MOGOŞOAIA

-În primul rand cum va numiti si de unde veniti ?

Numele meu este Ionut Cristian, si vin din Bacău.-Cu ce treburi prin Bucureşti?

Sunt student iar in timpul liber sunt pasionat de pictura si foto­grafie.-De ce tocmai Palatul Mogosoaia?

Vin aici cam o data pe luna de­oarece imi place aceasta armonie intre arhitectura natura si istorie.-Ce gasiti interesant la arhitectura palatului?

Imi place ca totul este foarte aerisit, totul este asezat dupa o anu­mita logica, gradina interioara accesul la lac, vecinatatea cu aceasta padure minunata.-Ati spus ca sunteti pasionat de pic-tura si fotografie, ce va inspira aici?

Gasesc interesanta imbinarea a mai multor planuri diferite cum ar

fi de exemplu cel al coloanelor fru­mos ornamentate cu motive florale si animaliere, parcul si plin de verdeaţă, accesul la lac, toate acestea fiind legate organic-Aveti ceva pareri de rau la plecarea de aici?

Da, poate ca Palatul ar trebui închis pe durata lucrarilor de renovare, şi poate ca zidurile exterioare ar putea fi si ele putin ingrijite. Asta pe de o parte, pe de alta parte parerea mea este ca aici se pot face mai multe se pot organiza pe durata perioadei mai calde a anului mai multe festivaluri, expoziţii, poate chiar concerte.-Dar totusi plecati mult mai bine-dispus decat aţi venit?

Da, binenţeles.

scurt Interviu

Mănăstiri şi Curţi Domneşti

Bucureştiul este aşezat în

plină câmpie, altădată era înconjurat de codrii deşi,

codrii Vlăsiei din care azi se mai păstrează doar câteva petice.

Coline blânde ondulează discret suprafaţa câmpiei.Oraşul este înconjurat de râuri care

formează o salbă de lacuri: Dâmboviţa care taie în două Bucureştiul, Colen-tina din care se nasc lacurile din partea de nord­vest a oraşului: Mogoşoaia, Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Fun-deni, iar în partea de nord­est Pasărea, Pociovaliştea şi Vlăsia, care formează lacul Căldăruşani. La nordul oraşului

se întinde marele lac Snagov, pe mal­urile căruia se păstrează una din cele

mai întinse păduri despre care am pomenit, tradiţional loc de agre­

ment al bucureştenilor.Malurile lacuri­

lor şi pădurile din jur au fost preţuite ca locuri de plimbare şi petrecere de bucureştenii din ultimile trei veacuri. Voievozii şi boierii au construit în aceste locuri biserici şi palate dintre câteva se mai păstrează şi azi.

Constantin Brâncoveanu a fost unul dintre cei mai activi ctitori de monu­

mente din Ţara Românească Dintre pa­latele pe care construit marele voievod,

s­au păstrat cele de la Potlogi şi de la Mogoşoaia.

Cel mai bine păstrat dintre palatele brâncoveneşti, cel de la Mogoşoaia este

situat în nord­vestul oraşului, pe malul lacului cu acelaşi nume.

Constantin Brâncoveanu a cumpărat moşia de la Mogoşoaia pe la 1680, cumpărând totodată şi casele care se aflau acolo şi în care va locui ori de câte ori va veni sa se odihnească acolo.

Prima construcţie pe care voievodul o ridică în acest

loc, la 1688, este biserica cu hramul Sf. Gheorghe

din Pajişte, paraclis al curţii astăzi biserică

parohială. Micul monu-ment are un plan simplu,

dreptunghiular, cu pridvor pe coloane robuste de

cărămidă. Biserica nu are turlă dar ca şi alte edificii

construite în acele vremuri, are pe latura de nord turn

adosat, adăpostind scăriţa ce duce spre clopotniţade

peste pronaos. În interior se păstrează picturile de origine, de

curând restaurate (ctitor împreună cu cei patru fii

ai săi)

În pisania fixată deasupra uşii din pridvorul palatului este înscrisă data con-struirii: 1702. Tot pisania ne spune că palatul a fost zidit din temelie şi apoi dăruit de voievod fiului său Ştefan. Familia domnească a locuit aici până în 1714. În luna aprilie a acelui an Domnul Doamna şi cei patru fii au plecat la Constantinopol unde voievodul şii fiii săi au fost decapitaţi. Palatul rămas gol, a fost jefuit.Un călător francez care

a locuit aici în octombrie 1714 notează că palatul este împodobit în interior cu bolţi frumoase şi cu picturi.

