The Legal and Regulatory Framework for CSO Self-financing in Romania

Această publicaţie a fost posibilă datorita sprijinu-lui oferit de International Center for Not-for-ProfitLaw prin finanţarea oferită de World Learning şiU.S. Agency for International Development, încondiţiile Deciziei Nr. 186-A-00-05-00103-00.Opiniile exprimate sunt cele ale autorului (ilor) şinu reflectă neapărat viziunea U.S. Agency forInternational Development sau InternationalCenter for Not-for-Profit Law.

Această publicaţie conţine informaţii pregătite desurse din afara NESsT, şi opinii bazate pe acesteinformaţii. NESsT încearcă să furnizeze informaţiiexacte şi opinii bine-întemeiate, însă nu susţine căinformaţiile şi opiniile din această publicaţie nuconţin nici-o eroare. Legile şi regulamentele citateîn prezenta se pot schimba în mod regulat, NESsTneobligându-se să actualizeze această publicaţie.

Această publicaţie nu este întocmită în scopulinformării, NESsT nefiind implicată în oferirea deconsultanţă juridică. Deoarece consultanţa juridicătrebuie să fie structurată în funcţie de circum-stanţele fiecărei situaţii, informaţiile şi opiniilefurnizate în prezenta nu trebuie să fie utilizate casubstitut al consultanţei oferită de un consultantcompetent.

NESst doreşte să menţionze contribuţia deosebităa D-nei Simona Constantinescu şi a D-lui OctavianRusu de la Fundaţia pentru Dezvoltarea SocietăţiiCivile pentru conceperea şi publicarea acestuighid.

For more information on NESsT, its publicationsand services, please contact:NESsTJosé Arrieta 89, ProvidenciaSantiago, Chile.Tel: +(56 2) [email protected]

Cadrul Legal şi deReglementare pentruAutofinanţarea OSC în România

Acest ghid examinează cadrul legal şi de reglementare care guvernează folosireaactivităţilor de „auto-finanţare” (cum ar fi activităţi generatoare de venit, comerciale)de către organizaţiile societăţii civile (OSC-uri) în România şi oferă o evaluare alegislaţiei relevante şi a efectelor practice ale acesteia în vederea identificării ariilorunde legislaţia poate fi îmbunătăţită. În Capitolul 1, ghidul explică importanţaînţelegerii mediului de reglementare privind auto-finanţarea, defineşte conceptul deauto-finanţare a OSC şi explică metodologia utilizată de NESsT în cercetarea şievaluarea cadrului legal în România. Capitolul 2 evidenţiază o tipologie generalacceptată iniţial dezvoltată de International Center for Not-for-Profit Law (ICNL)(Centrul Internaţional pentru Legislaţia privind Activităţile Nonprofit) pentru evalu-area cadrului legal care reglementează auto-finanţarea OSC. Capitolul 3 prezintăcadrul de reglementare în vigoare şi aplicarea sa în România. Capitolul ilustreazăcă activităţile de auto-finanţare ale OSC sunt permise în România dacă au legăturăcu misiunea; în caz contrar este necesară o structură separată pentru desfăşurareaactivităţilor comerciale. În final, În Capitolul 4, sunt aplicate 4 criterii pentru a crea oviziune critică asupra cadrului legal român, pentru a evalua punctele tari şi puncteleslabe şi pentru a face recomandări pentru îmbunătăţire.

România August2007

NonprofitEnterprise andSelf-sustainabilityTeam (NESsT)

NESsTLegalSeries Română

Copyright © 2007 ECNL & NESsT. Toate drepturile rezervate.Este interzisă distribuirea, citarea, copierea sau referirea fără acordul NESsT. www.nesst.org

Scris şi editat de Loïc Comolli, Nicole Etchart şi Eva VargaNonprofit Enterprise and Self-sustainability Team (NESsT)

The Legal and Regulatory Frameworkfor Self-financing in Romania

August 2007

The International Center for Not-for-Profit Law(ICNL) provided the typology for classifying the use ofeconomic or commercial activities among CSOs and theframework for assessing the Croatian legislation.Piera Lombardi and Jose Neira of Tesis provided thedesign and layout of the guide.

Finally, NESsT wishes to recognize and thank the StaplesTrust, one of the Sainsbury Family Charitable Trusts inLondon, for the generous support that made thisresearch and publication possible.

Nicole Etchart and Lee DavisCo-Founders & CEOsNESsTJanuary 2006

2

NESsT wishes to acknowledge the followingindividuals and institutions for their invaluablecontribution to the development and publication ofthis guide.

NESsT

Termenul „organizaţie a societăţii civile” (OSC)cuprinde o largă diversitate de organizaţii non-profit,ce nu aparţin statului precum şi asociaţii şi grupuricomunitare care sunt în afara domeniului guvernuluişi sectoarelor comerciale. Având în vedere asistenţafilantropică şi guvernamentală limitată, multe OSC-urirealizează activităţi de auto-finanţare pentru a generavenituri cu scopul de a-şi sprijini misiunea şi pro-gramele.

NESsT s-a documentat în privinţa a sute de OSC-uridin America Latină şi Europa Centrală care s-auimplicat în aceste tipuri de activităţi şi a analizatimpactul acestor strategii asupra performanţei şi asustenabilităţii organizaţiilor. Un factor important cares-a desprins din aceste cercetări este nevoia de a aveaun cadru legal şi de reglementare clar şi care să spri-jine adoptarea strategiilor de auto-finanţare a OSC-urilor. Acest cadru defineşte posibilitatea OSC-urilorde a se implica sau nu în activităţi de auto-finanţare şiinfluenţează circumstanţele şi gradul în care vor faceacest lucru. De asemenea, structura impozitului,nivelul birocraţiei şi claritatea regulilor legale aplica-bile au o influenţă directă asupra utilizării activităţilorde auto-finanţare. OSC-urile adesea nu cunosc acestereguli. Multe consideră că nu pot practica auto-

3

Definirea contextului:Scop şi Metodologie

Cadrul Legal şi de Reglementarepentru Autofinanţarea OSC înRomânia

Capitol 1

finanţarea; altele consideră că dacă fac acest lucru, vafi prejudiciată imaginea lor publică sau relaţia cudonatorii. Chiar dacă OSC-urile cunosc legislaţia rele-vantă, adesea nu înţeleg ce taxe trebuie să plătească,ce formulare trebuie să depună sau ce proceduri tre-buie să urmeze. În România activităţile de auto-finanţare ale OSC-urilor rămân o practică rară, pe deo parte din cauza lipsei capacităţii şi spiritului antre-prenorial al OSC-urilor, pe de altă parte din cauza lip-sei unei interpretări clare a cadrului legal care, în prin-cipiu, permite OSC-urilor să se implice în activităţicomerciale.

Legislaţia română cuprinde o varietate de tipuri deOSC-uri care se implică în activităţi de interes generalsau comun. Acestea includ asociaţii, fundaţii şi feder-aţii (ultimele două având opţiunea de a primi statut debeneficiu public). Acest ghid va încerca să clarificecadrul legal cu care se confruntă organizaţiile române,concentrându-se asupra asociaţiilor şi fundaţiilor, careconstituie majoritatea societăţii civile române. Prinurmare, ghidul va evalua gradul în care acest cadruloferă un mediu favorizant pentru aceste organizaţii învederea dezvoltării strategiilor de auto-finanţare.

1.1. Ce este Auto-finanţarea şi De ce EsteImportantă?

Strategiile de auto-finanţare sunt utilizate de OSC-uripentru a obţine venituri în sprijinul misiunilor lor.Utilizarea autofinanţării este un răspuns la actuala par-adigmă de finanţare în care OSC-urile concureazăpentru o parte limitată de resurse guvernamentale şifilantropice puse la dispoziţie, atât din surse naţionalecât şi internaţionale. Această realitate face ca multeOSC-uri să fie dependente de finanţare pe termenscurt pe bază de proiect şi le împiedică să îşi concen-treze atenţia asupra dezvoltării strategice pe termenlung a organizaţiilor lor. Prin auto-finanţare, OSC-urile îşi pot mări viabilitatea pe termen lung şi inde-pendenţa prin generarea unor resurse proprii pentru asuplimenta sprijinul din partea donatorilor publici şiprivaţi.

Auto-finanţarea nu trebuie să ducă la comercializareaOSC-urilor. Auto-finanţarea poate oferi mai degrabăOSC-urilor un nivel mai mare de independenţă şisustenabilitate fără a compromite obiectivele sau valo-rile misiunii lor. Venitul din auto-finanţare poate fi oalternativă pentru OSC-uri să sprijine activităţile caresunt adesea dificil de finanţat prin sursele de finanţaretradiţionale (cum ar fi costuri de exploatare principale,programe noi, eforturi propagandiste). NESsT nususţine că OSC-urile ar trebui să înlocuiască integralsursele de finanţare tradiţionale cu auto-finanţarea, ciafirmă că auto-finanţarea poate oferi un suplimentputernic alături de sprijinul guvernamental şifilantropic. Prin auto-finanţare, multe OSC-uri nu seîntăresc numai din punct de vedere financiar ci şiinstituţional prin abilitatea acestora de a genera noivenituri şi de a-şi desfăşura activitatea cu mai puţineconstrângeri din partea fundatorilor.

De asemenea, dacă este realizată într-o manieraresponsabilă din punct de vedere social şi al mediului,activităţile comerciale ale OSC-urilor pot ajuta lacrearea unei „economii alternative” care să răspundămai mult la nevoile comunităţilor locale, ale micilorproducători şi ale persoanelor cu un venit mic. Princumpărarea de produse şi servicii vândute de OSC-uri, consumatorii promovează simultan misiuneaOSC-urilor şi contribuie la o lume mai echitabilă şisustenabilă.

Tipurile de activităţi de auto-finanţare includ urmă-toarele:

• Cotizaţii ale membrilor: strângerea de fon-duri prin contribuţii de la membrii sau componenţiiorganizaţiei, care este considerată o taxă pentru unanumit produs, serviciu sau un alt beneficiu furnizatde către OSC membrului acestuia.

• Taxe pentru servicii: capitalizarea unor abil-ităţi sau a expertizei organizaţiei prin prestarea unorservicii clienţilor care plătesc pentru acestea in sec-torul public sau privat (de exemplu un OSC presteazăservicii de consultanţă societăţilor sau guvernuluilocal).

Cadrul Legal şi de Reglementare aActivităţilor de Autofinanţare din România

August 2007

Capitol 1

4


August 2007

Capitol 1

5

• Vânzări de produse: vânzarea, mai degrabădecât donarea produselor din proiectele OSC-urilor(de exemplu cărţi sau alte publicaţii); distribuirea deproduse (de exemplu articole donate în natură) cuînsemne; sau producerea şi vânzarea de noi produse(de exemplu tricouri, căni).

• Utilizarea activelor “imobiliare”: închiriereaproprietăţilor, spaţiilor, echipamentelor aparţinândOSC-ului, etc. când acestea nu sunt utilizate pentruactivităţile legate de misiune.

• Utilizarea activelor “mobiliare”: de exemplu,generarea de venit din licenţă, patente sau alte drep-turi de proprietate intelectuala deţinute de OSC, sauprin înregistrearea produselor cu numele / reputaţiaOSC-ului.

• Dividende de investiţie: investiţii pasive cumar fi conturi de economii şi fonduri mutuale, sau altetranzacţii financiare mai sofisticate (de exemplu tran-zacţionarea activă la bursa de valori).

OSC-urile se angajează în activităţi de auto-finanţareîn principal pentru a-şi consolida resursele financiare,pentru a-şi promova misiunea socială, sau în ambelescopuri. Pe de o parte, o OSC poate fi pur şi simpluinteresată de generarea de profit pe care să îl poatăutiliza pentru finanţarea programelor misiunii sale debază. În acest caz, organizaţia nu este interesată depromovarea misiunii sale sociale în mod direct prinactivitatea de auto-finanţare, ci mai degrabă în modindirect prin utilizarea veniturilor din activitatea com-mercilă pentru sprijinirea misiunii sale sociale. Unexemplu este o organizaţie de educaţie pentru sănătatecare demarează o activitate tipărire şi utilizează veni-turile pentru finanţarea proiectelor de cercetare aleorganizaţiei. Această activitate este considerată canefiind legată de misiune.

Pe de altă parte, o OSC poate fi interesată în primulrând de utilizarea unei strategii de auto-finanţare pen-tru promovarea misiunii sale sociale. De exemplu, oOSC a cărei misiune sociale este aceea de a oferi cur-suri de calificare în dulgherie şi de a crea loc de

muncă pentru cei dependenţi de anumite substanţeaflaţi în recuperare, poate începe să vândă mobilă pecare o produc ucenicii în vederea acoperirii costurilormaterialelor şi salariilor instructorilor. Această activi-tate este considerată ca fiind legată de misiune.

