+ All Categories
Home > Documents > şti tu!”- Interviu cu actorul DAN PURIC · Interviu cu actorul DAN PURIC Dan Puric: Omorâ...

şti tu!”- Interviu cu actorul DAN PURIC · Interviu cu actorul DAN PURIC Dan Puric: Omorâ...

Date post: 06-Nov-2019
Category:
Upload: others
View: 42 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
4
Anul III , nr. 36, noiembrie 2008 Se distribuie gratuit Poate fi citit în format electronic la adresa: www.primariacugir.ro Primarul Cugirului la Consiliul European al Municipalităţilor şi Regiunilor din Europa Gânduri bune pentru noul an.. “Dragostea te trăieşte, nu o trăieşti tu!”- Interviu cu actorul DAN PURIC Dan Puric: Omorâţi-mă! Reporter: Ce va determinat să vă faceţi actor? De ce actoria? D.P.: Păi şti ţi ce cred? Actoria e un soi de bucurie de viaţă. Cam toţ i, când îiîntrebi despre chestia asta, spun că imitau când erau mici, se bucurau, le făcea pl ăcere să imite o situaţie. Caragiale spune că arta începe atunci când elevul fuge în spate la toaletă şi face caricatura profesorului sau profesoarei de matematică. E o replică, e un răspuns. E o bucurie de viaţă, care se poate manifesta în muzică, în pictură... Teatrul este bucuria aceasta în faţa vieţii, a reproducerii ei, a comentariului ei… e un ceva acolo, un motor ascuns… Eu acum dacă am spus 2 dimensiuni din 5 milioane pe care nu le pot defini. Înţelegi? Ca şi cum te întreb „De ce eşti îndrăgostit?” şi dumneavoastră spuneţi că e o blondă cu ochii albaştrii, ca la emisiunea „Iart ă-mă. E acelceva pe care nu-lpoţi defini. E o bucurie, simţul operei… R.: Şi de ce v-aţi axat pe pantomimă? D. P.: Pantomima e, doar aşa, o unealtă. Pe vremea lui Ceauşescu ne-am dat seama că, cuvântul era cenzurat, nu prea putea să zică nimeni mai nimic şi atunci î ţi ziceai: „Bă, nu mai zic nimic!”. Era disperarea. În Ochinawa, când împăratul a luat armele s-au dezvoltat karatele, artele marţ iale. Ş i atunci s-a descoperit un alt limbaj, mai vechi, care se redescoperă întotdeauna în situaţiile de criză. R.: Dar gesturile nu erau cenzurate? D. P.: A venit unul de la securitate după vreo 2 ani de pantomimă şi mi-a zis: „Domnul Puric, să ne daţi şi nouă textul!”. Înţelegi? Dacă fac aşa care-i problema? [î şi duce mâna la frunte în semn de „Să trăiţi!”] Pot să fac aşa, [î şi duce mâna la inimă] aşa [îşi duce mâna la umăr]... Când oamenii mint, mâinile spun adevărul, vechi proverb chinezesc. R.: Cum era în liceu pe vremea dumneavoastră? D. P.: Era o demenţă. Îl imitam pe Ceauşescu şi adunam două clase. Aveam o colegă, Dumnezeu să o odihnească, de o frumuseţe rară, o făcea pe Elena Ceauşescu, îmi imitam toţi profesorii, era o demenţă... R.: Nu vă era frică? D. P.: Păi şi acum nu mi-e frică? R.: Păi acum sunt alte timpuri. D. P.: Ce vorbeşti?! Păi acuma mori uşor călcat, nici nu ştii de unde ţi se trage. Ei te lasă, te lasă aşa… dar sunt alte pedepse mai mari… R.: Şi nu aţi avut de suferit din cauza asta? D. P.: Nu, culmea! Aveam o inconştienţă, pe care o aveţi şi voi acum, şi pe care sper să o ţineţi toată viaţa. Inconştienţă între ghilimele, pentru că eram foarte lucid, dar nu mă puteam stăpâni, era bucuria aceasta mult mai mare decât instinctul de apărare. R.: Aţ i avut de suferit din cauza comunismului? D. P.: Era nenorocire, era viaţa tristă... De la coerci ţia din şcoal ă, de la materiile foarte încărcate... Ş i atunci se putea învăţa foarte bine, dar depindea de oameni. Adică nu totul era foarte negru, dar totuşi că era o societate foarte închisă. Nu mai era faza aia în care se arestau părinţii, era altfel de terorism. Gândi ţi-vă numai la spaţiul privat, unde erau doar 2 ore de program la televizor. Sau gândiţ i-vă la încercarea de îndoctrinare, sau la şansele pe care le aveau tinerii atunci... R.: Aţi iubit în liceu? D. P.: Daaaaa! R.: Şi cum era? D. P.: Dezastruos… dezastruos, catastrofal! R.: Cum arăta marea dragoste? D. P.: Imaginară, şi încercam să o suprapun cu aia real ă. Ş i din cauza asta m-am păcălit tot timpul. Până nu ţise face totul ţăndări nu înveţi nimic… R.: Până acum aţi mai fost la Cugir? D. P.: Nu cred. Am trecut de multe ori, dar n-am mai fost în Cugir. R.: Ce v-a determinat să faceţi acest turneu cu dezbaterile? D. P.: Păi… poporul român. Iese la rampă şi zice: „- Dom’le, nu vi şi pe la noi? - Da’ voi cine sunteţi? - De la sate... Hai căadunăm pe- aicea nişte oameni... - Dar de ce? - Ne place, dom’le, cum vorbiţi! Ne-am săturat de găinarii ăştia… Hai dom’le!”. Adică ei au nevoie de autentic, au nevoie de sens. R.: Şi la început aţi crezut că puteţi schimba ceva? D. P.: Dar eu cred. R.: Păi acum vedeţi şi rezultatele, într-un fel. D. P.: N-ai cum s ă le veziacum. Rezultatele vor fi peste ani de zile. În cultură rezultatele sunt în mod latent. Ce citi ţi voi acum şi cum sunteţi pregăti ţi, se va vedea peste 10 ani. Ce nu citi ţi acum se va vedea tot peste 10 ani. R.: Ce părere aveţi de tinerii de acum? D. P.: Sunt minunaţi dar sunt prizaţi, fumaţi. Ş i ispitele sunt mult mai mari, totuşi. Pe noi ne făceau UTC-i şti, aveam 2 ore de televizor, ştiam care e securistul, citeam de rupeam... Nici nu se compară perioadele. Nivelul de cultură era imens atunci, faţă de e acum. Acum sunt tot felul de ispite, cum ar fi Internetul, care nu trebuie aruncat pe fereastră, dar trebuie folosit ca telefonul mobil, numai cât e nevoie, subcultura, care e promovată într- un fel şi de televiziune, faptul că nu se mai citeşte... Câţiva nici n-au avut rezistenţă să stea la conferinţă. Era nevoie de rezistenţă nervoasă... Nu erau obi şnuiţi cu un astfel de discurs. R.: Şi care e soluţia să iasă tinerii din starea asta în care sunt acum? D. P.: S ă se conştientizeze... Cred că e un proces de inteligenţă şi credinţă. Chiar voi nu vă prindeţi că vă joacă ăştia, că vă bagă un sistem în reţea? Vă e aşa greu să lasaţi Internetul ăla? Chiar nu vă daţi seama? Că aveţi mintea brici. Dar nu o faceţi... Când o să aveţi 35 de ani o să ziceţi: „Bă, ce stupid eram”. Ş i eu am avut senzaţia asta, dar aveam un col ţ în care îmi ziceam: „Dom’le, stai că nu trebuie mă degradez.”. Dumnezeu lucrează. Nu vedeţi că în viaţă sunteţi martori? Când cazi, te-ai şi văzut că ai căzut! Eşti tu cel care a căzut! Trebuie să te detaşezi puţin de vârsta asta, dar nu uita: trăieşte-o din plin, e o vârstă superbă, acum se fac cele mai frumoase prietenii, acum se face cea mai frumoasă dragoste, acum se riscă totul. Mai târziu vei fi calculat, matur, obosit, amărât. Eu nu sunt aşa, dar majoritatea sunt: beau bere, fumează, le creşte burta şi o să înţepenească în faţa televizorului şi a maşinii. R.: Cum aţi reuşit să vă menţineţi, să vă îndepărtaţi de tentaţii? D. P.: Păi nu ştii când mori, aşa că faci un exerci ţiu dimineaţa, când te trezeşti: pui mâna pe un ochi, stai un timp aşa, şi apoi o iei şi zici: „Doamne, mulţumesc că îl am şi pe celălat!”. S ă îţi poţi îndtinde braţul e o operă... de artă. Îi mul ţumeştilui Dumnezeu că exi şti, că mergi, că-ţi trăiesc părinţii... R.: De ce să citească tinerii cartea dumneavoastră? D. P.: Păi citeşte-o tu şi răspunde, că dacă răspund eu… Eu pot să spun că e o punte. E ca atunci când vrei să treci o apă tumultoasă şi n-ai pe unde. Ş i găseşti o punte mică... Nu treci pe ea? Ei, ca să treacă în altă parte… Eu sunt puntea aia. R.: De unde vine atracţia pentru religie? Puţini sunt cei care. În ziua de azi, vin şi vorbesc despre subiectul ăsta... D. P.: Păi nu e atracţie, e ceva greu de explicat… Eu cred că nu vorbesc la modă. Eu spun ceea ce e real. Vedeţi cum e viaţa asta? Cel puţin odată cel pe care îl iubim dispare. Încă sunteţi foarte tineri, nu aveţi, încă, pierderi fundamentale în viaţă. Dar cei care vă sunt dragi, se vor duce: bunicul, bunica, un străbunic, o istorie... Ş i atunci când îi bagă în mormânt simţi ţi că vibrează ceva. Simţi ţi în viaţă, din când în când, o necunoscută... Nu trebuie să fi paranormal, dar e o forţă de dincolo. R.: Peste tot în jurul nostru sunt necunoscute D. P.: Păi vedeţi? Ş i ăştia vor să le facă scanabile pe toate. R.: Dacă vrem, putem găsi o întrebare în cel mai banal lucru. D. P.: Credeţi că dragostea este o chestie simpl ă de hormoni? Când o să fi ţi cu iubitele voastre o să vedeţi că sunt nnecunoscute care TE TRĂIESC ele. Dragostea te trăieşte, nu o trăieşti tu. Vrei să te smulgi şi nu poţi. R.: Ne spuneaţi în conferinţăde femeile care şi-au aşteptat bărbaţii ani la rând. D. P.: Da... Ai o iubită şi te duci în străinătate la facultate, şi te aşteaptă cinci ani. E tare nene! Alta s-ar culca în două săptămâni cu altul într-un bar. Înseamnă că acolo e o iubire de o anumită factură... Se simte acel ceva... R.: Credeţi în suflete pereche? D. P.: În ce sens? Care se complementează? R.: Da... s ăfie potriviţi pentru totdeauna. D. P.: Păi... la 7 decenii după descoperirea mecanicii cuantice a fost un fizician care a descoperit principiul inseparabilităţii, care zice: „Două lucruri în sistem macrofizic interacţionează, iar dacă le îndepărtezi, interacţionează tot mai puţin şi aşa mai departe.”. Doi iubiţi puşi în două galaxii diferite s-au pierdut. Dar nu e adevărat la nivelul microfizic, microscopic... Tensiunile sunt şi mai mari şi doi fotoni în galaxii diferite se atrag la fel, ba chiar cu o putere mai mare. Ţăranul român, care nu ştie fizică cuantică, scoate un proverb: Depărtarea pentru dragoste e ca vântul pentru foc. Ce paradox domnule! Ce intui ţie genial ă! Ce te faci dacă te iubeşti cu una şi ea pleacă în America? Distanţa îţi face dragostea şi mai mare. Iar cu alta, care e aici, în Cugir, vă scuipaţ i în cap. O să vă recunoaşteţi în ceea ce spun eu mai devreme sau mai târziu. R.: De obicei bătrânii povestesc despre iele. Credeţi în aceste iele, fantome sau spirite? D. P.: Alea sunt tradi ţiile populare care dau farmec. Ţăranul român zice: Viaţa-i viaţă, dar e şi multă nălucire în jur. Ei î şi creează o haină din nălucirea asta. Dacă îl întrebi pe un american, nu o să-ţi spună aşa. Spiritul Crăciunului, a sărbătorilor de iarnă ne cuprinde pe toţi într-un vârtej ameţitor. Este, poate, cea mai frumoasă perioadă a anului, în care fiecare încercăm să fim mai buni, mai înţelepţi, să ne gândim mai mult la lucrurile cu adevărat importante din viaţa noastră, în special la familie. Nevoia de a dărui şi a primi este simţită de noi toţi, indiferent de vârstă. Sărbătorile de iarnă, Crăciunul, Anul Nou nu sunt momente pe care să le petreci în singurătate, ci sunt momente de bucurie, veselie, agitaţie. Însă, nu puţini sunt aceia care işi petrec de unii singuri aceste minunate sărbători. În urmă cu aproximativ trei luni, am organizat o petrecere cu ocazia Zilei Internaţionale a Persoanelor Vârstnice. Atunci, trei femei, mulţumite de modul în care primăria a decis să sărbătorească acest moment, au adus argumente pentru organizarea în viitor a altor evenimente de acest tip. Una dintre acestea se afla în urma unui tratament cu citostatice şi era foarte fericită că i-am oferit prilejul să se îmbrace frumos şi să îşi schimbe, cel puţin pentru câteva ore, gândurile negre. O alta, mi-a mărturisit că din 1990, de când a ieşit la pensie, nu a mai avut ocazia să îşi revadă fostele colege de muncă. Locuind în zone diferite, drumurile nu li se mai intersectează, iar posibilitatea de a se revedea şi a rememora anii petrecuţi împreună la uzină, aproape că nu există. Însă cea de a treia femeie a tras semnalul de alarmă cu un cuvânt, pe cât de simplu, pe atât de plin de greutate “singurătatea” : “ Nici nu ştiţi cât de greu este să fi singur de Revelion, după ce, nu de mult ai avut o casă plină”. Părinţii şi soţul doamnei au decedat, iar copiii s-au stabilit în alte oraşe. Trecerea dintre ani o petrece în singurătate, plângând şi rememorând vremurile bune. Pornind de la aceste mărturisiri, împreună cu primarul Adrian Teban, am hotărât să organizăm un Revelion pentru persoanele vârstnice, cărora trebuie să le arătăm că reprezintă o categorie de oameni înţelepţi, cu mulă experienţă, de care avem nevoie. Astfel, vom organiza un Revelion al Pensionarilor la Cantina Colegiului Tehnic “I.D. Lăzărescu” la care pot participa 200 de persoane. În perioada care urmează vom distribui invitaţii prin intermediul Centrului Multifucţional şi Asociaţiei Pensionarilor Cugir. Avem convingerea că va fi o acţiune de succes, pe care o vom relua în fiecare an de acum înainte. Până la Revelion, Sărbătoarea Sfântă a Naşterii Domnului, care se apropie cu paşi repezi, ne aduce aminte de darul divin, de faptul că, în viaţa noastră cel mai important lucru este să dăruim. În aceste zile trebuie să fim aproape unii de alţii, să fim mai buni şi mai întelepţi pentru a putea împărtăşi cu toţii bucuria sărbătorilor de sfârşit de an. Sărbători Fericite şi un An Nou cu prosperitate şi împliniri depline! Rodica Cristina Florea Viceprimar În perioada 9-10 decembrie, la Paris a avut loc Consiliul European al Municipalităţilor şi Regiunilor din Europa, la care am participat în calitate de (CEMR) vicepreşedinte al Regiunii de Dezvoltare VII din cadrul Asociaţiei Oraşelor din România (AOR), al ături de Cristian Anghel, primarul din Baia Mare, ce a reprezentat Asociaţia Municipiilor şi Mariana Gâju, primar al comunei Câmpina, din partea Asociaţiei Comunelor din România. Consiliului Municipalităţilor şi Regiunilor din Europa a reunit primari şi lideri ai administraţilor locale din peste 36 de ţări ale Uniunii Europene, membrii a unor asociaţii similare. Întâlnirea a fost un moment de analiză a problemelor care afectează direct oraşele şi regiunile din Europa, fiind discutată şi criza economică care se resimte în întreaga lume. CEMR reprezintă o oportunitate unică pentru politicienii locali şi regionali din Europa, de a se întâlni pentru a îşi împărtăşi experienţele, cele mai bune soluţii practice, precum şi idei noi care să contribuie la creşterea economică, starea democraţiei locale, la dezvoltarea serviciilor publice, precum şi la o cooperarea internaţional ă. Reprezentanţii celor mai importante state, precum Austria, Germania, Finlanda, Italia, Suedia au prezentat studii de caz asupra stării economico-sociale şi politice, oferind totodată amănunte despre serviciile publice care funcţionează la nivelul administraţilor lor. Aceste studii au demonstrat că problema dezvoltării economice şi a descentralizării nu este o preocupare doar a autorităţilor române, ci se afl ă în atenţia liderilor fiecărei ţări europene, indiferent de stadiul de dezvoltare şi modul de organizare. Ca autorităţi locale, ne confruntăm cu o serie de factori ca urmare a punerii în aplicare a reformelor semnificative, precum şi cu presiuni naţionale şi europene. Sarcina nostră este să creăm condi ţii de dezvoltare durabil ă, să oferim servicii publice de calitate şi să menţinem atractivitatea local ă. Pe lângă analizele economice şi sociale, în cadrul Consiliului European al Municipalităţilor şi Regiunilor din Europa au fost dezbătute şi o serie de lucrări politice realizate pe baza propunerilor legislative venite de la asociaţiile membre. Întrucât autorităţile locale, indiferent de ţara de provenienţă, se bazează pe un bun dialog cu cetăţenii, cu oamenii de afaceri locali şi cu societatea civil ă, un capitol dezbătut a fost şi utilizarea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC). Mai mult, s-au furnizat idei şi recomandări privind o abordare strategică a modului de utilizare TIC. Multe din schimbările pe care le întîmpinăm astăzi sunt globale, dar consecinţele sunt locale şi necesită soluţii locale. Anul 2009 va fi un an destul de greu pentru toate autorităţile. Concluzia la care s-a ajuns în urma dezbaterilor a fost aceea că trebuie să ne implicăm foarte mult în cât mai multe lucrări de investi ţii pentru a putea salva locurile de muncă. Dar, pentru că suntem la finele anului 2008, iar Sfintelor Sărbători de Iarnă şi Noul An bat la uşă, doresc să folosesc acest prilej pentru a transmite tuturor cetăţenilor din Cugir şi localităţile arondate, multă sănătate, bucurii şi împliniri. Fie ca Sfintele Sărbători să-şi reverse harul asupra voastră şi a celor dragi vouă, să vă aducă lini şte şi armonie, iar înţelepciunea, încrederea şi generozitatea să vă căl ăuzească paşii în Noul An! Sărbători fericite şi La mulţi ani ! Primar, Adrian TEBAN (continuare în pag.2)
Transcript
Page 1: şti tu!”- Interviu cu actorul DAN PURIC · Interviu cu actorul DAN PURIC Dan Puric: Omorâ ţi-mă! Reporter: Ce va determinat s ă vă face ţi actor? De ce actoria? D.P.: Păi

