Lidia Kulikovski: „În societatea noastră, biblioteca este singura instituţie democratică”

29 OCTOMBRIE 2012, NR. 39 (92)

Dosarele minții

Culinar.md

Pagina 6

Pagina 8

E timpul să știi! TIMPUL - Ediție Specială Femeia

TIMPUL Ediție săptămânală. Apare luni E timpul să știi!

Argument

Ce au în comun femeile cu tehnologia?

Am constatat şi eu la fel ca şi voi că de cele mai multe ori femeile şi tehnologia nu se împacă cel mai bine. Îmi place să am un laptop performant, un sistem audio super şi un telefon mobil bun, dar sinceră să fiu, pe cuvânt dacă mă inte-resează cum funcţionează, cum se numesc toate părţile minuscule din ele şi cum ar putea să fie „tunate”.

Mereu se generalizează faptul că femeile şi tehnologia nu au ce căuta împreună. Din anumite puncte de vedere, este adevărat. Un bărbat care schimbă o priză poate fi sexy. O femeie care face asta e... ciudată (ca să fiu diplomată). Biologic vorbind, natura ne-a lăsat diferiţi. Da, da, da... se tot ţipă în toate direcţiile „egalitate-egalitate-egalitate”, dar între femei şi bărbaţi nu va putea apărea niciodată semnul EGAL. Desigur, e normal să fim egali în drepturi. Faptul că suntem OAMENI ne dă acest drept. Dar altfel, femeile şi bărbaţii nu sunt şi nu vor fi egali.

Natura ne-a lăsat pe noi emotive, visătoare, înclinate mai mult spre artistic şi uman, cu capacităţi mai bune de a deosebi nuanţele şi cu o atenţie distributivă mult mai avansată. Toate acestea sunt incompatibile cu şuruburile, bujiile, conductorii, circuitele în serie şi cu prescurtările: WAN, LAN, DNS, DHCP.

Deci, dacă se întâmplă să o vezi pe iubita/soţia ta că su-feră când i se strică laptopul... nu îi tot explica cum îl poţi „upgrada” sau că a apărut altul mai performant şi cu 4 giga de RAM în plus, pentru că o s-o lase rece. Ea chiar ţinea la el, îl privea altfel decât un ansamblu de componente. Dacă partenera ta preferă să citească o carte în dulcele stil clasic stând comod aşezată cu o carte în mână, nu o mai bate la cap cu vreo tabletă specială. Dacă ţi-a zis că nu îi trebuie alt mobil, că încă poate să vorbească pe ăsta... zâmbeşte pur şi simplu. Înseamnă că eşti norocosul posesor al unei fiinţe feminine şi gingaşe. Nu o obliga să accepte în viaţa ei mai multă tehnologie decât simte că are nevoie. Şi în niciun caz nu o obliga să fie interesată de discursul tău despre cum orice reţetă de bucătărie poate fi scrisă în cod PHP. Savurează faptul că te priveşte ca pe un zeu în acel domeniu şi punct!

Cu toate acestea, greu de crezut sau nu, o parte din evoluția tehnologică este datorată femeii. Nu bărbații au simțit nevoia de a avea un cuptor cu microunde, o maşină de spălat rufe sau vase, un robot de bucătărie, un fier de călcat cu aburi sau o centură cu vibromasaj .

Mira Tănase

P.7

Vinete cu sos de legume şi caşcaval

Invitație la calm şi bună-dispoziție

LUNI, 29 OCTOMBRIE 20126 FEMEIAwww.timpul.md

Dragostea meaŞtii cum e dragostea mea? Rotundă şi

coaptă ca luna plină. Nu sunt o expertă în geografie şi nici astronomie, dar sunt sigură că ai tu o înțelegere aparte cu luna, care creşte special pentru mine şi-mi luminează nopțile pentru a visa în linişte.

Ştii cum sunt visele mele? De când ai intrat în viața mea, sunt colorate. Din cauza lor nu pot să mă trezesc dimineața, sunt

prea frumoase pentru a le alunga cu genele întredeschise. Fac compromisuri doar când mă trezeşti tu cu aroma de cafea şi mirosul de pâine prăjită.

Ştii cum sunt zilele mele? Calde. Chiar dacă mâinile şi picioarele mele îți spun o altă poveste, tu să nu le crezi. Căl-dura zilelor mele vine de la primul tău apel de dimineață, de la vocea şi respirația ta, de la muzica pe care o asculți şi-mi place să o fredonez.

Ştii cum a fost când te-am cunoscut? Emoționant. Tu mă priveai pe furiş, iar eu mă purtam ca un copil răsfățat, fără să-ți arăt că te văd sau că-mi pasă. Iar în momentul când mi-ai găsit privirea, te-ai uitat atât de adânc în sufletul meu, încât am ştiut că m-ai citit. Am înțeles că preferi oamenii în locul cărților.

Ştii cum e sufletul meu? Fericit, dar plin de întrebări, împli-niri, dubii, iluzii, dorințe, aşteptări. Dar când te simte aproape, toate frământările dispar ca prin farmec. Sunt sigură că ai o poțiune magică şi cred că îmbrățişările tale sunt cele care-mi oferă liniştea şi stabilitatea de care am nevoie.

Ştii cum sunt clipele fără tine? Cu multe căutări, dar nu găsesc nimic niciodată, căci tot de ce am nevoie se află în tine. Doar tu ştii momentele potrivite pentru a glumi, pentru a mă îmbrățişa, pentru a-mi ține mâna sau, pur şi simplu, pentru a tăcea.

Ştii cum sunt eu? La fel ca ieri, ca astăzi, ca mâine... a ta.

O vorbă bună

Flotări cerebrale

E inutil să vă întreb dacă aţi trecut vreodată printr-o criză de idei… Toată lumea a păţit asta mai des sau mai rar, unii chiar trăiesc aşa mereu, fără idei, fără iniţiative, fără ambiţii şi probabil fără probleme. Zilele

trecute i s-a întâmplat unei prie-tene. A suferit mult. A simţit acut un vid intelectual, o lipsă totală de inspiraţie. Două cuvinte, unul lângă altul, nu se legau. Creativitate zero. Cum credeţi că a procedat? A dat

fuga pe net. Acolo, la orice oră o memorie colectivă, infinită, generoasă suplineşte cu succes lipsurile mici, mari, trecătoare sau veşnice ale scriitorilor, jurnaliştilor, elevilor, profesorilor etc. E de ajuns un cuvânt-cheie, un click şi lumea se deschide brusc, ideile explodează, dar prietenei mele tot nu i-a fost bine, pentru că textele nu-i aparţineau. Asta e o chestiune de conştiinţă, corectitudine... principii considerate învechite de cei care frecvent „împrumută” creațiile altora uitând desigur să folosească ghilimelele de rigoare şi să precizeze sursa. Deşi există legislaţie care protejează proprietatea intelectuală, sunt destule portiţe care să le permită celor fără de inspiraţie şi fără de bun-simț să se aprovizioneze gratis şi fără consecinţe din munca altora. Nici nu vreau să mă gândesc câți şmecheri s-au îmbogățit din astfel de ghiduşii. Furtul intelectual este o infracţiune greu de dovedit, poate de aceea se practică precum un sport, în masă. Concluzia prietenei mele a fost ur-mătoarea: decât o creaţie excepţională, care nu-i aparţine, mai bine o compunere mediocră, dar personală şi muncită. Şi s-a pus pe scris şi a lăsat netul pentru alţii şi după ce a mototolit jumătate de caiet dictando s-a lăsat păgubaşă. Dar mustrări de conştiinţă, să ştiţi, prietena mea n-a avut niciodată!

DOSARELE MINTIICLUBUL PĂRINŢILOR

Un martor

Invitație la calm și bună-dispoziție

În jurnal nu am mai scris de mult, poate şi pentru că scriu ici şi colo, pe blog, pe bilețele, în agendă, scriu mesaje, e-mailuri, comen-tarii pe diverse site-uri, bloguri, pe Facebook. Dacă le-aş putea aduna, toate aceste notițe ar alcătui un jurnal al devenirii mele. De multe ori sunt surprinsă atunci când revin asupra unor texte mai vechi şi des-copăr experiențe între timp uitate. Clubul părinților e şi el un fel de hard extern pe care accesându-l din când în când îmi e mai uşor să fac o evaluare a creşterii sau descreşterii mele.

