șantierului 3 Podari (zona condiționare — amhalare din cadrul
PRIN EFORTUL TUTUROR,ÎN INTERESUL TUTUROR
Fabricile de zahărsă producă în septembrie!
Zimnicea — trebuie si sporească, pină la tnce- industrială de prelucrare a sfeclei de zahăr. Am
Patru noi obiective — ta Arad. Calafat, ianca șiperea campaniei de recoltare din acest an, capacitatea —...... ....... — Jvăzut, Intr-un număr trecut, care este situația pe șantierele de la Ianca și Zimnicea. Prezentlnd azi stadiile de construcție și montaj, problemele legate de respectarea graficelor stabilite, soluțiile ce se impun, Încheiem cu Aradul și Calafatul o primă trecere prin cele patru șantiere, urmind să revenim după ce vom vedea cum acționează colectivele de oameni al muncii, de tineri din întreprinderile constructoare de mașini pentru a satisface cerințele beneficiarilor si montorilor privind termenele și ordinea de livrare a utilajelor și subansamblelor unor instalații, căci, așa cum a rezultat pină acum, problema chele a punerii in funcțiune a celor patru fabrici in luna septembrie o constituie utilajele.
în plus, din stocul existent, doar 156 tone corespund actualelor necesități de montaj. Deosebit de presant este ca unitățile M.I.C.M. să livreze la timpul potrivit instalația de difuzie, instalația de evaporație și aparatul de fiert sub vid. Pentru ultimele două, există oferta de livrare abia în noiembrie și, respectiv, septembrie. Or. atunci fabrica trebuie să producă. Pentru accelerarea ritmului de montaj a ansamblului de difuzie, constructorul « solicitat întreprinderii In
dependența din Sibiu livraPăa în tronsoane de cîte 3 piese și nu eșalonat, cîte una. în total sint 12. Ne dăm seama că modul de organizare a producției la „Independența" e mai lesnicios livrării pe bucăți dar, ținînd cont de cerința intrării in exploatare a fabricii de zahăr arădene, încă în toamna acestui an. se cere ca și efortul constructorilor de mașini să' fie pe măsură. Numărul utilajelor care ar trebui să se afle deja pe șantier sau pentru care nu există certitudinea că vor sosi la timpul potrivit este mult mai mare. Acestora li se adaugă alte 516 tone necontractate incă. Ți- nînd seama de situația existentă, ne-am adresat tovarășului ingi-
halei de fabricație). De asemenea, lotul 2 de la întreprinderea „Biosinteza" a preluat spre execuție rampele de descărcare, port-basculele și platformele, obiective pe care constructorii s-au angajat să le realizeze la termenele stabilite.
în ceea ce privește montajul utilajelor situația este mult mai critică. De fapt, abia în aceste zile Șantierul Calafat al T.M.C.U.B. a preluat spre mon
taj o serie de obiective și după cite am înțeles este in stadiul de... organizare de șantier. Aici se pune cu mai multă acuitate problema forței de muncă. Pentru că in șantier sint doar 70 de montori, față de circa 600 ciți ar fi necesari la volumul mare de utilaje ce trebuie puse în operă (4 710 tone). Mai mult, montorii tergiversează atacarea unor lucrări, cu toate că au fronturi de montaj asigurate la cîteva obiective cum ar fi : tăiere sfeclă (din punctul de vedere al constructorilor realizată sută la sută), și silozul de sfeclă (asigurat front în proporție de 80 la sută). Desigur, poate fi in
ner Dan Ardeleanu, șeful secției tehnic-investiții siliului popular Am aflat astfel Agriculturii și men tare nu a probleme care ii aparțin in exclusivitate : obținerea aprobării pentru construcția centralei termice și contractarea centrifugelor fără de care proiectantul nu poate elabora proiectul pentru construcția tabloului de comandă. Pînă pe data de 10 martie nu a fost predată documentația pen-
din cadrul Con- județean Arad,
că Ministerul Industriei Ali- rezolvat cîteva
tru o valoare de investiție de peste 40 milioane lei. „La ora actuală, ne precizează tovarășul inginer Ardeleanu, pe șantier există front de lucru pentru montarea a circa 1 500 tone utilaje. Din cele 25 de întreprinderi
furnizoare, cele mai presante ar fi cele produse de „Indepedența" Sibiu. Pentru a găsi un mod de rezolvare ne-am deplasat acolo. Am fost asigurați că putem fi onorați la termen cu condiția ca, la rindul lor, C. S. Galați, să.le livreze tabla necesară iar Laminorul de țevi din Roman țeava pentru care există comenzi". Un apel prin intermediul ziarului ne-a fost cerut să-1 adresăm IMG București, care trebuie su-i
vocată lipsa unor utilaje „cheie" de pe șantier, de care se fac vinovați furnizorii, dar cum pentru obiectivele menționate utilajele sint in stoc și deci pot fi montate, scuzele se exclud. Se impun insă măsuri ferme...
Cum am amintit de furnizori este cazul să ne oprim pe scurt și asupra obligațiilor neonoratc de către aceștia, aspect asupra căruia a insistat tovarășul Mircea Dincă, contabilul șef al
Fabricii de zahăr: „Din oele 4 710 tone utilaje, în momentul de față nu avem pe șantier de- cît 1 132 tone, in condițiile in care la această oră trebuia să avem asigurate absolut toate utilajele. Desigur, cantitatea aflată în stoc este destul de marc, dar și in ceea ce privește aceste utilaje se impun a fi făcute cîteva completări. Spre exemplu, s-ar putea începe montajul difuzorului R.T. 4 la care fundația a fost executată. Cei de la „Independența" Sibiu ne-au livrat capul mobil, capul fix. și bacul de circulație, dar nu ne-au livrat tronsonul șr sistemul de antrenare. Și cum or
livreze întreprinderii sibiene două semicoroane dințate și două role turnate. O altă întreprindere căreia și pe această cale i se cerc mai multă solicitudine este „Aversa" din București. Este vorba despre pompele compresoare pentru bioxid de carbon, planificate pentru a ajunge pe șantier mult mai tîrziu decit ar fi de dorit.
Aprecierea constructorului că, potrivit graficelor de execuție, forța de muncă necesară este integral acoperită, este contestată atit de beneficiar, cit și de secția tehnic-investiții a consiliului popular. Este adevărat că se lucrează in două schimburi, că toate utilajele sînt exploatate la întreaga capacitate. Considerăm însă că, dacă se poate realiza mai mult la capitolul construcții — și realitatea e că se poate — atunci și graficele pot fi modificate. în sens Acestui veni în întâmpinare și inițiativele organizației municipale a U.T.C. Pe platforma nord-vest a Aradului a fost organizat un șantier al tineretului. Existența lui este acum amintită doar de o pancartă. Știm că el continuă să existe pe șantierul unei școli cu 24 săli de clasă ce se construiește în noul cartier Aurel Vlaicu. Tovarășul Tudor Teodor, secretar al Comitetului județean Arad al U.T.C.. ne-a declarat că nu peste multă vreme el va fi redeschis și pe șantierul Fabricii de zahăr. Cu cit mai repede, cu atît
pozitiv, firește, deziderat i-ar putea
va fi mai de folos.ION DANCEA
dinea de montaj începe cu acestea din urmă, se înțelege că nu putem ataca montajul acestui utilaj important al secției difuzie". Exemplul prezentat de interlocutorul nostru nu este singular, el avind corespondent și in stilul de livrare a utilajelor de către UNIO Satu Mare (care a furnizat doar anumite părți de la transportoarele pentru nămol și borhotul umed, dar nici unul complet) și I.U.T. Buzău, care a trimis decantorul de nămol, pentru secția purificare, varianta a doua, înaintea primei variante. Și cum „doi" vine in logica montajului (ca la aritmetică), după „unu" se înțelege că lucrările nu pot fi atacate...
în mare, cam așa se prezintă lucrurile pe șantierul Fabricii de zahăr de la Calafat. Concluzia finală ne-a fost oferită de inginerul Atanasie Gută, directorul unității : „Stadiile de execuție sint mult întirziate, vinovați fiind în egală măsură constructorii. montorii și furnizorii de utilaje. Remedierea situației este pasibilă, dar numai prin intervenția fermă a tuturor forurilor tutelare. Trebuie să fie foarte clar faptul că unitatea trebuie să producă zahăr in luna septembrie. Și să adopte pină cel tîrziu la 10 aprilie măsurile ce se impun. Acum, este nevoie de fapta concrete, nu de promisiuni ce rămin, de regulă, neononate".
ION D. CUCU
lei aflindu-se la în stoc, nemontate, or-ti-
în- de
Cel puțin pînă în momentul de față numele noii unități siderurgice, ridicată pe tinăra platformă industrială a întineri- tului oraș Zalău, este impropriu. Pentru că la întreprinderea de țevi se fabrică doar sirmă. Dintre cele trei mari obiective construite — laminorul continuu de țevi, trăgătoria și laminorul de sirmă — doar acesta din urmă este Pus în funcțiune. Deși au existat condiții — este și opinia factorilor de răspundere, atît de la beneficiar, cit si de la constructor și montor — ca toate trei capacitățile să producă la data in care ne aflăm. Utilajele, marea problemă, deseori invocată drept motivație pentru restanțele înregistrate pe șantiere, au sosit, unele chiar cu doi .sau trei ani în urmă, instalații în valoare de aproximativ 200 milioane această dată Beneficiarul, ganizația de neret de la treprinderea țevi, a mobilizat zilnic importante forțe proprii Ia executarea lucrărilor ce necesitau un volum sporit de forță de muncă. „Și în momentul de față — ne declară inginerul Mircea Ielciu. secretar adjunct al comitetului U.T.C. — 70 de tineri specialiști de la noi participă, alături de montor. la efectuarea reglajelor electrice. alțl 40 asigură asistentă tehnică la montaj în diferite sectoare".
Ceva a lipsit, însă. Pe șantierul din Zalăiu. altfel nu se explică întîrzierile înregistrate in graficul de execuție a principalelor capacități de producție. Și acest ceva se pare că este tocmai esențialul, adică organizarea cit mai bună a muncii, colaborarea strinsă intre realizatorii noii unități. „în ultimele două luni — remarca tovarășul Alexandru Berceanu. inginer- șef al întreprinderii de țevi, montorii și-au dublat forțele. In sfirșit, după fiecare schimb se poate vedea clar ce s-a lucrat in acea zi. Dacă se acționa în acest fel pe tot parcursul anului trecut, primul lot de țevi fabricate aici ar fi ajuns demult la beneficiarii noștri, respectiv industria petrolieră și extractivă, industria constructoare de mașini. construcțiile industriale. în oeea ce ne privește facem totul pentru respectarea termenelor stabilite de punere în funcțiune a instalațiilor — 30 iunie laminorul continuu și 30 septembrie trăgătoria de țevi. întimpinăm încă serioase probleme in unele sectoare, probleme care nu pot fi depășite decit acționînd in continuare cu forțe sporite, toți factorii, in direcția perfecționării organizării muncii. Întăririi ordinii și disciplinei pe șantier".
Fundații și utilaje acoperite cu pămint sau cum muncesc unii pentru a se afla in treabă (fotografia din stingă). Cînd un om lucrează și doi sprijină scara înseamnă că organizarea muncii este
cam fără... suport (fotografia din dreapta).
Nu trebuie căutate prea mult problemele despre care vorbea inginerul-șef al întreprinderii. Oricine va intra intr-una din hale va rămine neplăcut surprins de dezordinea în care sint depozitate utilajele și materialele. De fapt, din acest motiv zeci de tone de instalații s-au deteriorat sau au fost descompletate. fapt care a presupus remanierea lor sau refabricarea. Este cazul filtrelor pentru centrala de ventilatoare, al utilajului anexă de la mașinile de îndreptat sau al unui însemnat volum de instalații electrice. Repararea sau refabricarea acestor utilaje necesită — se înțelege — timp, manoperă, materiale în plus. Sj dacă, s-ar fi învățat ceva din această neplăcută experiență lot ar fi bine, lată insă că in luminor. în zona ajustajului. după ce s-a muncit săptămini în șir pentru exe
PE ȘANTIERUL ÎNTREPRINDERII DE ȚEVI ZALĂU: AU SOSIT UTILAJELE, EXISTĂ FORȚĂ DE MUNCĂ,
DAR LIPSEȘTE ESENȚIALUL
Buna organizarea activității
cutarea unor fundații, acum au fost astupate cu pămint. cu camioane întregi de pămint. ce urmează să fie din nou lopătat si transportat în locul unde este necesar pentru umpluturi. Și nu numai fundațiile au fost acoperite. ci și o parte din instalații. Să nu mai vorbim despre cit bine face praful de ciment, praful rezultat în urma uscării noroiului ce inundă multe locuri din hale — utilajelor demontate la tot pasul prin secții, utilaje sensibile, ale căror părți mobile stau permanent in ulei.
Se înțelege, pentru toate acestea o mare parte din răspundere este a beneficiarului. Cum au putut oare trece zi de zi. in decursul citorva ani. tinerii de la întreprinderea de țevi pe lingă utilajele aruncate in noroi sau Pe lîngă cei care demontau și-și însușeau subansamble ale acestora ? Doar toate aceste instalații complexe vor fi. in curind, definitiv în grija lor. șl — se știe — cum sint întreținute, cum sînt exploatate așa vor funcționa.. De la inginerul Octavian Goguță. șef șantier în cadrul Trustului de instalații montaj Brașov mai aflăm că se întîmpi- nă greutăți și. in ceea ce Privește proiectarea unor utilaje. Abia acum la montaj s-a văzut că o serie de axe și bucșe de la lami- noarele Pilger trebuie rectificate.Iată însă că timpul rămas la dispoziție este foarte scurt și de
multe ori se acționează in mod neorganizat. Fiecare dintre echipele constructorului sau ale mentorului caută să realizeze în grabă obiectivele ce le revin, dar fără să țină seama de fluxul normal al lucrărilor. Așa că, numai bine, după ce a fost executată o închidere, vine monto- rul și sparge zidul pentru că nu poate aduce în hală un utilaj cu un gabarit mare.
Iată de ce. în aceste puține zile care au mai rămas Pină la termenul stabilit de punere în funcțiune a noilor capacități, trebuie unite toate forțele, corelate eforturile tuturor* factorilor, pentru a nu se mai înregistra asemenea aspecte de natură nu să tină pe loc, ci să dea chiar înapoi mersul lucrărilor. Reamintim că dacă Pe linia de laminare au fost montate98 la sută din mai sint de
Istvan din 9
este
aproape utilaje. în ajustaj executat aproape 80 Ia sută din volumul total de operații. Nlei măcar toate fundațiile nu sint terminate aici. In trăgătorie, de asemenea, cum remarca tinărul inginer Reszler, laminoaregata pentru probe doar unul, din 8 bancuri de tras la rece doar 3 din U mașini de îndreptat, de- bavurat și retezat doar 16. Ca
să nu mai vorbim despre lucrările de reglaj, deosebit da complexe și pentru care este necesar foarte mult timp. „Cu siguranță. ne declara Laszlo Sziics. șef de secție. înainte de I Iulie putem vedea aici țaglele înroșite alunecînd printre caje — dorința și obiectivul tuturor celor care muncim aid dealtfel. Trebuie doar să menținem ritmul actual de montaj, să-1 sporim chiar și să ne organizăm mai bine munca. Să executăm lucrările în succesiunea lor normală nu Pe sărite, cum convine fiecăruia. in funcție de interesul unei echipe de la constructor «au al alteia de la beneficiar. Toți avem aid un singur interes. acela de a încheia într-un timp cit mai scurt lucrările și de a începe efectuarea probelor".
Țevile de Zalău sînt la toți benefidarii din deosebi în unitățile de în cele de extracție a dar și în alte sectoare de ale economiei, gama tală care urmează a fl realizată fiind foarte largă. Este un motiv în plus, credem, pentru constructorii si montorii șantierului întreprinderii de țevi. ca. ellmi- nînd grabnic deficiențele semnalate. să grăbească ritmul de lucru. să acționeze responsabil pentru finalizarea în cel mai scurt timp a importantei investiții.
așteptate tară. în- foraj si țițeiului,
bază sortimen-
NICOLAE MILITARII
ui
O ZI BUNĂ DE LUCRU(Urmare din pag. I)
să putem lucra din zori și pînă în noapte". Cîte ore de muncă, extrem de prețioase, cit combustibil se risipește inutil, numai și numai pentru „a plăti" neglijența este un calcul pe care nădăjduim să-1 facă mai în amănunțime cei îndreptățiți din C.U.A.S.C. Remetea Mare. Poate chiar șeful de secție, Fran- cisc Deneș ori fermierul Bona, care tocmai la orele prînzului »e aflau „plecați la plan".
