timisoar2021o · construim programul cultural TM2021 în jurul acestor urgențe, bazându-ne pe...

timisoara2021.ro

1

Timișoara 2021 Capitalӑ Europeanӑ a Culturii / Oraș Candidat

2

timisoara2021.ro

1

INTRODUCERE / CONSIDERAŢII GENERALE

De ce doreşte oraşul dumneavoastră să participe la competiţia pentru titlul de Capitală europeană a culturii?

Și acum?

De câte ori nu ne-am pus această întrebare retorică simplă, noi sau cei din apropierea noastră? Ea este expresia pasivității noastre, transformată în obiceiul confortabil de a ne deroga de o responsabilitate. Din păcate, întâlnim prea des această atitudine în rândul europenilor de astăzi. Programul Timișoarei pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021 militează împotriva stării generale de apatie și a neimplicării.

Pasivitatea este o problemă importantă în Europa de azi

Falia dintre săraci și bogați se adâncește în Europa, sporesc tensiunile între religii, crește neîncrederea în structurile democratice, iar participarea la viața politică se erodează din ce în ce mai mult. Dispariția valorilor clasei de mijloc dăunează stabilității economice, sociale și culturale a continentului nostru. Radicalismul și xenofobia își fac apariția la orizont, iar pasivitatea e reconfortantă. În relația cu ceilalți, doar oportunitatea dezbaterii are menirea de a provoca individul să iasă din zona de comoditate. Prin urmare, e timpul să restabilim un dialog, să ne asumăm o atitudine critic-constructivă și să decidem ce fel de europeni ne dorim să fim, care sunt valorile noastre comune și ce avem specific ca europeni.

Ca oraș de mărime medie din vestul României, cu o populație de 319.272 de locuitori, aflat în apropierea graniței cu Ungaria și Serbia,

Timișoara se confruntă cu dificultățile similare multor orașe din Europa, dar este pregătită să schimbe ceva, să acționeze. Își propune să reînvie valorile pierdute ale clasei de mijloc, care au fost dintotdeauna parte a istoriei sale. Locuitorii orașului au trăit și trăiesc o viață inspirată de antreprenoriat, multi-confesionalism și multi și inter-culturalitate și o societate civilă activă, încurajându-și apropiații să adopte aceleași valori. În cadrul procesului de consultări publice pe care l-am desfășurat în anii trecuți, timișorenii au lansat un îndemn imperios necesar, spunând că a venit timpul să recupereze acele valori ce au inspirat orașul să devină reperul cardinal al regiunii Banat și al Transilvaniei învecinate, propagându-le înspre întreaga Românie și dincolo de granițele ei, în Balcani și în întreaga Europă, spre centru, est, vest, sud și nord.

Candidatura pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii nu înseamnă să privim înspre trecut, ci este o chemare la acțiune spre a schimba Europa de astăzi prin intermediul culturii. Soluțiile creative menite să respingă pasivitatea și să încurajeze schimbul de idei și de experiențe rezultă din cultură, din cadrul potrivit și protector al acesteia. Prin urmare, în calitate de Capitală Europeană a Culturii, vom oferi o serie de programe bazate pe puterea transformatoare a fiecărui individ, a fiecărei comunități europene.

Strălucește!

În procesul de elaborare a candidaturii, Timișoara și-a consultat cetățenii cu privire la aspectele ce ar trebui să devină prioritățile curente ale orașului. Problemele semnalate în mod repetat erau absența spiritului civic, intoleranța față de

Europa se bazează pe acele orașe în care micile scântei pot genera în mod constant transformări la scara întregului continent. Din acest motiv, TM2021 își

propune să devină un experiment deschis care să depășească pasivitatea Europei zilelor noastre. TM2021 stimulează energia interioară a indivizilor, care devine strălucire și unește comunitatea, orașul și întregul continent. Toate acestea prin forța culturii.


2

grupurile marginalizate, pierderea spațiului public, absența unui profil internațional al orașului și al regiunii, în pofida definirii acestora printr-o multi- și interculturalitate cu adevărat europeană, precum și inexistența unei viziuni comune privind dezvoltarea orașului. Prin urmare, am ales să ne construim programul cultural TM2021 în jurul acestor urgențe, bazându-ne pe energia interioară și pe abilitățile individului de a stimula propriile sale

cercuri de influență - fie că este vorba de cei aflați în proximitatea familiei lui, fie de prietenii de pe rețelele de socializare aflați departe (în cazul programului Lumini captivante) sau de cartiere și școli (în cazul programului Îndrăznește să strălucești!), orașe și țări de pe întregul continent (în cazul evenimentului de închidere).

Rezultatul recuperării acestei energii creative interioare este transformarea individului într-un cetățean capabil să contribuie la luminarea, la strălucirea orașului. Prin urmare, în relația cu ceilalți, deîndată ce avem o motivație pentru dialog și interacțiune și viață comunitară, putem răspândi această lumină. Dacă titlul de Capitală Europeană a Culturii ne va fi decernat, intenționăm să găsim împreună tot mai multe ocazii concrete pentru ca individul să iasă din zona sa de confort, să pășească în spațiul public, să lase în urmă pasivitatea și să experimenteze implicarea prin cultură. Doar în interiorul acestui spațiu comun cultura poate genera opinii și poate influența actul decizional. Cu alte cuvinte, cultura este, în cele din urmă, spațiul

propice de manifestare a libertății de a fi cetățean european.

Luminează orașul prin tine

Situată geografic la confluența mai multor culturi provenind din toate zonele, de la vest la est și de la sud la nord, Timișoara are o tradiție cosmopolită și ecumenică, reunind peste 30 de grupuri culturale și etnice – incluzând germani, maghiari, sârbi,

bulgari – toți conviețuind pașnic timp de secole. Ortodocșii, catolicii, evreii, protestanții, reformații și alții și-au practicat liber tradițiile religioase alături unii de alții și împreună cu ceilalți. Orașul a fost punctul cel mai dinamic al regiunii, oferindu-le locuitorilor săi oportunitatea de a progresa precum și aceleași șanse și libertăți celor din jur. Mai mult, diaspora Timișoarei s-a răspândit pe continent, creând un context favorabil prin care membrii săi au putut interacționa cu alți europeni, deoarece s-au confruntat cu aceleași provocări culturale dintr-o perspectivă diferită.

De-a lungul istoriei sale, Timișoara a fost orașul a cărui evoluție a fost marcată de o serie de sclipiri devenind totodată premiere ce au declanșat schimbări pe tot cuprinsul continentului. A fost primul oraș iluminat stradal din Monarhia Austro-Ungară și, mai târziu, primul oraș din Europa continentală iluminat electric. La Timișoara s-a editat cel dintâi ziar de pe teritoriul actualei Românii și cel dintâi ziar în limba germană din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est. În acest oraș a luat

ființă prima bibliotecă publică având un serviciu de împrumut, primul serviciu telegrafic și telefonic de pe teritoriul României de azi; a avut loc prima proiecție cinematografică și s-a construit prima piscină publică și primul stadion din România. Este singurul oraș european cu trei teatre de stat în trei limbi. În 1989, scânteia Revoluției a aprins întreaga țară și răsturnat regimul comunist din România.

Strălucește și luminează orașul prin tine!

La ora actuală, Timișoara se află în prima linie a inovațiilor în medicină și IT din regiune. A venit așadar momentul să recreăm istoria orașului într-un nou context european, reintegrându-i valorile clasei de mijloc, emblemele veritabile ce l-au făcut cunoscut peste granițe, cooperarea și armonia, toleranța și responsabilitatea civică. Acest proces implică adaptarea la un context contemporan mai larg, în care antreprenoriatul presupune afirmarea identității în cadrul unei comunități extinse, unde confesiunile religioase asimilează valori și energie spirituală unele de la altele, iar adevărata libertate izvorăște din armonia și diversitatea relațiilor culturale. Din acest motiv, candidatura noastră are ca principii călăuzitoare relația cu celălalt, crearea de noi oportunități ce asigură legătura dintre individ și comunitate, precum și coagularea unei tradiții a europenității în care valorile orașului sunt puse în lumină prin cultură.

Pentru timișoreni, cultura reprezintă o componentă ce accelerează schimbarea la nivel politic, religios, economic, educațional și social. Prin urmare, programul pe care îl propunem pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii se va extinde asupra tuturor acestor sfere de activitate. Dorim să creăm o platformă comună de dezbateri care să faciliteze regândirea sistemului în sensul implicării individuale și colective în problemele culturii și ale societății, acționând în scopul măririi bugetului autorităților locale destinat activităților culturale și în scopul integrării industriilor creative în strategia economică pe termen lung a orașului și a regiunii.


timisoara2021.ro

3

Oraşul dumneavoastră are în plan implicarea zonei limitrofe? Explicaţi această opţiune.

Începând cu secolul al XVIII-lea și până în preajma celui de-al Doilea Război Mondial, Timișoara a reprezentat un centru puternic, susținând dezvoltarea economică a regiunii Banat, fiind renumită în întreg spațiul Europei Centrale și de Sud-Est. Acest elan a fost amplificat și de deschiderea orașului spre Europa Occidentală, transformând Timișoara într-un oraș esențialmente european. Prin urmare, considerăm că împrejurimile Timișoarei se întind pe tot cuprinsul Europei Centrale și de Sud-Est. Ne raportăm la acestea pe trei paliere distincte, reprezentând legăturile orașului cu Europa, cu regiunea Banatului și cu România.

Timișoara în Europa – Europa în Timișoara

Szeged, Novi Sad, Graz, Karlsruhe și Mulhouse se numără printre cele mai active orașe înfrățite cu Timișoara. Avem parteneriate strânse cu aceste orașe și desfășurăm programe de schimburi culturale pe care dorim să le dezvoltăm și mai mult cu ocazia proiectului TM2021. Aceste parteneriate ne permit să menținem un contact viu cu toate zonele Europei, de la cele mai îndepărtate puncte vestice și până departe, în est.

Cât privește diaspora, răspândită pe tot cuprinsul continentului european și dincolo de acesta, se poate afirma cu certitudine că ea păstrează legături durabile cu orașul natal, iar unul dintre obiectivele programului TM2021 îl reprezintă tocmai întărirea acestor legături. Statisticile oficiale arată că aproape 110.112 persoane au plecat în

străinătate în ultimii 25 de ani, însă, în realitate, aceste cifre sunt, probabil, mult mai mari.

În cadrul unui prim val s-a conturat diaspora etnică, în urma unui exod masiv peste granițe în a doua jumătate a secolului douăzeci. Șvabii din Banat ('Banater Schwaben'), reunind peste 100.000 de oameni, cuprinzând în principal fermieri germani, reprezintă una dintre cele mai semnificative comunități din regiunea Banatului, alături de români și sârbi. În timpul regimului comunist, dar și după Revoluție, treptat, ei au plecat din țară. În 1992 mai locuiau puțin peste 13.000 de germani în Timișoara, iar la recensământul din 2011, mai erau 4.193. Odată înfloritoare, comunitatea evreiască mai cuprindea doar 13.000 de persoane după cel de-al Doilea Război Mondial, iar acum mai numără doar 600 de membri. Grupul etnic maghiar a scăzut și el de la aproape 30.000 de persoane în 1992 la jumătate din această cifră în 2011.

Șvabii din Banat organizează întâlniri regulate în Germania, prin intermediul cărora își păstrează tradițiile și legăturile cu România. În fiecare an, se reîntorc la Timișoara cu ocazia sărbătorilor. Comunitatea germană și cea maghiară au pus bazele unor instituții culturale precum Teatrul German de Stat, Teatrul Maghiar de Stat “Csiky Gergely”, Centrul Cultural German, Biblioteca Austria și Forumul German.

Al doilea val al emigrației a avut loc după Revoluția din 1989. Timișoara a fost martora plecării în vestul Europei

a celor mai talentați și instruiți tineri ai săi, alături de un mare număr de oameni, reprezentând o forță de muncă semnificativă. Mulți români din regiunea Banatului sunt profesioniști sau muncitori calificați, dar printre ei se regăsesc și numeroși muncitori sezonieri în Italia, Spania, Germania și Franța. Ei vor deveni ambasadorii noștri din două motive: indiferent de țara în care se află, aceștia păstrează legături cu familia rămasă acasă și, prin migrație, mândria lor locală se reactivează, arătând o mai mare deschidere spre implicare civică.

Timișoara în regiune – Banatul în Timișoara

La nivel regional, mizăm pe trei structuri ce ne pot susține în crearea de noi legături, fapt ce transformă Timișoara într-un veritabil incubator pentru diverse proiecte de colaborare națională și transnațională.

• Timișoara e situată în cea mai vestică zonă al țării, având o populație de 319.272 locuitori. Pe o rază de 600 de kilometri, există șapte mari orașe, capitale ale unor țări din Europa Centrală și de Sud-Est: București, Bratislava, Belgrad, Budapesta, Skopje, Zagreb și Viena. Acest fapt ne va susține în construirea unor legături durabile cu aceste centre culturale, politice și administrative majore.

• Un al doilea cadru de cooperare îl reprezintă Euroregiunea Dunăre–Criș–Mureș–Tisa (DKMT), din care Timișoara face parte.

Abordarea noastră cu privire la implicarea zonei limitrofe nu se bazează doar pe criterii geografice. Intenția noastră este aceea de a implica oameni ce nutresc un

atașament profund față de Timișoara. Acesția sunt oamenii de departe - diaspora; de aproape – oamenii ce locuiesc în regiunea Banatului (în momentul de față desfășurată pe teritoriul a trei țări: România, Serbia și Ungaria); și cei de aici - populația Timișoarei.



4

Întinsă pe 70.000 de kilometri pătrați, ea cuprinde zona de sud-est a Bazinului Carpaților, incluzând și o populație de 5.3 milioane de locuitori. În același cadru, Timișoara se conectează cu Dunărea prin Canalul Bega, aceasta fiind o legătură pe care orașul încearcă să o restabilească, nu doar la nivelul infrastructurii, ci și la nivel cultural. Acesta este motivul pentru Timișoara a găzduit cea de-a treia Conferință Internațională a Culturilor Dunărene, organizată de Asociația noastră și intitulată Spațiul Dunărean – Fluviul ca Experiență, în iunie 2015.

• Timișoara este, de asemenea, și capitala regiunii istorice a Banatului, având o populație de 1.7 milioane de locuitori. Acest lucru a facilitat participarea în numeroase proiecte finanțate de Uniunea Europeană, precum și înființarea Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Timișoara.

Timișoara în România - România în Timișoara

Orașul se află în centrul uneia dintre cele opt regiuni de dezvoltare din România, fapt ce face ca orașul să fie un important nod economic și

cultural, atrăgând valuri de migranți din interiorul țării. Tineri din județe învecinate vin aici pentru a studia sau pentru a lucra. Mulți dintre ei provin din orașe aflate în dificultate, precum Reşiţa, altădată un prosper centru industrial, care acum trece printr-o perioadă de declin sever.

Prin implicarea tuturor acestor oameni, ce au păstrat o relație mai apropiată sau mai îndepărtată cu orașul, în programe urbane precum Frânturi de amintiri sau în evenimentul de închidere, le oferim numele de timișoreni – cetățeni ai Timișoarei - și îi invităm în comunitatea noastră TM2021, extinsă pe tot globul.


timisoara2021.ro

5

Explicaţi pe scurt profilul cultural general al oraşului dumneavoastră.

Timișoara beneficiază de un patrimoniu cultural de renume, în cadrul căruia artele au prosperat și s-au afirmat deplin. Deschiderea spre experiment, implicând noi forme ale expresiei artistice și ale industriilor creative, în special domeniul Tehnologiei Informației și al Comunicațiilor (IT&C), a contribuit semnificativ la dezvoltarea economică a orașului. Cu toate acestea, Timișoara nu are un profil cultural internațional bine conturat și nici instrumentele necesare pentru a realiza atât de necesarele conexiuni dintre planul local și contextul internațional.

Inițiative recente

O serie de pași mici spre recunoașterea potențialului economic al culturii ca investiție esențială au fost făcuți recent. În primul rând, bugetul local destinat culturii s-a triplat în ultimii trei ani. Cel de-al doilea pas remarcabil îl reprezintă definitivarea strategiei culturale pe termen lung (2014-2024).

În ciuda acestor eforturi notabile, Timișoara încă mai are de străbătut numeroase etape până să devină un oraș progresist, cu o infrastructură culturală adecvată. Din cei 30.479.861 milioane lei (7 milioane EUR) reprezentând bugetul local destinat culturii în 2014, puțin peste 12% au fost dirijați spre acțiunile culturale ale sectorului independent, fapt ce inhibă dezvoltarea industriilor creative și sustenabilitatea lor pe termen lung. Situația nu diferă la nivelul județului Timiș, unde 85% din bugetul alocat culturii se îndreaptă spre instituții

publice și 15% spre inițiative ale operatorilor culturali mici, prin Agenda Culturală. În ciuda acestor deficite, Timișoara rămâne un oraș artistic vibrant, agenda sa anuală impresionantă cuprinzând între 3.500 și 4.000 de evenimente culturale și artistice.

Deficiențe

Deși există numeroase aspecte pozitive, încă se observă absența unei coerențe culturale, a abiltății de consolidare a capacității sectorului cultural și de a atrage un public mai larg, precum și absența unei direcții strategice și a inovării culturale. În acest sens, au existat inițiative puține și foarte modeste. Un exemplu relevant îl reprezintă Festivalul Plai un eveniment internațional de arte și muzică ce a ajuns la a zecea ediție. Festivalul Plai este o inițiativă aparținând unor voluntari, ce are loc la Muzeul Satului Bănățean din Timișoara fiind un excelent exemplu pentru atragerea unui public larg. Alte exemple sunt Ambasada, un incubator creativ pentru startup-uri culturale, Muzeul Consumatorului Comunist și Festivalul Simultan, un eveniment anual dedicat artei media și experimentelor artistice.

Inițiative viitoare

Timișoara dorește să-și construiască un brand de oraș sub semnul confluenței dintre tehnologie și cultură. Dacă sectorul IT&C beneficiază de imagine vizibilă în plan internațional, deși ancorarea ei rămâne una locală, sectorul cultural este departe de un asemenea profil. Prin urmare, încă nu

există forme clare în care aceste două sfere să se întâlnească și să conlucreze. Un obiectiv major ar fi alinierea strategiei culturale și a celei economice și stabilirea unei relații de reciprocitate între ele.

În perioada revoluției industriale, Timişoara a avut o clasă de mijloc solidă, iar cultura ocupa un loc important între valorile acesteia. În timpul regimului comunist, orașul nostru a fost singurul din România în care artiștilor li se permitea să întreprindă activități culturale desfășurate în spațiul public. După Revoluția din 1989, primele festivaluri de artă contemporană performativă au avut loc la Timișoara, în ruinele Palatului Baroc, acum restaurat și devenit între timp Muzeul de Artă Timișoara.

În ciuda acestor deficiențe, orașul este încă un loc în care creativitatea, solidaritatea, dorința de a fi împreună cu ceilalți și responsabilitatea conturează o atitudine deschisă, prin intermediul căreia Timișoara se remarcă pozitiv. Cetățenii sunt mândri de urbea lor, considerând că trebuie susținută și îngrijită, pentru a putea fi preluată de către generațiile viitoare.

Timișoara se definește prin cultură, experiment, inovație și tradiție. La ora actuală este cel mai bine cunoscută pentru domeniul IT&C și industria automotive.



6 Scopul programului de candidatură a orașului Timișoara la titlul de Capitală Europeană a Culturii este acela de a stimula, prin intermediul culturii, sentimentul apartenenței cetățenilor la comunitate, precum și dorința lor de a-și contura împreună viitorul. Conceptul programului este o reprezentare complexă a relației dintre individ și comunitate, imaginată sub forma unui transfer dinamic, prin care identitatea culturală și memoria subiectivă, împărtășite cu ceilalți, îi conferă individului „strălucire”, și, în același timp îl implică civic să „lumineze” viața orașului. El consolidează cetățenia europeană, bazată pe integrare, grijă, responsabilitate, deschidere față de noile tehnologii, competență și încredere.

În ultimii patru ani am menținut un contact direct cu viața comunității și am identificat o serie de priorități ce reflectă atât speranțele cetățenilor, cât și problemele ce întârzie evoluția orașului, așa cum este dorită de către proprii săi locuitori.

Strategia noastră vizează abordarea acestor priorități ce conferă direcție și sens programului

Acestea sunt:• Absența ENERGIEI CIVICE de

asumare a unor responsabilități și de a acționa ca adevărați cetățeni în cadrul comunității, inclusiv absența acțiunilor concrete prin care nevoia de schimbare să devină implicare decizională;

• Lipsa TOLERANȚEI față de grupurile marginale, mai precis față de comunitea romă, persoanele cu dizabilități, imigranți și persoanele

aflate sub pragul săraciei. Dacă în trecut orașul avea o societate multi- și interculturală, în prezent acest model civic al diversității s-a pierdut, principala tendință fiind separarea, nu incluziunea;

• Pierderea SPAȚIULUI PUBLIC de către cetățeni, precum și a încrederii în faptul că el reprezintă un perimetru esențial al schimbării. Acest fenomen e cauzat de speculațiile imobiliare, de îngreunarea accesului prin birocrație, de planificarea urbană deficitară, neglijare și vandalism;

• Inexistența unui PROFIL INTERNAȚIONAL al Timișoarei, situație agravată prin distrugerea identității sale de oraș luminat (animat de idealurile Epocii Luminilor) de către regimul comunist, și, mai apoi, de o serie de interese private. Această stare de fapt nu a fost ameliorată astăzi prin reconstruirea unei identități, ce în trecut fusese definită prin armonie și autenticitate;

• Inexistența unei VIZIUNI asupra viitorului orașului cauzată de absența unei înțelegeri similare a trecutului și a prezentului din partea colectivității, dublată de neîncrederea în capacitatea mecanismelor democratice de a facilita în mod real implementarea strategiilor sau a inițiativelor comune. Aici poate fi inclusă și slaba conștientizare a rolului pe care îl are relația omului cu mediul înconjurător.

Luate separat, prioritățile amintite pot fi invocate în cazul multor alte orașe europene, însă specificul Timișoarei constă în felul în care acestea se

intersectează și se reunesc într-un context aparte.

Scopul programului nostru cultural este de a facilita în 2021 o serie de acțiuni menite să re-creeze cetățenia europeană activă prin intermediul creării participative de conținuturi culturale. Programul TM2021 devine mediul propice care stimulează și generează implicarea civică.

Conceptual, abordarea noastră este una coerentă

Shine your light (Strălucește!) este îndemnul ce stă la baza strategiei noastre participative. El este corelat principiului inspirației – fiind un îndemn la implicare, la un angajament ferm și nu o simplă invitație. Artiștii și specialiștii proiectului nostru empatizează cu diverse tipologii individuale pentru a găsi mecanismele ce îi împiedică pe cetățeni să transfere comunității o parte din energia lor. Pe baza celor observate, se dezvoltă intervenții culturale relevante și de impact pentru public, orientate spre depășirea blocajelor. Activitățile artistice au menirea de a încuraja schimbarea statu-quo-ului, de a evidenția disfuncționalitățile ignorate de factorii decizionali, propunând abordări experimentale în legătură cu provocările ce confruntă societatea.

Light up your city! (Luminează orașul prin tine!) reprezintă strategia noastră de comunicare. Reflectarea este principiul ce funcționează asemeni unui ecou, intensificând mesajul între Europa și Timișoara prin repetiție și diseminare în ambele sensuri. Locuitorii orașului acordă o importanță tot mai mare diasporei, mediilor de comunicare

Explicaţi conceptul programului care va fi lansat în cazul în care oraşul este nominalizat Capitală europeană a culturii.

EVENIMENT DE DESCHIDERE

Luminează orașul prin tine imaginează o reflectare a energiei interioare și a valorilor individuale în comunitate, urmată de o propagare a lor peste granițe, în spațiul

european, de unde se vor întoarce îmbogățite cu sensuri noi.

ENERGIE CIVICĂ

Lumina interioarăTOLERANȚĂ

Privire Împărtășită


expuneimpulsionează reflectă

timisoara2021.ro

7

internaționale și rețelelor de socializare, prin urmare mesajul nostru devine mai intens și mai vizibil în plan local atunci când va fi transmis peste granițe și amplificat prin intermediul legăturilor pe care cetățenii noștri le au cu românii din străinătate.

Shine your light – Light up your city! (Strălucește și luminează orașul prin tine!) reprezintă viziunea noastră artistică. Ea se referă la abordarea integrativă ce declanșează și sporește transferul energiei și al valorilor dinspre sursă – individul, împreună cu experiențele sale și cultura sa, spre destinatar – comunitatea. O astfel de viziune provoacă reacții vii în societate, depășind pasivitatea, stimulând implicarea civică și interesul pentru arte și cultură.

Atragerea unui public cât mai larg și divers generează mișcarea civică. Principiul pe care ne bazăm este acela de a stimula viața culturală prin intermediul unor creații artistice de referință și al unor proiecte ce deschid noi perspective. Scopul este implicarea publicului și asimilarea creațiilor în conștiința colectivă. Strategia noastră vizează transferul memoriei și al culturii individuale din sfera lor izolată într-o zonă mult mai activă a vieții civice, interesul fiind acela de a dinamiza și multiplica relațiile directe dintre oameni, respectiv de a contura spațiul civic. Ca răspuns la creșterea evidentă a interesului pentru dialog, dezbatere, colaborare și interacțiune în sfera publică, programul nostru va încuraja și susține acest gen de participare la viața culturală, ceea ce va stimula civismul.

Câteva exemple concrete din cadrul programului nostru sunt: încurajarea consultărilor deschise și a deciziilor transparente cu privire la spațiile și serviciile publice; stabilirea unui climat de încredere în scopul încurajării inițiativelor cetățenești; conturarea unor noi modele de afaceri și identificarea unor mecanisme financiare pentru a sprijini inițiativele cetățenești; lărgirea accesului la

spații și servicii publice; inițierea de programe educaționale dedicate unui public divers, din generații diferite; organizarea de schimburi de experiență cu instituții culturale și artistice internaționale.

Programul nostru reflectă realitatea civică

În cadrul unor consultări și dezbateri cu membrii comunității locale, ai celei regionale și ai celei europene, am identificat o serie de priorități și aspecte stringente pe care le-am transformat în repere ale conceptului nostru artistic. În consecință, fiecăreia dintre cele cinci priorități îi corespund un program principal și o serie de evenimente centrale.

Am imaginat ceremonia de deschidere, Aprinde flacăra din tine ca pe un eveniment literalmente însuflețit de către oameni. Spectacolul polimorf, reunind o mulțime impresionantă, menit să atragă atenția întregii lumi asupra sa, are în centrul său ideea impulsionării dorinței fiecărui cetățean de a experimenta noi modalități de comunicare și relaționare cu ceilalți, dar și de a-și demonstra atracția pentru afirmarea spiritului comunitar.

Linia de program Lumină interioară invită oamenii să relateze istorii individuale, amintiri și experiențe subiective, să le expună în spațiul colectiv și să le transforme în elemente dinamice, încurajând latura civică. Având în vedere faptul că în Europa există un decalaj vizibil între generații în ceea ce privește abilitățile digitale, acest program își propune să îndemne cetățenii să conteste acest statu-quo. Ne dorim să transformăm dependența tinerilor de tehnologie într-un prilej de acțiune colectivă constructivă, cooptând generațiile mature și construind noi căi de acces la patrimoniul european comun.

Privire împărtășită încurajează europenii să reflecteze la modul în care se raportează la ceilalți și să acționeze în acest sens, bucurându-se de beneficiile conviețuirii în diversitate.

Linia de program Spații de lumină și întuneric este o oportunitate de a pătrunde dincolo de mentalitățile rigide care nu permit oamenilor să trăiască experiențe sociale noi. Participanții sunt invitați să exploreze locuri pe care le trec cu vederea din obișnuință ori din cauza felului în care sunt percepute în spațiul public. Atenția se va îndrepta și spre o nouă și neașteptată dimensiune verticală a orașului: cerul și spațiul cosmic de deasupra noastră.

Lumină peste granițe aduce pe scena timișoreană o serie de activități și acțiuni culturale europene. Toți marii operatori culturali ai orașului în parteneriat cu omologii lor europeni vor contribui la conceperea unui program extins, vizând un public nou, precum și la crearea unor noi posibilități și oportunități de relaționare. Abundența de legături create va deveni un factor dinamic și central în explorarea diversității și a diferenței, dar și în conturarea unui fond comun și esențial de valori aparținând întregii umanități.

Spre sfârșitul programului nostru artistic, desfășurat pe parcursul anului, suntem siguri că dorința oamenilor de a-și lărgi orizonturile va deveni mai vie și va fi omniprezentă. Linia de programe Peisaje de lumină exprimă nevoia noastră de ne raporta propria gândire la o paradigmă globală, aceasta fiind o modalitate certă prin care putem consolida comunități locale prospere. În plus, va pune bazele viziunii despre viitor și va dezvălui rezultatele Introspecțiilor cu privire la efectele pe care TM2021 le va lăsa în urma sa.

În 20 decembrie 2021, Timișoara va fi pregătită să reînceapă o viață nouă alături de locurile și orașele în care lumina și energia orașului s-au răspândit, conturând o geografie umană a empatiei, colaborării și interacțiunii. La sfârșitul acelei nopți magice, oamenii, cuprinși de Raza fără de sfârșit trimisă de la Timișoara, vor fi alături, simbolic, de noile orașe Capitale Europene ale Culturii.

EVENIMENT DE ÎNCHIDERE

SPAȚIU PUBLIC

Spații de lumină și ÎntunericPROFIL INTERNAȚIONAL

Lumini peste granițeLIPSA VIZIUNII

Peisaje de lumină


pătrunde relaționează reÎncepeglobalizează


8

În octombrie 2014, autoritățile locale au publicat strategia culturală vizând următorii zece ani, după mai bine de un an de consultări publice, ateliere și dezbateri susținute împreună cu sectorul cultural local, dovedind că acest document se află printre primele patru priorități ale orașului și parte integrantă din dezvoltarea generală a acestuia.

Principalul obiectiv îl reprezintă dezvoltarea orașului prin intermediul culturii și al industriilor creative, prin colaborare cu alte sectoare și cu alte orașe din regiune, din țară și de pe continent.

Strategia se bazează pe analiza a douăsprezece documente de politici publice (vezi pagina 9) care consideră cultura un factor de dezvoltare a orașului și regiunii, dar și pe concluziile numeroaselor ateliere de lucru participative, focus-grupuri sau a interviurilor calitative implicând aproape 2.000 de oameni, fiecare dintre aceste activități având rolul de a sublinia rolul culturii în dezvoltarea pe termen lung a orașului și a regiunii.

Având în vedere aceste consultări, strategia identifică cinci direcții principale, împreună cu obiectivele acestora:

1. Timișoara Deschisă: gestionarea culturii are la bază democrația participativă, în cadrul căreia sectorul public creează un mediu propice activităților culturale de înaltă calitate;

2. Timișoara Creativă: arta contemporană este încurajată într-o manieră activă, acordând o importanță deosebită dimensiunii experimentale și interdisciplinarității;

3. Timișoara Implicată: unitatea și diversitatea culturală conlucrează permanent, iar identitatea culturală a orașului, aflată într-un perpetuu proces de redefinire, își are rădăcinile în caracterul multicultural, multilingvistic și multiconfesional al orașului;

4. Timișoara Conectată: orașul se află în contact direct cu mișcările artistice contemporane din România și Europa;

5. Timișoara Responsabilă: patrimoniul natural și cel construit sunt protejate iar spațiile publice bine puse la punct și deschise oferă o experiență culturală și artistică bogată și diversă.

Legături cu sectorul economic și social

În timp ce sectorul cultural a dezvoltat legături durabile cu sectorul social (un bun exemplu îl constituie organizația Pentru Voi, care promovează integrarea socială a persoanelor cu dizabilități intelectuale), nu se poate vorbi despre aceeași deschidere în ceea ce privește sectorul privat. Unul dintre punctele vulnerabile ale sectorului cultural îl constituie dependența lui de fonduri publice, și, în consecință, incapacitatea sa de a atrage fonduri private. Acest aspect îi limitează capacitatea de a

se dezvolta și de a intra în legătură cu noi segmente de public. Cu toate acestea, strategia îndeamnă direct la dezvoltarea acestor legături, datorită sustenabilității lor pe termen lung. Aceasta include o schemă de mentorat dedicată primului an, care le-ar permite agenților economici și sectorului IT&C să sprijine industriile culturale și creative pentru a le face profitabile și sustenabile. Pe parcursul acelui an, programe precum Lumini Captivante, Briliant, Introspecții sau evenimentul de închidere se bazează pe aceste colaborări dintre sectorul cultural și reprezentanții unor companii diverse, de la cele activând în domeniul tehnologic și până la mici start-up-uri creative.

Planuri de sustenabilitate pe termen lung

Planul ce vizează următorii zece ani se concentrează pe valorificarea caracterului definitoriu al orașului, având în centrul său ideea experimentului și diversitatea domeniilor aflate în permanent dialog. Această direcție este o recomandare esențială în cadrul strategiei culturale, ea revenind și în concluziile atelierelor de lucru desfășurate de către Asociația Timișoara - Capitală Culturală Europeană.

Printre recomandările strategice se numără: crearea unui hub cultural dedicat susținerii tinerilor artiști; o platformă pentru start-up-uri culturale, incluzând suport financiar

Descrieţi strategia culturală existentă în oraşul dumneavoastră la momentul candidaturii, precum şi planurile oraşului de consolidare a capacităţii sectoarelor culturale şi creative, inclusiv prin dezvoltarea unor legături pe termen lung între aceste sectoare şi sectoarele economice şi sociale din oraşul dumneavoastră. Care sunt planurile pentru sprijinirea activităţilor culturale după perioada pentru care este acordat titlul?

Strategia culturală dovedește o bună valorificare a diverselor activități culturale care se derulează în orașul nostru. Documentul recunoaște legăturile solide ale

Timișoarei cu alte orașe din regiune, ținând seama deopotrivă și de poziționarea ei strategică în sfera centrală a euroregiunii ce include zone din Serbia și Ungaria. Timișoara este primul oraș din România care a elaborat un astfel document de politici publice pe termen lung.

1. CONTRIBUŢIA LA STRATEGIA PE TERMEN LUNG

timisoara2021.ro

9

pentru primul an; noi spații destinate producției artistice și expozițiilor, în așa fel încât arta contemporană să fie accesibilă în spații publice. Alte recomandări pe termen lung sunt: investiții în resurse umane implicate în industriile creative; stimularea mobilității artistice; dezvoltarea de legături pe termen lung între sectorul economic și industriile culturale și creative; cooptarea și implicarea unor noi segmente de public; dezvoltarea unor rețele culturale regionale și transfrontaliere.

Documentul afirmă în mod just faptul că nu doar oferta culturală a orașului trebuie dezvoltată în mod sustenabil, ci și comunitatea însăși, manifestând o mai mare preocupare față de tânăra generație.

Cadrul instituțional destinat sprijinirii activității culturale pe termen lung a orașului, inclusiv perioada după care este acordat titlul de Capitală Europeană a Culturii, va deveni responsabilitatea comună a Departamentului de Comunicare al Municipalității Timișoarei și a viitorului Centru pentru Proiecte Culturale. Dat fiind bugetul mare pe care îl va administra în cadrul unor proiecte culturale, această instituție se va supune principiilor transparenței și responsabilității, prin urmare, orice influență politică va fi monitorizată de către societatea civilă.

Prin intermediul programului TM2021 dorim să valorificăm și să cultivăm bunurile culturale ce îmbogățesc viața orașului, pentru a atrage un public cât mai larg la nivel local, regional și internațional.

Documente de politici publice

1. Concept general de dezvoltare urbană (Master plan) – parte integrantă din Planul Urban General, 2012;

2. Planul de mobilitate urbană durabilă– în proces de dezvoltare în 2015, cu un buget estimat de 70-100 de milioane EUR, incluzând Vision 2030 – Strategie generală de dezvoltare a traficului integrat în Timișoara și zona metropolitană, începând cu 2008;

3. Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Timiș 2009-2015, având un buget estimat la aproximativ 870 milioane EUR, la ora actuală continuată prin Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Timiș 2015 - 2020, aflată în faza de consultare publică;

4. Strategia dezvoltării spaţiilor verzi a Municipiului Timişoara 2010-2020, cu un buget de aproximativ 16-17 milioane EUR;

5. Strategia comună de dezvoltare și valorificare a potențialului turistic al Canalului Bega în zona

transfrontalieră România-Serbia, 2014, având un buget estimativ de 195 milioane EUR;

6. Strategia de dezvoltare a Regiunii Vest 2014-2020, pe baza căreia Regiunii de Vest a României i-au fost alocate 642 milioane EUR din fonduri europene;

7. Programul IPA pentru colaborare transfrontalieră dintre România și Serbia 2014-2020, având un buget total de 88 milioane EUR;

8. Programul Interreg V-A dintre România și Ungaria 2014–2020, având un buget total de 232 milioane EUR;

9. Studiul de potențial privind dezvoltarea axei Timișoara-Arad, 2013, având un buget estimat la 6.820 milioane EUR;

10. Planul integrat de dezvoltare elaborat de Primăria Municipiului Timișoara, 2012, cu un buget de 70 milioane EUR;

11. Studiul de fundamentare istorică "Zone construite protejate - Timişoara 2011" – Timișoara 2011;

12. Plan strategic bazat pe analiza zonelor de programe eligibile din cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră dintre România și Ungaria.

Cum este integrată acţiunea Capitală europeană a culturii în această strategie?

Candidatura Timișoarei la titlul de Capitală Europeană a Culturii e inclusă în strategia culturală a orașului. Intenția este aceea de a proiecta o colaborare în tandem

a strategiei culturale în raport cu programul de candidatură TM2021, însă ele nu trebuie confundate, fiind două proiecte distincte, care se potențează reciproc.

Strategia susține candidatura, oferind viziunea asupra dezvoltării culturale înainte și după 2021. La rândul său, programul TM2021 se bazează pe această strategie și contribuie la realizarea ei. Câștigarea titlului nu este înțeleasă ca scop în sine, ci mai degrabă ca mijloc de a stimula dezvoltarea culturală și schimbarea

socială. Asociația Timișoara – Capitală Culturală Europeană a fost implicată activ în toate etapele conturării acestei strategii culturale.

Candidatura este analizată în termenii implementării ei pe termen lung, ai sustenabilității și impactului. Documentul confirmă faptul că

această candidatură a dus la creșterea bugetului local alocat culturii.

Calendarul strategiei culturale integrează momentul 2021 după cum urmează: • în perioada 2014-2016 are loc

pregătirea candidaturii TM2021; • în perioada 2017-2021 are



10

În cazul în care titlul se acordă oraşului dumneavoastră, care este, în opinia dumneavoastră, impactul cultural, social şi economic pe termen lung asupra oraşului (inclusiv din punct de vedere al dezvoltării urbane)?