Cu toate acestea, aceste exemple nu se exclud reci-proc – şi nici obiectivele financiare şi sociale caremotivează implicarea OSC-urilor în activităţi de auto-finanţare. De multe ori, OSC-urile au ca scop atin-gerea unor obiective financiare şi sociale în modsimultan printr-o activitate de auto-finanţare.Organizaţia de sănătate poate fi mai bine poziţionatăpentru diseminarea constatărilor cercetărilor sale, prinpublicarea propriilor sale materiale, iar organizaţiacare oferă cursuri de calificare poate utiliza exceden-tul din vânzările sale de mobilă pentru finanţarea altorprograme ale organizaţiei sau a costurilor sale princi-pale de exploatare. În fiecare din aceste scenarii,obiectivele activităţilor de auto-finanţare ale OSC-urilor şi legătura acestor activităţi cu misiunea primarăa organizaţiei influenţează succesul activităţilor şipoate juca un rol important în determinarea tratamen-tului legal al acestor activităţi, după cum va ilustraacest ghid.

1.2. Scopul şi Conţinutul acestui Ghid

În încercarea de diversificare a bazei lor de finanţare,câteva OSC-uri din România au iniţiat strategii deauto-finanţare. Totuşi, pentru marea majoritate a lor,acest lucru s-a realizat cu un nivel scăzut de cunoşt-inţe, de capital sau de alte forme de sprijin. Cercetareaefectuată de NESsT cu privire la utilizarea auto-finanţării în cadrul OSC-urilor din România demon-strează că multe dintre acestea au o capacitate internălimitată (de ex.: abilităţi ale personalului şi timp nece-sar, resurse financiare adecvate, planuri de afaceri)sau sprijin extern (de ex.: finanţare, consultanţă, unmediu legal / de reglementare favorabil) pentru a seimplica în activităţi de auto-finanţare. Totuşi, atuncicând aceste organizaţii încearcă să urmeze strategii deauto-finanţare, ele trebuie să faca faţă la o serie deprobleme legale, financiare, de management şi organi-zatorice pentru rezolvarea cărora nu există sprijin gata


August 2007

Capitol 1

Internaţional privind Legea Non-profit (CILN) pentrua examina tratamentul legal aplicat activităţilor eco-nomice/comerciale ale OSC-urilor din ţările dinEuropa Centrală şi de Est; în prezent, aceasta adevenit o tipologie acceptată la scară largă, destinatăînţelegerii şi evaluării tratamentului fiscal al acestoractivităţi. Tipologia CILN este prezentată în Capitolul2; legislaţia din România este analizată în contextulacestei tipologii in Capitolul 3; şi cinci criterii legatede tipologie sunt folosite ca bază pentru evaluările şirecomandările oferite în Capitolul 4.

1.3. Cadrul General şi Metodologie

Prezentul ghid reprezintă o componentă a eforturilorNESsT de a încuraja auto-finanţarea în rândul OSC-urilor din România. În anul 1997, NESsT a început săcoordoneze o cercetare aplicată privind auto-finanţarea OSC-urilor în Europa Centrală în vedereaidentificării provocărilor şi nevoilor specifice dinacestă regiune. Obiectivele cercetării aplicate au fostdupă cum urmează:

• Evaluarea utilizării curente a activităţilor deauto-finanţare în rândul OSC-urilor din EuropaCentrală. NESsT a realizat studii de caz care auurmărit succesele şi obstacolele pe care le-au întâmp-inat în cadrul activităţii de auto-finanţare OSC-uriledin patru ţări din Europa Centrală: Ungaria, Slovacia,Republica Cehă şi Slovenia.

• Examinarea mediului legal general actualprivind auto-finanţarea OSC-urilor din regiune, inclu-siv a cadrului legal şi de reglementare implementat lanivel local şi naţional, care afectează activităţile OSC-urilor.

• Răspândirea informaţiilor rezultate în urmacercetării – prin publicarea de studii de caz şi deghiduri legale şi prin organizarea de ateliere locale –pentru grupurile de interes din toate sectoarele, înefortul lor de a dezvolta strategii de sprijinire a OSC-urilor în utilizarea auto-finanţării.

În anul 2005, NESsT şi-a actualizat cercetarea în aces-

6

disponibil. În cazul în care OSC-urile decid să seimplice în activităţi de auto-finanţare, este importantca acestea să facă acest lucru cu tipuri şi la nivelecorespunzătoare de asistenţă tehnică şi financiară şi încadrul unei mediu extern favorabil.

Presiunile şi cerinţele cu care se confruntă OSC-urileatunci când se implică în activităţi de auto-finanţareevidenţiază nevoia de a înţelege cadrul legal care leafectează în România. În acest context, prezentul ghidare un dublu scop:

A. Să evidenţieze legile, reglementările şi procedurile cheie care guvernează utilizarea auto-finanţării în România. Capitolul 3 explicăconţinutul legilor din România cu privire lautilizarea auto-finanţării şi abordează problema reglementărilor fiscale şi administrativeaplicabile OSC-urilor implicate în astfel deactivităţi. Acesta explică de asemenea procedurile – formulare ce trebuie să fie completate şi taxele ce trebuie să fie plătite – necesare pentru a iniţia asemenea activităţi.Ghidul oferă o imagine de ansamblu asupralegilor şi reglementărilor relevante, astfelîncât OSC-urile din România să îşi poatăforma o idee dacă se conformează sistemuluilegal şi asupra a ce trebuie să facă în cazulîn care doresc să se implice în procesul deauto-finanţare.

B. Să evalueze legile relevante care guverneazăauto-finanţarea OSC-urilor în România, săevalueze efectelor lor practice şi să identificezonele în care legea ar trebui îmbunătăţită.Prezentul ghid identifică punctele forte şipunctele slabe ale Legilor din România –indiferent dacă acestea ajută sau împiedicăutilizarea auto-finanţării, şi dacă favorizeazădezvoltarea sectorului în ansamblul său.Legislaţia este interpretată în cadrul uneitipologii de tratament fiscal, ceea ce o facemai uşor de înţeles şi de evaluat.

Tipologia a fost mai întâi dezvoltată de Centrul


August 2007

Capitol 1

te patru ţări şi a realizat de asemenea o evaluare simi-lară în Croaţia, ca parte a strategiei sale de a-şiextinde activitatea în acea ţară.

În anul 2007, o astfel de cercetare a fost efectuată şiîn România. Aceasta a fost realizată utilizând ometodologie dezvoltată de NESsT pentru evaluareacadrului legal privind activitatea de auto-finanţare aOSC-urilor dintr-o anumită ţară. Următoarele patruaspecte au fost avute în vedere:

A. Ce spune legea. Care este tratamentul legalactual al activităţilor de auto-finanţare ale OSC-urilor(inclusiv legislaţia, prevederile legale actuale, istoricullegii, revizuirile legii, abordarea de reglementare,ratele fiscale, cerinţele de raportare, alte legi şi regle-mentări, procesele legale şi organizaţiile sau avocaţiicare oferă servicii sau asistenţă)?

B. Cum este înţeleasă legea. Înţeleg OSC-urilereglementările privind activităţile de auto-finanţare aleOSC-urilor?

C. Efecte ale legii. Care este efectul reglemen-tărilor actuale asupra activităţilor de auto-finanţare aleOSC-urilor?

D. Recomandări privind legea. Care sunt celemai importante recomandări privind abordarea prob-lemelor actuale de reglementare?

Cercetarea a cuprins interviuri extensive cu avocaţiiromâni cu cunoştinţe solide privind legea non-profit şicu OSC-urile din România care se implică în activităţicomerciale, pentru a evalua punctele lor de vedere cuprivire la acest subiect, analiza legilor în cauză şi doc-umentare din literatura de specialitate aferentă.Prezentul ghid a fost apoi revizuit de avocaţi special-izaţi în sectorul non-profit cu o experienţă îndelungatăîn privinţa cadrului de reglementare al OSC-urilor dinRomânia.

7

9

Prezentarea unei Tipologii pentruEvaluarea a Cadrului Legal şi deReglementare

Capitol 2

Acest capitol prezintă o tipologie destinată analizăriiregulilor care guvernează activităţile de auto-finanţareale OSC-urilor. Tipologia a fost dezvoltată de CentrulInternaţional privind Legea Non-profit (CILN).NESsT a extins-o şi a modificat-o pentru a-i mări ariade aplicabilitate. Următoarele secţiuni prezintă patruzone cheie care sunt esenţiale pentru înţelegerea struc-turii legale pentru auto-finanţarea OSC-urilor, înaintede evaluarea caracteristicilor specifice din România:1) caracteristicile legale ale OSC-urilor, 2) definiţialegală a auto-finanţării, 3) criterii care permit auto-finanţarea şi 4) impozitarea activităţilor de auto-finanţare.

Este important de remarcat faptul că în textele sale,CILN utilizează termenul “organizaţii non-profit” sau“ONP-uri”, care se referă la un sub-grup al clasificăriimai largi a “OSC-urilor”, termenul utilizat de NESsT.Termenul “OSC-uri” cuprinde “ONP-urile” înregis-trate, dar şi asociaţiile şi grupurile orientate sprecomunitate. Acest ghid utilizează termenul “OSC-uri”,cu excepţia părţilor în care se discută în mod specificde tipologia CILN, acolo păstrându-se terminologiaCILN specifică. Legile române fac referire la termenii“asociaţie” şi “fundaţie” care corespund scopului mailarg al organizaţilor cuprinse de termenul “OSC-uri”.


2.1 Caracteristici Legale ale OrganizaţiilorNon-Profit

Aceste caracteristici evidenţiază diferenţele cheie din-tre organizaţiile care urmăresc obţinerea de profit şicele non-profit, furnizând astfel contextul necesarînţelegerii modului în care ONP-urile se angajează înactivităţi comerciale sau de auto-finanţare. Discuţiacare urmează în prezentul capitol şi în restul ghiduluiabordează un sub-grup al ONP-urilor – pe acelea alecăror scopuri non-profit sunt menite să promovezebeneficiul public. Deşi ONP-urile care urmăresc ben-eficiul public reprezintă un sub-grup semnificativ alONP-urilor din România, este important să serecunoască faptul că unele ONP-uri, precum asociaţi-ile mutuale ale colecţionarilor de timbre sau ale jucă-torilor de şah, nu pot urmări astfel de obiective.Aceste organizaţii continuă să fie considerate ONG-uri şi în general li se aplică aceleaşi reglementări, darprezentul ghid va aborda doar acele ONG-uri careurmăresc beneficiul public. Totuşi, nu există o metodăstandard de stabilire a ceea ce reprezintă beneficiulpublic şi, deşi legile române menţionează organizaţiilecare urmăresc beneficiul public (OBP-uri), conceptulcontinuă să rămână vag, şi puţine ONG-uri seîncadrează la acest statut. CILN face de asemeneaaceastă distincţie, iar tipologia sa corespunzătoareidentifică două ipoteze legale de bază care distingONP-urile în beneficiul public de entităţile careurmăresc profitul:

1. Constrângerea de ne-repartizare. Deşi ONP-urilor nu le este interzis să genereze profit, acesteprofituri nu pot fi repartizate entităţilor private care arputea să fie în postura de a le controla în scop decâştig personal, precum fondatorii, membrii,funcţionarii, directorii, agenţii, angajaţii şi orice altăparte similară.

2. Scopul beneficiului public. Prin definiţie,această categorie de ONP-uri este organizată şi îşidesfăşoară activitatea în primul rând pentru a asigurabeneficiul public.

Aceste caracteristici nu ţin în principal de formalegală specifică a ONP-urilor. De aceea, discuţia abor-

10


August 2007

Capitol 1

dează ONP-urile înregistrate ca asociaţii şi ca fundaţiiatâta timp cât acestea asigură beneficiul public şirespectă principiul ne-distribuirii.

2.2 Definiţia legală a Autofinanţării

Există mulţi termeni şi multe definiţii, legale şi nele-gale, utilizate în mod curent pentru a descrie activ-ităţile care generează venituri pentru OSC-uri (de ex.:activitate comercială, activitate economică, între-prindere non-profit, întreprindere socială, între-prindere cu scop social, venituri obţinute, activităţigeneratoare de venit). CILN utilizează termenul“activitate economică” pentru a se referi la activitateade auto-finanţare. CILN defineşte activităţile econom-ice drept “activităţi comerciale sau de comerţ efectu-ate în mod regulat”, cu excepţia celor care au fostexcluse în mod tradiţional (de ex.: vânzarea de biletepentru evenimentele culturale, taxele de şcolarizare lainstituţiile de învăţământ şi taxele de spitalizare la spi-talele non-profit). Pe de altă parte, NESsT utilizeazătermenul “auto-finanţare” pentru a face referire laactivităţile care generează venituri pentru OSC-uri,incluzând cele şase tipuri de activităţi descrise în capi-tolul precedent. În România, termenii “auto-finanţare”, “activităţi economice” şi “activităţi comer-ciale” sunt utilizaţi alternativ pentru a indica atâtactivităţile legate de misiune şi cele ne-legate de misi-une, asumate de OSC-uri în scop de generare de venit.

2.3 Criterii care permit Autofinanţarea

AConform CILN, “pragul reprezintă măsura în careONP-urilor ar trebui să li se permită să se implice înactivităţi economice sau comerciale fără a-şi pierdestatutul lor de organizaţii non-profit”. La acest nivel alanalizei, întrebarea care se pune nu este dacă acesteactivităţi ar trebui să fie scutite de impozit, ci în cecircumstanţe acestea ar trebui să fie permise.