La nici 3 km, dar de data aceasta pe terenul C.U.A.S.C. Sacoșul , Turcesc, o altă formație se găsea și ea în pauză de masă. Numai că, din 5 tractoare. doar unul singur continua să funcționeze și acela pentru a agita soluția pentru erbicidat. Printre mecanizatori se afla și șefa fermei, ir.g. Dumitra Bîrdiță. Pentru ei, programul de lucru este de la 6 dimineața pînă la 8 seara, 50 ha de sfeclă se seamănă intr-o zi și jumătate, nu sînt probleme cu bateriile, productivitatea pe o zi a unui mecanizator se rotunjește în jurul a 15 ha. O singură critică o adresează mecanizatorul Matei Schimidt „tovarășilor" din C.U.A.S.C. : că nu sînt în stare să găsească un gestionar la magazinul din Sacoș. Vin mecanizatorii seara de la lucru, ar dori să-și cumpere ceva, un pachet de țigări și magazinul este Închis. Ne asociem
justificatei lor doleanțe. In capipanie, totul trebuie să meargă strună.
Nu ca Ia ferma 2 Boldur a I.A.S. Lugoj. In jurul orei 16.30 mecanizatorii loan Borlovan și Mihai Navrathil, împreună cu mecanicul Cornel Lăudăcescu tocmai se pregăteau să plece din secție. Dealtfel, ceilalți plecaseră mai devreme, ei erau doar ultimii pentru care ziua se încheiase. Pînă atunci, spuneau ei. au lucrat la reparatul combinelor „fiindcă în cîmp, unde ar avea de semănat in. nu se poate intra". S-a încercat de dimineață și fermierul loan Andrașescu, după ce a zis „pauză" a întins-o la Lugoj. Toată ziua a fost un soare că lumea umbla în cămașă. Am trecut și noi pe lîngă tarlaua declarată umedă, e adevărat, după-amiază. Nici vorbă de umezeală. Ceea ce dovedește că prezența permanentă a specialistului în cîmp, pentru a-și organiza munca în așa fel îneît fiecare clipă prielnică să fie folosită, nu este o vorbă goală. Ca să nu mai vorbim despre faptul că la ferma 2 a I.A.S. din Boldur mai sînt și de arat circa 200 ha teren. De la ora 18 ne-am interesat la sediul din Lugoj a I.A.S. dacă trecuse pe acolo fermierul loan An- drașeacu. iar tovarășul director Constantin Moraru. tocmai plecase spre Boldur. Știa el ce știa !
Argumentele invocate aveau să fie total infirmate de felul
cum decurgeau lucrurile pe ogoarele C.A.P. din aceeași localitate. Pe un ’ teren mult mai jos decît cel declarat impropriu pentru pregătire, la marginea satului Jabăr, mecanizatorii Gheorghe Radu, Ionel Pasc, Ioan Tubrea, loan Ru- sulescu — pe discuri și Nicolae Subțire și Rusalin Maghiaro — pe semănători, tocmai înche- iaseră de semănat inul pe 44 ha. Se pregăteau ca pînă seara să atace o tarla de 14 ha de lîngă pădure. Fermierul Cornel Moldovan numai cît plecase la locul unde alți mecanizatori semănau ovăzul. Fiecare realizează, cu un disc, 12—13 ha pe zi. Lucrează de la 7 dimineața pînă se întunecă. In pauzele de masă. 4 din cele ■> tractoare acolo de față sint lăsate să funcționeze. Din același motiv — al lipsei de baterii. A fdst o zi splendidă, cînd s-a putdt lucra din plin, iar roadele au fost pe măsura organizării muncii. Inginera Dumitra Bîrdiță din Sacoș ne. spunea că încă de dimineață au avut parte de controale. Chiar, ce-or fi controlat 7 Pentru noi a rămas un lucru cert : nu peste tot timpul favorabil este valorificat la maximum ; se risipesc carburanți cu nemiluita, fiindcă nu sînt baterii. Mecanizatorilor nu li se asigură — așa cum s-a stabilit — hrana caldă în cîmp. iar cei care ar trebui să-i înlocuiască în pauza de masă pe tractor nu se prea văd. deși, din cîte știm, toată iarna au fost învățați să conducă tractorul.
(Urmare din pag. I)
în botărirea-program a adunării generale a oamenilor muncii".
Faptul că am început — ca să spunem așa, cu sfîrșitul — nu înseamnă că în celelalte domenii de activitate ale organizației U.T.C. s-a făcut puțin. De fapt, între petrecerea instructivă, plăcută a timpului liber și rezultatele muncii este o legătură firească, pe care tinerii de la .,23 August" o întăresc, o argumentează prin participarea lor amplă la o serie de acțiuni organizate de comitetul U.T.C. Să amintim, de pildă, că întreaga activitate de gospodărire, întreținere și înfrumusețare a secțiilor de producție și în incinta întreprinderii se realizează prin efectuarea de către tineri a circa 600 de ore de muncă patriotică în fiecare săptămină. Și tot ei sînt cei care, in afara programului de muncă, participă la colectarea, sortarea și predarea la stația de șarjare a întreprinderii a metalelor vechi feroase și neferoase (circa 50 tone săptămînal), ori la grădina de legume din apropierea întreprinderii, unde — pe o suprafață de 2,6 ha — în aceste zile continuă acțiunea de plantare și îngrijire a legumelor destinate să asigure o aprovizionare mai bună și mai ieftină a cantinei.
Apropiindu-ne și mai mult de problemele care decid realizarea planului de dezvoltare econamioo-socială a întreprinderii, vom observa că hotă- rîrea-program înscrie o serie de prevederi care cad și în răspunderea comitetului U.T.C. : „Pregătirea profesională și tehnică a oamenilor muncii, în
primul rînd a tineretului, vor sta in centrul preocupărilor consiliului oamenilor muncii, ale organelor și organizațiilor de masă și obștești, ale tuturor factorilor de răspundere din întreprinderi". Să vedem așadar ce a făcut, ce face în această direcție comitetul U.T.C. în primul rînd, să observăm că programul de măsuri înscrie cîteva obiective foarte concrete, cu termene de realizare la fel de concrete. De pildă, data de 1 martie ar fi trebuit să consemneze încheierea acțiunii de generalizare a cursurilor politehnicii muncitorești pentru tineret în toate
CADRU CONCRET DE ACȚIUNE9
secțiile, ceea ce ar fi însemnat sporirea acestora la 15. Că sarcina asumată a fost îndeplinită, ne-o spune secretarul comitetului U.T.C. Președintele comisiei profesional-științifice, Sorin Dogărăscu, cel care răspunde direct, este însă mai circumspect : „La ora actuală am ridicat, în mod efectiv, numărul cursurilor la 9, orien- tîndu-le spre meseriile care pun mal multe probleme tinerilor în realizarea normelor. Alte 4 cursuri sînt doar în faza de pregătire. Orientarea lor nouă — nu pe meserii, ci pe produse complexe care ridică probleme în activitatea de execuție, ca de pildă locomotiva de 2 400 CP. motoarele MTU, cazanele sferice — ca și faptul că nu întotdeauna am găsit sprijin operativ din partea șefilor de ateliere sau specialiștilor în vederea elaborării tematicii, explică într-un fel
întirzierea". Intr-un fel doar, de vreme ce Sorin Dogărăscu recunoaște că se sprijină mai puțin pe restul membrilor (12 la număr) din comisia pe care o conduce. Că valoroasa inițiativă se cere, în interesul producției, cit mai curind materializată o recunoaște indirect chiar interlocutorul : „Faptul că noua locomotivă de 2 400 CP este insuficient cunoscută de cei care lucrează la montarea ei, face ca, uneori, după ce se încheie montajul să se constate că pe flux au mai rămas piese sau repere neasamblate. Aceasta înseamnă reluarea unor operații, deci o productivitate
mult scăzută". Tot atît de necesară — în vederea ereșterii mobilității de adaptare, de folosire a muncitorilor la diverse lucrări și a extinderii lucrului la mai multe mașini deci, în ultimă instanță a productivității muncii — este și desfășurarea unui program de scurtă durată pentru însușirea celei
care să întreprin- muncitori
Din înscrisă in
comitetul pregă-
in
de-a doua meserii, cuprindă, la nivelul derii, cel puțin 3 000 pină la sfîrșitul anului, această sarcină, hotărîrea-program, U.T.C. s-a angajat să . _tească prin forme proprii, în colaborare cu biroul de învă-țămînt, un număr de 300 tineri. Cum 10 la sută nu e deloc mult, cu atît pare mai de neînțeles faptul că. deocamdată, este o acțiune rămasă exclusiv pe hîrtie.
Cam aici se opresc și măsurile concrete cuprinse în pro
gramul de activități al comitetului U.T.C, Lipsește, de pildă, orice referire la creația tehnico- științifică a tineretului, cu toate că hotărirea-program a adunării generale a oamenilor muncii stabilește ca sarcină (și pentru comitetul U.T.C.) revederea și îmbunătățirea programelor de teme prioritare in domeniul creației tehnice de masă, In concordanță cu obiectivele atit de numeroase și importante legate de reproiectarea și modernizarea produselor și tehnologiilor, de automatizarea și mecanizarea producției. „Ceva facem și noi in acest domeniu, precizează secretarul comite-
tuiui U.T.C. De pildă, un colectiv de tineri ingineri stagiari de la turnătorie lucrează la un proiect de descărcare mecanizată a vagoanelor cu nisip. A fost inițiativa noastră să rezolvăm această problemă, gin- dindu-ne că nu e firesc să producem colbutori de descărcarea vagoanelor pentru alții, iar noi să lucrăm manual. Termenul de finalizare a studiului de variante tehnice și de eficientă este de 1 aprilie". Foarte realistă ideea, foarte bună inițiativa, numai că pînă la termenul propus mai sînt doar cîteva zile, iar șefa acestui colectiv, Ștefan Georgeta. mărturisește cu sinceritate „că incă sînt departe de stadiul final, că au lucrat puțin, că nici nu știau de existența vreunui termen, dar dacă este așa, atunci iși vor spori eforturile și, poate. în luna mai...“.
Insistăm de mult asupra unor asemenea deficiențe de natură
organizatorică, deoarece o calitate deosebită a hotăririi-program (aceea de a stabili obiective și sarcini concrete, cu răspunderi și termene la fel de precise) trebuie să se regăsească și în programul de activități și, desigur. in munca de zi cu zi a comitetului U.T.C., a fiecărei organizații de la nivelul fabricilor și secțiilor. Altfel spus, pe lingă sarcini formulate 1a modul general — ca, de pildă „In întreaga activitate, comitetul U.T.C. va folosi întrecerea ute- cistă „Tineretul, factor activ în realizarea obiectivelor deceniului, științei, tehnicii, calității șl eficienței", ca o pirghie importantă de mobilizare și antrenare a majorității covirșitoare a tinerilor la îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan, ritmic și de calitate superioară, urmărind ca fiecare tinăr să cunoască obiectivele și criteriile întrecerii, raportate permanent la sarcinile întreprinderii. ale fiecărui loc de muncă in parte..." — este absolut necesar ca asemenea obiective să existe in planurile de activitate, formulate cel puțin cu precizia și concretețea din hotărirea-program. Intru totul de acord cu această remarcă de fond, secretarul comitetului U.T.C., Ion Ivănuș, a stabilit ca primă urgentă pe a- genda de lucru a biroului Comitetului U.T.C. îmbunătățirea programului de măsuri în sensul preluării — din hotărirea-program a adunării generale a oamenilor muncii — a unor sarcini și responsabilități concrete pe linia înfăptuirii planului, de către organizația U.T.C. In cursul unei viitoare anchete, le vom consemna direct in secțiile de producție, așa cum sînt transpuse în viață de către tineri.
„SClNTEIA TINERETULUI" pag. 4 LUNI 30 MARTIE 1981
Solemnitatea decorării tovarășului Ștefan Andrei
Cuvîntul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU
4jrmare din pag. I)
■pre 4 Junir li ceaeluzii re- mu na »„ privire I* necesitatea Hirer noi acțiuni in vederea destinderii, (elaborării si securității *r Europa și, desigur, in tatreagt, lame. In mod deosebii este necesar să desl'Mrrrim • activitate susținuți in vederea realizării unui acord al tuturor participantilor la reuniunea de la Madrid cu privire la convocarea unei conferințe consacrate încrederii ți dezarmării in Europa. Consider că siat reale posibilități să se ajungă la convocarea acestei reuniuni, că aceasta corespunde pe deplin intereselor tuturor popoarelor europene ți. in același timp, ale întregii lumi.
•) Traian Gânju, „Discurs despre morală", Junimea. Iași. 1981.
la ideatica abordat*. se oprește pentru a admira perspectivele redate, in forme inedite, variate și ingenioase ce confer* lucrărilor momentalitate aparte. Vizitatorului i se oferă, astfel, un larg repertoriu imagistic care pune in evidență cu forță de sugestie dominantă un complex ți armonios dialog al curbelor ți planurilor.
Interferența ce r a m i c i i cu sculptura iși găsește o vie expresie in „Ecou strămoțesc", „Semn contemporan". ..Personaj de legendă ", „Semn arhitectural". „Neliniștea materiei". Purtind amprenta unei personalități distincte, lucrările expuse sint străbătute de ecoul e- pocii in care artistul s-a format si maturizat Fiecare lucrare pare ruptă din colinele Iașilor încărcate de istorie ți poezie — leagănul copilăriei artistului.
Expoziția lui Vasile Rădoanu reprezintă un eveniment artistic notabil. Lucrările expuse ocup* un Ioc de virf. colecți* artistului alăturindu-sc compozițiilor sculpturale din Constanța. Oradea și Medgidia ce «u intrat In circuitul creațiilor de certă valoare.
CONSTANTIN ZAMFIR
Nopți albe și zile lumina in bătălia eu apele. Dup* citeva zile de staționare, nivelurile au crescut din nou in sectorul marelui șantier hidroenergetic și de navigație „Porțile de Fier"II. După « vremelpică pauza iei3 000 de oameni ai șantieruluiau reintrat din nou, cu febrilitate. in zona fierbinte a muncii.Intre timp a inceput să bală șivintul. Valurile mușc* din digurile proaspăt ridicate si bat in palplanșele supratnălțate de sudorii șantierelor 1 și 2. Se parecă aici nivelul maxim „istoric" a fost incă o dată depășit. Aflate la circa 1 metru și 50 de cm deasupra cotei de inundare, apele sint acum frontul care delimitează marea bătălie pentru reinstaui area regimului normal de munc* in această zonă a Dunării.
— Situația nu ar fi fost atit. de complicată — ne spune Petru Mike, președintele comitetului oamenilor muncii de la S.H.E.N. — dar batardoul care ocupă jumătate din Dunărea mare îngustează albia și oferă ape! o forță nemaiintilnită. La aceasta trebuie să adăugăm și infiltrațiile masive care sa petrec pe Întregul perimetru al insulei, in incintele îndiguite și chiar in zonele unde pin* acum10 zile .se turnau betoane pentru cele două centrale, pentru baraj »i pentru ecluză.
Străbatem întregul perimetru *1 insulei. Intr-adevăr, oamenii au uitat ce insnamnă oboseala si ce inseamn* clipele de odihnă. Cu excepția a 15—20 de fierar- betoniști, care pregătesc armăturile pentru susținerea fascinelor și consolidarea digurilor, intreaga suflare a insulei a intrat in lupt* cu apa. cu vintul. cu nivelurile inc* in creștere ale fluviului. Din zona in care lucrează oamenii șantierului I. acolo unde se înalță din adincu- rile de gresie și marnă giganticele macarale si fundațiile pentru corpul centralei, au inceput si fie scoase, din nou. la adăpost utilajele. Mai sint citeva locuri in insulă care pot „găzdui” importanta zestre mecanică șl tehnică ,a șantierului. Macarale mobile și excavatoare gigant se află, acum la adăpost. Oamenii lor de deservire au luat lopețile in miinl și înalță, cu Inc* un metru, digurile ridicate cu citeva zile in urmă.