Anul III , nr. 36, noiembrie 2008 Se distribuie gratuitPoate fi citit în format electronic la adresa: www.primariacugir.ro

Primarul Cugirului la Consiliul European alMunicipalităţilor şi Regiunilor din Europa

Gânduri bune pentru noul an..

“Dragostea te trăieşte, nu o trăieşti tu!”- Interviu cu actorul DAN PURICDan Puric: Omorâţi-mă!Reporter: Ce va determinat să vă faceţi

actor? De ce actoria?D.P.: Păi ştiţi ce cred? Actoria e un soi de

bucurie de viaţă. Cam toţi, când îi întrebi desprechestia asta, spun că imitau când erau mici, sebucurau, le făcea plăcere să imite o situaţie.Caragiale spune că arta începe atunci cândelevul fuge în spate la toaletă şi face caricaturaprofesorului sau profesoarei de matematică. Eo replică, e un răspuns. E o bucurie de viaţă,care se poate manifesta în muzică, în pictură...Teatrul este bucuria aceasta în faţa vieţii, areproducerii ei, a comentariului ei… e un cevaacolo, un motor ascuns… Eu acum dacă amspus 2 dimensiuni din 5 milioane pe care nu lepot defini. Înţelegi? Ca şi cum te întreb „De ceeşti îndrăgostit?” şi dumneavoastră spuneţi căe o blondă cu ochii albaştrii, ca la emisiunea„Iartă-mă”. E acel ceva pe care nu-l poţi defini.E o bucurie, simţul operei…

R.: Şi de ce v-aţi axat pe pantomimă?D. P.: Pantomima e, doar aşa, o unealtă.

Pe vremea lui Ceauşescu ne-am dat seama că,cuvântul era cenzurat, nu prea putea să zicănimeni mai nimic şi atunci îţi ziceai: „Bă, numai zic nimic!”. Era disperarea. În Ochinawa,când împăratul a luat armele s-au dezvoltatkaratele, artele marţiale. Şi atunci s-a descoperitun alt limbaj, mai vechi, care se redescoperăîntotdeauna în situaţiile de criză.

R.: Dar gesturile nu erau cenzurate?D. P.: A venit unul de la securitate după

vreo 2 ani de pantomimă şi mi-a zis: „DomnulPuric, să ne daţi şi nouă textul!”. Înţelegi?Dacă fac aşa care-i problema? [îşi duce mânala frunte în semn de „Să trăiţi!”] Pot să facaşa, [îşi duce mâna la inimă] aşa [îşi duce mânala umăr]... Când oamenii mint, mâinile spunadevărul, vechi proverb chinezesc.

R.: Cum era în liceu pe vremeadumneavoastră?

D. P.: Era o demenţă. Îl imitam peCeauşescu şi adunam două clase. Aveam ocolegă, Dumnezeu să o odihnească, de ofrumuseţe rară, o făcea pe Elena Ceauşescu,îmi imitam toţi profesorii, era o demenţă...

R.: Nu vă era frică?D. P.: Păi şi acum nu mi-e frică?R.: Păi acum sunt alte timpuri.

D. P.: Ce vorbeşti?! Păi acuma mori uşorcălcat, nici nu ştii de unde ţi se trage. Ei te lasă,te lasă aşa… dar sunt alte pedepse mai mari…

R.: Şi nu aţi avut de suferit din cauza asta?D. P.: Nu, culmea! Aveam o inconştienţă,

pe care o aveţi şi voi acum, şi pe care sper să oţineţi toată viaţa. Inconştienţă între ghilimele,pentru că eram foarte lucid, dar nu mă puteamstăpâni, era bucuria aceasta mult mai maredecât instinctul de apărare.

