Într-o vreme, nu prea îndep@rtat@, tr@iam cu impresia c@ ascul-t@m }i execut@m orbe}te directivele Comisiei Europene }i c@aplic@m, f@r@ urm@ de discern@mânt, reglement@rile altora, doarde dragul de a fi recompensa]i cu mult-râvnita integrare în U.E.Acum, lucrurile par s@ fi luat o cu totul alt@ turnur@. Guvernan]iino}tri - ce fac }i scot pe band@ legi despre care, în cel mai buncaz, se poate spune c@ sunt în contradic]ie cu spiritul legisla]ieieuropene }i care alimenteaz@ nemul]umirea forurilor europene -dau na}tere la dispute }i situa]ii limit@ }i ne expun chiar la oserie de sanc]iuni, în calitatea noastr@ de membri ai Grupului 27.Despre ce este, pân@ la urm@, vorba? De o atitudine recalcitrant@a elevului pân@ mai ieri silitor }i ascult@tor? De o prioritate acor-dat@ intereselor strict na]ionale, în detrimentul celor comunitare?De o afi}are intempestiv@ a pozi]iei de Gic@ Contra, dintr-oRomânie în care ar@tatul mu}chilor risc@ s@ devin@ un sport na-]ional? Sau, pur }i simplu, de o cascad@ de gafe legislative,creat@ din neb@gare de seam@ }i precipitare?Vom l@sa cititorului posibilitatea s@ judece singur pe margineaunor „întâmpl@ri” de dat@ recent@.

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC

PUNCTUL PE EUROPA

“Departe de a fi multi-color@, tr@im o istorie format@ din pete de culoare”

c my b

c my b

%n fiecare zi, cursul de schimb aduce surprize. Do-larul e nu numai slab, ci ^n pr@bu}ire, euro merge}i el ^n jos, dar cu un alt ritm, ceva mai modest,^ns@ suficient de puternic pentru a ridica ^ntre-b@ri serioase ^n leg@tur@ cu leul. Dolarul s-a de-preciat ^n termeni nominali cu 20& fa]@ de ^nce-putul anului }i acest lucru nu poate s@ nu deter-mine tulbur@ri serioase pe pia]a financiar@ }i ^neconomia rom$neasc@. Partea bun@ a aceastei situa-]ii este c@ economia rom$neasc@ s-a desprinsdin orbita dolarului. Abia un sfert din exporturilerom$nea}ti se fac ^n zone unde dolarul domin@.Aceast@ concentrare spre zona euro se arat@acum, ^n aceast@ conjunctur@, benefic@. Deza-vantajele acestei situa]ii, cum spuneam mult maipu]ine acum dec$t avantajele, sunt legate deeventuala ignorare a unor zone din Orientulmijlociu, Asia sau America de sud, unde expor-turile }i-ar fi g@sit mai u}or o ]int@, ^n timp ce^n zona euro concuren]a mai puternic@, cerin]elemai ridicate ale clien]ilor fac intrarea mai grea.

Adunarea General@ a Comisiei Inter-guvernamen-tale ONU pentru Schimb@ri Climatice (Intergo-vernmental Panel on Climate Change) a prezentat,dup@ cum aminteam în num@rul anterior, al doi-lea volum al raportului privind Schimb@rile Clima-tice 2007, intitulat „Impacts. Adaptation and Vulne-rability”. Obiectivul declarat de c@tre cercet@toriiimplica]i în acest studiu este de a observa rela-]ia dintre modific@rile climatice }i schimb@rilemediului natural }i uman.Cre}terea concentra]ieiatmosferice de gaze cu efect de ser@ (în speciala dioxidului de carbon, metanului }i oxizilor de azot,împreun@ cu alte trei tipuri de fluoruri, contri-buie la instalarea }i intensificarea efectului de ser@,care are urm@ri dramatice asupra sistemului cli-matic al planetei), are ca urmare o mai marecapacitate de captare a c@ldurii solare, ceea ceconduce la cre}terea temperaturii globale.

Lia-Alexandra BALTADOR

continuare ^n pagina 7

continuare ^n pagina 5

continuare ^n pagina 3

Dan POPESCU

- mondializarea: consecin]e -- mondializarea: consecin]e -

Emil DAVID

Publicitate

C@t@lin Nicolescu

Prevenirea sp@l@rii banilorMi}carea for]ei de munc@

pag. 7Decebal N. Tod@ri]@

Evolu]ii la burs@

Investi]ii str@ine

pag. 8Ileana Ilie

pag. 2Lucian Bela}cu

Strategii de v$nzare

- aprecieri f@cute de profesorul FrédéricVENIEN (Rennes, Fran]a) cu privire lao problematic@ pe cât de complex@, peatât de stringent@: mediul înconjur@tor -

Domnul Frédéric VENIEN, ̂n prezent pro-fesor onorific la “Ecole Nationale Supérieurede Chimie de Rennes (Fran]a)”, s-a aflatpentru câteva zile la Sibiu, cu o misi-une pe lâng@ Casa francez@ – Maisond’Ille et Vilaine, în calitatea sa de pre-}edinte al asocia]iei “Solidarité 35 Rou-manie”. A}a cum cu modestie se expri-ma, gra]ie privilegiului vârstei domniasa este pre}edintele a }ase asocia]ii, cupreocup@ri extrem de complexe laonorabila vârst@ de 66 de ani; astfel,este consilier general onorific al depar-tamentului Ille et Vilaine, primar onori-fic al comunei Pacé (titulaturi conferiteca urmare a parcurgerii, în fiecare caz,a 3 mandate), pre}edinte al Asocia]ieide întrajutorare a celor ce caut@ un loc

de munc@, etc. Via]a sa personal@ este}i ea una intens@, de când este la pen-sie î}i dedic@ trei dup@-amieze pes@pt@mân@ golfului; mai mult, are 10nepo]i, cel mai mare termin@ liceulanul acesta, respectiv cea mai mic@ vaîmplini în curând doi ani. Întâlnirea,respectiv interviul pe care domnul pro-fesor a avut bun@voin]a s@ ni-l acorde,s-a consumat în calitatea sa de pre-}edinte al “Air Breizh”, o asocia]ie pen-tru supravegherea aerului în Bretania,creat@ prin legea destinat@ problemelorde aer, din 1986, ce prive}te în egal@m@sur@ statul, colectivit@]ile, firmele,asocia]iile de protec]ie a mediului, cesunt la egalitate }i au interese diferite,ceea ce reprezint@ de altfel o garan]iea obiectivit@]ii.

(interviu realizat de Lucian BELA{CU)

Interviul s@pt@m$nii

drd. Lia - Alexandra BALTADOR

continuare ^n pagina 6

Bucurii falsecu dolari

ieftini

Schimb@rile

climatice, la

ordinea zilei (II)

Teze }i antiteze dintr-un domeniu sensibil

Dezvoltarea durabil@, încotro?

nr. 112 anul 3 vineri, 20 aprilie 2007 0,50 RON

Londra v@zut@ de sus

Dan SUCIU

pag. 2Iulia Nagy pag. 5

pag. 4

Imaginea s@pt@m$nii

Din gaf@ în gaf@,

pân@ la victoria final@!