În perspectiva acordării titlului de Capitală Europeană a Culturii orașului Timișoara, Europa va beneficia de un experiment deschis în care, pornind de la valorile

multiculturalității, multiconfesionalismului, societății civice active și spiritului antreprenorial, se pune baza cetățeniei europene active.

Valorile enumerate conlucrează la crearea unui climat de stabilitate în Europa de astăzi, măcinată de neliniști și turbulențe. Aceste valori sunt adânc înrădăcinate în istoria Timișoarei și, din cauza faptului că au rămas într-un con de umbră în ultimele decenii, orașul are nevoie de reafirmarea lor într-un cadru european contemporan. Programul nostru cultural a fost alcătuit urmând firul cauzelor identificate pentru prezentul statu-quo în îmbinarea de probleme care e specifică orașului nostru.

Pe termen lung preconizăm următoarele forme de impact:

• Impactul cultural, ca rezultat al practicării valorilor multiconfesionalismului și multiculturalității: prin intermediul activităților CEaC vom proteja, promova, adopta și experimenta multiconfesionalismul, multiculturalitatea și interculturalitatea, în special prin abordarea problemelor urgente legate de creșterea nivelului excluderii grupurilor marginale, mai precis a romilor, a persoanelor cu dizabilități, a imigranților și persoanelor aflate sub pragul de sărăcie.

• Impactul social, ca rezultat al cultivării valorilor unei societăți civice active: prin intermediul activităților CEaC vom revigora importanța societății civile și îi vom recupera capitalul de încredere din partea cetățenilor, prin încurajarea lor de a se exprima liber și deschis, de a-și asuma responsabilități și de a acționa în calitate de cetățeni în cadrul comunității și al orașului, de a avea sentimentul proprietății comune în raport cu spațiul public.

• Impactul economic, ca rezultat al cultivării spiritului antreprenorial: prin intermediul activităților CEaC, vom lărgi cercul celor care împărtășesc o viziune comună și vom încuraja societatea europeană să se exprime în privința direcțiilor de dezvoltare ale orașelor. În ceea ce privește crearea de locuri de muncă, programul cultural propus de noi creează competențe și încurajează legăturile cu sectorul de afaceri. Vom realiza aceste lucruri prin încurajarea artiștilor, activiștilor, cetățenilor, reprezentanților mass-media, antreprenorilor, factorilor decizionali și politicienilor să participe la articularea unei viziuni împărtășite asupra orașului, astfel

încât profilul internațional al acestuia să devină mai vizibil.

Procesul succesiv de transformare a individului începe odată cu strategia de participare, care să îl inspire să se implice. El continuă prin strategia de comunicare, prin intermediul căreia individul este încurajat să își împărtășească istoriile personale, care mai apoi sunt integrate și impulsionate în cadrul viziunii artistice, până când se transformă într-o energie ce se transmite dinspre individ către comunitate. Strategia de extindere a audienței întărește acest proces, conectând în mod direct publicul activ și cetățenii activi. Așadar, candidatura își lasă puternic amprenta asupra vieții culturale a Timișoarei și a partenerilor ei, prin rezonanța culturii individuale în cadrul comunităților, care, ca urmare a acestui fenomen, devin comunități culturale. Dimensiunea europeană încadrează întreg acest proces de transformare, atât al indivizilor, cât și al comunităților, într-un scenariu contemporan, și îl ancorează în valorile și provocările prezentului.

Prin urmare, impactul pe termen lung este structurat în forma prezentată mai jos:


loc pregătirea programului cultural TM2021 (în cazul în care candidatura va avea succes);

• în perioada 2022-2024 se va asigura gestionarea pe termen lung a proiectelor de succes, inițiate prin programul TM2021 și continuate pe termen lung, ca parte integrantă a vieții culturale a orașului.

Evaluarea impactului strategiei culturale a utilizat metoda Liverpool 08 Capitală Europeană a Culturii, Agenda 21 a Parlamentului European precum și programul Capitalelor Europene ale Culturii 2021-2030.

În concluzie, strategia culturală recunoaște deplin rolul pe care Asociația Timișoara – Capitală Culturală Europeană îl are în realizarea impactului ei pe termen

lung, în cazul în care candidatura va avea succes, iar Timișoarei i se va acorda titlul de Capitală Europeană a Culturii. Câștigarea acestui titlu va revigora spiritul Timișoarei, în acest mod fiind recuperată, restaurată și regândită identitatea orașului. Cu toate acestea, strategia poate fi implementată indiferent de rezultatul competiției, însă probabil nu va beneficia de același elan.

timisoara2021.ro

11

Impactul privind dimensiunea europeanăAlungă pasivitatea, o atitudine ce consumă energie și cauzează apatie

Obiectiv: cetățeanul european activ• Extinderea cunoștințelor cetățenilor cu privire la problematici europene, mai ales în rândul tinerilor, minorităților, imigranților

și grupurilor vulnerabile;

• Recunoașterea rolului Timișoarei și al cetățenilor ei în construirea Europei, mai ales în rândul politicienilor, al factorilordecizionali, al liderilor civici, universitarilor și reprezentanților mass-media;

• Dezvoltarea unor colaborări pe termen lung și schimburi cu artiști europeni, cu organizații, orașe și regiuni.

Impactul cultural Impactul social Impactul economic, incluzând vizibilitatea

Abordează problema excluderii grupurilor marginale

Obiectiv: stimularea multiculturalismul

• Implicarea cetățenilor în crearea șirealizarea unor experiențe culturale,în special a grupurilor marginalizate,mai precis a romilor, a persoanelorcu dizabilități, a imigranților șipersoanelor sub pragul de sărăcie;

• Consolidarea facilităților, a capacitățiiși oportunităților cu privire laconținutul artistic în Timișoara;

• Consolidarea unor colaborări, a unorrețele și structuri comune, atât îninteriorul cât și în afara sectoruluicultural;

• Dezvoltarea continuă a proiectelorculturale unice, noi, inovatoare și/sau experimentale, care le pot ofericetățenilor și vizitatorilor experiențevariate;

• Transformarea imaginii orașului;

• Consolidarea politicii culturale aorașului, precum și a administrațieilocale răspunzătoare de patrimoniularhitectural al acestuia.

Abordează problema absenței energiei civice precum și a sentimentului proprietății în raport cu spațiul public

Obiectiv: facilitarea manifestării unei societăți civice active

• Revigorarea sentimentuluiapartenenței și al mândriei princonștientizarea importanței CEaC șiprin schimbarea percepțiilor curente;

• Consolidarea facilităților, a capacitățiiși oportunităților cu privire laproiectele comunitare și zonale;

• Lărgirea accesului la cultură,sporirea gradului de participareprin implicarea unui public de toatevârstele, indiferent de educație, originigeografice, limbă, proveniență socială,sau competențe digitale;

• Diversificarea și lărgirea categoriilorde public, prin familiarizarea cuevenimentele culturale a celor care înmod obișnuit evită participarea, prinorganizarea lor în școli, biserici, centresociale, parcuri și piețe publice;

• Segmente particulare, precumtineretul sau seniorii devin tipurispeciale de public;

• Dezvoltarea oportunităților devoluntariat.

Abordează problema absenței unei viziuni împărtășite și a unui profil internațional vizibil

Obiectiv: revigorarea spiritului antreprenorial

• Creșterea profilului internațional alorașului;

• Efecte evidente asupra administrațieiși activităților democratice ca urmarea procesului CEaC la nivel local,regional, național , transfrontalier șieuropean;

• Îmbunătățirea infrastructurii orașuluicu privire la turism, economie,urbanism și accesibilitate;

• Creșterea sectorului turistic;

• Dezvoltarea sectorului cultural și alindustriilor creative, inclusiv creareade locuri de muncă.

Impactul asupra dezvoltării urbane• Schimbarea mentalităților, în special

în ceea ce privește deprinderile de acritica în mod constructiv;

• Înțelegerea importanței spațiuluipublic ca și zonă de experimentaresocială;

• Impulsionarea integrării sociale, înspecial în ceea ce privește zoneleorașului predispuse la marginalizare;

• Regândirea modului în care suntproiectate zonele rezidențiale,în special în ceea ce priveșteconsecințele în privința deschideriiîntre diverse categorii sociale;

• Optimizarea mobilității șiaccesibilității pentru angajați șiîntreprinzători;

• Agreerea unei viziuni comune asupraprofilului internațional al orașului;

• Apariția unor noi destinații culturale.


Obiectivele de performanță ale impactului pe termen lung - și pe parcursul anului CEaC – pot fi găsite la pagina 14


12

Descrieţi planurile dumneavoastră de monitorizare şi de evaluare a impactului titlului asupra oraşului dumneavoastră şi de diseminare a rezultatelor evaluării. Pot fi avute în vedere în special următoarele problematici: Cine va desfăşura evaluarea? În planul dumneavoastră de evaluare, vor fi incluse obiective şi etape concrete între nominalizare şi anul pentru care este acordat titlul? Ce studii sau anchete de referinţă – dacă există asemenea studii – intenţionaţi să utilizaţi? Ce fel de informaţii veţi urmări şi monitoriza? Cum definiţi „reuşita”? Pentru ce perioadă şi cât de des se va desfăşura evaluarea?

În România nu există o tradiție în ceea ce privește crearea de sisteme de evaluare pentru programe culturale de anvergură, precum CEaC. Prin urmare, în alegerea componenței echipei de evaluare, am avut în vedere trei criterii fundamentale: 1. independența evaluatorului, pentru

a garanta un proces corect și riguros, precum și un model util în raport cu alte CEaC;

2. existența unor competențe solide, pentru a asigura o evaluare la cele mai bune standarde – pornind de la modelele altor proiecte din regiune (Sibiu 2007 și Pécs 2010) – ceea ce permite un transfer substanțial de expertiză spre echipa locală a proiectului;

3. cunoașterea contextului local, pentru a ajusta instrumentele de evaluare la specificul Timișoarei și al regiunii.

În acest scop, echipa de evaluare cuprinde atât parteneri locali (Universitatea de Vest din Timișoara), cât și unul internațional, cooperând cu un consultant ce cunoaște bine regiunea, selectat printr-un apel deschis adresat instituțiilor de cercetare europene ce dețin o experiență bogată în evaluarea proiectelor culturale. Propunerile trebuie să fie elaborate în acord cu cerințele Comisiei Europene, în special cu Ghidul pentru oraşele care se pregătesc pentru depunerea candidaturii, 2020 – 2033, și Orientările pentru autoevaluarea de către oraşe a rezultatelor în ceea ce priveşte acţiunea Capitale Europene ale Culturii, precum și cu obiectivele generale și specifice ale candidaturii:

Obiectiv general

GO1. Construirea unor comunități culturale în diferite zone ale orașului, întărirea coeziunii sociale și îmbunătățirea nivelului de trai al timișorenilor, regiunii și dincolo de aceasta, cu ajutorul și prin intermediul cetățeniei europene active.

Obiective specifice

SO1. Creșterea nivelului de toleranță, al acceptării și incluziunii în rândul cetățenilor, lărgirea orizontului cultural al acestora, în cadrul unor comunități multi- și interculturale bine închegate în Timișoara, în regiune și dincolo de limitele ei.

SO2. Creșterea nivelului conștiinței civice, sporirea cunoașterii, implicării și a numărului inițiativelor venind din partea cetățenilor, în contextul unei societăți civile active, extinse și variate, orașul fiind văzut ca și proprietate comună a cetățenilor săi.

SO3. Abordarea și implementarea unei viziuni împărtășite asupra viitorului, aparținând deopotrivă cetățenilor și factorilor decizionali, dublate de o creștere a vizibilității profilului internațional al orașului.

Alegerea partenerului internațional se va face pe baza cerințelor de a elabora: cea mai bună metodologie, cel mai adecvat program de transfer de expertiză către experții locali și tinerii cercetători, cel mai bun program de consultare a cetățenilor și de implicare a lor în procesul de evaluare și, bineînțeles pe baza ofertei financiare.

Se va constitui o comunitate profesională de evaluare, formată din specialiști interesați de problematica evaluării proiectelor CEaC și a proiectelor culturale la scară largă, deschisă și experților care nu au participat cu oferte sau nu fost selectați precum și altor specialiști cum ar fi experții români și internaționali implicați în evaluarea proiectului Sibiu 2007, a altor proiecte CEaC în 2019-2020-2021-2023, observatoarelor culturale (Observatorul din Budapesta) și reprezentanților Comisiei Europene, DG EAC (acolo unde este posibil și adecvat). Împreună, ei vor organiza reuniuni în regim de teleconferință, sau, ocazional, întâlniri față-în-față, și vor susține dezvoltarea activităților de evaluare printr-un schimb continuu de informații, opinii și expertiză, vor avea acces direct la procesul de evaluare a programului TM2021 și vor interveni ca referenți în raport cu activitatea colegilor de echipă în activități de tip ”peer-to-peer-review”. În principiu, această comunitate bazată pe bune practici va continua și după încheierea programului CEaC, devenind un reper constant, de lungă durată, pentru Timișoara, și, posibil, pentru alte orașe din România, un veritabil centru al experților în evaluare culturală. Ne așteptăm să acumulăm cunoaștere și experiență, în special prin intermediul unor colaborări cu privire la evaluarea proiectelor culturale în țări aflate în curs de dezvoltare, o posibilă astfel de colaborare fiind aceea cu organizația cultureradius.co.sa din Africa de Sud.

În total, 1% din bugetul general este utilizat pentru verificarea și asigurarea vizibilității efectelor


Evaluarea TM2021 trebuie să articuleze un sistem independent și riguros, stimulând dialogul cu cetățenii, pentru a crea o cultură a transparenței și responsabilității, iar părțile implicate la nivel local să investească încredere în proiect, considerându-l o oportunitate

reală pentru dezvoltarea umană, socială și economică a Timișoarei.

timisoara2021.ro

13

generale ale proiectului CEaC prin evaluare și monitorizare, prin sesiuni practice de lucru cu experți regionali și internaționali, prin panouri publice care să arate gradul de implementare, prin colectare și monitorizare a datelor, prin amenajarea unor săli de analiză de date și a unor sesiuni demonstrative, a unor sesiuni despre design, dedicate cetățenilor și artiștilor, de colectare de informații, analiză a comunicării și implicare în bursele de informații semestriale, pe care intenționăm să le organizăm.

Vom utiliza următoarele tipuri de instrumente: • Focus-grupuri cu cetățeni implicați

în fazele de planificare, colectare de date și comunicare a rezultatelor monitorizării;

• Bursa de Arte și Spectacole din cadrul CEaC, prezentând situația și rezultatele programului de evaluare și monitorizare CEaC;

• Un panou afișat în spațiul public și pe internet, arătând cei mai recenți indicatori de succes, precum și progresul acestora.

Obiectivele noastre concrete sunt formulate în acord cu obiectivele generale și specifice ale candidaturii, dar și cu metodologia propusă de partenerul internațional. Intenționăm să le măsurăm pe baza unor indicatori ce vizează aspecte precum:

• Nivelul de implicare al cetățenilor la crearea și realizarea unor experiențe culturale, în special legate de grupuri marginalizate, cum ar fi comunitatea romă, persoane cu dizabilități, imigranți sau persoane care trăiesc sub pragul de sărăcie;

• Nivelul accesului cultural și al participării, deschiderea către un public divers, de diferite vârste, din categorii profesionale variate, provenind din diverse zone geografice, vorbind diferite limbi, având origini sociale și nivele de instruire digitală diferite (SO1);

• Deschiderea spre noi categorii de public, prin implicarea oamenilor ce în mod obișnuit evită participarea la evenimente culturale și, în mod particular a unor grupuri socio-demografice precum vârstnicii și adolescenții (SO2);

• Nivelul expunerii și al vizibilității europene al Timișoarei (SO3).

Prima etapă, a cercetării de diagnostic inițial, constă în analiza întregii documentații a Comisiei Europene cu privire la evaluarea CEaC.

Cea de-a doua etapă reunește studiile relevante realizate de către experți externi cu privire la orașele CEaC (aici fiind cuprinse și studii focalizate pe câte un oraș), cum ar fi Rapoartele Palmer și evaluarea ex-post Ecorys a Capitalelor Europene ale Culturii din 2012.

Cea de-a treia etapă presupune reunirea tuturor studiilor de evaluare disponibile realizate de către orașele care au deținut titlul de Capitală Europeană a Culturii.

Cea de-a patra etapă presupune reunirea tuturor cercetărilor legate de impactul proiectelor CEaC, publicate în reviste științifice.

Cea de-a cincea etapă colectează toate studiile relevante despre Timișoara și regiunea ei, în cadrele stabilite prin Strategia Culturală a Timișoarei 2014-2024, posibil integrate prin intermediul unui nou studiu legat de capitalul social și cultural al Timișoarei și care să investigheze nivelul actual al participării culturale.

Echipa de evaluare va desfășura o meta-analiză a primelor patru linii de acțiune, subliniind principalele abordări metodologice și aspectele remarcabile, realizând deopotrivă și analiza celei de-a cincea etape, în cadrul unui document de politici cu rol de reper.

Comisia Europeană a trasat o serie de standarde pentru instrumentele de evaluare cu privire la obiectivele generale, specifice și operaționale, alături de un nucleu de indicatori-cheie în Orientările pentru autoevaluarea de către oraşe a rezultatelor în ceea ce priveşte acţiunea Capitale Europene ale Culturii. Acesta va fi un element de referință în metodologia noastră de evaluare, și va fi integral adoptată ca o condiție preliminară în vederea propunerilor metodologice de cooptare a partenerilor internaționali.

O altă condiție preliminară va fi posibila articulare a unui set adițional de obiective operaționale, precum și

a unui obiectiv specific, de asemenea adițional, reflectând focalizarea tematică a TM2021, așa cum a fost afirmată prin GO1 și SO3. În același timp, se impune stabilirea unor indicatori care să reflecte în mod fidel aceste obiective și care să fie cuantificabile în mod eficient pe baza datelor disponibile. De asemenea, vom face schimburi de opinii cu alte echipe de evaluare CEaC, pentru a profita de idei legate de noi indicatori, oferind deplină reciprocitate în acest sens.

Suntem interesați de două dimensiuni distincte ale succesului: • dacă proiectul CEaC este sau nu

capabil (și dacă da, în ce măsură) să își atingă obiectivele stabilite, definite în termenii unor valori-țintă aparținând indicatorilor aleși;

• dacă această cultură a evaluării poate deveni ea însăși parte integrantă a cadrului profesional pentru actorii de la nivel local, ca o consecință a procesului de evaluare a CEaC.

O metodă utilă de a aborda ambele criterii este cea prin care ele sunt combinate și devin parte integrantă din procesul participativ al cetățenilor. În mod particular, pe parcursul etapei de consultare publică, în anii premergători CEaC, vom facilita o discuție, mediată profesional, cu părțile interesate de la nivel local, inclusiv cu administrațiile publice, companiile și organizațiile culturale sau cele ținând de domeniul societății civile, vizând stabilirea acelor elemente care ar reprezenta criterii ale succesului. Vom finaliza criteriile ”reușitei” adoptate odată cu încheierea fazei de instituire a metodologiei, până în al doilea trimestru al anului 2018. Considerăm că, prin reglarea valorilor-țintă cu ajutorul unui proces de consultare publică, vom stimula și comunitatea locală să aprecieze importanța evaluării și a instituirii unor criterii de referință ca metode de a lua decizii mai bune la nivel public și de a învăța, în același timp, din experiență.



14

Extinderea cunoștințelor cetățenilor cu privire la problematicile europene, mai ales în rândul tinerilor, minorităților, imigranților și grupurilor vulnerabile.

Până în 2022, 50% dintre timișoreni, 55% dintre tinerii timișoreni, 60% dintre minorități, 65% dintre imigranți și 70% dintre membrii grupurilor vulnerabile își vor cunoaște drepturile fundamentale în calitate de cetățeni europeni. Acest procent va crește anual cu cel puțin 2-3%. Vor fi stabiliți indicatori similari privind stabilitatea și mobilitatea, precum și distribuția punctelor de contact Europe Direct, de exemplu.

Implicarea cetățenilor în crearea și realizarea unor experiențe culturale, în special a grupurilor marginalizate.

Până în 2021, 60% din programul cultural al orașului se va desfășura prin implicarea directă a cetățenilor, prin participare creativă în realizarea proiectelor (în 2022 nivelul va fi de 20%); 20% din programul artistic va fi creat în parteneriat cu minoritățile etnice și culturale și cu grupurile marginale, aici fiind cuprinse și proiecte comunitare dezvoltate în interiorul cartierelor orașului; 25% dintre persoanele cu vârste între 65-80 de ani vor avea un rol activ în transmiterea către generațiile mai noi a cunoștințelor lor despre artă sau creație artizanală; 45% dintre persoanele cu vârste între 20-30 de ani sunt active în ceea ce privește transferul cunoștințelor lor din domeniul IT către seniori; creșterea cu 30% a competențelor digitale în cadrul generației în vârstă. Stabilirea ca obiectiv a unei creșteri anuale a acestui parametru cu 2%.

Recunoașterea rolului Timișoarei și al cetățenilor ei în construirea Europei, mai ales în rândul politicienilor, al factorilor decizionali, liderilor civici, universitarilor și reprezentanților mass-media.

Până în 2022, Timișoara va avea un Comitet Consultativ Independent, cu rol strategic și civic, constituit cu scopul de a reprezenta interesele orașului în relația cu Europa și cu lumea, cu politicienii, cetățenii și cu alte părți interesate implicate. Obiectivul pe termen lung este crearea unui climat local de apreciere a diversității culturilor europene, prin intermediul unor inițiative concrete desfășurate anual.

Dezvoltarea unor colaborări și schimburi cu artiști europeni, cu organizații, orașe și regiuni.

Până în 2021: cel puțin 50% din programul cultural va fi realizat în coproducție prin intermediul unor parteneriate europene; în mod direct sau indirect, TM2021 va implica cel puțin 3.000 de operatori și artiști din toată Europa; 100 de rezidențe și programe de mobilitate europene vor fi implementate; 100 de stagii, schimburi de personal în spațiul european le vor fi oferite operatorilor culturali din Timișoara. Până în 2022, 45%, iar în 2023, 35% dintre acordurile de cooperare europeană transfrontalieră încheiate în vederea anului CEaC vor fi încă funcționale, și vor fi stabilite alte 10 noi acorduri. Obiectivul pe termen lung este acela de a menține cel puțin 25% din acordurile stabilite pentru 2021 și de a stabili în fiecare an câte 5 noi acorduri de cooperare europeană transfrontalieră.

50% dintre timișoreni55% dintre tinerii timișoreni

60% dintre minorități65% dintre imigranți

70% dintre membrii grupurilor vulnerabile

Metodă: Sondaje de opinie cu chestionare la nivelul populației locale (din oraș și regiune). 2019-2023, anual, tr.IV.

Metodă: Rapoarte de activitate anuale. Rapoarte ale experților inde-pendenți. Analiza politicilor publice locale și regionale; 2019-2023, anual, tr.IV. și 2024-2026, anual, tr.IV.

Metodă: Analiza cantitativă a programului cultural. 2019-2023, anual; tr.IV. și 2024-2026, anual, tr.IV.

Metodă: Analiza cantitativă și sondaje pentru a cuantifica audiența și ecourile (de ex. numărul biletelor vândute, traficul și încărcarea pe platforme IT, baze de date legate de evenimente). 2019-2023, anual; tr.IV. și 2024-2026, anual, tr.IV.

25%+

30%60%

50%+

5+

3000+

Cel puțin 25% dintre acordurile de cooperare europeană

transfrontalieră vor fi menținute

creșterea cu 30% a competențelor digitale în cadrul

generației în vârstă

din programul cultural va fi realizat în coproducție prin

intermediul unor parteneriate europene

Cel putin 5 noi acorduri de cooperare europeană

transfrontalieră se vor stabili în fiecare an

TM 2021 va implica cel puțin 3.000 de operatori și artiști din

toată Europa

Dimensiunea europeană a impactului

Impactul cultural

Pe termen lung

Până în 2021

din programul cultural al orașului se va desfășura prin implicarea

directă a cetățenilor, prin participare creativă în realizarea

proiectelor

În cadrul unui atelier de lucru care a avut deja loc, pregătit de către experți, la care au participat și cetățeni, a fost conturat acest prim tabel de indicatori:


timisoara2021.ro

15

Consolidarea facilităților, a capacității și oportunităților de dezvoltare a conținutului artistic în Timișoara.

Până în 2021, 240 de programe de dezvoltare a capacității și de schimburi vor fi implementate pentru operatorii culturali; va crește cu 100% numărul operatorilor culturali activi; va crește cu 25% numărul de posturi în domeniul cultural; va crește cu 25% a bugetul operatorilor culturali; vor crește cu 20% a resursele financiare private pentru operatorii culturali publici. Obiectivul pe termen lung este menținerea nivelului de implicare.

Colaborări bine consolidate, existența unor rețele și structuri de colaborare atât în interiorul, cât și în exteriorul sectorului cultural.

Până în 2021, vor fi dezvoltate245 de noi colaborări în toate genurile specifice ale operatorilor culturali; 140 de noi colaborări cu sectorul de afaceri, cu cel social, dar și cu altele; Timișoara va fi inclusă și va activa în 120 de rețele internaționale, ca urmare a activității și contextului CEaC. Începând din 2022, 50% dintre operatorii culturali vor participa la două proiecte internaționale în fiecare an.

Proiecte culturale dezvoltate continuu, unice, noi, inovatoare și/sau experimentale.

Până în 2022, 25 de lucrări de artă originale în fiecare an, create sau comandate de către operatori culturali, cu o creștere anuală ulterioară de 5%, și implementarea anuală a 40 de proiecte dezvoltate în cartiere de către cetățeni, în colaborare cu administrația publică.

Transformarea imaginii orașului

Până în 2021, 90% dintre oameni vor considera cultura un element esențial, având un rol important în economia viitorului; 70% dintre oameni vor considera că Timișoara este un oraș atrăgător pentru tineri; 70% dintre oameni vor considera că Timișoara este un oraș inovator și creativ; 40.000 de articole despre CEaC publicate în mass-media națională, pe rețelele sociale și noile media , dintre care 75% pozitive; 15.000 de articole cu referire la CEaC în mass-media internațională, în rețelele sociale și noile media , dintre care 90% pozitive.

Consolidarea politicilor culturale ale orașului și ale structurilor conexe ținând de administrația locală.

Până în 2021, implicarea a 40 de directori publici și de oficiali în proiecte de mobilitate și în parteneriate europene de învățare; administrarea scenei culturale, în special peste granițe, e concentrată pe participare și dezvoltare alături de cetățeni; participarea cetățeanului este stipulată în cadrele instituționale ale Strategiei Culturale (pusă în practică în 2016); Consiliul Local Timișoara este implicat activ în 12 rețele culturale europene relevante.

Metodă: Analiza cantitativă a programului cultural. Aplicarea unor metode de cercetare neconvenționale (de ex. analize calitative realizate de către artiști). 2019-2023, anual; tr.IV. și 2024-2026, anual, tr.IV.

Metodă: Analiza cantitativă a programului cultural. Aplicarea unor metode de cercetare neconvenționale (de ex. analize calitative realizate de către artiști). 2019-2023, anual; tr.IV. și 2024-2026, anual, tr.IV.

Metodă: Aplicarea unor metode de cercetare neconvenționale (de ex. analize calitative realizate de către artiști și cetățeni). 2019-2023, anual; tr.IV. și 2024-2026, anual, tr.IV.

Metodă: Sondaj de opinie prin chestionare la nivelul populației locale (oraș și regiune). Monitorizarea mass-media și a rețelelor de socializare. 2019-2023, anual; tr.IV. și 2024-2026, anual, tr.IV.

Metodă: Analiza cantitativă a programului cultural. Interviuri cu părțile implicate. Analiza rapoartelor și studiilor privitoare la strategia de implementare. 2019-2023, anual; tr.IV. și 2024-2026, anual, tr.IV.

25%

70%90%

240

25%

100%

creștere a numărului de posturi în domeniul cultural

dintre oameni vor considera că Timișoara este un oraș inovator și creativ

de programe de dezvoltare a capacității și de schimburi vor fi

implementate

creștere a bugetului operatorilor culturali

creștere a numărului operatorilor culturali activi

By 2021

Până în 2021

245

140

120

noi colaborări vor fi dezvoltate în toate genurile specifice ale operatorilor culturali

noi colaborări cu sectorul de afaceri, cu cel social, dar și cu altele

de rețele internaționale, ca urmare a activității și contextului CEaC

dintre oameni vor considera cultura un element esențial, având un rol important în economia viitorului

Impactul social

Restaurarea sentimentului apartenenței și al mândriei locale în rândul cetățenilor, prin sensibilizarea publicului cu privire la proiectul CEaC, schimbarea în bine a percepției despre proiect.

Până în 2021, 80% dintre cetățenii Timișoarei vor considera că proiectul CEaC a sporit mândria locală, a adus bucurie și a contribuit la coeziunea socială și la creșterea nivelului optimismului în rândul oamenilor.

Metodă: Sondaj de opinie prin chestionare la nivelul populației locale (oraș și regiune). 2019-2023, anual; tr.IV. și 2024-2026, anual, tr.IV.



16

Consolidarea facilităților, a capacității și oportunităților cu privire la proiecte artistice comunitare în cartierele orașului.

Până în 2021, creșterea cu 50% a reutilizării șantierelor industriale părăsite sau neglijate.

Creșterea accesului și extinderea participării culturale pentru un public cât mai vast, cuprinzând persoane de toate vârstele, gradele de instruire, având diverse origini geografice, vorbind diverse limbi, provenind din varii medii sociale, deținând grade diferite de competență digitală.

Până în 2021, 8 milioane de oameni din Europa vor participa în mod creativ la proiect, inclusiv prin intermediul unor platforme online; participanți la 2.000 evenimente CEaC (analizați demografic pe fiecare tip de eveniment, de ex. împărțirea procentuală a publicului pe baza apartenenței socio-economice: vârstă, venit, nivel de educație, conform Cadrului European al Calificărilor). Până în 2022, va crește cu 30% numărul vizitelor la muzee, participărilor la spectacole de teatru, concerte, expoziții de artă și evenimente literale, și va crește cu 50% gradul de conștientizare cu privire la semnificația culturii în rândul populației cu vârste între 6-24 de ani.

Includerea unor categorii noi și specifice de public, creșterea numărului activităților de voluntariat prin expunerea la evenimente culturale a unui public ce evită în mod obișnuit participarea la astfel de activități, prin desfășurarea lor în școli, biserici, centre sociale, parcuri și piețe publice.

Până în 2021, cel puțin 65 de operatori socio-culturali vor fi implicați în programe de schimb și cursuri de reciclare legate de producția culturală și de implicarea publicului; 100% dintre copiii de școală primară, 75% dintre copiii de gimnaziu și 50% dintre elevii de liceu participă la procesul de educație culturală; 25% participare a grupurilor care în mod obișnuit au puține afinități cu domeniul cultural; în fiecare an, 100 de copii trăind sub limita sărăciei vor avea acces direct la cultură prin intermediul unor facilități și subvenții; 60% dintre cetățeni vor declara că doresc să se implice în activități de voluntariat; Timișoara va avea un grup-nucleu format din 1.500 de voluntari ce întrețin legături bune cu mediul cultural; începând cu 2021, 100 de studenți își vor desfășura stagiile de practică în sectorul cultural și creativ; cel puțin 10% dintre artiști vor fi găzduiți de către familii locale.

Metodă: Analiza rapoartelor de dezvoltare urbană. Interviuri cu părțile implicate. 2019-2023, anual; tr.IV. și 2024-2026, anual, tr.IV.

Metodă: Sondaj de opinie prin chestionare la nivelul populației locale (oraș și regiune). Interviuri cu părțile implicate. 2019-2023, anual; tr.IV. și 2024-2026, anual, tr.IV.

Metodă: Analiza cantitativă și sondaje pentru a cuantifica audiența și ecourile. Analiza cantitativă a programului cultural. 2019-2023, anual; tr.IV. și 2024-2026, anual, tr.IV.

Metodă: Sondaj de opinie prin chestionare la nivelul populației locale (oraș și regiune). Monitorizarea mass-media, website-uri si a rețelelor de socializare. 2022-2023, anual; tr.IV. și 2024-2026, anual, tr.IV.

Metodă: Analiza Agendei Culturale Anuale a orașului. 2022-2023, anual; tr.IV. și 2024-2026, anual, tr.IV.

Metodă: Analiza cantitativă (de ex., numărul biletelor vândute, al rezervărilor de cazare efectuate, al biletelor de avion ). Interviuri cu părțile implicate. 2022-2023, anual; tr.IV. și 2024-2026, anual, tr.IV.

50%

30 mil

creștere a gradului de conștientizare cu privire la

semnificația culturii în rândul populației cu vârste între 6-24

de ani

Până în 2022

Până în 2021Extinderea profilului internațional al orașului.

Până în 2021, 30 de milioane de oameni din Europa vor auzi de orașul Timișoara; 90% dintre vizitatorii internaționali vor afirma că vor reveni în regiune; 60% dintre persoanele cu vârste între 13-20 de ani se gândesc să se întoarcă după ce studiază în altă parte; 75% dintre studenții de la universitățile din Timișoara se gândesc să rămână în zonă dacă își găsesc o slujbă; va crește numărul parteneriatelor și al schimburilor pentru studenți cu universități europene.

Efecte vizibile la nivelul deschiderii procesului de guvernanță și al extinderii activităților democratice la nivel local, regional, național, transfrontalier și european.

Până în 2022, se va contura un cadru comun coerent între instituțiile ce promovează o mai bună calitate a vieții (cultură, sport, timp liber, științe, inovație, educație, economie), și un mai mare grad de convergență a acestora cu alte proiecte UE.

Dezvoltarea turismului și a sectorului industriilor cultural-creative.

Până în 2021, Timișoara va avea 1.5 milioane de vizitatori; după 2021, va crește durata vizitelor cu 30%; după 2021, va crește cu 10% bugetul cheltuit de către turiști; după 2021, venitul provenind de la turiști va fi de 92 milioane EUR . După 2022, va exista un flux anual de 600.000 de vizitatori în oraș, dintre care 50% vor fi străini. Până în 2021, va exista o sporire cu 25% a numărului studenților

din sectorul industriilor culturale și creative și o creștere cu 25% a întreprinderilor din domeniul industriilor creative ce înregistrează o dezvoltare susținută pe o perioadă mai mare de 3 ani.

Impactul economic

de oameni din Europa vor auzi de orașul Timișoara

30%1.5 milcreștere a duratei vizitelorvizitatori în Timișoara

Până în 2021


timisoara2021.ro

17Prin intermediul programului nostru artistic, desfășurat pe parcursul anului 2021,

sperăm să contribuim la revigorarea unui climat al diversității culturale, al dialogului și convivialității, reintegrând în cotidian aceste valori fondatoare ale orașului, adaptate

contextelor specifice ale secolului XXI .

Valorile europene împărtășite au reprezentat fundamentul clasei de mijloc a Timișoarei în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, precum și esența procesului ei de „luminare”, de aderare la principiile și dezideratele Epocii Luminilor. Vom recupera această axiologie, și reactualizată, o vom racorda la pulsul contextului contemporan. Dorim ca Timișoara să devină laboratorul ce readuce la viață aceste valori în spațiul european.

Diversitatea culturală a Europei

Prin diversitatea culturală înțelegem perspectiva recunoașterii identității unice a fiecărui individ, conturată prin originile și experiențele sale culturale, religioase și sociale.

Diversitatea este o caracteristică definitorie a spiritului Timișoarei. Așa suntem noi, indiferent de circumstanțe. Acest oraș a fost un creuzet cultural timp de secole, fiind influențat de trei tradiții majore: cea otomană, cea austro-ungară și cea românească. Identitatea socială nu a fost niciodată înțeleasă în Banat în termenii naționalității, ci prin cultură și patrimoniu. Valorile au prevalat întotdeauna înaintea ideologiilor.

Din perspectiva conduitei sociale, Timişoara a fost un exemplu de multi- și interculturalitate timp de trei sute de ani, ceea ce a făcut posibilă integrarea orașului în Europa în secolul al XVIII-lea și transformarea lui în punte de legătură între catolici și ortodocși, creștini și musulmani, habsburgi și otomani. Dimensiunea multiculturală a conferit consistență rezistenței anticomuniste în secolul XX.

Timișorenii sunt mândri de acest patrimoniu divers și doresc să-l cultive și să-l conserve. Spre exemplu, este un

lucru firesc ca o familie să celebreze Sărbătoarea Paștelui în moduri diferite, dacă membrii ei urmează tradiții diferite; totodată spiritul civic, care a însuflețit Revoluția, a fost trezit de un preot aparținând atât unei minorități culturale și lingvistice, cât și unei minorități religioase – fiind protestant de origine maghiară. Acestea sunt aspectele care definesc în mod esențial Timișoara.

În cadrul proiectului TM2021, diversitatea europeană va fi piatra de temelie a majorității programelor noastre. Spre exemplu, în cadrul programului Patrimoniul sub reflectoare, mii de elemente de patrimoniu sunt prezentate într-o manieră colaborativă și interdisciplinară, fiind promovate prin poveștile unor ghizi locali special pregătiți, provenind din diverse paliere ale spațiului social și cultural, inclusiv tineri romi sau imigranți, persoane cu dizabilități sau vârstnici; șase cartiere istorice vor deveni muzee vii, în care locuitorii vor fi producători, curatori și ghizi; iar pe parcursul lunii august vom organiza Festivalul Mega Bega, un eveniment dedicat diversității europene.

Dialogul intercultural

Nu putem vorbi despre multiculturalitate în absența interculturalității. Ne imaginăm dialogul intercultural ca pe o formă unitară ce menține armonia diversității religioase, culturale și sociale a comunității noastre.

Această definiție se bazează pe tradiția multi- și interculturală îndelungată a orașului și a regiunii, din care s-a născut 'spiritul Timișoarei', cunoscut pe tot cuprinsul țării.

Deschiderea europeană a Timișoarei a fost facilitată de tradiția plurilingvismului și a multiconfesionalismului. La începutul secolului XX, populația Timișoarei vorbea cinci limbi: maghiara, germana, sârba, româna și bulgara. Principalele confesiuni religioase erau cea Romano-Catolică, Ortodoxă, Iudaică, Greco-Catolică, Evanghelică Luterană și Reformată. Pe parcursul dominației austro-ungare, Timișoara avea singura administrație plurilingvă de pe teritoriul Europei Centrale și de Est. Acest etos a stimulat conturarea cetățeniei multiculturale în regiunea Banatului cu mult înainte ca aceasta să devină o viziune și o valoare a Europei ce a stat la baza formării Uniunii Europene. Aceste caracteristici vor fi prezentate în cadrul unor programe precum Patrimoniul sub reflectoare, Cuvinte de lumină și Să fie lumină.