Clubul părinților e jur-nalul meu de mamă pe care cu inima deschisă îl pun la vedere. A pune cuvinte pe hârtie sau pe un alt suport înseamnă să ai curaj să te exprimi. Negru pe alb trasezi o urmă pe care mai târziu s-ar putea să doreşti să o regăseşti. Decizia de a scrie consecvent în jurnal arată sinceritate faţă de tine însuţi. Un jurnal este o măr-turie. Dacă aveţi acasă un caiet cu linii sau fără, cu pa-ginile îngălbenite şi cu lite-rele şterse de atâtea răsfoiri,

c h i a r dacă îl ştiţi pe de rost, cu si-guran-ţ ă , l a fiecare recitire aţi în-cercat a c e a mirare: am făcut, am simţit sau am crezut eu asta? Constatând că ne surprind chiar faptele şi sentimentele noastre de mai demult, poate nu vom mai fi atât de bulversaţi vi-zavi de ceea ce se întâmplă cu alte persoane, pe care pretindem că nu le înţele-gem.

Jurnalul ne ajută să retră-im momente care altfel ar fi condamnate la uitare. Un jurnal este un caiet în care consemnăm fapte şi idei aranjate în ordine cronolo-gică sau frânturi de senti-mente trântite în dezordine ilogică. Jurnalul ca specie literară a înflorit în perioada Renaşterii, când importanţa individului a început să crească. Pe lângă puterea lor de revelare a unei poveşti de

v i a ț ă , jurna-lele sto-c h e a -z ă u n prețios m a -t e r i a l socio-istoric. Ultima m o d ă

în ma-terie de jurnal este cel care foloseşte drept suport In-ternetul, blogul, cu mare succes, după câte se pare, nu numai în rândul tinerilor. Ce e ciudat în acest caz este faptul că dispare noțiunea de intimitate, viața ta este expusă, perdeaua e trasă şi orice străin poate studia cu lupa detalii personale... dar asta e alegerea autorului.

Unii consideră că jurna-lul pe care îl ţin e un prieten adevărat, tăcut şi discret, un confident de încredere, un amic perfect care nu te criti-că şi nu te contrazice pentru nimic în lume. Jurnalele au un efect psihologic foarte puternic, de aceea sunt fo-losite în forme moderne de terapie. Jurnalul te ajută să-ţi limpezeşti gândurile, să

dezamorsezi tensiuni sen-timentale, îţi oferă un prilej de reflecţie cu privire la tine şi la lumea înconjurătoare, e o formă de exprimare liberă, nesupusă normelor literare ori pretențiilor unui cen-zor. Jurnalele nu sunt doar pentru oamenii singuri, ci şi pentru cei care au ceva de spus, care au ceva pe suflet sau pur şi simplu simt nevoia de a-şi materializa trăirile. Simpla înşiruire a gândurilor te ajută să vezi lucrurile în ansamblu. Să-ţi înţelegi mai uşor dependen-ţele şi punctele vulnerabile. Adeseori uităm că există în noi resurse importante pe care nu le folosim. Noi căutam afecţiune, iubire, prietenie în exterior şi nu realizăm că această dorinţă trebuie satisfăcută mai întâi din interior, învăţând să convieţuim cu noi înşine pentru a putea primi şi dă-rui iubire. Jurnalul este un martor incomod, dar cinstit al trecutului, prezentului şi viitorului tău, care te va ajuta să îţi pui întrebări, să găseşti răspunsuri şi să fii sincer cu tine însuţi.

Ramona Szucsik

C e s e î nt â mp l ă atunci când nici măcar tot magneziul din lume nu te poate scoate din-tr-o stare de nervozitate zilnică? Află din rându-rile de mai jos:

Specialiştii definesc atacul de panică drept un episod neaşteptat şi intens de teamă şi anxi-etate. În majoritatea ca-zurilor, se declanşează brusc, fără avertisment şi fără vreun motiv evi-dent. Simptomele includ, printre altele: palpitații, creşterea ritmu-lui cardiac, respirație rapidă sau senzația de sufocare, amețeală, tremur, transpirație, senzația de nod în gât, spaima că se va întâm-pla ceva îngrozitor amplificată de neputința de a reacționa, teama de reacții necontrolate şi ilogice, dialog intern intens şi haotic.

AI PUTEA FI CHIAR TU?Conform ultimelor studii în

domeniu, semnele de a suferi un atac de panică sporesc dacă:

Ai suferit în copilărie o trau-mă. Nu e vorba neapărat de lucruri extreme şi o simplă sperietură din partea unui câine poate fi conside-rată o traumă.

Eşti o persoană perfecționistă sau încerci să mulțumeşti pe toată lumea. Toate acestea cu prețul de a-ți sacrifica propriile păreri sau

dorințe. Ții adesea diete severe, mai

ales în care scazi drastic nivelul zaharurilor din sânge.

UN MODEL DE TERAPIEÎn tratamentul pacienților care

au experimentat doar câteva atacuri de panică un rol important îl joacă corectarea procesului de reacție la nivel mental în anumite situații. Iată şi un exercițiu care poate fi pus în practică de fiecare dintre noi: imaginează-ți că mergi pe stradă când, deodată, zăreşti o cunoştință veche care trece pe lângă tine, ignorându-te în aparență. Cum reacționezi?

La nivelul gândurilorBenefic: O fi ceva în neregulă

cu ea?Malefic: Cu siguranță nu-i sunt

prea simpatică.La nivelul emoțiilorBenefic: Sunt îngrijorată pentru

ea.Malefic: Mă simt tris-

tă şi respinsă.La nivelul fizicBenefic: Nicio reacție,

mă simt bine.Malefic: Mă simt rău

şi fizic.L a n i v e l u l

acțiunilorBenefic: O sun şi mă

asigur că e bine.Malefic: O ignor şi eu

dacă ne mai întâlnim.

CUM TREBUIE SĂ REACȚIONEZI?

Primul pas e să-ți spui că orice atac de panică durează mai puțin de 20 de minute şi să urmezi aceşti trei paşi:

Respiră într-o pungă de hârtie. Astfel, nivelul bioxidului de carbon din sânge va creşte şi respirația va intra în normal.

Dacă eşti înconjurată de alte per-soane, încearcă să vorbeşti cu ele.

Aleargă pe loc pentru a împrăştia adrenalina în tot corpul.

STAI DEPARTE DE PANICĂ!Poți preîntâmpina aceste ata-

curi prin a-ți verbaliza grijile ce te preocupă sau prin a lua deciziile pe care le amâni de mai mult timp: poate simți că e timpul să schimbi serviciul sau să ieşi dintr-o relație care nu te mai satisface. Frustrările te pot aduce în pragul unui atac.

(S. U.)

În oglindă

Silvia Ursupsihologie@timpul.md

Ramona Szucsikmonaszucsik@gmail.com

LUNI, 29 OCTOMBRIE 2012 7FEMEIA www.timpul.md

femeia

Tatiana Corai

- Dragă doamnă Lidia Kulikovski, Biblioteca Mu-nicipală „B.P. Hasdeu”, pe care o conduceţi de peste două decenii, a împlinit recent 135 de ani. Am vrea să începem interviul nostru cu evocarea acestui eveni-ment...

- Suntem vechi ca exis-tenţă, dar în gândire suntem noi, puşi mereu pe inovare. Biblioteca a fost deschisă la 19 octombrie 1877 de primarul Karol Şmidt. El personal a mers la Viena, a selectat mobila. La deschi-dere au venit sute de oameni, iar bibliotecarul nu reuşea să-i înscrie... Avem un trecut frumos, la fel ne-am dori să fie şi viitorul, chiar dacă unii mai zic că bibliotecile nu vor supravieţui, iar cartea va dispărea. Eu cred în ceea ce afirmă Umberto Eco, şi anume: „... cartea este ca roata, lingura, dalta...”, ori-cât s-ar moderniza, slujesc scopului pentru care au fost inventate.