În ţările în care ONG-urile se pot implica în activităţicomerciale – NESsT argumentează că interzicereaactivităţilor comerciale ale ONG-urilor nu reprezintă opractică de reglementare bună deoarece limitează dez-voltarea sustenabilă a acestui sector – există două


August 2007

Capitol 1

11

teste tipice utilizate de guvernele din întreaga lumepentru a stabili dacă activităţile economice sunt activ-ităţi “non-profit” sau “profit”.

1. Testul scop - principal. Acest test furnizeazăun model legal pentru reglementarea auto-finanţăriiONP-urilor. Acesta nu interzice utilizarea activităţilorde auto-finanţare, ci mai degrabă subliniază faptul căONP-urile sunt înfiinţate şi îşi desfăşoară activitateaîn principal în scopuri non-profit şi nu în scop decâştig privat. Testul implică faptul că auto-finanţareava avea un scop legat de misiune, un scop non-profitşi/sau nu va reprezenta principala activitate a organi-zaţiei. Exemple de condiţii specifice testului scop -principal, regăsite în mod normal în reglementărileguvernamentale, includ următoarele: activităţile eco-nomice să nu reprezinte principalul scop (de ex.: prin-cipala activitate) al ONG-urilor; activităţile economicesă fie activităţi accesorii (sau suplimentare); activ-ităţile economice să fie legate de obiectivele statutare;

2. Testul destinaţia - venitului. Contrar testuluiscop - principal, testul destinaţia -venitului, în formasa de bază, ignoră natura economică sau comercială aactivităţii în cauză şi se concentrează exclusiv asuprascopurilor în care sunt utilizate profiturile activităţii.În baza acestui test, o organizaţie trebuie să-şi con-sacre întregul său venit scopurilor sale non-profit pen-tru a fi calificată drept o ONP. În consecinţă, o organi-zaţie care cheltuieşte 99% din timpul său în scop com-ercial şi 1% pentru desfăşurarea de activităţi în benefi-ciul public, şi consacră întregul său profit acestoractivităţi desfăşurate în beneficiul public poate deasemenea să fie considerată drept o ONP. Un exemplude condiţie specifică testului destinaţia - venitului esteaceea că venitul din activităţi economice este utilizatpentru a sprijini obiectivele oranizaţiei legate de misi-une şi nu pentru a fi distribuit ca profit..

În baza oricăruia dintre aceste teste, o ONP se poateimplica în activităţi economice care urmăresc scopulnon-profit pentru care a fost înfiinţată. Trebuie să seremarce faptul că guvernele pot să utilizeze – şi une-ori chiar utilizează – o combinaţie a condiţiilor înbaza testului scop - principal şi a testului destinaţia -

venitului, pentru a stabili dacă activităţile comercialeale ONG-urilor sunt permise. De exemplu, un guvernpoate permite doar activităţi comerciale ale ONG-urilor legate de misiune (testul scop - principal) şi cavenitul din activităţi comerciale să fie utilizat încadrul activităţilor legate de misiune (testul destinaţia- profiturilor). Dar ce justificare au Guvernele atuncicând permit ONP-urilor să desfăşoare activităţi deauto-finanţare? Sunt două motive legate de politicilepublice pentru a permite ONP-urilor să se angajeze înastel de activităţi:.

A. Auto-finanţarea aplică resurse ne-publice înbeneficiul public. Venitul din activităţi economice esteprincipala sursă de fonduri a ONP-urilor (în special înţările în tranziţie, în care nu există capital privat şitradiţie filantropică) şi le permite să îşi desfăşoareactivitatea în beneficiul public fiind mai puţin depen-dente de sprijinul guvernamental şi de donaţiile cari-tabile.

B. Auto-finanţarea permite îndeplinirea obiec-tivelor legate de binele public. Unele activităţi eco-nomice şi comerciale duc în mod direct la îndeplinireascopului de asigurare a beneficiului public. De exem-plu, deşi vânzarea unei cărţi privind tehnicile depredare de către o organizaţie de învăţământ reprezin-tă a activitate economică, distribuirea cărţii serveşte înmod direct scopului beneficiului public, acela de apromova educaţia. Împiedicarea ONP-urilor să uti-lizeze astfel de mijloace comerciale şi economice învederea atingerii obiectivelor lor ar putea afecta înmod direct abilitatea acestora de a-şi îndeplini scop-urile de asigurare a beneficiului public.

2.4 Regimul de Impozitare a Activităţilorde Autofinanţare

Deşi tratamentul legal al auto-finanţării OSC-urilordiferă, la nivel practic, de la ţară la ţară, majoritateaau exclus extremele (de ex.: o interzicere completă aactivităţilor economice sau permiterea activităţiloreconomice drept principala activitate a organizaţiei).Dincolo de această decizie, se pune problema trata-

mentului fiscal al acestor activităţi. Guvernele au uti-lizat în mod standard patru abordări, singulare sau încombinaţie, pentru a stabili tratamentul fiscal privindactivităţile de auto-finanţare ale OSC-urilor:

1. Impozitare globală. O politică de impozitglobal impozitează venitul din toate activităţile eco-nomice indiferent de sursa sau destinaţia venitului. Înbaza acestei abordări, organizaţia nu este restricţionatăde nivelul sau de tipul de activitate, ci este impozitatăpentru toate veniturile generate de aceste activităţi,indiferent de destinaţia acestor venituri.

2. Impozitare în funcţie de destinaţia venitului.O politică de impozitare în funcţie de des-tinaţia venitului scuteşte venitul dinactivităţi economice utilizat înscopul beneficiului public. În bazaacestei abordări, organizaţia nu esterestricţionată de nivelul sau de tipulde activitate economică, dar esteimpozitată pentru toate veniturilecare nu sunt utilizate în scopul ben-eficiului public. Impozitul în funcţiede destinaţia venitului nu trebuie să fieconfundat cu testul destinaţia - venitului. Testul esteutilizat pentru a stabili dacă OSC-urile pot desfăşuraactivităţi economice fărăa-şi compromite statutullor legal non-profit, atâtatimp cât veniturile suntdestinate misiunii organi-zaţiei. Pe de altă parte,impozitul în funcţie dedestinaţia venitului se con-centrează exclusiv asupra tratamentului fiscal al orga-nizaţiilor non-profit.

3. Impozitare în funcţie de sursa venitului (sautestul relaţional). O politică de impozitare în funcţie desursa venitului se concentrează asupra sursei de venit,acordând o scutire de impozit numai în cazul în carevenitul provine din activităţi legate de scopurile orga-nizaţiei in beneficiul public. În baza acestei abordări,organizaţia este impozitată pentru toate veniturile gen-erate de o activitate ne-legată de misiune, chiar dacă


August 2007

Capitol 1

venitul este utilizat pentru a sprijini activităţile legatede misiune.

4. Impozitare mecanică. O politică de impozitaremecanică face o distincţie rigidă pe baza unor criteriifixe, în vederea determinării diferenţei dintre activ-ităţile economice care sunt impozitate şi acelea care nusunt impozitate. Un exemplu de test mecanic este unplafon de scutire de taxe (de ex.: un nivel al venituluisub care activităţile economice sunt scutite de impozitşi cel peste care acestea sunt impozabile).

Unele guverne au creat politici fiscale hibride care sebazează pe două sau mai multe astfel de abordări. De

exemplu, este posibil să permită ca venitulnet dintr-o activitate economică să fie

scutit de impozit sub un anumit plafonşi să aplice testul mecanic legat demisiune pentru a determina dacă veni-

tul net peste acest prag ar trebui să fieimpozitat.

OSC-urilor din România le este permisîn mod explicit să desfăşoare activităţi

comerciale, în conformitate cu restricţia de ne-dis-tribuire. Acestea pot să se implice în mod direct doarîn activităţi legate de misiune, şi pot să se implice în

activităţi comerciale care nusunt legate de misiune doarprin înfiinţarea unei entităţiseparate, aducătoare de prof-it. După cum se va prezentaîn capitolul următor, OSC-urile sunt scutite de laimpozitarea pe profitul gen-

erat de activităţile lor economice până la un anumitnivel. Peste acest nivel, venitul OSC-urilor este impoz-itat la o rată de impozitare a profitului specifică com-paniilor. În această privinţă, OSC-urile sunt impozitatepe profitul provenit din activităţile lor economice, pebaza unui impozit mecanic. Entităţile juridice înfiinţateseparat de OSC-uri pentru a desfăşura activităţi comer-ciale trebuie să plătească impozit pe profit indiferentde activitate şi de nivelele de venit, şi de aceea acesteentităţi sunt impozitate pe baza unui impozit global.

Nu există nici un consens cu privire la care dintre

12

Guvernele au adoptat în mod caracteristicpatru abordări de politici publice, simple saucombinate, pentru a determina modalitateade impozitare a activităţilor de autofinanţareale OSC-urilor.


August 2007

Capitol 1

13

aceste abordări este mai bună, având în vedere faptulcă fiecare implică anumite beneficii şi costuri şidefineşte obiective diferite ale politici publice. CILNaplică patru criterii (adaptate de NESsT) pentru a evi-denţia implicaţiile practice ale fiecărei abordări.

A. Aspecte legate de complexitatea administrăriişi implementării practice. Impozitarea globală a tutur-or activităţilor economice este cea mai simplă abor-dare de administrare şi de implementare – odată ceactivităţile economice sunt definite. ONP-urile sunttratate în acelaşi fel ca şi organizaţiile care urmărescobţinerea de profit. Regula destinaţiei-profitului esteceva mai complex de administrat şi de implementat.Principala dificultate constă în stabilirea şi aplicareacriteriilor pentru ceea constituie o cheltuială în scopulbeneficiului public şi supervizarea utilizării efective aprofitului. Totuşi, este încă necesar să se monitorizezeONP-urile şi modul în care îşi utilizează fondurile, iaraceastă funcţie de “supraveghere” se poate dovedidificilă din punct de vedere administrativ. În plus,această abordare creează o posibilitate mai mare deabuz a unor indivizi fără scrupule, care urmăresc săfolosească ONP-urile ca mijloace de evaziune fiscală.Un test de relaţionare este mai greu de aplicatdeoarece este dificil de specificat conexiunea necesarădintre activitatea economică şi scopul beneficiuluipublic. Această abordare tinde să funcţioneze mai bineatunci când este dezvoltată în timp prin practiciadministrative. Pe de altă parte, această abordarerelaţională este foarte probabil să concentreze atenţiaONP-urilor asupra activităţilor economice în benefici-ul binelui public.

B. Efecte ale colectării venitului. Presupunândcă ratele de impozitare aplicate în baza diferitelortratamente fiscale sunt egale, cel mai mare venitpotenţial obţinut în urma impozitării pe venit este gen-erat în cazul folosirii abordării impozitării globale,deoarece supune impozitării cea mai mare parte aactivităţilor de auto-finanţare ale ONP-urilor. Totuşi,privind în mod empiric, nu este clar cât de multimpozit ar fi practic colectat, deoarece, considerândcelelalte elemente fiind egale, nivelul activităţii com-erciale a ONP-urilor va fi probabil mai mic în bazaacestei reguli decât în baza altor reguli (deoarece

impozitarea descurajează ONP-urile să iniţieze activ-ităţi comerciale).

În forma sa cea mai pură, regula destinaţia-venituluiare cel mai scăzut potenţial de a produce venit de peurma impozitării, deoarece toate veniturile din oricesurse sunt scutite de impozitare în cazul în care suntutilizate în scopul beneficiului public. În practică,multe ţări impun limite privind suma venitului careeste scutit în baza regulii destinaţia-venitului, limitândastfel eventualele pierderi ale bazei de venituri a statu-lui. Testul relaţional legat de misiune poate de aseme-nea să reducă in mod potenţial dimensiunea bazei fis-cale, dar probabil mai puţin decât testul destinaţia -venitului, deoarece primul dintre ele are efectul de adirecţiona activităţile economice ale ONG-urilor cătrezone specifice care produc beneficiu public.

C. Efecte asupra sectorului comercial.Abordarea impozitării globale a ONP-urilor pe venitulobţinut din activităţi economice este cel mai favorabilpentru sectorul comercial, deoarece nu există posibili-tatea unei concurenţe “neloiale” sau care să aducăprejudicii (de ex.: ONP-urile nu primesc un tratamentfiscal preferenţial în comparaţie cu organizaţiile careurmăresc obţinerea de profit). Regula destinaţia-venit-ului, în forma sa cea mai pură, nu face nimic săîmpiedice concurenţa neloială, deoarece natura uti-lizării venitului poate oferi ONP-urilor un avantaj fis-cal pe care competitorii lor care urmăresc obţinereaprofitului nu îl împărtăşesc. În mod firesc, o limitare aacestui beneficiu ar reduce avantajul comparativ alONP-urilor. Testul relaţional legat de misiune mini-mizează concurenţa neloială prin încurajarea ONP-urilor să se concentreze asupra activităţilor care pro-duc un beneficiu public şi prin aplicarea tratamentuluifiscal standard folosit pentru întreprinderile careurmăresc obţinerea de profit, atunci când activităţileONP-urilor sunt desfăşurate strict în vederea obţineriide profit. Dificultatea în implementarea acestei regulilegate de misiune constă în stabilirea activităţilor eco-nomice care contribuie sau nu la beneficiul public(sau care nu contribuie suficient de mult la beneficiulpublic).

