1

Beneficiar:

S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L. LUGOJ

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

IULIE 2012

Cuprins

21.INFORMATII GENERALE

21.1.Titular proiect

21.2.Autorul raportului

21.3.Denumire proiect:

21.4. Descriere proiect

31.5.Productia realizata si resursele energetice necesare

51.6.Informatii despre materiile prime

61.7.Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul

81.8.Alternative

81.9.Localizare geografica

142.PROCESE TEHNOLOGICE

232.1. Alimentarea cu agent termic

232.2. Utilizarea terenului in alternativa aleasa

252.3. Amenajarea teritoriala in zona amplasamentului

252.3.1. Prevederi ale P.U.G.

252.3.2. Modernizarea circulaţiei

262.4. Conectarea la infrastructura existenta – nu este cazul

262.5. Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular

262.6. Activitati de dezafectare

263.DESEURI

294. IMPACTUL POTENTIAL INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

294.1. APA

294.1.1.Conditiile hidrogeologice ala amplasamentului

294.1.1.1. Hidrografia

304.1.1.2. Apa freatica

304.1.1.3. Alimentarea cu apa potabila

304.1.1.4. Managementul apelor uzate

304.1.2. Prognozarea impactului - SURSE POTENTIALE DE POLUARE

324.1.3. Masuri de diminuare a impactului

344.2. Aerul

344.2.1. Date generale

394.2.2. Prognozarea poluarii aerului

424.2.3. Masuri de diminuare a impactului

434.3. Solul

434.3.1. Caracteristicile solului

444.3.2. Surse de poluare a solului

454.3.3. Prognozarea impactului

454.3.4. Masuri de diminuare a impactului

484.4. Geologia subsolului

484.4.1. Caracterizarea geomorfologica si geologica

514.4.2. Seismicitatea zonei

514.4.3. Hidrogeologie

514.4.4. Impactul prognozat

524.4.5.Masuri de diminuare a impactului

524.5.Biodiversitatea

564.5.1. Impactul prognozat

574.5.2. Masuri de diminuare a impactului

634.6.Peisajul

644.6.1. Impactul prognozat

654.6.2. Masuri de diminuare a impactului

684.7.Mediul social si economic

684.8.Conditii culturale si etnice, patrimoniu cultural

685.ANALIZA ALTERNATIVELOR

726.MONITORIZAREA

757.SITUATII DE RISC

768.DESCRIEREA DIFICULTATILOR

769.REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

1. INFORMATII GENERALE

1.1. Titular proiect

S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.

Lugoj, strada V. Rosada, nr. 26, judeţul Timiş

Administrator Murariu Ioan

Telefon - 0256/355426

REGISTRUL COMERTULUI: J 35/953/1995

CUI: RO 7604365

1.2. Autorul raportului

Intocmit - SAVESCU ELENA MELANIA - expert auditor principal

Str. Letea nr. 13 Timisoara

Tel. 0256/272217

0723 231815

1.3. Denumire proiect:

EXPLOATAREA ÎN CARIERĂ A ANDEZITULUI INDUSTRIAL SI DE CONSTRUCTIE - PERIMETRUL PIETROASA NORD, JUDEŢUL TIMIŞ

1.4. Descriere proiect

S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L. cu sediul în Lugoj, are ca activitate principala - Lucrări de instalatii sanitare, de încălzire si de aer conditionat – cod CAEN 4322.

În Statutul societăţii sunt prevăzute, pe lângă alte activităţi şi:

· extracţia pietrei ornamentale şi a pietrei pentru construcţii, extracţia pietrei calcaroase, a gipsului, a cretei şi ardeziei – cod CAEN 0811;

· extracţia pietrişului, nisipului, argilei şi caolinului – cod CAEN 0812;

· activităţi de servicii anexe pentru extracţia mineralelor.

S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L. Lugoj a înaintat, la ANRM Bucureşti, Dosarul de atestare pentru executarea de lucrări de exploatare şi valorificare a rocilor utile în baza următoarelor motive:

· andezitele industriale şi de construcţie se încadrează în categoria rocilor exploatabile în baza unui permis de exploatare;

· societatea este „primul şi unicul solicitant” pentru exploatarea andezitelor industriale şi de construcţie din perimetrul solicitat;

· societatea este persoană juridică organizată în scopul exploatării şi prelucrării pietrei pentru construcţii, având dotare tehnică (utilaje de exploatare, de transport şi de prelucrare) şi personal de specialitate pentru executarea acestor lucrări.

1.5. Productia realizata si resursele energetice necesare

Avand in vedere faptul ca in amplasamentul studiat este vorba despre o exploatare de resursa minerala, putem sa vorbim despre o productie realizata. Astfel, a fost solicitat permisul de exploatare temporară al andezitelor industriale şi de construcţie pe termen de un an (trim. I 2011 – trim. I 2012), începând cu data eliberării acestuia de către A.N.R.M. Bucureşti.

In perioada de exploatare a andezitului industrial si de constructie (anul I contractual) se estimează exploatarea unei cantităţi de 200.000 tone de andezit industrial si de constructie în baza unui permis de exploatare (valabil un an calendaristic de la data aprobării de către A.N.R.M.). Aşadar, se estimează exploatarea pe perioada unui an calendaristic, a unei cantităţi medii de cca. 200.000 tone de andezit industrial si de constructie şi cca. 8.000 mc de sol vegetal şi material steril (alterat si dezagregat) rezultat din decopertarea resurselor de andezit industrial si de constructie.

Perimetrul se suprapune peste versantul stâng al pârâului Slăveasca, vatra carierei fiind situată la cota minimă de + 290 m.

Eliminându-se suprafaţa situată sub cota + 290 m si suprafata în care află pilierii de protectie, suprafaţa efectivă de calcul al resurselor este de cca. 8.000 mp, iar grosimea medie de exploatare este de cca. 15,0 m.

Estimarea cantităţii de resurse de andezite industriale şi de construcţie existente în cadrul perimetrului solicitat s-a făcut luându-se în considerare următorii parametri de calcul:

· suprafaţa de calcul S = 8.000 m2

· grosimea medie Gm = 15,0 m

Volumul de resurse estimat:

V = S x Gm = 8.000 m2 x 15,0 m = 120.000 m3

La limitele exterioare ale perimetrului de exploatare, s-a lăsat un pilier de protecţie de cca. 10 m lăţime în care nu s-au evaluat rezervele.

Resursele care vor rămâne imobilizate în taluzuri s-au evaluat luând în considerare următorii parametri:

· valoarea unghiului de taluz…………….………….…..45o

· lungimea taluzurilor (L)………………………........... 235 m

· înălţimea medie a treptei (h)……………...……….... 15,0 m

· lăţimea medie a părţii superioare a taluzului (b)……...0,5 m

· lăţimea medie a bazei taluzului (B)…………………. .15 m

Volumul resurselor imobilizate în taluzurile marginale s-au evaluat astfel:

Vtaluz = L x

(

)

2

h

b

B

´

+

= 235 x

(

)

2

15

5

,

0

15

´

+

= 27.20 m3

Astfel, rezultă următorul volum de resurse de andezite industriale şi de construcţie exploatabile:

VR = 120.000 – 27.320 = 92.680 m3

Luând în considerare greutatea volumetrică (γ) la valoarea de 2,65 g/cm3 s-au evaluat următoarele resurse de andezite industriale şi de construcţie exploatabile:

Re = 92.680 x 2,65 = 245.600 tone

Având în vedere cantitatea de resurse estimate şi necesităţile SC. SORMIAUR COMPANY S.R.L. Lugoj, se solicită aprobarea exploatării cu permis de exploatare a cantităţii de 200.000 tone resurse de andezite industriale şi de construcţie din perimetrul temporar de exploatare PIETROASA NORD, judeţul Timiş.

In cazul de fata, resursele energetice se refera la combustibilii folositi. Consumuri specifice şi efective pentru activitatea de exploatare – capacitate totală de 83.472 m3 = 200.000 tone, din care 75.472 m3 util = andezit industrial si de constructie nealterat şi 8.000 m3 steril (4.000 m3 sol vegetal + 4.000 m3 rocă alterată si dezagregată) vor fi următoarele:

Nr.

crt.

Utilaj

Cantitate

m3

Consum specific

motorină

litri/m3

Consum efectiv

motorină

litri

1

Buldozer S 1500

8.000

1,00

8.000

2

Excavator

13.472

0,42

5.660

3

Încărcător frontal

70.000

0,52

36.400

4

Autobasculante

83.472

1,64

136.895

TOTAL

186.955

Materiale şi combustibili

Cantitate medie anuală

Mod de depozitare

Piese şi subansamble pentru

întreţinerea utilajelor

2.500 kg

Vor fi achiziţionate de la producători şi comercianţi

Combustibili, lubrefianţi:

- motorină

- uleiuri pentru motor şi hidraulic

- vaselină

186.955 l

2,8 t

0,8 t

Alimentarea se va realiza direct din staţiile PECO din zonă fără a se depozita în perimetru.

Combustibilii se vor procura de la staţiile PECO din zonă şi vor fi transportaţi cu cisterne autorizate de la care alimentarea utilajelor se va face cu o pompă - printr-un furtun flexibil echipat corespunzător pentru a elimina orice scurgeri.

În desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului nu se va folosi energie electrică şi energie termică.

1.6. Informatii despre materiile prime

In acest proiect, materia prima este andezitul industrial care se va extrage. Pe perioada de solicitare a permisului de exploatare a resurselor de andezite industriale şi de construcţie din perimetrul PIETROASA NORD, se prevad următorii indicatori tehnico-economici:

· resursă geologică ce se va exploata ……………….…200.000 tone

· pierderi la exploatare (3 %) …………………………….... 6.000 tone

· rezervă geologică ce se va valorifica …………………..194.000 tone

Gradul de recuperare şi valorificare a substanţei minerale utile ce se va exploata se prezintă astfel:

· grad de valorificare al resurselor/rezervelor ………………….. 97 %

Eşalonarea pe trimestre a cantităţilor de andezite industriale şi de construcţie preconizate a se exploata în perioada de valabilitate a permisului solicitat sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Nr. crt.

Specificatia

UM

Total

perioada

Esalonarea productiei

Trim. I

Trim. II

Trim. III

Trim. IV

1

Consum de resurse

tone

200.000

40.000

40.000

60.000

60.000

2

Pierderi la exploatare (3 %)

tone

6.000

1.200

1.200

1.800

1.800

3

Extras industrial

tone

194.000

38.800

38.800

58.200

58.200

Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele chimice

Denumirea mat. prime/preparat chimic

Cantitate anuala vehiculata tone/an

Clasificarea si etichetarea substantelor sau a preparatelor chimice

Periculoase /Nepericuloase

Periculozitate

Faza de risc

Andezite industriale

194.000

nepericulos

-

-

1.7. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul

Prezenta zgomotului in mediul ambiental, cu repercusiuni asupra starii de sanatate si confort a colectivitatii umane expuse, defineste poluarea sonora.