— Avem de apărat trei puncta importante in acest sector : ecluza românească, barajul Go- goșu și cele două centrale, ne «pune Doru Neamțu. activist, al Comitetului județean Mehedinți al U.T.C. Tocmai in aceste puncte se află concentrați șl col 1 180 de utaciști din cadrul șantierului. Cuvint de laudă, in primul rind un cuvint de laudă as vrea să aduc șoferilor, celor 200 de •roi veritabili, care, in ture pre
Trebuie să facem toiul pentru a se începe tratativele eu privire la oprirea amplasării de noi rachete nucleare eu rază medie de acțiune in Europa, lată de ce — așa cum am spus ți la plenară — am salutat propunerile secretarului general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, care sint o contribuție electivă, reală la crearea condițiilor pentru desfășurarea tratativelor in vederea dezarmării. In vederea convocării conferinței. precum ți pentru soluționarea altor probleme de interes general, ale tuturor popoarelor europene și întregii lumi.
Avem obligația — și. deci. Ministerul nostru de Externe, toți cei care lucrează in activitatea internațională — de a ne intensifica eforturile pentru a contribui la înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al XII-lea. pentru a face ea tara noastră să-ți aducă un aport mai susținut la politica de des
Cuvîntul tovarășului Ștefan AndreiMult iubite și stimate tovarășe
Nicolae Ceaușescu.Mult stimată tovarășă Elena
Ceausescu.Dragi tovarăși,
Stâpinit de adinei ți firești sentimente de emoție, dați-mi voie să exprim conducerii de partid și de stat, tovarășului Nicolae Ceaușescu personal, cele mai vii mulțumiri și profunda recunoștință pentru distincția acordată cu prilejul Împlinirii virstei de 30 de ani.
Mulțumesc Comitetului Politic Executiv pentru Scrisoarea pe care mi-a adreș«t-o, vă mulțumesc din tot sufletul pentru sentimentele cu care sint înconjurat cu ocazia aniversării zilei mele de naștere.
Vă asigur, stimați tovarăși, că toate acestea constituie pentru mine un puternic imbold pentru a munci in viitor mai bine ți mai rodnic pentru aplicarea politicii partidului nostru, pentru victoria socialismului și comunismului pe pămintul patriei.
Acordarea Ordinului „23 August’1 * 3 * * * * * * 10 are pentru mine o profundă semnificație, deoarece ziua de 23 August 1944. piatră de hotar in istoria României, a deschis o perspectivă minunată întregului nostru popor, iar eu, ca fiu de muncitor C.F.R., m-am bucurat de noile condiții pentru a munci și invăța, pentru a putea servi interesele poporului, cauza dezvoltării ți înfloririi patriei.
Evocind perioada in care a activat in mișcarea de elevi și in conducerea mișcării studențești și a Uniunii Tinerelului Muncitor, vorbitorul a subliniat că a avut fericirea sâ-1 cunoască direct pe tovarășul Nicolae C eaușescu, care a avut o influență puternică asupra formației sale politice, pentru o înțelegere atotcuprinzătoare a politicii partidului, îndeosebi in problemele internaționale.
Ani avut cinstea — a spus vorbitorul — de a lucra in aparatul central de partid tocmai in cea mai mănoasă perioadă din istoria milenară a încercatului nostru popor, eră cunoscuta ți recunoscută in țară si peste hotare ca indisolubil legală de numele tovarășului Nicolae Ceaușescu. etapă adine întipărită in conștiința și sufletul poporului nostru prin marile împliniri în dezvoltarea economică, socială, in creșterea nivelului de civilizație materială și spirituală, de afirmare in lume a unei Românii libere, independente. în acești ani am avut fericirea și onoarea de a lucra sub îndrumarea ți conducerea tovarășului Nicolae Ceaușescu. care a avut o puternică inriurire asupra formației ți activității mele.
Vă rog mult, iubite și stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, să-mi dați voie ca in aceste clipe sa vă mulțumesc din aclincul inimii pentru grija tovărășească, pentru raporturile de mare omenie, pentru imboldul ți îndrumarea pe care mi le-ați dat, pentru tot ce am învățat muncind lingă dumneavoastră, pentru cinstea pe care rni-ați acordat-o incre- dințindu-mi sarcini de mare o- noare în cadrul partidului. Am
-fost întotdeauna profund impie- smnat de marea capacitate de gindlre proaspătă și de acțiune a secretarului general al partidului. de temeinicia analizei ți luslețea concluziei, de arhitectura noutății si răsturnarea dogmelor. de spiritul de exigență Împletită cu un puternic umanism socialist. d<* pasiunea Înflăcărată a luptei revoluționare, îngemănată cu romantismul revoluționar. de neostenita stare de acțiune, de neobișnuita siâ- pinlre a sferelor de activitate economică. politică și socială.
Ca unul care lucrez de mai mult timp sub directa îndrumare a tovarășului Nicolae Ceaușescu Jn domeniul înfăptuirii politicii externe a partidului și statului, in cadrul Secției internaționale, ca secretar al Comitetului Central si ministru al afacerilor externe. am admirat preocuparea sa permanentă de a pătrunde
t In esența evenimentelor și fenomenelor vieții internaționale, de a desprinde concluzii pentru ac
tindere, de independentă naționala și de pace.
Trebuie să sprijinim ți să participăm mal intens la activitatea din cadrul țărilor in cura de dezvoltare, la eforturile pentru realizarea unei noi ordini economice internaționale — una dba cerințele primerdiale pentru o politică de pace, de destindere, de independență națională —, să acționăm cu toate forțele noastre pentru extinderea continuă a colaborării cu toate țările lumii, punind un aceait permanent pe relațiile eu țările socialiste, eu vecinii noștri, cu țările in curs de dezvoltare, eu toți cei care se pronunță Împotriva politicii imperialiste ți colonialiste, cu toate forțele care niilitco.ză pentru o lume mai dreaptă ți mai bună pe planeta noastră.
Doresc să exprim, ți cu acest prilej, convingerea că astfel vor acționa toți cei care lucrează in domeniul politicii internaționale, că tu personal vei face toiul in munca pe care ți-au incre- dlntat-o partidul ți statul nostru, pentru a răspunde cu cinste acestei mari îndatoriri.
Nh doresc să mă mai refer la alte probleme ale activității noastre. Avem multe de făcut, in toate domeniile. Repet ți acum ceea ce am spus la plenară, ți în alte împrejurări, că se rere din partea noastră, a tuturor, o activitate niai corn plexă. multilaterală, un mai Înalt spirit de răspundere in îndeplinirea indaloririlor ți sarcinilor pe rare le are fiecare. Se cere Întărirea disciplinei ți a spiritului de ordine.
Este necesar să veghem permanent la Întărirea partidului, a unității sale. Mai cu seamă
țiunea concretă, imediată și de perspectivă, viziunea planetară asupra unei lumi in permanentă transformare și devenire dialectică străduința de a identifica forțele motrice ale schimbării și sensul acțiunii lor in lumina concepției științifice, materia- list-istorice asupra societății umane.
Faptul ca tovarășul Nicolae Ceaușescu este in fruntea partidului și statului dă întregului popor certitudinea înfăptuirii programelor de dezvoltare socialistă a țării, garanția respectului independenței, a liniștii și securității poporului. Condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, România cunoaște nu numai satisfacția marilor împliniri ale dezvoltării interne constituite in evul cel mai strălucitor al existenței sale, ea a căpătat pe plan mondial un inalt renume și autentic prestigiu, politica externă de largă deschidere, ponderea și influența cuvintuliți ei in concertul națiunilor găsindu-și expresia in gmdul și fapta președintelui țârii.
Sub conducerea tovarășului Nicolae Ceaușescu. Romania a dezvoltat puternic relațiile sale externe cu toate țările socialiste, a înregistrat o larg* deschidere in raporturile - cu țările in curs de dezvoltare, face parte din „Grupul celor 77- și participă ca invitată permanentă la mișcarea de nealiniere, in spiritul coexistenței pașnice și-a extins relațiile cu țările capitaliste dezvoltate, s-a înscris trainic și multilateral in diviziunea internațională a muncii, in circuitul mondial de valori materiale și spirituale.
Caracteristică în viziunea tovarășului Nicolae Ceaușescu cu privire la organizarea vieții internaționale. a arătat vorbitorul, este convingerea că temelia păcii poate fi asigurată doar de afirmarea și respectarea unor raporturi noi intre toate statele lumii, bazate pe egalitatea in drepturi, pe principiile independenței și suveranității naționale, egalității in drepturi, neameste- cului in treburile interne, renunțării la forță și la amenințarea cu forța, respectului și avantajului reciproc. Tovarășul Nicolae Ceaușescu s-a afirmat ca promotor activ aj unei viziuni democratice, revoluționare asupra organizării lumii, din care să fie excluse definitiv vechile raporturi ierarhizante, politica sferelor de influență, de ingerințe și dictat, evidențierea rolului crescind al statelor nealiniate. in curs de dezvoltare, al țărilor mici și mijlocii.
Sint apreciate in intreaga lume rolul șl contribuția tovarășului Nicolae Ceaușescu in promovarea ferma și consecventă a unei politici de destindere și pace, colaborare și securitate internațională. de oprire a cursei Înarmărilor si trecere la măsuri concrete de dezarmare, concepția sa revoluționară privind noua ordine economică, acțiunile și apelurile sale la rațiune, la soluționarea conflictelor și diferendelor dintre state numai șl numai pe cale politică, prin negocieri, afirmarea principiilor coexistenței pașnice.
Este cunoscut și recunoscut rolul determinant al tovarășului Nicolae Ceaușescu la cauza securității și cooperării In Europa. la inițierea, organizarea și desfășurarea Conferinței de 1» Helsinki, acțiunea și preocuparea sa pentru încheierea cu succes a reuniunilor după Helsinki, a actualei intilniri de Ia Madrid.
Sub conducerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, partidul nostru a promovat activ ldeea unei unități de tip nou intre partidele comuniste șl muncitorești in concordanță cu realitățile de azi și cerințele sporirii roluluț detașamentelor revoluționare ale clasei muncitoare in lumea contemporană. s-a afirmat ca exponent al Înțelegerii revoluționare a caracterului ■ și conținutului solidarității militante in lupta generală pentru socialism și pace, întemeiată pe respectarea dreptului fiecărui partid de a hotărî de sine stătător linia politici.
cadrele de conducere, activul nostru, c* ți fiecare comunist, dealtfel, nu trebuie să uite niciodată ca frlul in care acționează. comportarea sa sint nc- mijlacit legate de prestigiul de rare partidul se va bucura in rindul poporului.
Activitatea partidului, a fiecărui activist, ca atit mai mult a cadrelor de eondneere, se desfășoară, de fapt, sub controlul întregului nostru popor ți trebuie să facem in ața fel incit fiecare să răspundă cerințelor pe care partidul le pune activiștilor săi, principiilor eticii ți echității socialiste, exigențelor comuniste de comportare in toate domeniile. Să facem in ața fel incit întregul nostru popor să se nneaseă ți mai puternic ia jurul partidului, fiind convins că numai împreună eu partidul nostru — care este ieșit din popor ți iți desfășoară activitatea in rindul poporului, este parte integrantă a poporului — se poate asigura înfăptuirea mărețului program de făurire a comunismului, ie asigurare a ridicării continue a gradului de civilizație și bunăstare materială ți spirituală, de întărire a independenței ți suveranității țării, de pace ți colaborare internațională.
C'u aceste considerente, doresc să-ți exprim incă o dată cele mai calde felicitări, in numele nostru, al tuturor, să-ți urez multă, multă sănătate ți mulți ani de viață, multă putere de muncă, succese in activitatea pe care o desfășor! in toate domeniile pe care ți le-au ineredin- tat partidul ți statul nostru.
încă o dată, iți urez tie Și familiei multă sănătate ți multă fericire. (Vii aplauze).
Tovarășului Nicolae Ceaușescu îi revine de asemenea meritul de a fi făcut ca partidul să desfășoare o politică de deschidere față de alte partide ale clasei muncitoare, partidele socialiste și social-democrate. față de mișcările de eliberare națională, față de alte-forțe democratice și progresiste in lupta pentru transformarea democratică a societății. pentru pace.
Tovarășul Nicolae Ceaușescu a imprimat un sens și un conținut superior contactelor la cel mai inalt nivel, in explorarea căilor de lărgire a colaborării in diverse domenii.
In spiritul unui autentic optimism revoluționar. tovară ul Nicolae Ceaușescu evidențiază necesitatea ca să. se determine o largă mobilizare activă a tuturor forțelor înaintate, a ma ii lor largi, a popoarelor capabil, ca, luptind in suite ă unitate, să bareze calea războiului, să asigure afirmarea unui curs nou. de înțelegere și colaborare intri toate națiunile lumii. Tovarășul Nicolae Ceaușescu manifestă și insuflă Întreaga simpatie și solidaritate față de toate foițele care luptă pentru pace, destindere. colaborare și securitate internațională.
In grija și atașamentul din cea mai fragedă tinerețe față de viața omului muncitor, față de popor, in profundul umanism revoluționar care caracterizează intreaga gindire și operă a tovarășului Nicolae Ceaușescu iși au sursa înțelegerea profunda și sprijinul viguros, neprecupețit pe care il acorda cauzei tuturor celor care lupta împotriva asupririi și exploatării, pentru libertate și democrație, independența națională și progres, pentru dreptate socială și națională, pentru bunăstarea și fericirea popoarelor.
Folosesc această imprejurare legată dt un moment deosebit al vieții mele pentru a mulțumi cu aleasă știmă >i adinca recunoștință tovarășei Elenu Ceaușescu pentru ajutorul extrem de prețios pe cure mi l-a acordat in multe împrejurări ale vieții și activității mele.
Vă mulțumesc dumneavoastră tuturor, stimați tovarăși din conducerea partidului, pentru sprijinul permanent, de care m-am bucurat, pentru spiritul de conlucrare tovărășească și de strinsă unitate in jurul secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, in Înfăptuirea politicii partidului și statului.
In aceste momente, in care ne pregătim să sărbătorim a tiO-a aniversare a creării Partidului Comunist Român, gindurile mele de stimă și respect se îndreaptă totodată către tovarășii care au activat incă din ilegalitate și către cei care au un îndelungat stagiu in partid, către întregul activ de partid și de stat, către toți cei care și-au Închinat viața înfăptuirii momentelor revoluționare cruciale ale României postbelice, realizării obiectivelor luminoase ale noii perioade istorice deschise de Congresul al IX-lea al partidului.
Vă «sigur, stimați tovarăși, ți In primul rind pe dumneavoastră. stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu. că voi acționa neaoă- tut pentru aplicarea orientărilor stabilite de Congresul al XJI-lea In domeniul politicii noastre externe, orientări strălucit confirmate de viață, pentru afirmarea României socialiste ca promotor activ in iupta pentru destindere, securitate, independență șl pace.
Conștient că in activitatea mea sint incă minusuri și neim- pliniri, vă asigur că mă voi angaja și in viitor eu toate forțele mele in efortul partidului șl poporului de a da viață spiritului de profundă înnoire și transformare calitativă a intrigii activități și a noastră, a tuturor. imprimat de dumneavoastră mull stimate si iubiie tovarășe Nicolae Ceaușescu, că voi contribui sub conducerea dumneavoastră la înfăptuirea istoricelor hotăriri alo Congresului *1 Xll-lea, a Programului de făurire a societății six-i;'li<!e multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism.
Partidul — centrul vital al națiunii noastre
(Urmare din pag. I)
vieții politice românești. Pentru a pregăti muncitorimea' din orașe și din sate pentru „lupta mare a viitorului", cum scriau publicațiile socialiste, partidul clasei muncitoare a relevat necesitatea ridicării gradului de cultură și educație al țărănimii, a militat pentru acordarea de drepturi și libertăți democratice, pentru ca ea sa participe in mod direct și activ la viața politică a tării.
Atunci cind truditorii pămin- tului s-au ridicat la luptă, clasa muncitoare .—a afirmat drept «ingura forță socială care, in ansamblul sau. a dat întregul sprijin țărănimii. In acest sens, o puternică ilustrare a forței și combativității mișcării revoluționare din țara noastră a re- prezentat-o participarea clasei muncitoare, a socialiștilor, alături de toate forțele sociale progresiste. la evenimentele din 1907 — anul celei mai puternice răscoale țărănești din istoria modernă a României.
O problemă de importanță istorică cu care era confruntată societatea românească se referea la depășirea răminerii in urmă din punct de vedere al inzes- trării tehnice productive, la măgurile ce se impuneau pentru progresul continuu al României. Aceasta a făcut ca industrializarea să devină o temă majoră a dezbaterilor ți a politicii eco- nomioe din epocă.