- Dacă aţi amintit de această carte, Umberto Eco le dă o replică scepticilor chiar prin denumirea ei: „Nu speraţi că veţi scăpa de cărţi”!

- Orice instituţie culturală care a depăşit un secol de existenţă este o zidire. În calitate de conducător, nu am dărâmat această zidire, dar am adăugat pietre, consoli-dându-i fundamentul şi am depus suflet, asigurându-i vitalitate, transformând-o într-un templu al timpului unde cartea se simte bine, se actualizează prin lecturi.

- Din 1990, de când aţi fost aleasă director, aţi adus foarte multă carte româ-nească la Chişinău. Cât v-a costat acest efort, cum aţi găsit cărţile şi, mai ales, cum aţi găsit oamenii care v-au ajutat? A fost doar un act de cultură sau şi de curaj?

- În acei ani, nu mă gân-deam că fac un efort, sau un act de curaj. Noi trebuia să răspundem cererii de informare în limba româ-nă a oricărui cetățean, iar cartea românească era lip-să. Nu am intrat în panică, după trecerea la alfabetul latin, am căutat o soluţie. Am găsit-o la Moscova, la Biblioteca de Limbi Străine „M. I. Rudomino”, cu care colaboram. Ei tocmai epurau

fondurile de carte română şi am beneficiat de acest lucru pentru a aduce acele mii de volume la Chişinău. Apoi, am stabilit legături cu foarte multe biblioteci judeţene. Lucrurile s-au pornit, căr-ţile româneşti au început să sosească. În 1991, am deschis prima bibliotecă de carte românească „Transilva-nia”. În 1992, Biblioteca „O. Ghibu”. Astăzi, avem nouă biblioteci ctitorite de bibli-oteci județene din Româ-nia, care contribuie enorm la completarea colecțiilor. Până în prezent am ajuns la aproape 700.000 de cărţi din Ţară ca donații. În 1989, în biblioteca municipală aveam doar opt procente (cu alfabet chirilic) - astăzi am ajuns la 75% de carte românească. Anual, cumpărăm cărţi cam în valoare de trei milioane de lei, pe care ni-i alocă bugetul municipal şi, cam de aceeaşi valoare, primim cărţi din donaţii.

- Ca bibliotecă muni-cipală, cum colaboraţi cu puterea locală?

- Prin Biblioteca Mu-nicipală „B. P. Hasdeu”, conducerea chişinăuiană asigură accesul cetățenilor la informație, instruire, so-cializare. BM este cel mai ieftin şi singurul partener în valorificarea istoriei Chişinăului. Adunăm tot ce se scrie despre Chişinău şi, o dată la cinci ani, edităm câte un volum „Bibliografia Municipiului Chişinău”. La aniversarea Chişinăului (575 ani) am venit cu antologia „Chişinăul în literatură”, în acest an venim cu „Chişinăul în pictură”, urmează volumul „Chişinăul muzical”. Aceste lucrări demonstrează că chişinăuienilor le pasă de oraşul nostru - scriitorii, poeţii, pictorii, muzicienii au cântat, au pictat şi au descris în operele lor Chişinăul.

- Care este grija statului faţă de biblioteci şi bibliote-cari, cum o resimţiţi dum-neavoastră?

- Nu simt grija statului în niciun fel. În calitatea mea şi de preşedinte al Comisiei pentru biblioteci publice a Asociaţiei Bibliotecarilor pot afirma în cunoştinţă de cauză că în bibliotecile din spaţiul rural există foarte puţine exemplare de cărţi în limba română. Este o catas-trofă, dar nimeni din cei care ne conduc nu se gândeşte la aceasta. De fapt, lipsa cărţilor

de limbă română din biblio-teci echivalează cu cenzura. Se caută motive peste motive: că nu avem bani, că suntem în criză. Oare chiar guver-nanţilor noştri nu le pasă cine îi aleg - nişte ignoranţi sau nişte oameni inteligenţi? Mai rău e că percepţia unor conducători, precum că bi-blioteca este un lux pentru stat, a devenit un stereotip şi este transmis din generaţie în generaţie altor politicieni. Ca membru al Asociaţiei Bibliotecarilor am protes-tat, am luat atitudine, am sensibilizat, dar degeaba... Este o ruşine pentru o țară, faptul că din cele 1385 de biblioteci, astăzi nici măcar 200 nu au calculatoare. Poți avea, cu aşa dotare, ambiții europene?

- Ce îi poate oferi astăzi cetăţeanului biblioteca pe care o conduceţi?

- Suntem tipul de institu-ţie care face multă „gălăgie” prin activităţi cu publicul, prin activităţi ştiinţifice, de valorificare a trecutului isto-ric, literar, cultural. În 2011, de exemplu, au avut loc 8000 de evenimente de animaţie culturală şi educaţională. În cele 30 de filiale ale noas-tre în fiecare zi se produce ceva - întâlniri cu scriitorii, lansări de carte, vernisaje, campanii de lectură. Avem concursuri pentru copii, cercuri de interese, teatru,

bebetecă. BM este locul unde chişinăuianul poate găsi in-formaţia de care are nevoie, poate învăţa, naviga, explora şi exploata ceea ce noi am construit pentru el - resurse, conținut, activități, servicii etc. Sunt scriitori care vin la bibliotecă şi-şi scriu cărţile. Zilnic, înainte de deschidere, deja stau la rând să ocupe un loc la calculatoare. Oferim gratuit Internet şi Wi-Fi celor care vin cu laptopurile personale.

- Aţi adunat la bibliotecă nu doar foarte multe cărţi bune, ci şi oameni de cali-tate. Cum aţi reuşit?

- Avem cadre foarte bune, adevăraţi profesionişti! Îi apreciez şi îi iubesc pentru ideile lor, pentru creativitatea şi pasiunea cu care muncesc. De fapt, să ştiţi că oamenii se menţin în acele colective, unde sunt apreciaţi. Personal, mai am şi o altă posibilitate de a recruta specialişti de va-loare: fiind şi conferenţiar la Catedra de „Biblioteconomie şi asistenţă informaţională” a USM, îi atrag la noi pe cei mai buni studenți, îi angajez cu program parţial, ca apoi să modelez din ei profesi-onişti.

- Puteţi să ne descrieţi o zi din viaţa dumneavoastră?

- În orarul meu nicio zi nu se aseamănă cu alta. Luni - ziua urgenţelor, a adevărului (feedback-ul săptămânii, ce a

mers şi ce nu în săptămâna trecută); marţi - ziua idei-lor, propunerilor, proiecte-lor, problemelor de carieră; miercuri - ziua cercetării (teme, abordări, mersul lu-crurilor etc.); a întâlnirilor cu partenerii - scriitori, edi-tori, profesori, reprezentanţi ai societăţii civile etc. Tot miercuri, discutăm despre revista noastră, „BiblioPolis”. Joi, de la ora opt, începe ziua nemulţumirilor. Deci, dacă aveţi o nemulţumire, eu luni nu-mi stric ziua. Dacă e joi, înseamnă că liniştesc pe cineva, rezolv o problemă personală sau de carieră. Iar vineri este ziua liberă a lucrurilor. Caut să acopăr problemele unei reţele foarte complexe şi diverse, în care activează peste 300 de cola-boratori.

- Casa şi familia intră şi ele în orarul dumneavoastră zilnic?!

- Acasă mă odihnesc de bibliotecă. Acum, că am ră-mas singuri cu soțul, casa e un cămin liniştit pentru noi. Cele două fiice ale noastre au făcut studii bune peste hota-re şi, deocamdată, muncesc în străinătate. Le cam ducem dorul...

- Vă place să gătiţi? Ce hobbyuri aveţi?

- Bucătăria este unul din hobbyurile mele, pe lângă design, hand made. Mama ţesea, inclusiv covoare, bro-

da, cosea. Cred că în ADN-ul meu există ceva de la ea. Iar în bucătărie îmi place să improvizez...