· 1. Sursele de zgomot în cadrul perimetrului sunt:

· funcţionarea utilajelor de pregătire şi de excavare a copertei şi andezit industrial si de constructie;

· funcţionarea şi circulaţia mijloacelor de încărcat şi transport;

· operaţiile de dislocare a materialului prin împuşcare.

Surse potenţiale de zgomot în perimetru:

· încărcător frontal, emisie sonoră la 30 m …………………..61 dB (A);

· excavator, emisie sonoră la 30 m …………………………...85 dB (A);

· autobasculantă încărcată, la viteza de 12 km/h, la 30 m …65 dB (A);

· foreză rotopercutoare, putere acustică ……………………..90 dB (A);

· motocompresor, puterea acustică ………………………….100 dB (A);

· în cazul exploziilor se estimează puteri acustice de ……165-170 dB (A)

Exploziile se vor produce în găuri realizate cu foreza rotopercutoarelor şi se vor efectua, de regula o dată la 3 luni. Zgomotul generat de acestea se va resimţi cu o intensitate mare pe un interval de timp foarte scurt (sub 1 sec.) în imediata apropiere a carierei.

Conform STAS 10009-88, valoarea admisibilă a nivelului de zgomot la limita perimetrului este de 65 dB(A), iar la cel mai apropiat receptor este de 50 dB(A) ziua şi 40 dB (A) noaptea.

Tinand cont de durata scurta de producere a zgomotului, STAS 100009-88 permite calcularea de corectii datorate unor actiuni izolate:

n = 1 min/480 min x 100 = 0,28 %

Astfel, nivelul de zgomot se corecteaza in functie de durata sa (exprimata in procente fata de o perioada de referinta de 8 ore, ziua sau 30 minute, noaptea). Corectia admisa conform STAS 100009-88 (tabelul 5) este de 25 dB (A).

Asadar, nivelul de zgomot echivalent, datorita incarcaturii de explozivi este:

Lech = 65 dB(A) – 25 db(A) = 40 dB(A)

Rezulta ca nivelul maxim calculat la limita perimetrului de exploatare este de 40 dB(A).Conform STAS 100009-88, nivelul maxim admis la limita incintelor industriale este:

Ladmis = 65 dB(A)

Nivelul de zgomot echivalent la cel mai apropiat receptor

Pentru a afla nivelul zgomotului la o anumită distanţă de sursă se poate aplica formula:

L2 = L1 + 20 lg ( r1/r2 )

unde:

L1 = nivelul de zgomot cunoscut, determinat la distanta r1 de sursă ( r1 = 1m)

L2 – nivelul zgomotului la distanţa r2 de sursă

r2 = distanţa minimă până la cel mai apropiat receptor-casă particulară.

L2= L1+20lg r1/r2 = L1 –20lg r2 (r1=1m)

Din calculul de mai sus, se poate observa că nivelul maxim admisibil de zgomot la cel mai apropiat receptor, conform STAS 10009/1988, nu va fi depăşit nici în cazul puşcării cu exploziv. Având în vedere faptul că durata zgomotului produs la o explozie este foarte mică (cca. 1 sec.), iar numărul de explozii pe an este redus (8-10 explozii/an), prin condiţiile geomorfologice ale reliefului creeandu-se ecrane protectoare, se poate considera că zgomotul nu va afecta populaţia din jur.

2. Obiectivul reprezinta o sursa majora de vibratii sau de radiatii.

Vibratiile datorate exploziilor, in conditiile respectarii tehnologiilor de puscare cu randament ridicat, nu se constituie (data fiind distanta pana la receptori si timpul foarte scurt de producere a exploziei) intr-un semnificativ element perturbator.

1.8. Alternative

In proiect nu au fost prevazute alternative.

1.9. Localizare geografica

Perimetrul temporar de exploatare a andezitului industrial si de constructie PIETROASA NORD este amplasat în partea vestică a munţilor Poiana Ruscă, respectiv în versantul stâng al pârâului Valea Slăvească, la cca. 750 m nord (amonte) de limita comunei Pietroasa, judeţul Timiş. Distanţa faţă de albia minoră a pârâului variază între 7 m – 30 m.

Din punct de vedere administrativ, perimetrul aparţine de comuna Pietroasa, judeţul Timiş, fiind situat în extravilanul localităţii.

Vecinătăţile perimetrului sunt:

· satul Pietroasa situat la circa 750 m spre sud;

· pârâul Valea Slăvească in partea vestică;

· pârâul Valea Podului in partea sudică;

· păşune împădurită, păşune si livada in partea nordică şi estică.

Cel mai apropiat oraş este Făgetul. situat la cca. 20 km vest de limita perimetrului de exploatare solicitat.

Terenul, cu nr. CF 400317 Pietroasa si o suprafată de 22.264 m2 este concesionat de către S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L. Lugoj de la Consiliul local al Primăriei Pietroasa pe o perioadă de 5 ani, în conformitate cu Contractul de concesiune nr. 937/18.07.2011.

Această suprafată este delimitată de următoarele coordonate topografice:

Număr punct de delimitare perimetru

X

Y

1

486265.64

298127.56

2

486327.40

298103.57

3

486314.26

298086.70

4

486311.68

298081.77

5

486308.77

298078.86

6

486300.30

298070.37

7

486288.50

298063.25

8

486262.18

298051.10

9

486245.63

298045.17

10

486228.85

298044.07

11

486216.63

298046.78

12

486204.96

298053.01

13

486201.58

298054.40

14

486197.10

298054.81

15

486187.00

298074.85

16

486183.63

298088.05

17

486190.86

298098.68

18

486186.45

298114.43

19

486175.28

298122.13

20

486165.84

298131.90

21

486171.82

298141.37

22

486183.99

298154.27

23

486187.04

298172.46

24

486183.89

298186.68

25

486189.01

298208.17

26

486200.52

298217.50

27

486203.72

298238.28

28

486226.70

298271.33

29

486296.82

298247.71

30

486317.86

298240.63

31

486312.84

298231.72

32

486300.39

298209.66

33

486291.89

298189,61

34

486281.15

298166.40

35

486268.15

298133.97

S = 22.264 mp

În cadrul acestei suprafete, S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L. Lugoj are intentia de a exploata în carieră, în baza unor permise de exploatare anuale si succesive, eliberate de către ANRM Bucuresti, andezit industrial si de constructie.

Perimetrul pentru care s-a solicitat si s-a obtinut aprobarea de la ANRM Bucuresti cu nr. 303717 din 07.11.2011, pentru primul an contractual, este inclus în limitele perimetrului concesionat si este delimitat de următoarele coordonate topografice (în sistem STEREO 1970):

Număr punct de delimitare perimetru

Coordonate (sistem STEREO 70)

X

Y

1

486 261

298 052

2

486 237

298 133

3

486 263

298 258

4

486 232

298 269

5

486 195

298 189

6

486 194

298 114

7

486 202

298 055

8

486 217

298 047

9

486 228

298 045

10

486 245

298 046

Suprafaţa totală a acestui perimetru este de 10.425 m2, rotunjit 10.000 m2.

Pentru transportul produselor miniere obţinute în perimetru se va amenaja drumul comunal existent (DC 112) până în localitatea Cosevita, drum care străbate extravilanul dintre localitătile Pietroasa si Cosevita, astfel ca această activitate să nu afecteze locuitorii şi casele apartinătoare acestor localităti.

Lungimea drumului existent care va fi amenajat va fi de cca. 4,5 km cu o lăţime de minim 6 m. La construcţia drumului se va folosi materialul rezultat din decopertarea resurselor de andezit industrial si de constructie si/sau material extras din carieră nealterat.

Pe măsură ce exploatarea avansează, este necesar să se amenajeze căi de acces la fiecare treaptă de exploatare.

Având în vedere panta versantului şi gabaritul vehiculelor ce vor circula pe aceste drumuri, se vor avea în vedere următoarele condiţii:

· panta drumului să nu depăşească 10%;

· lăţimea drumului să nu fie sub 6 m.

Acest drum care se va amenaja – DC 112 si care va face legătura cu DN 68A va avea o suprafată de 27.960 m2 fi delimitat de următoarele coordonate în sistem STEREO 1970:

1

486249.781

298046.019

2

486266.202

298051.210

3

486285.107

298058.171

29

486686.202

298258.429

30

486716.149

298260.118

31

486729.985

298253.885

43

487006.621

298172.916

44

487052.020

298170.586

45

487138.902

298128.285

71

488229.520

298413.248

72

488249.884

298406.725

73

488268.621

298405.910

94

489001.349

298209.102

95

489017.548

298194.935

96

489072.301

298145.638

97

489101.247

298114.324

124

489412.798

297818.190

125

489424.480

297807.066

126

489431.155

297799.496

139

489621.970

297595.151

140

489647.207

297581.746

141

489662.902

297571.836

142

489678.247

297568.826

169

489345.339

297901.768

170

489343.905

297911.458

171

489347.669

297928.327

193

489068.082

298141.363

194

489013.566

298190.447

195

488997.653

298204.364

196

488959.804

298230.602

238

487345.903

298042.215

239

487318.333

298056.013

240

487279.334

298075.211

241

487256.048

298087.421

273

486413.422

298158.702

274

486399.376

298152.990

275

486382.696

298147.717

286

486287.094

298052.508

287

486268.144

298045.531

288

486251.589

298040.298

Latimea 6 m

Lungimea 4.846 m

Suprafata 27.960 m

Amplasamentul haldei de andezite alterate si dezagregate va fi delimitat de următoarele coordinate:

11

486263.985

298054.857

12

486251.196

298092.805

13

486272.200

298101.443

14

486293.399

298089.183

15

486290.046

298068.130

Suprafata = 1250 mp

Amplasament haldei de depozitare a solului vegetal va fi delimitat de următoarele coordinate:

16

486291.966

298068.298

17

486295.547

298089.557

18

486272.600

298102.856

19

486262.407

298111.204

20

486272.632

298122.453

21

486324.698

298103.138

22

486308.751

298081.904

Suptafata = 1250 mp

Amplasament halda de depozitare temporară a materialului excavat va avea următoarele coordinate:

23

486189.270

298162.835

24

486194.650

298162.764

25

486194.000

298114.000

26

486201.689

298057.295

27

486200.268

298057.193

28

486191.804

298075.199

29

486193.208

298096.515

30

486192.593

298109.569

31

486187.893

298116.701

32

486168.807

298132.345

33

486174.357

298139.762

34

486186.171

298152.214

Suprafata = 920 mp

2. PROCESE TEHNOLOGICE

Perimetrul temporar de exploatare Pietroasa Nord are o formă geometrică trapezoidală, fiind delimitat de 10 puncte topografice materializate în fişa perimetrului temporar de exploatare anexată prezentei documentaţii. În cadrul perimetrului, cotele sunt cuprinse între + 286 m şi + 328 m. Vatra carierei va fi situată la cota + 290 m.