In opera menită să «sigure
CARTEA SOCIAL-POLITICA
testează pre-
Din seria lucrărilor de etic* «părute la noi in ultima vreme, cartea lui Traian Gânju : ,.Discurs despre murală" ocupă un loc aparte, ea impresionează nu atit prin titlu care, intre altele, amintește de strălucita generație aunorcărți prin care a debutat evul modern, cit mai ales prin ineditul sistemului său de ie- ferință : „Mi-am propus. mărturisește autorul, să analizez procesul genetic de devenire morală a omului".
Geneticul, in cazul de fată, nu este privit in forma unei simple emergența sau determinări sociale; deși acest plan nu este ignorat, ci inclus in ecuația constitutivă proiectului initial. el rămâne totuși de domeniul condiționării de ultimă instanță. Primordial se ivește insa a fi mecanismul facerii si autoedifi- cării morale a omului concret. Sint împrejurările in care obișnuitul curs al categoriilor etice va fi deturnat : se urmărește alt scop, iar ultimul zenta unei logici a lăuntricei deveniri. Este ordinea de idei in care asemenea concepte. cum sint cele de norma, valoare si ideal. primesc noi conținuturi și semnificații ele vor acționa dinlăuntru in- stituindu-se ca „trepte fundamentale ale devenirii morale".
Procesualitatea devenirii morale. cum rezultă din text, nu-i uniformă și nici pluriformă; ea conține insă elementele unei autentice ierarhii tipologice : individualitatea morală (fixarea pe norme), personalitatea morală (centrarea oe valori) si exemplaritatea simbolică, pentru care „forța creatoare se desfășoară la nivel de excepție gonerind si materializind idealuri morale. Substanța ration al-afectivă a subiectului atinge plenitudinea, un preaplin interior ce se revarsă peste lume ca un model peren ".
Ierarhia tipologică a subiectului moral. . propusă de Traian Gâniu, rămine desigur o ipoteză de lucru; personal nu avem motive s-o respingem ori să-i subapreciem valoarea: ea se Înscrie original in cimoul unor căutări ce invederează efortul de autoedificare morală a omului. Acelorași intenții se circumscriu și celelalte capitole din prima parte a lucrării : toate concură direct sau indirect, structural sau functional la elaborarea unor instrumente capabile să slujească scopului preconizat. Dincolo insă de intenția declarată — și care aduce in discuție probleme ca : obiectul si subiectul moral, devenirea, spațiul, timpul, legea, datoria, aprecierea s.a.m.d. — emerge din paginile lucrării o neștirbita credință in faptul că „lumea morală pretinde tuturor oamenilor ca fiecare individ să fie pus si să se pună singur mai presus de orice, să rămină in-
BREVIAR LITERAR-ARTISTICUn monument
uitatTrăim atita vreme cît acțio
năm. Construim cetăți, ridicăm statui luptătorilor pentru adevăr și dreptate, eroilor patriei, creatorilor de frumos, artiștilor. Ele sint pentru noi expresia iubirii. h recunoștinței, reprezentări ale .sufletului, ale afecțiunii și admirației, așezate prin cetăți sau la marginea lor. precum Monumentul poetului erou Mihai Săuleacu la ieșirea din Predeal, pe drumul spre Timiș. Părăsit, lăsat de multi ani in voia vintului și a gheței, »hu. și mai rău. a iubitorilor de suvenire care-și incrustează numele In piatra soclului sau rup grilajul de metal ce-1 inconioară. monumentul, datorat lui Oscar Han și dezvelit prin 1924 de l.ivlu Rehreanu. in numele Societății Scriitorilor Romani, iși trăiește tristețea. Liniesc multe fragmente care formau odată un intreg. Aici, timpul — esența adevărată — a distrus armonia. Trecătorii furați de frumusețea munților il ignoră.
Admirat cinova. monumentul are un prezent dureros datorită nepăsării edililor orașului Pre
societății o solidă temelie materială. o bază trainică pe care să se sprijine întregul edificiu social, sâ-i imprime dinamism și vigoare, să ducă la ridicarea nivelului de civilizație și cultură al poporului, socialiștii români au văzut in industrializa,e un element de mare însemnătate. Astfel, C. Ifobrogeanu-Gherea remarca, in lucrarea Neoiobăgis. faptul că dezvoltarea industriei constituie calea principală neq- tru înlăturarea răminerii in urmă a țarii, pentru deschiderea unor noi orizonturi societății românești. „Acolo unde strigătul strident al sirenei — scria el — cheamă mulțimea muncitoare la mutică, acolo unde masele muncitoare, in mine, răscolesc măruntaiele pămintului. unde ciocane uriașe spulberă blocuri de oțel, unde pădurea de coșuri înălțată spre cer anunță izbinda și victoria muncii omenești asupra naturii..., acolo unde fierbe și spumegă lupta uriașă dintre muncă și capital, din care trebuie să nască o lume nouă... acolo naște viitorul".
Partidul revoluționar al Proletariatului din România a supus unei analize profunde structurile regimului social-politic, punind in lumină trăsăturile vieții politice a epocii, a dez văluit contradicțiile regimului existent, necesitatea luptei pentru democratizarea reală ■ vieții politice, pentru atragere» maselor largi ale poporului român la rezolvarea problemelor
totdeauna un scop suprem, niciodată transformat in mijloc”. Ne aflăm in fata unei profesiuni de credință care se desfășoară, cum se specifică In text, sub beneficiul adevărului moral.
Partea a doua a lucrării — Mitul lui Prometeu — e centrată pe problema destinului moral al omului — respectiv pe una dintre cele mai tulburătoare si actuale teme ale reflecției filosofice contemporane. Și urmează a recunoaște că. fată de atari reflecții, ginditoril marxiști nu s-au raportat decit printr-un demers critic (indeosebi fată de existențialism, neotomism și personalism) fără a se iniția o elaborare derivată și circumscrisă patosului moral al .societății noastre socialiste. Autorul și-a propus să înlăture această lacună si să ofere nublieului cititor alternativa genetică a Instituirii destinului moral. Observăm aici, ca și in prima parte a lucrării, de'i in alt mod. prezenta aceleiași preocupări : ridicarea omului
Discursdespre morală”)
sale certi- comunist
dobindirea reprezintă
se
si
prin dobindirea destinului său moral către piscurile demnității temerare, către acele scopuri in care insul iși va recunoaște legitimitatea propriilor tudini. către modelul de viată.
Aspirația intru destinului moral nu un proces liniar si nici nu desfășoară in condițiile unei viziuni panoramice: accesul sure destin se produce gradual. in trepte (ale unor calități) ce includ constitutiv și progresiv a- devărul. libertatea, valoarea idealul. Nu este prin urmare vorba de o ierarhie a treptelor idealului, ci mai curind de un întreg marcat de „treceri succesive" si care in ultimă analiză „formează arhitectonica psihică a împlinirii destinului". Din a- ceastâ perspectivă, e cercetată geneza adevărului, libertății si a valorii luate ca determinări intrinseci ale idealului omului t<Mal prin care se conturează ..plinătatea practică a vieții". Ne descoperim astfel in preajma unui curs de gindire care deși pune in paranteze „tradiția" ră- mine prin excelentă genetic si totodată memorabil prin altitudinea si latitudinea sa filosofică.
Un loc aparte, dar care nu afectează (ci împlinește) coerenta lucrării il specifică capitolul intitulat „Personalitatea simbolică". E contextul in care se face distincția intre condiția naturală si comunitară a omului, „înțeleg prin condiția naturală a omului, poziția socială de anonim. ființă întimplătoare. secvență unilaterală a lumii". Ano-
deal. Generoasă, iarna 11 ln- ve»mintează periodic, ii acoperă rănile. Dar. iată, a venit iarăși primăvara, hlamida de nea a dispărut, iar semnul de amintire pentru poetul căzut in 1918. apărind trecătoare* Predealului, și-a reluat veșmintul contrariant pentru iubitorii de frumos, de fapte istorice. Credem totuși ei cei ce au in grijă operele de art* ii vor readuce armonia inițială, ii vor reda strălucirea chipului. Retras in singurătatea lu! min- drâ, Mihai Săuleacu sper*.
M. BĂRBIH.EMC
O personalitate distinctă
Galeria „Eforie" găzduiește de citeva zile expoziția de ceramică sculptural* aparținind unuia dintre artiștii care s-au impus in acest domeniu al artei plastice, in ultimii cincisprezece ani. Este vorba de Vasile Rideanu. Găzduite sub auspiciile Uniunii artiștilor plastici. exponatele prezintă un interes major.
Ochiul specialistului, ca și al celui mai puțin obișnuit cu a- ceasiă modalitate modernă de creație, sensibil insă la frumos.
vitale, de interes național general.
Militind pentru democratizarea largă a regimului politic, partidul s-a ridicat împotriva sistemului electoral cenzitar. cerind legiferarea votului universal. garantarea in fapt a drepturilor și libertăților înscrise in Constituție. In vederea impunerii unei reformări radicale a .sistemului electoral, socialiștii au acționat pentru concentrarea eforturilor tuturor forțelor democratice favorabile realizării acestui obiectiv. Reprezentanții partidului clasei muncitoare au privit, obținerea sufragiului universal ca pe o sarcină nemijlocită a momentului, ca pe o posibilitate concretă și reală de acțiune împotriva unor structuri politice care generau și permiteau dominația burgheziei și moșierimii.
Cucerirea unor condiții de propășire a maselor populare, pentru ridicarea lor la un nivel corespunzător pe plan material și cultural, reprezenta o condiție esențială a trăinicie! statului român. Măsurile necesare apărării independenței tării, sublima deputatul socialist V. G. Morțup in 1896. „trebuie să le căutăm, trebuie să le găsim In noi, In neamul nostru care a Știut, după vremuri, să se arate în stare de a păstra și a apăra cu vrednicie acest pămint, împotriva tuturor Încălcărilor și * năvălirilor". Pentru aceasta, remarca el in continuare, „trebuie să deșteptăm 1* viață poli-
DIM l RS DESPRE MORALA
nimatul si condiția naturală apar piin urmare in forma unor concepte echivalente ca semnificație morală: ele. cum se arată departe, sint generatoare complexelor de
H
mai ale
ambiguitate morală. Spațiul de care dispunem nu ne permite să intrăm in detaliul respectivelor complexe. Cititorul însuși va avea posibilitatea să le e- valueze. Considerăm insa că aceste complexe sint' reale și că in adevăr au ea numitor comun
„individualitatea egocentrică" ; nu credem insă că ele sint singurele complexe ale condiției nutuiale (termenul de condiție naturală nu mi se pare inspirat) la fel cum e greu de admis că personalitatea simbolică exemplară — produsul condiției comunitare — se află situata undeva in afara oricărui complex. După opinia mea. complexele. ca și alienarea constituia un risc permanent al condiției umane și care nu pot fi depășite decit printr-o consecventă luciditate.
Evident, oricit ne-am concentra. e greu ca intr-o recenzie ■& epuizezi fondurile unei cărți in care metafora si aforismul sint mesagerele unor rațiuni ce luminează abisuri și culmi neex- plorate incă. O astfel de lucrare indeamnă la me.ditație si mobilizează ..patosul moral”. Nu putem insă trece indiferenți oe lingă ultimul capitol intitulat „Mitul lui Prometeu". In fapt, prin acest capitol nu se pune punct lucrării, dimpotrivă, el se constituie in forma unei proiecții asupra modului de a fi (și de a nu fi) al prometeismului temporan. raritatea opțiunea pentru revoluționară, comunistă a omului si a vieții lui morale. A- ceasta imi pare a fi concluzia remarcabilului „Discurs despre morală".
con-Principiul e teme- demnității morale,
perfecționarea
Conf. univ. dr.STELIAN STOICA
DESROBIREA MUNCITORUL-S ciw-.'Zij ti -~'v
tic* pe fiii, pe urmașii acelor viteji care, in atitea rmduri și in «curgerea atitor veacuri, ne-au apărat țara și neamul". Căci, arăta deputatul sooialist, „ce am li noi astăzi ca stat, ca națiune, fără pandurii lui Tudor, fără țăranii de la Islaz, fără eroii din Dealul Spirii”.
Ca un corolar al ansamblului de poziții afirmate de partidul muncitorilor față de problemele fundamentale ale dezvoltării României s-a impus viziunea sa cu privire la apărarea, cu forțele unite ale intregului popor, a independenței și suveranității țării și la făurirea deplinei noastre unități statale. Stau mărturie in această direcție contribuția activă a proletariatului. a mișcării muncitorești. In obținerea marilor realizări
La „Porțile de Fier 11“
EFORTUL OAMENILOR CAPĂTĂ VALENȚELE
EROISMULUIDuminică, de-a lungul Dunării, mii de munritori, țărani,
ostași și membri ai gărzilor patriotice au participat Ia înălțarea și consolidarea digurilor pentru prevenirea inundațiilor.
f u toate că mirele amplasate intre Drobeta-Turnu Severin și Ostrovul Mare arătau o scădere * nivelului Dunării, in județul Mehedinți au continuat acțiunile de supraveghere a digurilor și de prevenire a infiltrațiilor, iar la „Porțile de Fier-2“ numeroși constructori, monturi, membri ai gărzilor pairiotiee șl militari au lucrat la suprainălțarea digului portului din amonte, pentru deschiderea circulației rutiere pe ambele tire, la montarea și punerea in funcțiune a unor stații de pompare tie mare capacitate pentru evacuarea apei cu tendință de infiltrare in unele zone, la inlArirea și consolidarea digului ee apără calea rutieră de legătură a insulei eu localitatea Țigănești.
din 1859 și 1877. rolul său de promotor și catalizator al energiilor națiunii in lupta pentru infâptuirea idealului multisecular al întregirii patriei. „Voim Dacia așa cum ea fu", acesta a fost, in esență, punctul central al programului socialist in problema național-statală și transpunerea sa in fapt, in 1918, Înglobează și eforturile proletariatului, in consens cu cele ale tuturor romanilor.
Reluind și ducind mal departe. pe noi trepte, aceste glorioase tradiții, Partidul Comunist Român s-a identificat pe de-a-ntregul cu aspirațiile poporului. conduclnd la izblndă lupta pentru soluționarea deplină. conform intereselor vitale ale tării, a tuturor dezideratelor națiunii noastre.
lungite, in regim do muncă nonstop au transportul mii de tone di’ pămint, balast, agregate, fai- cine. gabioane spre gurile prin care apa încercă să pătrundă in teritoriul insulei sau spre locurile unde digul proaspăt și firav *e muia văzind eu ochii.
Numărul acestor eroi este prea mare pentru a-i menționa pe toți aici, dar tn primul rind merită, ne roagă și Doru Neamțu, ,să-i amintim pe Ionel Drăghe*- cu și Vasile Crușito. Lor li «e adaugă și dulgherii din brigada lui Ion Cosma. toți tineri, toți ncinfricați. toți neobosiți in *- ceste multe, mult prea multe zile de efort susținut. Ei. lăsind deoparte cofrajele dia zona ecluzei. au trimis spre diguri toate fascinele de care a fost nevoie. Și nu trebuie să uităm nici faptele sudorilor si fierar-betoniști- lor conduși de Gheorghe Cebuc și Gheorghe Furiș, maiștri capabili. adevărați părinți nenlru acești tineri și adevărați oo- mandanți de luptă atunci cind c nevoie de ea. Printre sutele de tineri intilnlm și citeva plu- 1oane de militari. Ia fel de nein- fricați. conduși cu competență în această decisivă bătălii' pentru salvarea unor bunuri in valoare de sute de milioane de lei.
Apele crescută peste „cota" istorică și vintul stirnit din senin nu au dat naștere la ezitări din partea nimănui. BgscutantaK le trec și lasă in urmă o dirâ de apă. Dar mai vino incă un șir de basculante și inalt* un dig. iar dacă șoseaua este deja sub apă. prin apă se aduce ciment și pămint și se construiește un fel de tranșee largă din care apa este repede scoasă, iar traseul repus in funcțiune. Mașinile mici n-au ce căuta pe asemenea drum. De aceea, sub priviraa tristă a țăranilor de aici, din Ostrovul Mare, ele străbat parcelele cu griu și orz și-și croiesc drum spre șosele incă neafocta- te de ap*.