R.: Aţi avut de suferit din cauzacomunismului?

D. P.: Era nenorocire, era viaţa tristă... Dela coerciţia din şcoală, de la materiile foarteîncărcate... Şi atunci se putea învăţa foarte bine,dar depindea de oameni. Adică nu totul erafoarte negru, dar totuşi că era o societate foarteînchisă. Nu mai era faza aia în care se arestaupărinţii, era altfel de terorism. Gândiţi-vă numaila spaţiul privat, unde erau doar 2 ore deprogram la televizor. Sau gândiţi-vă laîncercarea de îndoctrinare, sau la şansele pecare le aveau tinerii atunci...

R.: Aţi iubit în liceu?D. P.: Daaaaa!R.: Şi cum era?D. P.: Dezastruos… dezastruos,

catastrofal!R.: Cum arăta marea dragoste?D. P.: Imaginară, şi încercam să o

suprapun cu aia reală. Şi din cauza asta m-ampăcălit tot timpul. Până nu ţi se face totul ţăndărinu înveţi nimic…

R.: Până acum aţi mai fost la Cugir?D. P.: Nu cred. Am trecut de

multe ori, dar n-am mai fost înCugir.

R.: Ce v-a determinat să faceţi acestturneu cu dezbaterile?

D. P.: Păi… poporul român. Iese la rampăşi zice: „- Dom’le, nu vi şi pe la noi? - Da’ voicine sunteţi? - De la sate... Hai că adunăm pe-aicea nişte oameni... - Dar de ce? - Ne place,dom’le, cum vorbiţi! Ne-am săturat de găinariiăştia… Hai dom’le!”. Adică ei au nevoie deautentic, au nevoie de sens.

R.: Şi la început aţi crezut că puteţischimba ceva?

D. P.: Dar eu cred.

R.: Păi acum vedeţi şi rezultatele, într-unfel.

D. P.: N-ai cum să le vezi acum. Rezultatelevor fi peste ani de zile. În cultură rezultatelesunt în mod latent. Ce citiţi voi acum şi cumsunteţi pregătiţi, se va vedea peste 10 ani. Cenu citiţi acum se va vedea tot peste 10 ani.

R.: Ce părere aveţi de tinerii de acum?D. P.: Sunt minunaţi dar sunt prizaţi,

fumaţi. Şi ispitele sunt mult mai mari, totuşi.Pe noi ne făceau UTC-işti, aveam 2 ore detelevizor, ştiam care e securistul, citeam derupeam... Nici nu se compară perioadele.Nivelul de cultură era imens atunci, faţă de eacum. Acum sunt tot felul de ispite, cum ar fiInternetul, care nu trebuie aruncat pe fereastră,dar trebuie folosit ca telefonul mobil, numaicât e nevoie, subcultura, care e promovată într-un fel şi de televiziune, faptul că nu se maiciteşte... Câţiva nici n-au avut rezistenţă să steala conferinţă. Era nevoie de rezistenţă nervoasă...Nu erau obişnuiţi cu un astfel de discurs.

R.: Şi care e soluţia să iasă tinerii dinstarea asta în care sunt acum?

D. P.: Să se conştientizeze... Cred că e unproces de inteligenţă şi credinţă. Chiar voi nuvă prindeţi că vă joacă ăştia, că vă bagă unsistem în reţea? Vă e aşa greu să lasaţi Internetulăla? Chiar nu vă daţi seama? Că aveţi minteabrici. Dar nu o faceţi... Când o să aveţi 35 deani o să ziceţi: „Bă, ce stupid eram”. Şi eu amavut senzaţia asta, dar aveam un colţ în careîmi ziceam: „Dom’le, stai că nu trebuie mădegradez.”. Dumnezeu lucrează. Nu vedeţi căîn viaţă sunteţi martori? Când cazi, te-ai şi văzutcă ai căzut! Eşti tu cel care a căzut! Trebuie săte detaşezi puţin de vârsta asta, dar nu uita:trăieşte-o din plin, e o vârstă superbă, acum sefac cele mai frumoase prietenii, acum se facecea mai frumoasă dragoste, acum se riscă totul.Mai târziu vei fi calculat, matur, obosit, amărât.Eu nu sunt aşa, dar majoritatea sunt: beau bere,fumează, le creşte burta şi o să înţepenească înfaţa televizorului şi a maşinii.

R.: Cum aţi reuşit să vă menţineţi, să văîndepărtaţi de tentaţii?

D. P.: Păi nu ştii când mori, aşa că faci unexerciţiu dimineaţa, când te trezeşti: pui mânape un ochi, stai un timp aşa, şi apoi o iei şi zici:„Doamne, mulţumesc că îl am şi pe celălat!”.

Să îţi poţi îndtinde braţul e o operă... de artă.Îi mulţumeşti lui Dumnezeu că exişti, că mergi,că-ţi trăiesc părinţii...

R.: De ce să citească tinerii carteadumneavoastră?

D. P.: Păi citeşte-o tu şi răspunde, că dacărăspund eu… Eu pot să spun că e o punte. Eca atunci când vrei să treci o apă tumultoasăşi n-ai pe unde. Şi găseşti o punte mică... Nutreci pe ea? Ei, ca să treacă în altă parte… Eusunt puntea aia.

R.: De unde vine atracţia pentru religie?Puţini sunt cei care. În ziua de azi, vin şivorbesc despre subiectul ăsta...

D. P.: Păi nu e atracţie, e ceva greu deexplicat… Eu cred că nu vorbesc la modă. Euspun ceea ce e real. Vedeţi cum e viaţa asta?Cel puţin odată cel pe care îl iubim dispare.Încă sunteţi foarte tineri, nu aveţi, încă, pierderifundamentale în viaţă. Dar cei care vă suntdragi, se vor duce: bunicul, bunica, unstrăbunic, o istorie... Şi atunci când îi bagă înmormânt simţiţi că vibrează ceva. Simţiţi înviaţă, din când în când, o necunoscută... Nutrebuie să fi paranormal, dar e o forţă dedincolo.

R.: Peste tot în jurul nostru suntnecunoscute

D. P.: Păi vedeţi? Şi ăştia vor să le facăscanabile pe toate.

R.: Dacă vrem, putem găsi o întrebareîn cel mai banal lucru.

D. P.: Credeţi că dragostea este o chestiesimplă de hormoni? Când o să fiţi cu iubitelevoastre o să vedeţi că sunt n necunoscute careTE TRĂIESC ele. Dragostea te trăieşte, nuo trăieşti tu. Vrei să te smulgi şi nu poţi.

R.: Ne spuneaţi în conferinţă de femeilecare şi-au aşteptat bărbaţii ani la rând.

D. P.: Da... Ai o iubită şi te duci înstrăinătate la facultate, şi te aşteaptă cinci ani.E tare nene! Alta s-ar culca în două săptămânicu altul într-un bar. Înseamnă că acolo e oiubire de o anumită factură... Se simte acelceva...

R.: Credeţi în suflete pereche?D. P.: În ce sens? Care se

complementează?R.: Da... să fie potriviţi pentru totdeauna.

D. P.: Păi... la 7 decenii dupădescoperirea mecanicii cuantice a fost unfizician care a descoperit principiulinseparabilităţii, care zice: „Două lucruri însistem macrofizic interacţionează, iar dacăle îndepărtezi, interacţionează tot mai puţinşi aşa mai departe.”. Doi iubiţi puşi în douăgalaxii diferite s-au pierdut. Dar nu e adevăratla nivelul microfizic, microscopic...Tensiunile sunt şi mai mari şi doi fotoni îngalaxii diferite se atrag la fel, ba chiar cu oputere mai mare. Ţăranul român, care nu ştiefizică cuantică, scoate un proverb:Depărtarea pentru dragoste e ca vântulpentru foc. Ce paradox domnule! Ce intuiţiegenială! Ce te faci dacă te iubeşti cu una şiea pleacă în America? Distanţa îţi facedragostea şi mai mare. Iar cu alta, care e aici,în Cugir, vă scuipaţi în cap. O să vărecunoaşteţi în ceea ce spun eu mai devremesau mai târziu.

R.: De obicei bătrânii povestesc despreiele. Credeţi în aceste iele, fantome sauspirite?

D. P.: Alea sunt tradiţiile populare caredau farmec. Ţăranul român zice: Viaţa-iviaţă, dar e şi multă nălucire în jur. Ei îşicreează o haină din nălucirea asta. Dacă îlîntrebi pe un american, nu o să-ţi spună aşa.

Spiritul Crăciunului, a sărbătorilor de iarnă ne cuprinde pe toţi într-un vârtejameţitor. Este, poate, cea mai frumoasă perioadă a anului, în care fiecareîncercăm să fim mai buni, mai înţelepţi, să ne gândim mai mult la lucrurile cuadevărat importante din viaţa noastră, în special la familie. Nevoia de a dăruişi a primi este simţită de noi toţi, indiferent de vârstă. Sărbătorile de iarnă,Crăciunul, Anul Nou nu sunt momente pe care să le petreci în singurătate, cisunt momente de bucurie, veselie, agitaţie. Însă, nu puţini sunt aceia care işipetrec de unii singuri aceste minunate sărbători.

În urmă cu aproximativ trei luni, am organizat o petrecere cu ocazia ZileiInternaţionale a Persoanelor Vârstnice. Atunci, trei femei, mulţumite de modulîn care primăria a decis să sărbătorească acest moment, au adus argumentepentru organizarea în viitor a altor evenimente de acest tip. Una dintre acestease afla în urma unui tratament cu citostatice şi era foarte fericită că i-am oferitprilejul să se îmbrace frumos şi să îşi schimbe, cel puţin pentru câteva ore,gândurile negre. O alta, mi-a mărturisit că din 1990, de când a ieşit la pensie,nu a mai avut ocazia să îşi revadă fostele colege de muncă. Locuind în zonediferite, drumurile nu li se mai intersectează, iar posibilitatea de a se revedea şia rememora anii petrecuţi împreună la uzină, aproape că nu există. Însă cea dea treia femeie a tras semnalul de alarmă cu un cuvânt, pe cât de simplu, pe atâtde plin de greutate “singurătatea” : “ Nici nu ştiţi cât de greu este să fi singurde Revelion, după ce, nu de mult ai avut o casă plină”. Părinţii şi soţul doamneiau decedat, iar copiii s-au stabilit în alte oraşe. Trecerea dintre ani o petrece însingurătate, plângând şi rememorând vremurile bune.

Pornind de la aceste mărturisiri, împreună cu primarul Adrian Teban, amhotărât să organizăm un Revelion pentru persoanele vârstnice, cărora trebuiesă le arătăm că reprezintă o categorie de oameni înţelepţi, cu mulă experienţă,de care avem nevoie. Astfel, vom organiza un Revelion al Pensionarilor laCantina Colegiului Tehnic “I.D. Lăzărescu” la care pot participa 200 depersoane. În perioada care urmează vom distribui invitaţii prin intermediulCentrului Multifucţional şi Asociaţiei Pensionarilor Cugir. Avem convingereacă va fi o acţiune de succes, pe care o vom relua în fiecare an de acum înainte.