Înc@ din vremea primelor etape ale revolu]iei industriale, capitalismul a de-p@}it frontierele politice, ale na]iunilor. {i, dac@ fenomenele care au dato substan]@ însemnat@ mondializ@rii sunt relativ vechi, cu tradi]ii secu-lare – comer]ul mondial de bunuri }i servicii, multina]ionalele, fluxurilefinanciare }i monetare mondiale –, ele s-au accentuat }i generalizat înprezent, al@turându-li-se }i altele noi. Toate acestea au conferit }i con-fer@ mondializ@rii tr@s@turile unei veritabile noi ere. O er@ dominat@ detransporturi ultrarapide, de telecomunica]ii }i informatic@ }i de telefoniaportabil@, de produc]ia imaterial@ }i investi]iile în imaterial, f@r@ a fi îns@neglijat@ produc]ia de bunuri materiale, în general conceput@, proiectat@,ob]inut@, finalizat@, consumat@ altfel comparativ cu vremurile anterioare.Mondializare, deci, în sfera comercial@, productiv@, a schimburilor finan-ciare }i monetare pe întregul palier de referin]@. Care sunt, îns@, con-secin]ele mondializ@rii, atât pentru statele dezvoltate cât }i pentru celeîn curs de dezvoltare? S@ ne referim pe rând. În general, în nu pu]inestudii economice publicate sub egida unor prestigioase universit@]i }iinstitute de cercet@ri din Europa de Vest, întrebarea se pune altfel:„poate d@una mondializarea ]@rilor dezvoltate? R@spunsul este hot@râtnu, procesul sprijinindu-se, în primul rând, pe economia acestor ]@ri}i fiind benefic, fire}te, pentru ele. Bun@oar@, „inser]ia în comer]ul mon-dial”. [@rile cele mai dezvoltate – Statele Unite, Uniunea European@, dar}i Japonia - realizeaz@ cca 65& din exporturile mondiale. Or, expor-turile ca atare, parte din cererea global@ sus]inut@ de consuma]ia in-tern@, constituie un factor important de cre}tere economic@, amplificândgradul de ocupare. Avântul exporturilor dezvolt@ calitativ produc]ia, indu-ce economiile de scar@, spore}te competitivitatea firmelor }i a activit@-]ilor. Importurile, deosebit de importante in toate aceste economii, sunt}i ele un factor de cre}tere. Sunt necesare produc]iei (materii prime,ma}ini, instala]ii), contribuie la difuzarea progresului tehnic, funda-menteaz@ evolu]ia pozitiv@ a indicatorilor de dezvoltare. Dar, care sunt limitele inser]iei atât de puternice în comer]ul mondial ale]@rilor dezvoltate? În primul rând, externaliz@rile }i delocaliz@rile. Cum?Cre}terea concuren]ei a implicat }i implic@ restructur@ri, falimente aleunor firme, de multe ori nu pu]ine. Confruntându-se cu astfel desitua]ii, în dorin]a lor de a le preveni }i de a men]ine raportul ca-litate-pre], numeroase întreprinderi vor comprima salariile, vorsc@dea gradul de ocupare, vor delocaliza }i, dup@ caz, vor exter-naliza-recursul la un partener extern, pentru o activitate pân@atunci realizat@ în întreprindere -, vor „merge” în alte ]@ri. Detalii?Nu sunt întocmite statistici speciale care s@ evalueze impactulglobal al externaliz@rilor amintite asupra gradului de ocupare.Multe din tensiunile dintr-o parte sau alta se anuleaz@ între ele.

continuare ^n pagina 3

Frédéric VENIEN

A}a cum s-a desprins }i în cadrul pri-mei conferin]e de retail organizat@ în]ara noastr@, România, în urm@toriiani va fi ]inta investitorilor în mareadistribu]ie, respectiv tot cea ce în-seamn@ hipermagazine, mari magazi-ne specializate, centre comerciale. Într-o oarecare m@sur@, unii consu-matori români au început s@ seobi}nuiasc@ cu conceptul de marc@proprie a unui lan] de magazine (vezimarca Aro promovat@ de Metro,marca Tip promovat@ de Real etc.).Plecând de la aceste considerente,mai degrab@ de ordin inedit pentruconumatorul autohton, am consider-at oportun@ o incursiune cu privire laun fenomen cu care ne întâlnim des}i pe care nu-l percepem în toat@profunzimea sa.De mult@ vreme, produc@torii încear-c@ s@ se impun@ pe pia]@ asigurândconsumatorilor, prin intermediul m@r-cilor lor, siguran]a, urm@rirea calit@]ii}i chiar o imagine pentru produselelor. Distribuitorii reprezint@ reflectareademersurilor produc@torilor în ceea ceprive}te m@rcile. De ace}tia depinde,în mare m@sur@, succesul unor noi

m@rci. Trebuie subliniat }i faptul c@comercian]ii }i-au dezvoltat, la rândullor, propriile m@rci, pentru diversetipuri de produse, }i c@ m@rcile dedistribu]ie constituie ast@zi, pe anu-mite pie]e, o concuren]@ puternic@pentru m@rcile produc@torilor.Vânzarea de produse sub marc@ pro-prie nu este o noutate pentru co-mer], de vreme ce în sec. al XIX-lea,înaintea p@trunderii m@rcilor industri-ale, singura garan]ie de care dis-punea clientul se sprijinea pe încrede-rea pe care o acorda produselor ne-cunoscute vândute de comerciant. M@r-cile de distribuitori, respectiv m@rcileproprii sunt ast@zi larg difuzate dec@tre marile firme de comer] - hiper-magazine, supermagazine, magazine po-pulare }i mari magazine. Speciali}tiide notorietate le propun din ce în cemai mult }i mai diversificat, în cate-goria produselor de sport, bricolaj,electro-casnice sau de îmbr@c@minte.Acestea au devenit unul din mijloa-cele cele mai utilizate pentru a ac]io-na pe filiera economic@, reprezentândun simbol al unei distribu]ii puternice}i organizate, partener }i în acela}itimp concurent al industriei.Dac@ ne raport@m la Europa, dezvol-tarea formulelor de distribu]ie mo-dern@ }i cre}terea num@rului de firmecomerciale, mai ales începând cu anii60, stau la baza unei evolu]ii semni-ficative a raporturilor dintre produc]ie}i comer]. Odat@ cu modernizareasectorului, concuren]a dintre distri-buitori s-a schimbat, }i autonomialor - în leg@tur@ cu modalit@]ile dedecizie }i de gestiune - s-a afirmatconsiderabil în raport cu fabrican]ii.Concuren]a vertical@ s-a intensificat

în toate ]@rile europene în cursulultimilor cincisprezece ani, }i ea seexprim@ din ce în ce mai mult prin în-su}irea de func]ii care, alt@dat@, erauîndeplinite de produc]ie.Drept urmare a acestor fenomene,noile tendin]e strategice ale distribui-torilor în raport cu furnizorii lor pri-vesc mai ales aspectele urm@toare:dezvoltarea m@rcilor de distribuitori;integrarea produc]iei; integrarea logis-ticii; g@sirea unei mai mari puteri denegociere în raporturile cu produc@-torii m@rcilor industriale; realizareade cooper@ri mai numeroase cu fa-brican]ii.Când o firm@ decide s@-}i creeze omarc@ de distribu]ie, ea face o ale-gere strategic@ extrem de important@care comport@ mai multe analize }idecizii care privesc: tipologia m@rciide distribu]ie definit@ pe baza leg@-turii cu firma care o comercializeaz@;principalele obiective strategice pecare firmele le pot atinge lansând }idezvoltând m@rci de distribuitori; struc-tura pie]elor }i difuzarea m@rcilor dedistribu]ie; formula de distribu]ie caretrebuie s@ comercializeze aceste m@rci}i pozi]ionarea lor concuren]ial@ (cali-tate, pre]) în categorie, în raport cu,de exemplu, m@rcile lider; structurafirmei; gradul de p@trundere al m@r-cilor de distribu]ie în diferitele cate-gorii de produse;costurile }i pre]urilem@rcilor de distribu]ie; func]iile m@r-cii, comportamentul de cump@rare }imotiva]iile consumatorilor; alegereafurnizorilor }i caracteristicile rapor-turilor industrie-distribu]ie; strategiileproduc@torilor în fa]a m@rcilor dedistribu]ie }i rela]iile lor contractualecu distribuitorul; problemele de con-

curen]@ }i perspectivele de dezvoltareale m@rcilor de distribu]ie. Produsele }i m@rcile puse în vânzarede c@tre un magazin particip@ la reali-zarea imaginii sale. Asortimentul esteelaborat în a}a fel încât s@ limitezecompara]iile cu concuren]ii, aducând unmaxim de satisfac]ie clientelei vizate.Nivelul de pre]uri trebuie s@ fie sufi-cient de amplu pentru a r@spundea}tept@rilor clien]ilor care au, fiecare,venituri diferite. Pre]urile sc@zute aleproduselor aflate la ofert@ vor servidrept suport în ceea ce prive}te poli-tica de comunicare a distribuitorului.Profiturile mici realizate la aceste pro-duse sunt bine compensate prin vân-z@rile realizate cu alte produse, clien-tul profitând, în principiu, de venireasa la magazin pentru a face }i altecump@r@turi. În sens invers, anumitem@rci sunt comercializate la pre]uriridicate }i confer@ profituri în con-secin]@. Pozi]ia lor în liniar trebuiestudiat@ cu grij@, în a}a fel încât s@determine cump@rarea lor. În cadrulacestei palete, distribuitorul are totinteresul s@ prevad@ intermediari înceea ce prive}te pre]urile }i m@rcile.M@rcile vizate trebuie s@ fie alese cugrij@. Distribuitorul încearc@ s@ g@seas-c@ un echilibru între m@rcile autohto-ne importante, m@rcile regionale, res-pectiv m@rcile proprii ale magazinului,respectiv m@rcile cu pre]ul cel mai mic.Analizând mai multe studii referitoarela rolul m@rcilor în procesul de cum-p@rare, se pot identifica anumi]i fac-tori care-l influen]eaz@ pe consuma-tor s@ fie sau nu interesat de marc@:implicarea clientului în achizi]ia pro-dusului (din ra]iuni subiective sauobiective, precum interesul ar@tat fa]@