Suprafaţa perimetrului temporar de exploatare este de 1,00 ha - adică 0,010 km2, având limita de adâncime la cota + 290 m. În perimetrul temporar de exploatare PIETROASA NORD, jud. Timiş s-a preconizat ca se gaseste o cantitate de 245.600 tone de resurse de andezite industriale şi de construcţie exploatabile, din care se solicită la exploatare 200.000 tone. Resursele astfel evaluate au un caracter informativ.

a) Lucrări de deschidere

La ora actuala, accesul în perimetru se face pe drumul comunal existent, care urmăreşte cursul văii Bega Poieni, până la confluenţa cu valea Slăveasca şi apoi pe un drum comunal până în vatra carierei. Astfel, se poate considera că resursele estimate de andezite industriale şi de construcţie sunt în întregime deschise. Pe perioada de valabilitate a permisului de exploatare, accesul la resursele de andezit industrial si de constructie se va face pe drumul comunal existent (DC 112) - care trece prin partea sud-vestică si nordică a perimetrului şi care face legătura cu drumul national (DN 68 A) în localitatea Cosevita.

Pentru transportul produselor miniere obţinute în perimetru, se va amenaja drumul comunal existent (DC 112) până în drumul national (DN 68 A ) Lugoj-Deva. Drumul nou amenajat va avea o lungime de cca. 4.500 m, o lăţime minimă de 6 m şi va fi pietruit, folosindu-se materialul steril (andezit industrial si de constructie alterat si nealterat) care va fi obţinut, în cea mai mare parte, din decopertare resurselor de andezit industrial si de constructie. De asemenea, prin partea vestică a carierei proiectate, va trebui executat un drum de acces la treapta superioară şi o tranşee de acces la aceasta. Astfel, se poate considera că resursele din perimetru nu sunt deschise decât partial.

În perioada în care se vor desfăşura lucrările de exploatare va fi necesară întreţinerea permanentă a drumului de transport pentru a fi asigurat accesul şi transportul produselor miniere în condiţii optime.

b) Lucrări de pregătire (descopertare)

Pe cca. 8.000 m2 din suprafaţa perimetrului de exploatare solicitat se va realiza descopertarea. Astfel, că va rezulta un volum de decopertă de:

· sol vegetal: 8.000 m2 x 0,5 m = 4.000 m3

· andezite industrial si de constructie alterate şi dezagregate: 8.000 m2 x 0,5 m = 4.000 m3

Total sol vegetal si andezite alterate si dezagregate…… 8.000 m3

Îndepărtarea stratului de sol vegetal se va face separat cu ajutorul buldozerului, prin împingere în grămezi care apoi vor fi transportate la halda de steril pentru sol vegetal care va fi amenajată în afara perimetrului, astfel încât să nu se imobilizeze resursele calculate în interiorul limitelor perimetrului. Halda pentru sol vegetal va fi amplasată imediat în apropierea perimetrului spre nord si va avea o suprafată de 1.250 m2. Înăltimea maximă a haldei va fi de 3,8 m. Amplasamentul acestei halde este prezentat pe anexa grafică iar coordonatele de delimitare ale acesteia sunt prezentate atasat pe suport magnetic, în sistem STEREO 1970 si sub formă de tabel excel.

Depozitul (halda) de sol vegetal se va amenaja pe o suprafaţă de cca. 1.250 m2, cu laturile de aproximativ 54 x 23 m. Înălţimea medie a haldei va fi de cca. 3,8 m, iar unghiul de taluz va fi de maxim 30o. Pentru asigurarea unei stabilităţi mai mari a depozitului de sol se recomandă:

· asigurarea unei înfrăţiri cât mai bune a materialului depus cu terenul de bază prin brăzdarea cu buldozerul a păturii superficiale de sol vegetal;

· materialul haldat va fi nivelat cu buldozerul, iar unghiul de taluz al haldei va fi de 25o, maxim 30o;

· asigurarea unei pante naturale de scurgere a apelor de şiroire.

Halda de sol vegetal va trebui păstrată, consolidată si întretinută până la finele exploatării, urmând ca apoi solul vegetal să fie transportat si depus pe taluzurilor, bermele si vetrele finale ale carierei. Coperta de andezit industrial si de constructie alterate şi dezagregate va fi îndepărtată cu ajutorul buldozerului sau va fi excavată cu un excavator cu cupa inversă. Halda pentru roci alterate si dezagregate (andezit industrial si de constructie) va fi amplasată imediat în apropierea perimetrului spre nord si va avea o suprafată de 1.250 m2. Înăltimea maximă a haldei va fi de 4,0 m.

Pentru asigurarea unei stabilităţi mai mari a depozitului de rocă alterat se recomandă:

· asigurarea unei înfrăţiri cât mai bune a materialului depus cu terenul de bază prin brăzdarea cu buldozerul a păturii superficiale a suprafetei de depunere;

· materialul haldat va fi nivelat cu buldozerul, iar unghiul de taluz al haldei va fi de 25o, maxim 30o;

· asigurarea unei pante naturale de scurgere a apelor de şiroire.

Materialul depozitat în halda de andezit alterat si dezagregat va fi folosit, pe toată perioada de exploatare pentru construirea si întretinerea căilor de acces la zăcământ. Ea va avea asadar o functionalitate temporară. Pe perioada de functionalitate, această haldă va fi consolidată si întretinută în asa fel încât să-i fie asigurată stabilitatea si să nu influenteze cursurile de apă din cadrul zonei. Decopertarea se va realiza în extinderea drumului de acces existent dinspre limita sudică, sud-vestică si nordică a perimetrului. Aceste lucrări vor devansa lucrările de exploatare, astfel încât să se asigure continuitatea exploatării.

c) Lucrări de exploatare

Exploatarea resurselor minerale de andezite industriale şi de construcţie se va efectua prin metoda specifică exploatărilor miniere la zi în cariere, şi anume “derocarea mecanică cu ajutorul explozivilor după operaţiunile de perforare – puşcare”.

Exploatarea andezitelor industriale şi de construcţie se va efectua în două treapte, cu următorii parametri geometrici:

· înălţimea medie a treptei = 15 m;

· lăţimea medie a bermei de lucru = 6 -10 m;

· unghiul de înclinare maximă a taluzului = 60o.

Derocarea materialului din masiv se va realiza prin puşcare cu explozivi. Perforarea găurilor de puşcare se va executa cu o instalaţie de foraj rotopercutantă, diametrele optime ale găurilor trebuind să fie cuprinse între 90 -112 mm. După poziţia lor, găurile de puşcare pot fi:

· frontale – executate de sus în jos (vertical sau paralel cu taluzul);

· de bază – executate la baza frontului carierei.

Pentru asigurarea unui volum mediu lunar de rocă excavat conform programului prevăzut în permisul de exploatare şi ţinând cont de caracteristicile geometrice ale carierei, se vor putea calcula parametri de puşcare în cazul masivului cu două suprafeţe libere, găuri înclinate, amplasate pe mai multe rânduri. Parametri de bază ai amplasării găurilor de sondă sunt: linia de rezistenţă la vatră (Wt); distanţa dintre găurile de pe rând (a) şi între rândurile de găuri (b); adâncimea Lg.

Linia de rezistenţă la vatră (

W

t )

Formula de calcul este:

W

t=

mqh

p

qmphL

p

g

2

4

2

-

+

EMBED Equation.3

[

]

m

unde:

p – capacitatea de încărcare a unui metru de gaură de sondă

q – consumul specific de exploziv

m – distanţa relativă dintre găuri (m = 0,8 – 1,6)

h – înălţimea treptei

Lg – lungimea găurii de sondă

Capacitatea de încărcare (p)

p = 0,785 d2 Δ kg/dm3

- d – diametrul găurii de sondă (92 mm)

- Δ – densitatea de încărcare (900 kg/m)

p = 0,785 x 0,0922 x 900 = 5,98 ~ 6 kg/m

Consumul specific de exploziv (q)

q = 0,000175γ

γ = greutatea volumetrică a rocii, pentru andezite γ = 2670 kg/m3

q = 0,000175 x 2670 = 0,4672 kg/m3

Distanţa relativă dintre găuri (m)

m = 1,66 – 0,066 f, în care f = 10

m = 1,66 – 0,066 x 10 = 1,0

Lungimea găurii de sondă (Lg)

Lg = lg + lsub [m]

lsub - lungimea subadâncirii

l sub = ( 15 – 17) d

l sub = 17 x 0,092 = 1,564 m

lg =

a

cos

h

EMBED Equation.3 [m]

lg =

°

20

cos

15

= 21,16 m

Lg = 21,16 + 1,564 = 23 m

Deci, înlocuind vom avea:

W

t=

EMBED Equation.3

15

4672

,

0

0

,

1

2

6

23

15

6

4672

,

0

0

,

1

4

36

×

×

×

-

×

×

×

×

×

+

= 4 m

Wt = 4 m

Distanţa dintre găuri

a = (0,8 – 0,9) Wt = 0,85 x 4,0 = 3,4 m

Distanţa dintre rândurile de găuri

b = (0,6–0,7) Wt = 0,7 x 4,0 = 2,8 m

Lungimea burajului

Lbur = 0,75 x Wt = 0,75 x 4,0 = 3 m

Cantitatea de exploziv pe gaură de sondă

Q = q x a x Wt x h

Q = 0,4672 x 3,4 x 4,0 x 15 = 99,96 kg/gaură

Alegerea schemei de amplasare a găurilor de sondă

Având în vedere amplasarea perimetrului în apropierea unui drum comunal şi a cursului văii Slăveasca, pentru diminuarea efectelor puşcării şi producerii de trepidaţii foarte mici, precum şi pentru împrăştierea foarte mică a materialului dislocat şi o bună mărunţire a acestuia, se recomandă folosirea unei scheme de puşcare a găurilor sub formă pătratică pe trei rânduri cu sâmbure frontal.

De asemenea, se recomandă folosirea unei scheme de puşcare alternativă, rezultând efecte seismice mai mici deoarece întreaga cantitate de exploziv va fi puşcată în două-trei trepte de întârziere, iar granulaţia materialului este mai uniformă. Supragabariţii rezultaţi se vor sparge, prin puşcare cu explozivi amplasaţi în găuri de mînă scurte, executate cu perforatorul.

În cazul în care, în urma puşcării găurilor de sondă, frontul rămâne netaluzat la un unghi de 70o, sau se creează tumbe sau denivelări, acestea se vor corecta printr-o nouă puşcare cu explozivi amplasaţi în găuri de mină obişnuite.