Până la Revelion, Sărbătoarea Sfântă a Naşterii Domnului, care se apropiecu paşi repezi, ne aduce aminte de darul divin, de faptul că, în viaţa noastră celmai important lucru este să dăruim. În aceste zile trebuie să fim aproape uniide alţii, să fim mai buni şi mai întelepţi pentru a putea împărtăşi cu toţii bucuriasărbătorilor de sfârşit de an.

Sărbători Fericite şi un An Nou cu prosperitate şi împliniri depline!Rodica Cristina Florea

Viceprimar

În perioada 9-10 decembrie, la Paris a avut loc ConsiliulEuropean al Municipalităţilor şi Regiunilor din Europa, la caream participat în calitate de (CEMR) vicepreşedinte al Regiuniide Dezvoltare VII din cadrul Asociaţiei Oraşelor din România(AOR), alături de Cristian Anghel, primarul din Baia Mare, cea reprezentat Asociaţia Municipiilor şi Mariana Gâju, primaral comunei Câmpina, din partea Asociaţiei Comunelor dinRomânia. Consiliului Municipalităţilor şi Regiunilor din Europaa reunit primari şi lideri ai administraţilor locale din peste 36de ţări ale Uniunii Europene, membrii a unor asociaţii similare.

Întâlnirea a fost un moment de analiză a problemelor careafectează direct oraşele şi regiunile din Europa, fiind discutatăşi criza economică care se resimte în întreaga lume. CEMRreprezintă o oportunitate unică pentru politicienii locali şiregionali din Europa, de a se întâlni pentru a îşi împărtăşiexperienţele, cele mai bune soluţii practice, precum şi idei noicare să contribuie la creşterea economică, starea democraţieilocale, la dezvoltarea serviciilor publice, precum şi la ocooperarea internaţională.

Reprezentanţii celor mai importante state, precum Austria,Germania, Finlanda, Italia, Suedia au prezentat studii de cazasupra stării economico-sociale şi politice, oferind totodatăamănunte despre serviciile publice care funcţionează la niveluladministraţilor lor. Aceste studii au demonstrat că problemadezvoltării economice şi a descentralizării nu este o preocuparedoar a autorităţilor române, ci se află în atenţia liderilor fiecăreiţări europene, indiferent de stadiul de dezvoltare şi modul deorganizare. Ca autorităţi locale, ne confruntăm cu o serie defactori ca urmare a punerii în aplicare a reformelorsemnificative, precum şi cu presiuni naţionale şi europene.Sarcina nostră este să creăm condiţii de dezvoltare durabilă, săoferim servicii publice de calitate şi să menţinem atractivitatealocală.

Pe lângă analizele economice şi sociale, în cadrulConsiliului European al Municipalităţilor şi Regiunilor dinEuropa au fost dezbătute şi o serie de lucrări politice realizatepe baza propunerilor legislative venite de la asociaţiile membre.Întrucât autorităţile locale, indiferent de ţara de provenienţă,se bazează pe un bun dialog cu cetăţenii, cu oamenii de afaceri

locali şi cu societatea civilă, un capitol dezbătut a fost şiutilizarea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC).Mai mult, s-au furnizat idei şi recomandări privind o abordarestrategică a modului de utilizare TIC.

Multe din schimbările pe care le întîmpinăm astăzi suntglobale, dar consecinţele sunt locale şi necesită soluţii locale.Anul 2009 va fi un an destul de greu pentru toate autorităţile.Concluzia la care s-a ajuns în urma dezbaterilor a fost aceeacă trebuie să ne implicăm foarte mult în cât mai multe lucrăride investiţii pentru a putea salva locurile de muncă.

Dar, pentru că suntem la finele anului 2008, iar SfintelorSărbători de Iarnă şi Noul An bat la uşă, doresc să folosescacest prilej pentru a transmite tuturor cetăţenilor din Cugirşi localităţile arondate, multă sănătate, bucurii şi împliniri.Fie ca Sfintele Sărbători să-şi reverse harul asupra voastrăşi a celor dragi vouă, să vă aducă linişte şi armonie, iarînţelepciunea, încrederea şi generozitatea să vă călăuzeascăpaşii în Noul An! Sărbători fericite şi La mulţi ani !

Primar, Adrian TEBAN

(continuare în pag.2)

Page 2: şti tu!”- Interviu cu actorul DAN PURIC · Interviu cu actorul DAN PURIC Dan Puric: Omorâ ţi-mă! Reporter: Ce va determinat s ă vă face ţi actor? De ce actoria? D.P.: Păi

Curierul de Cugir2

DE LA O LUNÃ...LA ALTA...

Conferinţă religioasă la Cugir

Se repară Atelierele şcoală la I.D. Lăzărescu

“Dragostea te trăieşte, nu o trăieşti tu...” (urmare din pag.1)

Conferinţă teologică

Dinamo Bucureşti în oraşul nostru

Concert de colinde pe scenaCasei de Cultură

O să-ţi spună că „Viaţa e contul meu dinbancă”.

R.: Credeţi că România pură, mai estereprezentată acum de ţăranul român?

D. P.: Păi ea este reprezentată şi de voiaici, după felul cum întrebaţi şi simţiţi. Nucăutaţi, aiurea, că şi voi sunteţi copii din ghenaaia de ţărani, şi eu. E o ghenă, încăpăţânată,din bolovanul babei [cei care au asistat laconferinţă ştiu despre ce e vorba]. Şi o să văduceţi la Harvard, o să îi vedeţi pe ăiaîmbrăcaţi în prezervativ, o să vă întoarceţi şio să ziceţi cam ce am spus eu acum.Cunoştinţe, informaţii, ştiinţă... foarte bine...dar, tu rămâi cu felul tău de asimilare...nepereche!

R.: De ce nu mai suntem atât de atraşide tradiţii, de obiceiuri?

D. P.: Pentru că sunteţi atraşi de Pro Tv,sunteţi atraşi de Halloween. A venit odată lamine o disperată, mama unui actor, şi a venitrepede să-mi zică dacă am un erou. Zic: „PeDumnezeu”. Cică ar trebui să vin deghizatîntr-un erou. Zic: „Vrei să vin mâine înDumnezeu deghizat?”. Sunt stupizi! Datinileromâneşti sunt absolut geniale… Dacăpuneţi mâna pe o carte şi citiţi, o să vedeţi căsunt extraordinare!

R.: Aţi simţit vreodată nevoia să aveţicelebritatea lui… Dolănescu, de exemplu?

D. P.: Dolănescu nu-i celebru, e popular.Între celebritatea şi popularitate e mare diferenţa.Celebritatea presupune valoare. Popularitateanu întotdeauna.

R.: Păi aşa încât la fiecare colţ săvorbească de dumneavoastră...

D. P.: Păi nu v-aţi simţi prost să mergeţipe stradă şi să se zică de tine? Un fel de ambiţiedin asta stupidă. Nu trebuie să vă gândiţi laasta. Face-ţi-vă treaba doar! Ăsta-s eu!Câteodată sunt chiar insuportabil. Dar decât săfiu VIP, să ţipe femeile după mine, să se dea cucapul... N-am avut niciodată asemenea dorinţe...M-a scutit Dumnezeu de asemenea imbecilităţi.

R.: Ce colegi de scenă v-a impresionatcel mai mult?

D. P.: Radu Beligan, Gheorghe Dinică,Gheorghe Cozorici, Ovidiu-Ion Moldovan,George Constantin şi să nu-l uit pe maestrulmeu, care nu mi-a fost niciodată coleg de scenă:Dem. Rădulescu.

R.: Şi actori străini?D. P.: Au fost, când eram tânăr aşa, îmi

plăceau mult James Dean, Marlon Brando,Humphery Bogart...

R.: Ce muzică preferaţi?D. P.: Muzica bună. Poate să fie şi muzica

populară, extraordinară! Te cutremură. Muzicăsimfonică.

R.: N-aţi crescut cu mesajul Beatles-şilor?

D. P.: Nici pomeneală. Am fost atât dedeparte. Niciodată nu m-am lipit de asemeneamanifestări. Nu mi-a plăcut instinctul gregar,de stadion. Pentru cultura engleză a fost bun.Nouă nu ni s-ar cuveni niciodată. Dacă staţi devorbă cu alţii din generaţia noastră, suntînnebuniţi. Dar mie nu-mi plac stadioanele, nu-mi plac oamenii când sunt ridicaţi în sus pentrunimic.

R.: Dacă aţi fi în faţa unei săli formatedoar din tineri de 16-17 ani, ce le-aţi spune?

D. P.: Staţi aşa, nu evoluaţi, să nu ajungeţicretini până la 40 de ani. Să iubiţi ca acum, săfiţi deschişi. Aţi mai auzit de îndemnul ăsta?„Nu evolua, desăvârşeşte-te!” Sunt douălucruri total diferite… Să ajungi la 80 de ani şisă ai sufletul ca cel de 15 ani, la fel ca MirceaEliade, Petre Ţuţea... Goethe zicea: „Geniul îşiprelungeşte adolescenţa”, iar Max Reinhard,marele regizor: „Artistul îşi ia sacul copilărieiîn spate şi pleacă cu el la drum”. Cu ce crezică pleacă concret? Cu copilăria, cu adolescenţalui. Nu o să plece cu funcţia de prestator deservicii culturale de la Teatrul Naţional cum sunteu. Mi-au dat-o cretinii ăia de acolo... o mânăde cretini.

Interviu realizat de: Vlad Cherecheş &

Ştefan Blaga,Colegiul Naţional „David Prodan”

Privesc pe geam. Aş fi dorit să ningă, fulgi ameţiţi şiireali, minciună albă.

Peste drum văd imaginea copilului care am fost. Suntaici sau acolo? Un înger coboară din cerul lui decembrie şi-mi spune că nu-i o greşeală să-mbătrâneşti, tot e să păstreziviu în tine, farmecul copilăriei, emoţia sărbătorii plină depatimi şi de vorbă dulce.

Mi-aş fi dorit azi, zăpadă şi gerstraşnic. Salcâmii să nu mai aibă auz,toţi copii să circule tolăniţi în sănii şipărinţii să fie cai. Nu există crimăperfectă, cum nu există nici iarnă caresă răspundă cerinţelor noastre.

În curând orologiul lumii vaschimba anii. Când ne jucăm cucuvintele (cum fac eu acum), când nesupărăm pe cuvinte, când vorbim despretimp (am timp, n-am timp), cândjonglăm cu orele (ce contează o oră),am impresia că scăpăm din vedereesenţialul şi anume, că acest timp, căaceste lucruri şi zile şi ceasuri sunt însuşispaţiul vieţii noastre, al acestei vieţi unice şi irepetabile.

An Nou – ce vei zidi în noi ? Suntem oameni ai mirării,ai liniştii, ai păcii şi ai câmpiilor pe care le vrem pline degrâu şi de secară. Citeam undeva dorinţa unei personalităţice ar fi oferit premiul Nobel poporului român pentru răbdare.Răbdare care la rândul ei nu este altceva decât ore, zile,luni, ani. Răbdarea care-nseamnă speranţă, optimism,nădejde şi încredere.

Ce facem cu ceasurile noastre nepontabile pe o fişă, cefacem cu timpul nostru ? Grijile casei sunt destul de lacomeşi ne înfulecă destule din ceasurile care pot fi ale bucurieinoastre, ale bogăţiei minţii dar din păcate şi ale goliciuniispiritului.