de produs, valoare, intensitatea pl@-cerii); sentimentul pe care îl are consu-matorul în conexiune cu complexi-tatea alegerii (în raport cu p@rerilelegate de existen]a diferen]elor întrearticolele oferite sau referitor la pro-pria sa competen]@); concentrarea pie-]ei (cu cât pia]a este perceput@ ca fiindmai dispersat@, cu atât cererea de in-forma]ii despre produse este mai mare).Marca are mai multe accep]iuni pen-tru consumator. Gradul s@u de impor-tan]@ variaz@ în func]ie de natura pro-duselor, de profilul consumatorilor,de ocaziile de cump@rare. Distribui-torul trebuie s@ ]in@ cont de acestediferite elemente pentru a utiliza m@r-cile în asortimentul s@u.Dac@ ne raport@m la func]iile m@rci-lor pentru consumator, acestea se re-fer@ la: func]ia de securitate, cea de co-moditate }i cea de diferen]iere. Refe-ritor la func]ia de securitate, se poateaprecia c@ o marc@ cunoscut@ este,în general, garan]ia unei cump@r@turibune. Clientul poate s@-}i fac@ o ideeexact@ despre calitatea produsului }ia serviciului care urmeaz@ cump@-r@rii. Func]ia de comoditate se refer@la clientul care ezit@ sau nu are timp}i care are tendin]a s@ opteze pentru omarc@ cunoscut@ care-i u}ureaz@luarea deciziei. În ceea ce prive}tefunc]ia de diferen]iere, anumitem@rci, mai ales cele care seîncadreaz@ în categoria de lux, per-mit cump@r@torului s@-}i afirmestatutul social. Consumatorul accept@în principiu s@ pl@teasc@ mai scumpo marc@ pe care o apreciaz@ pentrucalit@]ile sale distinctive.

( va urma)

COMER[ CORUP[IE VINERI 20 APRILIE 20072

Comisia Na]ional@ a Valorilor Mobi-liare (CNVM) a emis Regulamentulnr. 11/2005 privind prevenirea }i com-baterea sp@l@rii banilor }i a finan]@riiactelor de terorism, prin intermediulpie]ei de capital. Dac@, pân@ în prezent, potrivit obliga-]iilor legale care proveneau din altelegi, }i nu din Legea pie]ei de capital,comisia putea identifica }i sanc]ionaastfel de abateri, prin acest regula-ment, comisiei ^i revine sarcina s@emit@ suspiciuni }i s@ le comuniceOficiului Na]ional de Prevenire }i Com-batere a Sp@l@rii Banilor (ONPCSB).Stabilirea clar@ a atribu]iilor comisieireprezint@ un pas înainte, consider@ co-misarul CNVM, Paul Micl@u}. Domniasa ne-a explicat c@, potrivit reglemen-t@rilor de pân@ acum, comisia aveaatribu]ii pentru care fie nu dispuneade mijloacele necesare, fie se supra-punea cu îndatoririle ONPCSB. În mo-mentul de fa]@, comisia a încheiat unprotocol de colaborare cu Oficiul Na-

]ional de Prevenire }i Combatere aSp@l@rii Banilor.

Enti t@]i l e controlate de CNVM - obl i-gate s@ sesi zeze tranzac]i i l e suspecte

Regulamentul prevede c@ CNVM mo-nitorizeaz@ entit@]ile reglementate, pentrua se asigura c@ acestea respect@ pre-vederile legale în vigoare, referitoare laidentificarea, verificarea }i înregistra-rea clien]ilor }i a tranzac]iilor, rapor-tarea tranzac]iilor suspecte }i a tran-zac]iilor cu numerar. Totodat@, comisiaeste în drept s@ monitorizeze opera-]iunile cu instrumente financiare efec-tuate de entit@]ile reglementate, înscopul de a identifica tranzac]iile sus-pecte. Când, din datele ob]inute, rezul-t@ suspiciuni de sp@lare a banilor, CNVMva informa ONPCSB. CNVM poate ve-rifica eficacitatea procedurilor aplicate deentit@]ile reglementate, solicitându-le oriceinforma]ii sau documente relevante.

Tranzac]ii le de peste 1 0 . 0 0 0 deeuro - raportate î n 2 4 de ore

Entit@]ile reglementate vor acorda o aten-]ie sporit@ în momentul în care analizea-z@ tranzac]ii cu persoane din juris-dic]ii care nu beneficiaz@ de sistemeadecvate de prevenire }i combatere asp@l@rii banilor }i a finan]@rii actelor deterorism. Entit@]ile reglementate trebuies@ identifice tranzac]iile sau tipurile detranzac]ii suspecte efectuate în nu-mele clien]ilor s@i. În cazul în care oentitate reglementat@ are suspiciuni

c@ o opera]iune care urmeaz@ s@ fieefectuat@ are ca scop sp@larea bani-lor sau finan]area actelor de terorism,aceasta va sesiza imediat Oficiul Na-]ional de Prevenire }i Combatere aSp@l@rii Banilor }i CNVM, sub formaunei "raport@ri de tranzac]ie suspect@".Potrivit noului regulament, se interzi-ce entit@]ilor reglementate, directori-lor, administratorilor, reprezentan]ilor}i personalului acestora s@ avertizezeclien]ii implica]i sau s@ le aduc@ lacuno}tin]@, în orice alt mod, faptul cao raportare privind o tranzac]ie sus-pect@ sau informa]ii aferente acesteiaau fost/vor fi înaintate c@tre OficiulNa]ional de Prevenire }i Combatere aSp@l@rii Banilor }i CNVM.Totodat@, entit@]ile reglementate tre-buie s@ raporteze, în cel mult 24 deore, c@tre Oficiul Na]ional de Preve-nire }i Combatere a Sp@l@rii Banilor}i CNVM, tranzac]iile efectuate în nu-merar, în lei sau valut@, a c@ror li-mit@ minim@ o reprezint@ echivalentulîn lei a 10.000 de euro, indiferent dac@tranzac]ia se realizeaz@ prin una sau maimulte opera]iuni legate între ele.

Aten]ie la clien]ii cu risc ridicat!

Identitatea clien]ilor entit@]ilor regle-mentate de comisie reprezint@ un as-pect atent dezb@tut de regulament. Astfel,entit@]ile reglementate nu sunt obli-gate doar s@ identifice, s@ verifice }i s@înregistreze identitatea clien]ilor înaintes@ ini]ieze orice rela]ie de afaceri saus@ efectueze tranzac]ii în numele clien-

tului. Pe lâng@ colectarea acestor in-forma]ii, entit@]ile au obliga]ia s@ apli-ce, de îndat@, procedura de identifi-care }i s@-}i revizuiasc@ informa]iilereferitoare la identificarea clientului înmomentul în care apar suspiciuniasupra acestuia în cursul desf@}ur@riiopera]iunilor. Este necesar ca entit@-]ile reglementate s@ monitorizeze ma-joritatea sau, ^n anumite cazuri, toatetranzac]iile efectuate prin conturile lorde c@tre categoria de clien]i cu riscridicat. Contractele de confiden]ialita-te, legisla]ia sau prevederile privindsecretul profesional nu vor putea fi

invocate ca s@ restric]ioneze capaci-tatea entit@]ilor reglementate de a ra-porta tranzac]iile suspecte. Pentru apreveni implicarea în ac]iuni de sp@-lare de bani, entit@]ile au obliga]ia sastabileasc@ }i s@ aplice proceduri }imecanisme de control intern }i s@ de-semneze unul sau mai mul]i angaja]icare vor raporta direct toate monitori-z@rile Consiliului de Administra]ie. Enti-t@]ile reglementate au obliga]ia p@s-tr@rii tuturor informa]iilor privind iden-titatea clientului, pentru o perioad@ decel pu]in cinci ani, începând cu datacând se încheie rela]ia cu clientul.