14

D. Efecte asupra dezvoltării sectorului ONP-urilor. Abordarea impozitării globale reduce resurselesectorului non-profit, transferând în mod semnificativbani de la ONP-uri în sectorul guvernamental. Estegeneral acceptat faptul că ONP-urile care îşi des-făşoară activitatea în scopul beneficiului public, dacănu sunt eligibile pentru a primi subvenţii de la stat,trebuie măcar să nu fie nevoite să transfere resurselecătre stat (în acelaşi mod ca şi întreprinderile careurmăresc obţinerea de profit). Impozitarea globală atuturor veniturilor ONP-urilor obţinute din activităţieconomice elimină motivarea de a se implica în activ-ităţi generatoare de venit în scopul beneficiului public,şi se dovedeşte a fi cel mai puţin favorabilă pentrusectorul non-profit. Partizanii ONP-urilor solicită cacel puţin ca aceste impozite să aibă o rată prefer-enţială, mai mică decât cele impuse întreprinderilorcare urmăresc obţinerea de profit..

Regula destinaţia - venitului oferă ONP-urilor venitulpotenţial cel mai mare, deoarece, în mod virtual, oricevenit obţinut poate fi excaptat de la impozitare, dacăacesta este destinat activităţilor desfăşurate în benefi-ciul public. Testul relaşional legat de misiune este maipuţin favorabil ONP-urilor deoarece activităţile asu-mate doar în scopul obţinerii de venit nu se bucură descutire de la impozit. Totuşi, testul reaţional legat demisiune oferă beneficii fiscale semnificative pentruONP-uri, în special atunci când acestea se concen-trează asupra activităţilor asociate scopului beneficiu-lui public. În plus, testul relaţional canalizează activ-ităţile economice ale ONP-urilor în direcţii care săvizeze mai mult beneficiul social decât o face testuldestinaţia - venitului, care încurajează ONP-urile să seimplice în activităţi comerciale cu cel mai marepotenţial de câştig financiar.


August 2007

Capitol 1

15

Vedere de ansamblu asupracadrului general

Capitol 3

Cadrul legal din România permite în mod explicitactivităţile comerciale ale OSC-urilor, atâta vreme câtacestea sunt legate de misiune. OSC-urile care dorescsă se implice în activităţi comerciale nelegate de misi-une trebuie să înfiinţeze entităţi separate, destinateobţinerii de profit. Cadrul legal nu promovează înmod special activităţile comerciale ale OSC-uriloravând în vedere că atât activităţile legate de misiunecât şi cele care nu sunt legate de misiune sunt regle-mentate în acelaşi fel ca şi activităţile comerciale des-tinate obţinerii de profit. În plus, legislaţia dinRomânia recunoaşte conceptul de organizaţie în ben-eficiul public, dar definiţia rămâne vagă, iar benefici-ile nu prea bine definite. O legislaţie mai precisă arajuta în mod semnificativ la stabilirea unui mediu per-misiv pentru sectorul civil.

3.1 Reglementări generale pentru OSC-uri

OSC-urile din România sunt reglementate deOrdonanţa Guvernamentală privind Asociaţiile şiFundaţiile, OG 26/2000, adoptată în ianuarie 2000, şimodificată şi pusă în aplicare în 2005 de Legeaprivind Asociaţiile şi Fundaţiile (Nr. 246/2005). OG26/2000 a fost apoi modificată în anul 2003 deOrdonanţa Guvernamentală 37/2003, dar OG 37/2003a fost ulterior abrogată parţial din cauza unui nou pro-


ces de înregistrare propus, care solicita ministeruluicorespunzător să semneze cererea unei organizaţiiînainte de aprobarea acesteia. 1

OG 26/2000 a înlocuit Legea anterioară privindAsociaţiile şi Fundaţiile din anul 1924 (Legea no. 21privind Persoanele Juridice (Asociaţiile şi Fundaţiile)din data de 6 februarie 1924)2. Câteva din modi-ficările dintre legea din 1924 şi ordonanţa din 2000includ eliminarea avizului necesar din partea minis-terului competent în cadrul etapei pre-judiciare,furnizarea unor termene limită clare în cadrul întregiiproceduri de înregistrare, o reducere a numărului demembri necesar pentru a forma o asociaţie (redus apoiîn baza legii 246/2005), şi un nivel minim al activelorpentru înregistrarea OSC-urilor. În plus, OG 2000 amenţionat pentru prima dată conceptul de organizaţiiîn beneficiul public. Ordonanţa 2000 a oferit deasemenea asociaţilor şi fundaţiilor o mai mare inde-pendenţă faţă de guvern.3

Conform legii române, există trei tipuri de OSC-uri:asociaţii, fundaţii şi federaţii. Aceste trei tipuri deorganizaţii sunt denumite laolaltă “organizaţii non-profit” în legislaţia română , deşi unele legi folosescde asemenea termenii “organizaţii non-guvernamen-tale” sau “organizaţii ale societăţii civile”.

O asociaţie este definită ca fiind “un subiect de lege,constituită din trei sau mai multe persoane care, pebaza unui acord, împărtăşesc, fără a avea dreptul larestituire, contribuţia lor materială, cunoştinţele lor şiactivitatea lor lucrativă, pentru a desfăşura activităţide interes general, de interes comunitar sau, dacă estecazul, de interes personal, ne-patrimonial [ne-financiarsau non-profit].” 6

Membrii sau asociaţii trebuie să redacteze un act con-stitutiv şi un statut al asociaţiei. Actul constitutivspecifică, printre altele, membrii fondatori, numeleasociaţiei, activele iniţiale (cel puţin egale cu valoareaunui salariu minim brut), şi organismele de regle-mentare (inclusiv consiliul de administraţie). Statutulspecifică, printre altele, scopul şi obiectivul asociaţieişi categoriile sale de active şi pasive. 7

Legea specifică că o asociaţie trebuie să fie formatădin trei organisme: adunarea generală, care are, înultimă instanţă, responsabilitatea şi autoritatea de adecide în privinţa tuturor aspectelor importante aleasociaţiei, în cazul în care statutul acesteia nu acordăautoritatea supremă, în anumite privinţe, consiliului deadministraţie; consiliul de administraţie, care “asigurăpunerea în aplicarea deciziilor luate de adunarea gen-erală”; şi cenzorul, care asigură controlul financiarintern al asociaţiei. Atunci când numărul membrilordepăşeşte cifra 100, se impune formarea unui comitetde cenzori, alcătuit dintr-un număr impar de membri.8

O fundaţie este definită ca “un subiect de lege, consti-tuită de una sau mai multe persoane care, pe bazaunui act de voinţă inter vivos sau în caz de deces, sta-bilesc un patrimoniu desemnat permanent şi irevocabilîn vederea îndeplinirii unui obiectiv de interes generalsau, dacă este cazul, de interes comunitar”. 9

Fondatorul sau fondatorii trebuie să redacteze un actconstitutiv şi un statut care să conţină cerinţe similarecelor necesare înregistrării unei asociaţii. Activeleiniţiale (în natură sau în numerar) ale unei fundaţii tre-buie să fie cel puţin egale cu valoarea a 100 de salariiminime brute), în cazul în care obiectivul fundaţiei nu

16


August 2007

Capitol 1

1 Indicele de susţinere a ONG 2005 pentru Europa Centrală şi deEst, Agenţia Statelor Unite de Dezvoltare Internaţională.2 Legea nr. 21 privind Persoanele Juridice (Asociaţiile şiFundaţiile) din data de 6 februarie 1924; Ordonanţa privindAsociaţiile şi Fundaţiile (Ordonanţa nr. 26 din data de 30 ianuarie2000).3 De exemplu, legea din anul 1924 prevede ca pentru modificareaunei fundaţii, “Curtea de Apel, cu aprobarea comisiei superioarea persoanelor juridice, să fie capabilă să decidă, la cerereaorganelor administrative şi de conducere, în legătură cu modifi-carea organizaţiei înfiinţate de fondator, în cazul în care acestlucru este considerat a fi indispensabil pentru păstrarea activelorşi pentru îndeplinirea obiectivului fundaţiei”. Ordonanţa din anul2000 oferă în ultimă instanţă consiliului de administraţie autori-tatea de a modifica fundaţia.4 A se vedea Codul Fiscal, Articolele 7 şi 18.5 U.S. International Grantmaking, Informaţii naţionale, România,martie 2007.

6 Ordonanţa Guvernamentală 26/2000, Articolul 4.7 Ordonanţa Guvernamentală 26/2000, Articolele 6 şi 7.8 Ordonanţa Guvernamentală 26/2000, Articolele 20, 21, 24, 27.9 Ordonanţa Guvernamentală 26/2000, Articolul 15.


August 2007

Capitol 1

17

este acela de a colecta fonduri pentru alte asociaţii saufundaţii, caz în care activele iniţiale trebuie să fie celpuţin egale cu valoarea a 20 de salarii minimebrute.10

Legea specifică că o fundaţie trebuie să fie formatădin două organisme: consiliul de administraţie şi cen-zorul. Consiliul de administraţie este organul de con-ducere şi administrativ, a cărui responsabilitate esteaceea de a îndeplini scopul şi obiectivele fundaţiei.Autoritatea cenzorului este similară cu cea existentăîn cazul unei asociaţii. 11

O federaţie este înfiinţată de una sau mai multe asoci-aţii sau fundaţii. Federaţiile îşi desfăşoară activitateaîn baza aceloraşi prevederi ca şi asociaţiile. 12

Conceptul de beneficiu public a fost menţionat pentruprima oară în OG 26/2000. Orice asociaţie, fundaţiesau federaţie poate fi recunoscută de Guvern ca des-făşurându-şi activitatea în beneficiul public, în cazulîn care sunt îndeplinite anumite condiţii de eligibili-tate, inclusiv aceea ca activitatea organizaţiei să sedesfăşoare în interesul general sau în cel al colectiv-ităţii. Conform descrierii de mai jos, beneficiile cerevin asociaţiilor şi fundaţiilor care îşi desfăşoarăactivitatea în beneficiul public sunt relativ mici, iar înprezent doar în jur de 60 de asociaţii şi de fundaţii seîncadrează în acest statut.

3.2 OSC-uri şi activităţi comerciale

Articolul 46 al OG 26/2000 defineşte veniturile asoci-aţilor şi ale federaţiilor după cum urmează: a)taxe/cotizaţii ale membrilor; b) dobânzi şi dividenderezultate din investiţii financiare; c) dividendeobţinute de la societăţi comerciale; d) venituri rezul-tate din activităţi economice directe; e) donaţii, spon-sorizări sau moşteniri; şi f) alte venituri.13 În ceea ce

priveşte fundaţiile, veniturile sunt aceleaşi ca celedefinite pentru asociaţii şi federaţii, cu excepţia tax-elor/cotizaţiilor membrilor.

Articolul 48 specifică în continuare faptul că asociaţi-ile şi fundaţiile pot desfăşura activităţi economicedirecte “în cazul în care acestea au un caracter acce-soriu” şi atâta timp cât acestea sunt legate de misi-unea (“scopul”) lor. Legea nu specifică ce reprezintăun caracter accesoriu, iar această clauză poate fi inter-pretată ca un test scop-principal de reglementare aauto-finanţării OSC-urilor. După cum s-a menţionat laCapitolul 2, testul scop-principal evidenţiază faptul căOSC-urile sunt înfiinţate şi îşi desfăşoară activitateaîndeosebi în scop non-profit şi că auto-finanţarea nuar fi principala activitate a organizaţiei.

Legea este de asemenea vagă în definirea a ceea cereprezintă activităţile economice legate de misiune şinelegate de misiune, iar în teorie, autorităţile fiscalear putea compara facturile şi contractele generate deactivităţile economice cu misiunea OSC-urilor pre-văzută în statut. Totuşi, nu este clar cum – şi dacă –legea este aplicată în practică.

Asociaţiile şi fundaţiile se pot implica în activităţinelegate de misiune prin înfiinţarea de societăţi com-erciale separate. Dividendele obţinute din activităţileacestor societăţi comerciale, în cazul în care nu suntreinvestite în respectivele societăţi comerciale, vor fiutilizate doar în scopul îndeplinirii misiunii asociaţieisau a fundaţiei. 14

Nu există limitări cu privire la venitul pe care o OSCîl poate genera din activităţi contractuale, fie în moddirect, fie prin intermediul unei societăţi comer-ciale.15

Dezbatere privind organizaţiile care îşi desfăşoară

10 Ordonanţa Guvernamentală 26/2000, Articolele 15 şi 16.11 Ordonanţa Guvernamentală 26/2000, Articolele 28, 29, 31.12 Ordonanţa Guvernamentală 26/2000, Articolul 35.13 Raport privind Beneficiul Public, Procesul Român deReglementare a Beneficiului Public, Fundaţia de Dezvoltare aSocietăţii Civile; Ordonanţa Guvernamentală 26/2000, Articolul38.