La ora la care apar aceste rin- duri calmul a fost reinstaurgt pentru că utilajele din „gropile" adinei de zeci de metri au fost așezate pe locuri inalte, digurile au fost suprainălțate. iar drumurile de acces uscate. Fîe- rar-betoniștii și betoniștii conduși de Nicolae Aleuncăl se pregătesc pentru reluarea normal* a muncii. In .spatele u.to- metereze atit de înalte, ridicat” cu multă sudoare, munca pont . intr-adevăr. reîncepe. Drumul spre cetatea luminii nu por c fi oprit nici chiar de ape atit de ridicate, pentru că acest drum il sus'in oameni, precum cei da care am amintit, ca cei pe egre i-am cunoscut In zilele lor da maximă țncordare.
P/VF». PF.RFn, GHEORGHE CUCE
,,SCiNTElA TINERETULUI" pag. 5 LUNI 30 MARTIE iî|I
SCINTEIA TINERETULUI comentarii • dialoguri • noteainformații9 comentarii • dialogurianote
DACIADA marea competiție naționalăSpus foarte simplu, un bilanț
indiferent in ce domeniu, pune in evidonțâ rezultatele muncii, modul in care oamenii iși fac datoria. Chiar și in sport. Pentru că in sport există organisme specializate care au de îndeplinit obiective precise si desfășoară o activitate organizată. Comisia centrală a „Daciadei”, după încheierea întrecerilor la sporturile de iarnă, a intocmit un clasament edificator pe județe. Acele puncte din dreptul județelor se constituie veritabil barometru care prezintă aportul acestora iu dezvoltarea mișcării sportive de masă. Căci este vorba de sportul de masă.
Deoarece in conceperea, organizarea și desfășurarea activității sportive de mus* răspunderi majore U.T.C., este și zărilor niu.vele meritate, un criteriu de apreciere a muncii desfășurate. Bunăoară, organele și organizațiile U.T.C. din județul Brașov, care in acest clasament se situează pe primul loc. cu 10 de puncte, merită calificativul maxim. Dintr-o masă de tineri angrenați in intrecerile ediției de
iarnă a „Daciadei" la sanie, schi. șah. tenis de masă și tir. brașovenii au avut cei mai mulți campioni și ocupanți ai locurilor fruntașe in ierarhiile acestor discipline. Pe următorul loc. firește, un alt județ cu condiții propice pentru sporturile ză- Dezii — Prahova (35 de puncte), iar simbolica „medalie de bronz" a revenit, surprinzător,
Pleșa. Tinerii sportivi amatori inițiați in tainele sportului și pregătiți de acest profesor-an- trenar au fost mereu o prezentă remarcabilă tineretului. Cu rezultate hune se înscriu. ih acest bilanț al ediției a doua a „Daciadei". și alte județe precum : Suceava. Harghita. Maramureș, Arad. Dolj. Giurgiu... Semne de distincție a
in competițiile
Neamț (locul 30 cu 2 puncte), Covasna (locul 31 cu 1.5 uun;- te) și Mehedinți (locul 33 cu 1 punct). Comentam acest clasament intrucii el reflectă realități. Este, intr-un fel. imaginea adevărului. Să existe, cumva, condiții mai bune pentru sporturile de iarnă in județul Giurgiu (locul 9 cu 11 puncte) 7 I Cum bine se știe, caracteristica de bază a reliefului acestui județ este cimpiti. Și. culmea, sportivii lui s-au evidențiat tocmai la... sanie ! Adevărul este că și
intr-un
revin și organizației clasamentul respectiv
o fidelă oglindă a rcali- tinerilor in acest dome-
Un certificat cu calificati- meritate. un
ADEVĂRURILE UNUI CLASAMENTdar in același timp meritoriu, județului Alba, cu 26 puncte. Datele problemei sporesc in semnificație dacă ne gindim că in vreme ce in primele două județe aportul se distribuie pe mai multe centre cu tradiție, in
. cazul celui de al treilea, din totalul de 26 de puncte nu mai puțin de 20 reprezintă contribuția schiorilor dintr-o singură comună din Tara Moților — Al- bacul lui Horea. Si aceasta datorită unui profesor inimos, animator al mișcării sportive pe plaiurile Apusenilor — Iancu
București:Crosul pionierilor și al tineretului
Tari, tn Capitală, au avut loc ample manifestări sportive In cadrul competiției naționale ..Daclada". organizate in Intimpinarea aniversării a «0 de ani de la crearea Partidului Comunist Roman, intre acațta întreceri omagial* i-au Înscria țl finalele pe municipiu la crosul pionierilor țl croaul tineretului. Deafâțurate pe aleile din Parcul tineretului, intr-o ambianță aărbătoreaacă. cele doua populare Întreceri aveau aă reunească la start peste 8110 da pionieri, elevi, studențl țl tineri dfn Întreprinderile Capitalei. In cele zece curse deafățurate pe categorii de virată țl sax aveam să aaiatfim la Întreceri pasionante, in care concurarițil au luptat cu ardoare pentru ocuparea primului loc si obținerea dreptului dc a participa la finalele pe țară ale crosului pionierilor șl tineretului din ziua de 2 mal pe stadionul Republicii".
lata acum distantele pe care s-a alergat țl clailgătorli fiecărei <a- tegortl. Categoria 11—II! ani, fete. 500 m : Amalla Toader. Șc. gen. 180 : băieți 400 m : Sandu Hrebencluc. Șc. geri. 204 : Categoria ÎS—11 ani fata, «00 m : Roxana Dina. 9c. gen. 112 : băieți. 800 m : Ștefan Tlpțer. Șc. gen. 102 : Categoria 15—IC ani, fete. 800 m : Carmen Iile. Liceul ind. 27 : băieți. 1 500 m : Laurențlu Nelcu, Liceul Ind. 18 : Categoria 17—19 ani fete. 1 000 m : Paula Ilie. Liceul matematlcâ-fizlcă . Oh. Șln- cat" • băieți, aooo m : Dumitru Stanclu. Liceul Ind. „Unirea" ; Categoria peste U ani, fete. 1 ooo m : Elena Dragu. I.A.O.S.C. ; băieți, ;i 000 m : Dumitru Rlstea. I.R.U.C,
muncii responsabile in domeniul sportului.
La polul opus se situează o serie de județe, cure beneficiază de aceleași condiții minunate pentru activitatea sportivă, dar in care factorii învestiți cu răspunderi in mișcarea sportivă — intre aceștia organele și organizațiile U.T.C. — nu șl-au făcut, cum se cere, datoria. Ce argumente ar putea să invoce responsabilii cu sportul din județe cu zone montane a căror prezență in competițiile de masă pare mai mult simbolică : Hunedoara (locul 22 cu 4 puncte). Sibiu (locul 23. tot cu 4 puncte). Bis- trlța-Năsăud (locul 25 — 3 puncte). Cluj (locul 29. cu 2 puncte).
aici, ca și la Albac, găsești oameni legați trup si suflet de ideea de a face ceva pe linia mișcării sportive. Performanțele revin, in principal, tinerilor din comuna Hotarele, undo activează. cu rezultate de excepție, profesorul-antrenor Mircea lonescu.
O situație eu totul neverosimilă prezintă municipiul București, clasat pe locul 34. cu un singur punct, capitala țării unde trăiețe si muncesc sute de mii de tineri, ca și județele care nici măcar nu mai figurează in ierarhia „Daciadei" : Bacău. Călărași. Galați. Ialomița. Satu Mare. Timiș și Vrancea — cu zero puncte vor fi. probabil.
tentați să facă obiecții apclind la argunu n:ul că nu se po-jl face sanie și schi la șes. deși, cum am văzut. Giurgiu. Doljul. Teleormanul anulează, din start, orice replică — insă noi le vom reaminti acestora că intre disciplinele din programul ediției de iarnă a „Daciadei" figurează Și sporturi ce se pot practica oriunde : șah, tenis de masă. tir. Nu s-au putut organiza concursuri la aceste discipline ? Cine ne poate convinge și ne ce temei ? Sau. si mai de neințeles. de nejustificat sint absențele de Ia finalele pe țară. Nu s-au prezentat cu concurenți la schi fond și schi alpin Bihorul. Suceava. Harghita. Buzăul. Covasna. Clujul, Hunedoara. Vasluiul. Gorjul, Bistrița-Nă- săud și. culmea. Prahova cu Bu- cegii și Caraș-Severin cu munții Semenic — Ia tete, iar la băieți n-au avut concurenți. din nou. județele Caraș-Severin și Bistri- ta-Năsăud. Multe absențe de 1* finale s-au inregistrat la patinaj. Iată adevărurile unui clasament. Așteptăm explicațiile. Pentru că absențele de la o competiție sportivă de masă, absentele din clasamentul „Daciadei" sau chiar prezența formală, insignifiantă sint tot una cu corigenta in materie de raportare activă și eficientă la Împlinirea unor comandamente sociale fundamentale — cum este vorba și de sport — intre care cele de ordin educativ ocupă un Ioc distinct.
Turneul de box „CENTURA DE AUR“
CÎȘTIGĂTORIISamunuscc j ION OWANG HO (R P.D. Co-
leeand) b.p. Ko Jong Hwon (R.P.D. Coreeana) ; muscă : RYONO SONG HO (R P.D. Coreeana) ; b.p C. lițoiu ; cacăț : N. NICOLAE cițtigo prin neprezentorea japonezului K. Takami, oprit da doctor să boxeze ; pana : T, CEBCIL b.p. I. Po- naita : samiusoora : V. IOANA b.p. FI. tivodaru ; ușoară : I. DRAQOM1R b.p. Ryu Bun Nwo (R.P D. Coreeană) ; semimijlocia I. AKOPKOHIAN (U.R.S S.) b.p O. Kaliadin (U.R.S.S.) ; mijlocie mică : V. GiRGAVU b p. N. Motrogan ; mijlocie : GH. BUTNARU k o I H. Djabrailov (U.R.S.S.) ; semigrea : H. 8AE2 (Cuba) bp. I. Cirlan ; grea : I CERNAT b.p. N. Anghel ; supergrea T. PIRJOL b.p N. Grigore.
VASILS TRIFV
FOTBAL XXII: Derbiul etapei
Negru și alb în cuplajul interbueureșteanNe-am propus inițial ■* comentăm primul
meci al cuplajului de pe stadionul „23 August", Sportul studențesc — Steaua. Ne-am dat însă seama că nu prea sint multe de spus despre această intîlnire. Părea un meci de week-end, Jucătorii se chinuiau cu bulonul și ne chinuiau Și pe noi. cei din tribune. Și cind te gindești Ce meciuri au făcut cele două echipe In alic «laglunt! Steaua a Jucat vreo 10 minute bine și a cfștigat pe merit, cu 2—9, prin golurile inscribe de A. lonescu (min. 21) și Sameș (min. 72, dintr-o lovitură liberă de la 25 m, trimisă ca o năprasnică ghiulea). Sportul studențesc se aCată intr-o decădere și lipsă de formă îngrijorătoare. „Vedetele" echipei din Regie sint niște umbre a ceea ce au fost cindva. Nu ne explicăm jocul fel de pregătire Au de-acum șl s-au rezolvat o tați. Ei nu simt a juca la nivelul cerințelor, al așteptărilor, suporterilor? Au renunțat cumva la rămine in divizia A?
Adevăratul derbi al cuplajului și '(ist înfruntarea Prngresul-Vulcan Cel mal bun șl mal frumos din tot in actualul sezon. Merite au deopotrivă ambele formații, excelent pregătite, care și-au aruncat in luptă toate resursele șl ambițiile, toate cu-
atit de șlab al studenților. Ce specifici, fizică și psihică fac? un stadion propriu, aud că li
serie de probleme, că sint aju- obllgațla de a »e pregăti și de
Ideea de a
al clapei a — Dinamo.ce s-a scurs
Cine pleacă și cine rămine ?
CABULEA
fisu uAscn t* iftSJlÎJ 81 buCMUli
RUMANIA
noștințele. A rezultat un spectaenl de excepție. Sincere felicitări ambelor tabere. In raport eu ceea ce faze de gal (Glonț, min. 16, Augustin, min. trage in portar, figură pc care o imită Țevi in min. 81) șt ocazii favorabile: Bumbesc’i. bară, inin. 57; un eventual penalty. Țălnar — min. 61, faultai in eareu) — „egalul" nl se parc e- chitabil. Surpriza n-a constituit-o Dinu mo. ci Progresul din care absentau patru titulari. Rezervele s-au dovedit insă 1% inălțimc, Ion Țică, adus, după cum aud. de la Botoșani, autorul golului egalizator (penally, min. 20. ia un henț în careu recunoscut d- Dinu in mod sportiv). Glonț țl Ion Alexandru, alături de mai vechil încercați Apostol. Ciugarln. Mateescu ți Tcvi, au evoluat de o manieră electrizantă. In coasta dl- namoviștilor a fost Glonț, un pericol permanent, fotbalist rafinat, ca-r ne-* amintit prin stil și înfățișare de Lieă al „șepcilor roșii". Partida s-a desfășurat intr-un desăvlrșit rair-play. Poate și pentru faptul că o parte dintre progresiști — Mateescu, Glonț, Apostol, Țevi — fuseseră nu de mult colegi de elub cu Dinu, Custov, Dragnea (autorul golului din min. 2). Un meci din care se poate socoti că au ciștigat ambele echipe și. fapt meritoriu, îmbucurător — publicul speotator.
a fost pe teren, acțiuni periculoase, 77»
VASILE CABUI.EA
Noi confirmăriLa sediul Comitetului Național de Organizare
a Universiadei '81 au sosit, pină simbătă. confirmări din partea a 47 de țări. 30 dintre eie au eomunient și numărul de parlicipanți așa incit, pmă la această eră. cifru a atins 31)00 de sportivi și delegați oficiali.
Reuniune a Comitetului Executiv al F.I.S.U.
Intre 8 și 10 mai. la București va avea loc o Reuniune a Comitetului Executiv al F.I.S.U.. pe ordinea de zi figurind și un raport detaliat al C.N.O. privind stadiul pregătirilor in vederea ediției de vară a Jocurilor mondiale universitare.
Scrisoarea informativă nr. 2
Diagrama etapei ClasamentUniversitatea Craiova — „U“
Cluj-Napoca *—9 (2—0). Partidă fă-ă istoric, in care liderii au prins o zi excepțională, dovedind o reală forță de percuție in fata unui adversar nat. Autorii golurilor: (min. 5). Donose (min. mâtaru (min. 57). Bălăci 61 din 11 m și min. 86) și Cirțu (min. 68 și 85). Sportul studențesc — Steaua 0—2 tr-un joc mai clar siv. militarii și-atl pentru infringerea toamnă, prin golurile realizate de A. lonescu (min. 21) șl Sa- meș (min. 72). Progresul-Vulcan— Dinamo 1—1 (1—1). într-opartidă spectaculoasă, in care ambele formații n-au făcut economie de energie. Au înscris, pentru Dinamo. Dragnea (min. 2) și debutantul Tică (min. 21) din lovitură de la il m pentru Progresul-Vulcan. Jiul — Cor- vinul 1—0 (0—0). Singurulpunct al partidei a fost marcat de Sălăjan (min. 50). F.C. Argeș— A.S.A. 2—9 (1—9). Victorie a gazdelor, care au avut o apărare bine pusă la punct ți au practicat un joc tehnic. Autorii
conster- Negrilă
.30). Ca- (min.
(0—1). Prinși mei inci- luat revanșa suferită in
golurilor: Radu II (min. 35 din 11 m) și Bărbulescu (min. 82). Chimia — F.C. Baia Mare 2—1 (0—1). Conduși la pauză, vilce- nii au găsit resurse să egaleze și. apoi, să obțină victoria, con- firmind buna comportare din acest campionat. Golurile au fost marcate de Roznal 10) pentru oaspeți și (min. 71) și Alexandru 90) pentru gazde. F.C.M. șov — „Poli" Timișoara (1—9). Autorii golurilor: nescu (min. 40) și Chioreanu (min. 75). S.C. Bacău — F.C.M. Galați 2—0 (2—0). Au Înscris Andrieș (min. 12. din 11 m) și Soșu (min. 24). F.C. Olt —„Poli" Iași 3—0 (0—0). Au marcat: Ia- mandi (min. 66) și IovăneSCll (min. 68 și 78).
(min. Preda(min.Rra-2-9
Mari-
Etapa viitoareF.C.M. Galați — Progresul;
Corvinul — F.C.M. Brațo»; „U“ Cluj-Napoca — Dinamo: S.C. Bacău — Chimia; Steaua — A.S.A.: F.C. Olt — Jiul Baia Mare — F.C. Arge^; , lăți — „Poli" Timișoara; tail — „U“ Craiova.