Primul regulament pentru prevenirea sp@l@rii banilor pe pia]a de capital

drd. C@t@lin NICOLESCU

Strategiile de vânzare moderne - resim]ite intensîn activitatea de comer] din România

drd. Lucian BELA{CU

Din gaf@ în gaf@, pân@ la victoria final@!

urmare di n pagi na 1În schimb, un astfel de proces afec-teaz@, mai mult sau mai pu]in direct,pia]a ocup@rii la nivelul unui teritoriu(regiune, bazin de ocupare etc) învirtutea unei volatilit@]i crescute aocup@rii determinat@ de transferurilede activitate. În timp, un astfel deproces poate genera, în ce prive}tefolosirea for]ei de munc@, o pierderea atractivit@]ii regiunilor sau bazinelorde ocupare. Pe urm@, este vorba deprecaritatea ocup@rii. Externaliz@rile,definite ca mai sus, se înscriu, toate,în optica limit@rii ocup@rii perma-nente, a limit@rii flexibilit@]ii. Salariilepot fi transferate spre întreprinderi careaplic@ conven]ii colective diferite, ade-sea mai pu]in avantajoase, în deza-vantajul celor mai mul]i salaria]i ... .Ne-am referit la raportul dintre exter-naliz@ri }i ocupare. Cum se v@de}te,îns@, raportul dintre delocaliz@ri }iocupare? Mai întâi, o cifr@: 5& dininvesti]iile directe în str@in@tate suntdelocalizate. Deseori, nu pu]ine din-

tre întreprinderile delocalizate î}i „re-patriaz@” produc]ia. Motivele sunt maimulte: costul destul de înalt al mâiniide lucru, chiar în statele asiatice emer-gente spre care se îndreapt@ destuledelocaliz@ri, f@r@ a fi impetuoase stu-dii economice de relevan]@, profunde,pe urm@ voin]a firmelor de a-}i pro-teja brevetele }i „savoir-faire”-ul lor,etc. De exemplu, în Fran]a, pentru anul2004, delocaliz@rile nu au reprezentatdecât 6& în cazul restructur@rilor }i3& pentru locurile de munc@ supri-mate, ceea ce, fire}te, nu este mult. În mod cert, asupra ocup@rii în deta-liu, îns@, delocaliz@rile prezint@ unimpact negativ. În plan microeco-nomic, este vorba de o „pierdere” deocupare. Aceasta se refer@ mai alesla ocup@rile mai pu]in calificate, dar„atenteaz@” nu de pu]ine ori }i în do-meniul ocupa]iilor calificate, de exem-plu, plecarea din China }i India desalaria]i la fel de califica]i precumspeciali}tii occidentali dar în mod certmai pu]in pl@ti]i. Pe de alt@ parte,este vorba de moderarea revendic@-rilor salariale sub amenin]area delo-caliz@rilor. În plan macroeconomic,

impactul pozitiv pentru statele dez-voltate al delocaliz@rilor este }i maipronun]at. Firmele care delocalizeaz@devin mai competitive, gra]ie unorcosturi de produc]ie diminuate, câ}ti-g@ pie]e care le permit, în statul deorigine, s@ creeze noi locuri de munc@cel mai adesea mai calificate }i, deci,mai bine pl@tite. De exemplu, în ulti-mii 5 ani, firma, Peugeot – Citroena creat 30 de mii de locuri de munc@în lume, dar }i 10 mii de locuri demunc@ în Fran]a. Studii empirice de-monstreaz@ c@ impactul macroeco-nomic al delocaliz@rilor asupra }oma-jului, în@untrul statelor dezvoltate,este limitat. În sfâr}it, în ce prive}te modul în careglobalizarea financiar@ particip@ la alo-carea optimal@ a resurselor la nivelmondial, efectele sunt }i aici, în gene-ral, pozitive. Cu toate acestea, dez-voltarea pie]ei monetare }i financiaremondiale poate fi apreciat@ ca fiind,practic, în bun@ m@sur@, generatoare}i de dificult@]i. Este vorba, mai ales,de contribu]ia la „emergenta bulelorspeculative”.

(Va urma).

VINERI 20 APRILIE 2007 3GLOBALIZARE INTEGRARE

Teze }i antiteze dintr-un domeniu sensibil- mondializarea: consecin]e -- mondializarea: consecin]e -

Dan POPESCU

urmare di n pagi na 1Este deja de domeniul istoriei recentescandalul produs de „taxa lui Vl@-descu” pe ma}inile second hand im-portate de români. Pe scurt, sub pre-textul protej@rii mediului }i a pro-duc]iei autohtone de autoturisme, ex-ministrul de Finan]e, Sebastian Vl@-descu, sus]inut de ex-ministrul Me-diului, Sulfina Barbu, }i inspirat defostul }i actualul premier C@lin Po-pescu T@riceanu, au pus, la începutulanului, de o lege a taxei de prim@înmatriculare a ma}inilor vechi im-portate, care, practic, a adus în pra-gul falimentului pia]a auto româneas-c@. Logica dumnealor suna cam a}a:cine nu are bani de o ma}in@ nou@,s@-}i ia adio }i de la una secondhand întrucât va pl@ti statului taxeduble sau triple fa]@ de pre]ul pro-priu-zis al autovehiculului! Povesteaeste, evident, cusut@ cu a]@ alb@. Înprimul rând, este suspect@ aceast@grij@ subit@ fa]@ de protejarea mediu-lui ambiant, când realit@]ile ne de-monstreaz@ c@ pe toate }oselele pa-triei circul@ bine mersi, f@r@ s@ fiem@car oprite pentru un control derutin@, rable de tiruri, camioane }itractoare din vremea comunismului,care abia se mai ]in pe ro]i }i las@în urma lor perdele de fum }i noride noxe. Statisticile ne arat@ c@ par-cul auto în func]iune în România, cuo vechime de pân@ la 15 ani, num@r@circa 5 milioane de vehicule! Pe dealt@ parte, speciali}tii demonstreaz@c@ factorul de îmb@trânire a ma}iniinu este acela}i lucru cu performan-]ele diferitelor automobile în prote-jarea mediului }i mic}orarea polu@rii}i c@, prin urmare, noua tax@ nu arenici o leg@tur@ cu acestea. {i atunci,cu ce s@ aib@ leg@tur@? Cu protejareaproduc]iei autohtone de autoturisme?Care produc]ie }i cât de „autohton@”a mai r@mas aceasta? Sau poate toa-t@ povestea se explic@ mai curând prin„am@nuntul” c@ premierul României

este, întâmpl@tor sau nu, }i pre}edin-tele onorific al Asocia]iei Produc@-torilor }i Importatorilor Auto, primainteresat@ s@ blocheze tranzac]iile cuautoturisme rulate pentru a-}i sporipropriile cifre de afaceri ! Nu vrems@ ducem insinu@rile pân@ la cap@t,dar consecin]a acestei m@suri contro-versate, cea dintâi }i cea mai ame-nin]@toare, este c@ a contrapus CodulFiscal românesc, }i a}a abia n@scutdup@ un travaliu istovitor, prevede-rilor articolului 90 din Tratatul Consti-tu]ional ce guverneaz@ spa]iul comu-nitar. Conform acestuia, un stat mem-bru al U.E. nu are voie s@ impun@nici-o tax@, direct sau indirect, pe pro-duse achizi]ionate din alte state mem-bre, superioar@ celei aplicate produ-selor din pia]a intern@. Cu alte cu-vinte, taxa Vl@descu este ilegal@,deoarece creeaz@ discrimin@ri fa]@ dema}inile cump@rate din ]@rile U.E.Prin urmare, Bruxelles-ul a transmisRomâniei un ultimatum, somând-os@ modifice legisla]ia }i taxa respec-tiv@. Mai avem o lun@ la dispozi]ie,altfel între România }i Comisia Euro-pean@ se va declan}a un proces careva fi tran}at de magistra]ii Cur]ii Euro-pene de Justi]ie. În final, potrivit pre-cedentelor pe aceast@ tem@, Româniaar putea fi amendat@ cu zeci de mili-oane de euro, la fel ca Ungaria, Po-lonia }i Finlanda, sanc]ionate drastic}i f@r@ drept de apel, prin declan}areaprocedurii de înc@lcare a articolului90 din Tratatul Constitu]ional. Iat@unde poate duce lipsa de respectpentru regulile casei în care ai intratde bun@ voie }i nesilit de nimeni !