Cetățenia multiculturală e caracterizată prin suprapunerea și intersecția mai multor culturi, prin practici și obiceiuri ce nu se bazează pe identități etnice și religioase, ci pe interculturalitate: existența unui mare număr de căsătorii interconfesionale și interetnice, a unor școli cu predare în limbile minorităților, la care învață și copii români, presă în limbile minorităților, teatrele German și Maghiar, frecventate de membrii întregii comunități, nu doar de către germani și maghiari, un marș ecumenic anual la care participă reprezentanți ai tuturor confesiunilor creștine. Regimurile politice ale secolului XX au lăsat însă urme adânci și dureroase. Pe măsură ce etnicii germani au emigrat, părăsind orașul, a început să se manifeste o anumită reținere față de comunitatea romă și față de persoanele provenite din alte regiuni. Intenționăm să abordăm aceste aspecte în cadrul unor programe precum Invizibil / Vizibil și Frânturi de amintiri.

Furnizaţi detalii cu privire la sfera de cuprindere şi calitatea activităţilor:

De promovare a diversităţii culturale a Europei, a dialogului intercultural şi a unei mai bune înţelegeri între cetăţenii europeni;

2. DIMENSIUNEA EUROPEANĂ


18


care pun în evidenţă aspectele comune ale culturilor, patrimoniului şi istoriei europene, precum şi integrarea europeană şi temele europene actuale;

Strategia noastră presupune întărirea relației cu orașele ‘luminate’ și dincolo limitele acestora, prin intermediul schimburilor artistice, al coproducțiilor și colaborărilor

creative. În acest mod, dorim să generăm un curent care să ne motiveze să redescoperim natura deschisă și tolerantă a spațiului social european, istoria împărtășită și viitorul comun.

Pe parcursul desfășurării programului TM2021, ne dorim să stimulăm dialogul intercultural și să punem în valoare faptul că în Timișoara se vorbesc mai multe limbi, nu doar în cadrul grupurilor etnice istorice – unde sunt în uz, spre exemplu, dialectul bănățean al limbii române și dialectul șvăbesc al limbii germane - ci și în cadrul comunităților noi, precum cea arabă, asiatică sau italiană. De asemenea, vom organiza Cuvinte de lumină, un program internațional multilingv organizat de Guerrilla Translation și de Festivalul de Literatură Fraktura.

Promovăm înțelegerea între cetățenii Europei

Conviețuirea pașnică, recunoașterea și valorizarea diversității în comunitate, precum și inițierea unui dialog între culturi au fost aspecte reprezentative ale vieții Timișoarei încă din Evul Mediu. După 1918, populația Timișoarei nu s-a lăsat

influențată de naționalismul marcant din perioada interbelică. Când, după al Doilea Război Mondial țara a intrat în era nefastă a comunismului, oamenii orașului au rămas fideli unor valori precum solidaritatea, toleranța și respectul, manifestate egal, nediscriminatoriu. Faptul că Revoluția anticomunistă a început la Timișoara e o dovadă clară că aceste valori, împărtășite de către toate comunitățile din interiorul orașului, au rămas vii, nefiind alterate de naționalism. În ultima vreme, având în vedere faptul că Timișoara a pierdut din cauza emigrației masive un mare număr de specialiști din diverse domenii, orașul riscă să-și piardă identitatea conferită de aceste valori dacă ratează șansa de a le cultiva în interiorul comunităților formate din persoane provenind din alte regiuni.

Încurajarea celuilalt pentru a-și atinge potențialului deplin a reprezentat o valoare esențială în cadrul comunității din Banat, unde fiecare și-a urmat

chemarea spre o viață mai bună, lăsându-i și pe ceilalți să prospere. Aceste valori au fost integrate prin acces la educație și cultură, fapt ce a nivelat diferențele dintre bogați și săraci, prin asimilarea limbilor străine vorbite în comunitate, și prin împărtășirea valorilor spirituale ale celor din jur. Vom căuta să ducem mai departe aceste valori împărtășite prin promovarea lor, dar și prin realizarea și implementarea unor proiecte educaționale în școli, prin intervenții artistice din domeniul teatrului, al muzicii, filmului, științelor sociale și umaniste.

Programul Orizonturi în mișcare ilustrează impactul cultural semnificativ al mobilității sociale contemporane, reprezentată metaforic prin intermediul unor oameni ce au trăit în locuri diferite, și care își împărtășesc ideile și viziunea, mai diverse și mai bogate, în interiorul comunităților lor.

Ce îi unește pe europeni?

Ceea ce îi unește pe europeni este cultura materială, dar și cea imaterială, patrimoniul arhitectural și oamenii (patrimoniul viu), trecutul și viitorul. Dorim să descoperim valorile transculturale comune în spațiul european.

Nu e nevoie să privim prea mult în urmă, în istorie, pentru a descoperi o veritabilă rețea de orașe asemănătoare urbei noastre în ceea ce privește modul în care au fost ele construite și ideile pe care le-au

promovat. Valorile Timișoarei trebuie înțelese în interiorul rețelei de orașe luminate: Košice (Slovacia), Novi Sad (Serbia), Pilsen (Republica Cehă), Pécs (Ungaria), Cernăuți (Ucraina), Lvov (Ucraina), Cracovia (Polonia), Trieste (Italia), Stuttgart (Germania), Ruse (Bulgaria) și altele, similare. Valorile lor împărtășite, vizând cultura imaterială, precum cosmopolitismul, multiculturalismul, orientarea spre educație, antreprenoriatul, inovația socială, hibridizarea culturală și discursul anti-naționalist se reflectă în perimetrul culturii materiale, în arhitectură, clădiri, monumente sau în gastronomie. Cea mai potrivită imagine

pentru a reflecta acest spirit este Piața Unirii din Timișoara, unde trei lăcașe de cult distincte, aparținând de trei religii diferite, împărtășesc spațiul public. Să fie lumină va adăuga acestor dimensiuni elemente contemporane ale diversității credințelor spirituale în spațiul european.

Integrare europeană

Având drept reper aceste valori clare și solide, ne imaginăm Timișoara sub forma unui laborator european ce promovează ideea unei Europe mai deschise și tolerante, animată de


timisoara2021.ro

19

dorința colaborării. Patrimoniul sub reflectoare se integrează în platformele europene de împărtășire a tradițiilor comune ale trecutului, Strălucirea orașelor mici reflectă procesul de căutare a unui viitor coerent și durabil pentru orașele medii și mici, iar Orizonturi în mișcare descrie apariția omului nou european, capabil să își asume mai multe identități culturale.

Teme europene actuale

Mai mult decât patrimoniu, istorie și cultură, aceste orașe împărtășesc și provocări europene similare și actuale.

Utilizarea eronată a spațiilor publice reprezintă o preocupare importantă

a orașelor ce dețin un număr mare de clădiri de secol al XVIII-lea și al XIX-lea, cu infrastructura adiacentă. Timișoara are cel mai vechi cartier industrial din Romania, datând din 1732-1744, dar și zone întinse pe care se află platformele industriale din vremea comunismului abandonate. Intenționăm să subliniem nevoia de a reintegra aceste spații, de a reabilita clădirile și de a construi comunități animate de un spirit comun, prin programe precum Briliant și Priveliști inspirate.

Șomajul reprezintă o problemă constantă, mai ales în rândul tinerilor, generând neliniște și frustrare. 1 Mai pur și simplu promovează ideea că există valoare dincolo de aspectul

material, aflat în centrul intereselor societății de consum.

Imigrarea este o problemă severă în Europa. Timișoara găzduiește primul Centru de Tranzit pentru Refugiați deschis de către Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite (UNHCR) în Europa. Vom include în programele noastre persoane refugiate sau care au trecut prin procesul migrației și doresc să-și împărtășească experiența și tradițiile culturale într-un cadru sigur și primitor, precum Clarobscur și Cuvinte de lumină.

TM2021 conține o serie de programe educaționale destinate reducerii decalajului digital, precum Lumini captivante, coordonat de Transit Project din Spania, în colaborare cu Universitatea de Vest din Timișoara, Centrul de Cercetări Sociale și Fundația EOS, afiliată rețelei Telecentre Europe. În cadrul programului Îndrăznește să strălucești Organizația Daneză pentru Copii, inițiativa CRAFTed din Irlanda vor fi invitate să organizeze ateliere de lucru deschise și laboratoare educaționale, în colaborare cu Muzeul Satului Bănățean din Timișoara, Fundația Rubin Timișoara și Festivalul Street Delivery Timișoara. În cadrul acestor evenimente, copii și adulți din Timișoara, dar și persoane aflate în vizită în oraș, pot participa la activități creative și de învățare. În cadrul programelor Sclipiri de primăvară și Dincolo de ziduri desfășurăm o serie de proiecte sociale dedicate grupurilor vulnerabile, precum și o

serie de activități culturale cu caracter multietnic și intercultural, organizate cu participarea Opera Circus și Forum Theatre din Marea Britanie, Parteciparte (Italia), Metaforum (Franța), Aufbruch (Germania) și TeatroDentro-TRASforma (Spania), în colaborare cu Institutul Intercultural din Timișoara și cu o serie de companii de teatru locale, precum Teatrul independent Auăleu.

Reutilizarea în scopuri creative a fostelor clădiri industriale, coordonată de către ZK/U - Zentrum für Kunst und Urbanistik, împreună cu colectivul francez de arhitecți Encore Heureux, ne va permite organizarea programului Spațiul, lumini în beznă, o versiune nouă a programului DEEP SPACE, desfășurat de Ars Electronica (Austria) în colaborare cu Asociația Simultan din Timișoara și cu Unstable Media / Festivalul de Artă Electronică Daneză. Artiști media, precum Jane Boyde

(Marea Britanie) și Laurie Frick (Statele Unite) și designeri interactivi precum Sergio Galán (Spania) vor fi, de asemenea, implicați.

Avem, deopotrivă, și un program principal, Introspecții, creat pentru a întări legăturile dintre artă și management. În cadrul lui, parteneri internaționali precum Conexiones Improbables (Spania) și Antiheroes (Olanda), sau artiști precum nord-irlandezul Michael Hanna, își vor folosi experiența pentru a crea un mediu propice dezvoltării unor inițiative ce încurajează schimbări importante în mediul cultural al orașului. În acest sens, artiști, producători și ONG-uri din spațiul internațional, precum Fundația Goteo (Spania) și Circular Company (Olanda), vor identifica modele de afaceri inovatoare și viabile, precum și soluții de reciclare creativă în sfera industrială, prin cordonarea unor activități de laborator desfășurate în


La care participă artişti europeni, care vizează cooperarea cu operatori sau oraşe din ţări diferite, precum şi parteneriate transnaţionale. Numiţi artişti, operatori şi oraşe din Europa şi din afara Europei cu care aveţi de gând să cooperaţi şi specificaţi despre ce tip de colaborare este vorba. Numiţi parteneriatele transnaţionale pe care oraşul dumneavoastră le-a instituit deja sau pe care intenţionează să le instituie.

Întregul program artistic TM2021 presupune o serie de colaborări europene și oferă oportunități de dezvoltare a unor parteneriate puternice și bine consolidate.



20

Strategia noastră a fost proiectată pe trei niveluri: creșterea profilului internațional al orașului prin intermediul diasporei românești; articularea unei rețele internaționale de parteneriate; și conceperea unui program artistic participativ, având un profil european și un impact comunicațional puternic asupra unui public cât mai larg. Pentru această strategie ne bazăm în special pe rețelele sociale, pe crowdsourcing (externalizarea serviciilor către comunitate) și platforme de povestiri (storytelling), pe televiziuni, radio, presă scrisă, difuzare online și în rețele globale.

Înainte de anul CEaC, românii din diaspora, trăind în comunități aflate pe tot cuprinsul Europei, vor fi principalii ambasadori ai mesajului nostru de a încuraja și de a îndemna oamenii să se implice în viața civică. Poveștile

lor, având în acest context un rol proactiv, vor face cunoscută Timișoara pe plan internațional, deoarece ele vorbesc despre oameni cu perspective internaționale, dar care încă păstrează o legătură aparte cu spațiul natal.

În același timp, cele mai multe dintre programele noastre artistice au fost proiectate pentru a fi dezvoltate în strânsă colaborare, cooperare și co-producție cu o largă rețea de parteneri europeni, reprezentând instituții culturale, asociații artistice și grupuri formale și informale ale societății civile. Această rețea va juca un rol important în garantarea calității ofertei noastre artistice și în trezirea interesului în rândul publicului european. Consolidarea unei astfel de rețele va fi facilitată de tehnologiile rețelelor sociale, ce asigură distribuirea, diseminarea și crearea de conținut cultural.

Pe parcursul anului CEaC vom atrage în număr mare publicul european și internațional, grație unor proiecte special concepute pentru a ajunge la un public cât mai larg, care va fi alături de noi atât fizic cât și virtual, cu ajutorul tehnologiei digitale:

• prin evenimentele de deschidere și de închidere, vom începe și vom încheia anul CEaC cu fast și răsunet. Vor fi organizate o serie de spectacole emoționante, valorificând tema luminii, care vor trezi în oaspeții noștri din restul Europei pasiunea pentru artă și angajament civic;

• prin programul Vision, caracterul viral al data art va atrage atenția publicului datorită capacității sale de a vizualiza modele de gândire prin intermediul unor chipuri reale, arătând diferențele și aspectele lor comune;

Puteţi explica ce strategie aveţi pentru a trezi interesul unui public larg european şi internaţional?

Scopul principal al acțiunilor noastre este acela de a face Timișoara un nume cunoscut la nivel european și internațional, capabil să reflecte atât specificul nostru

local cât și valorile împărtășite cu Europa.

colaborare cu clubul local Helion și cu asociația Eco Stuff Timișoara.

Dintr-o perspectivă artistică diferită, atât proiectul Mega Bega, cât și Baroc Reloaded vizează activități curatoriale desfășurate în parteneriat, ele presupunând colaborări cu organizația CORNERS - turning Europe inside out, Rivers of Europe, International Danube Festival, Elias Canetti Gesellschaft, Novi Sad Jazz festival, Asociația Hungarian Limes, pentru a recrea, în forme noi, festivaluri locale ce au deja o tradiție, cum sunt Festivalul Bega Boulevard, Festivalul Baroc, Access Art, Festivalul de Jazz, Festivalul Plai, Festivalul Inimilor, StudentFest, Festivalul Internațional de Artă Performativă și Festivalul Folcloric al Minorităților Etnice.

Toate aceste colaborări vor crea condiții adecvate pentru o dezvoltare durabilă pe acest palier, consolidată

prin parteneriate de durată între artiști creativi și diferite organizații.

Politicile noastre încurajează parteneriate transnaționale care să susțină operatorii culturali locali în elaborarea unei oferte culturale de calitate, rezonând cu Strategia Culturală a Timișoarei pentru perioada 2014-2024. Vom stabili un parteneriat internațional între Centrul Național de Expertiză pentru Educație Culturală și Artă Amatoare din Olanda, Asociația Națională a Consiliilor Culturale și Institutul pentru Societatea Civilă (Danemarca) și o serie de instituții culturale locale, precum: Departamentul pentru Cultură al Județului Timiș, Teatrul Național ”Mihai Eminescu”, Teatrul German de Stat Timișoara, Teatrul Maghiar de Stat ”Csiky Gergely”, Opera Națională Română din Timișoara, Filarmonica Banatul, Societatea Musica Antica, Casa de Cultură a Municipiului Timișoara, Centrul de Cultură şi Artă

al Judeţului Timiş, Centrul Cultural German și Institutul Francez din Timișoara.

Mai mult, în cadrul programului nostru Strălucirea micilor orașe, intenționăm să creăm un cadru de mobilități și schimburi pentru cercetători împreună cu o serie de orașe de mărime medie, multilingve și multiculturale, precum Novi Sad (Republica Serbia), Szeged (Ungaria), Osijek (Croația), Sarajevo și Banja Luka (Bosnia și Herzegovina), Skopje (Macedonia), Shkodra (Albania), Ioannina (Grecia), Chișinău (Republica Moldova), Graz (Austria) Brno (Republica Cehă), Bratislava și Košice (Slovacia); Cernăuți, Uzhhorod și Lvov (Ucraina) sau Cracovia (Polonia), extinzând astfel o inițiativă creată la Timișoara de către Fundația Inter-Est Foundation din Germania.


timisoara2021.ro

21

• în cadrul programului Spațiul, lumini în beznă vom organiza o versiune extinsă, spectaculoasă și futuristă a Ars Electronica, în perimetrul platformelor industriale abandonate, situate în inima orașului;

• prin intermediul programului Mega Bega, invităm oamenii să urce pe cea mai lungă scenă din lume, Canalul Bega, pe care vor fi prezentate diverse spectacole și forme de artă;

• prin Pur și simplu 1 Mai, vom aborda una dintre principalele probleme

europene ale momentului - șomajul. Printr-un`performance` colectiv, ale cărui proporții nu sunt anticipate, vom fi alături de un public larg, internațional;

• prin Baroc Reloaded ne trimitem ambasadorii în toată Europa pentru a invita un public cât mai mare să viziteze Timișoara, să participe la o petrecere multidimensională, presupunând o reinterpretare contemporană și provocatoare a barocului;

• Orizonturi în mișcare va intermedia

un schimb fabulos al cerurilor de deasupra orașelor europene, așa cum sunt ele imaginate de oameni; ei se vor reuni astfel sub un unic cer neconvențional, unde își vor împărtăși poveștile despre călătorii, traversarea granițelor și mobilitate în lumea de azi.

Energia interioară a fiecăruia contează întrucât e nevoie de fiecare scânteiere pentru a accelera transformarea prin cultură în Europa – moștenirea ce o lăsăm generațiilor viitoare.

Programul Bulevardul cultural a fost special creat pentru orașe ce dețin sau aspiră la titlul european. Acesta reprezintă un spațiu deschis, în care ele își pot expune elementele culturale reprezentative, alături de produse artistice artizanale, creații media sau vizuale.

Alte inițiative includ un proiect artistic în desfășurare, Invizibil/Vizibil, cuprinzând spectacole de teatru și un documentar în co-producție cu orașul candidat Kalamata 2021, și cu Plovdiv 2019, implicând într-o serie de activități copii romi din Grecia, Bulgaria și Romania, care trăiesc la periferii sau în adăposturi temporare.

În cadrul unuia dintre programele principale, Mega Bega, vom dezvolta un proiect cu tema râurilor, ca și mediatoare culturale și vom consolida relațiile cu alte orașe situate de-a lungul Begăi și Dunării. Putem conta pe o serie de parteneriate deja stabilite cu orașe dunărene, precum Pécs 2010 sau Novi Sad 2021 Oraș Candidat (terță parte).

Programul Strălucirea micilor orașe este dedicat orașelor medii și mici, multilingve și multiculturale din Europa și a pornit de la un proiect inițiat de Inter:est Berlin în 12 orașe din Europa Centrală și de Est. Dorim să

extindem cercul cu noi orașe precum orașele candidate Cetinje 2021 (terță parte) și Ioannina 2021 pentru a lansa o dezbatere despre patrimoniul cultural comun.

Vom dezvolta noi proiecte în parteneriat cu alte orașe candidate CEaC, în scopul schimbului de informații, experiențe și bune practici în spațiul cultural. Astfel, avem deja cu Ioannina 2021 un parteneriat în desfășurare între Universitatea de Vest din Timișoara și Universitatea din Ioannina în domeniul științelor umaniste. Cu Larissa 2021, Rijeka 2020 și Pula 2020, avem acorduri prin care să desfășurăm schimburi de artiști și rezidențe, vizând, de asemenea, o serie de programe de artă inovativă și experimentală, în scopul susținerii comunităților respective. Candidatura noastră vizează programe educaționale și culturale legate de diversitatea europenilor, menite să influențeze politicile UE pe termen lung cu privire la patrimoniul multicultural.

Proiectăm colaborări cu orașe candidate CEaC din Grecia, Irlanda și Croația, prin care să dezvoltăm și să realizăm schimburi de metodologii de evaluare, mobilități de personal, programe de schimburi pentru artiști,

artefacte și cetățeni, să găsim cele mai bune căi de a ne împărtăși specificul țărilor și spiritul evenimentelor. Cu fiecare dintre ele plănuim să colaborăm pentru accesarea de fonduri UE destinate proiectelor de consolidare a capacităților instituționale.

Suntem interesați să relansăm și să dezvoltăm proiecte deja prezente în programe CEaC anterioare, precum Lille 2004, care a prezentat la Timișoara expoziția Futurotextiles realizată de Lille3000, asociația derivată din Lille 2004. Planificăm un eveniment special, în parteneriat cu Linz 2009, care va recrea scenariul DEEP SPACE al proiectului Ars Electronica în ambientul post-urban al platformelor industriale abandonate din Timișoara.

Au fost incluse în planurile noastre de creare a unui fond solid de competențe, alături de o serie de discuții privitoare la co-producții și proiecte de colaborare în vederea participării la apeluri pentru finanțare Europeană, și invitații și schimburi dedicate experților, specialiștilor și membrilor grupurilor de evaluare a impactului în cazul altor CEaC, precum Lille 2004, Sibiu 2007, Liverpool 2008, Stavanger 2008, Linz 2009, Marseille 2013, Wroclaw 2016, Paphos 2017.

În ce măsură intenţionaţi să dezvoltaţi legături între programul dumneavoastră cultural şi programul cultural al altor oraşe care deţin titlul de Capitală europeană a culturii?

Programul nostru cultural va dezvolta proiecte în parteneriat cu foste și actuale Capitale Europene ale Culturii sau cu orașe candidate la acest titlu, pe baza

trăsăturilor similare pe care le împărtășim.



22

Programul cultural oferă publicului o experiență extraordinară, al cărei scop este acela de a provoca atât metamorfoze interioare, cât și exterioare, și de a declanșa transformări în viața civică. În acest scop, programul dedicat anului Capitală Europeană a Culturii cuprinde idei artistice care dovedesc o legătură puternică și activă cu spiritul comunității.

Din moment ce Europa trece printr-un proces de cotitură tehnologică, presupunând integrarea masivă a noilor tehnologii în viața cotidiană, europenii trebuie să regândească relația dintre cultură și publicul ei în termenii creației participative și ai accesului la un patrimoniu european comun. O schimbare importantă o reprezintă faptul că, dintr-o perspectivă socială, publicul nou integrat are întotdeauna dreptate. În cadrul acestui nou scenariu, în care distincția dintre cei ce creează conținuturi și utilizatorii acestor conținuturi e tot mai incertă, intermediarii sunt tocmai artiștii profesioniști care animă comunitatea prin artă și reunesc oamenii într-o comunitate dinamică și prosperă.

Fiecare trimite la capacitatea luminii de a face vizibile lucrurile, de a le desprinde din întuneric, pătrunzând în cele mai ascunse cotloane, ea răspândindu-se apoi pretutindeni. Acest proces dizlocă individul din zona sa de confort prin faptul că el își împărtășește experiențele, le face cunoscute și altora, se familiarizează cu spațiile mai puțin frecventate ale orașului, intermediază legături cu alți europeni, aflați peste granițe, și își lărgește orizonturile pentru se putea reintegra, printr-un nou început, într-o comunitate lărgită.

Întregul proces poate fi descris ca o revărsare permanentă de energie, pornind din interiorul fiecărui individ, exprimându-i identitatea culturală, experiențele și memoria subiectivă, animând fluxul acestei energii în spațiul colectiv. Comunitatea este influențată de contactul cu această energie, fiind un spațiu ce inițial absoarbe lumina pe care fiecare o emană, apoi o redistribuie, iar prin acest proces ea ajunge și în zone rămase în umbră, neglijate, de care nimeni nu se preocupă. Cu cât este mai puternică lumina declanșată printr-o simplă scânteie, la Timișoara, cu atât ea va răzbate mai departe, dincolo de limitele orașului, pe tot cuprinsul regiunii, al țării și al continentului. Odată ajunsă în sfera globală, ea se întoarce în comunitate ca viziune și inspirație, îmbogățită cu un suflu proaspăt, atât de necesar unui nou început.

Rezultatul acestui proces este apariția unui nou concept de cetățenie, timișoreană și europeană în același timp.

Care este viziunea şi strategia artistică pentru programul cultural din anul pentru care este acordat titlul?

Viziunea artistică a programului nostru, Luminează orașul prin tine!, implică un proces al descoperirii de sine și al transformării sociale ce dă naștere unor noi înțelesuri.

Ne dorim ca oamenii să pornească în căutarea luminii lor interioare, să-și împărtășească poveștile și experiențele în comunitatea în care trăiesc, contribuind astfel la dinamica schimbărilor sociale, alungând pasivitatea, stimulând energia civică, generând implicare și interes pentru cultură.

3. CONŢINUTUL CULTURAL ŞI ARTISTIC

Strategia noastră poate fi exprimată prin șapte elemente verbale, fiecare dintre ele reprezentând câte un principiu fundamental din cadrul evenimentului inaugural, al celor cinci paliere ale programului și al evenimentului de închidere: impulsionează, expune, reflectă, pătrunde, relaționează, globalizează și reîncepe.

timisoara2021.ro

23

Descrieţi structura programului cultural, inclusiv gama şi diversitatea activităţilor/principalelor evenimente care vor celebra anul. Pentru fiecare, vă rugăm să furnizaţi următoarele informaţii: data şi locul/parteneriidin proiect/finanţare.

PROGRAMCULTURAL

Privire împărtășită

Îndrăzneşte să străluceşti!, Sclipiri de primăvară, Patrimoniul sub reflectoare, Frânturi de amintiri, Invizibil/Vizibil

Lumină și întuneric

Spaţiul, întâlnirea dintre întuneric şi lumină, Pur și simplu 1 Mai, Dincolo de ziduri, Clarobscur, Briliant

Lumină peste graniţe

Mega Bega, Baroc reloaded, Cuvinte de lumină, Bulevardul cultural, Strălucirea micilor orașe

Peisaje de lumină

Introspecţii, Orizonturi în mișcare, Oraşul Soarelui, Să fie lumină!, Privelişte inspirată

IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEP OCT NOI DEC

Lumina interioară

Lumini captivante , Vision - Post-selfie Data Fest, Ana=logic, Dincolo de ecrane

Deschidere Închidere

Timișoara 2021 European Capital of Culture / Candidate City

Elementul fundamental al implicării civice este simbolizat în evenimentul de deschidere în mai multe moduri. El este imaginat ca o lumină, ca o flacără interioară.

APRINDE FLACĂRA DIN TINE: SĂ VORBIM DESPRE REVOLUȚIE

Ianuarie 2021

24

AcțiuneIMPULSIONEAZĂ!

timisoara2021.ro

25

În ianuarie 2021, noi, locuitorii Timișoarei, împreună cu prietenii noștri europeni, începem răsunător o Revoluție. Acest lucru se poate întâmpla numai atunci când "Nu mai este timp pentru ezitări." Pentru Timișoara, discuţia despre revoluție este atât un act de reamintire a trecutului, cât şi un moment de celebrare a primei scântei care a declanșat schimbarea socială. Deschiderea va fi un eveniment de proporții, desfășurat pe Canalul Bega, care să pună în mișcare energia colectivă și în același timp să atragă atenția mass-mediei internaționale, pentru ca evenimentul să se bucure de audiență maximă.

Va fi un eveniment animat în întregime de energia colectivă a comunității, stocată pe tot parcursul anului anterior, cu ajutorul unor dispozitive ingenioase. De-a lungul Canalului Bega, înghețat artificial, vor fi dispuse instalații ce convertesc mișcarea umană în energie electrică, astfel încât o pădure de lumini se va aprinde de-a lungul malurilor. Principalele momente ale Revoluției timișorene realizate ‘live’ în culori fluorescente strălucind în lumina albă a gheţii vor fi intercalate cu imagini reprezentând povești ale europenilor din 1989, de la bine-cunoscuta cădere a Zidului Berlinului și până la istorii personale anonime.

La fel ca în 1989, timișorenii ies din casele lor urmând chemarea revoluției. Pe clădiri se derulează proiecții ce reiau imagini cu fluxul mulțimii ce traversează bariera naturală a canalului pășind pe gheață și purtând lumini. Toată energia consumată pentru îngheţarea Canalului se întoarce, reconvertită acum în sunetul focului. În Piața Victoriei, un DJ maraton mixează vocile din 1989, atât cele din Timișoara cât și cele din Europa, într-o coloană sonoră de muzică electronică ce aprinde și energizează prima noapte a anului CEaC. Evenimentul culminează cu un marș spre concertul rock. Jocurile cu foc încheie noaptea. Suntem în flăcări!

/ Eveniment de Deschidere Group F (FR) · Licht Festival Gent (BE) · Glow Eindhoven (NL) · Blake Shaw (US) · Dedo Barcelona (ES) · Jane Boyd (UK) · Teatrul Național “Mihai Eminescu” Timișoara · Teatrul German de Stat Timișoara · Teatrul Maghiar de Stat “Csiky Gergely” · Opera Națională Română Timișoara · Filarmonica Banatul Timișoara

€ 2.000.000

Harta orașului Timișoara Punctul declanșării Revoluției din 1989

Puncte de întâlnire pentru Evenimentul de deschidere

Puncte principale ale Evenimentului de deschidere

Canalul Bega


Fascinația contemporană pentru tehnologie a transformat lumina artificială dintr-o oportunitate într-o provocare enormă: aceea de a păstra lumina interioară vizibilă. Lumina interioară va prezenta povești, amintiri și experiențe individuale menite să ilustreze noile provocări ale culturii digitale. Ca într-o oglindă, vom încuraja oamenii să-și analizeze obiceiurile culturale de zi cu zi.

LUMINĂ INTERIOARĂ

Ianuarie → Iunie

UrgențӑABSENȚA ENERGIEI CIVICE Acțiune

EXPUNE!

26

Lumini captivanteVom inspira oamenii să transforme dependența de transa noilor tehnologii în poftă de cultură și împărtășire cu cei din jur. Noile tehnologii pot să ne ţină izolaţi într-un cerc închis, oferindu-ne un fals sentiment de conexiune cu ceilalți. Cu toate acestea, ele sunt un instrument fundamental al participării creative și al răspândirii conținutului cultural.

Rezonând cu semnificația și importanța unor arhive de nivel european, cum ar fi Europeana, Lumini captivante are ca obiectiv încurajarea utilizării creative a patrimoniului digital de către toate generațiile Timișoarei. Scopul nostru este crearea unei platforme participative adresată celor mai în vârstă, în care tinerii sunt curatori și participă la însuflețirea, în mediul online, a conținuturilor culturale importante pentru noi, conectându-ne la dinamica spiritului european.

/ Program principal

Trànsit Projectes (ES) · Europeana Foundation (NL) · UNITE IT (BE) · Telecentre Europe Network (BE) · Universitatea de Vest din Timișoara · Centrul de Studii şi Cercetări Psihologice din Timişoara · Universitatea de Vest Timișoara · Universitatea Politehnica Timișoara · Samsung România · Startup Hub Timișoara · CoderDojo Timișoara

€ 900.000

timisoara2021.ro

27

Vision - Post-selfie Data Fest

Timp de șapte zile, la începutul lui 2021, apoi continuând pe tot parcursul anului, Vision - Post-selfie data fest reprezintă ultima modă în data-selfie, având la bază ideea că viața și datele fiecăruia pot fi transformate în mesaj artistic. Trecătorii, atât cei din Timișoara cât și din alte orașe înfrățite, își pot face o fotografie de fundal cu ei înșiși, spunând deopotrivă cine sunt sau cine și-ar dori să fie. Colajul de imagini cuprinzând feţele oamenilor dintr-un oraș va fi difuzat în alte orașe pentru a lumina zidurile caselor pe timpul nopților de iarnă. Aceste date vor fi colectate și sub forma unui cloud (nor) semantic, purtând cele mai populare hashtag-uri, pentru a fi prezentate la sfârșitul festivalului și exportate în toată Europa. Prin acest schimb, ne putem privi ca într-o oglindă, pentru a vedea cât suntem de asemănători și de diferiţi, fiind, în același timp, cu toții cetățeni europeni.

Ana=logic

Expunerea la noi forme de tehnologie ne face hiper-activi. Festivalul Ana=Logic învață tinerii despre beneficiile unui stil de viață ce cuprinde tehnologii slow and low-fi. Evenimentul promovează exclusiv arta și tehnologia analogică în forme precum fotografia, filmul, sunetele, cărțile create de artiști și amatori, fără implicarea nici unui proces digital. Mai mult decât atât, festivalul se desfăşoară în locuri de întâlnire pentru persoane de diferite vârste, de la cluburile de seniori, la parcurile unde adolescenţii se dau cu rolele sau skateboard-ul.

Dincolo de ecrane

În spatele oricărui progres tehnologic se află o fiinţă umană, fie că este vorba de un inventator, de un întreprinzător curajos, de un hacker, de un miner prins în capcana conflictelor armate, de un copil ce lucrează illegal pe linii de asamblare a gadget-urilor sau de o persoană ce conferă o nouă viață deșeurilor electronice. Vom invita artiști să dezvăluie lumina din oameni, aflată dincolo de ecranele dispozitivelor noastre, dar și să ne reamintească despre capacitatea fiecăruia de a crea lucruri. Dincolo de ecrane este o sărbătoare a lui “Homo Faber”, așa cum a fost el imaginat de-a lungul timpului, de la vechea artă meşteşugăreasca la următoarea generaţie de creatori.

/ Eveniment principal

Laurie Frick (US) · Magnum Photo (FR) · Dédale - Culture Technologie Innovation Social (FR) · PanSpeech (IT) · Facultatea de Arte și Design Timișoara · Asociația Simultan Timișoara

€ 850.000

/

ANALOGICA Festival (IT) · Notodofestival (ES) · Ambulanța Culturală Timișoara · Biblioteca Județeană Timiș

€ 150.000

/

VivaCidade (PT) · MOB · Makers of Barcelona (ES) · MakerConvent (ES) · CRAFTed project (IR) · Asociația Smart City Timișoara

€ 350.000


Cultura este mediul propice pentru transformarea sclipirilor individuale disparate în străluciri și inițiative colective. Pentru aceasta, întoarcem oglinzile în jurul nostru şi lăsăm lumina interioară să se reflecte de la un individ la altul, să își schimbe direcția de propagare până când ajunge în fiecare colţ al cartierelor noastre. Dorim să răspândim lumina şi, odată cu ea, să schimbăm perspectivele, pentru a atinge o veritabilă armonie în diversitate în întreaga Europă.

PRIVIRE ÎMPĂRTĂȘITĂ Februarie → Iulie

UrgențӑEXCLUZIUNEA SOCIALĂ A GRUPURILOR MARGINALIZATE

AcțiuneREFLECTĂ!

28

Îndrăzneşte să străluceşti!Acesta este un program-cheie concentrat pe ideea angajamentului civic, al extinderii audienței și al exprimării creative; el implică o metamorfozare a zonelor defavorizate ale orașului prin cultură. Zona metropolitană a Timişoarei va deveni o reţea densă de spaţii de exprimare și creație destinată publicului. După mai mulți ani de pregătire cu artiști locali și internaționali, locuitorii Timișoarei pot ieși într-un spațiu familiar din cartierul lor pentru a-și exprima perspectivele, viziunile și ideile într-o diversitate colorată de limbaje și forme de exprimare, în locuri alese de ei și amenajate cu infrastructură culturală de mici dimensiuni. Școli și organizații educaționale vor găzdui proiecte extra-curriculare de artă, meșteșuguri și tehnologie, reunite într-un traseu dedicat copiilor. CEaC va asigura resursele pentru a crea parteneriate între artiști, animatori culturali și școli cu iniţiative similare din Europa.

/ Program principal

CIVILSCAPE European network (DE) · Danish Network for Children and Culture (DK) · Kulturelle Samråd i Danmark (DK) · Oposito Company (FR) · Old School Ilica (HR) · Asociația în Comunitate Timișoara · Festivalul Internațional Street Art Timișoara – FISART · Asociația Artdendum Timișoara · Fundația Rubin Timișoara · Casa de Cultură a Municipiului Timișoara · Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș · Asociația Am o Idee mai ARTfel Timișoara · Fundația Cărturești Timișoara

€ 950.000

timisoara2021.ro

29

Sclipiri de primăvară

Sclipirile de primăvară ale programului Îndrăzneşte să străluceşti presupun mai multe evenimente mici, realizate în tot orașul și în împrejurimile sale, care împreună creează o explozie de ocazii pentru exprimarea creativității. Muzicieni și artiști din domeniul artelor spectacolului sunt invitați să propună proiecte europene în care publicul să fie artistul principal. După crearea de "nuclee" în cât mai multe cartiere, acestea se vor reuni, fizic și artistic, în trei spectacole grandioase. Compozitori de muzică şi dirijori de cor aparținând unor genuri diferite, lucrează cu 20 până la 30 grupuri mici de amatori dispersaţi în întreg oraşul, fiecare deplasându-se încet pentru a se întâlni apoi într-un punct culminant ce reunește peste o mie de oameni. Instructori de dans și artiști de circ animă invazii similare, invitând publicul să se alăture sărbătorii.


Opera Cirkus (GB), Compagnie MALABAR (FR) · Fundacja Teren Otwarty (PL) · Chalon Dans La Rue (FR) · La Strada Graz (AT) · The Carabosse Company (FR) · Palucca Hochschule für Tanz Dresden (DE) · Kolben Dance (IL) · Art Stage San (KR) · Festivalul Street Delivery Timișoara · Institutul Intercultural Timișoara · Asociația Timisens Timișoara · Teatrul independent Auăleu Timișoara · Fundația Rubin Timișoara · Școala de Dans White Steps Timișoara · Școala de Dans Mirtys Timișoara · Clubul de Dans Sportiv Valsport Timișoara · Clubul de Dans Sportiv Bolero Timișoara · Clubul Sportiv Dance Stars Timișoara · Școala de Circ Timișoara · Teatrul Studențesc Thespis Timișoara

€ 950.000


30

Frânturi de amintiri

Peisajul orașului este un cadru subiectiv pentru milioane de amintiri, răspândite în toată Europa. Există un milion de oameni pentru a le împărtăși? Povestiri generate de către utilizatori, poezie în mai multe limbi și creații vizuale sunt postate pe o platformă care recreează orașul din perspectiva subiectivă a amintirilor pe care le-a reînviat. Turiști și persoane fără adăpost, localnici și nou-veniți, creează împreună o cascadă de imagini și reflecții ale propriilor chipuri, răspândite pe tot cuprinsul orașului, deschizând orizonturi mentale noi. Cele mai bune povești și fotografii, selectate pe baza preferințelor utilizatorilor, vor fi reunite în publicații colective, digitale şi tipărite, dedicate unor clădiri, străzi sau cartiere, publicate sub o licență de tip ”Creative Commons Public Domain”. Poeziile cele mai mai apreciate vor fi afișate în stațiile și mijloacele de transport public.

Invizibil/Vizibil

Cum alege “ochiul public” să vadă sau să ignore lucrurile? Ce anume generează comentarii, cum se creează o reputație, dar mai ales, cum afectează aceste mecanisme impersonale vieţile oamenilor?