Operaţiunile de perforare – puşcare a masei miniere se vor efectua de către societăţi comerciale atestate în domeniu, respectiv în manipularea şi folosirea explozivilor, în baza unor contracte ferme pentru executarea de lucrări. Materialul excavat se va încărca direct în autobasculante şi va fi transportat cu mijloace auto proprii ale societăţii la locurile unde va fi utilizat în stare brută sau în depozitul temporar din care se va prelua apoi pentru prelucrare.

Operaţiunile de împuşcare se vor efectua cu o frecvenţă de una la trei luni. Cantitatea medie de exploziv utilizată la o puşcare va fi de 3.000 kg amfodet, 300 kg riogel, 200 kg elexit, 50 bucăţi capse şi 20 bucăţi conectori.

Lucrările de puşcare se vor efectua cu societăţi comerciale atestate şi cu personal autorizat pentru astfel de lucrări care vor transporta si manipula întreaga cantitate de exploziv care se va folosi la o puscare. Gazele rezultate in urma detonarii materialelor explozive care vor fi utilizate sunt compuse, in general, din CO2, CO, H2O, H, O, CO4, C2H6, NH3. Emisia in atmosfera a gazelor de explozie se produce intr-o durata de timp foarte scurta. Nu exista instalatii de colectare si dispersie in atmosfera a noxelor.

d) Haldarea materialului steril

În procesul de exploatare al andezitului industrial si de constructie din perimetru va rezulta un volum de 4.000 m3 de sol vegetal şi cca. 4.000 m3 de andezit industrial si de constructie alterate şi dezagregate. Întreaga cantitate de copertă formată din andezit industrial si de constructie alterate şi dezagregate rezultată din decopertare va fi utilizată la lucrările de amenajare şi întreţinere a drumurilor de exploatare care vor fi folosite. Se estimează că aceasta va fi depozitată temporar într-o haldă de steril cu o suprafaţă de 1.250 m2 - cu laturile de 39 x 32 m. Înălţimea medie a haldei va fi de cca. 4,0 m, iar unghiul de taluz va fi de maxim 30o. Aceasta va fi amenajată separat de cea de sol vegetal şi în afara perimetrului de exploatare instituit.

Depozitele de sol vegetal şi andezit industrial si de constructie alterate şi dezagregate vor fi amenajate în stive care vor avea o formă geometrică cu suprafeţele netede ale unghiului de taluz. Elementul de bază în construcţia haldelor de sol vegetal şi rocă alterată, îl va constitui platforma de depunere, care trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

· să aibă înclinarea longitudinală şi transversală pentru scurgerea naturală a apelor de suprafaţă şi subterane;

· să aibă un acces corespunzător la căile de transport;

· să fie supraînălţată faţă de terenul de exploatare, pentru protecţia împotriva inundaţiilor.

Exploatarea resurselor de andezite industriale şi de construcţie din perimetrul PIETROASA NORD se va efectua în conformitate cu “Normele privind exploatarea raţională şi protecţia zăcămintelor”, “Normele specifice privind exploatările miniere la zi” şi „Normele privind protecţia muncii pentru extragerea substanţelor minerale utile în cariere, cu mijloace mecanice”.

În acest sens, se va avea în vedere ca:

· lucrările de exploatare să fie executate conform metodei de exploatare prevăzute, astfel încât să se asigure extragerea maximă a resurselor la calitatea stabilită, obţinerea unei mase miniere care să corespundă calitativ şi să răspundă necesităţilor;

· să fie respectate întocmai caracteristicile proiectate ale taluzurilor şi bermelor de exploatare;

· să fie luate toate măsurile pentru protejarea frontului de exploatare împotriva avariilor;

· să fie luate toate măsurile pentru prevenirea surpărilor şi alunecărilor de piatră şi de teren;

· să fie respectate limitele perimetrului de exploatare aprobat. În acest sens, S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L. Lugoj va avea obligaţia de a delimita, prin borne fixe, perimetrul de exploatare aprobat.

În procesul de decopertare, extracţie, încărcare şi transport al rocilor prezente în cadrul perimetrului se estimează că vor fi folosite următoarele utilaje:

· un buldozer S 1500;

· două autobasculante;

· un excavator cu cupa inversă;

· un încărcător frontal – tip Wola.

· statie concasare sortare Parker capacitate finita 191 tone/ora, capacitate buncar 30 tone, alimentator pana la 270 t/ota, banda transportoare 800 mm x 18 m, concasor cu con tertiar CP1350 Coneranger, unitate de sortare semifixa SF1864 B si banda transportoare 500 mm x 15 m.

In cadrul statiei de concasare se vor utiliza urmatoarele utilaje:

· CONCASOR MOBIL CU CON C 38

Motor

CAT C9

Putere (CP) 350

Turatie motor (rpm) 1900

Concasor

Telsmith C44

Diametrul bol (interior) 914 mm

Fanta minima lucru cu blindaje F-fine 10 mm

Fanta minima lucru cu blindaje C-X-Grosiere 25 mm

Capacitate concasor (functie de setare si material) 80 - 260 to/ora

Dimensiune maxima alimentare (functie de blindaj) 44 - 160 mm

Sistem unic anti-spin

Sistem alimentare cu banda

Latime banda alimentare 1050 mm

Lungime deschidere alimentare 800 mm

Actionare hidraulica

Buncar alimentare

Latime 2200 mm

Lungime 3640 mm

Volum buncar 5 m3

Blindat cu Hardox 6 mm

Banda transportoare

Inaltime de stocare 3230 mm

Latime banda 1050 mm

Sistem hidraulic

FCV - cu control de compensare a presiunii

Debit hidraulic total 660.4 l/min

Rezervor ulei hidraulic 1200 l

Sisteme de siguranta

Puncte exterioare de reglare a benzilor

Dispozitive de gresare exterioare

Sistem de oprire de urgenta a motorului

Sirena de start 10 sec.

Dimensiuni de gabarit

Lungime de transport 14,9 m

Latime de transport 2.50 m

Inaltime de transport 3,40 m

Greutate operationala 38 000 Kg

Sistemul de deplasare

Deplasare pe senile (telecomanda prin cablu)

Dimensiuni senile (L x l x h) 3400 x 400 x 817 mm

Motor hidraulic O&K F55

Vitexa de deplasare maxima 1,5 km/h

· STATIE MOBILA 3 ETAJE S 190 3D - PE SENILE

Cod model: S 190 3D - PE SENILE

Motor

C 4.4 ACERT

Putere (CP) 127

Numar cilindri 4

Sistemul de sortare

Numar de sorturi obtinute 4

Capacitate buncar alimentare 8,01 m

Gratarul buncarului de alimentare comandat prin telecomanda

Ciurul vibrator - sprijinit pe doi rulmenti de mare rezistenta

Dimensiunea I-lui etaj 6100 mm x 1524 mm

Dimensiunea II-lea etaj 6100 mm x 1524 mm

Dimensiunea III-lea etaj 5490 mm x 1524 mm

Dimensiuni site metalice pe etaje

4x4, 8x8, 16x16 mm

Control hidraulic al unghiului de inclinare al ciurului vibrator 20-30 grade

Sistemul de benzi transportoare

Banda alimentare din buncar 1200 mm

Banda alimentare ciur 1050 mm

Banda de evacuare, pliabila 1200 mm

Benzi laterale evacuare, pliabile 800 mm

Benzi laterala evacuare, pliabila 650 mm

Sistem hidraulic

FCV -cu control de compensare a presiunii

Debit hidraulic total 289 l/min

Rezervor ulei hidraulic 630 l

Sisteme de siguranta

Puncte exterioare de reglare a benzilor

Dispozitive de gresare exterioare

Sistem de oprire de urgenta a motorului

Dimensiuni de gabarit

Lungime de transport 17,16 m

Latime de transport 3 m

Inaltime de transport 3,45 m

Greutate operationala 36500 Kg

Sistemul de deplasare

Deplasare pe senile (telecomanda prin cablu)

Dimensiuni senile (L x l x h) 2920 x 500 x 739 mm

Motor hidraulic Rexroth 63

Vitexa de deplasare maxima 1,32 Km/h

După concasarea şi sortarea rocii, în cadrul staţiei se vor obţine următoarele sorturi granulometrice:

· sort 0 - 7 mm;

· sort 7 - 25 mm;

· sort 25 - 40 mm;

· sort 40 - 63 mm.

Materialul astfel sortat va fi valorificat direct de către societate la diverse lucrări de drumuri pe care le va executa sau va fi valorificat la terţi beneficiari.

Din rezerva industrială care va fi extrasă (200.000 tone de andezite industriale şi de construcţie) se prelimină a se valorifica în stare brută 40.000 tone, iar 160.000 tone se vor supune prelucrării (concasării şi sortării). În procesul de prelucrare, se prelimină o pierdere de cca. 5.000 tone (3 %). Astfel, se prelimină obţinerea unei cantităţi 155.000 tone piatră concasată şi sortată, care va fi utilizată la construirea şi reabilitarea drumurilor din zonă sau va fi valorificată la terţi beneficiari.

2.1. Alimentarea cu agent termic

Nu este cazul in acest proiect.

2.2. Utilizarea terenului in alternativa aleasa

Perimetrul temporar de exploatare a andezitului industrial si de constructie PIETROASA NORD este amplasat în partea vestică a munţilor Poiana Ruscă, respectiv în versantul stâng al pârâului Valea Slăvească, la cca. 750 m nord (amonte) de limita comunei Pietroasa, judeţul Timiş. Distanţa faţă de albia minoră a pârâului variază între 7 m – 30 m.

Perimetrul temporar de exploatare are o formă geometrică trapezoidală, fiind delimitat de 10 puncte topografice materializate în fişa perimetrului temporar de exploatare anexată prezentei documentaţii. În cadrul perimetrului, cotele sunt cuprinse între + 286 m şi + 328 m. Vatra carierei va fi situată la cota + 290 m.

Suprafaţa perimetrului temporar de exploatare este de 1,00 ha - adică 0,010 km2, având limita de adâncime la cota + 290 m.

Terenul, cu nr. CF 400317 Pietroasa si o suprafată de 22.264 m2, este concesionat de către S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L. Lugoj de la Consiliul Local al Primăriei Pietroasa pe o perioadă de 5 ani, în conformitate cu Contractul de concesiune nr. 937/18.07.2011.Amplasamentul este situat in versantul stâng al pârâului Valea Slăvească, respectiv in versantul drept al paraului Valea Podului. Cele doua paraie reprezinta vai torentiale, necodificate din punct de vedere hidrografic, cu debit foarte variabil si uneori secate. Paraul Valea Podului se descarca in paraul Valea Slaveasca, iar acesta se descarca in raul Bega-Poeni intr-o sectiune situata in intravilanul satului PietroasaDistanţa dintre perimetrul carierei si albia minoră a pâraielor variază intre 7 m si 30 m.Vecinătăţile perimetrului sunt:

· satul Pietroasa situat la circa 750 m spre sud;

· pârâul Valea Slăvească in partea vestică;

· pârâul Valea Podului in partea sudică;

· păşune împădurită, păşune si livada in partea nordică şi estică.