14 Ordonanţa Guvernamentală 26/2000, Articolul 47.

activitatea în beneficiul publicExistă diferite dezbateri cu privire la tratamentulactivităţilor comerciale ale organizaţiilor care îşi des-făşoară activitatea în beneficiul public. Cu câtevaexcepţii privind scutirile de impozit pe venit din pub-licitate, asupra anumitor produse importate, şi asuprataxelor pe vehicule, organizaţiile care îşi desfăşoarăactivitatea în beneficiul public nu se bucură de excep-tări de taxe fiscale. Dezbaterea curentă analizeazădacă statutul de beneficiu public ar trebui să permităscutiri fiscale suplimentare, inclusiv pentru activităţilecomerciale. Una dintre propunerile privind activităţilecomerciale ale organizaţiilor care îşi desfăşoară activi-tatea în beneficiul public este acela de creştere sau deeliminare a limitelor privind venitul, în ceea cepriveşte scutirile de impozit pe profit (a se vedea maijos). 16

3.3 Tratamentul fiscal al ActivităţilorComerciale ale OSC-urilor

3.3.1 Impozitul pe profit

Activităţile comerciale ale OSC-urilor desfăşurate înmod direct de OSC-uri - şi, în consecinţă, legate demisiune – sunt scutite de la plata impozitului pe profitpână la un anumit plafon al venitului. Peste acestnivel, OSC-urile trebuie să plătească un impozit pe


August 2007

Capitol 1

18

profit de 16%, acelaşi ca şi cel plătit de societăţilecomerciale. Plafonul de venit este de 15.000 Euroobţinuţi din activităţi economice, într-un an fiscal , darnu mai mult de 10% din venitul total scutit de impozital organizaţiei. Codul Fiscal defineşte un total de 11categorii de venituri non-profit scutite de la impoz-itare, inclusiv cotizaţiile membrilor, taxele de înregis-trare şi contribuţiile; venitul din activităţi sportive;donaţiile primite pe bază de sponsorizare; dividendeleşi dobânzile obţinute din investirea veniturilor scutitede la impozitare; subvenţiile publice şi private; venitulrealizat din evenimente de colectare de fonduriocazionale; venitul ocazional obţinut din vânzareaactivelor deţinute de OSC-uri, altele decât cele uti-lizate pentru o activitate comercială; venitul pentrucare impozitul pe spectacol este plătibil (a se vedeasecţiunea 3.3.4. privind alte impozite); şi venitulobţinut din reclamă şi publicitate (aplicabil doar orga-nizaţiilor care îşi desfăşoară activitatea în beneficiulpublic, în anumite domenii de activitate).17

În ceea ce priveşte venitul realizat în urma unor eveni-mente de colectare de fonduri ocazionale, şi folosit înscop social sau profesional, în conformitate cu statutulorganizaţiei, se pare că unele organizaţii, neştiind căastfel de evenimente sunt scutite de la impozitare,plătesc impozit pe acest venit. Cu toate că legeascuteşte în mod explicit venitul generat de astfel de

15 Interviu cu Octavian Rusu, Fundaţia de Dezvoltare a SocietăţiiCivile, mai 2007.16 Interviu cu Octavian Rusu, Fundaţia de Dezvoltare a SocietăţiiCivile, mai 2007.

17 Codul Fiscal, Articolul 15.

PREZENTAREA PE SCURT A TRATAMENTULUI FISCAL AL ACTIVITĂŢILOR COMERCIALE ALE OSC-URILOR

Structura activităţii economice:

Activitate economica directă Societatea comercială separată

Da Impozitată peste un anumit nivel Impozitată indiferent de nivelul de venitLegată de

Misiune

Nu Nu se aplică Impozitată indiferent de nivelul de venit


August 2007

Capitol 1

19

evenimente, ea nu defineşte anumiţi termeni cheieprecum scop ocazional, social sau profesional, astfelcă OSC-urile trebuie să ţină seama de posibileleimplicaţii fiscale.

Pentru a ilustra plata impozitului pe profit, să pre-supunem că un OSC generează un venit de 10.000Euro din activitatea sa economică legată de misiune.Profitul obţinut din această activitate comercială estescutit de la impozitare deoarece acesta este sub pragulde 15.000 Euro la care se aplică impozitul pe profit.În plus, dacă cei 10.000 Euro nu reprezintă mai multde 10% din venitul total scutit de la impozitare alOSC-ului, profitul obţinut din acest venit este deasemenea scutit de la impozitare. Totuşi, în cazul încare venitul total scutit de la impozitare al OSC-uluieste de 50.000 Euro, venitul din activităţi economicereprezintă 20% din venitul total scutit de la impozitareal OSC-ului, depăşind nivelul de venit scutit de laimpozitare. În acest caz, OSC-ul ar trebui să plăteascăimpozit pe profit.

Pentru activităţile comerciale ale OSC-urilor desfăşu-rate în cadrul unei entităţi separate, destinate obţineriide profit – necesară în cazul în care activitatea comer-cială nu este o activitate legată de misiune – OSC-urile vor plăti impozitul pe profit de 16% din toateprofiturile câştigate în urma desfăşurării activităţiicomerciale (indiferent de nivelul venitului).

Fundaţiile înfiinţate ca urmare a unei moşteniri suntscutite de la plata impozitului pe profit. 18

Baza evaluării impozitului pe profit o constituie profi-tul stabilit ca diferenţă între venituri şi cheltuieli, cuadausuri sau deduceri în conformitate cu prevederileArticolului 19 al Codului Fiscal. OSC-urile trebuie săplătească anual impozitul pe profit, la data sau înaintede data de 15 februarie a fiecărui an următor anuluipentru care este calculat impozitul.

După cum s-a menţionat anterior, o dezbatere curentă

în sectorul OSC-urilor se referă la faptul dacă pentruorganizaţiile care îşi desfăşoară activitatea în benefici-ul public trebuie sau nu să fie acordate scutiri specialede la impozitare pentru activităţile lor economice. Opropunere este aceea de a creşte sau de a elimina limi-ta de venit de 15.000 Euro şi de a excepta toate veni-turile din activităţi comerciale, indiferent de sumă, dela plata impozitului pe profit.

3.3.2 Taxa pe valoare adăugată

Noi prevederi legale privind TVA-ul sunt aplicabile dela 1 ianuarie 2007, când România a devenit membrucu drepturi depline al Uniunii Europene. Vechilereglementări privind cota TVA 0 sau rambursareaTVA-ului nu mai sunt aplicabile, fapt ce a generatmultă confuzie atât pentru OSC-uri cât şi pentruautorităţile fiscale, în special în cazul proiectelor dez-voltate cu fonduri străine. .

În ceea ce priveşte activităţile non-profit ale OSC-urilor (de ex.:ne-comerciale), OSC-urile sunt consid-erate ca utilizatori/beneficiari finali şi nu sunt rambur-saţi pentru TVA-ul plătit pentru bunuri, mărfuri sauservicii. În ceea ce priveşte OSC-urile care coor-donează proiecte finanţate de donatori internaţionali,în special de Uniunea Europeană, noi reglementăriprivind aderarea la UE au intrat în vigoare la data de 1ianuarie 2007, reglementări care au schimbat în modsemnificativ regimul TVA-ului. Până în anul 2007,TVA-ul plătit pentru bunurile, mărfurile sau serviciileachiziţionate folosind fonduri internaţionale era ram-bursat de Guvernul României, iar acest fapt a ajutat înmod semnificativ OSC-urile care nu puteau, în bazaacordurilor de subvenţionare cu donatori internaţion-ali, să utilizeze aceste subvenţii pentru a plăti parteade TVA din preţului serviciului sau produsului. Totuşi,odată cu aderarea la UE, modificările aduse CoduluiFiscal au pus capăt rambursărilor de TVA acordate deGuvern, lăsând OSC-urile în situaţia de a fi obligatesă plătească în întregime TVA-ul aferent. O OrdonanţăGuvernamentală de Urgenţă emisă în februarie 2007 a

18 Codul Fiscal, Articolul 15, paragraful 1.

clarificat aparent această situaţie prin decizia de ram-bursare de către Guvernul României a TVA-ului aferentfondurilor de pre-aderare la UE (OGU 11/2007). Celpuţin două aspecte rămân încă nerezolvate: nu este clarcum vor aplica autorităţile fiscale această prevedere(unele interpretări ale OGU 11/2007 specifică faptul căOSC-urile nu sunt acoperite de ordonanţa de urgenţă),şi Ordonanţa de Urgenţă tratează doar proiectelefinanţate din fonduri de pre-aderare la UE, lăsând deop-arte toate celelalte proiecte finanţate de donatori inter-naţionali care nu acceptă plata TVA-ului drept cheltuieliexigibile. În prezent se poartă negocieri între Ministerulde Finanţe şi OSC-uri pentru a rezolva această prob-lemă.

În ceea ce priveşte activităţile comerciale ale OSC-urilor, acestea sunt supuse aceluiaşi TVA ca şi cel ce seaplică societăţilor comerciale. Rata TVA de bază pentrutoate bunurile şi serviciile vândute este de 19%, o ratăredusă de 9% aplicându-se anumitor produse şi servicii:furnizarea de cărţi, ziare, reviste şi manuale şcolare 19;furnizarea de produse ortopedice; şi cazare în sectorulhotelier.20Reglementările curente permit scutiri deTVA pentru anumite “operaţiuni de interes public”, pen-tru care TVA-ul este plătit la achiziţionarea bunului şi aserviciilor, dar nu este impus la furnizarea acestor oper-aţiuni de interes public. Operaţiile scutite sunt prezen-tate în Codul Fiscal şi includ furnizarea de bunuri şi/sauservicii strâns legate de asistenţa şi protecţia socialăefectuate de entităţile recunoscute ca având un caractersocial, servicii privind protecţia copiilor şi a tinerilor;prestatori aotorizaţi de servicii de instruire profesională;servicii aferente exclusiv membrilor (de ex.: taxele demembru sunt scutite); servicii sportive; servicii privindcolectarea de fonduri; producţii şi distribuire a filmelor,programe radio şi TV; activităţi de publicare, vânzăride materiale şi obiecte religioase; şi anumite importuri.

Activităţile comerciale ale OSC-urilor (şi ale soci-etăţilor comerciale) ale căror venituri se situează subnivelul de 35.000 Euro sunt scutite de la plata TVA-ului.21 Atunci când veniturile se situează sub această

sumă, OSC-urile pot solicita să fie înregistrate ca plăti-toare de TVA, în cazul în care organizaţiile doresc săaibă dreptul de a deduce TVA-ul plătit pentru produselesau serviciile achiziţionate.22 În acest caz, OSC-urilevor avea obligaţia de a impune plata TVA-ului pentrutoate bunurile şi serviciile pe care le furnizeazăclienţilor săi. Odată cu implementarea noului Cod Fiscalîn anul 2007, deducerile de TVA sunt limitate la doarcâteva servicii care nu pot garanta înregistrarea TVA-ului.

În cazul în care o OSC care câştigă mai puţin de 35.000Euro din activităţi comerciale decide să nu se înreg-istreze ca plătitoare de TVA, Codul Fiscal şi legislaţiaaferentă nu specifică un cadru de lucru care să se aplicetaxei pe valoare adăugată a acestor organizaţii. Singurareglementare fiscală care se aplică acestor OSC-uri sereferă la realizarea unei declaraţii speciale privind taxape valoare adăugată, în cazul în care OSC-urile suntbeneficiarii anumitor servicii prestate de persoane sauorganizaţii înfiinţate în străinătate.23

În cazul în care veniturile provenite din activităţile com-erciale ale OSC-urilor depăşesc 35.000 Euro într-un anfiscal dat, OSC-urile trebuie să solicite înregistrarea caplătitoare de TVA în termen de 10 zile de la datadepăşirii acestui prag. Odată ce pragul de scutire estedepăşit, OSC-urile nu mai pot cere scutirea de la plataTVA-ului, chiar dacă ulterior acestea realizează veniturianuale mai mici decât pragul de scutire prevăzut delege.

OSC-urile înregistrate ca plătitoare de TVA au obligaţiade a ţine anumite registre asociate operaţiunilor lor.Aceasta include ţinerea de registre contabile în confor-mitate cu legea şi furnizarea către autorităţile fiscale adocumentelor necesare stabilirii operaţiunilor desfăşu-rate de OSC-uri. 24

3.3.3 Dividende

În cazul activităţilor comerciale care nu sunt legate de


August 2007

Capitol 1

20

19 Această clauză exclude publicaţiile destinate exclusiv public-ităţii.20 Codul fiscal, Articolul 140; U.S. International Grantmaking,Informaţii naţionale, România, martie 2007.21 Global Legal Group, Ghid comparativ internaţional privindimpozitarea societăţilor, 2007, România.

22 Codul Fiscal, Articolul 152, paragraful 7.23 Codul Fiscal, Articolele 152, 155, 156 şi 157.24 Codul Fiscal, Articolul 156.


August 2007

Capitol 1

21

misiune, o OSC românească trebuie să înfiinţeze o enti-tate juridică separată, în baza Legii societăţilor. Ca reg-ulă generală, profitul poate fi distribuit unui acţionardoar după plata impozitului pe profit şi a impozitului pedividende. Impozitul pe dividende se ridică la 10% dindividendul brut plătit acţionarului, cu excepţia cazuluiîn care acţionarul este o entitate juridică română caredeţine peste 15% (acest procent va fi redus la 10%începând cu anul 2009) din acţiunile altei entităţijuridice române, pe o perioadă de 2 ani înainte de platadividendului (Art. 36 paragrafele 2, 3 şi 4). Prinexcepţie, dividendele obţinute prin investirea veniturilorscutite de la plata impozitului pe profit ale unei OSCvor fi de asemenea scutite de la impozitare (art. 15 par.(2) lit. (f)).