*Tot debutul în 2007 }i tot faimosulCod Fiscal au mai adus o belea pe capulromânilor întreprinz@tori: obligarea ex-portatorilor no}tri de a pl@ti taxa pevaloarea ad@ugat@ la preluarea m@r-furilor. Altfel spus – creditarea în avansa statului român de c@tre exportatoriiromâni! De precizat, înc@ din start, c@procedura aceasta nu este aplicat@ întoate ]@rile U.E., multe state alegând

s@-}i sprijine activitatea de exportprin orice mijloc legal. Lucru de lasine în]eles într-o comunitate conti-nental@ în care concuren]a }i com-petitivitatea sunt vectori de progresna]ional. Dar, dac@ la ei se poate, dece s@ nu demonstr@m noi contrariul?A}a încât, exportatorii no}tri, atât câ]iau mai r@mas, sunt pu}i la zid de oreglementare aberant@, care îi faces@-}i recupereze TVA-ul pl@tit în ter-mene cuprinse, practic, între 100 dezile }i un an (!), dup@ proceduri fis-cale birocratice complicate. Potrivitdatelor furnizate, recent, de Asocia]iaNa]ional@ a Exportatorilor }i Impor-tatorilor din România, fiecare zi deîntârziere a restituirii de TVA înseam-n@ pierderi de circa un milion deeuro pentru firmele exportatoare careau ajuns, prin „grija” guvernului ro-mân, într-o situa]ie dramatic@: din15500 de exportatori pe care îi areRomânia, 15000 sunt în pericol realde a-}i închide afacerile! Mai graveste c@ strig@tele de alarm@ }i dis-perare se risipesc în pustiu: nimeninu vrea s@ vad@ }i s@ ia aminte c@volumul exportului a sc@zut de 6 ori,iar deficitul comercial al României acrescut cu 83 la sut@, doar în primeledou@ luni ale acestui an.Ne afl@m, în mod evident, în fa]a uneireglement@ri aberante de discriminareîn sens invers: m@rfurile române}ti, fir-mele române}ti sunt taxate nedrept,inechitabil de autorit@]ile române în-se}i. Ce e de f@cut? S@ se autosesi-zeze, }i în acest caz, Curtea Euro-pean@ de Justi]ie, pentru a ne trezila realitate }i a ne responsabiliza fa]@de propriile noastre interese?

*Mai nou, face valuri o nou@ ini]iativ@legislativ@ care contrariaz@ nu numaiopinia public@ româneasc@, dar vaproduce reac]ii imprevizibile }i la ni-velul Comunit@]ii Europene, extrem deinteresat@, dup@ cum se }tie, de îngr@-direa corup]iei din România. Concret,Parlamentul a amendat o lege pentrucombaterea corup]iei (Legea 78/2000)

}i a decis dezincriminarea unor in-frac]iuni bancare precum înc@lcareanormelor de creditare }i folosirea cre-ditului în alte scopuri decât cele pentrucare a fost contractat (Legea 69/2007).Mai exact, prin aceast@ manevr@ legis-lativ@ Parlamentul spal@ dosarele frau-delor bancare s@vâr}ite cu bun@ }tiin]@de marii mae}tri ai ingineriilor ban-care dintr-o tranzi]ie mai mult decâttenebroas@. A}adar, dosare celebreprecum cele ale faliment@rii b@ncilor„Dacia Felix” }i Banca Interna]ional@a Religiilor vor fi trimise definitiv laarhiv@. Pierderi care trec bine de ojum@tate de miliard de dolari vor fi}terse pur }i simplu cu buretele, iaro mul]ime de infractori urm@ri]i aniîn }ir de magistra]i î}i vor freca feri-ci]i mâinile absolvi]i de orice vin@.Banii r@mân la „b@ie]ii de}tep]i”, iarpierderile se contabilizeaz@ în bugetulstatului! Potrivit aceluia}i principiu,Guvernul a decis recent }tergereaunor datorii de aproape 1 miliard deeuro acumulate de 34 de societ@]i destat din domeniul energetic, al trans-porturilor }i al utilit@]ilor publice de

la nivelul autorit@]ilor locale. Expli-ca]ia este dezarmant@: toate aceste com-panii trebuie eficientizate cu prilejulader@rii României la U.E. Adic@, veziDoamne, cum ne-ar sta nou@, mem-bri cu drepturi depline în Comunita-tea European@, cu o salb@ de „g@urinegre”, ve}nic acelea}i, atârnat@ degât? Le anul@m datoriile, deci le-amrentabilizat! Aceast@ manier@ de-a nefura singuri c@ciula nu a r@masneobservat@ }i nesanc]ionat@ de Co-misia European@, care s-a mul]umit,deocamdat@, s@ ne dojeneasc@, p@rin-te}te, într-un raport cu dedica]ie: „Gu-vernul de la Bucure}ti a reluat prac-tica }tergerii marilor datorii c@tre bu-get, luând decizia de a }terge debi-tele unui mare furnizor de energie,f@r@ a prezenta m@car un plan derestructurare conving@tor.”{i uite-a}a, din eroare în eroare, dingaf@ în gaf@, izbutim nu numai s@ neconsolid@m statutul de „oaie neagr@”a Comunit@]ii Europene, dar chiar s@ne compromitem singuri }ansele deintegrare, a}ezându-ne de-a curme-zi}ul propriilor interese.

Emil DAVI D

Vedere din Rio de Janeiro

PUBLICITATE VINERI 20 APRILIE 20074

c my b

c my b

c my b

c my b

VINERI 20 APRILIE 2007 5

c my b

c my b

c my b

c my b

MODIFIC~RI CLIMATICE RESURSE UMANE

Speciali}tii se a}teapt@ ca aceast@ cre}-tere a temperaturii s@ fie un proces ne-liniar, determinat prin interac]iunea maimultor factori, care s@ accelereze efec-tele nocive provocate. În acest cadrus-a stabilit, pe baze }tiin]ifice, c@ la ori-ginea fenomenului de înc@lzire glo-bal@ se afl@ elementul uman. În primulrând, este vorba de acti vi t@]i l e de na-t ur@ economi c@. Revolu]ia industrial@a fost începutul unei perioade în care,odat@ cu descoperirile tehnice, cu pro-gresul omenirii în general, au ap@rut}i primele semne pe care oamenii –ajuta]i de ma}ini – le-au l@sat asupranaturii. Evolu]iile ulterioare în dome-niul industrializ@rii au amplificat „am-prentele” asupra mediului. Dup@ pri-mele înregistr@ri ale temperaturii, în

anul 1867, se poate constata o cre}-tere treptat@ a temperaturii, cu pre-c@dere în ultimii 20 de ani, cândaceast@ cre}tere a fost extrem derapid@ }i de alarmant@. Emisiile înatmosfer@ ale gazelor cu efect deser@ continu@ s@ creasc@. ComisiaInterguvernamental@ pentru Schimba-rea Climei prevede o cre}tere a tem-peraturii medii anuale cuprins@ între1,4-5,8°C, în func]ie de cantitatea dedioxid de carbon prezent@ în atmos-fer@, pân@ la sfâr}itul acestui secol.Trei sferturi din emisiile de carbonsunt circumscrise arderii combustibi-lilor fosili, în 4 sectoare majore, ast-fel: generarea el ectri ci t@]i i determin@42& din totalul emisiilor de carbon,t ransporturi l e, 24&, procesel e i ndus-tri al e, 20& iar diferitele uti l i z@ri cas-ni ce } i comerci al esunt responsabilede 14& din totalul acestor emisii. O alt@ cauz@ a acestui fenomen seg@se}te în faptul c@ popula]ia globu-lui spore}te necontenit, de la 2,5 mi-liarde de persoane, în 1950, la peste6 miliarde, în prezent. În plus, se poateconstata un proces puternic de urba-nizare, vizibil }i prin apari]ia megapo-lis-urilor, care are ca urmare o alo-care inechitabil@ de resurse. În timpce zonele urbane utilizeaz@ trei sfer-turi din resursele planetei, în regiu-nile rurale sunt folosite doar un sfert