Acest proiect artistic implică copii romi din Grecia, Bulgaria și România, care trăiesc în așezări impovizate și va culmina cu un spectacol de teatru și cu un documentar, produse și prezentate în fiecare dintre cele trei țări. În Timișoara tema continuă prin invitarea reprezentanților diverselor comunitaţi locale de romi să exprime, prin arte vizuale și artele spectacolului, modul în care își trăiesc "vizibilitatea" și "invizibilitatea". Vom afla cum oameni din generaţii diferite fac faţă vieții în ghetourile de la marginea orașului, camuflați în mainstream sau sub lumina reflectoarelor mass-mediei de scandal.

/

Mjestimice svjetlo (HU) · Neighborhood Diaries (IN) · Dragoljub Zamurovic (RS) · Fondazione Bruno Kessler (IT) · Institutul Francez Timișoara · Centrul Cultural German Timișoara € 550.000

/

Kalamata 2021 - Oraș Candidat (GR) · Plovdiv 2019 (BG) · Teater NOR (NO) · AIDROM Timișoara, Centrul de Consiliere a Persoanelor Aflate în Situație de Risc · Centrul Romilor pentru Integrare · Studii și Solidaritate în Dezvoltare Comunitară Timișoara CRISS-DC · Centrul de Resurse pentru Regenerare Urbană Timișoara

€ 500.000

Patrimoniul sub reflectoare

Cartierele din oraș devin muzee vii, în care locuitorii sunt animatori, curatori și ghizi. Patrimoniul material și imaterial din întreaga istorie a orașului revine la viaţă şi devine interesant atunci când este interpretat de către oameni pasionați, de pe întreg cuprinsul Europei. Punctul culminant va cuprinde nenumărate elemente – clădiri istorice, obiecte din muzee și colecții particulare, precum și patrimoniu imaterial ce vor fi documentate într-o platformă colaborativă și interdisciplinară deschisă. Ghizi locali dintr-o varietate de medii, aparținând inclusiv unor grupuri dezavantajate, cum ar fi tineri romi, imigranți, persoane cu dizabilități și persoane în vârstă, vor participa în programe de formare pentru a îmbina patrimoniul cu poveștile lor personale dar și cu tehnologiile de ultimă oră, cu ajutorul unor lucrări de “realitate augmentată” create de artiști media.

/

Q21 (AT) · Voluntary Arts (GB) · LKCA · National Centre of Expertise for Cultural Education and Amateur Arts (NL) · Interfolk, Institute for Civil Society (DK) · Asociaţia Culturală Salvaţi Patrimoniul Timişoarei · AQUATIM S.A. · Muzeul de Artă Timișoara · Uniunea Artiştilor Plastici din România - Filiala Timişoara – UAPT

€ 800.000

timisoara2021.ro

Ori de câte ori lumina întâlnește intunericul, ea îl risipește, deschizând perspective noi. Vom folosi puterea luminii pentru a pătrunde în întuneric, ca să facem vizibile lucrurile și locurile altădată ascunse și evitate. Programată pentru vară, proiectul înfățișează beneficiile umbrei, înțeleasă ca spațiu fizic în care oricine poate găsi alinare. Scopul evenimentului este acela de a face orașul deschis și accesibil, prin depășirea barierelor fizice și mentale ce ne împiedică să vedem noi dimensiuni ale orașului, precum spațiile neglijate sau nedreptatea socială.

LUMINĂ ȘI ÎNTUNERIC

Aprilie → Septembrie

UrgențӑABSENȚA SENTIMENTULUI PROPRIETĂȚII COLECTIVE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE SPAȚIUL PUBLIC

AcțiunePĂTRUNDE!

31


32

Spaţiul, întâlnirea dintre întuneric şi luminăSpațiul cosmic este perceput ca un loc întunecat, dar sursa noastră de lumină acolo se află. Acest proiect deschide publicului larg "spațiul" întunecat și misterios, pentru a înțelege semnificaţia de Lumină în Europa. Într-un scenariu post-urban de sit industrial abandonat se va derula versiunea extinsă la o mie de persoane a spectacolului Ars Electronica DEEP SPACE Arena. Acesta va oferi o nouă dimensiune a călătoriei prin spațiu și timp, facilitând imersiunea într-un tărâm de imagini uluitoare în format 3D uriaș, oferind imagini de înaltă fidelitate. Proiectul prezintă, de asemenea, reprezentări detaliate ale activității solare din 2016 până în 2021. Siturile industriale ce amintesc de suprafețele aride ale unor planete fără viață, găzduiesc două expoziții impresionante despre Lună și planeta Marte. Evenimentul de deschidere a programului prezintă, în plus, o proiecție panoramică uriașă și un spectacol cu dispozitivele "Spaxels”, dezvoltate de către Ars Electronica.

Pur și simplu 1 Mai Evenimentul presupune o inversare a sărbătorii Zilei Muncii, în vreme ce Europa încă se redresează după cea mai mare criză economică, ale cărei efecte au fost resimțite în primul rând de către oameni ce și-au pierdut slujbele, și odată ajunși şomeri, s-au aflat în imposibilitatea de a-şi câştiga traiul de zi cu zi. Evenimentul este un performance colectiv cu durata de o zi, în care oamenii din Timișoara se opresc din tot ceea ce fac în mod obișnuit, iar alte orașe din Europa le urmează exemplul. Totul se oprește; telefoanele sunt blocate, nu există wi-fi, nu sunt zgomote sau lumini artificiale, doar lumânări la lăsarea serii. Cetățenii interpretează “nimicul pur”, ghidaţi de câteva companii de teatru social care lucrează în spațiul periferic, aflat la granița dintre lumile interioare și cele exterioare, cu oameni, cum ar fi deținuții, care sunt constrânși la repaos. Celor care chiar nu pot sta locului le propunem plimbări în natură cum ar fi o ”îmbăiere în pădure” japoneză, observarea păsărilor sau culesul plantelor comestibile din flora spontană. Evenimentul este susținut printr-o campanie inspirată de către mișcările sociale internaționale preocupate de propagarea actelor de bunătate în public.

/ Program principal

Ars Electronica (AT) · ZK/U - Zentrum für Kunst und Urbanistik (DE) · Sergio Galán (ES) · Unstable Media / Dutch Electronic Art Festival (NL) · Encore Heureux (FR) · Universitatea de Vest din Timișoara · Observatorul Astronomic Timișoara € 2.500.000


Aufbruch (DE) · The Liberators (AU) · TeatroDentro -TransFormas (ES) · Asociația Camarila Culturală Timișoara · Clubul Sam-Sho Timișoara · Clubul Ecostuff Timișoara · Festivalul StudentFest Timișoara

€ 750.000

timisoara2021.ro

33

Dincolo de ziduri

Artiști specializați în videomapping, alături de companii de teatru și dans experimental sunt invitați să viziteze instituțiile și serviciile publice – din administrația orașului, educație, spitale, penitenciar, pompieri, servicii de apă-canal (AQUATIM) și deșeuri (RETIM) - și să re-creeze, prin spectacole, scenele tipice pe care le văd. Creațiile sunt proiectate apoi pe zidurile instituţiilor respective, ca și cum pereții ar fi transparenți. Fiecare reprezentare va fi urmată de o dezbatere deschisă despre semnificațiile trecute și actuale ale serviciilor publice pentru şi în folosul comunităţii.

/

Public Art Lab of Berlin (DE) · The Triage Live Art Collective (EU/AU) · Visionaria Film Festival (IT) · Teatrul Independent Auăleu Timișoara € 500.000

Clarobscur

Cum am putea digera subiecte precum moștenirea comunistă, enigmele Revoluției din 1989 în Timișoara, sau teme europene precum războaiele iugoslave, crizele refugiaților, violența de gen și așa mai departe? Galerii, cafenele și spații neconvenționale găzduiesc producții de teatru și dans contemporan, filme documentare sau instalații experimentale ce creează o atmosferă prin care publicul este pus în fața unor reprezentări arhetipale ale conflictului etern dintre lumină și întuneric. In acest fel putem înţelege semnificația traumei colective dar și sensul perspectivei individuale, de la procese și ritualuri comune precum îmbătrânirea sau doliul, la aspecte ale vieții subiective, cum ar fi orientarea sexuală, de la poziții sociale stigmatizate, precum cea de om al străzii sau cu probleme mentale, la situații fără ieșire precum dizabilitatea sau bolile terminale.

Briliant

Într-o noapte de noiembrie 1884, întreaga Timișoară a fost luminată de cele peste 700 de lămpi de iluminat stradal. Fiecare avea incandescența câtorva mii de lumânări și, în fiecare dintre ele, temperatura atingea câteva mii de grade. În prezent avem nevoie de iluminat stradal inteligent. Proiectul intenționează să implementeze simultan în două piețe învecinate sistemul original (pe baza modelului care încă mai există în muzeul companiei Brush Electrical Machines din Marea Britanie) și un sistem contemporan. Contrastul dintre cele două sisteme este un punct de pornire pentru a reflecta asupra impactului iluminatului stradal în spațiile publice.

/

Empathy Museum (GB) · Cardboard Citizens (GB) · La Xixa Teatre (ES) · PartecipArte (IT) · Métaforum (FR) · EDN · The European Documentary Network (DK) · European Network Remembrance and Solidarity · Human Rights Film Network · Festivalul Timishort · Asociația Pentru Voi Timișoara · Asociația pentru Promovarea Femeii în România · Federaţia Caritas a Diecezei Timişoara · Centrul de zi pentru persoane în dificultate Timișoara · Asociația Ceva de Spus Timișoara · Asociația Handicapaților Locomotor Timișoara · Asociaţia pentru Integrarea Persoanelor cu Deficienţe Timișoara · AIDROM Timișoara- Centrul de Consiliere a Persoanelor Aflate în Situație de Risc · Teatrul Independent Auăleu Timișoara € 350.000

/

SIGNAL Prague Light Festival (CZ) · Mulhouse Alsace Agglomération (FR) · LUCI Lighting Urban Community International (FR) · Brush Electrical Machines Group (GB) · Ivan Marušić Klif (HR) · ELBA S.A. · ADETIM - Agenția de Dezvoltare Economico-Socială Timiș € 350.000


Lumină peste granițe este linia de program care dă tonul colaborării peste frontiere. Fiind o platformă cu orientare internațională, își propune să inspire operatorii culturali autohtoni să crească dincolo de contextul lor local și regional și să își dorescă audiență internațională. În mod simetric, ne dorim să aducem la Timișoara operatori culturali ce au deja un profil global.

LUMINĂ PESTE GRANIŢE

Mai → Noiembrie

UrgențӑINEXISTENȚA UNUI PROFILUL INTERNAȚIONAL VIZIBIL AL ORAȘULUI

AcțiuneRELAȚIONEAZĂ!

34

Mega BegaMega Bega este cea mai lungă scenă din lume. Vom crea 21 de scene plutitoare care pot ajunge până la Dunăre, precum și numeroase spații culturale de-a lungul Canalului Bega. Festivaluri internaționale de succes din Timișoara și din străinătate, din domenii diverse, ce includ arte vizuale și ale speactacolului, muzică și literatură, sunt invitate să propună evenimente legate de tema râului. Acestea vor își vor adapta conceptele cu ajutorul unor noi contribuții artistice, astfel încât să atragă un public nou. Mega Bega sărbătorește activitatea de curatoriat desfășurată în parteneriat.

/ Program principal

River of Europe · D.ID Dance Identity (AT) · Pro Progressione (HU) · Nanoturism (SI) · International Danube Festival (DE) · Elias Canetti Gesellschaft (BG) · Novi Sad Jazz Festival (RS) · Hungarian Limes Association (HU) · Hungarian Cultural Institute Stuttgart (DE) · Festivalul Artelor Timișoara · Salonul Internațional de Vinuri VINVEST · Festivalul Veg Fest Timișoara · Festivalului European de Teatru “Eurothalia“- Teatrul German de Stat Timișoara · Festivalul de Arte Performative Timișoara · Centrul Cultural German Timișoara · Festivalul Bega Bulevard Timișoara · Festivalul Baroc Timișoara · Festivalul Street Delivery Timișoara · Festivalul Jazz TM · Festivalul Plai Timișoara · Festivalul Inimilor Timișoara · Festivalul European al Spectacolului Timișoara · Festivalul Dramaturgiei Românești · FEST-FDR · Festivalul Folcloric al Minorităţilor Etnice şi Festivalul Gastronomic Timișoara · Teatrul Maghiar de Stat “Csiky Gergely” Timișoara · Club Sportiv Nautica Timișoara · AQUATIM S.A. · Societatea Musica Antica Timișoara · Fundația Culturală Jazz Banat € 2.500.000

timisoara2021.ro

35

Baroc reloaded

Când Barocul european și-a epuizat perspectivele, Banatul habsburgic construia o nouă lume, cunoscută drept Baroc provincial. În mod paradoxal, pentru Timișoara, stilul baroc reprezintă esența momentului Iluminismului istoric și cultural. Dacă baroc, într-un sens pur, înseamnă grandoare, fast, opulenţă și strălucire, Baroc Reloaded reprezintă în schimb celebrarea multiplelor semnificații ale modernității, precum și moștenirea sa, lăsată lumii contemporane. Pentru a sărbători internaționalismul curentului baroc, care a conectat cultural un teritoriu vast, vom trimite drept ambasadori artiști locali ce vor prezenta spectacole pe întregul continent, şi vor împărţi invitații personale la cea mai mare petrecere barocă neconventională a anului.

Clădiri de patrimoniu, precum Sala Barocă, Biserica Evanghelică în stil baroc sau Sinagoga din Fabric găzduiesc spectacole contemporane și discoteci tăcute, în timp ce un loc postmodern, precum un mall este transformat într-un carnaval baroc, cu muzică, teatru clasic și costume pentru a atrage consumatorul contemporan să sărbătorească diverse epoci culturale și în același timp să mediteze asupra naturii tranzitorii a categorizărilor în cultură.


Lille3000 (FR) · Corners of Europe · Dani Brazila (RS) · Akademie Schloss Solitude (DE) · Fête de la musique (FR) · Close-Act Theatre (NL) · Amsterdam Corelli Collective (NL) · Le Baroque Nomade (FR) · Teatrul German de Stat Timișoara · Teatrul Maghiar de Stat “Csiky Gergely” · Opera Națională Română Timișoara · Filarmonica Banatul Timișoara · Societatea Musica Antica Timișoara · Casa de Cultură a Municipiului Timișoara € 950.000


36

Cuvinte de lumină

Cuvinte de lumină este un program care sărbătorește multilingvismul în Timișoara – pornind de la grupurile etnice care au trăit aici de-a lungul istoriei și până la noile comunități și turiștii din prezent. Oamenii vor fi încurajați să gândească și să se exprime în alte limbi (greșelile fiind permise). Artiștii sunt invitați să propună jocuri lingvistice în spații publice iar cafenelele, hotelurile și hostelurile vor oferi ‘cărți călătoare’ cu istorisiri în toate limbile lumii. Într-un oraș în care locuitorii obișnuiau să vorbească fluent cel puțin două limbi, elevii și studenții vor crea, împreună cu instituții educaționale partenere, ghiduri de conversație în imagini cu expresii uzuale în toate limbile vorbite în prezent în Europa.

Bulevardul cultural

Bulevardul Republicii din Timișoara va deveni ‘kilometrul de cultură’, unde oamenii se pot plimba, visa, pot face cumpărături sau mânca și în același timp pot vedea cum a evoluat conceptul de Capitală Europeană a Culturii de-a lungul timpului. Bulevardul cultural va găzdui ‘stații’ dedicate orașelor care au deținut acest titlu în trecut, unde trecătorii vor întâlni programele principale și produsele manufacturate cu această ocazie. Fiecare stație va fi marcată printr-o instalație de artă stradală și un performance de tip ‘dancing graffiti’ care vor transforma zidurile neprimitoare din această zonă a orașului într-un loc creativ.

Strălucirea micilor orașe

Un oraș nu are nevoie să fie foarte mare pentru a genera fascinația metropolelor globale. Numeroase orașe de mărime mică și medie în Europa sunt multilingve și multietnice, fiind situate în apropierea unor frontiere recente și având un flux continuu de populație; sunt locuri pline de artă, povești și întâlniri neașteptate. ‘Little global cities’ (‘Mici orașe globale’) a fost inițiată la Timișoara de către Fundația Inter-Est din Berlin în parteneriat cu 12 orașe din Europa Centrală și de Est. Pentru 2021 ne dorim să extindem cercul către noi orașe și să scoatem la lumină și mai multe sclipiri, mai vechi sau mai noi ale spiritului lor global. Vom propune un apel către echipe formate din cele mai strălucitoare minți ale orașului, de la cercetători în științe sociale, istorici și până la ingineri și futurologi care împreună vor trece în revistă patrimoniul cultural și tehnologic comun al acestor orașe și potențialul lor în viitor. Rezultatele vor fi prezentate publicului în formate atractive, având și intenția de a reprograma agenda politicienilor pentru perioada 2021-2027.

/

The British Council (GB) · Goethe-Institut (DE) · Alliance Française (FR) · Istituto Italiano di Cultura (IT) · Instituto Cervantes (ES) · The Danish Culture Institute (DK) · Kikindashort Festival (RS) · Fraktura Literature Festival (HR) · Guerrilla Translation (ES) · Dotventi (IT) · Institutul Francez Timișoara · British Council România · Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Timișoara · Festivalul Internațional de Literatură de la Timișoara – FILTM · Cenaclul literar german Staffete · Uniunea Sârbilor din România – Timișoara · Asociația Femeilor Maghiare din Timișoara · Forumul Democrat al Germanilor din România · Forumul Regional Banat · Uniunea Bulgară din Banat–România · Liga Sirienilor din România · Asociația Beli Bagrem Timișoara · Asociația Arte Factum Timișoara · Centrul Cultural Româno – Arab Timișoara · Institutul Intercultural Timișoara € 100.000

/

Toate orașele cărora le-a fost acordat titlul de Capitală Europeană a Culturii înainte de anul 2021, Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș € 550.000

/

Inter-Est Foundation (DE) ·Orașele Novi Sad (RS), Szeged (HU), Osijek (HR), Sarajevo (BA), Banja Luka (BA), Skopje (MK), Shkodra (AL), Ioannina (GR), Chisinău (MD), Uzhhorod (UA), Košice (SK), Graz (AT) · Ziua Memoriei (FR) · Fondazione Campus Lucca (IT) · Instytut Kultury Miejskiej (PL) · Universitatea de Vest din Timișoara · Asociația Sfera Timișoarei · Cluburile Rotaract Timișoara · Cluburile Rotary Timișoara · Cluburile Lions Timișoara · Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș – CCIAT · Clubul Economic German Banat € 400.000

timisoara2021.ro

Ne dorim ca urmele luminii care ne-a pus în mișcare pe parcursul anului să se păstreze dincolo de TM2021, captate în Peisaje de lumină fizice și mentale. Ultima componentă a programului nostru este o invitație la o perspectivă globală care să alimenteze viziunea pentru o comunitate locală înfloritoare. Deschiderea către lume, valorile societății colaborative și transformarea greșelilor în soluții neașteptate sunt câteva dintre direcțiile pe care vrem să le explorăm.

PEISAJE DE LUMINĂ Iunie → Decembrie

UrgențӑLIPSA UNEI VIZIUNI COMUNE

AcțiuneGLOBALIZEAZĂ

37


IntrospecţiiUltimul program principal a anului creează mediul propice pentru ateliere deschise în care este proiectat un oraș prosper într-un context global. Scopul este generarea unor momente revelatorii care scot la lumină perspective noi în situații dificile, de la problemele deșeurilor și erorilor în producția industrială și până la teme legate de comportamentul social și dezvoltarea urbană. Exemple de astfel de ateliere: Noaptea devoratorilor de eșecuri (întreprinzători și manageri prezintă cele mai neplăcute experiențe profesionale iar audiența oferă la schimb propriile creații inspirate de cele povestite); Zero waste (design și refolosirea deșeurilor în industrie); Copaci vă rugăm! (soluții peisagistice și de arhitectură pentru a păstra cât mai mulți arbori seculari în spațiul urban), Cultură acum! (noi modele pentru management și finanțare în cultură); Inginerie fantezistă (inovație prin creativitate interdisciplinară). Rezultatele culese vor fi diseminate în diferite contexte și rețele internaționale și vor pune bazele Academiei Deschise din Timișoara .

Orizonturi în mișcare

Mobilitatea europeană și efectele sale culturale devin vizibile sub pânze reprezentând artistic orizontul diferitelor orașe. Locuitori din mai multe colțuri ale Europei vor desena cerul, așa cum este văzut în orașul lor, pe pânze de mari dimensiuni care vor circula într-un schimb ce are ca punct central Timișoara. ‘Orizontul’ primit va fi expus desupra zonelor pietonale devenite astfel centre culturale în aer liber pentru orașele de unde au fost trimise. Astfel, un catalan ce locuiește în Timișoara împreună cu un student reîntors dintr-un program de schimb pot organiza sub cerul Barcelonei o expoziție cu fotografiile lor favorite. În mod similar, timișoreni stabiliți oriunde pe glob, pot găti mâncarea lor preferată și o pot oferi trecătorilor sub ‘orizontul lor’, din orașul în care trăiesc. Cerul unește Europa și prin responsabilitatea comună pentru calitatea aerului. Vom aduce acest lucru în atenția publicului printr-o expoziție de probe de aer trimise de pe întregul continent, alături de rezultatele analizei, dar vor fi expuse și probe de aer din trecut, cum ar fi conservele sigilate cu ‘ultima suflare a comunismului’ în 1989.

/ Program principal

Conexiones Improbables (ES) · NICE - Network for Innovations in Culture and Creativity in Europe (DE) · Culturing.eu (IT) · SEAD Network for Sciences, Engineering, Arts & Design (US) · EECN – Ecology, Environment, Culture Network · Goteo Foundation (ES) · Ouishare (FR) · Antiheroes (NL) · Makea tu vida (ES) · Bea Johnson (US) · Circle Economy (NL) · The Circular Company (NL) · Michael Hanna (GB) · Universitatea Politehnica Timișoara · Universitatea de Vest din Timișoara · ADETIM - Agenția de Dezvoltare Economico-Socială Timiș · Let’s Do It România · Ecostuff Timișoara · Clubul Helion Timișoara € 900.000


James Turrel (US) · DZESTRA (UA) · Metaland (PT) · Kunstrepublik (DE) · Ziva-Dvorisca (SI) · Asociația Via Rumania Cultura Timișoara · Centrul Cultural Româno - Arab Timișoara · Institut für Auslandsbeziehungen Timișoara · Institutul Francez Timișoara · 13 Centre și institute culturale românești de peste hotare. € 850.000

38

timisoara2021.ro

39

Oraşul Soarelui

Orașul va fi decorat permanent cu artă și tehnologie inspirată de soare, de la simboluri preistorice și calendare antice, la instalații contemporane realizate din panouri solare. Publicul va avea ocazia să viziteze Centrul orașului solar și să învețe despre prezența și semnificațiile soarelui în diferite epoci și culturi, să manipuleze instalații interactive și să își realizeze propriul suvenir alimentat cu lumină solară, inspirat de logo-ul programului Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2021.’Orașul Soarelui’ va fi creat în urma unui concurs internațional și va fi principala locație care să amintească peste ani de găzduirea acestui titlu.

/

Compania Brush Electrical Machines (GB), Stanford Solar Center (US) · Akihisi Hirata (JP) · Bausch Foundation (DE) · Universitatea Politehnica Timișoara · Ordinul Arhitecților din România – Filiala Teritorială Timiș € 1.500.000

Să fie lumină!

Având în spate o tradiție a multiconfesionalismului veche de câteva secole, TM2021 este laboratorul european unde sunt invitaţi artiști reprezentând tema luminii într-o varietate de puncte de vedere, independente sau asociate cu diferite credințe. Lucrările vor fi afișate în cercurile Pieței Libertăţii ca instalație de mari dimensiuni unde publicul întâlnește toate practicile spirituale prezente în Europa de astăzi, de la religii recunoscute de stat la păgânism, comunități de practică yoga sau pastafarieni. Expoziția este completată de o serie de conferințe internaționale despre rolul spiritualității în reunirea comunităților divizate de conflicte. Momentul de vârf îl reprezintă un spectacol colectiv, în care peste 25 comunităţi diferite din Timişoara şi oaspeţii lor internaţionali vor converge din diferite direcţii spre Piaţa Unirii oferind celor din jur muzică, lumină şi acte de bunătate.

Privelişte inspirată

O fereastră cu o privelişte proaspătă poate deschide apetitul pentru reînnoirea tiparelor de gândire. TM2021 găzduiește arhitecți peisagiști, designeri, urbanişti, specialiști în ştiinţe sociale şi artişti stradali din toată Europa într-un program de rezidență și formare care se adresează nevoii contemporane imperative a oraşului de a fi deschis, accesibil, navigabil, explorabil și hotărât să elimine barierele fizice, mentale și sociale. De asemenea, ei vor lucra, practic, cu acei cetățeni care sunt conştienţi de spaţiul în care trăiesc și propun modificări cu impact pentru spațiul public comun. O expoziție de largi dimensiuni cu fotografii și simulări, prezentate on-line și în diferite locații din oraș va stimula dezbateri despre priveliştea viitoare a urbei și, în paralel, va colecta aprecieri ale publicului despre modul în care Capitala Europeană a Culturii le-a modificat perspectivele asupra orașului.

/

China Arts Entertainment Group Beijing (CN) · Kultur Bewegt (DE) · Chris Torch (SE) · Intercult (SE) · Torino Spiritualità (IT) · Terre du Ciel (FR) · Faouzi Skali (MA) · Shiva Ananda Lahari (IN) · Theatre Company Shelf (JP) · ISAO Festival (IT) · John Feodorov (US) · Philippe Morvan (FR) · Steve Buchanan (CH) · AIDROM Timișoara · Mitropolia Banatului – Arhiepiscopia Timișoarei · Dieceza Romano-Catolică de Timişoara · Comunitatea Evreilor din Timișoara · comunitățile baptiste din Timișoara · Centrul Cultural Româno – Arab Timișoara € 500.000

/

Arquitectura Colectiva (ES) · Spiekermann (DE) · Centre for Excellence in Universal Design (IE) · Ordinul Arhitecților din România – Filiala Teritorială Timiș · Angelo Roventa (AT) · Facultatea de Arhitectură și Urbanism Timișoara · Facultatea de Arte și Design Timișoara · Festivalul Internațional Street Art Timișoara – FISART € 550.000


O RAZĂ FĂRĂ DE SFÂRȘIT

Decembrie 2021

La sfârșitul călătoriei noastre, sărbătorim comunitatea radiantă pe care am construit-o, cât de departe a ajuns mesajul nostru și cât am contribuit la mobilizarea oamenilor și la trezirea lor din pasivitate și absenţă.

40

AcțiuneREÎNCEPE!

timisoara2021.ro

41

În timpul evenimentului de încheiere oamenii vor culege bucuria de a vedea cum lumina din Timişoara s-a propagat pe întregul continent și dincolo de acesta şi a dat comunităţilor energia de a-şi lua din nou viitorul în propriile mâini.

Familii din diaspora, turişti care au vizitat Timişoara, toți artiștii și partenerii prezenți de-a lungul anului, inițiative de întreprinderi sociale care promovează surse alternativ de energie din diverse colțuri ale lumii, au dus cu ei acasă dispozitive solare cu localizare GPS ce strălucesc în puncte din întreaga lume în noaptea galei de închidere.

O hartă imensă îi arată, sub forma unor puncte luminoase, pe acei oameni inspirați de energia noastră. Cei care iau parte la spectacol și cei aflați peste hotare vor intra în direct în legătură unii cu alţii, ca o promisiune că vor urma noi întâlniri.

În momentul culminant, o rază de lumină uriaşă pornește din afara orașului și se îndreaptă, spre el traversându-l. Oamenii se lasă purtaţi de concertul sonor, o simfonie de sunete naturale şi realizate de om, legate de semantica luminii. La sfârșitul nopții, strălucirea luminii va pleca din Timișoara spre noile oraşe Capitale Europene ale Culturii. Este timpul să o luăm de la capăt, noi suntem gata, nu opriţi raza!

/ Eveniment de închidere

Olafur Eliasson (DK) · Little Sun (DE) · Lux Helsinki Festival (FI) · Norfolk & Norwich Festival (GB) · Zoe Irvine (AT) · Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană - Oraș Candidat · Primăria Municipiului Timișoara € 700.000


42

Programul cultural se desfășoară pe cinci linii, reflectând conceptul Luminează orașul prin tine!

Programele-cadru vor putea include un mare număr de evenimente și activități de mici dimensiuni, coerente cu mesajul artistic (evenimentul de deschidere Aprinde flacăra din tine, Lumini captivante, Ana=logic, Îndrăznește să strălucești, Patrimoniul sub reflectoare, Invizibil / Vizibil, Priveliști inspirate, Dincolo de ziduri, Clarobscur, Mega Bega, Baroc reloaded, Cuvinte de lumină, Bulevardul cultural, Introspecții, Orașul Soarelui, O rază fără de sfârșit).

Programele predefinite sunt propuse pe baza oportunităților de colaborare pentru realizarea de co-producții între inițiativele locale și cele europene.

Programelor deschise și proiectelor selectate în cadrul Bursei pentru Arte și Spectacole, li se vor aloca 30% din cheltuielile prevăzute în cadrul programului.

Criteriile de selecție vizează:

1. Excelență artistică interdisciplinară, dublată de originalitate și/sau de calitate. Propunerile trebuie să reunească în mod creativ diferite forme artistice, și, în același timp, să asimileze în sfera artei și a culturii o serie de elemente din alte sectoare, precum cel social și economic. Va fi încurajată îmbinarea formelor

tradiționale ale artei cu moduri de exprimare culturală noi, inovatoare și experimentale.

2. Dimensiunea europeană, care evidențiază bogăția diversității culturale în Europa, prin implicarea unui spectru larg de oportunități, de la schimburi creative la parteneriate durabile, prin realizarea unor colaborări între inițiative deja existente, precum o serie de festivaluri sau parteneriate cu orașe înfrățite cu Timișoara, sau cuprinse în rețeaua orașelor ‘luminate’, fără a se limita, însă, doar la acestea.

3. Dezvoltarea audienței. Fiecare dintre programele propuse va trebui să vizeze una sau mai multe dimensiuni ale implicării publicului: încurajarea exprimării de sine, stimularea conținutului cultural generat de utilizatori, încurajarea colaborărilor creative, respectiv implicarea și formarea de voluntari. Se încurajează includerea, în cadrul propunerilor, a unor activități ce implică grupuri vulnerabile și/sau vizează probleme sociale.

4. Promovarea valorizării patrimoniului cu ajutorul noilor tehnologii, desfășurate în acord cu Agenda Digitală Europeană pentru promovarea platformelor culturale deschise și participative, precum și oferirea unor oportunități prin care cetățenii să poată dobândi abilități

avansate de creare, accesare și punere în circulație de conținuturi culturale.

5. Cultura ca element dinamic al dezvoltării și inovării. Suntem interesați de proiecte ce promovează crearea de noi forme de antreprenoriat cultural și creativ, de noi oportunități de angajare în sectorul industriilor creative și care contribuie la transformarea Timișoarei și a Banatului într-un centru de referință pentru creativitatea culturală.

6. Componenta educațională, implicând în mod activ școlile și promovând cooperarea între instituții de învățământ din diverse țări europene. Învățarea pe tot parcursul vieții și inițiativele privind îmbătrânirea activă sunt de asemenea încurajate, reprezentând un avantaj în evaluare.

7. Cooperarea între instituții culturale de renume și grupuri și artiști independenți, aflați în proces de afirmare, desfășurată la nivel local sau internațional.

8. Focalizare asupra spațiului public și participare la transformarea acestuia într-un spațiu deschis și accesibil, integrând aspecte și dimensiuni anterior neglijate.

9. Dorința de implicare în dezvoltarea sectorului turistic,

Cum vor fi selectate evenimentele şi activităţile care vor constitui programul cultural din anul pentru care este acordat titlul?

Oferta noastră culturală reunește trei tipuri de programe, coerente cu obiectivele și conceptul candidaturii: programe-cadru, programe predefinite și programe

deschise. Aceasta ultimă categorie va fi dezvoltată prin sesiuni de training adresate managerilor culturali. Selecția se va realiza în urma unui apel pentru propuneri sub formă de Burse pentru Arte și Spectacole, și va presupune o evaluare bazată pe 10 criterii.


timisoara2021.ro

43

perspectivă de interes atât pentru turiști, cât și pentru populația locală. Evenimentele se vor desfășura, în mod egal, atât în perimetrul orașului, cât și în împrejurimi, pentru a acoperi întreaga regiune;

10. Crearea unei tradiții de lungă durată, care să rezoneze cu strategia culturală a orașului pentru perioada 2014 -2024. Impactul va fi evaluat în termenii pe baza efectelor previzionate din punct de vedere cultural, social și economic.

Comisia de selecție va evalua, în plus, și echilibrul dintre liniile programului cultural și diversitatea tipurilor de intervenții. Pentru a fi eligibil, un proiect trebuie să obțină un punctaj

mare la cel puțin patru dintre cele zece criterii enunțate mai sus. Calitatea artistică, implicarea cetățenilor și dimensiunea europeană vor trebui să obțină un punctaj de cel puțin 80%.

Pentru a genera propuneri și a elabora proiecte, avem în vedere următoarele aspecte:

În 2017 vom iniția o serie de cursuri de dezvoltare a capacității pentru managerii culturali în colaborare cu organizații europene de renume (de ex. Atelier for Young Festival Managers sau Culturing in Siena). Pe parcursul anilor 2017 și 2018, vom organiza sesiuni de informare și ateliere de lucru trimestriale cu artiști și operatori culturali care să ofere informații, să stimuleze creativitatea

și să faciliteze parteneriate. Vom avea un apel deschis permanent pentru propuneri de proiecte în cadrul Bursei pentru Arte și Spectacole, pentru a oferi oportunități de colaborare între artiști, operatori culturali, echipe de proiecte și organisme de finanțare publice și/sau private care le-ar putea susține. În 2019 și 2020, vom sprijini inițiativele selectate în primele stadii ale dezvoltării proiectelor lor din cadrul CEaC. În 2020, vom organiza un proces participativ de selecție pentru proiecte comunitare în cartierele orașului, pentru a sensibiliza publicul larg în vederea creșterii gradului de participare al acestuia la astfel de inițiative. Lista scurtă va fi alcătuită de către un juriu special reunit, iar votul final va aparține publicului larg, căruia îi vor fi prezentate proiectele finaliste.

Calendarul dezvoltării programului cultural 2021:

2015 - 2016 2017 2018 2019 2020

Programul Cultural CeaC

Etapa propunerii

Etapa de dezvoltare

Etapa de producție

Etapa logistică

Apel pentru propuneri de programe deschise, proiecte și evenimente în programele cadru

8 ateliere de lucru informative; Cursuri de dezvoltare a capacității pentru

managerii culturali

6 Burse pentru Arte și Spectacole

Susținere logistică a inițiatorilor

Desfășurarea programului cultural 2021

Concept, programe-cadru și programe

predefinite, așa cum au fost propuse

în dosarul de candidatură

Contracte semnate cu Directorii Artistici

(doi locali și unul internațional)

și Coordonatorul Cultural

Toate programele principale sunt confirmate, iar

parteneriatele sunt semnate; 25% dintre

proiectele majore sunt confirmate

75% din programul cultural este

confirmat

Întregul program este pregătit și prezentat

în mod public



44

pentru a aborda problema complexă, veche de decenii, a clădirilor de patrimoniu aflate în stare de degradare. Multitudinea părților implicate (proprietari privați sau de stat, chiriași, autorități, specialiști), dar și birocrația excesivă au fost factori ce i-au descurajat pe cei implicați să caute căi de dialog și mecanisme pentru a găsi soluții. Programul Patrimoniul sub reflectoare va oferi fiecăreia dintre părțile interesate în problema patrimoniului prilejuri și modalități de a-și exprima punctul de vedere prin intermediul formelor culturale. Spre exemplu, chiriașilor provenind din medii defavorizate li se vor pune la dispoziție camere de luat vederi pentru a documenta și a-și prezenta viața de fiecare zi într-o clădire de patrimoniu degradată, li se va prezenta istoria clădirii și vor participa la acțiuni în calitate de ghizi locali. Specialiștii vor fi invitați să identifice modalități creative de a-și exprima implicarea și competența în ceea ce privește patrimoniul, în forme ce pot fi înțelese cu ușurință de către publicul larg.

Linia de program Spații de lumină și întuneric va reuni artiști inovatori și experimentali ce activează în cadrul Ars Electronica (Austria) cu scopul de a reintegra în spațiul public și în conștiința comunității zonele industriale abandonate. Clarobscur va căuta să identifice elemente din întunecata moștenire comunistă ce ar merita să fie păstrate și conservate.

Cel de-al patrulea palier, Lumină peste granițe va așeza patrimoniul local într-un context european (cultura plurilingvismului din trecut, arhitectura, muzica și

tradițiile meșteșugărești) cu ajutorul partenerilor din programele Cuvinte de lumină și Baroc reloaded.

Cel de-al cincilea palier, Peisaje de lumină va așeza patrimoniul local într-un context global dintr-o perspectivă pe termen lung. Patrimoniul, în diversitatea sa de forme, incluzând tradiții religioase și spirituale precum cele din programul Să fie lumină, va fi una dintre temele esențiale în etapa de dezvoltare a capacității instituționale și în cadrul programului de schimburi, păstrându-se în prim-plan perspectiva asupra viitorului și asupra sustenabilității moștenirii culturale pe care anul 2021 o va lăsa mai departe orașului. Suplimentar, prin programul Introspecții se va aborda problematica patrimoniului prin explorarea unor aspecte esențiale ce țin de conservarea acestuia, cum ar fi conturarea unei serii de noi modele de afaceri în domeniul culturii și de noi tipuri de procese decizionale.

Cultura Timișoarei și a regiunii Banatului prezintă o mare diversitate de forme de patrimoniu cultural precum și forme de artă tradițională, ce reflectă crizele și dilemele spiritului european. Patrimoniul arhitectural impresionant include peste 14.500 de clădiri istorice – aparținând tuturor stilurilor arhitecturale europene din ultimele trei secole, și a fost adesea invocat ca prioritate a orașului, deoarece majoritatea edificiilor sale se află într-o stare avansată de degradare. Valoarea patrimoniului cultural local și a artelor tradiționale păstrate până astăzi nu rezidă doar în caracteristicile lor fizice, istorice, culturale și artistice, prin intermediul cărora se conturează identitatea locală și cea regională (în mod special caracterul multi- și intercultural al Timișoarei și al Banatului) ci și în semnificația pe care acestea o au pentru cetățeni, comunități și grupuri diverse, datorită memoriei subiective ce determină identitatea individuală.

Patrimoniul cultural local și formele tradiționale de artă sunt incluse în fiecare linie a programului nostru cultural, printr-o varietate de abordări. Primul palier, Lumina interioară, îmbină elemente ale patrimoniului cultural local cu forme de exprimare digitală ce vor fi dezvoltate în cadrul proiectului Vision.

În cadrul celui de-al doilea palier, Viziune împărtășită vom utiliza instrumente de dezvoltare a audienței

În ce mod programul cultural va îmbina patrimoniul cultural local şi formele de artă tradiţionale cu expresiile culturale noi, inovatoare şi experimentale?