F.C. „Poli" Spor-
SERIA I
Divizia BViitorul GheorghenI — Cimen
tul Medgidia 1—0 : Unirea Focșani — F.C.M. Brăila 1—0 : Ceahlăul Piatra Neamț — C.S. Botoșani 2—0 : I.M.U. Medgidia — Oltul Sf. Gheorghe 0—0 ; C.S.M. Borzețti — F.C. Constanța 1—1 ; Gloria Bistrița — Viitorul Vaslui 4—0 ; Gloria Buzău — C.S.M. Suceava 1—0 ; Progresul Brăila — Minerul Gura Humorului 3-0 : C.S.U. Galați — Delta Tulcea 4—0. în clasament. F.C. Constanța conduce eu 37 puncte, urmată de Gloria Bistrița 29 puncte.
2—0 ; Metan
goviște — Șoimii Sibiu Petrolul Ploiești — Gaz Mediaș 4—0 : Metalul București — Rapid 1—4 ; Luceafărul București — Pandurii Tg. Jiu 1—0. în clasament continuă »ă conducă C.S. Tirgoviște cu 35 puncte, urmată de Petrolul Ploiești cu 32 puncte și Rapid cu 26 puncte.
SERIA A III-A
SERIA A II-A
Rova Roșiori — Mecanică finăBucurești 3-0 : Tractorul Bra-
1—0 ;Nitra- Sirena Bucu-
șov — Flacăra Moreni Rulmentul Alexandria — monia Făgăraș 6—1 : București — Autobuzul rest! 0—2: Chimia Tirnăveni — Metalul Plopeni 1—0 ; C.S. Tir-
Metalul Aitid — C.I.L. Sighet 4—0 ; Minerul Moldova Nouă — C.F.R. Cluj Napoca 4—0 ; U.M. Timișoara '— U.T.A. 0—3 ; F.C. Bihor — Metalurgistul Cugir 1—0 : Minerul Cavnic — Dacia Orăștie 4—1 ; Olimpia Satu Mare — F.C.M. Reșița 3—0 : Minerul Anina — C.F.R. Timișoara 0—1 ; Rapid Arad — Minerul Lupeni 4—1 : Aurul Brad — înfrățirea duce inurmată puncte,C.F.R. Cluj-NapocaReșița cu cite 24 puncte.
Oradea 8—0. U.T.A. con-clasament cu 31 de F.C. Bihor
Olimpia Satu$i
puncte, cu 25 Mare,
F.C.M.
Univ, cralova 15 2 5 42—1! 32Dinamo 13 9 6 37-19 29F.C. Arm 22 12 2 8 37—23F.C.M. Rrațov 22 11 4 7 21»—24 2fi,.L’“ Cluj Na>. ’2 11 2 9 30—31 24Chimia 22 11 2 9 34—40 24Steaua 22 9 5 9 34—27 23S.C. Bacău 2’ 9 5 8 32—30 23Poli Timlțoara 22 m 2 10 22—2« 22Corvinul 22 n 3 10 37—31 21Jiul 22 10 1 11 31—30 21PrugresuJ 22 R 5 9 21—30 21Poli lași 22 R 3 11 31—32 19F.( . Olt 2? 7 5 10 25—32 19A.S.A. •2 8 3 11 32— 19Sportul stud. 22 8 2 12 22—31 18F.C. Baia Mare 22 7 2 13 25—37 ÎSF.C.M. Galați 22 5 3 14 2G—4! 13
Cuprinzind numeroase informații. Scrisoarea informativă nr. 2, elaborată de Comitetul Național do Organizare a Universiadei '81 a fost expediată Zilele trecute in toate țările invitate In iulie, la București. Din cuprinsul acestei scrisori reținem datele tehnice, privind Înscrierile generale șl nominale, reglementările privind judecătorii și arbitrii, ea si o documentată .-'ituație privind condițiile meteorologice specifice Bucu- rețtlulul. in perioada corespunzătoare desfășurării intrecerilor.
Materialele sportiveCa de obicei, in cazul marilor competiții inter
naționale. se bucură de o deosebită atenție .și de un iarg interes materialele sportive care vor fi folosite in timpul Jocu-ilo.- mondiale universitare de vară. Dintre acestea, reținem că vor fi folosite mingi de basenet și polo marca „Mi- kasa". mingi de volei „Mizuno", mingi de tenis „Slazenger". aparatură de gimnastică ..Schelde
S-a incheiat ce* de-a zwcea ediție a Turneului de box „Centura de aur". A fost un binevenit test. acum, cind pinâ la Campionatele europene de la Tampere. Finlanda, a mai rămas ceva mai mult de o lună. Faptul că boxerllur noștri li s-a dat prilejul de confruntare, in compania unor pugilișli din afară a oferit selecționerilor noțibilita- tea unor judecăți de valoare și, poate, prilej de meditații.
La Întreceri au participat giliști din țări cu loare recunoscută ternaiionalfi, cum (nelipsită, dealtfeh zece ediții). Coreeană și R.D.G.. s-au alăturat sportivi din Bulgaria. Iugoslavia. Japonia și Nigeria. în marea lor majoritate acestea au trimis in ..focul luptei" elemente de perspectivă, virsta oscilind Intre 17 și 21 de ani. (Cuba prezentind chiar un junior de 16 ani), „o tragere cu bătaie lungă" cum se spre viitoarele turnee i șl olimpice. Datorită specialiștii prezenți la ați denumit competiția tinereții", cont de
ou- va- in-
box de In arena
sint Cuba la toate cele
U.R.S.S.. R.P.D. cărora li
spune, mondiale acestora, întreceri
. . ..turneul Nu e rău. dacă ținem (aptul că dorința de
International" și .saltele de lupte „Foldeak". La atletism și natație. cronometrajul electronic va fi asigurat de binecunoscuta firmă ..Omega", panourile de afișaj și înregistrare electronică fiind — la jocurile sportive — produse de firma „Elcctroimpex" din Ungaria, cnre a asigurat și o bună parte din această aparatură Ia Jocurile olimpice de la Moseo/a.
Ideogramele UniversiadeiTradiționalele simboluri ale sporturilor cuprin
se in programul „Universiadei" au fost concepute și realizate, pentru această ediție a Jocurilor mondiale universitare de ifreficienii Dan lonescu ți Radu Leu. Sugestive si bine executat»' grafic ele reprezintă sporturile ce . or intra in programul intrecerilor Universiadei : vo’"!. Baschet, polo, sărituri in apă. atletism, scrimă, tenis de cimp, inot, gimnastică și lupte.
Pliant turisticPentru turiștii care vor sosi' la București în
timpul Universiadei, a fost editat recent un pliant cuprinzind obiective și trasee atrăgătoare, posibilități de cazare șl transport, ca și întreaga gamă dc servicii puse la dispoziția turiștilor.
In pregâtire, 600 de interpret!Un număr de 900 de tineri romani urmează,
momentul dă fată, cursuri specials pentru funcționa pe timpul Universiadei ca interpreți însoțitori de delegații. Tot pentru ei a fost editată șl o broșură care cuprinde date tehnice privind desfășurarea competiției și fiecare ramură de aport in parte.
Ina
Și
afirmare poate fi unul din atuurila competitorilor.
Partidele au fost msputate, deseori echilibrate, ceea ce a contribuit esențial și la sporirea interesului ne plan spectacular și iubitorii boxului din țara noastră au ținut să confirme aceasta.
Tara noastră a prezentat, excepție făcind citeva nume cum ar ti cele ale lui Radu Daniel, Dumitru Opere și Georgică Donici. cam tot ce are mai bun boxul nostru la ora actuală și. din cele 12 centuri puse In ioc, 8 ne-au revenit. Un fapt meritoriu — tinind cont de valoarea adversarilor oaspeți — dacă facem referiri la actual :! turneu.
Am venit, insă, la gale și cu intenția de a vedea cine oleacă din boxul românesc si cine rămine 2 La prima întrebare răspunsul a fost clar : cu mindrie dar și cu nostalgic ne-am despărțit de foste glorii ale sportului românesc cu mănuși, cărora organizatorii le-au rezervat frumoase momente în cuprinsul galelor, cum sint : Simion Cuțov, Ion GSorfy, Cos-
ției Dafinoiu. Teodor Dinu ai Vasile Cicu.
Cu cine am rămas ? lată o întrebare la care se poate răspunde mm anevoie. Desigur. Viorel Ioana, care ni s-a părut a avea cea mai bună Drestane de-a lungul turneului. Ilie Dra- gomir. Titi Cercel. Vasile Gir- gavu. Nicolae Nicotae. Mircva Fulger sau Marinică Ouatu sint nume cu cate mergem mai departe. dar lingi ei oe cin» punem ? Ce facem cu catesoriiie mici, unde cindva străluceau M. Dobrescu, C. Grulescu. A. Tom». G. Pometcu și alții, sau cu categoriile mijlocie, semigrea și chiar grea unde, cu ce avem, nu cred să facem o figură prea frumoasă in confruntări de talia euronenctor.
Mai este timiș, se spune In general, dacă nu pentru examenul din luna mai. cel uutin nen- tru cete viitoare. E adevărat, dar asta o spunem atunci etnd am semănat sămința sl așteptăm să răsară. Dar noi ce-am semănat ?...
S. UNGUREANU
LOTUL PUGILIȘTILOR 'PENTRU EUROPENEîn vederea participării ta
campionatele europene din luna mai. ce vor avea loc in orașul finlandez Tampere, a fost alcătuit următorul lot a) pugillști-. lor romani (in ordinea ceior 12 categorii, de la semimuscă la supergrea) : Dumitru Șchiopii ; Constantin Tițoiu, Dumitru t'i-
pere si Nicolae Nicolae : Titi Cercel. Viorel Ioana și Florian Llvadarti : Iile Dragomir și Mihai Fulger : Mihai Ciubotarii. Vasile Girgavu și Marinieă Ouatu : Valentin Stlaghi : Geor- gică Donici ; Ion Cernal și Nicolae Anghel ; Teodor Pir.țol și Nieolae Grigore.
Dialog
cu campionii
olimpici
PatzaichinSistemul informațional al Universiadei
A fost elaborat și aprobat sistemul fluxului dȘ informații ți mijloacele lui de realizare, pe timpul desfășurării Univ?--i d Numeroav- fișe de rezultate, buletine informative, sinteze și chiar „ediții speciale" vor «sigma atit sportivilor și oficialilor, cit și reprezentanților presei, o Informare operativă și completă, in orice moment al competiției. Ca o curiozitate, pentru amatorii de cifre, vom aminti că se vor edita in total 24 000 de buletine zilnice de informare. 48 411 fișe de „rezultate încrucișate" și că. in privința colilor dc hirtie imprimate cu rezultate și informații, ae vor folosi aproximativ 1 150 000 de file!
Grupaj realizat de ALF.XANDRESCUH.
MIHAELA MARGARITARES- CU : „Te rog. Ivane, fă-o de dragul meu și al iubitorilor sportului cu pagfliu. mai participă și la Olimpiada de la Los Angeles, dar nu ca antrenor încep cu rindurile taie pentru că. la cei 14 ani pe care ii ai, iubeții intr-adevăr sportul foarte mult. E greu să ajung pină la Los Angeles cu eanoia mea ți. apoi, nu vreau să se noticnească tineretul de mine în privința fiicei mele, iți răspund destăinu- indu-ți că mă urmărește nu numai la televizor, cind concurez, ci si la toate concursurile <ie Ia Snagov. • FLORIN ENE : Anul debutului meu in sport este 1967. cind am venit Ia București. iesitimindu-m* la clubul Dinamo • GEORGF.TA ȚUGUI: Nu trebuie să-ți fie teamă de apă. înotul 11 vei învăța obliga
tirziu Ivan Elev sor-
FOARFECA:
în dezbatere: cluburile sportive școlareîn continuarea dezbaterii
noastre pe linia activității desfășurate in cluburile sportive școlare ne vom opri astăzi asupra unui aspect de importanță covirșitoare in obținerea rezultatelor : calitatea procesului de aelecție ți instruire.
Considerăm că nu mai trebuie demonstrat că respectiva calitate eeto NESAT1SFACATOARE dar. In eventualitatea că vom fi contraziși, stăm aricind la dispoziție pentru a demonstra că avem lucru elevii aflați la un selecționarea lor. Luind ca unic punct de reper lucrarea „Selecția în sport", ediția a IV-a. e- ditată de M.E.I. și C.N.E.F.S., ne vom putea convinge că maximum jumătate din componcn- țil grupelor de inițiere îndeplinesc parametrii și haremurile stabilite, in mod obligatoriu, pentru selecționare. Poate că o asemenea acțiune ar trebui făcută grabnic, la nivelul tuturor cluburilor sportive școlare, cum poate ar fi și mai bine ca testări de acest gen să fie o practică anuală, dar noi ne oprim, deocamdată, la un alt aspect.
Cum a devenit posibil — pentru că situația se perpetuează de cițiva ani buni — ca In majoritatea grupelor să existe foarte mult „bnln«t". adică spo - tivi departe de a răspunde exigențelor sportului de performanță, sportivi cu care se lucrează șl In care se investesc
bugete importante ?Din momert ce lucrarea cu
prinzind haremurile de selecție există, s-ar putea ca respectivii parametri să nu fie optimi. Liin fericire, insa, lucrurile nu steu așa. cercetarea științifică și datele concrete, oferite de ea. in- lăturind posibilitatea erorii criteriilor.
S-ar putea, la fel de bine, ca
rabat de la aceste criterii. Tehnicienii, insă, siliți »ă-și acope re norma, completează grupele de copii cu aptitudini. ..-elec- ționind" — după criteriul., cifric 1 — și ..bslast". care rămine „pe rol", ajungind șl In procesul de instruire.
Și dacă sintem la „norma" didactică — obligatorie in toate cluburile sportive școlare — să
Alț aspect al „normei" il constituie orele, altfel spus programul identic cu al tuturor cadrelor didactice din mvățămint. Toate bune și absolut legale, dar să nu uităm că in procesul de performanță, de înaltă performanță. două luni de vacanță pe an înseamnă penfru orice sportiv un handicap enorm, greu de remontat o dată, foarte greu de recuperat a doua oară și imposibil de refăcut in al treilea an. Șl, dacă ne gindim că un Ciclu olimpic inseamnâ 4
dreptate. Am face acest foarte simplu, testind toți unui club sportiv școlar. In etapa de inițiere, deci timp relativ scurt după
II. DESPRE CALITATEA PROCESULUIDE SELECȚIE ȘI INSTRUIRE
munca de selecție, desfășurată de profesori și antrenori, să fie absolut empirică. Dai nici acest lucru nu e posibil, existind proba concludentă că majoritatea tehnicienilor au in grupele lor cel puțin deplinesc „Selecția AjungemNici un antrenor sau profesor, oricit de priceput ar fi el, orice eforturi ar depune și oricit noroc ar avea (pentru că iți trebuie și un dram de noroc să descoperi elementul de excepție I) nu va putea găsi intr-un an școlar 30—19 de copii care șă răspundă integral cerințelor impuse de broșura amintită. Foarte bine că broșura a stabilit criterii exigente. dar foarte rău că se face
cițiva tineri care in- condițiile impuse de
in aport1'. Atunci ?!... la punctul nevralgic...
zăbovim puțin asupra ei. Sint foarte dese cazurile cind un tehnician este obligat să lucreze cu o grupă de nivel I (adică performanță veritabilă) și, in paralel. cu alta de nivel II sau III. Cu alte cuvinte, lui i se cere nu numai rezultat excelent in competiții. dar și o preocupare la fel de mare pentru inițiere sau consolidare, la cealaltă grupă. Și. dacă luăm spre exemplu gimnastica, cum ii putem pretinde aceluiași antrenor să se ocupe, in același timp, de pregătirea unei gimnaste pentru- »ă spunem. Jocurile olimpice $i a altora pentru campionatele republicane de categoria a Il-a ?! In mod automat, el va neglija unul dintre eșaloanele pe care le pregătește.
ani, făcind o socoteală simplă, ajungem la concluzia că respectivul sportiv, cotat drept speranță olimpică, a acumulat 8 luni de... vacanță ' La care «e adaugă și duminicile...
Firește, vom fi contracarați imediat cu ideca că. In realitate, pregătirile sint continuate și pe perioada vacanței școlare, in diferite tabere. Dar. «punem noi. in această situație, antrenorii fac totul pe timpul lor liber, din pasiune și conștiinciozitate. Păi. in această situație. înseamnă că trebuie să ne întoarcem la rigurosul șl de netncălcatul „orar" școlar care — dună cum se vede — nu poale fi transferat pur și simplu de la o școală obișnuită la un club sportiv Molar. Practic. Insă, diferența nu există și
au se face nici un fel de diferențiere Intre aiatutiil profesorului clin școală și cel al profesorului din clubul sportiv sculer !