„Cel ce-şi pune singur partea lui de ani

pe cântarul clipei nu câştigă bani”(George Ţărnea)Atât eu cât şi Dvs. avem o singură certitudine. Certitudinea

anilor care trec. Cel mai teribil ecran care prezintă totul, esteîntunericul de sub pleoapă, acolo se naşte şi se derulează anii,curajul, mâhnirea, durerea, înfrângerea.

Anul se sfârşeşte. A fost bun, a fost rău, a fost îmbelşugat,a fost sărac, a adus sau a luat ? A fost…

Ce-am mai putea face, mai sunt doarpuţine zile ? Ce mi se pare util să facemeste un singur lucru. Să iertăm. Fiecaredintre noi are cu siguranţă motive de iertareşi mai cu seamă toţi la olaltă.

Să iertăm pe toţi cei care dintr-un motivsau altul ne fac viaţa deloc uşoară. Lovitpe nicovală până şi cel mai tare fier, carenu se înmoaie la foc, poate lua forma uneiunelte folositoare.

Nu este adevărat că râsul îngraşă. Cucât vă bucuraţi mai mult de viaţă, cu atâtveţi fi mai eliberaţi de tensiuni şi oboseală.Căutaţi întodeauna latura amuzantă alucrurilor.

Fericirea sărbătorilor este în esenţă o calitate a sufletuluideschis către ceilalţi.

„Tot ce nu mă ucide mă face mai puternic” a supusNietzsche.

Şi fiindcă tristeţea îşi poate vede singură de grijă, bucuriatrebuie împărtăşită.

„Şi pă voi gazde din caseDumnezeu să vă cinsteascăCu lumina soareluiCu podoaba raiuluiN’tătă zâua anului !”Lerui, ler a fost odată o poveste fermecată.Daţi-mi o nucă,Să-mi văd de ducă…

Nona

Trec anii...

Ca în fiecare an, luminatulpraznic al Naşterii Domnului neumple sufletul de o negrăită bucurie.Plină de parfum divin, minunatasărbatoare a Crăciunului punestăpânire pe întreaga noastră fiinţă.Este, de fapt, partea comuniuniiomului la bucuria cea sfântă şi fărăde sfârşit a vieţii dumnezeieşti. Ziuade naştere a Pruncului Ceresc esteziua de naştere a păcii, întrucât Fiullui Dumnezeu a venit pe pământ casă împace pe om cu Dumnezeu şi peoameni între ei, gingăşia PrunculuiIisus revărsându-se an de an pestefiecare dintre noi, ca o rază de lumină

şi speranţă ce vine din iesleade la Betlem.

Colindele străvechi careau legănat copilăria noastră şia părinţilor noştri, a poporuluinostru, ne fac de fiecare datăsă retrăim nostalgia noului pecare îl aduce NaştereaMântuitorului Hristos.

Cu acest prilej, alSfintelor sărbători de iarnă,joi, 18 decembrie, de la ora18:00, Casa de Cultură a

oraşului Cugir a fost gazda unuiconcert extraordinar de colinde,susţinut de corul Anatholis din ClujNapoca, format din absolvenţi aiAcademiei de Muzica “GheorgeDima” şi de corul Codex Apulumdin Alba Iulia dirijat de prof. Iosif Fiţ.

Corul Anatholis a fost prezent pescena Casei de Cultură Cugir şi încursul anului trecut, la spectacolul deCrăciun, bucurându-se de un realsucces. Totodată, o parte din membriicorului, alături de alţi solişti ai OpereiRomâne din Cluj, ne-au oferit o Seară

de operă minunată, purtându-ne pearipile muzicii clasice.

Codex Apulum, în cei 28 de anide activitate, a sustinut peste 600 deconcerte atât în tara cât şi înstrăinătate, în Austria, Belgia, Cehia,Franţa, Germania, Grecia, Italia,Olanda, în mari oraşe ale Europeiprecum Viena, Veneţ ia, Verona,Floren ţa, Milano, Torino, Paris,Bruxelles, Amsterdam sau Arles.Codex Apulum a participat , deasemeni, la numeroase festivaluride prest igiu din ţară , ob ţ inândimportante premii.

Spectacolul a cuprins colinderomânesti şi cântece de Crăciun dinrepertoriul internaţional.

Purtând în inimi şi în cugetebucuria acestei sfinte sărbători, văaşteptăm pe toţi , mari şi mici, să veniţipentru a ne bucura împreună decolindele străbune care ne trezescfiorul sfânt, trăit de magii care au merssă se închine Mântuitorului, aducânddaruri Celui ce S-a făcut om pentru ane lumina calea spre iubire si adevăr.

Insp. Luminiţa Sgubea

Înaintea sfintei sărbători a Craciunului, când fiecare credincios sepregăteşte fizic şi spiritual să întâmpine naşterea Domnului, la Biserica CreştinBaptistă din Cugir a avut loc o conferinţă religioasă la care au fost invitate săia parte femei din toate confesiunile. Organizatoarea acestui eveniment, TatianaPetric a dorit să evidentieze rolul pe care femeia îl are în educaţia spirituială afamiliei, precum şi misiunea acesteia în cadrul bisericii creştine.La reuniuneaamintită au participat Camelia Catuşan, doctor psiholog şi Ligia Seman,scriitoare de carte religioasă.Conferinţa s-a bucurat de un real success, fiindprezente participante de la mai multe confesiuni din Cugir, Abrud, Aiud, TârguMureş, Deva , Hunedoara şi Petroşani.

În data de 26 noiembrie , ora 13, stadionul Metalurgistul Cugir a fostgazda unui meci de senzaţie. După mai bine de 20 de ani, cugirenii au putut săvadă echipa de fotbal Dinamo Bucureşti jucând la Cugir. A fost vorba despreun meci amical între echipa bucureşteană şi echipa Clubului Sportiv Cugir.Meciul s-a finalizat cu scorul de 4-1 pentru Dinamo Bucureşti. Evenimentul afost organizat în cadrul campaniei electorale a candidaţilor PNL, TeodorAtanasiu şi Mihai Nicuşor.

În data de 5 decembrie, ora 18.00, Casa de Cultură a oraşului Cugirîmpreună Asociaţia Prologos au organizat un eveniment marcat de spiritualitateapărintelui Teofil Părăian, duhovnicul Mânăstirii Brâncoveanu de la Sâmbătade Sus. În prezenţa a numeroşi cugireni, care au făcut ca Sala Mare de spectacolesă devină neîncăpătoare, Părintele TEOFIL a vorbit despre fericire, desprecalea care duce la adevărata fericire, conferinţa fiind intitulată tocmai “ CALEAFERICIRII” . Părintele Teofil, este cunoscut atât ca autor a mai multor cărţicăt mai ales din conferinţele sale. Începând cu anul 1990, părintele aconferenţiat în peste 40 de oraşe din întreaga ţară, fiind invitat an de an să levorbească, în mod special tinerilor şi nu numai, pentru a sădi cuvinte de mântuireîn inimile lor. La Cugir s-a aflat pentru a 2-a oară în acest an.

Consiliul Local al oraşului Cugir, în şedinţa extraordinară din data de 10decembrie au votat în unanimitate un proiect de hotărâre iniţiat de primarulAdrian Teban prin care au aprobat documentaţia în fază de SF –„Reabilitareclădire Atelier şcoală” obiectiv ce se află în administrarea Colegiului Tehnic“I.D. Lăzărescu”. Potrivit raportului de specialitate, clădirea se află în procesde degradare, acoperişul tip terasă are o termoizolaţie ineficientă, iar tencuielileşi zugrăvelile sunt în mare parte deteriorate.

Aici vor fi efectuate lucrări de reabilitare care să oprească procesul dedegradare a clădirii, astfel încât să poată fi introdusă în circuitul funcţional.Acoperişul va fi înlocuit şi izolat, vor fi realizate reparaţii interioare şi exterioare,se vor înlocui tâmplăriile metalice cu geamuri termopan, sistemul de încălzireva fi înlocuit cu un sistem cu încălzire prin convecţie, iar cel de alimentare cuenergie electrică va fi refăcut. Necesitatea acestor lucrări se impune cu atâtmai mult cu cât în viitorul apropiat la Colegiul Tehnic I.D Lăzărescu va funcţionao secţie a Universităţii Tehnice din Cluj Napoca, care va utiliza baza materialăa colegiului.

Valoarea se ridică la aproximativ 1 milion lei, fondurile provin atât dinbugetul statului, cât şi din bugetul local, iar perioada stabiltă pentru realizareainvestiţiei este de 6 luni de la demarare.

Clubul SportivOrăşenesc Cugir are,începând din 17decembrie, un microbuzcare va transport sportiviila competiţiile din ţară.„În urma licita ţieiorganizată de că trePrimăria Cugir, a fostselectata firma Mercedes,care a oferit un discountde 15.000 euro, faţă depreţul de bază, ceea ce asubclasat oferta celorlaltefirme participante.” adeclarat primarul oraşuluiCugir, Adrian Teban.

Pe lânga microbuzul achiziţionat pentru Clubul Sportiv Orăşenesc, a maifost cumpărat şi un autoturism pentru administraţia locală.. Aceste două investiţiivin într-o perioadă de criză a industriei auto. “Ne-ar bucura ideea ca , prin achiziţiaatât de necesară a celor 2 autoturisme, să fim solidari cu firma Mercedes cu caream stabilit relaţii foarte bune de-a lungul timpului. Vreau să vă reamintesc căaceastă firmă a înţeles să sprijine proiectele Cugirului, când oraşul trecea prinmomente grele, punând bazele unei grădiniţe şi a unui teren de sport la ColegiulTehnic “I.D. Lăzărescu” a declarat primarul oraşului Cugir, Adrian Teban.

Ovidiu CIUCUR

Microbuz pentru Clubul sportiv Cugir

Iată vin colindători...Cu o săptămână înaintea

Sfintei Sărbători a Crăciunului,sute de colindători au luat cuasalt Primăria Oraşului Cugirpentru a vesti NaştereaMântuitorului Nostru IsusHristos. Colindătorii de lagrădiniţele şi şcolile dinlocalitate i-au încântat peangajaţii administraţiei localeatât cu minunatele colinde, câtşi cu veselia debordantăspecifică copilăriei.

Primii care au vestitminunea Crăciunului au fostcopiii de la Grădiniţele Nr. 1 si2, de la Grădiniţa “Prichindel”,

urmaţi de elevii Şcolii Generale cu cls. I-VIII Nr. 2 Cugir şi de la Colegiul David Prodan.Moş Crăciun i-a răsplătit pe toţi cu dulciuri şi fructe pe care primarul Adrian Teban şi

viceprimarul Florea Rodica Cristina le-au înmânat personal colindătorilor.