dintre acestea. Impactul pe care modific@rile climati-ce îl au asupra ecosistemului plane-tei este observat în peste 29.000 decentre de monitorizare, de pe întregulglob. Astfel au putut fi stabilite prin-cipalele efecte pe care acest fenomenle va cauza, într-un viitor nu foarteîndep@rtat. Acestea vizeaz@, cu prec@-dere, resursele de ap@, ecosistemele,produc]ia alimentar@, de fibre }i lemn,regiunile costiere, s@n@tatea, industria,a}ez@rile umane. Dac@, pentru anumiteregiuni, efectele vor fi benefice, pentrualtele, acestea vor fi devastatoare. Înprivin]a resurselor de ap@ se preco-nizeaz@ c@ debitele râurilor vor cre}tecu 10-40& în zonele înalte, dar vorsc@dea cu 10-30&, în zonele aride.Totodat@, se constat@ c@ zonele afec-tate de secet@ vor cre}te, în timp ceprecipita]iile abundente vor deveni totmai frecvente. Ecosistemele sunt dince în ce mai afectate de modific@rileantropogenice. Aproximativ 20-30&dintre speciile de plante }i animalerisc@ s@ dispar@, dac@ temperaturamedie global@ va cre}te cu mai multde 1,5-2,5° Celsius. Productivitatea so-lului va cre}te în unele zone. Alaskasau Siberia vor deveni propice pen-tru agricultur@. Regiunile deja sece-toase, îns@, vor fi grav afectate, re-coltele din aceste zone urmând s@scad@, ceea ce l-a determinat pe pre-}edintele Ugandei s@ afirme, în ca-drul summitului de la Addis Abeba, alUniunii Africane: „Provocând înc@lzi-rea global@, statele industrializate co-mit un adev@rat act de agresiune îm-potriva noastr@.” {i în ceea ce pri-ve}te s@n@tatea, regiunile acestea voravea de suferit. Evolu]ia }i dezvol-tarea copiilor din aceste zone va fiperturbat@ din cauza malnutri]iei. Nu-m@rul victimelor cauzate de valurilede c@ldur@, inunda]ii, furtuni sau se-cete va spori. O solu]ie în acest sens poate fi doarimplementarea unei dezvolt@ri durabi-le, la nivel global. Dezvoltarea dura-bil@ implic@ abordarea interdependen-t@ a unui complex de probleme pri-vind resursele naturale, mediul în-conjur@tor, obiectivele }i mijloacele dez-volt@rii economice, condi]iile de hran@,locuit, munc@ }i via]@, ce ]in de cali-tatea vie]ii. Asigurarea s@n@t@]ii gene-ra]iilor viitoare este la fel de importan-t@ ca }i crearea valorilor materiale. Dezvoltarea durabil@ înseamn@, de ase-menea, armonizarea problemelor eco-nomice (cre}terea economic@ a ]@ri-

lor în curs de dezvoltare), sociale (in-tegrare }i solidaritate Nord-Sud) }ide mediu (prezervarea „bunurilor mon-diale”: aer, ap@, peisaje - }i a biodi-versit@]ii), astfel ca genera]iile actuales@-}i poat@ asigura satisfacerea ne-voilor pe care le au, f@r@ a compro-mite posibilitatea genera]iilor viitoarede a-}i satisface cerin]ele pe care levor avea la rândul lor.Dezvoltarea durabil@ poate reduce vul-nerabilitatea în fa]a modific@rilor cli-matice, prin cre}terea capacit@]ii deadaptare }i a rezisten]ei. Pe de alt@parte, modific@rile climatice sunt înm@sur@ s@ încetineasc@ ritmul de im-plementare a acestui tip de dezvolta-re, fie direct, prin expunerea la im-pactul negativ al modific@rilor climati-ce, fie indirect, prin eroziunea capaci-t@]ii de adaptare. Ultimul raport ONU sus]ine c@ modifi-c@rile climatice vor continua în timp,chiar dac@ emisiile de dioxid de car-bon ar înceta brusc! Se impune, deci,nu doar o reducere a emisiilor degaze cu efect de ser@, ci, mai ales,sprijinirea na]iunilor celor mai vulne-rabile, expuse celor mai mari riscuri

din cauza înc@lzirii globale.Folosind o parabol@, cercet@torul Henry I.Miller de la Universitatea Standfordafirma în prestigiosul The New YorkTimes c@, atunci când s-a scufundatTitanicul, primii care au fost salva]ierau pasagerii de la clasa întâi. Victi-mele au provenit, în marea lor ma-joritate, dintre c@l@torii mai nevoia}i,de pe pun]ile inferioare. „Catastrofelenu sunt democratice...Vom asista laacela}i fenomen }i în cazul înc@lziriiglobale.” Statele industrializate, caresunt responsabile de cele mai mariemisii de gaze cu efect de ser@ (Sta-tele Unite ale Americii }i Europa devest produc dou@ treimi din cantitateade dioxid de carbon) se bucur@, totu}i,de prognoze mai favorabile. În plus,aceste state dispun }i de o capaci-tate de adaptare mai puternic@, decâtSudul. Schimb@rile antropogene nu]in cont de barierele na]ionale }i, dinp@cate, îi afecteaz@ pe cei mai s@raci}i mai mul]i. Atingerea Obiectivelorde Dezvoltare ale Mileniului par a fitot mai îndep@rtate, atâta timp câtcei boga]i devin }i mai boga]i, iarceilal]i, tot mai s@raci.

drd. Lia - Alexandra BALTADOR

Schimb@rile climatice, într-un nou raport (II)

Conform unui studiu Gallup, 12& din-tre români, cu vârsta cuprins@ între18-59 de ani, au muncit cel pu]in odat@în str@in@tate. Pe de alt@ parte, ace-la}i studiu arat@ c@ românii care câ}-tig@ aproximativ 40 & din salariul unuieuropean obi}nuit, nu se mai gânde-sc s@ plece la munc@ în str@in@te.O privire din punct de vedere istoricasupra politicilor economiilor de tran-zi]ie ofer@ r@spunsuri la aceast@ si-tua]ie. Timp de mul]i ani, cre}tereasalariilor în economiile aflate în tran-zi]ie a fost influen]at@ de o prevedere

cheie în acordurile semnate de gu-verne cu FMI. Mai exact, salariile dinsectorul public nu aveau voie s@creasc@ peste o anumit@ rat@ anual@.Prevederea aceasta opera }i ca unsistem de referin]@ în negocierilecolective între proprietarii de firme }imuncitorii din sectorul privat. Pro-blemele de baz@ erau teama de de-ficite bugetare mari }i nevoia de a com-bate infla]ia }i deficitele externe ce nuputeau fi sus]inute. În România, dou@caracteristici majore ale economiei ex-

plic@ dinamica salariilor. Una este parteareprezentat@ de sectorul privat în forma-rea PIB, ridicându-se la peste dou@ treimi.Acest lucru se presupune c@ diminuea-z@ avantajul pe care îl au salariile dinsectorul public asupra func]ion@rii pertotal a pie]ei muncii. O a doua carac-teristic@ este migra]ia masiv@. Potrivitanumitor estim@ri, peste dou@ milioa-ne de români lucreaz@în str@in@tate,înmajoritateîn statele membre UE. Migra-]ia explic@ de ce rata }omajului este atâtde sc@zut@în România, de}i restruc-

turarea industrial@ a fost resim]it@ pu-ternic. Exist@ ora}e }i zone din Rom$-nia unde somajul este aproape de zero,iar angajatorilor le este foarte greu s@g@seasc@ lucr@tori pentru anumite posturi.Faptul c@ migra]ia reduce rata }omaju-lui }i face presiuni de crestere a sa-lariilor nu este surprinz@tor. Îns@ exist@aici mai multe aspecte. În economiileaflate în tranzi]ie tinde s@ apar@ un fe-nomen care, în mod ironic, aminte}tede sistemul de comand@: apari]ia si-multan@ a lipsurilor }i surplusurilor.Un economist maghiar, Janos Kornai,explica modul în care sistemul de coman-d@ este inerent predispus la aceast@ pro-blem@, din cauza incapacit@]ii de a alocaresurse în mod eficient, pentru a ajungela echilibrul de pre]. Unii speciali}tisus]in c@ aceast@ coexisten]@ a lip-surilor mari }i surplusurilor indic@

rigiditatea pie]ei, din cauza diver}ilorfactori. O cauz@ foarte dezb@tut@ estecaptarea locurilor de munc@ de c@tre ceidin interior. Aceasta face ca anumi]ioameni, "les exclus”, s@ r@mân@ în afaracircuitului pie]ei de munc@. Rata }o-majului poate creste }i din cauza unor}ocuri puternice, cum ar fi cre}tereaaccentuat@ a pre]urilor la energie. În Europa de Est, presiunea de cre}-tere a salariilor va continua, probabil, înanii ce vor urma. Într-adev@r, salariilear putea cre}te mai repede decât s-aprev@zut, din cauza impactului migra-]iei intense. Cre}terea salariilor ar fi resim-]it@ atât în sectorul public, cât }i în celprivat. Cresterea salariilor, neînso]it@ decre}terea productivit@]ii, va duce la cre}-terea infla]iei }i la deficite externemai mari }i amenin]@toare.