- Daţi-ne şi o reţetă culi-nară, improvizată de dum-neavoastră...

- Îmi plac foarte tare vi-netele. Încerc să le prepar în diverse feluri. Chiar ieri am pregătit unul: se taie vânata în cuburi a câte doi centimetri, se opăreşte în apă cu multă sare, se lasă să se scurgă şi să se răcească. Se pregăteşte un mujdei din usturoi şi ulei de măsline, se amestecă vânăta cu mujdeiul, se pune sub o presă şi se ser-veşte rece toată săptămâna. Nimic prăjit, adică sănătos şi foarte gustos.

- Aveţi harul oratoric, talentul de a aduna oamenii în jurul dumneavoastră. De aceea nu pot să nu vă întreb la finele acestui interviu: nu aţi fost peţită de niciun par-tid, să faceţi politică?!

- Mi s-a propus, dar m-am gândit că biblioteca în soci-etatea noastră este singura instituţie democratică. Nu voiam să trădez această fi-lozofie. Sunt un om care ia prea aproape de inimă tot ce se întâmplă în jur, reac-ţionez prompt. Cred că aş fi un personaj foarte incomod pentru un partid, mai ales cu sarcasmul care mă carac-terizează...

Lidia Kulikovski:

„În societatea noastră, biblioteca este singura instituţie democratică”

LUNI, 29 OCTOMBRIE 20128 FEMEIAwww.timpul.md

Nu am chef azi

Culinar.md

Nu, nu o să vă vorbesc despre piesa de vară a celor de la Vama Veche lansată cu mulţi ani în urmă şi despre acea lipsă de chef, eu pur şi simplu mi-am pierdut cheful de a găti. Nu am avut nici ieri, nici azi şi probabil nici mâine nu voi avea chef să gătesc ceva special. Şi aici nu mă refer la a găti ceva rapid ca să mănânc la cină, ci vorbesc despre cheful ce înseamnă a găti un sushi, un iepure la cuptor sau o prăjitură de duminică.

De fiecare dată când vorbesc despre o reţetă, îmi place să spun că ultimul condiment şi cel mai important pe care trebuie să-l presari într-o mâncare reuşită este bucuria de a găti pentru cei dragi. Atunci când nu mai găseşti acest preţios condiment ajungi la fel ca mine să îţi pierzi orice chef de a sta în faţa cuptorului şi de a recita în gând descân-tece pentru reuşita bucatelor.

La fel cum îmi spun mie, vă spun şi

vouă, în primul rând, ar trebui să gătim pentru noi şi apoi pentru ceilalţi. Ştiu că e greu şi îţi lipseşte motivarea de a pregăti doar pentru tine ceva gustos, dar trebuie să găsiţi de fiecare dată latura frumoasă şi să puneţi înainte de toate sănătatea voastră. Cu timpul poate se întoarce cu faţa spre voi din nou şi cheful de a găti, poate chiar joi… vreau să vii joi

Vinete cu sos de legume şi caşcavalIngrediente- trei vinete potrivite- doi cartofi mari- doi morcovi- o ţelină- un pătrunjel- doi ardei graşi sau gogoşari- două-trei roşii sau suc de roşii- 1/4 varză- două cepe- şase linguri de ulei- verdeaţă, sare, piper, boia dulce- 100 g caşcaval

Mod de preparareSe spală vinetele, se taie felii, se

scoate cotorul. Se presară cu sare şi se lasă astfel o oră. Fiecare felie se scurge bine, se usucă cu un şervet perfect cu-rat şi uscat. Se curăţă şi se spală toate legumele şi zarzavaturile. Morcovii, cartofii, pătrunjelul şi ţelina se curăţă şi se taie în felii subţiri. Ardeii se taie mărunt, iar varza - fideluţă. Se ia o cratiţă suficient de mare pentru toca-

na de legume. Mai întâi se rumenesc cepele tocate, în ulei sau untură fier-binte; tocana de legume iese deosebit de gustoasă dacă folosiţi mai multă grăsime. Se presară o lingură de boia dulce, apoi se adaugă zarzavatul. Se lasă să se calească cinci minute. Dacă punem la tocana de legume şi câteva bucheţele de conopidă (sau vânătă), e bine ca aceasta să se prăjească separat în puţin ulei, înainte de a fi adăugată la mâncare. Se completează tocana cu roşiile tăiate în felii sau 100 ml suc de roşii, sare, apă cât să aibă în ce fierbe legumele. Se acoperă şi se lasă tocana de legume să fiarbă acoperit, la foc mic sau în cuptor. Când e gata tocana, se pun feliile de roşii într-o tavă şi se pune peste fiecare vânătă o lingură-două de tocană, apoi se introduce tava în cuptorul încins în prealabil unde se lasă 20 de minute. Când veţi servi aceste vinete cu tocană radeţi peste fiecare felie caşcaval din belşug. Poftă mare!

Se spune că o persoană obişnuită poate consuma peste 480 de litri de lichide anual. Printre acestea sunt incluse apa, laptele, sucurile şi băuturi alcoolice precum berea şi vinul.

Statistic se pare că adulții preferă să consume mai degrabă băuturi alcoolice decât lapte sau sucuri naturale. Diferențele de valori între consumul anual de lapte şi cel de bere, de exemplu, sunt relevante din acest punct de vedere.

Tot adulții apelează de obicei la alcool pentru a elimina astfel stresul, dar foarte puțini dintre aceştia aleg să bea ca alternativă şi un tonic recomandat pentru asemenea situații sau un pahar de suc de țelină, foarte indicat pentru calmarea nervilor.

Alcoolul îşi face efectul mai repede dacă îl consumăm pe stomacul gol decât dacă bem băuturi alcoolice după masă. Alimentele încetinesc absorbția alcoolului şi nu trebuie uitat niciodată acest lucru.

Alcoolul nu e deloc uşor de procesat de către organism, fiind nevoie de aproximativ 500 ml de apă pentru a se procesa circa 50 ml de alcool. În plus, ficatul trebuie să facă față la un procent de 90 la sută din alcoolul ingurgitat, doar 10 la sută eliminându-se prin urină sau alte căi.

Mira Tănasemirabela.tanase@timpul.md

Notă: Datorită proprietăţilor vinetelor (antianemic, laxativ, diuretic, calmant, stimulent hepatic şi al pancreasului), este indicată consumarea lor pentru anemie, scrofuloză, constipaţie, eretism cardiac, insuficienţă a secreţiei urinare.

Ce ştim despre LICHIDE?

Sucurile din comerț sunt plăcute la gust, însă procesarea lor duce la pierderea multor vitamine şi chiar dacă sucul făcut acasă este mai puțin gustos acesta va fi de preferat păstrând mare parte din calitățile nutritive ale fructului întreg. Un pahar de suc proaspăt făcut dimineață vă poate ajuta să aveți mai multă energie şi putere de concentrare.

Alergiile alimentare pot fi agravate prin consumul si-multan de alcool şi alimente care produc alergia. Dacă se suspectează un fel de mâncare sau un produs alimentar, nu este bine să consumam şi alcool în timp ce degustăm produsul respectiv.

Persoanele care beau unul sau două paharele de alcool pe zi riscă să dezvolte afecțiuni ale inimii mai rar decât cei care nu beau deloc. Alcoolul ajută la eliberarea de stres, unul dintre factorii de risc în cazul bolilor de inimă.

(M. T.)

LUNI, 29 OCTOMBRIE 2012 9FEMEIA www.timpul.md

Culinar.md

Unul dintre factorii cei mai importanţi pen-

tru a asigura o nutriţie sănătoasă şi echilibrată este compatibilitatea alimentelor consumate la aceeaşi masă.