Perimetrul pentru care s-a solicitat si s-a obtinut aprobarea de la ANRM Bucuresti cu nr. 303717 din 07.11.2011, pentru primul an contractual, este inclus în limitele perimetrului concesionat si este delimitat de următoarele coordonate topografice (în sistem STEREO 1970):

Număr punct de delimitare perimetru

Coordonate (sistem STEREO 1970)

X

Y

1

486 261

298 052

2

486 237

298 133

3

486 263

298 258

4

486 232

298 269

5

486 195

298 189

6

486 194

298 114

7

486 202

298 055

8

486 217

298 047

9

486 228

298 045

10

486 245

298 046

Suprafaţa totală a acestui perimetru este de 10.425 m2, rotunjit 10.000 m2.

Terenul pe care sunt proiectate a se desfăsura activităţile miniere de exploatare a andezitului industrial si de constructie aparţine domeniului agricol. Suprafata perimetrului temporar de explotare este de 0,010 kmp.

2.3. Amenajarea teritoriala in zona amplasamentului

2.3.1. Prevederi ale P.U.G.

Pentru zona studiata, nu s-au intocmit planuri de urbanism, terenul aferent perimetrului fiind in extravilan, la 750 m de satul Pietroasa.

2.3.2. Modernizarea circulaţiei

Accesul în zonă se poate realiza astfel:

· pentru transport personal - din şoseaua naţională 68 A Lugoj - Deva până în localitatea Coşava, apoi spre dreapta, pe drumul judeţean DJ 684 până la intrarea în localitatea Româneşti (cca. 2,5 km). De aici, spre stânga se desprinde drumul comunal pietruit care urmăreşte malul drept al pârâului Bega Poieni, până în centrul comunei Pietroasa, de unde apoi în amonte pe valea Slăveasca pe cca. 1.500 m. Acest drum este partial pietruit fiind în cele mai multe cazuri din pământ;

· pentru transportul produselor miniere obţinute în perimetru, se va amenaja drumul comunal existent (DC 112) până în localitatea Cosevita, drum care străbate extravilanul dintre localitătile Pietroasa si Cosevita, astfel că această activitate să nu afecteze locuitorii şi casele apartinătoare acestor localităti. Lungimea drumului existent care va fi amenajat va fi de cca. 4,5 km, cu o lăţime de minim 6 m. La construcţia drumului se va folosi materialul rezultat din decopertarea resurselor de andezit industrial si de constructie si/sau material extras din carieră nealterat. Pe măsură ce exploatarea avansează, este necesar să se amenajeze căi de acces la fiecare treaptă de exploatare. Având în vedere panta versantului şi gabaritul vehiculelor ce vor circula pe aceste drumuri, se vor avea în vedere următoarele condiţii:

· panta drumului să nu depăşească 10%;

· lăţimea drumului să nu fie sub 6 m.

2.4. Conectarea la infrastructura existenta – nu este cazul

· Alimentarea cu gaze naturale - nu este cazul.

· Alimentarea cu energie electrica – nu este cazul.

· Alimentarea cu apa potabila – nu este cazul.

· Telefonie - nu este cazul.

2.5. Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular in proiect sunt cuprinse in tabelul urmator

Parametru (unitatea de masura)

Tehnici alternative propuse de titular

Consumuri /Emisii

Cantitati/an

kW

Cariera pentru extractia andezitului industrial

energie electrica

-

tone

andezit industrial

200.000

kg

deseuri menajere

0,306

2.6. Activitati de dezafectare

Nu este cazul.

3. DESEURI

Surse si tipuri de deseuri

In incinta amplasamentului se identifica urmatoarele categorii de deseuri rezultate ca urmare a activitatii desfasurate:

· deseuri menajere;

· deseuri tehnologice.

Deseuri menajere

Deseuri menajere – total angajati 5

5 persoane*0.306 kg/zi persoana =1,53 kg/zi

= 306 kg/an

Unitate

Productie/zi

Personal

nr.

5

Deseuri menajere

kg/zi

1,53

tone/an

0,306

Deseurile menajere constituite din resturile care provin din consumurile personalului sunt colectate in pubele menajere, fiind preluate de operatorul de salubritate al Primariei Pietroasa in baza contractului incheiat si transportate la locul de depozitare al deseului menajer. Transportul deseurilor de pe amplasament se realizeaza de catre prestator, cu mijloace de transport adecvate care nu permit imprastierea lor.

Deseuri tehnologice (cantitatile sunt aproximative)

Prin exploatarea andezitului au fost facute urmatoarele lucrari si s-au obtinut urmatoarele deseuri tehnologice:

· sol vegetal

Va rezulta un volum de decopertă de 4.000 mc. Îndepărtarea stratului de sol vegetal se va face separat cu ajutorul buldozerului, prin împingere în grămezi care apoi vor fi transportate la halda de steril pentru sol vegetal care va fi amenajată în afara perimetrului, astfel încât să nu se imobilizeze resursele calculate în interiorul limitelor perimetrului. Halda pentru sol vegetal va fi amplasată imediat în apropierea perimetrului spre nord si va avea o suprafată de 1.250 m2, cu laturile de aproximativ 54 x 23 m. Înălţimea medie a haldei va fi de cca. 3,8 m, iar unghiul de taluz va fi de maxim 30o.

· roci alterate si dezagregate de andezit

Va rezulta un volum de roci alterate si dezagregate de andezit de 4.000 mc. Se estimează că aceasta va fi depozitată temporar într-o haldă de steril cu o suprafaţă de 1.250 m2 - cu laturile de 39 x 32 m. Înălţimea medie a haldei va fi de cca. 4,0 m, iar unghiul de taluz va fi de maxim 30o. Aceasta va fi amenajată separat de cea de sol vegetal şi în afara perimetrului de exploatare instituit, conform coordonatelor Stereo.

In conformitate cu Hotararea nr. 856/16 august 2002, orice agent economic care prin activitatea lui genereaza deseuri este obligat sa tina o evidenta a gestiunii acestora in conformitate cu modelul prevazut in anexa 1 pentru fiecare tip de deseu. Datele sunt centralizate lunar, fiind apoi trimise anual Agentiei pentru Protectia Mediului Timis. In baza ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 (anexa IA si IB), aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001, deseurile sunt clasificate in functie de activitatea care le genereaza. Fiecare tip de deseu este definit in mod individual printr-un cod.

Conform articolului nr. 5 din Hotararea nr. 856/16.08.2002 deseurile generate la cariera sunt incadrate in Anexa nr. 2 la capitolul ”deseuri rezultate de la exploatarea miniera si a carierelor si de la tratarea fizica si chimica a mineralelor”, dupa cum urmeaza:

· material de decopertare COD 01 04 99

· pierderi de exploatare (roca alterata) COD 01 04 08

Nr. crt.

Tipul deseului

Cantitate/luna

Destinatie

1.

Sol vegetal

cca. 4000 mc la decopertare

Refacerea suprafetelor de teren afectate de procesul de excavare

2.

Roca alterata

4000 mc

Refacerea drumurilor de acces

De asemenea, in evidenta gestiunii deseurilor trebuie sa se indice si tipul de stocare, modul de tratare, scopul tratarii, mijlocul de transport si destinatia deseurilor. Aceasta evidenta trebuie obligatoriu tinuta de catre o persoana de la SC SORMIAUR COMPANY SRL.

Denumire deseu

Cantitatea prevazuta a fi generata

Starea fizica

Codul deseului

Codul privind principala proprietate

periculoasa*

Codul clasif. statistice***

Managementul deseurilor – cantitatea prevazuta a fi generata (t sau mc /an)

valorif.

eliminata

Ramasa in stoc

Material decopertare

4.000

mc/an

solid

010499

nu

-

4000

4000

0

Roca alterata

4.000

mc/an

solid

010408

nu

-

4.000

4.000

0

Deseuri menajere

1,53

kg/zi

solid

200301

nu

-

0,306

0,306

0

In cadrul carierei nu sunt utilizate substantele toxice si periculoase. Conform Decretului nr. 466/1979, privind regimul substantelor toxice, in cadrul viitoarei carieire nu sunt detinute sau produse substantele prevazute in lista anexata la prezentul decret si nici nu exista substantele farmaceutice cuprinse in Hotararea nr. 7/2003 (Separannda sau Venena).

Actiunea de derocare a rocilor cu ajutorul explozivilor se va face cu ajutorul firmei specializate cu care se va incheia un contract de prestari servicii. Acesta firma va dispune de personal specializat in manevrarea explozibililor. De asemenea, explozibilul necesar este aprovizionat de catre aceasta firma specializata. Pe amplasamentul studiat nu se pastreaza si nici nu se depoziteaza explozibil.

4. IMPACTUL POTENTIAL INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

4.1. APA

4.1.1.Conditiile hidrogeologice ala amplasamentului

4.1.1.1.Hidrografia

Din punct de vedere hidrografic, zona proiectului se afla integral in bazinul raului Bega care colecteaza apele din partea de nord-vest a muntilor Poiana Rusca. In ordinea marimii, principalele bazine de drenare sînt cele ale vailor Bega Poienilor (Bega Mica), Bega Luncanilor (Bega Mare), Apa Gladnei si Sarazul.

Bega Poienilor se numeste bratul drept al vaii Bega, care curge prin localitatile Poieni, Crivina de Sus si Pietroasa. Valea descrie un cot mare prin care ocoleste zona de platou Poieni - Farasesti. La circa 2 km amonte de Poieni, valea se ramifica în: Valea Mare, care ocoleste Dâmbul Pascului, valea Sasa cu izvoarele la nord de vîârful Rusca. De la Românesti pîna la Crivina de Sus, Bega Poienilor curge în extremitatea nordica a reliefului muntos pe care-l separa de zona deluroasa situata între Curtea si Ohaba. In amonte de Crivina de Sus, valea este sapata adînc în calcarele si dolomitele din zona de platou a masivului, pe care-l strabate pîna la sud de Poieni, de unde continua printre versanti cu pante accentuate pîna la culmea principala.

Principalii afluienti ai raului Bega Poienilor, a caror prezenta poate fi relevanta pentru proiect sunt de dreapta: Homojdia, Nadraneasca si Icui.

4.1.1.2. Apa freatica

Apa subterana cantonata in aluviunile grosiere de permeabilitate variabila (K=10-2 - 10-1 cm/s) are regimul direct dependent de nivelul apei in raul Bega din imediata vecinatate, astfel incat nivelurile hidrostatice coincid cu nivelurile raului Bega. Din studiile facute rezulta ca apa subterana prezinta agresivitate tip carbonica fata de betoanele simple si fata de betonul armat.

4.1.1.3. Alimentarea cu apa potabila

Bilantul consumului de apa (m3/zi; m3/an)

Proces

tehnologic

Sursa de apa

furnizor

Consum total de apa

Apa prelevata din sursa

Recirculata/ reutilizata

Obs.