( va urma)

Iulia NAGY

Pi a] a româ neasc@ de munc@ se conf runt @ cu un f enomen apa-rent paradoxal , pri n coexi sten]a l i psei de l ocuri munc@ cu sur-plusuri l e, reprezentat@ stati sti c de } omaj . M i l i oane de româ nicaut@ de lucru î n str@i n@tate, i ar ]ara are di fi cul t@]i î n a g@sil ucr@tori pent ru a ocupa l ocuri de munc@ î n anumi te sectoare.M oti vel e migra]i ei sunt cl ar l egate de nivelul sal ari al .

Perspectiva UE

Mi}carea for]ei de munc@ în economia româneasc@ (I)

MEDIU VINERI 20 APRILIE 20076

urmare di n pagi na 1Domnul e profesor, expresi i precum evo-lu]ie cl imatic@, dezvol tare durabi l@, diver-si tate bi ol ogi c@, norme de medi u, l e î n-tâ l nim din ce î n ce mai frecvent; l a cese refer@, sunt l egate de di recti vel e euro-pene, privesc toate ]@ri le, î l privesc î nmod part i cul ar pe cet@] ean? Cum sun-tem si guri c@ omul este cel care modi -f i c@ cl imatul , pri n ce mecani sm } i carepot fi consecin]el e?

Mult@ vreme, omul a considerat c@p@mântul este un spa]iu infinit pe carenu-l putea descoperi complet. Evolu]iacuno}tin]elor }tiin]ifice, evolu]ia tehno-logic@, cu prec@dere în ultimele dou@secole (din vremea grecilor }i chiarînainte), ne conduc s@ concepem c@planeta noastr@, Terra, este un spa]iufinit, limitat, pe care îl vedem acumdin ce în ce mai mic }i c@ omul l-afolosit din plin }i chiar a abuzat de el.Limita o sesiz@m în momentul în careresim]im c@ omul nu va mai aveasuficiente resurse pe p@mânt, pentru aputea continua s@ supravie]uiasc@ caspecie. Pe de alt@ parte, omul nu estedecât o specie printre altele, am ex-ploatat celelalte specii }i acum ne d@mseama c@ suntem în sinergie cu aces-tea }i depindem de ele. Desigur, evo-lu]ia omului este important@, dar pre-zen]a celorlal]i al@turi de el este util@,chiar dac@ }i numai pentru el însu}i.Astfel de chestiuni se au în vedere încadrul unor organisme ca GIEC (IPCC)– Groupement International d’Etudessur l’Evolution Climatique, al c@ruisediu este de altfel la Paris, organismce reune}te, pe de o parte, oameni de}tiin]@ specializa]i pe probleme aleevolu]iei climatului }i, pe de alt@ parte,reprezentan]i ai statelor, diploma]i, dea}a manier@ încât s@ putem alertaîntreaga comunitate uman@ asupraacestui fenomen de evolu]ie a climatu-lui. Acum 10-15 ani, oamenii de }ti-in]@ se preocupau de chestiuni legatede meteorologie }i de climat, obser-vând evolu]ii semnificative ale climatu-lui, respectiv existen]a unui ciclu. Con-stat@m c@ de la apari]ia aerului indus-trial, de un secol, exist@ un fenomenamplificat ce se produce, omul elibe-reaz@ în mediul înconjur@tor cantit@]ienorme de substan]e, consum@ can-tit@]i de energie din ce în ce mai mari}i observ@m c@ exist@ o influen]@ pro-fund@ asupra climatului. Dac@ mai ̂naintevreme b@nuiam aceast@ influen]@, în pre-zent este o chestiune evident@. Fenome-nul este atât de complex, încât d@ posi-bilitatea g@sirii unor argumente atât pro,cât }i contra. GIEC face un raport la 5-6ani, cel de-al treilea raport va ap@rea încurând, dar este evident c@ omul mo-dific@ climatul. S-a reu}it realizarea demodele matematice, ma}ina termic@ P@-mânt este foarte complex@, s-au reali-zat modele de simulare ale climatuluiîn func]ie de cantit@]ile de substan]@,}i în particular legat de efectul de ser@pe care îl elibereaz@ omul în atmos-fer@. Efectul de ser@ presupune c@ oparte a razelor de soare care atingsolul este re]inut@ de c@tre gazele cuefect de ser@ prezente în atmosfer@(clorofluorocarburi - CO2, CH4, N2O5,O3 etc.), determinând cre}terea caîntr-o ser@ a temperaturii interioare.Acest fenomen natural permite p@mân-tului s@ aib@ o temperatur@ medie de15 grade Celsius, fa]@ de -18 grade,f@r@ acest efect de ser@. Activit@]ileumane amplific@ fenomenul }i o cre}-tere a temperaturii ar putea antrena ocre}tere a nivelului m@rii, secete, decifoamete, o înaintare a de}erturilor }imult mai multe uragane. Preconiz@rileîn leg@tur@ cu ceea ce se va întâmpla lasfâr}itul secolului XXI, urm@rind diver-

sele modele (chiar dac@ exist@ destulde multe necunoscute), arat@ c@ majori-tatea speciali}tilor estimeaz@ o cre}terea temperaturii cu limite situate între 2 }i6 grade, ceea ce incumb@ consecin]econsiderabile; este vorba de o evolu]iemedie }i va fi diferit@ în func]ie desitua]iile geografice de pe planet@. Vomasista, de exemplu, la o înc@lzire im-portant@ în zonele polare, respctiv PolulNord. Se modific@ foarte sensibil regi-murile de vânt, ploile etc., vor fi locuriunde va fi mult@ secet@, altele cu mult@ap@, furtuni, cicloane mai puternice. Mo-dific@rile condi]iilor de via]@ ale oame-nilor vor fi drastice. De exemplu, vege-ta]ia cu caracter mediteranean va urcaspre nord, m@slinii care cresc de obi-cei în Italia, sudul Fran]ei, Grecia, vorcre}te }i la Paris f@r@ nici o problem@.Pe fondul modific@rii profunde a ansam-blului ecologiei, o bun@ parte a comu-nit@]ii umane a în]eles importan]a Pro-tocolului de la Kyoto. Anumite ]@ri,precum SUA care singur@ consum@mai mult de 30& din energie, refuz@ s@semneze Protocolul de la Kyoto careprevede reducerea consumului de ener-gie }i producerea a mai pu]in gaz cuefect de ser@, respectiv revenirea lavalorile anilor 90. Dar }i reajungând lavalorile acelea, mecanismul ce s-a pusîn mi}care nu mai poate fi oprit, cidoar ponderat. Sunt speciali}ti ce estimeaz@ c@ teh-nologia va aduce r@spunsul. Desigur,vor putea fi g@site solu]ii. Se crede c@vom putea stoca gazul carbonic sub p@-mânt, ceea ce implic@ tehnologie avan-sat@. Consider îns@ c@ tehnologia nuva aduce r@spunsul ideal, optim; esteimperativ ca omul s@-}i modifice sub-stan]ial atitudinea }i s@ practice o dez-voltare durabil@. Dar pentru moment,dezvoltarea durabil@ este doar o decla-ra]ie care demonstreaz@ bunele inten-]ii, mai trebuie }i trecut la fapte. De ce sunt cuvinte pe care nu le apli-c@m în mod real? Societ@]i precum ceanord - american@, de mai bine de unsecol, s-au dezvoltat industrial, ame-liorându-}i calitatea vie]ii în felul aces-ta. Pe de alt@ parte, ne confrunt@m cuBRIC (cele 4 ]@ri: Brazilia, Rusia, India}i China, cu o popula]ie considerabil@– China, cu mai mult de 1,5 miliarde delocuitori, India o va ajunge în curânddin urm@ }i o va }i dep@}i) aflate înurm@ din punct de vedere al dezvol-t@rii economice, dar care se g@sesc înprezent pe calea unei dezvolt@ri chiarrapide (China are o cre}tere de dou@cifre în fiecare an, }i evident aceastaantreneaz@ }i polu@ri, consumuri deenergie, produc]ie de gaz cu efect deser@, care cresc cu valoare exponen-]ial@. {i nu suntem tocmai în posturacea mai potrivit@ pentru a le spune nuo face]i, atâta vreme cât noi am f@cut-o timp de un secol. A}a cum spu-neam, trebuie adoptate, într-adev@r, noitehnologii, dar trebuie s@ aplic@m }i unalt mod de via]@. Se discut@ desprelobby-ul petrolului, lobby-ul automo-bilului, respectiv cel industrial, în gene-ral. Lobby-ul petrolului va fi reglat în 30de ani, când nu va mai fi petrol, înschimb, c@rbune vom mai avea pentruînc@ câteva secole. Îl vom putea fo-losi, dar nu cum o f@ceam înainte,când genera o poluare terifiant@. Dezvoltarea durabil@ nu trebuie v@zut@ca un mar}arier, ca fiind revenirea laepoca cavernei. Dimpotriv@, înseamn@ areflecta la o nou@ tehnologie, la o nou@economie, pentru a utiliza noi sursede energie. Un exemplu simplu, o bun@parte din energia produs@ în Fran]a estenuclear@. Ne confrunt@m }i cu energiilefosile, cu cele regenerabile. De remar-cat, pentru un fizician, „regenerabil”nu exist@ pentru c@ în realitate în ter-