Războiul ruso-turc (1769-1774) îi pricinuieşte noi

stricăciuni.Ultimul vlăstar de parte

baărbătească din neamul Brâncovenilor, nepotul

domnitorului, pune atât de puţin preţ pe glorioasa

luiascendenţă, încât lasă să fie dărâmată bolta unei încăperi, ale cărei picturi îi

înfăţişau pe străbunii săi.La moartea ultimu-

lui Brâncoveanu, prin căsătoria fiicei lui adop-

tive, Zoe Mavrocordat, cu domnitorul Gheorghe

Bibescu, palatul trece în mâinile acestei familii, ai

cărei membrii au locuit până după cel de-al doilea

Război Mondial.

Primii care au restaurat palatul au fost Gheorghe BIbescu apoi fiul său Nicolae.Un arhitect francez a

refăcut faţada dinspre nord, i-a adăugat patru coloane aduse de la Pot-logi, a modificat ferestrele, înlocuid, arcul cintrucu arce trilobate şi a înălţat întreaga construcţie. Următorii proprietari, principele şi principesa George Valentin Bibescu, i-au angajat ca restaura-tor pe arhitectul veneţian Rupolo care a decis să înlăture tencuiala pereţilor exteriori, lăsând la vedere decorativa zidărie de cărămidă.

După cel de-al doilea Război Mondial, palatul a fost trecut în patromoniul

statului. O bună bucată de vreme a funcţionat aici o secţie a Muzeului de Artă

expunând o colecţie de artă medievală. Cutre-murul din 1977 a dete-riorat clădirea, coşurile s-au năruit, au apărut

crăpăturile în ziduri. Palatul a fost închis. După

câţiva ani, a fost dotat cu urâtele coşuri ca de fabri-

ca, pe care le putem vedea şi azi. În clădirile anexe din stânga turnului de intrare a funcţionat multă vreme

o casă de creaţie a Uniunii Scriitorilor. După 1989

palatul a rămas puţin timp pustiu.

Reşedinţă princiară, Pal-atul de la Mogoşoaia, ca şi celelalte palate construite de Constantin Brâncove-anu, a fost ridicat pe malul lacului, cu una din faţade orientate spre apa şi cu cealaltă, dotată monu-mental cu foişorcătre curte.La toate palatele

brâncoveneşti se regăsesc caracteristici comune: echilibrul şi armonia proporţiilor, o arhitectură care foloseşte elementele Renaşterii, un somptuos-decor sculptat cu coloane şi balustrade de piatră bo-gat ornamentate cu mo-tive florale şi animaliere ce amintesc de repertoriul barocului.

Palatul are o splendidă pivniţă acoperită cu patru

bolţi în formă de calotă semisferică, sprijinite pe

un puternic stâlp central. Pivniţele adăpostesc un

lapidariu, cu piese din perioada medievală

Parterul cuprinde spaţii auxiliare.

Partea principală a pal-atului este etajul, alcătuit

din încăperile de recepţieşi de locuit. Accesul la etaj se făcea direct pe scara

exterioară monumentală, cu balustradă de piatră

traforată

Încăperile decorate la origine cu stucaturi cu mo-tive de sorginte orientală şi cu picturi ce aminteau de miniaturile persane, sunt acoperite cu bolţi cu penetraţii. Console de piatră sculptată ritmează albul imaculat al pereţilor.În perioada interbelică

etajul a fost împodobit cu frumoase pardoseli de mo-zaic auriu şi de marmură. Spre lac se află loggia, un spaţiu care aparţine deopotrivă interiorului şi exteriorului legându-le organic

Recent, în încăperile palatului a fost expusă

preţioasa colecţie de artă donată de Liana şi Dan

Nasta

În dreapta turnului de in-trare se păstrează vechea cuhnie cu bolţi de trompe etajate şi cu colonadă de cărămidă.

CENTRUL DE CULTURĂ “PALATELE

BRÂNCOVENEŞTI DE LA PORŢILE BUCUREŞTIULUI”

Str. Valea Parcului nr. 1,MogoşoaiaTel. 490.42.37deschis marţi-sâmbătăorele 10-18,luni palatul este închisdar parcul poate fi vizitat.

MOGO

ŞOAIA

MOGO

ŞOAIA