Tema luminii reprezintă o excelentă sursă de inspirație pentru artiști și activiști civici, oferindu-le ocazia să prelucreze în mod creativ tema patrimoniului

cultural dintr-o perspectivă contemporană. Prin provocări și dezbateri, prin analiză și reinterpretare din perspectiva temei luminii, intervențiile culturale din cadrul programului nostru reinventează moștenirea culturală și o readuce la viață.


timisoara2021.ro

45

Artiști locali, precum și organizații culturale, au fost implicați în procesul elaborării candidaturii de la începuturile acestuia și vor continua să joace un rol fundamental în implementarea programului.

Mai mult de cincizeci dintre ei sunt membri ai Asociației Timișoara-Capitală Culturală Europeană (ATCCE), alți opt fac parte din Consiliul Director, fiind astfel direct implicați în procesul decizional. Multe organizații culturale au reacționat pozitiv și au contribuit cu idei de proiecte iar altele organizează proiecte în parteneriat cu Asociația. Nu în ultimul rând, numeroase persoane ne-au sprijinit și au colaborat cu noi în variate alte moduri.

Ideea candidaturii orașului a fost discutată pentru prima dată în cadrul comunității locale în 2009, ca urmare a succesului înregistrat de orașul Sibiu cu doi ani înainte. Nu a fost întâmplător

faptul că am anunțat intenția de candidatură a Timișoarei în 2010, cu ocazia inaugurării unei noi săli de teatru, aflată în incinta unei foste menajerii austro-ungare. Mai târziu, în 2011, Asociația Timișoara - Capitală Culturală Europeană a fost înființată la inițiativa societății civile, a instituțiilor culturale locale și a cluburilor de servicii din oraș. Acest lucru a asigurat de la bun început o bună colaborare între Asociație, organizațiile culturale și non-guvernamentale și artiști. Mai mult de 50 dintre cei 112 membri ai Asociației sunt organizații culturale locale, cum ar fi Teatrul Național “Mihai Eminescu” Timișoara, Teatrul Maghiar de Stat ”Csiky Gergely”, Teatrul German de Stat, Filarmonica Banatul, Muzeul de Artă Timișoara, Muzeul Satului Bănățean Timișoara, Muzeul Banatului, Teatrul pentru Copii și Tineret Merlin, galerii de artă locale, Biblioteca Județeană Timiș, personalități culturale locale, precum

muzicianul Codrin Emandi, actrița Ramona Olasz și scriitorul Daniel Vighi. Reprezentanți ai instituțiilor culturale locale sau organizatori de evenimente artistice majore fac parte din Consiliul Director al Asociației fiind, astfel, direct implicați în procesul decizional: Victor Neumann, istoric, profesor universitar și director al Muzeului de Artă Timișoara; Levente Kozma, artist vizual, co-fondator al Festivalului Simultan; Codruța Popov, secretar literar al Teatrului Național ”Mihai Eminescu” din Timișoara; Vlad Gaivoronschi, arhitect, președintele Ordinului Arhitecților din România, filiala Timiș; Corina Răceanu, manager cultural la Institutul Intercultural Timișoara, Norbert Tako, producător independent de festivaluri; Marcela Titz, urbanist; Ingrid Diac, manager cultural la Institutul Francez din Timișoara.

În ce mod oraşul a implicat sau doreşte să implice artiştii locali şi organizaţiile culturale în elaborarea şi punerea în aplicare a programului cultural? Vă rugăm să oferiţi câteva exemple concrete şi să numiţi câtiva artişti locali şi organizaţii culturale cu care doriţi să colaboraţi şi specificaţi tipul de colaborare avut în vedere.

Programul cultural TM2021 este rezultatul dialogului nostru permanent cu mai mult de două sute de artiști locali și operatorilor culturali în ultimii patru ani.



46

Unul dintre obiectivele noastre a fost implicarea cât mai multor artiști și organizații culturale locale pentru a strânge idei valoroase și pentru a armoniza variate puncte de vedere într-o unică viziune coerentă, astfel încât întreaga comunitate artistică să se poată regăsi în mesajul programului. Am organizat ateliere de lucru, campanii de informare și de mobilizare, întâlniri informale la care am invitat artiști independenți sau activând în instituții publice, ONG-uri culturale, precum și factori decizionali din cadrul unor instituții culturale publice, alături de care am discutat idei de proiecte. Unii dintre ei au răspuns invitației noastre, alții și-au exprimat dorința de a participa la procesul de pregătire. Rolul lor în dezvoltarea conceptului final a fost crucial.

Institutul Intercultural Timișoara a avut, de asemenea, un rol-cheie în conceperea strategiei culturale a orașului. Au contribuit cu idei valoroase de proiecte: Florin Iepan, reprezentând Asociația DocuMentor, Lia Lucia Epure, reprezentând cluburile de servicii sociale, Oana Borlea și Lorena Vlad de la Asociația ProPhilharmonia, Marius Gaiță de la Asociația Festival Baroc, artiștii vizuali Gabriel Kelemen, Corina Nani, Rareș Moldovan, Dana Sarmeș, Constantin Flondor, scriitorii Radu Pavel Gheo, Alexandru Potcoavă, Viorel Marineasa și Eleonora Ringler-Pascu, muzicienii Vlad Colar, Teo Milea, Gabriel Almași, Sebastian Spanache, Sánta Csaba, Szabó Zsolt, Bogdan Nagy, Aura Twarowska, actorii Georg Peetz, Borbély B. Emilia, Baczó Tünde, Simona Vintilă, Attila Balázs, Ana Maria Pander, Iova Ionuș, Roman Ștefan, Mădălina Ghițescu Petre, Olga Török, de asemenea, managerii culturali Alina Cristescu, Călin Rus, Alina Baciu și Adrian Mirescu, dar și reprezentanții comunității internaționale Siegfried și Geraldine Geilhausen și Jose Miguel Viňals. Am colaborat îndeaproape cu sociologi și umaniști de la Universitatea de Vest din Timișoara, cum ar fi Bogdan Nadolu, Alin Gavreliuc și Corina Turșie. Istoricul Victor Neumann a avut o contribuție semnificativă pe tot parcursul procesului de elaborare a conceptului TM2021, contribuind cu informații și perspective istorice

relevante despre trecutul multi- și intercultural al orașului și al regiunii.

Organizațiile sociale au avut un aport important în ceea ce privește aspectele culturale, sugerând exemple și abordări legate de implicarea publicului. Între ele menționăm asociațiile “Ceva de spus” și “Pentru Voi”, pe Andrei Strătilă de la echipa de accesibilitate și pe activiștii romi Letiția Mark, Valentin Pepenel, Ion Goracel, Victor și Ramona Făcăleț care au contribuit într-o mare măsură la abordarea unor subiecte precum accesibilitatea și minoritatea romă, ei având și rolul de a sensibiliza publicul cu privire la aceste subiecte în timpul conferințelor și atelierelor noastre.

Logo-ul Asociației a fost creat de artistul vizual Pavel Vereș, în urma a două apeluri publice pentru propuneri, lansate în 2011 și în 2012. Logo-ul candidaturii, care diferă de cel al Asociației, a fost realizat de către Ștefan Lucuț, un tânăr artist din Timișoara.

Patruzeci și șase de muzicieni locali, scriitori, artiști vizuali și directori de instituții culturale sunt ambasadori ai TM2021, iar numărul lor este în continuă creștere. Mărturiile lor sunt accesibile pe pagina asociației: www.timisoara2021.ro. Ei promovează candidatura în cadrul evenimentelor la care participă.

În timp ce lansările primelor două concepte - REVOLutionary și Channel of Cultures - au avut loc în spații formale, holul comun al Operei Naționale Române Timișoara și al Teatrul Național ”Mihai Eminescu”, în 2012, și, respectiv, Primăria Municipiului Timișoara în 2014, procesul de pregătire ne-a apropiat de spații alternative, în locuri precum Ambasada, sau Teatrul independent Auăleu.

Conceptul Luminează orașul prin tine! a fost testat în vara anului 2015, în cadrul a 21 de ateliere, dar și în nenumărate întâlniri informale avute cu peste 250 de persoane.

Cele mai multe dintre programe au fost dezvoltate pornind de la sugestiile și ideile scrise pe bilețele în timpul atelierelor precum: folosirea surselor de energie alternativă pentru evenimente, cum sunt cele de deschidere și încheiere; reunirea culturii și tehnologiei în Lumini captivante; reinventarea în Ana=logic; încurajarea inovației, dar și a meșteșugurilor și artizanatului în programul Dincolo de ecrane; dezvoltarea, în toate zonele orașului, a infrastructurii culturale la scară mică, în Îndrăznește să strălucești; sărbători la scară largă în Sclipiri de primăvară; aducerea Patrimoniului sub reflectoare; găsirea unui milion de timișoreni în Frânturi de amintiri; abordarea unor aspecte delicate ale relațiilor cu comunitatea romă în cadrul programului Invizibil / Vizibil; organizarea unui eveniment nemaivăzut până acum, într-o zonă părăsită în cadrul programului Spațiul, lumini în beznă; dezbaterea publică a transparenței și serviciilor comunitare în Dincolo de ziduri; abordarea unor probleme sensibile precum cele din Clarobscur; reaprinderea luminilor istorice alături de tehnologia viitorului în Briliant; aducerea culturii în spații noi, prin proiecte vibrante, precum Mega Bega și Baroc reloaded; valorizarea extraordinarei diversități lingvistice și spirituale a orașului în Cuvinte de lumină și Să fie lumină; creșterea atractivității traseului pietonal dintre gară și centru prin Bulevardul Cultural; investiția în talentele locale prin Introspecții; încurajarea tinerilor întorși în țară să contribuie la o nouă viziune în Orizonturi în mișcare; promovarea planificării urbane participative prin Priveliști Inspirate; imaginarea viitorului în Strălucirea micilor orașe și Orașul Soarelui; să facem ca lumina de la Timișoara să radieze peste tot în lume, prin O rază fără de sfârșit.

Dinamica procesului ce a susținut candidatura ne-a făcut să conștientizăm faptul că artiștii și activiștii locali au un rol esențial în implementarea unui program complex, cum este TM2021.


timisoara2021.ro

47

Vă rugăm să confirmaţi şi să dovediţi că beneficiaţi de susţinere politică extinsă şi solidă şi de un angajament durabil din partea autorităţilor publice locale, regionale şi naţionale.

Această caracteristică definitorie a făcut ca proiectul să aibă parte de o susținere imediată și solidă în lumea politică, fapt ce trebuie privit însă în contextul dinamicii relative și oscilante a acestei sfere. De acum și până în 2021, vor fi șase momente electorale: două la nivel local, în iunie 2016 și 2020, două la nivel național, în decembrie 2016 și 2020 și unul european, în mai 2019, urmat de alegerile prezidențiale din decembrie 2019.

Sprijinul politic larg este confirmat de o serie de nouă hotărâri, adoptate în unanimitate, prin care Consiliul Local și cel Județean și-au declarat în mod oficial susținerea pentru proiectul Timișoara - Capitală Europeană a Culturii (șase dintre acestea au fost adoptate de Consiliul Local Timișoara și trei de către Consiliul Județean Timiș). Un al doilea semnal important a venit din partea liderilor politici, care au semnat două acorduri prin care își afirmau susținerea pentru proiectul Capitală Europeană a Culturii, atât în nume propriu, cât și din partea partidelor pe care le reprezintă – primul în martie 2011, consolidat apoi printr-un nou acord, în ianuarie 2014.

Această susținere constă în asigurarea unor resurse financiare din fonduri publice și a altor mijloace necesare pentru implementarea proiectului. La fel de importantă este, în acest sens, și implicarea constantă a societății civile, devenită parte integrantă din comunitatea conturată în jurul proiectului candidaturii.

Dacă Revoluția din 1989 a fost o revoltă spontană, acest proiect este, în schimb, o acțiune civică dezvoltată în timp, în mod constant, având ca rezultat, după cum se poate vedea, implicarea directă și benefică a politicienilor în cauzele sale.

Avem ca obiectiv abordarea, în calitate de membru, al nou-înființatului Consiliu Consultativ Economic, ce reunește mai mult de 40 de organizații, precum cluburi de afaceri, clustere, agenții de dezvoltare, bănci, universități și corp diplomatic.

La nivel regional, Asociația a semnat un acord-cadru de cooperare pentru implementarea „Strategiei de Dezvoltare a Turismului pe Canalul Bega” cu toate autoritățile locale din zona Canalului Bega, aici fiind incluse Consiliul Județean Timiș, Consiliul Local al Municipiului Timișoara, Agenția de Dezvoltare Economico-Socială Timiș, Agenția pentru Dezvoltare Regională Banat, Camera Economică Regională Zrenjanin (din Serbia) alături de alți 18 parteneri.

În context regional, Timișoara a stabilit acorduri de cooperare culturală cu trei orașe din Serbia: Zrenjanin, Pancevo și Novi Sad.

În context național, Opera Națională Română Timișoara și Teatrul Național “Mihai Eminescu” din Timișoara sunt două instituții susținute financiar de Ministerul Culturii, fiind totodată membri activi ai asociației noastre.

Candidatura Timișoarei la titlul de Capitală Europeană a Culturii este primul proiect de după Revoluția de la 1989 care vizează și implică întreaga comunitate. Susținerea

politică locală se datorează interesului sporit al comunității în proiectul Capitală Europeană a Culturii precum și implicării directe a cetățenilor și a organizațiilor societății civile în activitățile propuse de noi.

Deciziile Consiliul Local Timișoara, adoptate în unanimitate:

• No.82/29.03.2011, cu privire la susținerea candidaturii,

• No.250/12.07.2011, prin care Municipiul Timişoara devine membru fondator al Asociației Timișoara - Capitală Culturală Europeană,

• No.271/14.05.2013, prin care s-a votat creșterea cotizației anuale de membru a Municipiului Timișoara,

• No.371/01.08.2014, privind includerea logo-ului candidaturii în toate documentele oficiale,

• No.252/26.05.2015, cu privire la majorarea cotizaţiei anuale a Municipiului Timişoara.

• No.395/22.09.2015, cu privire la susținerea financiară a programuluiTimișoara-Capitală Culturală Europeană în perioada 2017-2022 cu 20 mil. EUR în cazul câștigării titlului.

Deciziile Consiliului Județean, adoptate în unanimitate:

• No.106/04.08.2011, privind aprobarea participării Judeţului Timiş la constituirea Asociaţiei Timişoara, Capitală Culturală Europeană și a cotizației aferente,

• No.134/28.08.2013, prin care s-a votat creșterea cotizației anuale de membru a Consiliului Județean.

• Decizia din 30.09.2015, prin care s-a votat susținerea financiară a programuluiTimișoara-Capitală Culturală Europeană în perioada 2017-2022 cu 5 mil. EUR în cazul câștigării titlului.

4. CAPACITATEA DE A PRODUCE REZULTATE


48

Abordarea noastră vizează utilizarea cât mai eficientă a infrastructurii existente, căreia îi vom adăuga componente și dimensiuni noi.

În ceea ce privește cultura imaterială, intenționăm să activăm pe două niveluri, în parteneriat cu alte instituții culturale din oraș: un prim nivel urmărește coagularea și pregătirea resursei umane precum și crearea de competențe, iar un al doilea nivel vizează schimbarea tiparelor și a comportamentelor implicate în consumul cultural. Avem o bază solidă, pe care putem construi mai departe. În conformitate cu studiul Vitalitatea Culturală a Orașelor (Centrul de Cercetare și Consultanță în Domeniul Culturii, București, 2010), viața culturală a Timișoarei se situa pe locul patru în România, datorită echilibrului dintre componenta infrastructurii culturale și cea a industriilor creative, dintre implicarea participativă și resursa umană, aici fiind inclusă și dimensiunea bugetului alocat culturii. Mai mult, conform Strategiei Culturale a Municipiului Timișoara (2014-2024), publicul timișorean consumator de cultură frecventează muzeele (38%), bibliotecile (39%), teatrele și opera (36%), cinematografele (29%) galeriile de artă (29%) și concertele de la filarmonică (50%). Pornind de la aceste date, prin programul TM2021 adoptăm o abordare participativă, prin care ne propunem să realizăm evenimente în toate zonele orașului, nu doar în centru, unde se află ce mai mare parte din infrastructura culturală. Prin urmare, 80% dintre evenimentele proiectate de noi, incusiv ceremonia de deschidere și cea de închidere, vor avea loc în spații publice precum parcuri, piețe, străzi, grădini interioare sau pe malul Canalului Bega. Aceste

obiective fac parte din strategia noastră de comunicare, desfășurată sub deviza Luminează orașul prin tine!

În ceea ce privește infrastructura materială, strategia urmărită este aceea de a deschide spațiile culturale. Cu proiecte precum Baroc reloaded, dorim ca instituțiile de cultură să-și schimbe viziunea ce imaginează cultura ca pe un turn de fildeș inaccesibil, deschizându-și porțile către publicul larg. În același timp, dorim să transformăm templele consumerismului, precum mall-urile, în noi locuri pentru acțiuni artistice participative.

În Timișoara, infrastructura materială este foarte diversă: 40 de instituții culturale, reunind 9 teatre, 7 muzee, 13 biblioteci, 15 galerii de artă, 3 cinematografe și un amfiteatru în aer liber. Este al doilea oraș din România, după București, în ceea ce privește numărul locurilor disponibile pentru public (2.900). Timișoara are cel mai vast patrimoniu de monumente istorice din România - 14.500 de clădiri de diferite stiluri (baroc, Secession, Art Nouveau, brâncovenesc, precum și stiluri interbelice) dintre care mai puțin de 10% sunt reabilitate total sau parțial. Acesta este un aspect important, deoarece marea majoritate a instituțiilor culturale își au sediul în clădiri de patrimoniu situate în centrul istoric al orașului. Master plan-ul Timișoarei vizează reabilitarea acestor clădiri, având atât proprietari privați cât și de stat, iar titlul de Capitală Europeană a Culturii ar oferi acestui proces un impuls major.

Parcurile reprezintă și ele un bun cultural important în Timișoara, de unde și supranumele de “oraș al parcurilor”. Urbea de pe Bega poate fi

străbătută de la un capăt la altul numai prin grădini publice, renumite pentru frumusețea lor. Prin urmare, acestea au devenit importante spații deschise pentru cultură. În 2013, spațiile verzi ale Timișoarei însumau 477.51 de hectare, cu 37,57 m² / cap de locuitor, cu mult peste indicele recomandat de Comisia Europeană (26 m² / cap de locuitor).

Timișoara se mândrește cu o serie de proiecte culturale de reconversie a clădirilor de patrimoniu. Bastionul Maria Theresia, parte integrantă din zidul vechii Cetăți a Timișoarei, a devenit un spațiu cultural în care își au sediul Muzeul Banatului Timișoara (sediu temporar), Biblioteca Județeană Timiș, Asociația Timișoara - Capitală Culturală Europeană, Societatea Timișoara, un club de jazz și o galerie de artă, alături de alte spații de diverstisment. Din sectorul privat mai putem menționa Ambasada, un hub cultural ce pune la dispoziția publicului și a tinerilor artiști independenți o cafenea și un spațiu în care pot interacționa liber, Scârț, care găzduiește Muzeul Consumatorului Comunist și Teatrul independent Auăleu.

O serie de alte proiecte de restaurare și repunere în circuit dovedesc potențialul remarcabil al infrastructurii orașului: Castelul Huniazilor, în care își are oficial sediul Muzeul Banatului Timișoara (aflat încă în restaurare); transformarea Halelor TIMCO în spațiu expozițional destinat cu precădere artiștilor contemporani, locali sau de peste hotare (nu demult a avut loc aici expoziția Futurotextiles, organizată în parteneriat cu Lille 3000); o cazarmă din secolul al XVIII-lea – Cazarma U- utilizată cu ocazia primei ediții a Bienalei de Artă Contemporană Românească, Timișoara Art Encounters; Sinagoga din zona

Explicaţi pe scurt în ce mod Capitala europeană a culturii va utiliza şi vadezvolta infrastructura culturală a oraşului.

Infrastructura culturală a orașului presupune atât o dimensiune materială, cât și una imaterială, implicând, în același timp, oameni și lucruri, spații și comunități.

În centrul atenției noastre se află cetățenii, componenta inerentă a infrastructurii imateriale, în timp ce strategia vizând infrastructura materială urmează principiul deschiderilor permanente.


timisoara2021.ro

49

300KM

600KM

Cetate (sec.al XIX-lea), folosită în scopul organizării unor concerte, proiecții cinematografice sau a altor activități artistice, precum festivalul anual Simultan, dedicat artelor video, media și muzicii electronice experimentale; o fostă menajerie imperială, devenită ulterior sală de sport, aflată în centrul orașului, precum și Sinagoga din cartierul Fabric, au fost deopotrivă transformate în săli de teatru (Timișoara devenind singurul oraș din România, în afara Bucureștiului, care deține un spațiu alternativ destinat spectacolelor Teatrului Național).

La fel de importantă este utilizarea în scopuri culturale a unor edificii situate în diverse zone: sinagogile din cartierele Cetate și Fabric, o serie de biserici, școli, centre sociale, foste cinematografe, șantiere industriale abandonate, stadioane sau terenuri de sport. Scopul nostru este acela de a aduce cultura în mijlocul oamenilor, de a o face accesibilă, transformând-o în acest mod într-un mijloc de incluziune socială. Mesajul nostru e concentrat într-o idee simplă și cuprinzătoare: cultura se adresează și aparține tuturor.

Ne propunem să continuăm utilizarea spațiilor neconvenționale pentru spectacole și activități artistice, un exemplu relevant fiind, în acest sens, concertele Filarmonicii Banatul Timișoara susținute pe stadioane, la aeroport, pe Canalul Bega, pe șantiere; de asemenea, situri industriale abandonate, șantiere părăsite și ziduri ale unor clădiri vor deveni spații ale creativității în cadrul binecunoscutului Festival Internațional Street Art Timișoara, în cadrul căruia se reunesc în fiecare an grafferi din România, Europa, America de Nord și de Sud.

Care sunt avantajele oraşului din punct de vedere al accesibilităţii (transportul regional, naţional şi internaţional)?

Timișoara este un oraș ușor accesibil prin orice mijloc de transport, din mai multe orașe europene, datorită poziției sale geografice și investițiilor în infrastructură realizate

după aderarea României la Uniunea Europeană în 2007.

Cu mașina

Unul dintre cele mai mari avantaje ale Timișoarei îl reprezintă poziția sa geografică – în apropiere de granița de vest a României, fiind cel mai apropiat oraș mare românesc de Europa de Vest. Județul Timiș are două granițe internaționale cu Ungaria și Serbia, având trei puncte de trecere a frontierei: Cenad (DN 6) spre Ungaria și Stamora Moravița (DN 59) și Jimbolia (DN 59A) spre Serbia. Județul are, însă, o singură autostradă, A1, ce asigură legătura cu Ungaria aceasta fiind singura autostradă transfrontalieră din România, integrată în Coridorul European 4 - core TENT. Din acest motiv, Timișoara este ușor accesibilă dinspre Europa Centrală. Această autostradă va fi extinsă până la București, făcându-se astfel legătura dintre partea de vest a țării și capitală.

Infrastructura rutieră necesită îmbunătățiri serioase și investiții

mari, având în vedere că traficul a crescut cu 5% anual de când România a aderat la UE. Cu toate că are o singură autostradă, aflată în curs de finalizare, Timișul se numără printre județele cu cel mai mare număr de drumuri, având o rețea de 533 de km de drumuri naționale și 2.368 km de drumuri județene și comunale. Până în 2021, sperăm că autostrada va fi terminată și vor fi mai multe drumuri modernizate, astfel încât mobilitatea oamenilor în Banat să crească.

Elemente vizuale, prezentând istoria CEaC vor fi plasate de-a lungul principalelor drumurilor internaționale ce fac legătura dintre Timișoara și aeroport, precum și cu cele patru puncte de trecere a frontierei din regiune: Nădlac, Moravița, Jimbolia și Cenad.

Cu avionul

Timișoara are singurul aeroport internațional din partea de vest a țării,

care leagă orașul atât de București, capitala României, cât și de alte capitale și orașe mari din Europa, precum: Paris, Dortmund, München, Frankfurt, Bruxelles, Milano, Bologna, Roma, Treviso, Bari, Londra, Barcelona, Madrid și Valencia. În total, aeroportul operează 23 de zboruri directe spre Europa, patru la nivel național și 19 la nivel internațional, oferind, astfel, conexiuni către opt țări europene. Ruta cea mai des frecventată este Timișoara-München. Datorită acestei căi de acces ușor accesibile, mulți români fac naveta în Europa, și mulți europeni occidentali aleg să desfășoare afaceri în Timișoara. Cu toate acestea, numărul pasagerilor a scăzut în ultimii patru ani din cauza crizei economice. În calitatea sa de cel de-al 3-lea cel mai mare aeroport din România, traficul de pasageri la Timișoara este de 800 de pasageri/oră pentru zboruri internaționale și 500 pe rutele naționale. Având în vedere potențialul economic al orașului și al regiunii, se anticipează ca până în 2020 traficul să ajungă la 1,6 milioane de pasageri/ an.



50

Aeroportul este situat la 12 km nord-vest de Timișoara, cu acces pe drumul european E70 și este accesibil cu mașina, taxiul sau autobuzul. Autoritățile locale intenționează să construiască un metrou care va lega aeroportul de gara centrală, în scopul creșterii mobilității.

Cu autobuzul

Există mai multe stații de autobuz în Timișoara, aflate în diferite părți ale orașului, care oferă conexiuni regulate către orașele din Banat și din Transilvania. Acestea vor deservi populația din zonele învecinate, pe care dorim să o atragem la Timișoara pentru evenimentele din 2021.

Există, de asemenea, rute de autobuz care leagă Timișoara de mai multe orașe europene, în special din Germania, Italia și Spania.

Cu trenul

Timișoara este un oraș bine conectat feroviar la rețeaua națională și internațională. Are trei gări, cea principală fiind situată în partea de nord a orașului, la doar zece minute de mers pe jos din centrul orașului.

Județul Timiș are cea mai veche și cea mai densă rețea feroviară din România, acoperind mai mult de 91 km pe 1000 m². Timișoara este, de asemenea, cel mai important nod de cale ferată din partea de vest a României. Cu toate acestea, clădirea gării centrale este într-o stare deplorabilă, iar impresia pe care o lasă călătorilor nu este deloc bună.

CFR intenționează să conecteze Gara de Nord a Timișoarei și cea a Aradului la Rețeaua Transeuropeană de Transport (TEN-T), printr-un proiect de modernizare. În prezent, TEN-T se suprapune cu traseul feroviar principal 200 Curtici-Arad-Simeria și 900 Timișoara-Băile Herculane; de asemenea, se suprapune cu rutele feroviare secundare 217 Timișoara-Arad și 922 Timișoara-Moravița. Există deja 12 căi ferate județene conectate la rețelele transeuropene de transport (TEN-T). Astfel, Timișoara are legături bune cu trei capitale: Budapesta, Belgrad și București.

Vizitatorii care vin la Timișoara cu trenul vor avea un prim contact cu orașul parcurgând pe jos Bulevardul Cultural.

Cu bicicleta

Mersul cu bicicleta este un mijloc de transport tot mai popular, datorită eforturilor ONG-urilor locale, precum Verde pentru Biciclete. Această tendință este susținută și de Municipalitate prin amenajarea de noi piste pentru biciclete. În momentul de față, fiecare proiect de infrastructură rutieră include și o pistă pentru biciclete. De asemenea, autoritățile locale au introdus un serviciu gratuit de închiriere de biciclete, Velo TM.

În județul Timiș s-a deschis recent cel mai lung traseu pavat de rute cicliste din România. Acesta are 37 km lungime și leagă orașul Timișoara de orașul Zrenjanin din Serbia. Există planuri pentru un traseu similar care să lege România de Ungaria.

Deși mersul cu bicicleta este considerat tot mai mult un mijloc plăcut de petrecere a timpului liber, iar un număr mare de rute este în curs de dezvoltare în cadrul regiunii, ca parte a strategiei de eco-turism, nu există încă nici o rută EuroVelo care să treacă prin Timișoara. Există trei rute nu departe de oraș care trec prin Szeged, Belgrad și Novi Sad.

Pe apă

Canalul Bega este situat în partea de vest a județului Timiș. Acesta are 44 km lungime pe teritoriul României și a fost primul canal navigabil construit în țară. Partea navigabilă a acestuia începe în Timișoara, apoi se îndreaptă spre sud-vest, traversând granița cu Serbia, și continuă de-a lungul a încă 72 km în direcția sud-vest, către râul Tisa. Pentru a-l face navigabil din nou, municipalitatea a investit peste 20 de milioane EUR în reabilitarea malurilor, o parte din fonduri fiind asigurată de UE. În prezent, pe teritoriul Timișoarei, cu excepția câtorva bărci de agrement, numai bărcile aparținând Administrației Bazinale de Apă Banat traversează Canalul, cu scopul de a-l curăța și întreține. S-a luat în

considerare varianta de a conecta Timișoara la sistemul de navigație Rin-Main-Dunăre, care unește Marea Nordului și Marea Neagră.

Un mod inteligent, eficient și ecologic de a călători

Având în vedere numărul mare de utilizatori de autoturisme personale, dorim să schimbăm percepția generală conform căreia aceasta este cea mai eficientă modalitate de a circula prin oraș. În acest scop, dorim să atenționăm autoritățile asupra faptului că în planurile urbanistice trebuie să predomine transportul public, ceea ce va convinge oamenii să-i aprecieze avantajele. Această strategie continuă tradiția Timișoarei de promovare a transportului public, fiind primul oraș care a avut tramvai electric. Chiar și acum, rețeaua de tramvaie este cea mai mare din țară, după București (reprezentând 49% din transportul public). Programul artistic Orașul Soarelui‚ va găzdui o expoziție internațională a vehiculelor ce utilizează energia solară.

Acces pentru persoane cu dizabilități

Consultările frecvente cu asociațiile locale active pentru accesibilizarea orașului, crearea unui grup de lucru și redactarea de către acesta a unui raport privind accesibilitatea și participarea persoanelor cu dizabilități la cultură în Timișoara vor conduce la o atenție sporită în evaluarea și pregătirea infrastructurii culturale, turistice și de mobilitate a orașului, astfel încât să nu existe nici o barieră. Vor fi luate în considerare măsuri care să sprijine persoanele care utilizează fotoliu rulant, persoanele cu mobilitate redusă, persoanele nevăzătoare și cele cu vedere parțială, persoanele cu deficiență de auz și cele cu dizabilitate intelectuală. Măsurile referitoare la infrastructură vor fi completate cu acțiuni de accesibilizare a conținuturilor culturale, acolo unde este posibil, precum și cu publicarea unui ghid al Capitalei Europene a Culturii special dedicat vizitatorilor cu dizabilități.


timisoara2021.ro

51

Ce capacitate de absorbţie are oraşul din punct de vedere al cazării turiştilor?

Capacitatea de cazare a Timișoarei aproape că s-a dublat în ultimii zece ani, în timp ce numărul vizitatorilor a crescut în mod semnificativ.

Cine dorește să viziteze România, s-ar putea să nu se gândească la Timișoara ca la o destinație turistică de neratat. Ceea ce are însă orașul de oferit poate fi rezumat prin ideea de “noutăți vechi”: Piața Victoriei din centrul orașului, având, la un capăt, Opera Națională Română și Teatrul Național “Mihai Eminescu” din Timișoara și, la celălalt capăt, Catedrala Ortodoxă, cu cele unsprezece turnuri ale sale, a fost cea mai vizitat perimetru urban din România în vara anului 2015. Acesta este doar un exemplu ce dovedește potențialul turistic al orașului, înainte de restaurarea centrului istoric din zona Cetate, care va fi finalizată în 2016.

Cu toate acestea, din cauza absenței unei strategii turistice a orașului și a regiunii, Timișoara a arătat că înregistrează un succes limitat în atragerea turiștilor români și străini, cu o medie de doar 27% a gradului de ocupare în prezent.

În ciuda acestor cifre modeste, numărul de vizitatori a crescut în mod semnificativ în ultimii zece ani, atât în Timișoara cât și județul Timiș, cei mai mulți dintre vizitatori provenind din România. Oferta pentru atragerea turiștilor străini trebuie să fie dezvoltată în așa manieră încât mai mulți europeni și nu numai să înceapă să perceapă această regiune și orașul ca obiective turistice demne de vizitat.

În ceea ce privește cazarea, se observă o creștere cu 25% a numărului de vizitatori în ultimii cinci ani, în timp ce capacitatea de cazare din Timișoara aproape că s-a dublat în ultimii zece ani. Numărul de paturi din județul Timiș a crescut cu 63%, ajungând la 151 de unități de cazare.

Orașul are 23.875 paturi pentru vizitatori.

Au fost construite noi facilități de cazare, de la pensiuni la hoteluri de patru sau cinci stele, vizând o gamă largă de turiști, de la călătorii cu buget redus, până la cei dispunând de unul mai mare. Publicația americană The Huffington Post a inclus Timișoara - singurul oraș din România - alături de alte orașe din Spania, Portugalia sau Bulgaria în topul primelor zece destinații cu prețuri accesibile, orașul având 18 hoteluri de patru stele, trei dintre ele aparținând unor lanțuri hoteliere internaționale, însumând un total de 3.860 paturi.

În plus, unitățile de cazare actuale mai includ un camping, cu 260 de locuri, inclusiv cabine mici, zone pentru corturi și rulote, 7 hosteluri, oferind un număr total de 348 de paturi, 39 de pensiuni punând la dispoziția vizitatorilor 857 de paturi, precum și 5.450 paturi în internate și 13.100 paturi în cămine studențești deținute de licee și cele patru universități de stat,

care pot găzdui pe timpul verii tineri având buget redus. Unități noi de cazare vor fi testate în cadrul unor programe culturale precum Orașul Soarelui.

Având în vedere importanța turismului ca element dinamic central în creșterea economică și în inovația socială, vom mobiliza nu numai autoritățile locale și părțile interesate din industria turismului, ci întreaga comunitate locală, în scopul de a facilita interacțiunea reală, pe de o parte, între turiști și locuitori, și pe de altă parte, între oraș și împrejurimile sale. Vom încuraja dezvoltarea unei relații experimentale cu locul și oamenii prin intermediul unor servicii inteligente de găzduire - concept nou în contextul românesc - cum ar fi, de exemplu, cele prezentate în cadrul programului Patrimoniul sub reflectoare. Titlul de Capitală Europeană a Culturii va adăuga valoare politicilor actuale, prin promovarea unor noi forme de turism tematic urban, oferind itinerarii ale memoriei și experienței religioase prin istoria noastră recentă. În cazul regiunii Banat, pot fi dezvoltate servicii experimentale, cum ar fi eco și agro-turismul, turismul pentru sănătate și turismul de aventură, și, de asemenea, turismul enogastronomic promovat de programul principal Mega Bega. În cadrul programului nostru cultural, vom exploata și potențialul platformelor digitale și IT&C, aflate în prezent în curs de dezvoltare, pentru a face aceste facilități mai vizibile în rândul turiștilor.

Numărul total de vizitatori în județul Timiș Numărul total de vizitatori români și străini

300.000 300.000

150.000 150.000

Străini TimișoaraRomâni Județul Timiș

2006 20062007 20072008 20082009 20092010 20102011 20112012 20122013 20132014 2014


67% 80%

33%20%

65% 81%

35%19%

66% 80%

34%20%

68% 78%

32%22%

68% 82%

32%18%

69% 81%

31%19%

69% 81%

31%19%

71% 80%

29%20%

72% 82%

28%18%


52

Din punct de vedere al infrastructurii culturale, urbane şi turistice, care sunt proiectele (inclusiv proiectele de renovare) planificate de oraşul dumneavoastră în legătură cu acţiunea „Capitală europeană a culturii” din prezent până în anul pentru care este acordat titlul? Care este calendarul planificat pentru aceste lucrări?

Intenția noastră este ca prin intermediul CEaC să transformăm Timișoara într-un loc în care oamenii completează în mod activ infrastructura. Programul nostru

imaginează profilul orașului în termenii unor experiențe și trăiri intense, conturate în sens cultural, urban sau turistic, pe care atât vizitatorii, cât și locuitorii le pot avea. Prin urmare, infrastructura orașului trebuie să fie una deschisă, cuprinzătoare și să radieze vitalitate, pentru a transfera energia indivizilor înspre comunitate, creând astfel sentimentul reconfortant și incluziv al cetățeniei.

Intervenții în infrastructură Suma (în EUR) Note Descriere

INFRASTRUCTURA CULTURALĂCentru pentru Artă, Tehnologie și Experiment

12.000.000 Obiectiv principal al Strategiei Culturale a Timișoarei; Finanțare: Bugetul Municipalității și fonduri UE (garantat în strategia culturală)

Un centru destinat experimentării și inovării prin artă și tehnologie, folosite atât în calitate de metodologii, cât și ca expresii artistice. Un loc destinat producției artistice, având facilități educaționale și de cercetare artistică integrate.

Noua sală de spectacole a Teatrului German de Stat

1.500.000 Finanțare: Bugetul Municipalității; În etapa de design. Finalizare: 2017

Marcând etosul multicultural al orașului, acesta reprezintă conversia unei clădiri industriale într-un centru cultural.

Centrul Cultural Mărășești 5.000.000 În etapa de planificare. Pregătit pentru finanțare FEDR

Cel mai vechi spital public (1745) din Europa de Est va deveni cel mai mare centru cultural din oraș, care va găzdui Institutul Intercultural Timișoara, Centrul Cultural German Timișoara, Institutul Cultural Francez Timișoara, noul Muzeu Cetate și multe alte inițiative culturale mici.

Centrul Cultural Sinagoga (din Cartierul Cetate)

2.500.000 În etapa de planificare, proiect pregătit pentru finanțare FEDR

Cu o capacitate de 3.000 de locuri, sinagoga din secolul al XIX-lea va fi transformată într-o sală de concerte și într-un spațiu cultural.

Reabilitarea Palatului Culturii 15.500.000 În etapa de replanificare. Proiect parțial realizat. Finanțare asigurată prin fonduri naționale și europene.

Este prevăzută restaurarea completă a acestei clădiri reprezentative ce găzduiește în prezent Opera Națională Română Timișoara, Teatrul Național „Mihai Eminescu" Timișoara, Teatrul German de Stat Timișoara și Teatrul Maghiar de Stat "Csiky Gergely" Timișoara.

Muzeul Revoluției Române 3.000.000 În etapa de planificare; Finanțare asigurată de Ministerul Culturii

O clădire nouă pentru Muzeul Revoluției Române, unde povestea Revoluției Române va fi prezentată într-o manieră modernă, creativă și inovatoare. Acesta include un centru de educație și cercetare.