Total intrare in statie

Consum menajer

Consum industrial

Apa de la propriul obiectiv

Apa de la alte obiective

Apa subterana

Apa de suprafata

Compensarea pierderilor in sist circuit inchis

Apa subterana

Apa de suprafata

NU ESTE CAZUL

Pentru angajatii din cariera, apa potabila va fi distribuita in sticle de plastic.

4.1.1.4. Managementul apelor uzate

Pe amplasamentul studiat nu se produc ape uzate. Pentru angajatii din cariera va fi montata o toaleta ecologica.

4.1.2. Prognozarea impactului - SURSE POTENTIALE DE POLUARE

· scurgeri de ulei la utilajele de exploatare: excavatoare, incarcator frontal, mijloace de transport auto, concasor, statie de concasare;

· scapari de motorina la alimentarea utilajelor. Astfel, alimentarea cu motorina a utilajelor mari se va face in amplasament, in timp ce alimentarea cu motorina a mijloacelor de transport auto se va face la statiile Peco;

· scapari de ulei la schimbul de ulei la utilaje;

· spargerea rezervorului de alimentare cu carburant (motorina) la utilajele sau la mijloacele de transport auto;

· apa rezultată din ploi, care spală cariera şi drumurile de acces, antrenând suspensiile provenite de pe treptele şi taluzurile carierei şi eventualele scurgeri de carburanţi şi lubrifianţi de la utilajele folosite.

In cariera, nu s-a prevazut amenajarea unei statii de carburanti sau amplasarea unor rezervoare de stocare a acestora. Utilajele din cariera sunt alimentate cu motorina cu ajutorul unei cisterne speciale dotata cu recuperatoare de COV-uri. Aceasta cisterna poate fi inchiriata de la firme specializate sau poate fi cisterna proprie si este prevazuta cu dispozitive speciale de alimentat motorina, in vederea prevenirii scurgerilor pe sol.

Pentru reducerea unor astfel de riscuri, întreţinerea utilajelor, schimbul de ulei şi alimentarea cu combustibil se vor efectua numai în locurile special amenajate în acest scop şi numai de către personal instruit. Reviziile şi reparaţiile utilajelor sau instalaţiilor se vor face periodic, conform graficelor şi specificaţiilor tehnice, numai la ateliere specializate. Reparatiile accidentale se desfasoara deasupra unei tavi din tabla cu perete de minim 20 cm, care sa nu prezinte scurgeri.

Eventualele scurgeri de produse petroliere vor fi îndepărtate cu materiale absorbante şi apoi se va îndepărta porţiunea de rocă contaminată care va fi depozitată în locuri special amenajate care să nu vină în contact cu apele pluviale. Se propune ca diferitele reparatii accidentale sa se faca deasupra unei tavi din tabla cu dimensiunea minima de 1 m x 1m x 0,20 m din tabla care sa nu aiba scapari.

Apele pluviale din carieră, se vor scurge liber, datorită pantelor create, în vatra carierei şi se vor infiltra, în marea lor majoritate în subsol. Apele care vor spăla suprafaţa carierei, vor fi încărcate cu particule în suspensie, rezultate din activităţile de exploatare care nu constituie surse de poluare pentru subsol sau pentru apele subterane. Doar accidental, acestea pot fi afectate de produsele petroliere rezultate din posibilele accidente tehnice sau manevrarea necorespunzătoare a lor.

La limita perimetrului de exploatare va fi necesar să se amenajeze un şanţ de gardă pentru preluarea apelor pluviale care vor spăla suprafaţa de exploatare şi care să le dirijeze apoi spre un decantor care va fi amenajat la nivelul vetrei carierei. Traseul acestui şanţ de gardă va urmări limita stabilită a perimetrului de exploatare, iar la partea lui finală se vor amenaja filtre naturale din piatră spartă.

4.1.3. Masuri de diminuare a impactului

Pentru evitarea infestarii si a degradarii panzei freatice va trebui sa se respecte urmatoarele:

· metodologia de exploatare;

· limita de exploatare;

· sensul de avansare al exploatarii;

· folosirea de material absorbant in cazul scaparilor accidentale de carburanti.

Modul de actionare, in caz de producere a unei poluari accidentale sau a unui eveniment care poate conduce la poluarea iminenta a solului si panzei freatice, este urmatorul:

Persoana care observa fenomenul (mecanici deserventi utilaje) anunta imediat conducerea unitatii si se iau masuri imediate:

· eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentala, in scopul sistarii ei prin efectuarea reparatiilor curente care au cauzat scurgerile de ulei sau motorina;

· limitarea si reducerea ariei de raspandire a substantelor poluante;

· indepartarea, prin mijloace adecvate tehnic, a substantelor poluante.

· pentru situatii ce nu pot fi remediate la fata locului, se dispune si se asigura transportul utilajelor in baze specializate de reparatii.

In momentul aparitiei unei scurgeri de carburant sau ulei, pe sol se imprastie materialul absorbant care va fi achizitionat in prealabil.

Pamantul imbibat cu ulei sau motorina se transporta imediat pentru a evita ca ploile sa antreneze poluantii pe versantul care se exploateaza.

Punctele critice din cariera de unde pot proveni poluari accidentale sunt urmatoarele:

Locul de unde poate proveni poluarea accidentala

Cauzele posibile ale poluarii

Poluanti potentiali

Denumirea

Obs.

Zona perimetru de exploatare

· scapari de ulei la utilaje

· spargere rezervor

· combustibil utilaje

ulei motor

motorina

Poluarea accidentala este indirecta, atat pentru panza freatica, cat si pentru sol in zona exploatare. Ea poate fi produsa prin antrenare de poluanti (ulei si motorina) prin apele meteorice.

Programul de masuri si lucrari in vederea prevenirii poluarilor accidentale pentru platforma utilaje este redat in tabelul de mai jos:

Nr. crt.

Masura sau lucrarea

Scopul

Responsabilitati

1

Verificarea zilnica a utilajelor

Evitarea scurgerii de ulei, motorina

Mecanici utilaje

2

Alimentarea ingrijita cu motorina din canistre metalice a utilajelor

Evitarea scurgerii motorina

Mecanici utilaje

3

Executarea schimbului de ulei ingrijit

Evitarea scurgerii de ulei

Mecanici utilaje

4

Interdictie reparatii utilaje pe suprafata

Evitarea scurgerii de ulei

Mecanici utilaje

5

Interdictie spalare utilaje si mijloace de transport auto in amplasamentul studiat

Evitare poluare

Seful de cariera

La constatarea unei poluari accidentale, se procedeaza la indepartarea solului afectat, mecanic sau manual, pe suprafata si adancimea afectata, prin executia de sapaturi manuale, adunarea materialului in gramezi, incarcarea manuala in mijloace de transport auto si transportul materialului la o societate autorizata pentru neutralizare. Pamantul imbibat cu ulei sau motorina se transporta imediat pentru a evita ca ploile sa antreneze poluantii.

Utilajele sunt proprietatea S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L. si sunt in permanenta pe perioada de exploatare, in zona de amplasare a carierei. In cazul aparitiei unei poluari accidentale, se va folosi materialul absorbant care va fi achizitionat in prealabil.

Pentru reducerea cantităţii de suspensii transportate de apele pluviale, se recomandă amenajarea, la baza fiecărei trepte, a unui şanţ de gardă, prevăzut la partea finală cu filtre de piatră spartă, care să preia apele pluviale care spală această suprafaţă şi să le dirijeze spre un decantor cu două compartimente, amplasat în partea sud-vestică a perimetrului şi apoi spre pârâul Slăveasca situat la limita vestică a perimetrului. Înaintea deversării în emisar, aceste ape vor trebui descărcate de eventualele produse petroliere cu ajutorul unui separator de produse petroliere, urmărindu-se cu stricteţe lipsa totală a irizaţiilor pe suprafaţa emisarului, conform NTPA 001/2005. Acest separator va fi folosit temporar şi se recomandă să fie metalic. Eventualele scurgeri de produse petroliere vor fi îndepărtate cu materiale absorbante Cansorb si baraje absorbante. Drumurile de acces din cariera, la halda de roca alterata la halda de sol etc., vor fi prevăzute cu şanţuri, pe ambele laturi ale acestora. Se va efectua rambleierea şi nivelarea urgentă a tuturor adânciturilor sau gropilor ivite in incinta carierei, pentru prevenirea băltirii prelungite a apelor.

4.2. Aerul

4.2.1. Date generale

Clima si calitatea aerului

Tipul general de climat este temperat continental moderat, la care se adauga diversitatea conditiilor naturale. Ca urmare a pozitiei sale geografice, judetul Timis se incadreaza in climatul continental de tranzitie cu influente submediteraneene. Precipitatiile sunt variabile si cad neregulat, cele mai mari cantitati inregistrandu-se vara. Climatul de campie de sud in care se inscrie acesta zona are influente submediteraneene, cu ploi de toamna si ierni blande, cu veri secetoase. Aceasta zona se afla la interferenta maselor de aer cu caracter continental, de origine vestica, care de cele mai multe ori ajung aici cu un grad ridicat de continentalizare si a celor cu caracter continental de origine estica, suferind in plus si invazia unor mase de aer cald sudice care traverseaza Marea Mediterana. Pregnanta acestor tipuri de mase de aer influenteaza regimul termic si pluviometric. Astfel, putem vorbi despre o clima temperata, cu un grad de continentalism moderat, cu influente subtropicale, mai mult sau mai putin accentuate pe anumite areale geografice. Datorita diversitatii mari a reliefului, in aceasta zona s-au identificat o serie de topoclimate specifice, acestea oglindindu-se fidel in conditiile pedogeografice si geobotanice.

Tipul topoclimatic este specific zonei de silvostepa.

Regimul climatic din localitatea studiata este urmatorul:

Temperatura

· temperatura medie anuala: 11.1°C;

· temperatura medie lunara minima: + 0.0 °C, in ianuarie;

· temperatura lunara maxima: + 20.2 °C, in iulie;

Precipitatiile

· regimul precipitatiilor ca medie multianuala: 756,9 mm;

· cantitatea medie lunara minima este 58,7 mm in ianuarie;

· cantitatea medie lunara maxima este 98 mm in iulie.

Vanturile

Vanturile dominante in aceasta regiune sunt in general pe directia NV-NE, cu o pondere de cca 58%. Pe directia SV intensitatea vantului este de numai 16%.

Din punct de vedere al impactului asupra atmosferei, activitatile care pot constitui surse de poluare a atmosferei sunt cele legate de exploatarea andezitelor.