Pledăm, deci, pentrp renunțarea la parametrii cifrici, in favoarea parametrilor calitativi, cu alte cuvinte pledăm pentru un profesor care are doi sportivi de valoare aulenti ă țl an pentru unul care are 48 de nivel mediocru. Cunoaștem un caz In care unui asemenea tehnician, car» dobindise un nromițător titlu internațional cu una dintre elevele sale, i se spunea Că nu și-a îndeplinit nici... 30 la sută din normă (avind in pregătire ți alte. 5—6 sportive care promit). Ei bine, asemenea situații trebuie să criteriile de bilanț ale unităților aporlive școlare nu există incă — absolut uimitor ! — tocmai criteriul cel mal important : rezultatul de valoare internațional* !
Controalele care se fac — un capitol aparte al dezbaterii noastre — att in vedere „realizarea normei", -emnăturile din condica de prezență, conținutul dorumentelor de planificare (șl... estetica lor !). categoriile de clasificare ale sportivilor. De fiecare dată, insă, prioritate absolută are NUMĂRUL și nu CALITATEA. Să revedem, deci, normele, să revedem criteriile de apreciere, să reconsiderăm ontirtl și unghiul din care este privită munca tehnicianului care activează in cluburile sporttve școlare. Vom ajunge la cu totul alte anrecieri. la cu totul nlt«“ concluzii. Abia acelea vor fi REALE !
ie. asemenea situați, disna-ă. chit că In
HORI A ALEXANDRESCU
toriu înainte de a porni cu barca la antrenamente. Succes 1 • ANY BlRSAN : Mă intrebi de ce mi-a plăcut mai mult eanoia decit caiacul. Răspunsul ține de ideea de Ia care am pornit, victoria consătenilor mei Covaliov și Calabiciov, la canoe. Văzin- du-i — la televizor — cum câștigă. mi-am spus că trebuie să pot si eu același lucru. Și am reușit ! Mai t> insă ceva, ceva care ține de sufletul bun al fostului mato campion, Simion Is- mailciuc. Lui l-am mincat sufletul. cum se spune, punin- du-i răbdarea la încercare. La Început, nu puteam să-mi țin echilibrul în canoe si mă răstur- nam. Dacă n-ar f! fost el și răbdarea lui. n-ar fi existat nici campionul de mai Patzaichin ! •gent GEORGEVrei să știi ce simte Patzaichin- ofițerul cind drapelul României *e înalță pe cel mai Înalt catarg. șimbolizind victoria. Sincer să fiu. gindesc mân și Firește, că atit mei au ferul Ivan Patzaichin a mal obținut o victorie. • CAMELIA BUTA : După cite știu, clubul Dinamo nu are secție de sărituri In apă, dar te poți înscrie la înot sau — de ce nu ?! — la caiac ! • ANGELICA DUMITRU : în afara canoel, Imi place foarte mult tenisul de cimp. » Pe care-1 și practic, cind am timp. • NATALIA LUNGU : Ești prea tînără ca să te complici. zic eu. Succes la examenul important oe care-1 ai de susținut. • LILIANA SANDU : Nil ml-a fost teamă niciodată de adversari. In schimb, mi-a fost teamă de vint, cel mai mare dușman sl canoistilor. • IZABELLA NICOLAESCU: Am mal spus, prefer muzica dc disco și. în general, îmi plac.consacrate. Gees", dar ment. sint • IONEL mea sportivă am tntfmplnat destule dificultăți, dar am reușit să le depășesc. Momentul cel mal greu a fost acela de după Olimpiada din 1978, cind m-am aflat la un pas de abandon. • SIMONA WEISS : Fetița mea, Ivona. dorește să devină farmacistă. ca si măm’ca oi. Mai mult ți mai mult. Insă, spune cM vres să devină... campioană, ca tăticu. M-as bucura să reușească și una și alta !
Ca de obicei, tuturor vă voi expedia autografe. Si. pe luna viitoare I
in acele momente mă cu bucurie că sint ro-
slujeac țara prin sport. Îmi face plăcere să știu colegii, cit și superiorii prilejul să spună că ofi-
factură noutățile,
firește, si grupurile ca „Abba“. „Bce
cred că. pentru mo- oarecum in eclipsă. ZAMFIR : In cariera
TELEGRAMĂ
ari, note, comentarii • știri, note,conrientarii • )
Excelentei Sale Domnului general locotenent (r)
ROBERTO EDUARDO VIOLAPreședintele Națiunii Argentiniene
BUENOS AIRES
Cu ocazia preluării înaltei funcții de președinte al Națiunii Ar-
Sprijin cauzei drepte a reunificării independente și pașnice a Coreei
ALGER 29 (Agerpres). — La Palatul Națiunilor din capitala algeriană s-au incheiat lucrările celei de-a treia Conferințe mondiale pentru reunificare independentă și pașnică a Coreei. Au participat delegații din circa 70 de state ale lumii.
Delegația țării noastre a fost condusă de Mihnea Gheorghiu, membru al C.C. al P.C.R., președintele Centrului național pentru promovarea prieteniei și colaborării cu alte popoare.
La încheierea lucrărilor a fost adoptat un apel către popoare la sprijinirea cauzei drepte a poporului coreean, a reunificării independente și pașnice a Coreei. a propunerii secretarului general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, președintele R.P.D. Coreene, Kim Ir Sen. privind întemeierea Republicii Confederate Democrate Koryo, document care va fi dat publicității.
Țările in curs de dezvoltare intîmpină numeroase dificultăți
DECLARA MINISTRUL ETIOPIAN AL COMERȚULUI EXTERIOR
«o.
R. P. BULGARIA - Imagine din secția de reglaj a întreprinderii de echipament pentru automatizare din Sofia
Obiective ale „Mișcăm
pentru dezarmare
nucleară"
din Marea Britanie LONDRA 29 (Agerpres). —
La Universitatea din Manchester a avut loc conferința organizației „Mișcarea pentru dezarmare nucleară" din Marea Britanie. La conferință. organizată din inițiativa Partidului Laburist și a principalelor centrale sindicale britanice, au luat parte peste 700 de reprezentanți ai mișcării din toate zonele țării. Participanții au stabilit căile de extindere a luptei pentru dezarmare nucleară.
genți niene, am deosebita plăcere de a vă adresa cele mai sincere felicitări și cele mai bune urări pentru fericirea dumneavoastră personală, pentru progresul și prosperitatea poporului argentinian,
îmi exprim speranța că bunele relații româno-argentiniene vor cunoaște o dezvoltare continuă pe multiple planuri, in interesul celor două țări și popoare, al cauzei păcii, securității și colaborării internaționale.
NICOLAE CEAUȘESCUPreședintele Republicii Socialiste România
Noul președinte al Argentineiși-a preluat oficial funcția
BUENOS AIRES 29 (Agerpres). — Generalul Roberto Eduardo Viola, fost comandant al forțelor armate argentiniene de uscat. a preluat duminică, oficial, funcția de președinte al Argentinei. El a fost desemnat de junta de guvernămint drept succesor al generalului Jorge Rafael
Zborul orbital al echipajului mixt
Videla în funcția supremă în stat.
Noul președinte a depus jură- mîntul duminică dimineață la Palatul Congreselor din Buenos Aires.
Primul act al noului președinte al Argentinei l-a constituit numirea guvernului, format din 13 miniștri. în funcția de ministru de externe a fost desemnat Oscar Camilion.
sovieto-mongolADDIS ABEBA 29 (Agerpres)
— ..Asistăm la adîncirea cres- cîndă a prăpastiei dintre bogați și săraci, ceea ce face ca aspirațiile de progres ale multor tari în curs de dezvoltare să fie zădărnicite. Sărăcia in masă, șomajul, accentuarea penuriei de alimente, înrăutățirea fără precedent a deficitelor balanțelor de plăți și numeroase alte greutăți in sfera dezvoltării eco- nomico-sociale a țărilor in curs de dezvoltare continuă să fie probleme fundamentale de preocupare". a declarat ministrul e- tiopian al comerțului exterior, Wollie Chekol, in cadrul unei reuniuni internaționale asupra comerțului și finanțelor in slujba dezvoltării africane, desfășurate recent la Addis Abeba.
Ministrul etiopian a apreciat că date fiind aceste dificultăți, este improbabil ca numeroase state africane să poată face față cerințelor și complexității procesului de dezvoltare, dacă situația nefavorabilă care predomină nu va fi schimbată.
Wollie Chekol a evocat pro
blemele grave ale deficitelor balanffor de plăți cu care sint confruntate multe țări in curs de dezvoltare ca rezultat al datoriilor externe. El a arătat că nivelul datoriilor acestor țări a depășit 300 miliarde de dolari.
Pentru stoparea reînvierii nazismuluiBONN 29 (Agerpres). — O de
monstrație de protest la care au participat citeva sute de persoane a fost organizată in orașul vest-german Weissenburg, din landul Bavaria, împotriva unei reuniuni a unor foști membri ai forțelor de poliție naziste „S.S.".
Participanții care purtau pancarte cu lozinci antifasciste au cerut autorităților să ia măsuri pentru interzicerea organizațiilor și activităților fasciste și neofasciste.
Amplă manifestație a tineretului francez la chemarea P.C.F.
PARIS 29 (Agerpres). — Peste 100 000 de tineri și tinere din întreaga Franță au luat parte la o mare manifestație organizată la Paris, la apelul P.C. Francez. La mitingul care a marcat încheierea manifestației a luat cuvîntul Georges Marchais, secretar general al P.C.F., care a chemat tineretul francez să sprijine activ lupta comuniștilor pentru un sistem de învățămint democratic, pentru lichidarea șomajului, pentru echitate socială. El a subliniat că apropiatele alegeri prezidențiale din Franța reprezintă o etapă importantă a acestei lupte.
S.U.A. — Opoziție față de decizia
administrației de a acorda sprijin militar
juntei salvadorieneWASHINGTON 29 (Agerpres)
— Decizia S.U.A. de a acorda ajutor militar juntei de guver- nămint împotriva mișcării populare din Salvador nu este primită favorabil de opinia publică americană, relatează agenția Associated Press, Harold Heils- nis, de la Departamentul de Stat, însărcinat cu corespondența pe probleme externe, a admis, astfel, că „un număr foarte mare", respectiv 90 la sută din cele 25 000 scrisori primite exprimă opoziția față de hotărîrea de a oferi asistență militară juntei salvadoriene. O poziție similară este exprimată, de asemenea, de 85 la sută din
scrisorile primite de președintele Comitetului pentru relații externe al Senatului. Charles Percy, și de 95 la sută din cele adresate lui Clarence Long, membru democrat al Camerei Reprezentanților. Totodată, sondajele de opinie, efectuate de Institutul Gallup și de ziarul „Los Angeles Times", relevă că doi din trei americani se declară împotriva politicii S.U.A. fată de Salvador.
Agenția semnalează apariția unei tendințe de constituire a unei mișcări împotriva războiului din Salvador și a sprijinului acordat de S.U.A. juntei militare din această tară.
Evoluții in disputa japono-americană• SUB CONDUCEREA PRE
ȘEDINTELUI REPUBLICII GUINEEA, Ahmed Sekou Toure, în localitatea saudită Jeddah își desfășoară lucrările Comisia islamică de bune oficii pentru găsirea unei soluții pașnice în conflictul iraniano-irakian. Sint examinate răspunsurile Iranului și Irakului Ia propunerile formulate de comisie în vederea reglementării diferendului și vor fi elaborate noi inițiative pentru restabilirea păcii între cele două părți.
• PESTE 30 000 DE LOCURI DE MUNCĂ AU FOST SUPRIMATE ÎN INDUSTRIA SUEDEZA în perioada februarie 1980 — februarie 1981. în legătură cu aceasta, ziarul „Dagens Nyheter" subliniază că situația de criză este determinată in primul rînd de recesiunea dintr-o serie de ramuri importante ale economiei, intre care construcțiile de locuințe, construcțiile de nave, metalurgia.
în prezent, în Suedia există 106 000 de șomeri. Dacă în perioada următoare conjunctura economică se va menține la același nivel redus — apreciază ziarul — la începutul anului 1982 numărul șomerilor din țară se va dubla.
• REGELE HASSAN AL n-LEA AL MAROCULUI l-a primit, la Marrakech, pe Cris- toph van der Klaauw. ministrul olandez al afacerilor externe, președintele in exercițiu al Consiliului ministerial al C.E.E. în aceeași localitate marocană, ministrul olandez a avut convorbiri cu M'Hamed Boucetta, mi
nistrul de externe al țării-gazdă. Părțile au discutat aspecte ale relațiilor bilaterale și o serie de probleme internaționale actuale, intre care posibilitățile de reglementare politică a situației din Orientul Mijlociu.
GUINEEA — AL DOILEA PLAN CINCINAL
începînd cu acest an, în Guineea s-a trecut la aplicarea în practică a programelor de dezvoltare prevăzute în cel de-al doilea plan cincinal. Pentru perioada celor cinci ani se prevede modernizarea agriculturii, extinderea activității în sectorul minier și creșterea bazei energetice a țării.
Efortul financiar pe perioada 1981—1985 se materializează prin alocarea din bugetul statului a sumei de 38 miliarde syli (un dolar — a- proximativ 19 syli), dintre care 32 miliarde sint destinate finanțării unor proiecte e- conomice, iar restul pentru amortizarea datoriei publice.
O atenție deosebită se va acorda dezvoltării agriculturii, fondurile guvernamentale alocate acestui sector reprezentînd din total 21,3 la sută.
PLENARA C.C. AL PARTIDULUI DE STÎNGA
— COMUNIȘTII DIN SUEDIA
La Stockholm a avut loc plenara Comitetului Central al Partidului de Stingă — Comuniștii din Suedia.
Luind cuvintul. președintele partidului. Lars Werner, a subliniat importanța promovării u- nei politici in interesul oamenilor muncii suedezi. Pentru a ieși din actuala criză economică, a spus el. este necesar, un program ofensiv, care să prevadă măsuri de sporire a gradului de ocupare a muncitorilor și funcționarilor și de democratizare a vieții eoonomice a tării.
privind exporturile de automobile
MOSCOVA 29 (Agerpres). — La bordul complexului orbital „Saliut-6“ — „Soiuz-T-4" — „Soiuz-39“. echipajul mixt sovieto-mongol își încheie cercetările comune. După cum informează agenția T.A.S.S., cosmonauții execută lucrările finale din cadrul programelor experimentelor științifice, pregătesc materialele asupra cercetărilor efectuate, în vederea reîntoarcerii De Pă- mint.
Duminică. Vladimir Dianibe- kov și Jugderdemidiin Gurrag- cea au efectuat observații vizuale și au fotografiat zonele de nord-vest și centrale ale teritoriului R.P. Mongole. în scopul studierii obiectivelor geologice, al aprecierii situației pășunilor și al descoperirii terenurilor care prezintă perspective pentru prospectarea zăcămintelor minerale.
Echipajul expediției de vizitare pregătește nava ..Soiuz-39" pentru coborârea de pe orbită și verifică sistemele care asigură viabilitatea, orientarea și dirijarea aparatelor de bord.
Starea sănătății cosmonauților este bună. relatează agenția T.A.S.S.
Stația orbitală „Saliut-6“ a fost plasată pe orbită la 29 septembrie 1977. iar de atunci a parcurs 20 140 de rotații în jurul Pămîn- tului.
Sistemele de bord ale stației „Saliut-6" și navelor cosmice „Soiuz-T-4“ și „Soiuz-39“ funcționează normal.
SENEGAL - Aspect general al capitalei țârii, orașul Dakar
Lucrările Conferinței
internaționale
pentru reconstrucția
si dezvoltarea Zimbabwe
SALISBURY 29 (Agerpres). — La Salisbury s-au incheiat lucrările Conferinței Internaționale pentru reconstrucția și dezvoltarea Republicii Zimbabwe — „Zimcord". La reuniune au participat 250 de delegații din 36 de țări și 16 organisme și instituții internaționale. Tara noastră a fost reprezentată de ambasadorul României la Salisbury, Petre Blajovici.
Conferința a studiat aspecte referitoare la reconstrucția și dezvoltarea acestei țări și sprijinul comunității internaționale pentru realizarea unor proiecte economice și sociale prioritare.
0 „colaborare"semnificativa...