3.3.4 Alte impozite

Cadrul legal include un număr de impozite şi taxelocale care trebuie să fie plătite autorităţilor fiscale.

A. Impozit pe clădire

Orice OSC care deţine o clădire trebuie să plătească unimpozit anual pe această clădire. Codul Fiscal permitefiecărui Consiliu Local să stabilească scutiri pentru aso-ciaţiile şi fundaţiile care deţin clădiri folosite în scopuldesfăşurării de activităţi umanitare. În acelaşi timp,Codul Fiscal stipulează de asemenea scutiri pentru anu-mite organizaţii, şi facilităţi privind impozitul peclădiri. Aceste excepţii se aplică:

• fundaţiilor înfiinţate prin testament pentru amenţine, dezvolta sau sprijini instituţii culturalenaţionale, precum şi pentru a sprijini activităţi cu carac-ter umanitar, social sau cultural.• organizaţiilor a căror activitate exclusivă con-stă în prestarea de servicii sociale gratuite în cadrulunor unităţi specializate care asigură: găzduire; îngrijiremedicală şi socială; asistenţă, sprijin, reabilitare şi rein-tegrare socială a copiilor, familiilor, persoanelor cuhandicap şi a altor persoane.• clădirilor care sunt utilizate exclusiv în scopulprestării de servicii turistice pe o perioadă care să nu

depăşească 5 luni în cursul unui an calendaristic, caz încare impozitul pe clădire trebuie să fie redus cu 50%.

Rata impozitului este stabilită printr-o decizie a consili-ului local şi poate fi cuprinsă între 0,25% şi 1,50% dinvaloarea contabilă a clădirii.

B. Impozit pe teren

Orice OSC care deţine teren trebuie să plătească impoz-it anual pe acest teren. Scutirile acordate anumitororganizaţii, precum şi facilităţile, sunt aceleaşi ca şi încazul impozitului pe clădire. Impozitul pe teren estestabilit la o sumă fixă pe metru pătrat, în funcţie de ran-gul localităţii în care acesta este situat, de zonă şi/saude categoria de utilizare a terenului.

C. Impozit pe spectacol

Orice OSC care organizează o reprezentaţie artistică, ocompetiţie sportivă sau o altă activitate de divertismenteste obligată să plătească impozit pe spectacol.Impozitul pe spectacol trebuie să fie calculat prin apli-carea ratei de impozitare corespunzătoare sumeiîncasate din vânzarea biletelor de intrare şi a abona-mentelor, Rata impozitului variază în funcţie de specta-col sau de reprezentaţie, de spaţiu şi de tipul de locaţieutilizat în acest sens. Dacă un spectacol este realizat înscopuri caritabile, care nu sunt definite de lege, parteaimpozabilă a sumelor încasate din vânzarea biletelorsau a abonamentelor trebuie să excludă sumele plătiteîn scop caritabil. Impozitul pe spectacol nu se aplicăspectacolelor organizate în scop umanitar.25

D. Taxe vamale

În marea lor majoritate, OSC-urile şi societăţile comer-ciale plătesc aceleaşi taxe vamale pentru bunurileimportate. Totuşi, un număr de bunuri sunt scutite de laplata acestor taxe, în cazul OSC-urilor care obţin inacest sens o autorizaţie de la Ministrul Finanţelor.Aceste bunuri includ: donaţiile cu caracter social,umanitar, religios, cultural, educaţional sau în scop

25 Codul Fiscal, Capitolul 4.


August 2007

Capitol 1

22

sportiv; şi echipamentele şi furniturile primite ca don-aţii şi utilizate în scopul desfăşurării de activităţi non-profit. Astfel, taxele vamale sunt plătite pentru oriceprodus / bun destinat folosirii în scopul desfăşurării deactivităţi comerciale.

E. Taxe

Codul Fiscal defineşte de asemenea un număr de taxeplătibile autorităţilor fiscale locale. Aceste taxe includ:

• Taxele pe mijloacele de transport, precummaşini, autobuze, camioane, etc. Vehiculele destinatepersoanelor cu handicap sunt scutite de la plata acesteitaxe.26 În plus, organizaţiile care îşi desfăşoară activi-tatea în beneficiul public sunt scutite de la plata taxelorpe mijloacele de transport pentru vehiculele donate saudirect finanţate din subvenţii. Totuşi, taxa este aplicatăpentru prima înregistrare a tuturor vehiculelor comer-ciale.27• Taxele pentru emiterea certificatelor, aaprobărilor şi a autorizaţiilor de către autorităţile locale.Aceste taxe trebuie să fie plătite înainte de emitereaacestor certificate, aprobări şi autorizaţii.• Taxele pentru servicii de reclamă şi publici-tate, plătite de beneficiarii acestor servicii la o rată de1% - 3% din valoarea serviciilor. Aceste taxe nu trebuiesă fie plătite în cazul publicităţii scrise sau a celei real-izate în mediul audio-vizual.• Taxe hoteliere. Valoarea taxei de cazare lahotel este stabilită de consiliul local, şi poate varia între0,5% şi 5% din taxa de cazare. Plata taxei nu se aplicăpersoanelor cu handicap “sever sau serios”, pensionar-ilor, studenţilor şi altor grupuri.28

3.4 Înregistrare fiscală

OSC-urile trebuie să respecte aceleaşi cerinţe de înreg-istrare fiscală în cadrul activităţilor lor comerciale caorice entitate care îşi desfăşoară activitatea în scopulobţinerii de profit. În acest context, legile fiscale, legilemuncii şi alte legi speciale se aplică fiecărui caz în

parte în conformitate cu activitatea specifică în careOSC-ul se implică. Toate înregistrările fiscale sunttrimise autorităţilor fiscale locale. În ceea ce priveşteOSC-urile, aceste înregistrări cuprind:

• Impozitul pe profit: Organizaţiile non-profittrebuie să plătească impozitul pe profit, anual sauînainte de 15 februarie a anului următor anului pentrucare se calculează impozitul.29 Formularul 101 (for-mularul cel mai des folosit pentru înregistrarea impozit-ului pe profit) trebuie să fie trimis la sediulAdministraţiei Financiare corespunzătoare.• TVA: TVA-ul se plăteşte în mod normal lunar,la data de sau înainte de ziua de 25 a lunii. OSC-urileînregistrate ca plătitoare de TVA şi cu venituri care nudepăşesc 100.000 Euro în cursul unui an fiscal potalege să plătească TVA trimestrial. Formularul 300 (for-mularul cel mai des utilizat pentru a înregistra TVA-ul)trebuie să fie trimis Administraţiei Financiare corespun-zătoare.• Impozitele pe clădire şi pe teren şi taxele pemijloacele de transport: acestea trebuie să fie plătiteanual, în patru rate egale, la data de sau înainte de datade 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 noiem-brie.30• Taxele pe servicii de reclamă şi publicitate:acestea trebuie să fie plătite lunar, la data de sau înaintede data de 10 noiembrie a lunii.

În plus faţă de înregistrările fiscale de mai sus, OSC-urile trebuie să plătească taxe de contribuţie socială pevenitul brut plătit salariaţilor lor. Acestea includ în gen-eral: contribuţia la asigurări sociale (19,5% din salariulbrut al salariatului), asigurări de sănătate (6%), asig-urări de şomaj (2%), garanţie salarială (0,25%), risc şiaccidente (0,4%) şi contribuţii către Camera de Muncă(0,75% în cazul în care contractele sunt păstrate laCamera de Muncă şi 0,25% în cazul în care contractelesunt păstrate de salariat). În afară de contribuţiile anga-jatorului, următoarele taxe şi contribuţii sunt plătite desalariat, aplicate de asemenea venitului brut: asigurărisociale (9,5%), asigurări de sănătate (6,5%) şi asigurări

26 Codul Fiscal, Articolul 262.27 Raport privind beneficiul public, Procesul român de regle-mentare a beneficiului public, Fundaţia de Dezvoltare a SocietăţiiCivile.

28 Codul Fiscal, Articolul 280.29 Codul Fiscal, Articolul 34, paragraful 3.30 Codul Fiscal, Articolele 249, 253, 255 şi 285.


August 2007

Capitol 1

23

de şomaj (1%). OSC-urile au posibilitatea de a optaîntre plata tuturor acestor contribuţii şi taxe lunare sauanuale (Art. 109, paragraful (2) din Codul ProceduralFiscal).

3.5 Obligaţii de raportare

Obligaţiile de raportare impuse de legislaţia fiscală suntsupuse directivelor descrise mai sus. OSC-urile trebuiede asemenea să înregistreze orice modificare a actuluilor constitutiv şi a statutului lor la Registrul Asociaţilorşi Fundaţiilor la biroul aflat în jurisdicţia lor.31 Alteobligaţii de raportare afectează doar OSC-urile înregitrate ca organizaţii care îşi desfăşoară activitatea înbeneficiul public.

Organizaţiile care îşi desfăşoară activitatea în beneficiulpublic au obligaţia de a trimite autorităţii administrativeresponsabile, bilanţuri şi rapoarte de activitate anuale.Extrase din bilanţuri şi din rapoartele de activitate trbuie, de asemenea, să fie publicate în Monitorul Oficialal României, precum şi în Registrul Naţional alOrganizaţiilor Non-profit.

Lista Legilor privind activităţile comerciale şi operaţinile OSC-urilor:

• Legile OSC-urilor: Ordonanţa Guvernamentalăprivind Asociaţiile şi Fundaţiile nr. 26/2000, apro-bată de Legea nr. 246/2005;

• Legile fiscale: Codul Fiscal – Legea nr. 571/2003;Codul Procedural Fiscal – OrdonanţaGuvernamentală 92/2003; Legea privindimpozitele şi taxele nr. 273/ 2006, modificată;Ordonanţa Guvernamentală de Urgenţă 11/2007care modifică OGU 63/1999 privind administrareafondurilor nerambursabile de la ComunitateaEuropeană;

• Legile privind donaţiile: Legea privind spon-sorizarea nr. 32/1994, modificată;

• Legile privind voluntariatul: Legea privind volun-tariatul nr. 195/2001;

• Legislaţia de drept public: Legea privind condiţiilefinanţării rerambursabile din fonduri publice desti-nate activităţilor non-profit de interes general nr.

350/2005• Legile muncii, de asigurări sociale şi sociale:

Legea privind Bugetul de Stat de asigurări socialenr. 487/ 2006, Ordonanţa Guvernamentală deUrgenţă 150/ 2002 privind organizarea şifuncţionarea sistemului de asigurări sociale desănătate;

• Legile speciale privind anumite organizaţii: Legea47/ 2006 privind sistemul naţional de asistenţăsocială , Decretul de lege privind cooperativele deartizanat nr. 66/1990; Legea privind uniunile sindi-cale nr. 54/2003.

3.6 Experienţa necesară în vederea admin-istrării activităţilor comerciale şi asurselor de asistenţă

Sectorul societăţii civile din România s-a dezvoltat înmod semnificativ de la revoluţia din 1989 în ceea cepriveşte OSC-urile active, domeniile în care acestea îşidesfăşoară activitatea şi calitatea serviciilor pe careacestea le furnizează. În ciuda celor aproape douăzecide ani de dezvoltare rapidă a sectorului, sectorul OSC-urilor este încă finanţat în mare parte prin subvenţii şidonaţii. Un raport al Ministerului de Finanţe din anul2003 privind declaraţiile financiare a peste 17.000OSC-uri a arătat că în jur de 15% din finanţarea OSC-urilor provine din activităţi economice. Trebuie remar-cat faptul că această cifră include toate tipurile deentităţi înregistrate ca asociaţii şi fundaţii şi, în con-secinţă, nu se aplică doar OSC-urilor care desfăşoarăactivităţi în beneficiul public (definite în tipologiaCILN, nu în cadrul legal). OSC-urile continuă să nece-site servicii de sprijinire precum instruire, dezvoltare deabilităţi şi asistenţă tehnică în planificarea comercială,administrarea financiară, precum şi în ceea ce priveşteaspectele legale cu privire la dezvoltarea şi susţinereaactivităţilor comerciale. Chiar dacă acest sprijin contin-uă să fie limitat, organizaţiile de mai jos oferă serviciiîn vederea susţinerii dezvoltării activităţilor comercialeale OSC-urilor.

CENTRAS

31 Ordonanţa Guvernamentală 26/2000, Articolele 33 şi 34.

Înfiinţată în anul 1995 cu misiunea de a contribui ladezvoltarea democraţiei în România prin consolidareasectorului non-profit. CENTRAS oferă instruire, asis-tenţă tehnică şi suport informaţional comunităţilor,ONG-urilor, societăţilor şi guvernelor interesate desocietatea civilă şi de dezvoltarea democraţiei. CEN-TRAS are o filială în Constanţa şi sprijină o reţea decentre de resurse regionale.

011454 Bucureşti, Bd. Mareşal Averescu nr. 17,Pavilion 7, et. 3, sector 1Tel: + 4 021 223 00 10, + 4 021 223 00 11Fax: + 4 021 223 00 12E-mail: [email protected]: http://www.centras.ro

Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii CivileFDSC sprijină dezvoltarea organizaţiilor societăţiicivile prin promovarea implicării active a indivizilor încadrul comunităţilor lor şi prin încurajarea eforturilororganizaţiilor non-profit de a îmbunătăţi calitatea vieţiişi de a consolida democraţia în România.