Sursele de impurificare a atmosferei specifice sunt:

· surse stationare nedirijate:

· datorita activitatii de exploatare a andezitelor, poluarea principala care poate sa apara este poluarea cu praf, care poate sa apara la manevrarea materialului mineral. Acest lucru este mai accentuat atunci cand exista o intensificare a vantului. In perioadele foarte calduroase, ar trebui ca materialul care se vehiculeaza sa fie stropit cu apa pentru a nu se mai produce praf. In perioadele foarte calduroase, ar trebui ca materialul care se vehiculeaza sa fie stropit cu apa pentru a nu se mai produce praf. De asemenea, se va produce praf si de la statia de concasare aflata pe amplasament.

· datorita activitatii de derocare a rocilor cu ajutorul explozivilor.

Prin detonarea incarcaturilor explosive (un kg de dinamita tip II) vor fi eliberati in atmosfera urmatorii agenti poluatori:

· oxid de carbon – 52 g/kg;

· oxizi de azot – 26 g/kg;

· COV – 0,7 g/kg;

· H2S – 2,5 g/kg.

Emisia in atmosfera a gazelor de explozie se produce intr-o durata de timp foarte scurta, de cateva secunde. Tinand cont de cantitatile de exploziv folosite la o puscare, se pot calcula emisiile de noxe, pentru o derocare sau pentru intreaga cantitate de roca ce urmeaza a fi dizlocata in timp.

Gazele de explozie vor fi insotite de praful rezultat din derocarea rocii utile, cantitatile acestea fiind greu de cuantificat, ele depinzand de:

· gradul de fisurare naturala a rocii;

· materialul infiltrat intre fisurile rocii utile;

· umiditatea naturala a rocii utile;

· umiditatea atmosferei;

· schema de amplasare a gaurilor;

· modul de burare al gaurilor de mina.

Prin detonarea încărcăturilor explozive vor fi eliberate în atmosferă gazele de explozie formate din oxizi de carbon, oxizi de azot, H2S, COV. Degajarea gazelor la exploziile de derocare programate pentru dislocarea rocilor sunt surse de poluare fixe, punctuale, iar cantităţile de emisii anuale sunt condiţionate de cantitatea totală de material exploziv utilizat.

Exploziile sunt programate a fi executate la intervale rare de timp, la cca. 3 luni, volumul de gaze degajat la fiecare explozie urmând a se dispersa foarte rapid. La dispersia gazelor contribuie, atât efectul generat de explozie, cât şi circulaţia curenţilor de aer.

Gazele de explozie vor fi însoţite de praful rezultat din derocarea rocii utile, cantităţile acestea fiind greu de cuantificat. Debitul masic de pulberi emise va fi mai mic decât prevederile Ordinului MAPPM nr. 462/93 (0,5 kg/h), iar imisiile se vor încadra în prevederile STAS 9096/1998 (0,5 mg/m3).

Emisiile rezultate în urma derocărilor cu explozibili plasaţi în găuri de foreză vor prezenta creşteri numai în momentele când se vor executa detonările, adică odată la trei luni.

· surse mobile – datorat traficului masinilor si utilajelor din cariera.

Calculul echivalarii emisiilor de noxe aferente traficului in cadrul carierei la o functionare maxima s-a facut tinand seama de urmatoarele date:

· masini intrate in cariera, maxim:

15-20

· masini iesite din cariera, maxim:

15-20

· timpul de mers in gol (stationare):

50 sec.

· durata stationarii:

< ½- 1 ore

Utilajele care vor funcţiona în incinta perimetrului vor fi dotate cu motoare Diesel, principalele noxe eliberate în atmosferă de către acestea, fiind cele rezultate din gazele de eşapament, şi anume:

· oxizi de azot (NOx);

· oxizi de sulf (SOx);

· monoxid de carbon (CO);

· compuşi organici volatili (COV);

· particule.

Cantitatea de gaze de eşapare emise în aer variază în funcţie de numărul de utilaje folosite, precum şi timpul de funcţionare al acestora. Asadar, consumul de motorină la lucrările de deschidere, pregătire şi exploatare este de 50 l motorina/ora. Concentraţiile poluanţilor eliberaţi, pentru cantitatea de un litru motorină consumată, sunt considerate a fi de:

· particule - 0,63 mg/l;

· SOX - 4,25 mg/l;

· HC (nearse) - 0,15 mg/l;

· NOx - 0,58 mg/l;

· aldehide - 0,10 mg/l;

· CO - 0,35 mg/l;

Impactul produs asupra factorului de mediu aer se referă la cantităţile de noxe ce se vor degaja în atmosferă, ca urmare a arderii combustibililor lichizi, folosiţi pentru funcţionarea utilajelor şi instalaţiilor.

Efectele produse asupra aerului vor fi limitate la incinta obiectivului şi în imediata lui vecinătate. Nu vor interveni modificări semnificative în calitatea aerului, mai ales că, în afara perimetrului, nu se prevăd ca posibile, efecte de sinergism.

Noxele emise în atmosferă, datorită funcţionării utilajelor sunt formate din componenţi gazoşi şi pulberi în suspensie. Aceste emisii nu constituie o problemă deosebită de impact asupra mediului, dacă se ia în considerare efectul de aerare şi dispersie produs de circulaţia activă a aerului din zonă, limitarea timpilor de funcţionare a utilajelor la strictul necesar şi întreţinerea utilajelor la parametri optimi. Concentraţiile poluanţilor la sursă se vor putea încadra în limitele admise prin Ordinul MAPPM nr. 462/93.

Tinand seama de cele aratate mai sus si de factorii de emisie din metodologia Corinair–Copert, au rezultat urmatoarele debite masice maxime orare ale principalilor poluanti care pot fi evacuati in atmosfera din aceste surse mobile:

Denumirea sursei

POLUANT

Debit masic

Emisii poluante ale autovehiculelor

Monoxid de carbon

57,50

HC (nearse)

29,30

Oxizi de azot

137,64

Aldehide

22,42

SOx

39,02

Particule

113,32

Activitatile de transport ale produselor miniere, realizate de S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L. LUGOJ, pot influenta prin urmatoarele:

· mijlocele de transport vor avea capacitate considerabile si vor produce un nivel mai ridicat de zgomote si vibratii;

· prin circulatia mijloacelor de transport se vor emite in aer noxe rezultate prin arderile combustibililor in motoarele termice.

Mijloacele auto, cu care va fi transportat andezitele sunt dotate cu motoare Diesel si sunt masini noi sau aproape noi, intr-o stare foarte buna de functionare.

Cantitatile de gaze de esapare emise in aer variaza in functie de numarul de utilaje folosite, caracteristicile carburantului folosit, precum si de timpul efectiv de functionare al acestora. Prezenta unei bune circulatii a aerului in zona pe tot parcursul anului, permite aprecierea ca va exista posibilitatea unei dispersii accentuate a noxelor gazoase rezultate in urma proceselor de combustie in motoarele termice.

Esapamentele motoarelor trebuie sa fie dirijate prin constructie (conform normelor europene in vigoare) la o inaltime de cca. 3 m si sa fie prevazute cu filtre speciale de retinere, care in conditiile unei folosiri corecte, sa realizeze o epurare a gazelor.

Toate motoarele termice, proiectate a fi folosite la exploatarea si transportul substantei minerale utile, este obligatoriu sa corespunda noilor parametri europeni.

Ordinul nr. 462/1993, referitor la traficul rutier, precizeaza ca emisiile poluante ale autovehiculelor rutiere se limiteaza prin conditiile tehnice prevazute la omologarea autovehicolului. Aceasta operatiune se face la inmatricularea pentru prima data in tara a tipului respectiv de masina. De asemenea, aceste emisii sunt verificate periodic la inspectiile tehnice care se efectueaza periodic pe toata durata utilizarii masinii in Romania.

· surse stationare dirijate - emisii din procese de combustie

Nu este cazul.

4.2.2. Prognozarea poluarii aerului

Pentru studiul dispersiei noxelor provenite, în atmosferă s-a folosit modelul gaussian de dispersie. Detaliile legate de acest model de dispersie, precum şi de programul de calcul utilizat, sunt prezentate în continuare.

Noţiuni teoretice privind dispersia poluanţilor în aer

Dispersia efectivă a poluanţilor gazoşi sau sub formă de particule fine evacuaţi în atmosferă, în apropierea solului, depinde de procesele de amestec natural pe diferite niveluri. În principal, turbulenţa aerului este consecinţa directă a mişcărilor convective generate în stratul limită. Acesta este stratul care conţine aproximativ 10% din masa de aer atmosferic, în care proprietăţile de curgere sunt determinate în parte de fiecare aerodinamică a suprafeţei de sub el, dar şi de stratificarea densităţii aerului datorită diferenţelor de temperatură, care apar deasupra solului, în primul rând, în cursul ciclului zilnic al încălzirii şi răcirii acestuia, prin radiaţie, dar şi datorită circulaţiei aerului din regiunile mai calde sau mai reci ale planetei. Stratul limită este adesea denumit şi stratul de amestec sau stratul Eckman, datorită modificării sistematice a direcţiei de mişcare cu distanţa de la limita stratului, analogică cu modificarea curenţilor oceanici datorită vântului – studiată de Eckman.

Complexitatea şi variaţia mişcărilor turbulente în atmosferă au o influenţă directă asupra naturii neuniforme a distribuţiei materialelor purtate de vânt. În această privinţă sunt foarte importante dimensiunile relative ale mişcării şi volumul de aer peste care a fost împrăştiat materialul, în fiecare moment. De asemenea, este importantă disfuncţia între efectele de dispersie asupra materialului evacuat în atmosferă, sub forma unui curent continuu staţionar şi efectele în cazul unei evacuări virtual instantanee a materialului.

Creşterea volumului deasupra căreia este împrăştiată o anumită cantitate de material în suspensie, a fost privit în mod convenţional, ca un proces de schimb analog difuziei moleculare, dar la o scară mult mai mare, cu suprafeţe de aer în locul moleculelor.

Curentul continuu sau “pana” de efluent ce iese poate fi privită ca o succesiune de secţiuni elementare, care se comportă într-un fel ca norii individuali. Trebuie specificat că masa de material continuu conţinută într-un asemenea element de pană, de lungime dată paralel cu vântul, va fi invers proporţională cu viteza acestuia. Această diluţie directă, de către vânt, apare în toate formulările teoretice pentru surse continue punctiforme, având ca efect proporţionalitatea inversă dintre concentraţie şi viteza vântului dintr-un jet.

Dispersia transversală şi verticală pentru o secţiune de pană (care reprezintă celelalte două dimensiuni ale volumului în care este distribuită o cantitate dată de material) cresc sub acţiunea proceselor de distorsiune pe scară mică şi din această privinţă, dispersia penei bidimensionale este similară cu cea tridimensională din cazul unui nor singular. O diferenţă importantă este aceea că secţiunile penei nu sunt identice, ci deplasate neregulat datorită fluctuaţiilor mari în curent, rezultând o mărire progresivă a frontului transversal de împrăţtiere a materialului. Astfel, concentraţia medie produsă de o sursă punctiformă pe direcţia vântului, se diminuează nu numai cu distanţa de la sursă, ci şi cu timpul de expunere.