REVELAȚIILE ZIARULUI „SUNDAY EXPRESS" DIN
JOHANNESBURG
• GUVERNUL MALAYEZIEI a prezentat in Parlament planul de dezvoltare economică pe perioada 1981—1985. fixindu-și ca obiectiv principal realizarea unei rate anuale de creștere a produsului național brut de 7,6 la sută. Totalul investițiilor prevăzute in plan se ridică la 43 miliarde ringgit (un dolar — 2,2 ringgit).
INUNDAȚII ÎN IRANMai multe sate din provincia
iraniană Kliouzistan, situate în proximitatea orașului Dezful. au fost afectate de inundații, datorate unor ploi puternice, a anunțat postul de radio Teheran.
Elicoptere ale armatei iraniene au intervenit pentru salvarea celor sinistrați.
LUMEA SECOLULUț XXI» decIaraiTi •_ opînii ♦ conșemngrt ♦
Umanitatea - o șansă prin ea însășiLa acest sfirșit de secol XX omul se simte,
nu o dată, depășit de tot ceea ce face. Trăiește el, ou adevărat, un „șoc al viitorului", datorat expansiunii tehnologice ? Sau, așa cum avertiza în urmă cu cițiva ani un raport al Clubului de la Roma, omenirea se află „la răspiniie" ?
Faptul că omul contemporan iși pune întrebări asupra existenței sale nu reprezintă o noutate. Ceea ce generează o serie de dramatice dileme, mai ales la nivelul conștiinței, in țările occidentale, este absența unor certitudini în planul vieții imediate, a răspunsului posibil și imediat în ceea ce privește dreptul la viață, dreptul la muncă, la activitate socială, la existență demnă și sigură. Criza valorilor în lumea
„Omul izolat apare ca o ființă fictivă..."
Jean Hamburger, membru al Academiei de științe franceze, al Academiei de medicină, primul, medic in lume care a reușit, la 12 februarie 1962. o grefă renală, autor al mai multor cărți, dintre care ultima, „O zi... un om", mult comentată de presa țării sale, este întrebat de cotidianul „Le Figaro" despre ce l-au invățat lucrările sale asupra misterului vieții. Răspunsurile savantului, ale medicului celebru sint completate de reflecțiile unei conștiințe a vremii noastre. Pentru că iată ce afirmă Jean Hamburger :
Nimic nu există prin sine : nici chiar omul „stăpîn și po
TOKIO 29 (Agerpres) — Guvernul Japoniei a anunțat că va cere Statelor Unite să trimită Ia Tokio un grup de negociatori pentru a incerca să soluționeze disputa in legătură cu exporturile japoneze de automobile în S.U.A. inainte ca primul ministru nipon Zenko Suzuki să sosească La Washington în vizită oficială, programată, în principiu, pentru luna mai.
Această inițiativă a fost luată în cadrul unei reuniuni a guvernului.
Surse ale Ministerului japonez al Comerțului Internațional și Industriei, citate de agenția U.P.L, afirmau că autoritățile japoneze plănuiesc să propună, la Washington, un plafon de 1,6 milioane unități — cu 200 000 mai puțin docil exporturile auto japoneze din 1980. Dar, relevă agenția citată, Administrația Reagan ar dori ca, in loc de 1.6 milioane, limita exporturilor de automobile japonezo in S.U.A. să fie fixată la 1,5 milioane.
Numeroși agricultori francezi au manifestat recent la Paris împotriva politicii de prețuri promovate de Piața comună in domeniul
produselor lactate
occidentală, despre care se vorbește, se scrie, se comentează chiar din interiorul acesteia, trădează, dincolo de fapte ce incriminează, consecințele unei orinduiri care nu lucrează pentru om. Or, așa cum o exprimă numeroasele luări de atitudine responsabile și demne, apărute în unele publicații occidentale, ceea cc dă sens fiecărei existențe umane și lumii in ansamblu este tocmai implicarea omului in viață, sub toate aspectele.
Reprezentative in acest sens ni s-au părut gindurile și opiniile a doi oameni pe care pregătirea, profesia, rolul social, chiar și virsta ii despart. Dar pe care ii apropie același simț al răspunderii față de propria lor viață, față de ceea ce datorează semenilor lor ca oameni.
sesor al naturii". Omul depinde de tot ceea ce-1 înconjoară, ca și de ceea ce l-a precedat. Și ceea ce pregătește sau proiectează trebuie să fie și in funcție de ceea ce riscă sâ facă.., Sint inumane cruzimea, indiferența, injustiția, inegalitatea șanselor, suferința. Există unii „sociobiologi" care apreciază chiar elanurile noastre contra injustițiilor atit de periculoase, atit de direct răspunzătoare pentru criza actuală a lumii, incit cer o reîntoarcere către normele biologice de inegalitate, suferință și moarte... Ceea ce biologia ne poate învăța este că viața unui om — ca și viața unui șoarece, a unei plante sau chiar a unei roci — nu are sens decît ca parte a unui ansamblu total nejlisociabil. Individualismul duce la nonsens, la absurd. Civilizațiile occidentale au avut
tentația de a uita legătura cu alți oameni, cu trecutul și viitorul. Iar disperarea se naște din a nu mai ști cui și către ce să ne dedicăm viața.
Mi se pare că nu se poate cuceri pacea decît avind conștiința clară că sintem o verigă in specia vie căreia i-a fost o- ferită o extraordinară aventură. aventura umană. Omul izolat apare ca o ființă fictivă... nu există decit viață colectivă și a- ceastă colectivitate se întinde de la materia neînsuflețită la flora și fauna lumii, inclusiv oamenii... Omul a inventat calculul integral și visul de justiție. Morala este o creație umană, cuvintul morală nu vrea să spună nimic în comportamentul ființelor vii pînă la apariția o- mului. Și totuși, intre 1980—2000.
'aproximativ o jumătate de miliard de ființe umane vor muri
poate de foame ; și sintem vi- novați. pentru că noi simțim, chiar dacă refuzăm să o știm, că nu sintem cu totul neputincioși. Regula de. aur privind cele două fețe ale „medaliei progresului" se aplică și în acest caz : dezintegrarea atomului poate conduce la Hiroșima sau la fertilizarea deserturilor.
A aparține lumii înseamnă a servi viata >
Claude Nougarp, poet și șan- sonetist francez, vorbind ziarului „L’Humanite" despre cînte- cul său, despre sine, despre i- dealul său artistic, se întâlnește. in ceea ce gmdește, intr-un mod tulburător, cu Dr. Hamburger. Și pentru Nougaro, „o- mul este o trecere de la un mister la altul". El are datoria de a trăi și de a fi pentru o- noarea vieții. Numai că el. omul, spune cintărețul, nu este totdeauna capabil să răspundă la întrebări esențiale, care-1 asaltează din toate părțile, răul, suferința, violenta, prostia, obscurantismul, teama.
„Pasiunea mea este, viața", declară Nougaro. Pentru el, a aparține lumii înseamnă a fi pentru a servi viața, pentru a face viața mai frumoasă. Acestui ideal îi sint închinate cin- tecele sale. Unul dintre acestea spune : „Ar fi timpul ca omul să se iubească ' prea demult își seamănă nefericire Ar fi timpul ca omul să se iubească, ar fi timpul, ar fi ora / ... Dar, vedeți, el deja se ucide".
Lumea apare zguduitoare și pentru cintărețul-poet, sensibilizat de marile sale probleme, de marile sale neliniști. Eu vreau ca, spune el simplu, cintecele mele să aducă piine și lumină.
Tot ceea ce fac este o celebrare a omului. Ceea ce mă interesează este nu să fiu o vedetă, ci să aparțin lumii, să fiu aici pentru a servi viața".
Dialogul acesta paralel între două conștiințe animate de responsabilitate pentru viilorul umanității reprezintă, in același timp, expresia curajului omului de a fi el însuși, euraj ce condiționează insăși evoluția creatoare a omului, a devenirii umane, pentru prezent și pentru istorie.
Și. in mod semnificativ pentru o orinduire care preferă profitul fericirii omului, existența unor conștiințe clare și ferme pentru care nu este bucurie și împlinire mai depline decît de a lucra pentru fericirea semenilor lor reprezintă semnul unei speranțe necesare.' Umanitatea mai are o șansă prin ea însăși, prin oamenii care o alcătuiesc. Prin cei tot mai conștienți de faptul că pericolele grave ce planează a- supra planetei pot fi inlătu- rate prin voință comună, prin responsabilitate comună, prin demnitate comună. Pentru ca să nu mai existe momente ca acelea cind, un tî- nâr american, intr-un moment de disperare, a strigat : „Opriți lumea, vreau să cobor
Lumea trebuie să urce mai departe spre fericire, spre împlinire și spre realizarea acelor idealuri înalt umane, spre care a aspirai dintot- deauna : pace, libertate, progres.
DOINA IOVANEL
— blocnotes-OSCAR, OSCAR...
Disprețuite, glorificate, hulite, lăudate, idolatrizate, premiile Oscar acordate de „Academy of Motion Picture, Abts and Sciences" celor mai bune filme americane ale anului vor fi distribuite și in seara acestei zile in „imperiul de mucava" de la Hollywood. Va fi cea de-a 53-a oficiere a inminării premiilor, care vor răsplăti, cum se speră, cel mai bun film, cel mai bun regizor, cea mai grozavă actriță și actorul cel mai bun, precum și alte culmi aflate in perimetrul industriei cinematografice. Legată de ambianța economică, politico-socială și mai ales comercială din jurul „celei de-a șaptea arte" (care încă se mai scrie cu ghilimele) acordarea Oscarurilor a suscitat incă din 1927 vilpă, pasiuni, a făcut si țișnească rluri de lacrimi sau chiote de bucurie, a ascuns drame mici și mari, adevărate sau false. Ca-n filme...
Multe din filmele aureolate de-a lungul timpului cu statueta bine cunoscută au marcat decisiv istoria filmului — spun specialiștii — dar tot ei remarcă platitudinea și chiar lipsa totală de valoare a altor pelicule care au întrunit girul juriilor. O înșiruire a filmelor premiate, arăta intr-un pertinent comentariu agenția spaniolă de știri EFE, ar cuprinde — pe scurt și desigur cu mijloacele acestei arte — istoria realităților sociale americane din această jumătate de secol, și încă mai demult, cu miturile dar și cu ideologia sa intrinsecă sau explicită. In același comentariu se făcea și o semnificativă statistică privind evoluția gustului in arta filmului, afirmîn- du-se că in primii ani filmele „oscarlzate" au fost cele cu subiecte epico-romantice. Deceniultal patrulea a fost dominat de filme despre America oprimată, dar și despre „Far- West“ ; au urmat după război subiectele in care sc redescopereau virtuți eroice și tot mai frecvent filmele despre diversele crize ale societății americane.
Și astfel tumultuoasa perindare a Oscarurilor a ajuns in 1980. Cinefilii cunosc desigur ideea nașterii acestui premiu. Povestea — credibilă — zice că în 19'27 cind s-a creat mai sus pomenita Academie s-a propus instituirea unui premiu pentru cele mai izbutite „imagini mișcate". între medalii, plăci de aur sau platină etc. organizatorii au ales o statuetă făurită de sculptorul George Stanley. Statuia n-avea desigur nici un nume, dar in 1931 Margaret Herrick, secretara executivă a Academiei, după ce a privit îndelung plăsmuirea ar fi exclamat ; „Seamănă leit cu unchiul Oscar". Acest „Eureka" a fost botezul noii statui despre care avea să se scrie atita...
S. N.
i Fonduri pentru1 protejarea
„Cetății Eterne"*
*
**i*
Guvernul italian a alocat fonduri însumînd 180 miliarde lire pentru protejarea valorilor arheologice aflate la Roma și în zona Ostiei antice. Fondurile vor fi folosite pentru lucrări de întreținere și restaurare, studii și noi săpături arheologice, ce vor fi întreprinse in „Cetatea Eternă" și in regiunea in care s-a aflat portul ei maritim din antichttate.
Naveta spațială — ultimul test
Ultimul test major prevăzut înaintea lansării navetei spațiale americane, {programată în jurul datei de 10 aprilie, s-a desfășurat fără probleme deosebite, s-a anunțat la Cape Canaveral. Testul a avut drept obiectiv verificarea funcționării sistemului de izolare termică al rezervorului extern cu combustibil, care a suferit avarii la probele efectuate in ianuarie și februarie. Singura dificultate a fost provocată de o scurgere de combustibil la un cofdon de alimentare, care a impus amânarea cu trei orc a încărcării rezervorului.
Elefantul african,' în pericol
Elefantul african este in pericol de ăispa- \ riție totală, dacă nu vor fi lila te urgent măsuri < pentru ocrotirea lui — afirmă specialiștii in ’ protecția mediului natural. Activitatea ires- ’ ponsabilă a braconierilor de toate categoriile I
■n--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------pLI REDACȚIA ȘI administrația : București, blața Sclntell". Te! : 11 60 10, 17 60 20. Abonamentele se fac ta oficiile poștale și difuzor» din întreprinderi șl instituții — Tiparul : Combinatul Poligrafie „Casa Setate»-. ^5^1 Cititorii din strftfnfttate ao pot abona adreotadu-se la ILEXIM — departamentul export-import prat P.O. Box 134—137, telex 11238 București, str. 13 Decembrie nr. 3.
' JOHANNESBURG 29 (Agerpres). — După cum relevă ziarul „Sunday Express", din Johannesburg, a fost descoperită existența unor strînse legături între mișcarea de extremă dreapta „Wiț Kommando" din Republica Sud-Africană șl organizația neofascistă Italiană „Ordine Nuovo".
Potrivit ziarului, cele două mișcări extremiste, precum șl ,.Ku-Klux-Klan“-ul american, ar fi grupate intr-o organizație intitulată UNIDO („Uniunea Internațională pentru Apărarea Occidentului") creată în anul 1976.
în ceea ce privește organizația „Wit-Kommando" din R.S.A., ea a revendicat mai multe atentate comise anul trecut împotriva unor personalități sud- africane cu vederi liberale și asupra unor lideri ai populației de culoare.
• VENITURILE ÎNCASATE DE GUVERNUL VENEZUELEI din vinzările produselor realizate de întreprinderile naționalizate ale industriei petroliere s-au ridicat, anul trecut, la peste 69.80 miliarde bolivari (circa 16,23 miliarde dolari), ceea ce reprezintă cu 19,20 miliarde bolivari mai mult decit in 1979. După cum menționează buletinul publicat de Ministerul ve- nezuelean al Enegriei și Minelor. sporul veniturilor a rezultat în principal din creșterea preturilor la produsele petroliere.
Se menționează, de asemenea, că în industria petrochimică a țării, care a cunoscut o Însemnată dezvoltare în ultimii ani, producția totală s-a situat, anul trecut, la nivelul de 11680 000 tone.
în același timp, rata consumului intern de petrol a scăzut, în cursul aceluiași an, la numai 9,5 la sută din total, fată de 12,2 la sută, in 1979.
este stimulată de faptul că, pe piața neagră internațională, prețul unui kilogram de fildeș a ajuns la 100 de dolari, ceea ce face ca aventurierii amatori de profituri rapide să organizeze adevărate masacre în pădurile africane. Potrivit estimărilor existente, anual sint uciși zeci de mii de elefanți. Statistici recente arată că, în ultimii opt ani, numărul acestor animale s-a redus de la 4 milioane la 1,3 milioane.
Pentru a se evita exterminarea elefantului african. Fondul mondial pentru protecția naturii a lansat un apel către 35 de state ale Africii, pe teritoriul cărora trăiesc aceste pachiderme, să adopte măsuri conjugate împotriva vinătorii ilicite sau excesive de elefanți.
Recorduri... numismatice
La Los Angeles a fost vindută la licitație celebra colecție Garrett de monezi rare americane, ale cărei baze au fost puse în deceniul al șaptelea al veacului trecut. Pe ansamblul pieselor numismatice vindute a fost obținută suma de 25 235 359 dolari, iar licitația a prilejuit stabilirea a cinci recorduri mondiale in materie de prețuri plătite pentru monezi rare. S-a remarcat, astfel, vînzarea cu 725 000 dolari a unei monezi de aur din secolul al XVIII-lea. acesta fiind prețul cel mai mare plătit vreodată pentru o monedă. O piesă de un cent emisă în 1792 a fost adjudecată pentru 280 000 dolari — sumă record pentru o monedă de cupru, iar pentru un dolar de argint din 1806 a fost plătită suma record de 400 800 dolari.
40 362
1*
******
**
I