Splaiul Independentei nr. 2k, et. 4 sector 3, BucureştiTel: + 4-021-310-0177Fax: + 4-021-310-0180Email: [email protected]: http://www.fdsc.ro/index.htm

Fundaţia PACTMisiunea Fundaţiei PACT este aceea de a contribui ladezvoltarea susţinută a comunităţii prin promovareainiţiativelor locale şi regionale, prin parteneriat şi prinresponsabilitate socială. Echipa organizaţiei are expe-rienţă în proiectele de instruire şi de consultanţă îndomeniul dezvoltării comunităţii, al planificării par-ticipării, al planificării şi managementului proiectului,al dezvoltării organizaţiilor, al relaţiilor publice şi alcolectării de fonduri, al educaţiei financiare precum şiîn domeniul antreprenoriatului.

Strada Doctor Lister nr. 55, Et.2, Ap 5, Sector 5,Bucureşti, RomâniaTel: + 40 031 690 09 61 / + 40 021 4101058Fax: + 40 031 690 09 61Email: [email protected]

Web: http://www.fundatiapact.ro

Fondul Român de Dezvoltare SocialăFRDS sprijină procesul de dezvoltare al comunităţilor săracedin România prin subvenţii acordate propunerilor de sub-proiect, pe baza cererilor comunităţilor, şi contractate cuOrganizaţiile orientate spre comunitate şi cu Organizaţiileintermediare care primesc în mod direct fonduri în vedereaimplementării sub-proiectelor. FRDS oferă subvenţii şi instru-ire în vederea desfăşurării activităţilor orientate spre comuni-tate şi a activităţilor comerciale ale OSC-urilor.

Bld. Elisabeta nr. 3, etaj 3, BucureştiTel / fax: + 40 1 315 34 95, 315 34 40Web: www.frds.ro

Organizaţia Naţională a Persoanelor cu Handicap dinRomâniaONPHR oferă asistenţă în vederea desfăşurării activităţilor deauto-finanţare celor 78 de organizaţii membre ale sale careîşi desfăşoară activitatea în acest domeniu.

Centrul Comunitar "Daniel Vasilescu"B-dul Mareşal Averescu nr. 17, Pavilion 7, et. 3,Bucureşti, sector 1, 011454, RomâniaTelefon: + 40-21-224.14.89Fax: + 4-031.81.05678E-mail: [email protected]; [email protected]: http://www.integration.ro

Nonprofit Enterprise and Self-sustainability TeamNESsT îşi desfăşoară activitatea în vederea soluţionării prob-lemelor sociale importante în ţările in tranzitie spre economiade piata, prin dezvoltarea şi sprijinirea întreprinderilor socialecare consolidează capacitatea de susţinere financiară a organi-zaţiilor societăţii civile şi maximizează impactul lor social.NESsT gestionează NESsT Venture Fund, un fond deinvestiţii filantropic care permite dezvoltarea abilităţilor şioferă spijin financiar întreprinderilor sociale.

Str. Popa Tatu, Nr. 3, Ap. 8 Sector 1BucureştiTel: +40 311 0946Web: www.nesst.org


August 2007

Capitol 1

24

Interpretarea şi Citicarea CadruluiLegal şi de Reglementare dinRomânia

Capitol 4

După cum s-a discutat în capitolul precedent, cadrullegal de bază ce se aplică activităţilor comerciale aleOSC-urilor prezintă anumite diferenţe faţă de cadrullegal care se aplică activităţilor comerciale ale soci-etăţilor care îşi desfăşoară activitatea în scopulobţinerii de profit; totuşi aceste diferenţe sunt destulde nesemnificative. Prin tratarea in mod similar aactivităţilor comerciale ale OSC-urilor şi cele ale soci-etăţilor care îşi desfăşoară activitatea în scopulobţinerii de profit, cadrul are avantajul de a furniza ocale simplă de reglementare a tuturor activităţilorcomerciale (atât cele destinate obţinerii de profitcât şi cele non-profit), dar NESsT susţine căaceastă perspectivă nu reuşeşte să confirme şi săpromoveze beneficiile sociale cu care OSC-urilecontribuie la societatea romaneasca.Acest capitol evaluează efectele practice alelegilor române asupra activităţilor comercialeale OSC-urilor, discută despre punctele forte şipunctele slabe ale cadrului legal şi oferă reco-mandări privind reformarea sistemului, fapt cear spori dezvoltarea activităţilor comerciale ale

OSC-urilor, crescând şi susţinând contribuţiile

25



August 2007

Capitol 1

26

acestui sector la societatea română în ansamblul ei.

4.1. Evaluarea cadrului legal român privindactivităţile comerciale ale OSC-urilors

Existenţa unui cadru legal bazat pe principii corecte şiaplicat în mod corespunzător şi constant este esenţialpentru stabilitatea economică, politică şi socială aoricărei ţări. În această privinţă, cu toate că a făcutprogrese în ultimii câţiva ani, sistemul judiciar dinRomânia rămâne slab în privinţa guvernării legii, aindependenţei şi a contabilităţii. Într-adevăr, sistemuljudiciar din România a reprezentat un obstacol majorîn calea procesului de aderare la UniuneaEuropeană.32 Cadrul legal specific al tratamentuluilegal al activităţilor comerciale ale OSC-urilor esteclar, fără a promova însă dezvoltarea acestor activ-ităţi. Legea permite în mod specific desfăşurarea deactivităţi comerciale de către OSC-uri, totuşi legile şireglementările aplicabile le reflectă pe cele ale soci-etăţilor care îşi desfăşoară activitatea în scopulobţinerii de profit, lăsând OSC-urile cu puţine trata-mente fiscale preferenţiale. Lipsa iniţiativelor fiscalenu încurajează OSC-urile să desfăşoare activităţi eco-nomice – şi uneori chiar le descurajează în acest sens– şi nu contribuie la consolidarea societăţii civile.OSC-urile din România ar putea beneficia de un sis-tem legal şi de o reglementare care să trateze com-paniile care îşi desfăşoară activitatea în scopulobţinerii de profit în mod diferit de, ca exemplu, oOSC care vinde produse realizate de oameni margin-alizaţi care nu ar găsi altfel slujbe pe piaţa muncii.

Această secţiune evaluează cadrul legal din Româniacu privire la cele cinci criterii analitice stabilite detipologia CILN şi prezentate în Capitolul 2.

• Complexitatea aspectelor legate de adminis-trare şi de implementare practică.

De când activităţile comerciale ale OSC-urilor suntreglementate în mod uniform, nu doar în cadrul sec-torului ci şi în armonie cu sectorul societăţilor care îşi

desfăşoară activitatea în scopul obţinerii de profit -lăsând la o parte cele câteva diferenţe – sistemul esterelativ uşor de administrat. Aceleaşi reguli se aplicătuturor entităţilor (cele care urmăresc obţinere de prof-it şi cele non-profit) care se implică în activităţi com-erciale, în ceea ce priveşte raportarea şi înregistrareafiscală (cu mici adaptări în cazul OSC-urilor în ceea cepriveşte datele şi formularele de înregistrare).În plus, sistemul scuteşte entităţile de la plata impozit-ului pe venit, atunci când acesta din urmă este sub unanumit nivel (15.000 Euro pentru impozitul pe venit şi30.000 Euro pentru TVA). În baza tipologiei CILN,sistemul ar putea fi clasificat drept un sistem deimpozitare mecanică, având în vedere faptul că difer-enţa dintre activităţile economice care sunt impozitateşi cele care nu sunt impozitate se bazează pe acelaşicriteriu. Ţinând cont de faptul că sistemul de impoz-itare mecanică tratează activităţile comerciale aleOSC-urilor în mod similar cu cele ale societăţilor careurmăresc obţinerea de profit (similar tratamentuluiimpozitării globale), sistemul este relativ uşor deadministrat. Singura eventuală dificultate în imple-mentarea legilor şi a reglementărilor curente priveştedefinirea a ceea ce reprezintă activităţile comercialelegate de misiune. Se pare că, în practică, autorităţilenu monitorizează activităţile comerciale ale OSC-urilor dincolo de implicaţiile lor fiscale şi, până înprezent, acest aspect nu a constituit o sursă a difi-cultăţilor de implementare.

Din perspectiva componentelor OSC-urilor, simplici-tatea sistemului evidenţiază problemele sale, deoarecetratarea în mod uniform a activităţilor comerciale des-făşurate de OSC-uri şi a celor desfăşurate de soci-etăţile care urmăresc obţinerea de profit nu permiterecunoaşterea şi promovarea beneficiilor publice adusede OSC-uri. De aceea NESsT consideră că, chiar dacăadministrarea sistemului ar deveni complicată caurmare a reformelor propuse ulterior în acest capitol,aceste complicaţii ar reprezenta mici sacrificii înraport cu beneficiile semnificative pe care acestereforme le-ar produce.

32 Naţiunile în tranzit, Freedom House, 2006.


27

August 2007

Capitol 1

• Efecte asupra încasării venitului

Având în vedere tratamentul impozitării mecanice decare s-a discutat anterior, sistemul actual român nugenerează atâta venit de pe urma impozitării cât ar fiobţinut în cazul unui tratament de impozitare globală;totuşi sistemul actual poate încă să genereze un venitmai mare de pe urma impozitării decât alte tratamentefiscale (testul – destinaţia venitului sau testul similar-ităţii). Totuşi, anumite aspecte ale sistemului, în spe-cial absenta reducerilor fiscale pentru OSC-urile carese implică în desfăşurarea de activităţi comerciale, facdificilă evaluarea impactului asupra nivelului deîncasare a veniturilor. Mai întâi, multe OSC-uri suntdescurajate să iniţieze activităţi comerciale deoareceacestea percep impozitul ca pe un obstacol în caleaobţinerii de profit. Astfel, în baza sistemului actual,OSC-urile desfăşoară activităţi comerciale la un nivelmai scăzut decât ar putea să o facă în cadrul unuimediu de reglementare mai prietenos. În acelaşi timp,cei care desfăşoară astfel de activităţi obţinând veni-turi peste anumite nivele de venit stabilite plătesc deasemenea impozit pe întregul profit. Nu este sigurdacă această bază de venituri ar creşte sau ar descreşteîn cazul unui nivel mai mare de activităţi comercialedesfăşurate de OSC-uri, dar cu o rată mai scăzută deimpozitare. Acordarea de scutiri totale de la impoz-itare OSC-urilor ar scădea în mod evident veniturileîncasate de stat.

• Efecte asupra sectorului comercial

Având în vedere faptul că activităţile comerciale aleOSC-urilor primesc un tratament legal şi de regle-mentare similar celui primit de activităţile comercialedesfăşurate de societăţile care urmăresc obţinerea deprofit, nu putem spune că asistăm la o “competiţieneloială” dinspre sectorul non-profit spre cel destinatobţinerii de profit. Atunci când OSC-urile primescscutiri de la impozitare (de ex.: neplata impozitului peprofit pentru veniturile care nu depăşesc 15.000 Euro,scutirea de TVA în cazul activităţilor de protecţie acopiilor şi a tinerilor), acestea reprezintă scutiri fiscalela nivele scăzute ale activităţii economice sau pentruvenituri strâns legate de anumite activităţi non-profit

specifice (precum serviciile sociale, modelele deangajare şi instruirea autorităţilor publice şi a OSC-urilor) care se confruntă cu o concurenţă scăzută dinpartea societăţilor care îşi desfăşoară activitatea învederea obţinerii de profit.

Din cauza tratamentului fiscal al celor două sectoare,sistemul legal din România poate fi considerat maifavorabil societăţilor care îşi desfăşoară activitatea învederea obţinerii de profit decât OSC-urilor.Impozitarea OSC-urilor la acelaşi nivel cu cel al soci-etăţilor care îşi desfăşoară activitatea în vedereaobţinerii de profit este considerată a fi strict înfavoarea sectorului comercial, având în vedere faptulcă societăţile care îşi desfăşoară activitatea în vedereaobţinerii de profit nu desfăşoară activităţi intensivelegate de misiune şi consumatoare de resurse – aces-tea nu suportă costurile sociale adesea prezente încadrul activităţilor comerciale ale OSC-urilor, precumnivelele mai ridicate de dezvoltare de abilităţi şinivelele mai scăzute de productivitate, rezultate înurma angajării beneficiarilor – şi au acces la instru-mente financiare care facilitează activităţile econom-ice (de ex.: datorie şi dividend), precum şi la reducerifiscale şi la compensări la care OSC-urile nu au acces.

• Efecte asupra dezvoltării sectorului non-prof-it

După cum s-a menţionat anterior, sistemul legal actualface foarte puţin pentru a încuraja activităţile comer-ciale ale OSC-urilor, şi astfel pentru a promova dez-voltarea sectorului societăţii civile. Tratamentulimpozitării mecanice nu este favorabil OSC-urilor,deoarece acesta transferă resurse de la OSC-uri laGuvern. Stabilirea unui prag pentru scutirea de laimpozitare a activităţilor comerciale legate de misiunedescurajează OSC-urile să dezvolte întreprinderi ori-entate social care să ofere soluţii mai clare aspectelorcu care acestea se confruntă. OSC-urile pun in contin-uare accentul pe căutarea de subvenţii şi de donaţii,acestea fiind limitate în România şi împiedicând astfeldezvoltarea sectorului non-profit. U/n mediu legal maipermisiv ar încuraja activităţile comerciale ale OSC-urilor şi ar contribui la susţinerea acestui sector.