Variaţia de temperatură cu înălţimea deasupra suprafeţei terestre, este definită ca profilul temperaturii. În timpul unei zile calde, însorite, temperatura scade cu înălţimea deasupra suprafeţei. După apus, în timpul unei nopţi senine, temperatura suprafeţei scade rapid şi răceşte stratul adiacent, astfel că temperatura aerului creşte rapid cu înălţimea deasupra suprafeţei, stabilind o inversiune.

Un interes special este acordat gradienrului vertical de temperatură, care apare în mişcarea verticală a aerului (adiabatică). Acest gradient este definit ca descreşterea temperaturii aerului într-un proces adiabatic uscat. Neglijând termenii inerţiali şi de freacare datorită mişcării vertical încetinite, rezultă:

0

*

=

-

¶

¶

-

g

z

p

r

unde

z

p

¶

¶

- variaţia presiunii cu înălţimea z

r

- masa specifică şi g – acceleraţia gravitaţională

Variaţia temperaturii cu înălţimea este:

÷

ø

ö

ç

è

æ

-

=

k

k

R

g

dz

dT

1

pentru aer cu k =1, 4; R = 282, 2 J/ kg*K şi g = 9, 81 m/s2, rezultă:

m

K

m

F

dz

dT

100

/

4

.

5

100

/

78

.

1

=

°

-

=

Dacă temperatura atmosferei are un gradient vertical egal cu descreşterea adiabatică a temperaturii de -1, 78 oF/100 m, atmosfera este denumită neutră. Dacă atmosfera are un gradient vertical mai mic decât -1,78 oF/100 m, atmosfera este denumită instabilă şi dacă este mai mare decât -1,78 oF/100 m, inclusiv gradienţi pozitivi caracteristici inversiei, este stabilă.

Curgerea atmosferei pe suprafaţa Pământului este în general de natură turbulentă. Gradienţii de temperatură pe verticală, în atmosferă, accentuează turbulenţa verticală dacă profilul temperaturii este instabil şi diminuează turbulenţa dacă profilul temperaturii este stabil. În concordanţă cu aceasta, dispersia noxelor evacuate în atmosferă este afectată nu numai de curentul mediu de aer (vânt), ci şi de descreşterea temperaturii aerului în acel curent.

În cazul în care temperatura creşte cu altitudinea, avem de a face cu aşa numita inversiune termică. Aceasta corespunde unor condiţii stabile în care orice cantitate de de aer cald poluat aflat în apropierea solului, va fi menţinut aici, nefiind dispersat pe verticală. Există câteva cauze ale inversiunii termice, durata lor fiind de la câteva ore la câteva zile.

Datorită complexităţii curgerii turbulente a aerului atmosferic, studiul acestuia a fost orientat spre descrierea caracteristicilor sale statistice. De aceea, se presupune că mişcarea fluidului poate fi separată într-un curent mediu, adică se pot folosi valori medii raportate la timp, într-un anumit punct din fluid (aşa numitele medii Euler).

În practică, se au în vedere valorile medii pentru o periodaă de timp cât mai mare şi se determină dacă variaţia acestor medii se uniformizează sau nu în timp. O asemenea uniformizare va exista doar dacă este o “întrerupere” în variaţia totală a spectrului de valori al debitului. Această condiţie este îndeplinită în stratul atmosferic de suprafaţă, deasupra unui teren uniform. Deasupra unui teren neuniform sau în interiorul stratului limită, această “ întrerupere de spectru ” poate să lipsească.

Majoritatea surselor industriale sunt coşuri care cedează mediului ambient pe lângă noxe moment de mişcare şi căldură. Înălţarea rezultantă a penei poate atinge sute de metri şi poate ajuta substanţial diluarea componentelor penei, înainte ca aceasta să atingă solul. De aceea, înălţarea penei e un factor important în studiul modelării difuziei.

Înălţarea penei variază nu numai cu condiţiile caracteristice ale sursei, dar şi cu condiţiile meteorologice locale: viteza vântului, stratificarea mediului (gradientul potenţial de temperatură) şi turbulenţa acestuia, fiind o funcţie care depinde mult de distanţa de la sursă. Această dependenţă de distanţă a fost ignorată în primele studii empirice (de exemplu Holland, în 1953) în care înălţarea a fost considerată a fi cea mai îndepărtată observare a penei, determinată vizual sau prin senzori comandaţi de la distanţă. Comportarea diferită a penelor de noxe face ca pentru unele să existe modele teoretice în concordanţă cu observaţiile de evaluare a variabilelor de control. În plus, un model simplu este mai folositor decât unul complex, nu numai pentru aplicaţiile de difuzie, ci şi pentru interpretarea datelor experimentale.

Modelul Gaussian de dispersie a poluanţilor în mediul ambiant

Există o multitudine de metode teoretice de prognoză a difuziei, pentru comparare cu măsurătorile din teren şi cu experimentele de difuzie din laborator. Aceste metode include modele care au la bază difuzivitatea spectrală, condiţiile la limită de speţa a doua, simulările de mişcare turbulentă şi micile perturbaţii (Briggs & Binkowski, 1985). Aceste modele necesită în general măsurători detaliate de date meteorologice şi de turbulenţă, fie valori prognozate ale majorităţii acestora.

Programele de bază pentru majoritatea sistemelor de modelare a calităţii aerului, atât în SUA cât şi în Europa, sunt cele din familia ISC (Industrial Source Complex). Acestea au la bază modelul de dispersie gaussian, fiind capabile să calculeze concentraţia la nivelul solului şi la o anumită înălţime deasupra solului. Acest complex de programe, adaptat pentru datele meteorologice disponibile pentru prelucrare, constituie baza studiului de dispersie efectuat.

Calculele au fost efectuate pe axa vântului, situaţie în care concentraţiile au cele mai mari valori, pentru toate condiţiile meteorologice posibile.

4.2.3. Masuri de diminuare a impactului

· verificarea periodica a emisiilor la inspectiile tehnice care se efectueaza la masinile si utilajele care deservesc cariera, buldozer, incarcatoare, statie de concasare si sortare etc;

· folosirea unui combustibil ecologic pentru masini si utilaje;

· stropirea cu apa in perioadele foarte calduroase cand se produce mult praf;

· respectarea tehnologiilor autorizate pentru exploatarea miniera;

· utilizarea unor cantitati de explozibil pentru derocare, astfel incat sa se asigura un echilibru intre cantitatea de energie eliberat de explozie si materialul ce urmeaza a fi derocat;

· aplicarea unei tehnologii de împuşcare cu explozia în intervale de timp scurt (0,2-0,3 sec) şi antrenarea unei cantităţi reduse de pulberi în atmosferă.

· intretinerea corespunzatoare a utilajelor si masinilor, in vederea limitarii noxelor evacuate in atmosfera prin functionarea motoarelor si a zgomotului produs de acestea;

· mentinerea in stare cat mai buna a drumului de acces in cariera si limitarea vitezei de circulatie a mijloacelor de transport in perioadele secetoase, limitandu-se incarcarea atmosferei de noxe;

· mentinerea in stare buna a drumului care va fi amenajat pentru transportul materialului extras

· arderea combustibililor lichizi în motoarele cu ardere internă, care vor afecta calitatea aerului doar local, în perimetrul de exploatare şi pe traseul de transport a masei miniere.

Se poate asadar concluziona că, din punct de vedere al factorului de mediu AER, activitatea de pe amplasamentul studiat nu reprezintă o sursă de poluare.

4.3. Solul

4.3.1. Caracteristicile solului

Geneza şi evoluţia tipurilor de sol este legată în mod direct de substratul geologic, condiţiile de climă, vegetaţie, de etajarea reliefului, de influenţa apelor freatice, precum şi de intervenţia omului.

Dealurile Surducului sunt în cea mai mare parte împădurite, iar în Depresiunea Făget predomină terenurile agricole pe luvisoluri albice (luvosoluri) pseudogleizate, soluri pseudogleice (stagnosoluri) şi gleice. În dealuri predomină luvisolurile albice şi solurile brune luvice (luvosoluri).Relieful zonei studiate, specific de contact al dealurilor cu zona montană, este parte a Dealurilor Surducului care impreuna cu Dealurile Lipovei apar ca un platou uşor asimetric, situat la poalele masivului Poiana Ruscăi. Aceste formaţiuni delimitate de valea Mureşului în nord, de Bega şi Timiş în est şi respectiv sud, au o altitudine cuprinsă între 580 şi 125 metri. Reţeaua densă de văi a fragmentat intens culmile, conferind zonei o mare energie de relief. Trecerea de la dealuri la luncă se face brusc, aceasta desfăşurându-se sub forma unor fâşii în direcţia de scurgere a văilor.Cuvertura de sol prezintă o mare varietate ca urmare a puternicei fragmentări prezentate de relief, pe fiecare din formele acestuia fiind specifice anumite procese pedogenetice, fapt care determină existenţa unor tipuri de soluri diferite. Se constata ca in perimetrul viitoarei cariere solul este superficial, iar pe alocuri roca de baza fiind la zi.

In zona proiectului, calitatea solului este neafectata de surse de poluare industriale sau agricole. Activitatile de exploatare a solului au un caracter redus, realizandu-se in cadrul gospodariilor individuale si utilizand metode traditionale

4.3.2. Surse de poluare a solului

Impactul asupra solului şi subsolului se va manifesta prin însuşi specificul activităţii sub aspectul transformarilor fizice, prin dislocare si indepartare. In ceea ce priveste solul, se va disloca patura care acopera zacamantul de roci utile ce urmeaza a fi exploatat. Acest impact va fi temporar si se va elimina la finalizarea lucrărilor de exploatare, atunci cand solul decopertat, care intre timp va fi depozitat intr-o halda separata, va fi reamplasat pe zona carierei, in acest fel refacandu-se habitatul initial.Asupra solului din zonele adiacente exploatarii sau drumurilor utilizate pentru transporturi tehnologice se poate manifesta un impact generat de poluanţii rezultaţi în timpul desfăşurării activităţilor miniere sau de transport.

Sursele potentiale de poluare pentru sol şi subsol, ca urmare a activităţii de exploatare sunt reprezentate de:

· scurgeri accidentale de combustibili şi lubrefianţi prin manipularea necorespunzătoare la alimentarea cu carburanţi sau uleiuri a instalaţiilor şi utilajelor;

· scurgeri accidentale pe sol a produselor petroliere, rezultate în timpul funcţionării utilajelor;

· deşeuri industriale reprezentand piese de schimb, filtre de ulei, furtune si unele componente structurale ale utilajelor, rezultate in urma interventiilor pentru intretinere si reparatii;

· deseuri menajere provenite de la personalul care lucreaza in cadrul exploatarii;

· apele pluviale, daca acestea spala suprafete pe care se abandoneaza, sau se depoziteaza necorespunzator substa