Page 3: şti tu!”- Interviu cu actorul DAN PURIC · Interviu cu actorul DAN PURIC Dan Puric: Omorâ ţi-mă! Reporter: Ce va determinat s ă vă face ţi actor? De ce actoria? D.P.: Păi

Curierul de Cugir 3

Curierul Stării Civilenoiembrie 2008

NAŞTERI ÎNREGISTRATE:-DANCIU MIHAELA-CRISTINA;-VAIDEIAN NICOLETA-CRISTINA;-BORA DENIS-IOAN;-SEGAT ANDREA (ACT TRANSCRIS – născutîn localitatea VITTORIO VENETO – ITALIA);-MURG ADRIAN EMIL (ACT TRANSCRIS –născut în localitatea CERVERA DE LOSMONTES – SPANIA);-HOLEANCA CRISTIAN-ANDREI;-BALTĂ ALAN-EDUARD;-MOCAN ALINA-NICOLETA;

CĂSĂTORII ÎNREGISTRATE:-MALEA GHEORGHE – IOAN şi POPADANIELA-MARIA;-BENGA VASILE şi STANCIU CLAUDIA-ELENA;-FAUR LIVIU-MIHAI şi RESIGA ELENA-CRINELA;-MUNTEAN MARIUS-COSMIN şi LUPUDOINA-LILIANA;-STOICA ALIN-NICOLAE şi LĂCĂTUŞMARIA-CRISTINA;-ŞCHMIT ION-MARIUS şi CIUCURFLOAREA-DOMNICA;-JOLDEŞ GABRIEL-OLIMPIU şi BACIUMIOARA;-SINGER REINHOLD-PAUL şi VASILCUMIHAELA (ACT TRANSCRIS – căsătorieîncheiată în localitatea GERETSRIED –GERMANIA);

-IOSIF IOAN-TRAIAN şi LAZĂR ELENA-FLORINA (ACT TRANSCRIS – căsătoria s-aîncheiat în localitatea IBIZA – SPANIA);-TURC ANDREI şi KUZIV INNA;-TECŞA ADRIAN şi MOGA SILVIADECESE ÎNREGISTRATE:-GROZA TRAIAN, cu ultimul domiciliu înCugir str.Suseni nr.25;-BLĂJAN MARIA, cu ultimul domiciliu înCugir, str.G.coşbuc nr.10;-LUPUŢIU MARIA, cu ultimul domiciliu înCugir, str.V.Alecsandri nr.63;-DAMIAN VIORICA, cu ultimul domiciliu înCugir, str.Alex.Sahia nr.18;-DÂNCAN IONICĂ, cu ultimul domiciliu înCugir, str.R.Mic nr.40 (ACT TRANSCRIS –decedat în localitatea SZEGED –UNGARIA;-FLOREA MARIA, cu ultimul domiciliu încomuna Lopadea Nouă, sat Odverem;-JULA IOAN, cu ultimul domiciliu în Cugir,str.Trandafirilor nr.1;-SUCIU GAFTIA, cu ultimul domiciliu înCugir str.Rîul mic nr.102;-MURG SIMION, cu ultimul domiciliu înBalşa, sat.Mada, nr.24;-MIHĂILĂ VICTORIA, cu ultimul domiciliu înCugir-Vinerea, str. Principală, nr.190;-BEJU ION, cu ultimul domiciliu în Cugir, str.G.Coşbuc, nr.15;

Daicu Loredana-NicoletaCrăciun Drăgoi Rodica

Ofiţeri Stare civilă

Pentru agenţii economici din Cugir, acest sfârşit de an aduce importante modificări legislative, care vorpresupune o bună informare din partea acestora precum şi drumuri la instituţii locale şi judeţene.

Legea nr. 300 din 2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfăşoarăactivităţi economice în mod independent a fost abrogată de Ordonanţa de Urgenţă nr. 44 din 16 aprilie 2008.Potrivit acesteia, vor exista trei forme de organizare a activităţilor economice: desfăşurate de persoane fizice,de întreprinderi individuale şi intreprinderi familiale. Astfel, toţi agenţii economici autorizaţi având ca formăde organizare persoană fizică sau asociaţie familială au obligaţia ca până la data de 25.04.2009 să optezepentru desfăşurarea activităţii în una din formele prevăzute de ordonanţa de urgenţă. Persoanele care nu-şiexercită dreptul de opţiune, îşi încetează activitatea şi vor fi radiate din registrul comerţului, din oficiu, fărănici o altă formalitate.

O altă modificare care-i vizează pe agenţii economici este Ordinul nr. 337/20 aprilie 2007 – privindactualizarea Clasificării activităţilor din economia naţională – CAEN, a Institutului Naţional de Statistică,publicat în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 293/03.05.2007, care a intrat în vigoare la data de 1ianuarie 2008. Potrivit acestuia toţi agenţii economici au obligaţia de a-şi RECODIFICA activităţile cuprinseîn actul constitutive (statut). În acest sens, se vor adresa Oficiului Registrului Comerţului Alba, sau la loculunde s-au înregistrat la înfiinţare.

Totodată, agenţii economici trebuie să îşi vizeze autorizaţiile de funcţionare. Potrivit Legii nr. 571 din 22decembrie 2003 privind Codul fiscal, Autorizaţiile de funcţionare se vizează anual, până la data de 31 decembriea anului în curs pentru anul următor. Astfel toţi agenţii economici care desfăşoară activitate de comerţ şiprestări servicii sunt invitaţi la sediul Primăriei oraşului Cugir, Oficiul „autorizări şi control comercial” pentruachitarea taxei de viză pentru anul 2009, având asupra lor Autorizaţia de funcţionare.

Relaţii privind aceste modificări legislative în acest domeniu, se pot obţine la Primăria Oraşului Cugir,camera 14, sau la telefon 751001, interior 114.

Consilier Ileana ALBUOficiul “Autorizări şi control comercial”

Sfârşit de an cu modificări legislativepentru agenţii economici

“Despre Pomul de Crăciun o legendă povesteştedespre un pădurar sărac care se întorcea acasă înseara de Ajun. Pe drum a întâlnit un copil rătăcit şiflămând. Cu toate că era sărac, pădurarul i-a datde mâncare şi l-a găzduit peste noapte. Când s-atrezit a găsit în faţa uşii un brad strălucitor. Copilulflămând era Cristos. El a lăsat bradul pentru a-lrăsplăti pe pădurar.”

Mai mulţi copii din oraşul Cugir, proveniţi dinfamilii sărace se vor bucura de Moş Crăciun cu o

săptămâna mai repede. Asociaţia pentru DezvoltareaComunitară a Romilor din Cugir ( APDCRC)organizează înaintea Sfintei Sărbători de Crăciun unprogram artistic, susţinut de către 40 de copii romi şiromâni, cu rezultate bune la învăţătură, proveniţi dinfamilii defavorizate, program ce va fi precedat devenirea Moşului Crăciun cu daruri pentru fiecare înparte.

Cei 40 de copii sunt elevi ai Şcolii Generale nr.2,instituţie cu un background favorabil actelor desegregare şcolară. De aceea considerăm de o relevanţădeosebită, demararea unor activităţi comune, care săimplice copiii romi, alături de copiii români, pentru afacilita procesul de solidarizare a acestora, cât şi pentrua antrena cadrele didactice ale şcolii vizate în acestproces.

Considerăm că munca în echipă a tuturor actorilorimplicaţi în demararea acestei acţiuni, va conduce lafacilitarea dialogului amiabil favorizând crearea uneiplatforme suport necesară diminuării actelor dediscriminare etnică şi segregare şcolară

La eveniment sunt aşteptaţi să participe, pe lângăprofesori şi membrii ai instituţiilor locale şi judeţene.

Adriana MUNTEAN Coordonator activităţi “Baie Socială”

Moş Crăciun vine pentru toţi copii...

Apropierea sărbătorilor de iarnă va determina ocreştere a consumului de carne de porc, provenită nudoar din centrele de comercializare autorizate, ci şidin gospodăriile proprii ale cugirenilor. După cum seştie, carnea de porc provenită de la animalul sacrificatîn gospodărie trebuie să fie supusă unui examentrichineloscopic care să confirme că nu este infestatăcu viermele Trichinella Spiralis care se află la bazabolii Trichineloza. Potrivit informaţiilor DirecţieiSanitar Veterinar şi Siguranţa Alimentului Alba(DSVSA Alba), la nivelul oraşului Cugir sunt 4 centrezonale de examinare trichineloscopica carefuncţionează după Regulamentul ComunităţiiEuropene 2074 pe 2006, ce stabileşte condiţiilenecesare şi datele examenului trichineloscopic. Pelăngă Centrul Sanitar Veterinar ş i SiguranţaAlimentului de pe strada Constructorului, ce aparţineDSVSA Alba , examenul mai poate fi efectuat încadrul altor trei centre aflate pe strada 21 Decembrie,zona Piaţei de Sus şi Cindeni. Taxa percepută este de7 lei, iar în cazul centrelor private, suma poate varia.

Zonele din care se prelevă probeDin datele prezentate de către Dr. Ioan Tătucu, purtător de cuvânt al DSVSA Alba, până în momentul

de faţă, în oraşul Cugir au fost efectuate luna aceasta 15 examene trichineloscopice, toate fără probleme.Întrucât se aşteaptă ca în perioada următoare numărul lor să crească, Ioan Tătucu a enumerat zonele dincare se prelevă probele pentru laborator: din muşchii aflaţi în zona diafragmă-coaste, din muşchii feţei şia limbii. În cazul vânatului sunt necesare 6 probe din zona intercostală, diafragmei, a membrului inferiorsi a muşchilor limbii. Examenul trichineloscopic în acest caz se efectuează doar de către DSVSA Alba.

Dacă examenul de laborator confirmă infestarea cu Trichinella Spiralis, porcii în cauză vor fi confiscaţide către DSVSA Alba şi arşi în unităţi specializate.

Cum se manifestă trichinelozaParazitul Trichinella Spiralis se dezvoltă în intestinele omului sau ale animalelor. Nici viermele şi

nici larvele lui nu pot fi depistate cu ochiul liber, ci doar în urma unui examen de laborator. Omul se poateîmbolnăvi atunci cînd consumă carne de porc infectată, fie ea slănină afumată sau preparate gătite.Majoritatea infecţiilor sînt asimptomatice, însă există şi forme clinice de boală cu evoluţie severă, carepot cauza moartea prin complicaţiile pe care le produc. Manifestarea clinică a bolii depinde de cantitateade carne ingerată, de masivitatea infestării ei şi de rezistenţa organismului. Primele simptomele ale boliiapar la 10-15 zile după consumul cărnii şi pot fi uşor confundate cu cele de gripă: febră, dureri muscularefoarte puternice, dureri de gât, vărsături şi diaree. Într-o fază mai avansată, bolnavului i se umflă faţa şiploapele. Multe persoane care fac trichineloză pun primele simptome pe seama unei răceli sau a uneigripe şi se prezintă foarte tîrziu la medic. De aceea, în cazul apariţiei primelor simptome după consumulde carne de porc sau vânat, toate persoanele sunt rugate să se prezinte de urgenţă la medicul de familiesau la secţia de infecţioase a Spitalului Orăşenesc Cugir. Este bine să se ştie că boala nu se transmiteinteruman.

De anul trecut până în momentul de faţă, pe raza oraşului Cugir au fost depistate două cazuri deinfestare cu Trichinella Spiralis la porci proveniţi din gospodăriile a doi localnici. În ambele cazuri,aceştia au fost confiscaţi de către DSVSA Alba în vederea arderii lor.

Programul Centrului DSVSA Cugir: zilnic între 8.00-17.00 -sâmbătă 8.00-18.00

-duminică 8.00-14.00Mircea SIMU

Nu uitaţi de examenultrichineloscopic!