Alimentele incompatibile vor determina o digestie di-ficilă, provocând în intestine fenomene de putrefacţie şi fermentaţie şi perturbând asimilarea compuşilor esen-ţiali unei bune funcţionări a organismului. Aceste ali-mente sunt răspunzătoare şi de procesul de stocare a grăsimilor în ţesuturi, ca-uzând apariţia excesului ponderal. Cauzele acestor fenomene şi modul în care alimentele incompatibile le influenţează direct sunt mul-te şi complexe. Vă sugerez, totuşi, să ţineţi seama, pe cât este posibil, de următoarele indicaţii:

Consumaţi cât mai pu-ţine glucide, chiar dintre cele „bune”, pentru a nu suprasolicita pancreasul (se-creţia de insulină ar creşte şi s-ar stoca grăsimi în exces). Organismul nu are nevoie de glucide din surse exterioare, fabricând el însuşi glucide în procesul de metabolizare a rezervelor de grăsimi.

Evitaţi să mâncaţi dul-ciuri şi grăsimi la aceeaşi masă, combinaţie ce provoa-că fabricarea suplimentară

de grăsimi, depozitarea lor şi excesul de greutate. Deci, nu adăugaţi unt unui preparat cu orez, nu folosiţi garnitura de cartofi prăjiţi lângă friptu-ră, nu serviţi sosuri dulci la cârnaţi sau jambon.

Aşteptaţi cel puţin trei ore înainte de a consuma lipide, după ce aţi absorbit glucide. Preferaţi lipidele bune, care previn maladii-le cardiovasculare. Însoţiţi consumul de lipide cu cel al fibrelor (salate, fasole ver-de…).

Aşteptaţi, cel puţin, 45 de minute pentru a consuma glucide, după ce aţi absorbit

lipide. După masă, aşteptaţi trei ore înainte de a consuma fructe.

Evitaţi pe cât posibil lipidele „rele”, mai ales cele care se transformă în acizi graşi saturaţi şi care pro-voacă creşterea nivelului de colesterol „rău”: mezeluri, brânzeturile grase, lactatele, ouăle... Atunci când mâncaţi fructe sau miere de albine, evitaţi orice alt aliment, în afara proteinelor slabe.

Mâncaţi multe salate, bogate în fibre, dar evitaţi sfecla şi porumbul la pregă-tirea salatelor asortate. Nu însoţiţi salatele de crutoane.

Când mâncaţi leguminoase, evitaţi consumul oricărui alt aliment.

Mâncaţi multe fructe, dar aşteptaţi, cel puţin, 20 de minute înainte de a consuma alt aliment, evitând, pe cât posibil, lipidele.

Evitaţi cerealele care conţin miere, po-rumb, zahăr sau cara-mel, fructe. Preferaţi să mâncaţi cereale simple cu lapte degresat. Dacă mâncaţi ouă cu şun-că, renunţaţi la pâine sau cornuri. Mâncaţi brânză fără pâine; dacă este posibil, renunţaţi definitiv la consumul pâinii, chiar a celei integrale.

Suprimaţi toate preparatele de patise-

rie.Aceste recomandări re-

prezintă idealul de alimen-taţie. Oricine doreşte să-şi menţină o sănătate bună sau să se restabilească mai repe-de în urma unei boli trebuie să le urmeze cât mai fidel. Nu înseamnă însă că trebuie să renunţăm la această mică bucurie a vieţii - plăcerea de a manca. A ne supraveghea alimentaţia nu înseamnă că trebuie să ne fie teamă să mâncăm şi să bem.

Mira Tănase

Doza de sănătate din superalimentele toamnei

Toamna este un anotimp perfect din punctul de vedere al dietei. Putem alege dintr-o mulțime de ali-mente sănătoase şi le putem combina în multe feluri, pentru a beneficia de maximum de savoare şi vitami-ne. Morcovii, usturoiul, ceapa şi strugurii sunt doar câteva dintre alimentele necesare organismului tău.

Cartofii dulci, morcovii, ardeiul gras portocaliu şi dovleacul sunt alimente de toamnă minunate, pline de vitamine şi minerale, perfecte pentru organismul tău.

Familia alimentelor portocalii conține foarte multă vitamina A. Cartofii dulci mai conțin vitamina C, calciu şi potasiu.

Legumele crucifere, precum broccoli, varza, cono-pida, varza de Bruxelles şi napii, conțin alcaloizi care previn cancerul. De asemenea, sunt bogate în fibre, antioxidanți, vitamine şi minerale. O altă caracteristică a acestor legume este că ajută la menținerea în stare bună a memoriei pe măsură ce înaintăm în vârstă.

Oamenii de ştiință de la Harvard Medical School au descoperit că femeile care consumă multe legu-me crucifere au mai puține probleme cu memoria în comparație cu cele care sar peste broccoli şi varză.

Rodiile au o acțiune antioxidantă foarte mare, pro-tejând creierul şi memoria. Persoanele care consumă frecvent suc de rodii prezintă un risc mai mic de a face ateroscleroză, pentru că nu li se rigidizează arterele.

Sfecla roşie opreşte multiplicarea celulelor cance-roase din sânge. De asemenea, sfecla este bogată în vitamina B şi acid folic.

Usturoiul, ceapa, prazul şi arpagicul pot proteja împotriva bolilor de inimă şi în cazul unor tipuri de cancer. De asemenea, aceste legume ajută ficatul să elimine diferite toxine şi substanțe cancerigene.

Fasolea este o sursă excelentă de proteine, antioxidanți, acid folic, potasiu, fibre şi carbohidrați complecşi.

Numeroase studii au demonstrat că grăsimile monosaturate din uleiul de măsline sunt bune pentru inimă. De asemenea, uleiul de măsline scade nivelul colesterolului rău şi creşte colesterolul bun, este bogat în antioxidanți şi este starul dietei mediteraneene.

Conținutul de cafeină din ceai este bun pentru sti-mularea vigilenței, stării de spirit şi motivației. Ceaiul conține catechine, care protejează pereții arterelor de boli de inimă şi previne formarea unor cheaguri de sânge. Ceaiul poate face minuni pentru starea de spirit pe perioada toamnei - mai ales însoțit de o carte bună.

Vinul roşu şi sucul de struguri sunt benefice pentru organismul tău. Strugurii conțin vitamina C, vitami-na B1 şi vitamina B6. În plus, strugurii roşii conțin compuşi fitochimici, ce se găsesc în coajă şi care ajută la reducerea riscului apariției unor boli cardiovascu-lare.

(M. T.)

Odată cu schimbarea vremii şi dieta ta trebuie să țină pasul cu anotimpul. Roşiile şi castraveții pot fi puşi deoparte pentru a lăsa locul morcovi lor, cartofilor, rodiilor, verzei sau rădăcinoaselor.

Cartofii, chiar dacă se spune că sunt hrana să-racului, conțin potasiu, vitamina C, antioxidanți şi fibre. Gătiți în orice for-mă, mai puțin prăjiți, ei pot constitui baza pen-tru o dietă reuşită.

Va r z a e s t e nelipsită din re-gimul alimentar de toamnă. Die-tele bazate pe supa de varză sunt eficiente şi trebuie ținute maximum şapte zile. Atenția trebuie să fie însă sporită pentru că, după o săptămână, dacă nu îți contro-lezi apetitul, este posibil să iei din nou în greutate.

Varza conține vitaminele K (substanța coagulării), C, B1, B2, B6, A şi este benefică pentru ficat. Bogată în vi-

taminele C, B1 şi B6 este şi conopida, care scade glicemia şi previne cancerul şi anemia. Poate fi consumată fie gătită,

la cuptor sau sufleu, fie murată. Gulia este o altă legumă de sezon. Nu numai rădăcina este bogată în vitamine

şi minerale, ci şi frunzele, care sunt hrănitoare. Are

puține calorii şi ajută la scăderea tensiunii.

Conține fosfor şi este revitalizantă şi diuretică.

Morcovii nu trebuie să lipsească din

niciun regim alimentar. Bogați în vitamina A şi recomandați pentru ochi,

morcovii sunt eficienți îm-potriva bolilor de inimă, a

cancerului de colon şi a pro-blemelor la plămâni. Tot din categoria legumelor

indispensabile este şi țelina, care are efecte diuretice şi scade nivelul colestero-

lului. Tot ea este eficientă în mărirea libidoului, un ingredient absolut necesar în dieta toamnă-iarnă.

(M. T.)