28

August 2007

Capitol 1

4.2 Desfăşurarea activităţii în cadrul sis-temului

Deşi sistemul român permite în mod explicit OSC-urilor să desfăşoare activităţi comerciale directe(dacă acestea sunt legate de misiune), unele orga-nizaţii s-au confruntat cu dificultăţi în soluţionareaproblemelor cu autorităţile fiscale, în legătură cuplata impozitelor. Mai exact, unele organizaţii auraportat dificultăţi în privinţa rambursării TVA-ului, deoarece interpretarea activităţilor comercialeşi non-profit ale OSC-urilor a fost lăsată în seamaautorităţilor fiscale, care au pus adesea în discuţienivelul rambursărilor eligibile în privinţa activ-ităţilor comerciale ale OSC-urilor. În plus, în unelecazuri în care activităţile aducătoare de profit şicele non-profit ale OSC-urilor partajează aceleaşiresurse (spaţiu de birouri, vehicul, etc.), poate fidificil să se demonstreze autorităţilor fiscale chel-tuielile aferente fiecărei activităţi. În astfel decazuri autorităţile fiscale pot limita suma cheltu-ielilor deductibile privind activitatea economică aOSC-urilor. De aceea, OSC-urile trebuie să dis-pună de sisteme financiare puternice capabile săstabilească reguli operaţionale care să nu lase preamult loc de interpretări.

Ca răspuns la tratamentul fiscal actual, care nuoferă beneficii speciale activităţilor comerciale aleOSC-urilor, unele OSC-uri au stabilit modalităţi descădere a obligaţiilor fiscale. Un exemplu frecventeste acela de constituire de către OSC-uri a uneisocietăţi separate, aducătoare de profit, pentru agenera venituri destinate misiunilor non-profit şipentru a raporta cât mai multe costuri cu putinţă învederea reducerii venitului impozabil. Aceastăstrategie este mai probabil să fie implementatăatunci când se prevede că o activitate comercială aunei OSC va depăşi pragul de venit (15.000 Eurodin activităţi comerciale sau peste 10% din venitultotal scutit de la impozitare al organizaţiei) la careplata impozitului pe profit este obligatorie. În plus,

şi cu privire la punctul de mai sus, în trecut uneleOSC-uri au preferat să înregistreze entităţi juridiceseparate, aducătoare de profit, pentru a evita inter-pretarea de către autorităţile fiscale a cheltuieliloralocate activităţilor aducătoare de profit şi a celornon-profit.

4.3 Percepţia OSC-urilor

Deşi mai puţin de unul din trei români auîncredere în ONG-uri, în ultimii câţiva ani per-cepţia publicului cu privire la OSC-uri s-aîmbunătăţit. Dezvoltarea pozitivă se datoreazăunei mai mari libertăţi a presei, care a prezentatinformaţiile şi opiniile liderilor OSC-urilor înlegătură cu o varietate de subiecte, în special înlegătură cu campaniile de transparenţă aleGuvernului. Guvernul, atât la nivel local cât şinaţional, a depus un efort sporit pentru a susţineOSC-urile în anumite aspecte importante, pre-cum aderarea la UE. În plus, campaniile de 1%şi 2% au dus la depunerea de eforturi susţinutedin partea OSC-urilor, fapt ce a motivat pub-licul să se informeze în legătură cu acest sectorşi cu caracteristicile sale specifice.33 După doiani de implementare, 8,6% din platitorii de taxeau contribuit la sectorul OSC-urilor prin Legea1% - 2%. 34

4.4 Reformarea sistemului

Până acum, prezentul ghid ne-a oferit o imagine deansamblu asupra cadrului legal care reglementeazăactivităţile comerciale ale OSC-urilor în România şi otrecere în revistă a implicaţiilor sale practice. Aceastăsecţiune prezintă o critică la adresa sistemului exis-tent şi oferă recomandări în vederea îmbunătăţiriisituaţiei existente. Se speră ca aceste idei să ali-menteze dezbaterea cu privire la modul în care activ-ităţile comerciale ale OSC-urilor sunt reglementate,având ca scop final promovarea acestor activităţi,consolidarea organizaţiilor care le desfăşoară şi dez-voltarea capacităţii acestora de a contribui la soci-

33 Indexul de susţinere a ONG-urilor în anul 2005 pentru EuropaCentrală şi de Est, Agenţia Statelor Unite de DezvoltareInternaţională; Naţiuni în tranzit, Freedom House, 2006.

34 Raport privind situaţia finanţării guvernamentale directe a ONG-urilor din România, Fundaţia de Dezvoltare a Societăţii Civile.


29

August 2007

Capitol 1

etatea românească. Se pune accentul pe două aspecteale sistemului care ar putea fi îmbunătăţite pentru acrea un mediu mai favorabil pentru OSC-uri şi pentruactivităţile lor comerciale:

A. Cadrul legal nu promovează activităţile com-erciale ale OSC-urilor. Conform descrierii dinCapitolul 3, deşi cadrul legal permite în mod explicitOSC-urilor să se implice în activităţi comerciale,acesta nu promovează aceste activităţi. Următoarelecritici sunt aduse cadrului legal actual:

a) OSC-urile se pot implica în mod direct doarîn activităţi comerciale legate de misiune. Cerinţa caOSC-urile să înfiinţeze sucursale separate pentru a-şidesfăşura activităţile comerciale care nu sunt legatede misiune îngreunează situaţia OSC-urilor.Organizaţiile trebuie să dezvolte sisteme de manage-ment bazate pe legislaţia externă mai degrabă decâtpe nevoile organizaţiei.

b) Există doar câteva diferenţe între modul încare reglementările fiscale tratează activităţile comer-ciale ale OSC-urilor şi cele ale entităţilor careurmăresc obţinerea de profit. Aplicarea cvasi-unifor-mă a acestor reglementări OSC-urilor şi entităţilorcare urmăresc obţinerea de profit reprezintă un semnde nerecunoaştere a beneficiilor publice aduse, în moddirect şi indirect, de activităţile comerciale ale OSC-urilor. În mod explicit, impozitul pe profit penalizeazăOSC-urile pentru a genera nişte sume minore de peurma venitului din auto-finanţare (15.000 Euro sau10% din veniturile totale scutite de la impozitare),generând cheltuieli semnificative pentru OSC-urilecare încearcă să-şi diversifice baza de finanţare pentrua se putea susţine din punct de vedere financiar.

c) Scutirile de TVA pentru activităţile comer-ciale ale OSC-urilor sunt limitate. În baza reglemen-tării actuale (a se vedea Secţiunea 3.3.2. de mai sus),scutirile de TVA sunt prevăzute doar pentru serviciilestrâns legate de asistenţa socială / protecţia copiilor şia tinerilor, lăsând multe activităţi comerciale ale OSC-

urilor care se desfăşoară în interesul public săplătească TVA. Totuşi, în multe cazuri, clienţii carebeneficiază de pe urma activităţilor comerciale aleOSC-urilor sunt persoane cu venituri mici sau per-soane marginalizate. Pentru multe OSC-uri, includ-erea TVA-ului în preţul produselor diminuează înmod semnificativ baza lor de clienţi, reprezentând onouă provocare pe lângă sarcina deja dificilă de aface profit într-o comunitate cu venituri reduse sauîntr-o comunitate marginalizată.

B. Conceptul legal al statutului beneficiuluipublic continuă să rămână vag. Introdus mai întâi înanul 2000, îmbunătăţit apoi în anul 2005, conceptulde beneficiu public nu defineşte în mod clar interesulgeneral sau colectiv pe care aceste organizaţii îlservesc. În plus, statutul de beneficiu public, aşa cumacesta există în prezent, nu oferă motivaţii clare pen-tru ca OSC-urile să urmărească acest statut. Aceastaeste o problemă gravă, deoarece diversele tipuri deasociaţii şi fundaţii care urmăresc diverse obiectivesunt plasate pe aceeaşi poziţie, dezavantajând în modevident acele OSC-uri care acţionează în beneficiulpublic.

Ca răspuns la aceste două critici prezentate mai sus,sunt oferite următoarele recomandări:

1. Acordarea posibilităţii OSC-urilor de a seimplica în mod direct în activităţi comerciale care nusunt legate de misiune. Deşi legislaţia actuală permitedesfăşurarea de către OSC-uri atât de activităţi com-erciale legate de misiune cât şi de activităţi comer-ciale care nu sunt legate de misiune, reglementăriletrebuie să fie simplificate pentru a permite OSC-urilor să se implice în mod direct în desfăşurareaoricăruia dintre cele două tipuri de activitate. Înregis-trarea contabilităţii activităţilor comerciale separat deactivităţile din program ar trebui să fie suficientă pen-tru menţinerea unor sisteme financiare clare şi trans-parente.

2. Reformarea regimului de impozitare a activ-

ităţilor comerciale ale OSC-urilor. Oferirea unei moti-vaţii fiscale reprezintă una dintre condiţiile necesarepentru dezvoltarea activităţilor comerciale ale OSC-urilor. Sistemul juridic român ar trebui să elimine –sau cel puţin să crească – pragul de venit la care OSC-urile trebuie să înceapă să plătească impozit pe profit.Permiţând OSC-urilor să păstreze o cotă parte maimare din venitul rezultat în urma desfăşurării de activ-ităţi comerciale ar motiva organizaţiile să se impliceîn astfel de activităţi şi ar ajuta la creşterea capacităţiilor de susţinere..

3. Scutirea de TVA a activităţilor comerciale aleOSC-urilor. Sistemul de reglementare din România artrebui să prevadă scutiri suplimentare de TVA pentruactivităţile comerciale ale OSC-urilor, dincolo de celedeja acordate pentru serviciile de asistenţă socială /protecţie a copiilor şi a tinerilor, incluzându-le pe celecare oferă servicii comunităţilor cu venituri mici, învederea dezvoltării economice, a susţinerii educaţiei, aprotecţiei mediului, a sănătăţii şi a drepturilor omului.Aceste comunităţi beneficiază de produsele şi de ser-viciile pe care le furnizează OSC-urile, având învedere faptul că, cel mai adesea, societăţile careurmăresc obţinerea de profit nu operează pe acestepieţe.

4. Clarificarea statutului de beneficiu public şi abeneficiilor sale. Cadrul legal ar trebui să identifice înmod clar organizaţiile care acţionează în beneficiulpublic, precum cele care oferă beneficii publiculuilarg, şi nu doar membrilor săi. În plus, statutul de ben-eficiu public ar trebui să fie promovat prin motivaţiifiscale în zona impozitului pe profit, a TVA-ului (a sevedea mai sus) şi a eventualelor impozite locale.

5. Bazarea pe o constientizare a OSC-urilor învederea modificării cadrului legal. Creşterea şiîmbunătăţirea percepţiei OSC-urilor de către publicullarg oferă oportunitatea de a reforma cadrul legal,deoarece publicul poate să înţeleagă mai bineimpactul pozitiv pe care OSC-urile îl au asupra comu-nităţii. Aceasta s-ar traduce într-un public care ar spri-jini mai mult furnizarea de beneficii fiscale cătreOSC-uri, în vederea creşterii capacităţii acestora de

susţinere financiară şi a impactului pe termen lung.De aceea, progresul făcut de OSC-uri în ultimii ani înceea ce priveşte îmbunătăţirea imaginii lor publice şi asprijinirii constituenţilor lor trebuie să se transformeîntr-o oportunitate de a reforma cadrul legal şi de aconsolida acest sector.

Concluzie

După cum s-a evidenţiat în Capitolele 3 şi 4, înRomânia se aplică un cadru legal unic atât activităţilorcomerciale ale OSC-urilor cât şi celor ale entităţilorcare urmăresc obţinerea de profit. Acest tratament uni-form nu promovează efectele benefice pe care activ-ităţile comerciale ale OSC-urilor le pot produce pentrusocietatea românească.

În practică, multe OSC-uri din România desfăşoarăactivităţi comerciale, dar plăţile pe care le fac cătreadministraţia financiară tind să fie mici, atât din cauzăcă acestea desfăşoară de obicei activităţi comerciale lanivel scăzut, cât şi din cauză că practicile contabilestandard reduc în mod semnificativ sau chiar eliminăvenitul lor impozabil. Crearea unei legislaţii favora-bile în ceea ce priveşte activităţile comerciale legatede misiune ale OSC-urilor, în special sub aspectulimpozitării, nu ar reduce în mod semnificativ veni-turile generale obţinute în urma impozitării, dar aroferi motivaţii serioase pentru ca OSC-urile să iniţiezeactivităţi comerciale şi astfel să îşi poată îndeplinimisiunile într-un mod mai eficient şi mai sigur. Înplus, aceste reforme ar contribui la promovarea OSC-urilor şi la consolidarea capacităţii lor de a-şi aduceaportul la societatea românească.


30

August 2007

Capitol 1

Date post:	10-Mar-2016
Category:	Documents
Upload:	nesst
View:	226 times
Download:	1 times

The Legal and Regulatory Framework for CSO Self-financing in Romania

Documents