Sezonul rece este o perioadă a anului în care creşteriscul izbucnirii unor incendii, în special datorită neglijenţeişi folosirii unor instalaţii improvizate sau deteriorate.Făcând o statistică privind modul de declanşare a incendiilorpe perioada iernii , Serviciul Voluntar pentru Situaţii deUrgenţă Cugir a constatat că de la înfiinţarea sa, în anul2005 până în prezent cauzele incendiilor la care s-a intervenitau fost următoarele : 26 incendii datorate folosirii de instalaţiielectrice deteriorate sau suprasolicitării acestora, 18 incendiidatorate folosiri de afumători improvizate sau neamplasatecorespunzător, 8 incendii datorate folosirii de coşuri deevacuare a fumului necurăţate sau deteriorate, 4 incendiidatorate folosirii de instalaţii de încălzit ( sobe ) imprivizate,3 incendii datorate folosirii focului deschis în locurinepermise .

Pentru a evita astfel de accidente nedorite, ServiciuluiVoluntar pentru Situaţii de Urgenţă Cugir, recomandă câtevamăsuri generale ce trebuiesc respectate pe perioadasezonului rece în scopul prevenirii incendiilor :

- Se interzice folosirea chibriturilor, lumânărilor,lămpilor de iluminat cu petrol, în spaţii cu pericol deincendiu (depozite de furaje, grajduri, magazii, alte anexe,poduri,) şi explozie (în apropierea buteliilor de aragaz,instalaţiilor de gaze naturale, încăperi în care depozitaţiproduse petroliere).

- Este interzisă folosirea flăcării pentru verificareaetanşeităţii buteliei. In cazul în care butelia este defectă,flacăra, în prezenţa gazului scurs de la butelie, va produceo explozie.

- Nu trageţi de cablul pentru debranşarea unui aparatelectric. Acesta se poate deteriora, devenind o sursă deincendiu.

- Nu folosiţi prize multiple: adeseori suprasolicitate,acestea se încălzesc şi există riscul producerii unui incendiu.

- Nu cumpăraţi jucării electrice care se conecteazădirect la priză: o jucărie prin care trece o tensiune de 220Vpoate fi periculoasă pentru un copil. Vă recomandămjucăriile echipate cu un transformator de protecţie carereduce tensiunea la o valoare inofensivă, de regulă de 12V.

- Coşurile de fum vor fi periodic verificate, curăţate şireparate de către personal specializat şi autorizat.

Atenţie la incendii!

(continuare în pag.4)

Să ne cunoaştem oraşul!Topul firmelor 2007, întocmit de către Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură a judeţului Alba-

cuprinde 36 de firme cugirene, care au obţinut rezultate remarcabile ( în 2006 au fost doar 18 firme).-Prelucrarea metalului: PROTOTIP-unitate de mărime mijlocie- Locul 3 (a obţinut şi diploma

“Distincţie de Excelenţă”; TEA- unitate mijlocie-locul 3; TEHNO-PROD-INPORT-EXP- mijlocie-locul3; LIL-MEC-ÎNTREPRINDERE MICĂ-locul 8; MATRIX-CUGIR- microîntreprindere- locul 1; MATRIX-FORM- microîntreprindere-locul 2; DICU COMERCIAL-microîntreprindere-locul 4; NOVA GRUP-întreprindere mijlocie-locul 1; NOVA MODUL- mijlocie-locul 2; MIRA PET PROD-mică-locul 2; SGLPRODUCŢIE ŞI COMERŢ- microîntreprindere- locul 2; STAR TRANSMISSION CUGIR-mare- locul1-a obţinut şi „Distincţia de Excelenţă” şi „Topul Profit”.

-Prelucrarea lemnului-CIN PROD-întreprindere mică- locul 2; MOBITALIA-mică-locul 1; MARLASOFT- mică-locul 5;

-Confecţii-FINNO STYLE- mijlocie-locul 6; FINOTEX- mijlocie-locul 7; CONFEXP-întreprinderemică-locul 3; FINNO CONS- mică-locul 4; CONF. ART-microintreprindere-locul1.

-Produse alimentare: ELIT-întreprindere foarte mare-locul 1- a obţinut şi “Distincţia de Excelenţă”,“Trofeul de Excelenţă”, “Trofeul Creativităţii”, “Topul după cifra de afaceri” şi “Topul după profit”;AGROZOOTEHNICA-întreprindere mică-locul 2; GIAMAS CONSULTING- mică-locul 1.

-Servicii: HOME GENERAL CONSTRUCT-mică- locul 8; MOTOR COMPANY OMNIA– mică-locul 7; HARY COMPANY- microîntreprindere- locul 3; DIASAF-ALEX- mică-locul 1; JESICA-microîntreprindere- locul 1; SIMI- mică-locul 4; RAD- microîntreprindere-locul 1; INTERNATIONALTURIST-microîntreprindere-locul 3; AUTO ETA-microîntreprindere-locul 3; QUAD-PLUS-microîntreprindere locul 4; ACITECH - ROM- mică- locul 7; TABIR-microîntreprindere- locul 3.

Mărimea unităţilor este stabilită în funcţie de numărul salariaţilor, respectiv: microîntreprindere-pânăla 9 salariaţi, întreprindere mică- de la 10 la 49, întreprindere mijlocie- de la 50 la 249, întreprindere mare-de la 250 la 999 şi întreprindere foarte mare-peste 1000 de salariaţi.

Ing. Voicu Aurel, Consilier Local

Page 4: şti tu!”- Interviu cu actorul DAN PURIC · Interviu cu actorul DAN PURIC Dan Puric: Omorâ ţi-mă! Reporter: Ce va determinat s ă vă face ţi actor? De ce actoria? D.P.: Păi

Curierul de Cugir4

Sfatul Specialistului:Bolile căpşunului

Activităţi sportive în oraşul Cugir

Curierul de CugirRealizat de Consiliul Local şi Primăria Cugir

Adresa: Cugir, str.I.L.Caragiale, nr.1, judeţul Albacod 515600, tel. 0258-751001 int.112

www.primariacugir.roEditura ALTIP Alba IuliaISSN 1843-4940

Coordonare generală: Adrian TebanRedactor Şef & Tehnoredactare: Mircea Simu

Redactor: Luminiţa BirăescCulegere text: Ariana Ştiop, Mircea M.Simu

Andreea Văsian

VOX POPULI: Cum apreciaţi lucrările de iluminat de sărbătoare în oraş?

Atenţie la incendii!(urmare din pag.3)

Suntem în plină iarnă cândlucrările agricole au încetat şi prinurmare gospodarii nu prea au ceface prin grădini. În schimb estefoarte important să ne informămdespre măsurile pe care trebuie săle luăm pentru a obţine producţiicât mai mari la culturile din anulurmător. Şi acest articol îşi propunesă ofere câteva informaţii utilepentru cultura căpşunului. Anulacesta când căpşunile sau copt omare parte din recolta de căpşunia fost afectată de umezealagenerată de precipitaţiile care aucăzut în acea perioadă. Aşa cum

am scris şi în alte articole umezeala favorizează dezvoltarea multor boli, carepot produce pagube mari dacă nu se iau măsuri potrivite. Nici cultura căpşunuluinu este scutită de atacul bolilor. Vom descrie în continuare două dintre bolilecele mai frecvente în zona noastră care dijmuiesc culturile de căpşuni şi măsurilecare trebuiesc luate pentru a reduce cât mai mult pagubele pe care le producacestea.

Mana căpşunului produsă de ciuperca Phytophtora fragariae.Simptome: la plantele de căpşun atacate de P. fragariae simptomele apar

primăvara târziu sau vara devreme. Plantele atacate nu se mai dezvoltă şi numai produc stoloni sau produc foarte puţini. Frunzele tinere sunt de culoareverde-albăstrui, iar cele bătrâne roşiatice, galbene sau portocalii. Planteleputernic atacate produc un număr mic de fructe sau chiar deloc şi, adeseori seveştejesc şi mor în lunile de vară. În primele stadii, rădăcinile tinere încep săputrezească de la vârf. Pe măsură ce putrezirea avansează, sunt distruserădăcinile laterale. Unul dintre simptomele caracteristice acestei boli estedecolorarea rădăcinilor, în timp ce cilindrul principal rămâne roşcat.

Protecţia fitosanitară se realizează prin metode culturale şi chimice. Celeculturale constau în folosirea numai de plante sănătoase la plantare, eliminareaplantelor bolnave. Chimic se fac două sau trei tratamente cu substanţe specificede ex. Aliette în conc.- 0,2%, Ridomil Gold 480 EC- 0,1%, etc.

Putregaiul cenuşiu- Botrytis cinerea.Este una dintre cele mai răspândite boli la căpşun, şi poate cauza pierderi

importante în anii cu precipitaţii bogate. Sunt atacate părţile aeriene ale plantei:frunzele, florile, pedunculii florali, dar mai ales fructele.

Simptome: primele semene de atac apar, în general în perioada înfloritului;apar pete brune care se dezvoltă rapid pe organele atacate. În condiţii deumezeală, apare un înveliş cenuşiu format din organele de înmulţire a ciupercii(conidiforii şi conidiile), Fructele atacate putrezesc repede şi nu sunt comestibile.Infecţia are loc mai ales în perioadele umede şi cu temperaturi ridicate, aşacum a fost anul acesta. Trasmiterea bolii se face prin ploaie, vânt, acţiuneumană, etc.

Protecţia fitosanitară se realizează prin îndepărtarea frunzelor uscateprimăvara şi acelor bolnave vara, asigurarea unei densităţi optime între plantecare permite o circulare corespunzătoarea a aerului. Ca metode chimice seexecută două tratamente, unul înainte de înflorit iar al doilea după înflorit.Foarte important: în anii umezi numărul de tratamente se dublează. Dintrepesticidele eficiente împotriva putregaiului amintim: Teldor 500 SC – 0,15%,Konker – 0,15%, etc.

Subliniem că tratamentele chimice nu se vor efectua când temperaturaeste prea ridicată, de preferat dimineaţa când roua s-a ridicat şi se vor respectatoate recomandările producătorului scrise pe ambalajul produsului.

Este important ca pe întrega perioadă de vegetaţie a culturii, să verificămcu atenţie evoluţia plantelor cu scopul de a depista din timp orice simptom deboală pentru a putea intervenii la timp şi cu eficienţă. În felul acesta căpşunulne va răsplătii cu fructe multe şi de ce nu foarte gustoase.

Gheorghe SPĂTĂCEAN

În întreaga lume s-adesfăşurat în perioada 25noiembrie-10 decembrie„Campania celor 16 zile deactivism împotriva violenţeiasupra femeii”. Serviciul Publicde Asistenţă Socială Cugir (SPAS)s-a aliat acestei campanii,organizând în data de 5 decembrie,la unul din sediile sale, o masărotundă cu tema “Efecteleviolenţei în familie, pe termenscurt şi lung”. La întrunire auparticipat Viceprimarul oraşuluiCugir, Florea Rodica Cristina,asistenţi sociali din localitate şi dinAlba, asisten ţi medicali,psihologi, avocaţi, agenţi de

poliţie, directori de instituţii deînvăţământ şi preoţi.