Regimul alimentar de toamnă-iarnă

Arta de a... mânca

Cum să combini alimentele

LUNI, 29 OCTOMBRIE 201210 FEMEIAwww.timpul.md

PRACTIC

Facturile, datoriile, traficul, nesiguranţa locului de muncă, dead-linurile, responsa-bilităţile de familie - toate acestea sunt bifate pe lista femeii din secolul nostru. Cineva mi-a spus odată că „stresul seamănă cu un balansoar, te agită şi te ţine ocupat, însă nu te conduce niciunde”. Mi-a rămas în cap această comparaţie, pentru că este una din-tre cele mai inspirate afirmaţii care să defi-nească starea de spirit a societăţii noastre. Stresul este definit ca o stare de tensiune mentală sau emoţională, un suspans conti-nuu resimţit, care se manifestă prin dureri de cap, iritabilitate, tensiune musculară, depresie, anxietate, creştere a frecvenţei car-diace şi a tensiunii arteriale. Cei care suferă de stres îşi măresc considerabil riscul de a avea insomnii, de a face infarct miocardic, hipertensiune, de a intra în stări acute de depresie, de a lua în greutate şi a avea dureri cumplite de cap care pot conduce la comoţii cerebrale.

1. Exerciţiile regulate. Sportul în ge-neral, indiferent de natura sa, este cel care luptă cel mai eficient împotriva stresului. Fie că apelezi la artele marţiale, la yoga, reiki, şamanism, respiraţie holotropică sau la exerciţiile de fitness, toate reprezintă trucuri pe care omul le are la dispoziţie pen-tru combaterea stresului. Când ne punem corpul în mişcare, creşte fluxul de sânge din organism şi, implicit, cantitatea de oxigen. Endorfinele sunt eliberate, iar tensiunea şi anxietatea se diminuează. Tocmai în zilele în care te simţi posomorâtă şi totul în jur pare sumbru, ar trebui să faci exerciţii de fitness, deşi este ultimul lucru pe care simţi nevoia să îl faci.

2. Somnul. Stresul afectează, fără îndo-ială, capacitatea noastră naturală de a ne odihni. Şi totuşi, fără un somn regulat şi un somn de noapte, nu ne vom îndrepta decât spre ce este mai rău. Îţi recapeţi forţele şi energia doar în urma unui somn liniştit, iar acest somn liniştit poate fi obţinut cu ajutorul… da, ai ghicit, exerciţiilor fizice.

Sănătatea este ca un puzzle şi toate piesele trebuie să se lipească între ele, existând un raport perfect de subordonare. După un somn de minimum şapte ore pe noapte, anxietatea va dispărea într-un interval scurt de timp.

3. Mănâncă sănătos! Nu există dubii că dieta noastră ne poate cauza adesea şi induce starea de stres. Stresul este foarte vi-clean şi poate ataca pe două fronturi: ori îţi va şterge senzaţia de saţietate şi vei mânca, luând din ce in ce mai mult în greutate, ori îţi va suprima apetitul. Nicio variantă nu pare să te avantajeze, ştiind deja că nutriţia adecvată şi cantitatea obligatorie de apă reprezintă combustibilul corpului nostru.

4. Organizarea. Este esenţial ca şi cea mai visătoare femeie să încerce să-şi or-ganizeze cât mai bine posibil chestiunile practice. La serviciu, acasă trebuie să ştii exact ce ai de făcut şi când, care este locul fiecărui lucru necesar. Amânarea sarcinilor nu conduce decât la şi mai mult stres, cu

toate că ai senzaţia că azi ai reuşit să mai câştigi puţin timp liber, odată cu anularea anumitor responsabilităţi. Atunci când sim-ţi cum te înconjoară stresul, respira adânc, conştient, inspiră, expiră de câteva ori şi te vei simţi mai bine.

Făcând o completare la aceste sfaturi şi pentru că sunt capabilă să recomand din experienţă proprie Respiraţia Holotropică şi Respiraţia Inimii, vreau să vă spun că nu aveţi decât de învăţat dintr-o astfel de ex-perienţă. Dacă vreţi mai multe detalii legate de felul în care respiraţia îţi poate schimba modul de gândire şi percepţia asupra lucru-rilor, vă recomand să vizitați Transpersonal.ro şi CalatoriaInimii.net. Aici veți da de Elena Francis şi de Horia Ţurcanu, doi oa-meni care prin simpla lor prezenţă îţi pot schimba percepţia asupra vieţii. Trebuie doar să vrei să vezi liniştea din spatele fur-tunii cotidiene pentru a fi liniştit…

Mira Tănase

Spiritualitate

Alungă stresul respirând conştient şi făcând mişcare

Despre una, despre alta...

Nu este nimic rău în faptul că suntem interesați unii de alții şi ne împărtăşim bucuriile şi necazurile. Însă, mai devreme sau mai târziu, pentru majori-tatea reprezentantelor sexului frumos, discuțiile despre sex, prietene, familie şi cunoscuți rămân singura metodă de a da frâu liber emoțiilor. Ca să fim corecți, să nu ignorăm faptul că bărbații bârfesc la fel de mult ca şi femeile.

Printre colegii de serviciu, cei mai guralivi sunt proaspăt-veniții. În acest mod, ei acumu-lează informație despre noul colectiv. Bărbații, de regulă, sunt mai precauți şi de aceea de obicei nu se implică activ în discutarea vieții personale a altor persoane. Pentru femei, în schimb, povestirea vieții personale reprezintă un act de încredere şi un mod de a se autodetermina.

Fiecare om reacționează diferit la bârfe. Există oameni care vorbesc despre persoana lor cu umor. Psihologii afirmă că astfel de persoane tind să fie în centrul atenției cu orice preț.

Ei nu numai că nu se supără pe bârfe, dar provoacă, uneori, şi apariția lor.

Cu toate acestea, majorita-tea oamenilor suferă din cauza bârfelor la adresa lor. Deose-bit de vulnerabile sunt două categorii. În prima categorie intră persoanele pedante care sunt predispuse la pesimism şi negativism. Aflând că sunt bâr-fite, ele încep să se gândească la asta, nu se orientează la alte aspecte ale vieții. Ca rezultat, apar resentimente, furie şi agresivitate - sentimente ex-trem de distructive care pot cauza inclusiv probleme legate de sănătatea fizică.

În a doua categorie intră oa-menii care nu sunt încrezuţi în forţele proprii. Ei şi fără bârfe au o părere nefavorabilă faţă de propria persoană, iar vorbele pe la spate au un efect distruc-tiv asupra lor. Pe fundalul bârfelor, la astfel de oameni se dezvoltă teama de a fi respinşi. Asemenea emoţii pot duce la căderi nervoase.

Cum să reacționați la bârfe?

1. Păstraţi-vă calmul şi

aveţi grijă să nu înrăutăţiţi situaţia. Fiţi conştienţi de faptul că bârfitorul aşteaptă să vă manipuleze. Dacă îi veţi demonstra o reacţie violentă - lupta va fi câştigată de bârfitor. Ţineţi minte că toţi oamenii iubesc spectacolele. Dacă dvs. le veţi da de înţeles că nu vor avea parte de niciun show, atunci ei îşi vor pierde intere-sul foarte repede. Să tăceţi şi să nu reacţionaţi la zvonuri - e cea mai bună strategie pentru a opri răspândirea lor.

2. Dacă sunteţi o persoană mai impulsivă, care nu poate tăcea, atunci ar fi bine să discutaţi cu bârfitorul care vă supără. Numai că discu-taţi în prezenţa martorilor. Adoptaţi o atitudine calmă şi încrezută. Dacă puteţi face şi nişte glume - sunteţi binevenit. Nu vă scuzaţi, ci luaţi situaţia în mâinile dvs., adresând cât mai multe între-bări. De exemplu: „Îmi este

foarte interesant să înţeleg ce anume aţi avut în vedere vorbind despre...”. O astfel de abordare va convinge adversarul că nu vă va putea manipula cu una, cu două.