Conversia Creativă a fostelor cinematografe în centre de cultură și artă

2.000.000 În etapa de planificare. Finanțare asigurată de Municipalitate

Nouă foste cinematografe vor deveni parte a patrimoniului municipal în 2015, prin convertirea în centre culturale, cum ar fi studiouri de teatru, cinematografe de artă, galerii de artă etc.

Restaurarea si adaptarea Castelului Huniade, care găzduiește Muzeul Banatului Timișoara

11.000.000 În etapa de planificare. Finanțare: Bugetul Municipalității, Bugetul Consiliul Județean și fonduri FEDR

Situat în inima orașului, restaurarea este o investiție importantă în patrimoniul cultural al Timișoarei, cu potențial turistic mare.

Renovarea Muzeului Satului Bănățean Timișoara

3.000.000 Finanțare: Bugetul Municipalității Investiție care va transforma muzeul într-una dintre cele mai mari atracții din regiune.

Subtotal infrastructura culturală 55.500.000


timisoara2021.ro

53

INFRASCTRUCTURA PRIVIND REVITALIZAREA URBANĂReabilitarea spațiilor publice din cartierul Cetate – faza I

12.000.000 Finanțat prin fonduri UE. În curs de finalizare.

Acoperind 9 ha, zona este formată din 4 piețe și 9 străzi care vor deveni exclusiv zonă pietonală.

Reabilitarea spațiilor publice din Cartierul Cetate – Faza a II-a

11.000.000 În etapa de planificare. Proiect pregătit pentru finanțare FEDR

Faza a doua extinde faza 1 prin adăugarea unui număr suplimentar de 11 străzi, acoperind o suprafață de 8 ha. Pavajul va fi finalizat și acestea vor deveni zone exclusiv pietonale.

Reabilitarea infrastructurii urbane de-a lungul Canalului Bega

12.000.000 În curs de finalizare. Finanțat prin fonduri UE.

Utilizează potențialul major al malurilor râului de a deveni un coridor verde al orașului care include 18 km noi de trasee pentru biciclete și pietoni, 10 ha de noi zone verzi și parcuri, noi spații destinate evenimentelor culturale, precum și primul serviciu de transport public pe apă din România.

Reabilitare Ansamblului Urban „Corso”, parte din patrimoniul național

10.000.000 În etapa de planificare. Proiect pregătit pentru finanțare FEDR

Reprezentând inima orașului și spațiul de desfășurarea a numeroase evenimente culturale importante în aer liber, ansamblul include unele dintre cele mai importante edificii culturale ale orașului. Intervenția va include pavaj nou și spații verzi.

Program de finanțare locală pentru proprietarii clădirilor istorice

9.000.000 Co-finanțat: Bugetul Municipalității, Finanțare privată

Creșterea calității arhitecturale a 14.500 de clădiri istorice prin intervenții de restaurare.

Open Ville – proiect de regenerare urbană

220.000.000 Finanțare privată asigurată Unul dintre cele mai mari proiecte de regenerare urbană din România (594.000 m2) complet finanțat din surse private, acesta convertește zona industrială centrală într-un spațiu de distracție și relaxare. Va include și un Centru de Inovație Tehnologică, al doilea deschis de Ness în România.

Subtotal reabilitare urbană 274.000.000

INFRASTRUCTURA DE ACCESIBILITATEDezvoltarea și extinderea aeroportului Timișoara.

138.350.000 Studiu de fezabilitate: 2015. Execuție: 2016-2018. Finanțare asigurată: Master planul Național de Transport

Un nou terminal pentru pasageri, un nou terminal de marfă și o conexiune multinodală la un nou terminal de autobuze, precum și la un terminal de cale ferată.

Timișoara-Moravița (ET Banatica) - Euro-trans – drumul european spre Belgrad

59.000.000 Execuție: 2017-2018; Finanțare Asigurată: Master planul Național de Transport

Parte a drumului național E70, acest drum face legătura la sud dintre Timișoara și Belgrad. Sectorul românesc Timișoara-Moravița va fi modernizat, cu finalizare până în 2018.

Sistem de închiriere a bicicletelor în orașul Timișoara

1.600.000 Finalizat 2015 – prelungit până în 2020; Finanțat prin fonduri UE

Finanțat de FEDR, proiectul a fost finalizat în 2015 și a creat primul sistem public gratuit de închiriere de biciclete din România, incluzând 300 de biciclete în 22 de stații de transport în comun, împreună cu 25 km de piste pentru bicicliști.

Retur Timișoara (Inelul Orașului) – Sectorul de sud

59.520.000 Execuție:2017-2018; Finanțare asigurată: Master planul Național de Transport

Ocolul va crea o alternativă pentru traficul intens în direcția Serbia, și va scădea traficul în interiorul orașului, permițând o mai bună mobilitate în Timișoara.

Timișoara-Arad proiect de mărirea vitezei transportului feroviar

28.270.000 Execuție:2016-2017; Finanțare asigurată: Master planul Național de Transport

Parte din coridorul feroviar TENT Core, acest proiect va dubla viteza transportului feroviar. Acesta include intervenții pe calea ferată, noi trenuri și alte măsuri.

Proiecte de infrastructură pentru completarea inelelor de transport în jurul Timișoarei 1, 2, 4 (poduri, șosele, trasee de biciclete, zone pietonale, pasaje subterane

50.000.000 Execuție: 2015-2020; Finanțare: fonduri FEDR, Bugetul național, Bugetul Municipalității

Programul de infrastructură pe 5 ani va finaliza inelele de transport din Timișoara prin construirea a două poduri noi și a 4 pasaje subterane pentru autoturisme și transport public. Programul face parte din Planul de mobilitate urbană durabilă care va fi aprobat în octombrie 2015.

Subtotal Infrastructură accesibilitate

336.740.000

INFRASTRUCTURA DE TURISMReabilitarea infrastructurii taberelor școlare

În curs de estimare 2014 - 2020 Proiectul este inclus în strategia pentru tineret a orașului.

Universul Apei – parc tematic 18.000.000 2014-2020 Inițiativa face parte din strategia pentru atragerea mai multor turiști în regiune.

Muzeul Științei și Tehnologiei În curs de estimare 2014-2020 Un spațiu destinat expunerii inovațiilor tehnologice și din domeniul IT de pe plan local și regional .

Subtotal infrastructură turistică

18.000.000

TOTAL €684.240.000



54 Participarea cetățenilor 2010-2015

De-a lungul celor cinci ani de activitate, am trecut peste valuri de entuziasm și prin critici acerbe, energia a crescut și a scăzut, am avut speranțe mari și momente de scepticism amar.

Populația orașului a fost în permanență informată cu privire la inițiativa noastră și la procesul de conturare a dosarului de candidatură, care s-a tradus printr-un angajament fără precedent: rețele on-line, mass-media, ateliere de lucru și, mai ales, multe evenimente organizate în stradă, unde a avut loc contactul direct cu oamenii.

În procesul de conturare a conceptului nostru am subliniat semnificația CEaC precum și rolul transformator al culturii pentru viața Timișoarei, corelând astfel candidatura cu actualele priorități ale orașului.

Am lansat un apel pentru organizarea de ateliere de lucru pentru a afla caracteristicile unice ale orașului și am stabilit prioritățile-cheie ale acestuia, care au modelat conceptul candidaturii noastre.

Am demarat ateliere de lucru cu o serie de artiști, scriitori, actori, universitari, studenți, activiști civici pentru a dezbate liniile programului cultural și idei de proiecte pentru fiecare dintre acestea. Datorită abordării noastre directe, comunitatea TM2021 a crescut în fiecare an.

Participarea cetățenilor între 2016-2020

În perioada premergătoare TM2021, ne vom asigura că locuitorii Timișoarei sunt informați și se implică în planificarea infrastructurii culturale a cartierelor 2021, prevăzută în programul Îndrăznește să strălucești. Noi vom oferi instrumente pentru platforme de colaborare, cum ar fi Frânturi de amintiri, oportunități de formare alături de artiști locali și internaționali în vederea pregătirii programului Sclipiri de primăvară sau Clarobscur și posibilitatea de a se implica prin votul publicului în selectarea de proiecte și activități ce vor fi incluse în programul final.

În 2021

Întregul program este construit sub forma unui instrument de dezvoltare a audienței, pe diferite niveluri de implicare: ca public nou, ca participanți la proiecte de colaborare, ca artiști amatori sau ca voluntari implicați.

După 2021

După TM2021, cetățenii Timișoarei vor fi principala voce în evaluarea procesului CEaC. Pe termen lung, orașul va beneficia de noi mecanisme de management cultural ce implică populația locală în procesul decizional și în crearea colectivă de conținut cultural.

Explicaţi în ce mod au fost implicate populaţia locală şi societatea civilă în pregătirea candidaturii şi cum vor participa la punerea în aplicare a acţiunii.

În cifre:

• 13 inițiatori civici locali

• 63 fondatori, incluzând

• 16 operatori culturali• 28 personalități, lideri de opinie

și cetățeni• 7 companii• 2 autorități locale

• 112 Membri ai Asociației

• 160 de voluntari, din 2012, dintre care: 63% sunt elevi, studenți și absolvenți de studii postuniversitare, 35% sunt angajați în 15 domenii diferite, 73% sunt femei

• 1.100 participanți la conturarea conceptului și a programului cultural

• 1.300 - 1.500 de vizitatori pe lună pe site-ul nostru timisoara2021.ro

• Peste 30.000 like-uri pe Facebook

• 114 utilizatori ne urmăresc activitatea pe Twitter și 53 pe Instagram

• 36.000 autocolante, 25.000 de pliante în 5 limbi, 7.000 broșuri de informare, 1.000 broșuri pentru mediul de afaceri, 1.400 pixuri, 840 afișe, 1.300 de tricouri, 2.000 brățări, 500 căni

• 727 articole în mass-media locală

• 18 articole în mass-media internațională

• Schimb de experiență cu 9 CEaC

• 153 instituții și mai mult de 5.000 de cetățeni participanți la campania de conștientizare

* Fundația Academică Culturală Timișoara, Teatrul Național ”Mihai Eminescu” Timișoara, Fundația Bega Timișoara, Asociația Pro Philharmonia, Fundația Timișoara’89, Asociația Timisiensis, patru Cluburi Lions, trei Cluburi Rotary.

5. IMPLICAREA PUBLICULUI

Colaborările din ultimii 5 ani au condus la un angajament civic considerabil, punând bazele unor proiecte comune în slujba comunității în anii care vor urma.

timisoara2021.ro

55

Calendarul implicării civice a cuprins următoarele etape:

• Inițiativa civică a condus la prima declarație a primarului de atunci cu privire la candidatura orașului la titlul de Capitală Europeană a Culturii;

• Cluburile de servicii au organizat primele întâlniri împreună cu tineri și cu reprezentanții industriilor creative;

• Lansarea analizei SWOT și a dezbaterilor pe marginea conceptului REVOLutionary;

• A fost implementat proiectul pilot vizând extinderea audienței, Memoria cartierul meu; artiști vizuali profesioniști și interpreți au lucrat împreună cu cetățenii celor 6 cartiere istorice ale Timișoarei;

• A avut loc documentarea cu privire la modele de bune practici ale altor CEaC-uri: Lille 2004, Sibiu 2007, Pécs 2010;

• S-a semnat un acord de angajament civic de către o serie de ONG-uri locale, operatori culturali, artiști, personalități publice, reprezentanți ai mediul de afaceri și mass media;

• Sprijinul acordat unanim de către consiliile județean și local, la mai puțin de 21 de zile de la semnarea acordul de angajament civic;

• Fondarea Asociației Timișoara –Capitală Culturală Europeană, cu finanțare din partea unor sponsori privați și din cotizațiile membrilor;

2010 20122011

• A avut loc consolidarea sprijinului din partea autorităților publice locale și din partea sectorului privat, prin fonduri și logistică;

• A fost desfășurat un proiect pilot de promovare a celor mai importante festivaluri din Timișoara în țară și în străinătate;

• A avut loc documentarea modelelor de bune practici ale altor CEaC-uri: Liverpool 2008, Stavanger 2008, Linz 2009, Marseille 2013, Paphos 2017;

• A fost lansat programul de voluntariat TM2021 și se continuă programului Ambasador TM2021;

• S-au efectuat studii sociologice cu privire la sprijinului cetățenilor și la aspectele ce reprezintă cel mai bine Timișoara;

• A avut loc lansarea unei importante campanii de sensibilizare și informare cu privire la programul CEaC și beneficiile sale;

• S-a consolidat, prin intermediul unor declarații semnate, sprijinul politic din partea partidelor, a universităților publice și private, a instituțiilor publice de cultură, a reprezentanților și asociațiilor grupurilor minorităților din oraș;

• Au fost continuate dezbaterile în profunzime pe marginea conceptului Channel of Cultures, în cadrul procesului de dezvoltare a Strategiei Culturale a Timișoarei pentru perioada 2014-2024;

• Au fost inițiate dezbateri și organizate ateliere de lucru privind accesibilitatea și participarea la evenimente culturale a persoanelor cu dizabilități;

• Au continuat dezbaterile și atelierele cu privire la accesul la cultură al altor grupuri vulnerabile, în special refugiați, migranți și persoane aflate sub pragul de sărăcie;

• Au fost inițiate campanii de consultare și ateliere de lucru cu sectorul artistic și cultural;

• A fost lansat conceptul candidaturii: Luminează orașul prin tine!;

• Sunt desfășurate campanii de participare în comunitate; este asigurată prezența Asociației prin standuri de informare la diverse manifestări publice precum și sunt oferite informații despre candidatură la sediul de pregătire a candidaturii TM 2021;

• Sunt prospectate contactele în străinătate ale populației și societății civile din Timișoara.

2013 2014 2015



56

În ce măsură titlul va crea în oraşul dumneavoastră oportunităţi noi şi durabile pentru categorii extinse de cetăţeni, în special tineri, voluntari şi persoane marginalizate şi defavorizate, inclusiv minorităţi, de a asista sau a participa la activităţi culturale? Prezentaţi totodată în detaliu în ce măsură activităţile respective sunt accesibile persoanelor cu handicap şi persoanelor în vârstă. Precizaţi care sunt părţile programului planificate pentru diferitele grupuri menţionate.

Prin intermediul programului cultural Luminează orașul prin tine! vom crea o cale de transformare a indivizilor deconectați de viața comunității în cetățeni europeni implicați. Acest proces vizează în primul rând tinerii aflați în căutarea unei viziuni pentru viitor, dar, în egală măsură, și voluntarii

dornici să dăruiască din timpul și energia lor comunității. De asemenea, programul nostru se adresează și generației vârstnice, deoarece ea păstrează viu patrimoniul și valorile perene, și, deopotrivă, grupurilor vulnerabile, ce contribuie cu perspective importante asupra societății noastre.

Strategia noastră globală poate fi rezumată prin șapte elemente verbale, ce rezumă și procesul de transformare socială pe care dorim să-l declanșăm: … Impulsionează procese lente, precum accesibilitatea la infrastructura culturală publică; … Expune lumina interioară a tuturor celor ce ni se alătură, inclusiv a persoanelor marginalizate și defavorizate; … Reflectă bunătatea și armonia, aflate dincolo de abilitățile oamenilor, de religie, rasă sau cultură; … Pătrunde dincolo de mentalitatea rigidă care exclude, separă și oprimă persoanele vulnerabile; … Relaționează și globalizează, deoarece aceste acțiuni reprezintă oportunități de dezvoltare personală și împlinire, atât pentru tineri cât și pentru vârstnici; … Oferă șansa unui Nou Început, prin care cetățenii, conștienți de importanța lor în comunitate, să își împărtășescă generos valorile și energia cu cei din jur, luminând, simbolic, orașul, și lumea de dincolo de el.

Crearea unui climat de încredere reprezintă un element esențial pentru încurajarea timișorenilor de a participa la activități culturale și, în mod ideal, de a se implica în realizarea lor. Acest lucru e posibil în următoarele moduri:

• Prin faptul că oferim o gamă largă de spații de desfășurare, câștigăm încrederea oamenilor, care vor vedea că programul CEaC nu este doar un alt festival organizat în centrul orașului, ci o oportunitate

pentru toată lumea, fie că e vorba despre oameni care trăiesc la bloc, în clădiri vechi, degradate, în vilele din noile zone rezidențiale, fără acces la transportul public, sau în adăposturi de noapte aparținând serviciilor sociale. Prin proiectul Privire inspirată alături de echipe de tineri arhitecți, planificăm o cartografiere detaliată a orașului, văzut nu sub forma unor cartiere delimitate prin străzi, ci sub forma unor vecinătăți, conturate în mod firesc în jurul unor puncte de interacțiune în care locuitorii au acces la un minim de infrastructură culturală și pot organiza propriile lor evenimente;

• Prin propunerea unei game vaste de forme și limbaje artistice, adresate unui public de toate vârstele, de diverse niveluri de instruire, având origini geografice diferite, aparținând unor clase sociale diferite, și având diferite tipuri de abilități digitale;

• Prin abordarea accesibilității ca pe unul dintre cele mai importante puncte din agenda CEaC pentru Timișoara. Acest fapt trebuie înțeles în toate formele sale: fizică, vizuală, auditivă, utilizare de limbaj simplu sau de pictograme pentru persoane cu dizabilități intelectuale;

• Prin pregătirea atentă și strategică a programele noastre, cu sprijinul activiștilor civici și a animatorilor artistici, care vor putea inspira încredere prin pasiunea și talentul lor, încurajându-i pe toți cei din jur să li se alăture

Acordăm o atenție deosebită grupurilor vulnerabile. Un număr inacceptabil de mare de persoane cu dizabilități trăiesc izolate, atât pentru că orașul nu le pune la dispoziție o infrastructură accesibilă cât și pentru că familiile lor au tendința de a-i proteja excesiv. Părinții în vârstă ai tinerilor care au emigrat în străinătate locuiesc singuri și izolați, fără acces la tehnologie, la comunicare și interacțiune socială, trăind cu teama că ar putea muri fără să știe nimeni, zile întregi. La fel ca în multe alte orașe europene, familiile cu copii mici abia ies din casele lor, deoarece îngrijirea copiilor a devenit un serviciu costisitor, în loc să fie un ajutor oferit în cadrul familiei extinse. Copii vulnerabili și persoane în vârstă sunt trimise să cerșească de la turiști prin preajma cafenelelor din zonele centrale. Băncile din spațiile publice sunt desființate la cererea locatarilor deranjați de persoanele fără adăpost care dorm pe ele.

Echipa TM2021 a acordat o atenție deosebită înțelegerii acestor probleme complexe. Ne-am întrebat “Cum putem pregăti un program care să nu fie doar o simplă atracție vizionată de mulți oameni ci un eveniment care să implice, un public cât mai larg și să instituie o serie de tradiții care să fie continuate și după anul 2021?" Am ascultat părerile mai multor oameni în timpul fazei de testare a conceptului și îi lăsăm pe ei să ne spună cum înțeleg oportunitățile create de CEaC.


timisoara2021.ro

57

Raluca este o tânără activistă care militează pentru accesibilitate. De mic copil, și până la absolvirea facultății, împreună cu familia

ei, a luptat pentru dreptul său de a fi parte din comunitate. Ea vede în CEaC o oportunitate de îmbunătățire a accesibilității în oraș, de schimbare a percepției negative cu privire la persoanele cu dizabilități și facilitare a participării la viața comunității a acestora. Prin urmare, îi vom înlesni participarea la fiecare activitate din 2021, nu doar prin instalarea de rampe, ci și prin mici podiumuri de unde ea și alți utilizatori de fotoliu rulant să se poată bucura de aceeași priveliște. Raluca vorbește excelent limba engleză și, dacă își va dori acest lucru, se va putea pregăti pentru a fi ghid al orașului, călăuzind turiști străini spre locuri la care ea nu a putut avea acces. Are și o voce minunată, așa că va fi mai mult decât bucuroasă să participe la evenimente de tip “microfon deschis”, pe lângă scenele instalate în cartiere, în cadrul programului Îndrăznește să strălucești.

Ana este o tânără mamă singură, plină de energie. Ea este preocupată de mediul înconjurător și o îngrijorează în

mod deosebit uleiurile ce poluează resursele de apă. A organizat un serviciu de ridicare de la domiciliu, cu bicicleta, a borcanelor cu ulei folosit, militând pentru o implicare mai serioasă a administrației publice în această problemă. Înainte de 2021, ea va avea ocazia să aleagă între mai multe programe de formare pentru organizatori de evenimente, ghizi locali și animatori civici. Pe parcursul anului CEaC, ea va colabora cu artiști și activiști internaționali, alăturându-se mișcării la nivel european pentru orașe durabile prezentată în cadrul programului Peisaje de lumină.

Rodica s-a alăturat echipei de voluntari ai TM2021 în speranța de a crea un oraș mai atractiv pentru fiul ei, care a emigrat,

așa încât el să se poată întoarce acasă. Îi place să învețe lucruri noi, dar are

reticențe față de tehnologie. Lumini captivante este unul dintre programele care îi vor oferi ocazia de a se alătura numărului tot mai mare de utilizatori vârstnici ai mediului on-line.

Edith este unul dintre ghizii voluntari pregătiți de către Muzeul de Artă Timișoara. Vârsta ei, precum și boala

Parkinson de care suferă nu au împiedicat-o să dobândească abilități noi și să prezinte cu entuziasm lucrări de artă în mai multe limbi. Oamenii în vârstă ca ea vor contribui cu ceva special la desfășurarea unor programe precum Patrimoniul sub reflectoare, Frânturi de amintiri, Baroc reloaded sau Cuvinte de lumină.

Eleonora a crescut intr-un orfelinat și a fost plasată în categoria celor ce au o ”dizabilitate intelectuală”. De la

ea am învățat că accesibilitatea nu se referă doar la spațiul fizic, ci și la utilizarea limbajului simplu și a pictogramelor pentru orientare. În prezent lucrează cu un caricaturist la o bandă desenată despre povestea vieții ei, și în următorii ani îi vom da atât ei cât și multor altor tineri posibilitatea de a explora alte limbaje artistice, precum filmul și teatrul forum. Faptul că este controlată de către agenții de pază care adesea o suspectează de furt, deoarece este de origine romă, reprezintă unul dintre exemplele cotidiene în care oamenii ca ea sunt stigmatizați. Astfel de situații vor fi abordate în cadrul programelor Invizibil / Vizibil și Clarobscur.

Andrei este un tânăr toboșar. El ne învață ce trebuie să facem pentru ca orașul să fie mai prietenos și accesibil pentru

nevăzători. Vom lua în considerare recomandările sale în ceea ce privește designul website-ului nostru pentru a fi ușor de navigat cu ajutorul softurilor de sinteză vocală dar și în ceea ce privește implicarea artiștilor în crearea unor lucrări multi-senzoriale. Ne vom asigura că are acces la un spațiu cultural comunitar în care să poată face repetiții

cu trupa sa, în speranța că în 2021 va cânta la concertele noastre.

Chris a venit la Timișoara din Nigeria. Continentul african este puțin cunoscut în Europa Centrală și de Est, dar Chris

e pregătit să devină organizator de evenimente multiculturale. Este interesat de subiectul “Fortăreața Europa”, ce atrage atenția asupra faptului că imigranții din alte colțuri ale lumii nu mai sunt la fel de bineveniți pe acest continent, așa cum erau altă dată. Lumini peste granițe este programul în cadrul căruia vom invita artiști și activiști civici să aducă în atenția publicului teme internaționale precum refugiații, migrația și drepturile omului.

Valentin este activist pentru drepturile romilor. El crede că discuțiile ar trebui să se concentreze pe relația dintre

diferite grupuri și mecanismele care generează conflicte, stereotipuri, stigmatizare socială, excludere, sau sărăcie perpetuată peste generații. În afară de programele Invizibil / Vizibi și Clarobscur, ne vom asigura ca limba și cultura romilor să fie prezente în programele despre diversitate: Patrimoniul sub reflectoare, Mega Bega, Cuvinte de lumină. Visul lui legat de TM2021 este să vadă un spectacol sau un film în limba romani, cu subtitrare în română și engleză.

Există un număr considerabil de persoane vocale în mediul online, care, păstrându-și anonimatul,

lansează mesaje extremiste precum “Timișoara - capitala țiganilor bogați și nerușinați” sau “Spunem Nu islamizării României” referindu-se la refugiați. Suntem îngrijorați deoarece aceste voci plasează Timișoara într-un top rușinos al orașelor europene cu manifestări extremiste. De aceea abordăm aceste probleme în Spații de lumină și întuneric. Sperăm că, prin susținerea unor artiști internaționali, orașul nostru va deveni un loc în care oamenii învață să deconstruiască etichete și prejudecăți.



58

În acord cu cea de-a treia direcție a Strategiei Culturale a Orașului pentru perioada 2014-2024, Timișoara Implicată și cu practicile europene de dezvoltare a sectoarelor de audiență, programul CEaC va contribui la dezvoltarea audienței prin următoarele abordări:

Aducem cultura în mijlocul oamenilor: Proiectăm activități culturale care să se desfășoare într-o rețea largă de locații aflate în proximitatea zonelor locuite: școli, biserici, centre sociale, zone comerciale, parcuri și piețe publice.

Un eveniment – audiență diversă: Experiențele culturale din cadrul programului CEaC vor fi selectate în funcție de potențialul lor de a atrage o varietate de categorii și segmente ale populației.

Accent pe implicarea publicului: Fiecare program va trebui să vizeze unul sau mai multe niveluri de dezvoltare a audienței: să încurajeze exprimarea de sine; să stimuleze conținuturi culturale generate de utilizatori; să încurajeze creația participativă, respectiv implicarea și formarea de voluntari.

Prin această abordare ne propunem să schimbăm dinamica și structura cererii de pe piața culturală și să generăm o nouă cultură, a creației participative, în care artiștii și activiștii intermediază experiențe culturale colective. Beneficiile pe termen lung vor consta în consolidarea comunităților din cartierele orașului, în care oamenii sunt încurajați să comunice și să participe la activități

creative. Vom avea un laborator european de dimensiunea unui oraș întreg, în care au loc transformări sociale pașnice, realizate prin intermediul culturii.

Sistemul educațional va fi atât principalul nostru partener, cât și beneficiarul acestei abordări. Mai precis, începând cu anul 2017, fiecare instituție de învățământ (pentru toate vârstele și nivelurile), publică sau privată, va fi sprijinită logistic și pentru consolidarea capacității instituționale prin trei direcții:

• Consolidarea capacității în scopul unor parteneriate de calitate cu operatorii culturali (locali și internaționali), în vederea realizării activităților complexe din 2021, în special cele din linia Lumină interioară - programul Dincolo de ecrane, linia Privire împărtășită – programul Invizibil / Vizibil și linia Peisaje de lumină – programul Orașul Soarelui.

• Sporirea diversității și a metodelor de abordare a activităților extra-curriculare. În prezent, multe școli, atât din Timișoara cât și din întreaga Europă, se concentrează pe o gamă limitată de subiecte, percepute ca fiind importante pentru a avea “succes”. CEaC 2021, prin programe precum Îndrăznește să strălucești și Cuvinte de lumină va fi un laborator destinat experimentării unor noi abordări, pentru a transforma educația într-un domeniu atractiv pentru copii, și, deopotrivă relevant în raport cu provocările actuale ale societății noastre. Copiii de toate vârstele vor avea posibilitatea de a-și

exprima capacitatea extraordinară de inovație și creativitate, eliberându-se, astfel, de presiunea succesului, dar și de plictiseală și de atitudinea negativă, ambele având efecte devastatoare pe termen lung.

• Extinderea calității, a sectoarelor de audiență și a participării la programele de învățământ. Deși activitățile comunitare fac parte din strategiile multor școli locale, foarte puține reușesc, de fapt, să atragă un public extins dincolo de propriii lor elevi și familiile lor. CEaC le va oferi motivația și mijloacele de a dizolva aceste granițe și de a face școlile să devină inima cartierelor lor, deschise tuturor, integrate în cadrul comunităților mai mari din oraș.

Pe termen lung, ne propunem să scădem rata de abandon școlar prin redefinirea învățării înțeleasă prin capacitate de exprimare a sinelui prin limbaje culturale.

Explicaţi strategia dumneavoastră generală pentru extinderea categoriilor de public, în special legătura cu mediul educaţional şi participarea şcolilor.

Strategia de dezvoltare a audienței este rezumată prin sloganul Luminează orașul prin tine și este construită pe principiile afirmate în Cultura 3.0. Timișoara 2021 va

inspira și va implica publicul în activități artistice semnificative ce îi va deschide orizonturi noi și îi va trezi potențialul, transferând cultura și memoria subiectivă din spațiul individual în dimensiunea extinsă a unei comunități entuziaste, formată din cetățeni implicați.


timisoara2021.ro

59

Care a fost bugetul anual pentru cultură al oraşului în ultimii 5 ani (cu excepţia cheltuielilor pentru actuala candidatură pentru Capitala Europeană a Culturii)?

În cazul în care oraşul intenţionează să utilizeze fonduri din bugetul său anual pentru cultură pentru finanţarea proiectului Capitală europeană a culturii, vă rugăm să precizaţi suma în cauză începând cu anul depunerii ofertei până în anul pentru care este acordat titlul de Capitală europeană a culturii.

Ce sumă din bugetul anual general intenţionează oraşul să cheltuiască pentru cultură după anul pentru care este acordat titlul de Capitală europeană a culturii (în euro şi în % din bugetul anual general)?

Bugetul orașului pentru cultură aproape s-a dublat în ultimii cinci ani. Acesta este unul dintre cele mai stabile bugete din România și a crescut ca urmare a unui plan al orașului în care strategia culturală deține un rol crucial. Fondurile suplimentare sunt utilizate pentru a extinde activitatea culturală în zonele înconjurătoare cu scopul includerii unui public cât mai vast, în special în sectorul cultural și turism, și pentru a consolida agenții creativi și culturali. Cheltuielile pentru pregătirea candidaturii la titlul de Capitală Europeană a Culturii (neincluse în tabelul de mai jos) au crescut treptat până la 2% din bugetul actual.

AnulBugetul anual pentru cultură

în oraş (în euro)

Bugetul anual pentru cultură în oraş (în % din bugetul anual

total pentru oraş)

2011 4.048.400 1,4%

2012 4.393.400 1,6%

2013 6.084.100 2,2%

2014 6.969.800 2,5%

2015 7.395.000 2,6%

Pentru proiectul CEaC, orașul a creat o linie bugetară specială, care este prevăzută prin bugetul central. Printr-un contract încheiat cu Asociația, în urma aprobării în Consiliul Local Timișoara în luna septembrie 2015, a fost identificat modul prin care acești bani vor fi alocați Asociației Timișoara - Capitală Culturală Europeană, o organizație independentă ce pregătește dosarul de candidatură și care va asigura implementarea programului, în caz de atribuire a titlului. Acest lucru se va face pe baza unui contract cu Asociația, în urma aprobării în Consiliul Local. Prin urmare, proiectul CEaC nu are nici un efect asupra bugetului anual pentru cultură. Desigur, pe parcursul anilor CEaC, Municipalitatea poate alege să aloce anumite fonduri de la bugetul cultural pentru propriile lor activități legate de CEaC. Aceste activități vor fi aliniate cu indicatorii programului cultural. Contribuția orașului la CEaC se ridică la aproape jumătate din venitul cultural total din sectorul public pentru următorii 6 ani.

În conformitate cu strategia culturală, se preconizează că orașul va cheltui pentru cultură 4,1% (11.661.346 EUR) din bugetul său anual în anii de după anul CEaC. Aceasta este o politică solidă și necesară pentru a menține efectele generate de CEaC, și anume un profil internațional puternic (presupunând desfășurarea unui eveniment major în fiecare an), artiști cu competențe consolidate și contacte internaționale și o scenă culturală vie și creativă, bine conectată la nivel internațional.

Bugetul oraşului pentru cultură

6A. GESTIONARE / FINANŢE


60

Bugetul operaţional pentru anul pentru care este acordat titlul

Venituri pentru acoperirea cheltuielilor operaţionale:Vă rugăm să explicaţi bugetul operaţional general (şi anume fondurile rezervate în mod special pentru acoperirea cheltuielilor operaţionale). Bugetul ar trebui să acopere faza de pregătire, anul pentru care este acordat titlul, evaluarea şi dispoziţiile pentru activităţile ulterioare.

Venituri din sectorul public:Cum sunt defalcate veniturile care vor veni dinspre sectorul public pentru a acoperi cheltuielile operaţionale?

Municipiul Timișoara poate acoperi cea mai mare parte a costurilor, deoarece aceasta se află printre primele trei cele mai stabile autorități locale din țară. Avem experiență în dezvoltarea și implementarea cu succes a proiectelor de amploarea și natura celui elaborat în vederea câștigării titlului de Capitală europeană a culturii și înțelegem deplin importanța stabilității financiare. Din acest motiv, începând cu 2011, municipalitatea a înființat o linie bugetară distinctă, destinată finanțării anuale a procesului de pregătire a candidaturii. Din păcate, legea românească nu permite ca acest tip de finanțare să aibă statut de investiție, însă, cu toate acestea, înțelegerea încheiată privind bugetarea pentru

intervalul 2017-2022 are în vedere o abordare cât mai apropiată posibil de cea a unei investiții, respectiv, în termeni legali, prin intermediul unui contract cu Asociația; acest lucru presupune un plan multi-anual, implicând aspecte de organizare, de guvernare și de resurse, precum și angajamente financiare fixe până în anul 2022. Sunt, de asemenea, avute în vedere și o serie de clauze, astfel încât să nu fie posibilă schimbarea

domeniului de aplicare sau a scopului bugetului. Într-o posibilă rundă a doua, municipiul și județul vor ratifica contractele respective.

Lucrăm în mod specific cu un model în care se preconizează venituri provenite în mare parte din sectorul privat. Acest aspect sporește interesul de a face din CEaC un proiect de succes în context regional, și poziționează Asociația în plan național.

Municipiul Timișoara și Județul Timiș au asigurat contribuțiile de finanțare. Finanțarea de la Guvern va fi asigurată prin contracte pentru activități specifice, proiecte tematice și evenimente. Alte surse sunt reprezentate de către o serie de instituții publice, care sunt membri ai Asociației, care plătesc în prezent taxa anuală de membru, precum și municipalități din regiune, dar și orașe din Regiunea Dunării.

Totalul veniturilor pentru acoperirea

cheltuielilor operaţionale

(în euro)

Din sectorul public (în euro)

Din sectorul public (în %)

Din sectorul privat

(în euro)

Din sectorul privat (în %)

48.500.000 44.000.000 91% 4.500.000 9%

Venituri din sectorul public pentru acoperirea cheltuielilor operaționale

în euro %

Guvern 12.000.000 27%

Municipalitate 20.000.000 46%

Județ 5.000.000 11%

UE (cu excepția Premiului Melina Mercouri) 3.000.000 7%

Altele 4.000.000 9%

44.000.000 100%

Autorităţile responsabile de finanţele publice (municipalitatea, autorităţile regionale, autorităţile naţionale) au votat deja sau şi-au luat angajamente financiare pentru a acoperi cheltuielile operaţionale? Dacă nu este cazul, când intenţionează s-o facă?

Negocierea cu guvernul pentru această finanțare a început și suma alocată va fi anunțată în trimestrul al doilea al anului 2016. Municipiul Timișoara și Județul Timiș au votat deja cu privire la angajamentele

financiare mai-sus menționate pentru a acoperi cheltuielile operaționale prin Hotărârea Consiliului Local nr.395/22.09.2015 și, respectiv, Hotărârea Consiliului Județean din 30.09.2015. Rezultatele acestor decizii

vor fi stabilite în contracte legale încheiate cu Asociația, care se vor derula până în 2022. Aceste contracte asigură cea mai puternică garanție, în conformitate cu legislația românească.


timisoara2021.ro

61

Care este strategia dumneavoastră de strângere de fonduri pentru a beneficia de sprijin financiar din programele/fondurile Uniunii Europene în vederea acoperirii cheltuielilor operaţionale?

În cazul în care oraşului i se acordă titlul de Capitală europeană a culturii, care este calendarul de primire, de către oraş şi/sau organismul responsabil de pregătirea şi punerea în aplicare a proiectului privind Capitala Europeană a Culturii, a fondurilor care vor acoperi cheltuielile operaţionale?

Echipa noastră include experți ce au experiență cumulată de 50 de ani în proiecte finanțate de instituții europene. Ei reprezintă structura de bază a strategiei noastre.

Mai mult, am efectuat deja o primă trecere în revistă a programului CEaC pentru a confirma faptul că el conține activități eligibile pentru finanțare, cum ar fi stimularea turismului tradițional și cultural, participarea și dezvoltarea rețelelor culturale transnaționale, proiecte de mici dimensiuni (people-to-people) în cadrul proiectului privind Canalul Bega, consolidarea capacității și dezvoltarea unor programe de schimburi destinate cetățenilor, artiștilor și studenților, precum și stabilirea unor cadre de

cooperare între Serbia și România (IPA), pe de o parte, și Ungaria-România (INTERREG), pe de altă parte.

O serie de finanțări din fonduri europene destinate dezvoltării regionale, pentru care vor depune în comun proiecte și cereri de finanțare Municipalitatea, Consiliul Județean și alte foruri administrative din regiunea Banatului sunt de asemenea vizate în etapa de pregătire pentru posibila desemnare CEaC a Timișoarei în 2021. Bugetele acestor proiecte vor cuprinde și finanțare pentru proiecte culturale în spații publice, însumând 15-20 milioane EUR.

În ceea ce privește finanțarea UE direct de la Bruxelles, în ultimii patru

ani a avut loc o monitorizare atentă a programului Europa Creativă, vizând în special domeniul filmului și platformele și rețelele europene. Partenerii din regiune au fost instruiți și stimulați să colaboreze în dezvoltarea de propuneri europene de finanțare. Acest lucru a rezultat în elaborarea a 4 astfel de propuneri. De asemenea, oportunități de finanțare se găsesc și în cadrul programului PROGRESS în ceea ce privește sprijinul pentru dialog social, Orizont 2020 cu privire la programul Open Innovation 2.0, în cadrul programului Smart Cities și Erasmus + pentru parteneriate destinate tinerilor (în special pentru consolidarea experiențelor profesionale).

Sursa veniturilor pentru cheltuielile operaţionale

2016 2017 2018 2019 2020Anul CEaC

20212022

UE 0 450.000 450.000 450.000 570.000 900.000 180.000

Guvern 0 0 480.000 2.520.000 3.600.000 4.800.000 600.000

Municipalitate 0 1.600.000 1.800.000 3.600.000 5.400.000 6.000.000 1.600.000

Județ 0 400.000 750.000 1.050.000 1.250.000 1.250.000 300.000

Sponsori 0 0 225.000 585.000 1.575.000 2.025.000 90.000

Altele 0 200.000 480.000 680.000 1.040.000 1.440.000 160.000

0 2.650.000 4.185.000 8.885.000 13.435.000 16.415.000 2.930.000

Principiul ce stă la baza acestui tabel mizează pe studierea informațiilor privind finanțarea CEaC în ultimii 5 ani. În acest studiu, am constatat că multe CEaC depind în mare măsură de pre-finanțare venind din partea Municipalității și în mai mică măsură din partea Consiliului Județean. Finanțarea UE în primii ani de pregătire trebuie să fie asigurată prin cereri de finanțare pentru fonduri UE, direct de la Bruxelles. Am luat în calcul finanțarea din partea Guvernului numai într-o etapă ulterioară, din cauza modului în care are loc această finanțare, și anume, pe bază de proiecte.