Asistenţii sociali ai SPASCugir au prezentat o minicercetarecu privire la fenomenul violenţeiîn familie, desfăşurat în perioadaiulie-august 2008, în localitate,arătând că: “la nivelul comunităţii,fenomenul este perceput ca untabu, percepţie menţinută destereotipuri mentale colectivelegate de insuficienta înţelegere aprocesului. Deşi multe cazuri deabuz asupra femeii constituieviolări severe ale legii, ele sunt decele mai multe ori minimalizatesau ignorate de către societate,victima abuzului adâncindu-se tot

mai mult în viciul relaţiei.” Aufost prezentate cauzele şi efecteleviolenţei asupra familiei afectate,precum şi mecanismul psihological victimei. Ştirb Nedel Viorica,şefa Serviciului de AsistenţăSocială a precizat că „în urmadezbaterilor, s-au conturat câtevaconcluzii clare şi anumenecesitatea eficientizăriilegislaţiei în domeniu, care săpermită o intervenţie mai rapidăşi mai eficientă a organelorabilitate, precum şi o colaboraremai bună între instituţiile statuluicare întâlnesc acest fenomen, şio mediatizare mai bună aserviciilor destinate victimelorviolenţei, cât şi agresorilor”

Acţiunea organizată în cadrulcampaniei, nu este singurainiţiativă de acest gen a ServiciulPublic de Asistenţă Socială Cugir.Ştirb Nedel Viorica a precizat căîn momentul de faţă, se află încurs de finalizare două proiectecu finanţare nerambursabilă dinpartea Agenţiei Naţionale pentruProtecţia Familiei: “Centrul deurgenţă pentru primireavictimelor violenţei în familie”respectiv “Centrul de recuperareşi reintegrare socială a agresorilorfamiliali” care au fost derulate înperioada iulie 2007-decembrie

2008. În cadrul primului proiect,se oferă servicii de consilierepsihologică, juridică, deasistenţă socială şi adăposttemporar victimelor violenţei înfamilie pe o perioadă cuprinsăîntre 7 şi 60 de zile. Centruldispune de personal specializatîn acest sens şi asigurămenţinerea legăturii cu toatecelelalte instituţii implicate încazurile de violenţă în familie.În ceea ce priveşte Centrul derecuperare şi reintegrare socialăa agresorilor familiali, acestaoferă gratuit servicii deconsiliere juridică, psihologică şide asistenţă socială persoanelorcare au adoptat uncomportament deviant, agresiv,în propria familie la un momentdat.

Activităţile desfăşurateîn cadrul “ Campaniei celor 16zile de activism împotrivaviolenţei asupra femeii”, aucontinuat până în data de 10decembrie prin distribuirea demateriale informative (petematica violenţei în familie) şide promovare a serviciilor oferiteîn cadrul centrelor susmenţionate

Luminiţa Birăesc

SPAS Cugir militează împotriva violenţei

În prezent în oraşul Cugir activează următoarele grupări sportive:I. În domeniul fotbalului:1) A.F.C. CUGIR (Preşedinte: Muntean Nicolae, Antrenor - Simu

Alexandru)-cu o echipă de seniori şi una de juniori - care participă lacampionatul Ligii a IV-a terminând turul campionatului ediţia 2008-2009pe locul 9.

2) CLUBUL SPORTIV ORĂŞENESC CUGIR(Preşedinte: Prof. Mihai Adrian, Antrenor- Kilin Alexandru, Jibotean

Stefan) -cu o echipă de seniori şi una de copii născuţi în anii 1996-1997-1998. Echipa de seniori activează în campionatul judeţean seria a II-a, fiindclasată la terminarea turului decampionat pe locul 2, la un punctdiferenţă de primul loc.

3) A.S. PRO-SPORT CUGIR(Conducător - Chirilă Ştefan)-participă cu echipa de seniori încampionatul judeţean seria a II-a. Înprezent este pe locul 11 în clasament.

4) C.S. F.C ATLETIC CUGIR-este un centru de copii şi juniori defotbal, particular -având ca preşedintepe Radu Vasile şi ca antrenor peŢimpea Emil. În acest ancompetiţional participă cu o echipă încampionatul de juniori “C”- cu copiinăscuţi în 1994-1995-1996. A terminatturul campionatului pe locul 7.

5) Începând din această toamnă,pe terenul sintetic de la colegiul “DavidProdan” se organizează campionatulde fotbal pe teren redus la 2 eşaloane: Divizia A cu 16 echipe amatoare,Divizia B cu 11 echipe amatoare. În Divizia A pe primele 3 locuri se situează,după 10 etape: 1 Amatori cu 27 puncte; 2.Pro-Sport cu 24 puncte, golaveraj72-41; 3.Vulturii cu 24 puncte, golaveraj 80-57. În Divizia B, pe primele 3locuri se situează, după 4 etape: 1. Romos cu 12 puncte ; 2. F.C. Star cu 9puncte; 3. F.C. Park, cu 7 puncte.

II. În domeniul şahului: Prof. Lupu Vasile - angajat la C.S.O. CUGIRca instructor sportiv a organizat următoarele turnee de şah în oraşul Cugirîn ultimele două luni:

1) Pe data de 02.11.2008 a organizat un Grand-Prix-Open la nivel dejudeţ, la care au participat 61 de concurenţi. Acest turneu s-a bucurat de unmare succes in rândul cetăţenilor din Cugir.

2) Cu ocazia sărbătorilor de iarnă a organizat la Casa de Cultură,“Cupa Sărbătorilor”. Primii trei clasaţi au fost: Lupu Ovidiu cu 6 puncte;Hanes Nicolae cu 4,5 puncte; Jiros Doru cu 4 puncte.

3) Campionatul Şcolii Generale cu Cls. I-VII din Vinerea cu 13participanţi. Câştigătorii: Locul I- Oltean Vladut cu 6 puncte; Locul II-Turlea Andrei cu 4,5 puncte; Locul III -David Mihai cu 3,5 puncte.

III. Rugby: Rugby Club Cugir - având ca preşedinte şi ca antrenorprincipal pe d-nul Homeniuc Ionel, a participat cu 2 echipe, la categoriade varstă Under 18 şi Under 16, la Campionatul Naţional de Juniori,zona Transilvaniei. La sfârşitul turului campionatului ediţia 2008-2009,

echipa Under 18 a terminat pe locul Işi Under 16, pe locul 5. JucătorulMitocaru Claudiu este selecţionat înlotul naţional de juniori, fiind convocatla pregătirile centralizate ale echipei.

IV- Tenis de câmp: În perioada20-25.09.2008 s-a desfăşurat laBucureşti Turneul Campionilor, în caresportivul Borza Bogdan din Cugir,antrenat de Păcurar Ioan, a reuşit săobţină locul I la categoria 11-12 anibăieţi. În luna octombrie s-a desfăşuratMaster-ul de la Braşov, unde au fostinvitaţi primii 8 jucători ai ţării lacategoria 12 ani băieţi. La acest turneuBorza Bogdan a ocupat din nou loculI. Următoarele turnee la care vaparticipa campionul nostru BorzaBogdan:

- la Buşteni în perioada 18-23.12.2008

- la Paris in data de 26.12.2008Copiii de la grupa de avansaţi din cadrul C.S.O. CUGIR, au participat

la un turneu, la Oradea în perioada 25-28.11.2008, unde au reuşit rezultatebune.

Prof. Bărăştean Sorin preşedinte şi antrenor al secţiei de tenis dincadrul C.S.O. CUGIR se ocupă de pregătirea unui număr de 50 de copiicu vârste cuprinse între 6 şi 14 ani, dintre care 30 legitimaţi, care vorparticipa la competiţii cuprinse în calendarul competiţional al F.R. Tenisîn anul 2009.

A consemnat antrenor de fotbal:KILIN ALEXANDRU

Cu două zile înaintea Zilei Naţionale, Primăria OraşuluiCugir a aprins instalaţiile ornamentale care au fost pregătitepentru împodobirea oraşului cu ocazia sărbătorile de iarnă.În acest an, pe lângă instalaţiile şi ornamentele existente,administra ţ ia locală a investi t 40.000 Ron pentruachiziţionarea altora noi. Ca noutate, s-a recurs la o formă deornament modernă în zona Primărie-Casa de Cultură, precumşi pe strada recent reabilitată a Bulevardului Alexandru Sahia,cunoscută ca zona Mozaic. Totodată au fost ornamentaţi şialţi brazi, în afara celui din faţa Catedralei.

În urma unui material realizat pe stradă, în data de 16decembrie, am încercat să aflăm care este părerea cugirenilordespre cum este împodobită localitatea de sărbătorile de iarnă.

Ioan Faur: „Pentru mine a fost o surpriză să găsesc oraşulatât de minunat, pentru că am fost plecat mai bine de doi ani deaici. Cugirul este transformat enorm faţă de ceea ce a fost înainte,este mai multă curăţenie, totul e mai bine pus la punct. Luminilepuse în acest an îi dau mult mai multă culoare, şi este o plăceresă ieşi la plimbare. În fiecare seara ies cu nepoţelul şi petrecemore în şir la brad. Ceea ce nu-mi place e că, aici, în jurul bradului,se parchează maşini care nu au ce căuta, mai ales că este şi semn

de parcare interzisă. În afara acestui aspect, pot spune că s-afăcut o treabă extraordinară, iar oamenii trebuie să fie conştienţică trebuie să păstreze, pentru că numai aşa putem avea un oraşfrumos.”

Paşca Iosif: “Pot să vă spun că îmi place foarte mult cum afost pregătit oraşul în pragul sărbătorilor de iarnă. Bradul dinacest an este împodobit mai frumos ca niciodată. Nu aş puteaspune ce îmi place cel mai mult. Totul arată foarte bine.”

Matei Ana-Maria: “E cel mai frumos brad pe care l-a avutCugirul în ultimii ani, iar faptul că, acum mai sunt şi ceilalaţibrăduţi împodobiţi, este minunat. Ar fi minunat dacă am aveaşi teme religioase, în mărine naturală, sub bradul de la Catedrală,cum este la Sebeş.”

Pantelimon Margareta: “Pot spune ca niciodată Cugirulnu a arătat aşa frumos, în pragul sărbătorilor. Atât centruloraşului este minunat , cât şi zona Primărie-Casa de Cultură.Ideea de a împodobii şi alţi brazi, în afara celui de la Catedralăeste de apreciat. Fleicitări primarului şi angajaţilor Primăriei.”

A consemnat Luminiţa Birăesc

- Se interzice utilizarea instalaţiilor de încălzire cu improvizaţii sau defecţiunişi lăsarea lor în funcţiune nesupravegheate.

- Amplasaţi în faţa sobelor cu lemne o cutie metalică: aceasta va asiguraprotecţia faţă de căderea accidentală, direct pe podea, a lemnelor aprise, care arputea determina incendierea materialelor combustibile cu care acestea ar veniîn contact.

- Cenuşa şi jăratecul vor fi depozitate în gropi speciale, iar în condiţii devânt se va stinge cu apă.

- Este interzisă folosirea afumătorilor improvizate în podurile clădirilor prinscoaterea unor cărămizi din coş sau neridicarea zidăriei coşurilor deasupraacoperişului ori lăsarea deschisă a uşiţelor de curăţare.

- Se interzice folosirea afumătoarelor improvizate ori amplasarea acestoraîn magazii, şuri, remize, sub şoproane sau lângă materiale combustibile:afumătorile se confecţionează din zidării de cărămidă şi materiale incombustibileşi se vor amplasa independent de celelalte construcţii din gospodărie.

- Se interzice folosirea focului deschis ( lumânări , brichete , chibrituri ,ţigară ) în aproprierea bradului de crăciun

Pentru orice situaţie de urgenţă, apelaţi numărul unic de apel 112 sau0258755455 .

Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Primărieioraşului Cugir vă recomandă să respectaţi aceste reguli pentru a avea sărbătorilipsite de evenimente şi vă urează SĂRBĂTORI FERICITE şi LA MULŢIANI

Inspector protecţie civilă , Ec. Zbutea Mircea


Recommended