3. Zvonurile se vor ivi con-stant, dacă nu veţi găsi sursa apariţiei lor. Pentru a preveni apariţia zvonurilor, nu poves-tiţi nimănui detalii din viaţa dvs. Se ştie că ceea ce cunosc doi - cunosc toţi. Când apare necesitatea să povestiţi detalii din viaţa personală, câteodată e mai bine să ţineţi un jurnal personal sau să comunicaţi cu psihologul.

Protecție în toată legea

Este aproape imposibil să opriţi bârfele, pentru că apari-ţia lor de multe ori nu depinde de noi. Se întâmplă ca cineva, ca să oprească zvonurile, să înceteze să povestească despre

viaţa lui. Drept urmare, vorbe-le la adresa persoanei respec-tive vor continua, însă se vor baza nu pe lucruri reale, ci pe fapte închipuite de cei ce le vor transmite mai departe.

În niciun caz să nu afir-maţi că ceea ce se spune nu e adevărat. Practica arată că cu cât cineva se apără mai mult, cu atât pare mai vulnerabil în faţa altora. Aşa că, tot ce vă rămâne este să nu-i atrageţi atenţia celui care are gura prea mare.

Fie-vă milă de bârfitor. Motive pentru care acesta vorbeşte urât despre dvs. pot fi destul de multe: dorinţa de a se revanşa, invidia, părere proastă despre sine, lipsa de evenimente interesante în via-ţă etc. Oricare nu ar fi motivul, e clar că omul nu e fericit deloc şi anume de aceasta el merită compătimirea, şi nu supărarea noastră.

Lucraţi la capitolul stimă de sine. Nu e obligatoriu să vă iubiţi exagerat de mult. Pur şi simplu creaţi-vă imunitate la bârfe. La această etapă, puteţi apela la ajutorul unui psiholog. Dacă nu aveţi unul de încredere, atunci apelaţi la persoanele care ţin la voi şi vă doresc binele şi a căror opinie e valoroasă pentru dvs. Cereţi-le opinia vizavi de părţile dvs. slabe şi cele forte. Şi numaide-cât faceţi o promisiune că nu vă veţi supăra pe nimeni şi pe nimic cel puţin o perioadă.

Includeţi imaginaţia -

aceasta e cea mai simplă şi mai eficientă metodă. Construiţi mental un zid din oglinzi şi închipuiţi-vă că tot ceea ce vorbesc alţii despre dvs. se reflectă înapoi la ei. Trucul chiar lucrează!

Bârfele sunt benefice

Cercetările arată că bârfele pot avea un puternic efect terapeutic. Persoanele care pot transmite informaţii prin bârfe se simt foarte bine.

Subînţelesul oricărei bârfe este „Suntem mai buni decât ei”. Această idee încurajează, dă un sentiment de superiori-tate, deşi iluzorie. Bârfele dis-trează, unesc oamenii şi chiar înlătură stările de depresie. Cu toate acestea, totul este bun cu moderaţie, deoarece bârfitorii prea activi riscă să rămână în cele din urmă singuri. În ceea ce priveşte sentimentul de su-perioritate, singura persoană cu care poate şi ar trebui să ne comparăm suntem noi înşine. Dacă sunteți bun la ceva la un moment dat, e minunat. Însă să te compari cu alte persoane e o activitate fără de niciun folos. Mai bine inspiraţi-vă din exemplele altora, ca să nu fiţi tentat să bârfiţi.

Reţineţi: dacă cineva vă vorbeşte pe la spate, înseamnă că sunteţi în faţă!

Elena Sărăteanu

Bârfele de toate zilele Nimeni nu e imun la bârfe. Chiar dacă veți merge pe

suprafața apei, se va găsi cineva să afirme că pur şi simplu nu puteți înota. Stă în firea omului să dena-tureze sau să exagereze anumite informații, iar când vine vorba de interese individuale, unele persoane sunt de neoprit în privința vorbelor pe la spate.

Le evităm sau le acceptăm?

LUNI, 29 OCTOMBRIE 2012 11FEMEIA www.timpul.md

SĂNĂtAte

Evită depresia mâncând sănătos

Majoritatea persoanelor consideră că depresia este un efect al instabilităţii emoţionale. O deziluzie, o dezamăgire, un eşec profesional, plafonarea sau chiar stresul pot favoriza depresia, însă aceasta poate să apară şi din cauza unei alimenta-ţii necorespunzătoare. Multe dintre tipu-rile de comportament care apar înainte de declanşarea depresiei sunt apetitul scăzut, refuzul de a mânca şi o poftă dominantă pentru alimentele dulci. Alte produse care ajută depresia sunt alcoolul, cafeina sau alimentele intens prelucrate. Pentru a evita această stare care îţi poate da

pentru o perioadă de timp întreaga viaţă peste cap, ar fi bine să încerci să mănânci alimente care conţin:

Omega-3Conform cercetătorilor, lipsa din or-

ganism a acizilor graşi Omega-3 poate favoriza apariţia unor boli psihice. Acizii Omega-3 se găsesc în concentraţii mari în peşte gras (somon, hering, macrou, sardine şi anşoa), dar şi în seminţe de in, alune şi nuci, considerate completări sănătoase pentru obţinerea unui efect

antidepresiv. Dacă nu îţi place peştele, sau nu eşti adepta alunelor, poţi să îţi iei necesarul de Omega-3 din suplimentele care se găsesc în magazinele naturiste sau în farmacii.

Vitamina BAlimentele cu conţinut redus de

glucide tind să precipite depresia, de-oarece producţia de serotonină, care dă sentimentul de bine, este declanşată de alimentele care sunt bogate în glucoză. O îmbunătăţire a stării emoţionale a fost asociată şi cu aportul de vitamine, în spe-cial B2, B6 şi B12, acid folic şi minerale: fier, crom, seleniu, zinc, magneziu.

ProteineSerotonina, substanţa care dă starea

generală de bine, este furnizată de pro-teinele din carne, ouă şi lactate. Dacă alimentaţia nu furnizează proteine de bună calitate (din alimente de origine animală), va fi influenţată în mod direct starea de spirit a persoanei cu o alimen-taţie defectuoasă.

(O. B.)

frumusete

Oana Buzilăoana.buzila.timpul@gmail.com

Perfecţiunea feminină

Trucuri naturale anticelulitice

Chiar dacă vine iarna, iar celulita nu va mai fi vizi-

bilă, deoarece va fi acoperită de multe haine, ar trebui ca ea să nu fie neglijată. Lupta cu celulita nu trebuie să ia pauză nici măcar în sezonul rece. În cazul în care nu mai ştii ce soluţii să aplici ca să scapi de această problemă sau măcar să o atenuezi, FEMEIA îţi propune câteva

remedii utile:

Masează-ţi pielea înainte de a intra sub duş. Este indicat să foloseşti mănuşile pentru exfoliere sau un burete exfoliant.

Foloseşte un produs exfoliant (gel, cremă, loţiune, unul preparat în casă) după ce ai umezit corpul şi masează uşor fiecare parte a corpului, cu mişcări circulare.

Pentru o exfoliere mai blândă poţi să foloseşti un prosop cu ajutorul căruia să-ţi masezi pielea.

ZAŢUL DE CAFEA

Nu-l arunca niciodată, ci păstrează-l pentru ca să-l foloseşti pentru exfolierea zonelor afectate de celulită. Amestecă-l cu puţină cacao şi ulei de măsline, masează zonele cu celulită, lasă-l să acţioneze 10 minute şi îndepărtează cu apă caldă.

EXFOLIERE USCATĂ Unii specialişti recomandă exfolierea uscată în

fiecare zi, masând corpul cu un burete exfoliant sau mănuşi abrazive. Astfel, vei activa circulaţia sângelui favorizând eliminarea toxinelor şi înde-părtarea celulelor moarte de la suprafaţa pielii.

EXFOLIEREA CU SARE DE MAREOptează

pentru produsele exfoliante care au la bază ingredien-te precum ovăz, migdale măcinate

sau sare de mare, deoarece pielea ta va beneficia de o exfoliere delicată. Amestecă sare de mare cu ulei de măsline şi zeamă de lămâie, efectuând un masaj pe tot corpul sub forma unor mişcări circulare.