62

Venituri din sectorul privat: Care este strategia de strângere de fonduri pentru a beneficia de sprijin din partea sponsorilor privaţi? Care este planul de implicare a sponsorilor în eveniment?

Cheltuieli operaţionale: Vă rugăm prezentaţi defalcarea cheltuielilor operaţionale.

Strategia de sponsorizare are o structură articulată pe mai multe niveluri: vom lucra cu partenerii media, care sunt parteneri strategici de sponsorizare, vom viza sponsorizarea unor evenimente specifice (de la persoane fizice la companii naționale, la loterie și companii internaționale – care au sucursale în regiune), vom viza câștiguri din redevențe și din drepturi de autor pentru produse de marketing derivate din CEaC, și, în același timp, vom căuta să realizăm și alte tipuri de venituri generate din evenimente comerciale sau sub formă de sprijin în natură. Această strategie va include proiecte de stimulare a creativității în cadrul companiilor (în design și dezvoltare de produse, reorganizări și soluționare a problemelor interne, marketing și vânzări).

Elementul-cheie în cooptarea sponsorilor îl reprezintă campania masivă de marketing aflată în curs de desfășurare, care promovează orașul

ca pe cel mai atrăgător centru turistic și tehnologic din Europa Centrală și de Sud-Est. De exemplu, câteva companii mari au asigurat deja vizibilitatea candidaturii în cadrul aeroportului Timișoara, chiar din această fază de pregătire a dosarului. Această strategie evidențiază oportunitățile existente Timișoara și Banat, mizând pe imaginea unei comunități educate, în care există toate condițiile pentru un nivel ridicat al calității vieții.

Vom lansa un apel de cooperare către companii, prin care aceștia să își coopteze clienții și furnizorii, pentru a dezvolta împreună evenimente și expoziții care să consolideze imaginea Timișoarei ca destinație turistică și de afaceri.

În vederea sprijinirii candidaturii la CEaC, un grup de antreprenori a fost deja abordat, iar aceștia au devenit membri ai Asociației. Președintele Consiliului Director este

un antreprenor. Membrii Asociației și ai Consiliului Director au, de asemenea, parteneri naționali care au fost abordați. Ni s-a oferit și am primit deja sprijin financiar de la companii internaționale cu reprezentare locală și de la companii locale, cum ar fi Continental, Bega Group, Timișoreana, Staropramen, Hella, Elba, Kathrein România, mobilier Green Forest și Calculatoare renovate.

Anticipăm ca primele contracte să fie semnate într-un posibil al doilea tur. Pentru moment, am început colaborarea cu Samsung România în cadrul programului Lumini captivante, în ceea ce privește utilizarea de dispozitive digitale, cu firma ELBA în cadrul programului Briliant privind dezvoltarea energiei solare, iar în cadrul programului Orizonturi în mișcare în ceea ce privește gradul de conștientizare cu privire la poluarea făcută de fabrica de anvelope Continental.

Cea mai mare parte a cheltuielilor sunt incluse în bugetul pentru programul cultural. 15% este alocat pentru promovare și marketing. Cheltuielile pentru comunicare sunt la limita de sus deoarece conțin proiecte culturale, axate în principal pe sensibilizare, implicare (internațională) și

comunicare. Secțiunea “Alte cheltuieli” reprezentând rezerva de 6% este alocată pentru situații neprevăzute, având rolul de a menține flexibilitatea programului, astfel încât dacă apare o idee neașteptată care însă merită să fie implementată, să avem posibilitatea de a o include în buget.

Alocarea a 33,95 milioane de euro pentru bugetul programului permite cheltuieli semnificative destinate unor activități culturale strategice.

Finanțare Tip de cooperare Sponsori potențiali

€350.000 Partener principal 5 - 7 companii naționale și internaționale, prezente în întreaga regiune și la nivel european.

€80.000 Partner 20 de întreprinderi mici și mijlocii.

în natură În raport de volum Contribuție prin co-branding european și național, campanii desfășurate în parteneriat, susținere în ceea ce privește cazarea și băuturile, materiale, soluții IT&C, expertiză și timp. Această abordare este deosebit de importantă din punct de vedere calitativ.

€50-20.000 Susținător Finanțarea prin crowdfunding a evenimentelor de către organizații sau persoane interesate de anumite evenimente, în special ale acelora importante pentru timișorenii care trăiesc în străinătate, cu familii rămase în regiune.

Finanțarea privată are următoarea structură:


timisoara2021.ro

63

Cheltuieli din program (în

euro)

Cheltuieli din program

(în %)

Promovare și marketing (în

euro)

Promovare și marketing

(în %)

Salarii, cheltuieli de regie şi

administrative (în euro)

Salarii, cheltuieli de regie şi

administrative (în %)

Altele (în euro)

Altele (în %)

Totalul cheltuielilor operaţionale

33.950.000 70% 7.275.000 15% 4.365.000 9% 2.910.000 6% 48.500.000

Buget pentru cheltuielile de capital

Cum sunt defalcate veniturile ce vor fi primite din sectorul public pentru acoperirea cheltuielilor de capital în ceea ce priveşte anul pentru care este acordat titlul?

Autorităţile responsabile de finanţele publice (municipalitatea, autorităţile regionale, autorităţile naţionale) au votat deja sau şi-au luat angajamente financiare pentru a acoperi cheltuielile de capital? În caz contrar, când intenţionează s-o facă?

Care este strategia dumneavoastră de strângere de fonduri pentru a beneficia de sprijin financiar din programele/fondurile Uniunii Europene pentru acoperirea cheltuielilor de capital?

Acele părți ale infrastructurii culturale și de revitalizare urbană, care sunt relevante pentru programul cultural CEaC și care au nevoie de modernizare, se află deja în faza de planificare, iar cea mai mare parte a finanțării este garantată. Cheltuielile menționate sunt formate în parte din finanțări publice ale infrastructurii culturale (începând cu trimestrele III și IV din 2016) sau destinate revitalizării urbane. Proiectele aflate doar în faza de proiect, de exemplu finanțarea privată a unui Muzeu al Berii conectat la Fabrica de Bere Timișoreana și care ar fi un important punct turistic, nu sunt încă luate în considerare.

Venituri din sectorul public pentru acoperirea cheltuielilor de capital în euro %

Guvern 87.000.000 20,8%

Municipalitate 82.350.000 19,7%

Județ 2.000.000 0,5%

UE 210.000.000 50,2%

Altele 37.000.000 8,8%

Total 418.350.000 100%

În tabelul de la pagina 52 referitor la investițiile Municipalității, cheltuielile de capital și starea finanțării sunt notificate în cadrul fiecărei intervenții

la nivel de infrastructură. Potrivit acesteia, 90% din fondurile destinate infrastructurii culturale, urbane și de accesibilitate (care formează, de

departe, cea mai mare parte) sunt aprobate și fixate.

Principalele proiecte de capital sunt incluse în Planul Național de Transport, în conformitate cu TEN-T, care beneficiază de fonduri UE prin intermediul autorităților naționale.

Strategia noastră de strângere de fonduri vizează utilizarea programului CEaC complementar Fondului

European de Dezvoltare Regională (FEDR) și finanțării UE pentru colaborare transfrontalieră România-Serbia și România-Ungaria 2014-2020.

În ceea ce privește finanțarea dezvoltării regionale a UE, începând cu anul 2010, autoritățile regionale și locale au ținut cont de planificare,

arătând că programul CEaC este complementar priorităților regionale ale Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) și au identificat capacitatea CEaC de a sprijini investițiile strategice în dezvoltarea regională.


Legăturile cu marile coridoare europene prin intermediul transportului aviatic, feroviar, naval, prin autostrăzi, drumuri naționale și șosele de centură sunt în curs de modernizare și construcție. Aceste proiecte majore sunt planificate să fie finalizate la sfârșitul acestui an și vor fi încheiate până în 2020. Acest lucru face ca Timișoara și împrejurimile sale să constituie cea mai conectată regiune a României pe cale rutieră și să se afle pe locul 3 în țară în ceea ce privește transportul aviatic.


64

Ce fel de structură de gestiune şi de punere în aplicare este avută în vedere pentru punerea în aplicare a evenimentului Capitală europeană a culturii?

Structura de conducere și administrare a anului Capitalei Europene a Culturii se bazează pe principiul fundamental ce animă candidatura Timișoarei, cel

al susținerii și participării comunității, nemaiîntâlnite de la Revoluția din 1989. Structura de punere în aplicare a activităților anului CEaC este ancorată în energia și implicarea civică a membrilor Asociației, aceasta fiind complet independentă în raport cu autoritățile publice locale, precum și față de alte interese politice sau private.

Structura Asociației este construită pe patru piloni decizionali și administrativi : Adunarea Generală – cel mai înalt for decizional, Consiliul Director – forul de conducere, Președintele de Onoare – ambasadorul și principalul mediator, Comitetul de Audit, Monitorizare și Evaluare – care asigură buna guvernare și respectarea valorilor Asociației.

Principiile călăuzitoare ale activității noastre sunt: deschiderea și participarea, reprezentarea și legitimitatea, libertatea de exprimare artistică și culturală. Prin intermediul lor intenționăm să consolidăm încrederea, implicarea și schimbul liber de idei atât între membrii Asociației, cât și în interiorul altor comunități, de la cele aflate în imediata noastră apropiere, până la comunități locale, regionale, naționale, europene și chiar globale.

(1) Urmând principiul deschiderii și al participării, ne propunem să dezvoltăm și să consolidăm nivelul de bază, comunitar, al Asociației, înființată oficial în septembrie 2011. Dorim să păstrăm viu spiritul deschiderii către comunitate, într-un sens cât mai larg. Orice persoană interesată, reprezentând o organizație sau un simplu cetățean, aflat într-o calitate publică sau privată, indiferent de cetățenie sau naționalitate, reprezentant al unei autorități publice sau private, ori aparținând clasei politice, toți sunt bineveniți în Asociație ca membri.

Membrii fondatori sunt reprezentați după cum urmează:

Numărul membrilor a crescut în fiecare an, ajungând, în momentul de față, la 112.

O atenție deosebită va fi acordată extinderii numărului membrilor în Serbia și Ungaria, precum și în rândul timișorenilor din diaspora, acțiune corelată intenției candidaturii de a se adresa unui public cât mai larg și de a coagula comunități în cadrul regiunii istorice a Banatului și dincolo de ea.

Participarea presupune stimularea fiecărui membru de a se implica în viața Asociației. Liderii informali vor iniția întâlniri între membri, nu doar cu privire la problemele și inițiativele sectorului artistic și cultural, dar și cu privire la agenda socială și cea economică. Toate propunerile de acest gen vor fi analizate și dezbătute de către Consiliul Director și apoi înaintate spre aprobare Adunării Generale. Un alt palier al implicării și participării membrilor și al comunității îl va reprezenta Bursa de Arte și Spectacole, care va fi organizată de către Asociație de două ori pe an, primăvara și toamna. Scopul acesteia va fi acela de a inspira idei noi, de a consolida parteneriate și de a împărtăși experiențe.

La șase săptămâni după Bursa de Arte și Spectacole, Adunarea Generală se va întâlni în cadrul unor sesiuni ordinare pentru a aproba obiective strategice și direcții, planuri de activitate și bugete, cadre de funcționare a unor relații și acțiuni publice, pentru a monitoriza și evalua dinamica membrilor și

6B. GESTIONARE / STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

3%autorități locale: Municipalitatea Timișoara și Consiliul Județean Timiș;

25%operatori culturali publici și privați;

2%universități;

14%ONG-uri;

11%companii;

45% personalități, lideri de opinie, jurnaliști și cetățeni.

timisoara2021.ro

65

rezultatele alegerilor, dar și pentru a dezbate și decide cu privire la rezultatele întâlnirilor informale ale membrilor și cele ale Bursei de Arte și Spectacole.

Adunarea generală reflectă energia civică investită în proiect, fiind elementul dinamic al drumului către titlul CEaC. Deja am început dezbaterea și canalizarea atenției publice către aspecte precum noile semnificații ale acțiunilor din cadrul CEaC, în termenii conlucrării și colaborării culturale. O atenție sporită a fost acordată, în cadrul discuțiilor închegate în atelierele noastre de lucru, înțelegerii semnificației identității locale și europene. Nu în ultimul rând, preocupările și dezbaterile noastre au vizat și moștenirea pe care o va lăsa programul CEaC, invocată în aproape toate întâlnirile noastre cu alte orașe-gazdă.

(2) Prin principiul reprezentării și legitimării, ne propunem să instaurăm un for administrativ mai stabil și mai puternic, care să reflecte diversitatea membrilor noștri și implicarea lor reală în cadrul acestei comunități.

Prin urmare, alegerile pentru pozițiile din cadrul Consiliului Director vor avea în vedere o structură bine definită, menită să oglindească alcătuirea comunității membrilor noștri, precum și pe cea a părților implicate în programul CEaC. Această nouă structură presupune reprezentanți pentru următoarele șapte poziții:

• două pentru autoritățile publice locale – Municipalitatea și Consiliul Județean,

• una pentru un reprezentant al comunității academice locale,

• una pentru un reprezentant al mediului de afaceri cu deschidere internațională,

• una pentru un reprezentant al societății civile locale,

• una pentru un expert cultural local având o foarte bună înțelegere a performanței artistice internaționale,

• una pentru un expert internațional CEaC având experiență curentă în management și un portofoliu cuprinzând cel puțin 3 orașe care au deținut acest titlu.

Consiliul Director nu poate include mai mult de două persoane care nu sunt membri, și nici mai mult de doi oameni politici. Nu vor fi incluși mai mult de trei reprezentanți ai sectorului public. Membrii Consiliului Director sunt aleși de Adunarea Generală, însă legitimitatea lor are la bază o serie de criterii de eligibilitate, așa cum este specificat în regulamentul intern al Asociației. Din rândul lor se alege Președintele Consiliului Director. În prezent această funcție este deținută de către dl. Emil Cristescu, un om de afaceri cu experiență și perspective internaționale, implicat în numeroase inițiative sociale și culturale din Timișoara.

Consiliul Director pune în aplicare deciziile Adunării Generale. La ora actuală, consiliul include unsprezece poziții, pentru un mandat de trei ani. Cu ocazia primei Adunări Generale de după selecția finală din competiția CEaC, vom reduce numărul acestor poziții la șapte, în acord cu cele enunțate mai sus. Scopul este acela de a spori eficiența și operativitatea procesului decizional și, totodată, de a consolida încrederea, expertiza, conexiunile și puterea decizională din cadrul programului CEaC.

(3) Urmând principiul libertății de exprimare artistică și culturală și al reciprocității în cunoaștere, căutăm să imprimăm proiectului o dimensiune independentă, mizând pe calitate, diversitate și echilibru între domenii precum cel profesional și cel ținând de proiecte comunitare sau venind din partea unor amatori, între cultura înaltă și cea populară, între tradițional și modern, instituții oficiale și grupuri independente, între un plan local și unul internațional, între activități curente și inițiative noi.

Președintele de Onoare este principalul mediator între diferitele interese și eventuale puncte de vedere diferite, având misiunea de a crea și facilita relații între instituții, precum și de a conștientiza aspectele delicate. În prezent, această poziție este ocupată

de dl. Ioan Holender, timișorean și fost director general al Operei de Stat din Viena timp de 19 ani și directorul artistic al Festivalului George Enescu, recunoscut pe plan internațional ca personalitate remarcabilă, viața sa fiind dedicată culturii, bucurându-se de cel mai înalt respect în toate mediile, creator al unei comunități artistice impresionante. Ales de către Adunarea Generală, în acest moment are doar mandat de reprezentare a Asociației. Acestă poziție va fi completat cu rolul de mediator, având dreptul să prezideze întrunirile fiecăruia dintre forurile administrative ale Asociației, cu drept de veto.

Pentru monitorizarea, controlul și evaluarea activităților Asociației și ale programului CEaC, Adunarea Generală alege un Comisia de Audit, Monitorizare și Evaluare.



66

Cum va fi organizată această structură din punct de vedere al conducerii? Vă rugăm să specificaţi în mod clar persoana (persoanele) care deţine (deţin) răspunderea finală pentru conducerea generală a proiectului.

Din punct de vedere managerial, Asociația are la bază o structură bine gândită, cu responsabilități clare în scopul susținerii deciziilor, dar și cu zone flexibile în

scopul stimulării implicării creative. Fiind centrul de greutate al programului CEaC, Directorul General are responsabilitatea finală pentru conducerea generală a proiectului.

Structura de management trebuie să răspundă unor așteptări complexe, precum:

a. o compoziție diversă, non–ierarhică a membrilor, asemenea structurii de conducere, alături de care este necesară colaborarea pentru construirea unui climat de încredere și cooperare;

b. așteptări legate de rezultatele imediate ale anului CEaC, din partea principalelor părți interesate, respectiv excelență în cultură, implicare și participare largă, impact și vizibilitate pe plan național și internațional, efecte economice pozitive, eficiență și investiții rentabile;

c. așteptări privind rezultatele pe termen lung și moștenirea CEaC, respectiv durabilitatea și sustenabilitatea proiectelor dezvoltate pe parcursul anului.

Astfel, structura managerială va împărtăși puncte de referință solide cu structura de conducere și administrare și comunitățile din jurul acesteia, pentru a stimula, motiva și încuraja viziuni noi, reflecții și experiențe, care ulterior vor favoriza coeziunea și vor crea o cultură organizațională proprie.

Directorul General este numit de către Consiliul Director, pe baza unor criterii clare. Responsabilitatea sa este coordonarea generală a activităților din anul CEaC. Directorul Economic este numit de către Directorul General.

Responsabilitățile sale sunt planificarea și executarea bugetului și controlul financiar al activităților, aflânduse în subordinea Comisiei de Audit. Directorii Artistici sunt curatori cu experiență, experți sau consilieri culturali cu expertiză internațională. Competențele lor trebuie să includă o bună cunoaștere a practicilor culturale internaționale și a particularităților locale, dublată de o experiență solidă în domeniu, de abordări inovatoare ale culturii și artei, dar și de o gândire și un stil de lucru riguroase și ordonate.

Coordonatorul Cultural are responsabilitatea de a articula conceptul și viziunea artistică a proiectului, pe baza formulei dezvoltate de către Directorii Artistici. Rolul său este de a colabora îndeaproape, la nivel operațional, cu Directorul General și cu Directorii Artistici, în ceea ce privește conturarea obiectivelor culturale ale programului, a indicatorilor, conținuturilor, parteneriatelor, a nevoilor ce privesc consolidarea capacității instituționale, a deschiderii către public și a participării. De asemenea, va colabora direct cu Coordonatorul pentru Networking și cu Coordonatorul Administrativ. Echipa Programului Cultural reunește clustere responsabile cu paliere diferite ale proiectului, alcătuite din dezvoltatori de concepte, producători artistici, manageri de proiect, artiști independenți și antreprenori creativi care să colaboreze cu părțile interesate și comunitățile implicate în proiect.

Coordonatorul pentru Networking are ca responsabilitate comunicarea cu publicul, cu participanții la proiect, turiștii, vizitatorii, voluntarii, sponsorii, în cadrul procesului de construire a comunităților și a rețelelor. Misiunea sa este aceea de a colabora îndeaproape, la nivel operațional, cu Directorul General, Președintele, Consiliul Director și cu membrii Asociației, în vederea unor posibile conexiuni și colaborări la nivel local, național și internațional, inclusiv cu autorități publice și alte instituții. De asemenea, colaborează direct cu Coordonatorul Cultural și cu Coordonatorul Administrativ. Această divizie cuprinde o echipă de marketing și comunicare, în cadrul căreia activează un grup de experți în domeniul online, experți în domeniul televiziunii și al rețelelor sociale, o echipă ce se ocupă de implicare și participare, una vizând relațiile publice și cele artistice, aici fiind incluse protocolul, programele de schimburi, precum și o echipă responsabilă cu turismul și sponsorizarea.

Coordonatorul Administrativ are ca responsabilitate respectarea normelor legale, în toate formele acesteia, asigurând totodată coeziunea organizațională și alocarea eficientă a resurselor. De asemenea, la nivel operațional, colaborează îndeaproape cu Directorul General, și, în procesul elaborării și coordonării strategiilor de integrare, cu Coordonatorul Cultural și Coordonatorul pentru Networking. Echipele din cadrul acestei divizii includ o echipă ce se ocupă de achiziții


timisoara2021.ro

67Adunarea Generală

Președinte de Onoare

112 membri

Comisia de Audit, Monitorizare și Evaluare (3)

Director Economic

Echi

pa fi

nanc

iar-

con

tabi

lă (8

)

Echi

pa a

cces

are

fond

uri (

6)

Resu

rse

uman

e și

baz

e de

dat

e (5

)

Echi

pa L

umin

a in

terio

ară

Echi

pa P

rivire

împă

rtăș

ită

Echi

pa S

pații

de

lum

ină

și

întu

neric

Echi

pa P

eisa

je d

e lu

min

ă Echi

pa B

urse

i pen

tru

Arte

și S

pect

acol

e (3

)Ec

hipa

Eve

nim

ente

lor

de D

esch

ider

e și

În

chid

ere

Echi

pa im

plic

are

și p

artic

ipar

e (1

0)

Echi

pa tu

rism

și

spon

soriz

are

(4)

Echi

pa p

roie

cte

stra

tegi

ce ș

i re

lații

pub

lice

(4)

Coordonator Administrativ

Coordonator Cultural

Echipa Programului Cultural (60)

Coordonator Networking

Directori artistici (3)

Consiliul Director (7)

DIRECTOR GENERAL

GU

VER

NA

RE

MA

NA

GEM

ENT

Echi

pa m

arke

ting

și c

omun

icar

e (1

2)


Echi

pa L

umin

i pes

te g

rani

țe

și control, o echipă juridică și de strângere de fonduri, precum și o echipă ce se ocupă de date și resurse umane.

Organigrama managementului are o structură solidă și bine închegată, fiind, în același timp, dinamică și flexibilă. Pentru a-i păstra adaptabilitatea și

receptivitatea la fluxul schimbărilor, ea este analizată și reevaluată odată la șase luni.

Membrii structurii noastre manageriale au ca valori fundamentale refuzul statu quo-ului, mizând pe o etică a criticii constructive, încrezători în efectele pozitive ale schimbării.

Vom cultiva aceste valori în relația cu toți partenerii și colaboratorii noștri. Filosofia noastră are la bază extinderea expertizei tehnice și a modelelor de bune practici, prin urmare, fiecare dintre profesioniștii cu rol de coordonator are un ”omolog junior” și o echipă de voluntari.


68

Cum vă veţi asigura că această structură dispune de personal cu experienţă şi competenţe adecvate pentru a planifica, a gestiona şi a pune în aplicare programul cultural din anul pentru care este acordat titlul?

Considerăm că resursa umană este cea mai valoroasă dintre toate resursele. Prin urmare, suntem deplin conștienți de importanța pe care o are colaborarea cu

oamenii potriviți aflați la locul potrivit, în momentul potrivit, cu atât mai mult cu cât există o falie adâncă între cererea tot mai mare de specialiști și oferta de muncă destul de rigidă. Având în vedere aceste aspecte, precum și faptul că, prin intermediul programului CEaC vom crește cererea de specialiști pe piața muncii, strategia noastră privind resursa umană se va concentra pe atragerea, menținerea și susținerea dezvoltării specialiștilor.

În ceea ce privește nivelurile superioare și de mijloc ale managementului, avem în vedere atragerea de specialiști ce dețin experiență consistentă pe poziții similare, în plan internațional. Pentru nivelul de management operațional vom căuta să atragem specialiști cu expertiză cel puțin la nivel local.

Pentru a crea un rezervor adecvat de cooptare a acestor specialiști, ne vom folosi de o serie de metode de recrutare complementare, cum ar fi apelurile naționale și internaționale la candidaturi sau câteva instrumente specifice de recrutare tip head hunting.

Procesul de selecție se va desfășura în trei etape diferite. În prima fază a selecției, o agenție de resurse umane contractată în vederea acestui proces, va selecta cei mai buni 40 de candidați ce corespund cerințelor, dintr-un bazin de cel puțin 100 de candidați. În această etapă, selecția se va face pe baza evaluării portofoliilor candidaților, care trebuie să corespundă cerințelor din profilul postului. În cea de-a doua etapă, doi experți internaționali din domeniu vor intervieva și evalua candidații, selectând trei dintre cei mai potriviți pentru a ocupa postul. Selecția finală va fi realizată de către Comisia de Selecție, care include Directorul

General, un membru al Consiliului Director, un reprezentant al Adunării Generale, un expert extern și un reprezentant al agenției de resurse umane, care va conduce ședința. Decizia finală îi aparține Directorului General. Această procedură de selecție se aplică în cazul tuturor pozițiilor-cheie din forul decizional, prezentate în tabelul de mai jos, cu excepția poziției de Director General și a celor de Directori Artistici, acestea urmând un proces de selecție aparte. Pentru toate celelalte poziții se aplică procedura în trei etape, agenția de resurse umane fiind implicată în primele două etape. Ultima etapă a procesului de selecție va fi girată de comisia de selecție stabilit la nivelul fiecărui departament.

Vom contura, pentru fiecare poziție, atribuții și responsabilități concrete, cu indicatori relativi ținând de coordonare, monitorizare și evaluare.

Prin cultivarea abilităților și talentului specialiștilor noștri, ne dorim să susținem procesul de dezvoltare a carierei la toate nivelurile, de la voluntari la directori artistici. Vom acorda o importanță deosebită aspectelor ce țin de realitățile concrete ale momentului și de provocările lor, precum și echipelor mixte din punct de vedere cultural. Confruntarea

cu situații concrete de viață ajută la cultivarea unor abilități reale în gândirea critică și conceptuală, în planificarea etapelor, confruntarea cu situații neprevăzute, rezolvarea problemelor și corectarea erorilor sau gestionarea conflictelor din interiorul echipei. Echipele mixte din punct de vedere cultural sunt un mediu propice schimbării de perspectivă și a modului de a gândi al fiecărui membru prin cultură, stimulând apariția unor soluții creative și a unor idei inovatoare. O serie de proiecte speciale pentru atragerea de voluntari se află în faza de pregătire, fiind conturate în jurul ideii de mobilitate și al schimbului de experiență.

După anul CEaC, echipa de bază va activa pentru cel puțin încă 6 luni, pentru a contura și implementa strategia de continuitate a proiectului și pentru a facilita transferul și împărtășirea de know-how.


timisoara2021.ro

69

Poziția Procedura de selecție Abilități Experiență

Director General Liderul Asociației

Selectat de către Consiliul Director în urma unui apel internațional la candidaturi

excelente abilități interdisciplinare de conducere, comunicare, relații publice, diplomație, management și creare de relații, de muncă în echipă și coordonare

experiență profesională consistentă în coordonarea de proiecte și organizații internaționale de renume

Directorii Artistici Coordonatorii Artistici ai Asociației

Selectați pe baza unei proceduri în trei etape, pe baza unui apel internațional la candidaturi

excelente abilități artistice și/sau cunoștințe tehnice în domeniul cultural și artistic, în domenii noi, aflate în proces de afirmare și în domenii științifice specifice, abilități de gândire conceptualizantă și de creare de relații internaționale, lideri capabili să îi inspire pe cei din jur

experiență profesională consistentă în domeniul de răspundere (manageri în domeniul artelor, curatori, fondatori și coordonatori ai unor festivaluri și ai unor evenimente la scară mare)

Coordonatorii Nivelul managerial de mijloc

Selectați pe baza unei proceduri în trei etape, în urma unui apel internațional la candidaturi

excelente abilități interdisciplinare în conducere, comunicare, management și creare de noi relații, abilități de muncă în echipă și coordonare

experiență profesională relevantă în dezvoltarea de programe la scară mare, cel puțin în plan național

Directorii Nivelul managerial operațional

Selectați pe baza unei proceduri în trei etape, pe baza unui apel național la candidaturi• Directori tematici • Director responsabil cu evenimentele de

deschidere și de închidere a programului• Director responsabil cu Bursa de Arte și

Spectacole• Directori tematici în cadrul diviziei

administrative (3)• Directorii echipelor din cadrul diviziei pentru

networking (4)

excelente abilități de conducere, comunicare, muncă în echipă, abilități de coordonare și management

experiență profesională relevantă în domeniul de răspundere

Managerii de proiect

Selectați pe baza unei proceduri în trei etape, simplificată și implementată la nivel de departament • Manageri program principal (5), • Manageri evenimente (în jur de 30),• Manageri specializați în cadrul celorlalte

departamente

abilități de management al proiectelor, de alocare a resurselor și bugetului, planificare, corelarea informațiilor, calitatea rezultatelor, abilități de conducere și de comunicare

experiență profesională relevantă în lucrul în echipă și în coordonarea de echipe diverse

Cum vă veţi asigura că există o cooperare corespunzătoare între autorităţile locale şi această structură, inclusiv în ceea ce priveşte echipa artistică?

Cooperarea cu autoritățile locale va fi consolidată printr-un Memorandum de Înțelegere delimitând, într-un cadru multianual, roluri și obiective clare, sarcini, indicatori,

proceduri de raportare, bugete, fiind numite totodată și persoanele responsabile cu diferite activități. Un cadru similar va funcționa și în relația cu autoritățile naționale, respectiv cu Guvernul, prin intermediul Ministerului Culturii.

Asociația Timișoara - Capitală Culturală Europeană întreține o relație de cooperare constantă și adecvată cu autoritățile locale, pe trei căi distincte și complementare:

1. pe cale strategică, prin intermediul celor două locuri din Consiliul Director rezervate reprezentanților autorităților locale;

2. la nivel managerial, prin întâlniri regulate, vizând activități de raportare și evaluare, ale Directorului General cu Primarul, cu Președintele Consiliului Județean,

Structura Asociației va avea următoarele componente și niveluri de management, coordonare și responsabilități:



70

Care sunt criteriile şi dispoziţiile care au stat sau care vor sta la baza alegerii directorului general şi a directorului artistic? Ce profil au – sau vor avea – aceştia? Când îşi vor prelua atribuţiile? Care vor fi domeniile de acţiune ale fiecăruia în parte?

Principiile ce stau la baza formării echipelor și comunităților din jurul proiectului includ valori precum integritatea, conduita profesională, menținerea unor standarde înalte și eficiența sustenabilă. Prin urmare, în strategia noastră de a coopta și de a păstra în cadrul

proiectului specialiști, acordăm o mare importanță acestor calități.

Oamenii care caută excelența în activitatea lor îi inspiră pe cei din jur prin pasiune, valorile acestora devenind astfel perene. Sunt ușor recognoscibili prin intermediul realizărilor lor transformate în repere, prin relațiile lor ce au structurat rețele și au închegat comunități, prin moștenirea instaurată de ei care a schimbat paradigme și a influențat domeniul social.

Specialiștii noștri de vârf trebuie să se încadreze în acest profil prin munca, relațiile și modelele de bune practici pe care le instaurează. Acestea sunt criteriile de alegere a Directorului General și a Directorilor Artistici.

Directorul General a fost deja desemnat în 2013, în conformitate cu valorile și criteriile prezentate anterior. Responsabilitatea sa e asigurarea conducerii generale a proiectului CEaC.

Modalitatea prin care vor fi aleși cei trei Directori Artistici (și, dacă este cazul, Directorul General) va implica o agenție de recrutare cu experiență internațională în alte proiecte CEaC sau activități similare, selecția finală fiind realizată de către Consiliul Director și un expert internațional.

Directorii Artistici își vor prelua pozițiile treptat, în conformitate cu prioritățile specifice ale fiecăreia dintre etapele ce urmează să fie parcurse. Responsabilitatea lor va fi dezvoltarea conceptului proiectului și transpunerea lui în practică.

Convingerea noastră este că experiența consistentă în muncă presupune abilități bine conturate și cunoaștere permanent reflectată în practică, însoțite de o atitudine pro-activă, orientată spre dezvoltare și progres.

În consecință, criteriile pe baza cărora se realizează selecția personalului implicat în proiect reflectă în mod fidel importanța pe care o acordăm profesionalismului și muncii de foarte bună calitate. Experiența în domenii relevante pentru proiect este, de asemenea, esențială, așa cum o mare importanță o au bunele relații păstrate cu foștii angajatori, precum și realizările importante de la locurile de muncă anterioare, reflectate în recomandările primite și în reputația creată în respectivele contexte.

Pentru poziția de Director General și pentru cele trei poziții de Director Artistic o importanță deosebită o are experiența internațională în domenii relevante pentru proiect, dar și în altele, similare.

consilierii și Consiliile Local și Județean;

3. la nivel operațional, zilnic, prin intermediul unui funcționar public desemnat pentru menținerea relației cu programul CEaC.

Municipalitatea Timișoarei și Consiliul Județean Timiș, în calitate de membri fondatori ai Asociației, având diferite drepturi și obligații, fac parte, de asemenea, și din Consiliul Director. După selecția finală, o alcătuire bine definită a Consiliului Director va fi supusă aprobării Adunării Generale, în conformitate cu structura de gestiune a proiectului CEaC. Astfel, autoritățile locale au 2 locuri rezervate, din totalul de 7, așa cum au avut încă de la înființarea Asociației, fiind, prin urmare, factori decizionali în toate direcțiile strategice ale proiectului CEaC.

La nivel managerial, Directorul General prezintă rapoarte de activitate în mod regulat Consiliului Director, Primarului Timișoarei și Președintelui Consiliului Județean, precum și Consiliului Local Timișoara și Consiliului Județean Timiș, în cadrul unor întâlniri dedicate. Întâlnirile, având drept principal scop informarea constantă a autorităților locale cu privire la desfășurarea proiectului, realizări și viitoare acțiuni, au loc încă din 2011.

La nivel operațional, Municipalitatea Timișoarei și Consiliul Județean Timiș vor desemna câte un funcționar din cadrul Departamentelor lor Culturale, a căror misiune va fi relația cu Asociația Timișoara - Capitală Culturală Europeană. Există deja un funcționar însărcinat cu această misiune, însă ea nu a reprezentat până acum atribuția sa exclusivă, deoarece acesta mai are și

alte responsabilități în cadrul instituției din care face parte. Rolul legăturii directe și constante cu autoritățile locale este acela de a facilita o cooperare eficientă în toate etapele proiectului CEaC. Cei doi funcționari publici își vor prelua misiunea la începutul perioadei de pregătire, în 2017.

Memorandumul de Înțelegere cu autoritățile locale și naționale clarifică obiectivele și așteptările comune ale părților, protejând totodată proiectul de interferența cu diverse interese politice.

Vom semna un Memorandum de Înțelegere separat cu Ministerul Culturii, stabilind atribuții clare, responsabilități, bugete și obiective, incluzând și detalii legate de finanțarea concretă și de proiectele relative, însoțite de rezultatele vizate.


timisoara2021.ro

71

Simona Neumann a fost selectată de către Consiliul Director în urma unui proces de recrutare tip head-hunting și numită Director Executiv în ianuarie 2013, cu posibilitatea de a continua ca Director General.

Argumentele ce au stat la baza acestei selecții vizează abilitățile sale interdisciplinare de excepție în conducere, comunicare, relații publice și diplomație, alături de alte calități relevante, precum spiritul de echipă și capacitatea de a închega relații, de a fi un bun coordonator și manager.

Experiența necesară și adecvată pentru această poziție constă în activități desfășurate în plan internațional, în proiecte de mare impact, vizând diverse contexte culturale.

Simona Neumann are șaisprezece ani de experiență în relaţii internaţionale şi afaceri europene în poziţii de execuţie, coordonare şi management, în diferite organizaţii româneşti şi internaţionale. În perioada 2009-2012 a lucrat la Comisia Europeană, la Bruxelles, în cadrul Directoratului General pentru Extindere, unde a gestionat un program complex de reconciliere, implementare a unor măsuri de încredere şi dezvoltare a societăţii civile, de schimburi culturale şi academice și de informare cu privire la politicile Uniunii Europene, în contextul politic extrem de sensibil al Ciprului. În intervalul 2004-2009 a lucrat la Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare din București unde a gestionat un proiect în domeniul reformei administraţiei publice din România. Experienţa sa internaţională mai cuprinde activitatea în cadrul unuia dintre cele mai proeminente programe de diplomaţie publică ale Departamentului de Stat American, Programul Fulbright, la Consiliul pentru Schimburi Academice Internaţionale (Council for International Exchange of Scholars) din Washington DC, SUA (2001). A obținut titlul de doctor în diplomație publică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (2011), având și un masterat în studii europene obţinut la Universitatea de Vest din Timișoara, (2000). A urmat un program de specializare în managementul strategic al organizaţiilor nonprofit la Harvard Kennedy School of Government, specializându-se deopotrivă și în relaţii internaţionale

la Institutul Diplomatic Român al Ministerului Afacerilor Externe (2008-2009), și în domeniul securităţii europene și al diplomaţiei, la Centrul de Studii în Securitate și Diplomaţie, Universitatea din Birmingham (2005). Alte domenii în care s-a specializat mai includ drept public internaţional, drepturile omului și dreptul Uniunii Europene.

Cei trei Directori Artistici trebuie să aibă abilități excelente și cunoștințe vaste în domeniile artistic și cultural, în domenii creative pe cale de afirmare și în domenii științifice specifice, precum și o experiență internațională consistentă, în calitate de participanți, manageri, curatori, experți, organizatori ai unor festivaluri sau evenimente de amploare. De asemenea, trebuie să aibă certe abilități de gândire conceptualizantă, să fie lideri cu o activitate și o conduită menite să-i inspire pe cei din jur și să contribuie la închegarea unor relații internaționale.

În mod ideal, profilurile celor trei Directori Artistici ar fi: o personalitate locală tânără, remarcabilă, un expert afirmat în plan internațional și un manager artistic având, de asemenea, experiență internațională.

Primul specialist care își va prelua poziția va fi Directorul Artistic corespunzând profilului personalității locale remarcabile. La începutul perioadei de pregătire, acesta va activa cu o jumătate de normă, până când, cu 2 ani înainte de anul CEaC, va fi angajat cu normă întreagă. Suntem interesați să găsim un specialist tânăr în domeniul artelor și al culturii, care să îmbogățească proiectul CEaC cu idei inovatoare și inițiative experimentale. Acest profil local remarcabil presupune și o foarte bună cunoaștere și înțelegere a specificului local în domeniile artistic și cultural, a particularităților orașului, a sectorului operatorilor culturali, precum și a sectorului cultural independent.

Principala sferă de acțiune a acestui Director Artistic va fi etapa de dezvoltare, punerea în aplicare a conceptului, detalierea fiecărui proiect din zona de bază a programului cultural, inclusiv conturarea unor cadre administrative și de finanțare.

Directorul Artistic având profilul unui expert cu o vastă experiență internațională își va începe activitatea tot la începutul perioadei de pregătire, însă va lucra doar 2 sau 3 zile pe lună, până când, cu un an înainte de anul CEaC, va fi angajat cu normă întreagă. Directorul artistic se va folosi din plin de experiența sa internațională semnificativă, de deschiderea sa spre proiecte și rețele de mare întindere, de cunoștințele sale în rândul unor posibili sponsori importanți. De asemenea, va contribui la dezvoltarea proiectelor de consolidare a capacității și de realizare a programelor de schimburi.

Principalul său sector de activitate îl va reprezenta etapa de producție și semnarea tuturor parteneriatelor strategice, pentru a putea începe etapa generării conținuturilor.

Directorul Artistic având profilul managerului în domeniul artelor își va începe activitatea cu doi ani înaintea anului CEaC, fiind angajat cu o jumătate de normă, apoi cu normă întreagă în anul ce precede CEaC. Rolul său este acela de a utiliza metode de monitorizare menite să susțină implementarea programului cultural.

Principalul său domeniu de activitate îl va reprezenta etapa tehnică, presupunând coordonarea tuturor activităților implicate în planificarea, dezvoltarea și realizarea evenimentelor și a activităților propuse.

Procesul de selecție a Directorilor Artistici va consta în trei faze de evaluare. Agenția de resurse umane ce va coordona procesul de selecție va fi necesar să aibă experiență internațională. Selecția finală va fi realizată de către un expert internațional implicat anterior în proiecte CEaC, împreună cu membrii Consiliului Director.

Toate procedurile și procesele de selecție a personalului implicat în proiect au ca principiu de bază dorința și intenția noastră de a atrage și de a conecta specialiști, de a aduce împreună cei mai buni și mai dedicați profesioniști, cu ajutorul cărora să construim echipe creative și eficiente.



72

Aţi derulat/planificat un exerciţiu de evaluare a riscurilor?

Pentru a reduce riscurile și pentru a acorda prioritate dezvoltării regionale a activităților și investițiilor care se armonizează cu un potențial program CEaC am

organizat sesiuni de lucru cu factorii de decizie locali, regionali, naționali și transnaționali și cu reprezentanți ai orașului și ai regiunii în cadrul organizațiilor UE de la Bruxelles.

În scopul dobândirii unei imagini de ansamblu realiste a procesului CEaC și pentru a evalua riscurile judicioase legate de acesta, am aplicat o abordare globală, începând cu o analiză SWOT participativă, ca parte integrantă a procesului de planificare strategică.

Pentru a defini conceptul, părțile interesate au fost asistate tehnic de către 7 experți culturali CEaC de renume, și au fost organizate schimburi și ateliere de lucru cu alte 9 CEaC, pe o perioadă de 4 ani.

Am identificat trei categorii de riscuri specifice:

• Riscuri legate de natura civică a proiectului nostru, care s-ar putea ivi din cauza cunoștințelor limitate despre UE, și pentru că principii precum transparența, responsabilitatea și drepturile cetățenilor sunt foarte puțin înțelese și practicate în țara noastră (Romania are un scor de 90, pe o scară până la 100, în modelul Hofstede, reprezentând ecartul puterii). Riscurile civice sunt însă atenuate prin chiar ideea fundamentală a conceptului nostru.

• Riscuri legate de procesul decizional și de procesul de supervizare de-a lungul proiectului nostru. Riscurile organizaționale sunt minimalizate prin stabilirea unor termeni de referință clari, asumați de către toate părțile implicate. Adunarea Generală, formată din membrii Asociației, supervizează, prin Comisia de Audit, Monitorizare și Evaluare deciziile Consiliului Director, care, la rândul său, monitorizează deciziile Directorului General. Mai mult decât atât, prezența autorităților locale în structurile administrative ale Asociației este limitată.

• Riscuri legate de asigurarea finanțării constante, provenind, în mare parte, de la Municipalitate, în calitatea sa de finanțator principal. Riscurile legate de fluxul de numerar sunt atenuate printr-o alocare de fonduri similară unei investiții și prin semnarea unui contract între Municipalitate și Asociație.

Am luat, de asemenea, în considerare următoarele categorii generale de risc, specifice proiectelor CEaC:

• Riscurile politice, precum eventuala lipsă de sprijin, sunt atenuate printr-o serie de angajamente deja semnate de către toate partidele politice. Interferențele politice în procesul de luare a deciziilor sunt atenuate prin chiar natura independentă a Asociației (97% din membrii fondatori sunt entități non-politice). Prin urmare, proiectul nu depinde de nici o entitate politică, dar se bucură de sprijinul tuturor partidelor.

• Achizițiile publice și riscurile juridice sunt atenuate printr-o strânsă colaborare cu funcționarii publici de la toate nivelurile ierarhice, aceasta fiind o practică pusă în aplicare de la înființarea Asociației. Pentru a evita situațiile neprevăzute în cazul organizării unor evenimente publice, vom coopta funcționari publici din departamentele de comunicare, cultură și turism dar și din cadrul altor organizații oficiale. Riscurile asociate parteneriatelor sunt controlate prin intermediul unor acorduri juridice și, de asemenea, prin conturarea unei liste de rezervă cu privire la potențiali parteneri.

• Modificarea priorităților orașului și a planurilor de investiții în următorii cinci ani este posibilă,

mai ales în condițiile în care administrația locală s-ar putea schimba de două ori. Pentru a diminua acest risc, vom avea un plan de rezervă pentru toate investițiile în curs de desfășurare care ar putea afecta proiectul CEaC. De asemenea, vom face cunoscut acest aspect membrilor comunității noastre, cu scopul de a asigura o continuitate dar și luarea unor angajamente în vederea unor investiții viitoare legate de proiect.

• Riscurile legate de resursa umană, cauzate de absența unor competențe și abilități de specialitate adecvate, atât la nivel decizional, cât și la nivel executiv, pot afecta sever coeziunea organizațională și stabilitatea echipei. Fiind conștienți de aceasta, vom lansa apeluri internaționale deschise, pentru toate pozițiile-cheie, alături de programe de dezvoltare a capacității și de formare.

• Riscurile legate de implicarea publicului și sustenabilitatea pe termen lung a acțiunii CEaC sunt atenuate printr-o serie de proiecte-pilot desfășurate pe parcursul perioadei de pregătire, cu scopul de a percepe și de a testa implicarea oamenilor, dar și de a găsi modalități adecvate de a face ca mesajul nostru să ajungă la ei. Ne vom concentra atenția pe dezvoltarea unor programe de schimburi ce vizează artiști, activiști civici, programe pentru cetățeni sau artefacte.

• În ceea ce privește riscurile legate de finanțarea UE și de mecanismele birocratice, personalul nostru are cumulat colectiv mai mult de 50 de ani de experiență cu fonduri UE.

Exercițiul de evaluare a riscurilor va fi reluat și consolidat anual.

6C. GESTIONARE / PLANUL PENTRU SITUAŢIILE NEPREVĂZUTE

timisoara2021.ro

73

Care sunt principalele puncte tari şi puncte slabe ale proiectului umneavoastră?

Beneficiem de puncte forte importante ce susțin programul artistic, conferindu-i o bază solidă, dar ne confruntăm și cu vulnerabilități, care însă ne oferă

ocazia de a aborda, în cadrul proiectului TM2021, o serie de aspecte sensibile ale vieții orașului.

1. Spiritul comunitar al proiectului: Asociația are 63 de membri fondatori – persoane și instituții, alături de cele două foruri reprezentând autoritatea locală a orașului și județului; 25% dintre membri noștri sunt operatori culturali publici și privați, și 45% sunt persoane din mediul academic, reprezentanți ai mass-media, lideri de opinie sau din mediul de afaceri;

2. Încrederea comunității în proiect și dedicarea față de scopul acestuia: până la sfârșitul lui 2013, înainte de lansarea campaniei de informare și sensibilizare, 78.2% din populația Timișoarei era la curent cu faptul că orașul candidează la titlul de Capitală Europeană a Culturii, iar 93.8% considerau că activitățile culturale sunt importante pentru bunăstarea orașului, după cum arată studiul sociologic realizat de Universitatea de Vest din Timișoara;

3. Apartenența, caracterul distinctiv și coerența conceptului în raport cu spiritul orașului și cu aspirațiile cetățenilor: peste 5.000 de locuitori ai orașului și 153 de instituții au fost direct implicați în campaniile de sensibilizare, mobilizare și participare, precum și în elaborarea conceptului și a programului cultural. Conceptul candidaturii noastre a fost dezvoltat progresiv între 2011 și 2015, traversând trei etape: de la REVOLutionary, trecând prin Channel of Cultures (Coridoare Culturale), ajungând în final la Shine your light – Light up your city! (Luminează orașul prin tine!);

4. Dimensiunea participativă a programului cultural 2021: a beneficiat de contribuția a peste 1.100 de persoane direct implicate: artiști, universitari, ONG-uri, reprezentanți ai regiunilor învecinate, organizații pentru protecția drepturilor persoanelor cu dizabilitați, sectorul social, minorități, imigranți, seniori, studenți, elevi, voluntari, sportivi și oameni de afaceri;

5. Susținerea deplină din partea administrației locale și județene, care a generat un suport unitar din partea tuturor formațiunilor politice;

6. Instaurarea unei moșteniri sustenabile, de lungă durată, bazată pe capacitatea transformatoare a indivizilor prin cultură în cadrul comunităților lor; care, astfel, vor deveni comunități culturale; procesul pregătirii candidaturii are deja efecte benefice asupra mediului cultural din oraș și al partenerilor acestora.

1. Lipsa de implicare a anumitor operatori culturali publici la nivel instituțional și al managementului superior, cauzată de temeri cu privire la faptul că, în cazul în care titlul este conferit Timișoarei, finanțarea publică a instituțiilor lor va scădea; pe lângă aceasta, atitudinea lor față de proiectul CEaC este una pasivă, marcată doar de așteptări și de dorința de a păstra un statu-quo convenabil;

2. Existența unor reticențe din partea câtorva operatori culturali privați, care consideră că proiectul se află în raport de concurență cu ei pe același segment de piață și de resurse publice, acesta fiind motivul pentru care ne-am intensificat colaborarea cu industriile culturale creative;

3. Comentarii denigratoare și ironice din partea unor canale media locale, arondate politic în perioada alegerilor, care transmit mesaje și opinii din partea unor politicieni și a oponenților proiectului cu riscul de a influența o parte a opiniei publice;

4. Dimensiunea europeană a proiectului și varietatea parteneriatelor proiectate încă pot constitui subiecte de dezbatere și reflecție, deoarece Europa și valorile ei încă nu sunt bine cunoscute de marea masă a populației.



74

Cum intenţionaţi să depăşiţi punctele slabe, inclusiv prin utilizarea unor instrumente de atenuare şi de planificare a riscurilor, a planului privind situaţiile neprevăzute etc.?

Asociația a fost concepută chiar de la înființare ca o puternică structură independentă și transparentă. Monitorizarea și evaluarea constantă permit adaptarea

activităților și planificarea în funcție de schimbările de situație din teren.

Ca urmare a analizei SWOT desfășurate cu părțile interesate din cadrul comunității, am ajuns la concluzia că provocările pe care le avem de înfruntat nu sunt ușoare, dar nici imposibil de depășit.

Una dintre aceste dificultăți o reprezintă lipsa de implicare din partea unor instituții culturale. Operatorii culturali publici sunt mai dificil de motivat în vederea implicării, deoarece, în cazul lor, acest lucru presupune o schimbare de mentalitate. Pentru a depăși acest aspect, ne-am construit proiectul pe baza principiilor transparenței și colaborării, motivându-i astfel pe acești operatori să-și scoată la lumină abilitățile și potențialul. Continuăm să le câștigăm încrederea prin intermediul unor întâlniri față în față, în care explicăm detaliile programului CEaC și care ar putea fi rolul lor, încurajând susținerea acestuia la un nivel de bază. Am avut experiența ca, prin explicarea repetată a criteriilor de selecție ale proiectului, prin menționarea beneficiilor pe care titlul le-ar aduce orașului, prin oferirea de exemple concrete privind alte proiecte CEaC de succes, să dobândim susținere din partea unor persoane importante din comunitate. Mai mult, accentuarea impactului pe termen lung va convinge părțile interesate din proiect de beneficiile pe care titlul le-ar aduce orașului, punând în umbră aspectele legate de posibila concurență

cu instituțiile lor. Strategia noastră este să îi așteptăm, până când „valul” proiectului va crește suficient de mult pentru a-i încuraja să se alăture în mod firesc, abandonând statu–quo-ul. Utilizăm aceeași strategie și în relația cu mass-media, dar într-o manieră de comunicare mai personalizată.

Independența și neutralitatea proiectului sunt bine echilibrate, având în vedere faptul că viziunea artistică și conceptul acestuia pot părea foarte diferite în contextul actualei vieți culturale a orașului și în raport cu politicile culturale din prezent. Prin urmare, există riscul unor interferențe din partea autorităților locale și a unor operatori culturali publici. Prin anticiparea lor putem să le atenuăm deja de pe acum prin:

1. conturarea participativă a programului cultural, amplificând importanța contribuțiilor personale ale actorilor implicați;

2. structurarea programului cultural pe mai multe niveluri complementare;

3. stabilirea criteriilor de evaluare a întregului proiect cultural.

În ceea ce privește infrastructura culturală materială, deși nu beneficiem de spații acoperite foarte mari, ne propunem să compensăm prin

utilizarea la potențial maxim a spațiilor publice deschise precum parcurile, piețele, străzile sau a unor spații neconvenționale, precum platformele industriale abandonate.

Ca instrument de gestionare a programului, vom utiliza Project Management Cycle, care să ne permită să organizăm mai multe proiecte simultan, oferind totodată flexibilitate și deschidere spre învățare și schimburi de experiență. La fel de importantă este abordarea cu mijloace standardizate, îmbinând flexibilitatea și rigoarea, utilizate pentru a îmbunătăți procesul de management și calitatea implementării.

Mai mult decât atât, structura organizațională proiectată va contribui la depășirea dificultăților prin cooptarea unui personal adecvat, bine pregătit, la nivelul structurii de gestiune și al managementului, și prin consolidarea de parteneriate durabile. Având în vedere contextul nostru local, ne vom concentra atenția asupra păstrării unei bune reputații, asupra dobândirii recunoașterii internaționale, apreciind deopotrivă oportunitățile de dezvoltare a carierei ce decurg din participarea într-un proiect CEaC.


timisoara2021.ro

75

Programul dumneavoastră artistic poate fi rezumat printr-un slogan?

Care este strategia urmărită de oraş în termeni de marketing şi de comunicare în anul pentru care este acordat titlul de Capitală europeană a culturii?

LUMINEAZĂ ORAȘUL PRIN TINE!Lumina a avut un rol esențial în istoria Timișoarei. În 1884, Timișoara a devenit primul oraș din Europa continentală cu iluminat electric stradal. Prin urmare, este firesc ca tema luminii să fie un reper în cadrul programului nostru TM2021.

Luminează orașul prin tine! (Shine your light – Light up your city!) este sloganul ce reprezintă esența unui proces, cel prin care cetățeanul obișnuit al orașului devine cetățean european, animat de dorința implicării în sfera culturii. În interiorul său se reunesc două îndemnuri, conectate printr-o relație cauză-efect.

Prima parte a sloganului, Strălucește (Shine your light!) îndeamnă cetățenii să își descopere energia interioară, pe care apoi să o transmită apropiaților, familiei și prietenilor, și, în acest fel, să o răspândească, generos, cât mai departe. Lumina și energia din

interiorul fiecăruia reflectă în mod fidel mediul său social, cunoștințele, memoria, relația sa cu orașul, precum și atitudinea față de comunitate.

Cea de-a doua parte a sloganului, Luminează orașul prin tine! (Light up your city!) exprimă capacitatea fiecăruia dintre noi de a „lumina”, de a „străluci”, adică de a converti întunericul în lumină, de a participa la un proces civic animat de cultură, posibil doar atunci când între individ și comunitate există o legătură strânsă. Prin intervenții culturale, această legătură va contribui la răspândirea cunoașterii, le va deschide oamenilor perspective noi, facilitând menținerea unui climat de toleranță și armonie.

Logo-ul candidaturii, reunind culorile pe care le-am considerat reprezentative pentru mesajul nostru, galben și negru, este parte integrantă a mesajului pe care dorim să-l transmitem prin

intermediul sloganului. În conturarea lui, ne-am inspirat din reprezentarea arhetipală a luminii, imaginată ca un soare strălucitor, transformând energia, emanând lumină și dăruind viață. Un detaliu original îl reprezintă faptul că soarele imaginat de noi are douăzeci și una de raze inegale, formând diferite unghiuri. Asemeni razelor soarelui, abilitatea fiecărui individ de a ”străluci”, de a ”lumina” este diferită, însă ea contribuie în mod semnificativ la întreg, la puterea de a radia lumină, viață și căldură. Razele, răspândindu-se dintr-un punct central, simbolizează actul dăruirii, al împărtășirii valorilor și energiei în comunitate. Unghiurile reprezintă punctele de intersecție și câmpurile de interacțiune dintre oameni, delimitând spațiile în care au loc învățarea, contactul și comunicarea. Logo-ul a fost creat de tânărul și talentatul artist timișorean Ștefan Lucuț.

Luminează orașul prin tine! (Light up your city!) reprezintă esența strategiei noastre de comunicare. Reflectarea este principiul prin care mesajul nostru dobândește

amploare și ecou, conectând Timișoara și Europa, și, în revers, continentul și orașul.

Conceptul strategiei de comunicare

Întrucât cetățenii Timișoarei acordă o mare importanță diasporei, mediilor de comunicare internaționale și rețelelor de socializare, pentru ca mesajul nostru să fie mai intens și mai vizibil în plan local, am ales ca acesta să fie transmis peste granițe prin intermediul legăturilor pe care timișorenii le au cu românii din străinătate.

Strategia de comunicare pentru TM2021 vizează promovarea activă a valorilor ce stau la baza celor cinci paliere ale programului nostru cultural, fundamentate pe urgențele orașului: implicare civică, armonie socială, prezență în spațiul public, bune relații cu țările învecinate și un stil de viață echilibrat. Acestea sunt valorile la care rezonează cetățenii europeni, prin urmare ne dorim ca ei să se identifice

cu noi prin intermediul programului TM2021.

Strategia de comunicare

Strategia noastră de comunicare își propune să pornească de la campanii generale spre altele mai concrete, având obiective bine conturate, adică dinspre un plan extins spre unul restrâns.

6D. GESTIONARE / MARKETING ŞI COMUNICARE


76

Mai precis, în preajma debutului programului TM2021, vom începe să ne conturăm o imagine internațională solidă și pozitivă în mass-media europeană. Motivația acestei abordări se bazează pe faptul că românii sunt foarte receptivi și conștienți cu privire la reputația lor în plan european. Prin urmare, reacționează prompt la modul în care sunt prezentați în mass-media europeană. De la momentul integrării în Uniunea Europeană în 2007, România a avut parte de numeroase reprezentări negative în mass-media internațională. Acestea au fost preluate de mass-media românească, dar și de rețelele de socializare, creându-se, astfel, un flux mediatic transnațional, precum și numeroase dezbateri aprinse în mediul online. Acest mecanism funcționează și în sens invers. Problemele ridicate în sânul diasporei au avut un ecou puternic în țară, mobilizând cetățenii spre acțiune și schimbare, așa cum s-a întâmplat în campania pentru alegerile prezidențiale din 2014. Alte momente similare au fost protestele împotriva exploatării aurului de la Roșia Montană, în 2012, sau, în plan local, disputele iscate în jurul lucrărilor de reamenajare din Piața Libertății.

Ne vom folosi de acest cadru preexistent, ce favorizează dialogul, încurajează acțiunea și întreține un flux permanent de informații, în scopul îndeplinirii a două obiective. În primul rând, dorim să contribuim la transmiterea mesajelor pozitive ale comunității nostre, și, în al doilea rând, ne dorim să contribuim la creșterea gradului de conștientizare cu privire la problemele pe care le vom aborda în programul nostru. Prin urmare vom realiza o campanie mediatică, desfășurată în paralel cu o campanie în mediul online. Scopul nostru este acela de a elimina, în următorii cinci ani, percepția negativă asupra comunității și țării noastre, pentru a putea contura și construi, prin intermdiul programului TM2021, o nouă imagine a românilor, bazată pe valori reale. Această articulare pozitivă a profilului nostru internațional va crește nivelul încrederii în propria imagine la nivel local.

La acest nivel, mai restrâns, vom utiliza ceea ce am dobândit și construit anterior, publicul local fiind deja receptiv la mesajele și acțiunile

noastre. Prin intermediul unei abordări participative, am construit deja relații și conexiuni cu părțile interesate din plan local, precum instituțiile și organizațiile culturale, agenții economici și reprezentanții autorităților. Ne vom folosi de canalele de comunicare deja stabilite, care vor facilita legătura dintre individ și comunitate, și vor contribui progresiv la schimbarea modului în care se desfășoară consumul cultural, imprimând în conștiința publică valorile promovate prin programul nostru.

Obiective

Obiectivul fundamental al strategiei noastre de comunicare este acela de a stabili legături și punți de comunicare între oameni din generații diferite, provenind din medii sociale diverse, prin intermediul valorilor la care toți se raportează.

În mod concret, aceste obective sunt:

• Schimbarea percepției generale negative despre români la nivel european;

• Restaurarea imaginii noastre multi- și interculturale în plan internațional, într-un context contemporan;

• Promovarea pe agenda europeană a aspectelor vizate de conceptul proiectului nostru: energie și implicare civică pentru participare la viața comunității prin cultură;

• Diseminarea eficientă a informației cu privire la programul TM2021 în plan local, regional, național și internațional;

• Nu în ultimul rând, promovarea valorilor Uniunii Europene.

Abordarea comunicării

Abordarea noastră vizează identificarea, în interiorul unor grupuri și comunități diverse, a unor istorii și povești semnificative, demne de a pătrunde în conștiința publică prin mass-media. Vom căuta să identificăm grupuri specifice, cum ar fi comunități din diaspora, tineri și vârstnici, grupuri minoritare sau profesionale, și să le implicăm în fluxul nostru de comunicare.

În cadrul strategiei de comunicare, vom utiliza metode tradiționale (campanii

mediatice și de marketing), precum și o serie de mijloace actuale, bazate pe tehnologii de ultimă oră. Considerăm că această abordare este esențială pentru a ne face auziți cât mai departe, pentru ca mesajul nostru să fie receptat de cât mai mulți oameni: de la cei ce în 2021 vor împlini vârsta de pensionare, care s-au familiarizat cu tehnologia mai târziu și până la copiii din generația nouă, născuți în 2015, care vor împlini vârsta de 6 ani în anul 2021, iar tehnologia va fi pentru ei un mod de viață.

Publicul-țintă

Am identificat trei tipuri distincte de public, fiecare necesitând abordări diferite din perspectiva gradului lor de implicare. Fiecare grup cuprinde subgrupuri țintă specifice:

(1) Cetățenii europeni, incluzând categorii aparte, precum:

• turiștii: din această categorie fac parte persoane ce nu și-au propus niciodată să își petreacă vacanța în Timișoara, să o viziteze în cadrul unui city-break cultural sau într-o vizită de dezvoltare a afacerilor. În acest scop, vom viza orașe europene cu peste 100.000 de locuitori, orașe al căror nume începe cu litera T (26 de orașe) sau cu litera M (23 de orașe). Vom crea astfel o hartă a Europei pe care se vor distinge literele ce alcătuiesc acronimul Timișoarei, „TM”. În acest mod dorim să stabilim legături cu toate țările europene.

• Românii din afara granițelor, care încă se gândesc la Timișoara ca la un „acasă”: ne dorim să identificăm spiritul Timișoarei în întreaga Europă și să-i încurajăm pe acești oameni să reia legătura cu orașul și să devină ambasadorii noștri în țările și orașele în care trăiesc și muncesc.

• diversele grupuri socio-pofesionale: oameni de afaceri, oameni de știință, sportivi, diverse categorii de profesioniști, etc.

(2) Locuitorii din spațiul Europei Centrale:

• cetățenii celor șapte capitale europene aflate în apropierea


timisoara2021.ro

77

Timișoarei: Budapesta, Viena, Bratislava, Zagreb, Belgrad, Sarajevo și București.

• locuitorii Banatului de dincolo de granițe: românii, maghiarii, sârbii, care împărtășesc o istorie comună. Aici sunt incluși potențialii turiști ce vin să viziteze România, precum și comunitățile din care ei fac parte, posibil interesate de ideile și valorile promovate prin proiectul nostru.

(3) Locuitorii Timișoarei - timișorenii (însemnând populația Timișoarei și a întregii zone metropolitane). Acesta va fi cel mai implicat dintre toate grupurile, cel care va beneficia cel mai mult, pe termen îndelungat, de pe urma implementării proiectului TM2021 și a moștenirii lui. Vom acorda o mare atenție stabilirii de parteneriate cu agenții economici locali, care pot oferi sponsorizări menite să susțină programul TM2021. Vom coopta, deopotrivă, locuitori ai altor regiuni istorice românești –Transilvania, Crișana, Oltenia.

Calendar până în 2021

2017 -2019: • planificarea vizitelor jurnaliștilor la

Timișoara și plasarea de articole în diferite publicații europene tematice: afaceri, educație, artă;

• invitarea managerilor din domeniul comunicării, implicați în proiectele orașelor ce au obținut titlul CEaC în ultimii 5 ani, la o conferință organizată la Timișoara sau organizarea de discuții online prin

care le vom cere sprijinul prin acordarea accesului la bazele lor de date;

• dezvoltarea unor pachete de promovare a programului TM2021 dedicate antreprenorilor care călătoresc;

• realizarea de parteneriate cu medii românești din diaspora (spectacole de modă, acorduri de cooperare cu companii de transport, în vederea organizării de evenimente în cadrul comunităților românești, desfacerea de mărfuri românești în magazine din străinătate, instalarea unor ecrane interactive în gările din Belgrad, Budapesta, București, unde vor fi distribuite bilete gratuite spre Timișoara);

• înființarea unor forumuri și a unor platforme online, care să preia și să redistribuie aparițiile mediatice legate de proiect;

• partneriate cu Tripadvisor.com, Booking.com, Airbnb.com, Blablacar.ro.

• consolidarea parteneriatului echipei TM2021 cu Departamentul de Turism din cadrul Municipalitații Timișoarei

2019 -2021: • negocierea unor acorduri și

parteneriate cu agenții media europene;

• stabilirea unor parteneriate cu centre culturale europene;

• negocierea unor acorduri cu operatorii turistici, în vederea participării la Târgul Internațional pentru Turism de la Berlin cu pachete informaționale;

• lansarea de produse în care fiecare obiect să aibă o poveste legată de tema luminii;

• formarea și lansarea unor linii de afaceri, care să contribuie la procesul de branding;

• lansarea jocului „Leul și Tarzan”; Johnny Weissmuller, actorul care a jucat rolul lui Tarzan, s-a născut la Timișoara în 1904;

• participarea la Bienala de la Veneția; • stabilirea unor parteneriate cu

Institutele Culturale Române din Europa, incluzând prevederea ca fiecare proiect al acestora să comunicat și prin intermediul programului TM2021

• motivarea artiștilor de a-și folosi propriile rețele pentru comunicarea brandului TM2021 și a proiectelor lor ce sunt cuprinse în programul artistic;

• pregătirea campaniei publicitare și a lansării anului;

• stabilirea unor colaborări care să conecteze strategia noastră de comunicare la activitățile desfășurate în cadrul altor departamente de comunicare ale organizațiilor culturale, dar și în interiorul instituțiilor ce reprezintă autoritățile locale;

• organizarea de conferințe de presă și transmiterea de conținut viral;

• realizarea unui calendar sugestiv de comunicare a momentelor cheie ale programului artistic, formulând și transmițând mesaje în concordanță cu acesta;

• organizarea de interviuri și articole despre momente cheie, organizarea de dezbateri TV și radio despre pasivitate și lumină;

• încheierea de parteneriate cu organizații și agenții naționale de turism

• lansarea programului cultural în trei etape: o avanpremieră în 2019,



78

Cum vă veţi mobiliza propriii cetăţeni astfel încât să-şi asume rolul de comunicatori ai evenimentului către lumea exterioară?

Strategia noastră de mobilizare a cetățenilor este construită pe o campanie generală de comunicare în care toți cei care își asumă identitatea orașului pot

contribui prin acțiuni coerente, precum și pe o mișcare socială asociată, strâns legată de strategia de dezvoltare a audienței. Sunt vizate mai multe grupuri distincte: vizitatorii externi, care ajung în Timișoara, vizitatori potențiali, care află de TM2021 în contexte exterioare orașului, și vizitatori potențiali din rândul celor conectați, prin intermediul rețelelor de socializare, cu persoanele ce se ocupă de acțiuni comunicare.

Campania generală de comunicare va utiliza un melanj de medii și instrumente puse la dispoziția celor care, în mod voluntar, se oferă să transmită mai departe mesajele noastre. Motivația se va construi în jurul semnificației și a relevanței pe care mesajul le are în raport cu cei care îl comunică. Din acest motiv, lista finală va fi decisă în cadrul unor ateliere de consultare și a unor evenimente stradale, similare cu cele pe care le-am derulat pentru redactarea programului cultural. Posibile exemple (iar lista rămâne deschisă) sunt elemente multimedia pentru diseminare online,

realizate împreună cu publicul; obiecte promoționale care au și o utilitate practică pentru cei care călătoresc (lanterne solare, genți de voiaj, corturi); elemente vizuale plăcute și creative, care îndeamnă oamenii să le poarte în spațiul public .

Mișcarea socială derivată prin asociere este legată de diversele niveluri de implicare a audienței rezultând în urma programului cultural.

Evenimentele de deschidere și de încheiere, precum și programe precum Mega Bega sau Baroc Reloaded atrag un

public nou, motivat să împărtășească o experiență culturală intensă în rețelele lor personale.

Utilizatorii care contribuie cu conținut în programe precum Lumini captivante, Vision, Frânturi de amintiri vor avea în plus motivația de a transmite mai departe conținuturi culturale care includ contribuții sau detalii personale, atât în rețelele personale cât și în sfere mai puțin familiare, cum ar fi platformele de colaborare online sau proiecția propriei lor fotografii cu un hashtag pe zidurile unei clădiri.


urmată de lansarea programului cultural în noiembrie 2020, actualizarea zilnică a site-ului web încă de la începutul anului 2021.

Livrabile

Avem ca obiectiv realizarea următoarelor livrabile în cadrul campaniei noastre de comunicare:

(1) Apariții mediatice. Dorim să relizăm parteneriate de lungă durată cu mass-media, pentru a transmite valorile ce stau la baza programului nostru. Un calendar detaliat al perioadei 2016-2021 va cuprinde date ale conferințelor și comunicatelor de presă, întâlniri informative cu reprezentanții mass-media, vizite ale jurmaliștilor, pregătirea unor subiecte diverse destinate diferitelor canale de comunicare. Vom identifica cele mai potrivite și relevante subiecte pentru

fiecare mediu de comunicare, de la afaceri și turism, la educație și cultură.

(2) Deschiderea spre mediul online. Campania online va include crearea unui site interactiv, ușor de utilizat, precum și lansarea unei campanii în cadrul rețelelor de socializare, alături de crearea unor aplicații pentru dispozitive mobile. Scopul campaniei online este acela de a genera o comunitate virtuală, o Timișoara imaginară, mai vastă decât orașul concret, fizic. Un oraș ce cuprinde simbolic întreaga Europă.

(3) Campania de promovare va include materiale atent create, bine gândite, de la bannere stradale la postere, fluturași și produse destinate vânzării. Fiecare cale de acces în oraș (gara, aeroportul, șoselele, canalul Bega) va fi marcată cu însemnul TM2021 și cu sloganul Luminează orașul prin tine! (Shine your Light! – Light up Your City!). Vom

stabili parteneriate cu județele și țările învecinate, prin care să promovăm cât mai eficient programul. Fiecare punct vamal de la granița României cu Serbia, precum și cele din județele Timiș și Arad vor fi, de asemenea, marcate cu aceste însemne și mesaje. Principalul obiectiv al campaniei de promovare este acela de a contura o dimensiune vizuală coerentă a programului TM2021, adresată unui public cât mai larg, implicat constant într-un dialog deschis și eficient.

timisoara2021.ro

79

Cum intenţionează oraşul să pună în evidenţă faptul că acţiunea Capitală europeană a culturii aparţine Uniunii Europene?

Programul Timișoara 2021 se bazează, la nivel conceptual, pe valorile esențiale ale Uniunii Europene – democrație, respectarea drepturilor omului, inițiativă,

diversitate, participare, unitate. Prin urmare, în calitate de organizatori ai acestui program, ne angajăm să transmitem aceste valori în așa manieră încât oricine participă la activitățile noastre sau vizitează orașul să se regăsească în ele.

Prin intermediul campaniei noastre, vom informa cetățenii cu privire la contribuția pozitivă a Uniunii Europene în plan local, materializată în inițiative precum cea a acțiunii Capitale Europene ale Culturii.

Proiectele de conectare transfrontalieră, susținute de Uniunea Europeană, vor fi, de asemenea, cuprinse în programul nostru. Vom implica orașe înfrățite cu Timișoara, rețeaua de orașe luminate (așa cum apar în secțiunea ’Aspecte comune ale culturilor europene’), precum și alte Capitale Europene ale Culturii.

Programul TM2021 cuprinde trei niveluri de implicare: un nivel prospectiv, un nivel instituțional și un nivel politic. De fiecare dată când reprezentanții acestor paliere se implică în programul nostru, noi vom dezvolta, împreună cu Universitatea

de Vest din Timișoara, programe de pregătire destinate atât adulților, cât și copiilor, pentru a-i informa despre modalitățile în care Uniunea Europeană a acționat concret în favoarea lor.

Obiectivul nostru este ca până la sfârșitul anului 2021 persoanele care au participat la activități din cadrul programului să rămână cu o experiență ce transcende nivelul cultural, iar valorile Uniunii Europene să devină și valorile lor. Le vom face cunoscute inițiativele Uniunii Europene destinate comunităților din care fac parte, și le vom vorbi despre modul în care scopul Uniunii Europene este acela de a reuni oamenii sub semnul diversității prin unitate.

Strategia noastră de comunicare va include, de asemenea, elementele vizuale și de identificare a brandului,

precum afișarea logo-ul Uniunii Europene pe toate materialele noastre tipărite, în campania online și în cadrul relațiilor cu presa. De fiecare dată când programul TM2021 este promovat sau comunicat, va fi menționată și Uniunea Europeană. Fiecare imagine apărută în media va include steagul Uniunii Europene.

Reprezentanții Uniunii Europene vor fi invitați în fiecare an la Timișoara în perioada ce precede anul 2021. Cu certitudine, ei vor avea și calitatea de invitați de onoare la numeroasele evenimente desfășurate în cadrul anului CEaC.

Reprezentanții Timișoarei vor merge, de asemenea, la Bruxelles, pentru a prezenta programul TM2021, principiile și valorile pe care le promovăm prin intermediul lui.


Creatorii participativi care se implică în experiențe precum cele generate de Îndrăznește să strălucești, Sclipiri de primăvară, Dincolo de ecrane, Clarobscur sau Orizonturi în mișcare vor avea ocazia să transforme experiențe și situații personale în conținut cultural. Acest lucru îi va implica emoțional, dar le va induce și o stare de vulnerabilitate. Acest gen de experiențe va fi comunicat într-un cerc mai restrâns dar capacitatea lor de a inspira va fi considerabil sporită.

Cel mai profund nivel de implicare este cel presupus de voluntariat. Mai multe programe sunt astfel concepute încât să includă voluntari dornici să ofere din timpul și energia lor în interacțiunea

cu publicul local, cel din țară sau din străinătate. Ei vor participa într-un program general de formare special conceput despre comunicarea programului TM2021. Cel mai simplu mod de implicare va presupune afișarea unui simbol luminos alimentat cu energie solară, care emană lumină la propriu, semnalizând faptul că purtătorul lui este disponibil să interacționeze cu cei din jur și să ofere informații despre oraș.

Alte exemple de oportunități de învățare motivante pentru voluntari:

Patrimoniul sub reflectoare – ghizi locali vor îmbina informații culturale cu istorisiri personale și conținut

multimedia de tipul realității augumentate, care poate fi afișat pe dispozitive inteligente;

Îndrăznește să strălucești – animatori culturali care mediază legături între activitățile culturale pentru amatori din cartiere și vizitatorii din afara orașului;

Bulevardul cultural și Orașul Soarelui – ghizi și animatori care prezintă informații specializate cum ar fi istoricul orașelor care au deținut titlul de Capitală Europeană a Culturii de-a lungul timpului sau cunoștințe legate de tehnologie și artă și de modurile în care acestea au fost inspirate de soare.


80

Pe o rază de 300 km în jurul Timișoarei sunt cuprinse șase țări (Bulgaria, Bosnia-Herțegovina, Croația, Ungaria, România, Serbia) aflate în prezent pe ruta imigranților ce vin din Asia și Orientul Mijlociu spre Europa. La doar o oră de mers cu mașina din Timișoara, Ungaria construiește un gard pentru a respinge refugiații. Conceptul și programul nostru artistic funcționează în direcția opusă atitudinii de izgonire și excludere. Candidatura noastră se bazează pe valorile multiconfesionalismului, multiculturalității, ale spiritului civic, și celui antreprenorial în contextul secolului XXI. Aceasta este mentalitatea transformatoare de care europenii de astăzi au nevoie.

Procesul candidaturii la titlul de Capitală Europeană a Culturii a început pentru noi în 2010. Pe parcursul pregătirii dosarului de candidatură, am trecut, la rândul

nostru, printr-o transformare. Am parcurs un drum lung, de la mândria locală autosuficientă la o perspectivă realistă și onestă asupra orașului nostru. Procesul a fost uneori dureros. Am trecut prin momente de pesimism profund și ne-am confruntat cu probleme severe, ascunse sub fațada patriotismului local. Curajul nostru a fost inspirat de cetățeni, de activiști civici, de artiști și experți. Au trecut mai bine de patru ani, timp în care am testat trei concepte, ne-am întâlnit în grupuri mai mari sau mai mici, am derulat campanii de informare și participare, am vorbit cu oamenii de pe stradă, căutând un concept prin care să reușim să arătăm în ce fel cultura transformă un oraș, o țară și un continent.

Toate acestea fac ca proiectul nostru să fie special în comparație cu cel al altor orașe.

Echipa și voluntarii programului TM2021 sunt gata să lumineze orașul!

Explicaţi în câteva rânduri prin ce anume candidatura dumneavoastră este mai specială în comparaţie cu cele ale altor oraşe.

Adăugaţi alte comentarii pe care le consideraţi necesare în legătură cu candidatura dumneavoastră.

7. INFORMAŢII SUPLIMENTARE

timisoara2021.ro

81


82

Date post:	11-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	1 times
Download:	0 times

timisoar2021o · construim programul cultural TM2021 în jurul acestor urgențe, bazându-ne pe...

Documents