EXFOLIERE CU FĂINĂ DE MĂLAIAmestecă puţină făină de mălai cu miere de

albine şi ulei de măsline presat la rece. Masează-ţi corpul cu acest amestec, folosind mişcări circula-re, după care îndepărtează cu apă caldă.

Aplică o loțiune hidratantă după exfoliere. O variantă foarte bună sunt unturile presate la rece de shea, cocos sau cacao care hrănesc pielea foarte bine.

SFAtURI UtILe

Păstrarea cosmeticelor

CremeleCele pe bază de

plante sau cele BIO expiră mai repede din cauza lipsei de con-servanţi din compo-nenţa lor. Crema se foloseşte continuu, după desfacere, şi e de preferat alegerea variantei cu pompă sau pipetă pentru igi-enă sau folosirea unei spatule din plast ic care se dezinfectează după utilizare. Creme-le de faţă sau de corp trebuie consumate în maximum jumătate de an de la deschidere.

RujulSe foloseşte maxi-

mum şase luni. Atunci când expiră, i se schim-bă consistenţa. Se ţine la temperatura camerei sau la rece, dar nu în baie. Se aruncă dacă îşi modifică mirosul, culoarea şi textura. Conturul de buze sau dermatograful, se pot folosi cel mut şase luni de la deschidere.

Fondul de ten şi corectorul

Se pot păstra la tem-peratura camerei, dar nu la căldură. Au ter-

men de valabilitate de aproximativ 12 luni. La aplicare se foloseşte o pensulă de fond de ten sau cu un burete special care se spală după fiecare utilizare.

Fardurile de pleoape

Cele pudră se folo-sesc maximum un an de la deschidere, iar cele cremoase, maxi-mum şase luni. Se ţin la temperatura camerei, nu în frigider. Atunci când expiră, se strâng în linia pliului pleoapei sau se „pietrifică”, iar culorile îşi pierd inten-sitatea iniţială. Apli-catoarele de fard sau bureţii trebuie înlocuiţi din trei în trei luni.

MascaraSe păstrează la tem-

peratura camerei. Ex-piră la trei luni de la deschiderea tubului, iar unele (în funcţie de consistenţă şi de ingrediente) se usucă după o lună. Periuţa din tubul de mascara se spală după maxi-mum 10 aplicaţii. Se introduce o singură dată periuţa în tub, pentru evitarea intrării aerului în produs, ceea ce va duce la uscarea acestuia. Se va roti de câteva ori periuţa în tub pe pereţii laterali.

ParfumulSe ţine la loc răco-

ros, departe de căldură şi lumină, altfel îşi va pierde din intensitatea mirosului. Atenţie la cele contrafăcute sau diluate, care pot provo-ca iritaţii şi probleme de piele! Se aplică, de

obicei, dimineaţa după duş, pe o piele curată şi hidratată. Au termen între doi şi trei ani (cele orientale durează mai mult). Nu se agită sticla, pentru că se deteriorea-ză aroma şi nu se freacă după aplicare. Parfumul este expirat în momen-tul în care începe să se închidă la culoare sau apar sedimente în inte-riorul sticlei.

În cazul în care nu vrei ca produsele cos-metice să se strice, se-lectează câteva pe care alegi să le foloseşti în mod regulat. Nu în-cerca să faci adevărate provizii de farduri sau rujuri, pentru că ori-cum nu te poţi machia cu toate odată. Alege un strict necesar pe care poţi să îl reînno-ieşti mereu.

(O. B.)

Probabil, nu de puţine ori s-a întâmplat să ţi se… strice cosmeticele folosite.

Poate ai observat că rujul are un miros greoi, sau că are un aspect total neplăcut. Păstrarea calităţii produselor cosmetice depinde foarte mult de condiţiile de stocare, la loc răcoros şi lipsit de umiditate. De aceea, nu se vor ţine în baie, dacă în această încăpere se fac aburi în exces, în poşetă sau în maşină, mai ales vara. Produsele cremoase, fluide, lichide sau sub formă de gel îşi modifică consistenţa şi compoziţia, dacă sunt ţinute la căldură. Dacă vrei să eviţi diversele dermatite care pot să apară în cazul folosirii unor cosmetice expirate, ai putea să creezi un mic raft, sau un locşor special în frigider pentru păstrarea cosmeticelor. Produsele care conţin alcool sunt mai rezistente, iar cele care conţin multă apă se deteriorează mai repede. Termenul de valabilitate al cosmeticelor poate fi de cel mult un an.

LUNI, 29 OCTOMBRIE 201212 FEMEIAwww.timpul.md

Utilizează inteligent spațiul de sub scări

Oricare ar f i dest inaț ia s c ă r i l o r, nu renunța la a fo-losi spațiul de sub ele într-un mod eficient, dar şi plăcut, prin integrarea lui în designul locuinței.

Ind i fe re nt de cât de înalt sau încăpător este spațiul de sub scări, cu siguranță îl vei găsi util pen-tru depozitarea lucrurilor sau, de ce nu?, pen-tru amenajarea unui alt spațiu, fie el de relaxare sau de lucru.

În funcție de zona unde este amplasată scara (par-ter-etaj, etaj-mansardă), există nenumărate variante de valorificare a acestui spațiu. De exemplu, la parter ai putea „închide” suprafața de sub scări cu o uşiță, în spatele căreia să depozitezi cutiile cu pantofi, umbrelele etc. În felul acesta, ele nu vor fi la vedere. Dacă îți doreşti organizarea unor lucruri mai mărunte, cum ar fi mănuşile, cheile şi alte obiecte personale, câteva sertare ar fi de ajuns.

Pentru un design elaborat şi un hol aerisit, spațiul de sub scări poate fi suficient de mare pentru amplasarea unei console, măsuțe, unei bănci sau a unui cuier care, în altă situație, ar fi ocupat din suprafața locuibilă a casei.

În cazul în care scările fac legătura între un etaj şi mansardă, spațiul de sub ele devine un adevarat „colț” de relaxare, un spațiu intim. Un fotoliu confortabil şi o minibibliotecă sunt suficiente pentru câteva momente de linişte şi meditație, în compania cărții preferate.

(S. U.)

Mâneci lungi, paiete și voaluri îndrăznețeRochia de mireasă a anului 2013

TENDINTE

Dacă bătrânii îşi fac iarna căruţă, iar vara - sanie, viitoarele mirese îşi pregătesc nunta cu cel puţin un an înainte de căsătorie. O atenţie specială este acordată rochiei de mireasă - să ne amintim câtă cer-neală s-a scurs despre rochia purtată de Du-cesa de Cambridge, Kate Middleton, iar recent, de actuala Mare Ducesă a Luxemburgu-lui, Stephanie. Ţinând

cont de cele două apari-ţii, dar şi de Săptămâna Modei Nupţiale de la New York, ce a avut loc la mijlocul acestei luni, vă prezentăm câ-teva tendinţe de urmat pentru toamna anului 2013.

Decolteul fals este unul din preferatele tendinţe pentru anul 2013. Această siluetă creează iluzia unei ro-chii fără bretele, dar acoperă mireasa mai

mult şi ţine rochia fi-xată (un detaliu practic pentru cele care vor dansa toată noaptea).

Atât Kate Middle-ton, cât şi Stephanie de Lannoy au optat pentru rochii cu mâ-necile lungi. Şi e puţin probabil ca acestea să dispară de pe podiu-muri. Plus că pentru zilele de toamnă sunt alegerea perfectă.

Dacă în ultimele două sezoane s-a pus accentul pe motive co-lorate proeminente, în anul 2013 se vor purta petele de culoare foar-te subtile, pentru un plus de vitalitate.

În cazul utilizării lor temperate, paietele au dat întotdeauna un plus de eleganţă şi o notă sexy unei rochii de mi-reasă. Pentru toamna anului 2013, creatorii preferă să le adauge pe toată croiala rochiei.

Voalurile îndrăz-neţe, mai mari şi mai complexe, au luat lo-cul tradiţionalului voal simplu şi clasic. Op-tează pentru o cunună de flori, dacă îţi doreşti o nuntă inspirată din tradiţiile româneşti.

Silvia Ursu