modinamic@, atunci când am utilizatenergie, ea este degradat@, deci la scar@microscopic@ nu este regenerabil@. Sur-sele de energie regenerabile, energiavântului, cea a mareelor, solar@, geoter-mic@ etc. sunt surse de creare de noiindustrii. În cazul energiei eoliene,multe ]@ri europene, în special nordicii}i nem]ii, au f@cut mari progrese, omare parte a energiei lor realizându-seîn felul acesta. Fran]a este în întârzie-re, dar este pe drumul cel bun.

Aceasta î nseamn@ oare c@ t rebui e s@d@m î napoi , c@ se impune o descre} -tere economi c@?

S-a pus, într-adev@r, }i problema tipuluide cre}tere. Se consider@ c@ o socie-tate trebuie s@ fie tot timpul în cre}-tere. În anii 74-75, când a avut loccriza petrolier@, primul }oc petrolier, încadrul Clubului de la Roma, economi}-tii preconizau o cre}tere 0. Ar putea fiun subiect interesant de cercetare: ocre}tere 0 confer@ o condi]ie satisf@-c@toare pentru comunitatea uman@?F@r@ îndoial@, nu trebuie s@ renun]@mla cre}tere, dar trebuie considerat@problematica de o manier@ fundamen-tal@, abordarea mediului poate generao nou@ economie, cu noi surse de

energie. Am vorbit de evolu]ia clima-tului, diversitate biologic@, norme demediu }i ansamblul grupat de dez-voltare durabil@. Când ne gândim laproduc]ie, la activitate industrial@, tre-buie s@ ne gândim la ansamblul lan-]ului. Atunci când vom face un calculeconomic clasic, al@turi de intr@ri, cos-turile intr@rilor, rentabilitate etc. trebuies@ ad@ug@m }i calculul ecologic. Deexemplu, pentru ca un iaurt Danone s@ajung@ la noi pe mas@, se poate apre-cia c@ substan]ele care îl alc@tuiesc facmai multe mii de kilometri, }i, dac@facem calculul ecologic, este însp@i-mânt@tor. Se elibereaz@, pentru res-pectivul iaurt, cantit@]i de gaz carbonicîn atmosfer@, precum }i alte substan]e.Între momentul în care am extraspetrolul, momentul în care l-am trans-format, apoi realizarea plasticului, im-pregnarea etichetei, în continuare con-]inutul: laptele, care provine de la va-cile a c@ror alimenta]ie nu se limiteaz@doar la iarb@ etc.

A]i vorbi t despre evolu]i e cl imati c@ } itot ceea ce ant reneaz@ ea. Cum staulucruri l e î n ceea ce prive} te diversi-tatea ecologic@? S peci fica]i -ne câ tevaexempl e di n vi a]a noastr@ coti di an@.

În ritmul în care mergem, în fiecare zidistrugem mai multe zeci de speciianimale }i vegetale. Nu cunoa}temînc@ multe dintre speciile care ne frec-

venteaz@ planeta. Dar, de fiecare dat@când dispar specii, vegetale sau ani-male, s@r@cim global planeta }i s@r@-cim chiar }ansele de supravie]uire aleomului, pentru c@ în speciile respec-tive descoperim adesea molecule carepot fi foarte utile. În multe zone, con-tinu@m s@ distrugem, de exemplu, p@-durile tropicale Amazonia, Indonezia,multe locuri din Africa (Congo, Gabon);toate acestea pentru a exploata lem-nul, neprev@zându-se }i înlocuirea lui,iar exploatarea f@cându–se de o ma-nier@ complet anarhic@. Or, p@durilesunt ca ni}te pompe, ele împiedic@trecerea gazului carbonic. În acest con-text, sunt luate în calcul directive euro-pene care se vor aplica }i se aplic@de acum înainte }i României, deoarecesuntem în aceea}i familie. Sunt normecu privire la calitatea apei; apa pe careo epur@m }i o rearunc@m în mediulnatural trebuie s@ r@spund@ unor normefoarte precise. De}eurile nu pot fi arun-cate în mediu, deci produsele createde industrie trebuie s@ fie în totalitatereciclabile. Exist@ norme foarte preciseîn ceea ce prive}te gazele pe care leeliber@m în atmosfer@ prin intermediulactivit@]ii umane ce trebuie suprave-gheate în permanen]@. Legat de agricul-tur@, modelul de dezvoltare agricol@ al

Fran]ei este un model intensiv (lucru-rile nu stau tocmai la fel pentru Ro-mânia), Fran]a fiind în principiu celmai mare produc@tor agricol al Euro-pei, }i care a adoptat un model copi-at dup@ SUA, adic@ mult îngr@}@minte,tratamente. S-au eliberat astfel în atmos-fer@ zeci }i chiar sute de mii de mole-cule. Sunt chimist, prin urmare amf@cut sinteza multora dintre ele, ale c@-ror urm@ri nu le cunoa}tem întotdeau-na, atât pentru mediu, cât }i pentruom (sunt multe boli de tip cancer cesunt legate de substan]ele eliberate înmediu). Diversitatea biologic@ are, a}adar,o mare importan]@ }i trebuie s@ facemîn a}a fel încât ea s@ fie respectat@.

La ce stadi u suntem î n cadrul Uni uni iEuropene, î n l eg@tur@ cu chest i uni l el egate de medi u?

Comisia European@, Consiliul Mini}-trilor sunt, în marea lor majoritate, în-grijorate de situa]ia mediului, unele ]@rimai mult ca altele, dar global, UE r@-mâne spa]iul cel mai preocupat dechestiuni legate de mediu. Canada,unele state din SUA devin tot maiinteresate de astfel de chestiuni. SUAnu a vrut s@ semneze Protocolul de laKyoto, deci s@ se preocupe de pro-bleme de mediu, dar sunt }i state pre-cum California care fixeaz@ acumnorme de emisiune de gaze cu efectde ser@ extrem de drastice, cu conse-

cin]e economice importante. A}adar,sunt }i în SUA state ce au co}tienti-zat fenomenul, }i cred c@ mergem, înmod natural, înspre o evolu]ie, mai pu]inpentru ]@rile în curs de dezvoltare ceau o popula]ie considerabil@. Chiar dac@antreprenorul chinez a f@cut o averecolosal@, într-o perioad@ scurt@ de timp,masa mare a chinezilor tr@ie}te tot caîn Evul Mediu. Este vorba aici de obomb@ uman@ considerabil@. În ceeace prive}te Africa, un continent s@rac,}i mai ales regiunea saharian@, nu v@dcum o s@ reu}easc@, oricum cred c@s-ar impune un model de dezvoltarecare s@ le fie propriu }i nu modelulpe care l-am îmbr@]i}at noi }i care nucorespunde deloc mentalit@]ii lor, }i cutoate acestea li-l impunem. Sunt îngri-jorat pentru Africa, cu atât mai multcu cât, din punct de vedere al modi-fic@rilor climatice, vor încasa din plinconsecin]ele.La nivelul Uniunii Europene, exist@ di-rective cu privire la calitatea apei înalimenta]ie, cu privire la de}euri, cali-tatea aerului, consumulul autovehicu-lelor (emisiune de CO2), angajareaferm@ pe linia protocolului de la Kyoto.

Care este i nteresul pentru o dezvol taredurabi l @, pentru diversi tate biologic@?

Trebuie s@ reflect@m neap@rat la gene-ra]iile viitoare.Sutele de mii de molecule sintetice eli-berate în mediul înconjur@tor au con-secin]e grave asupra s@n@t@]ii oame-nilor. Dispari]ia de variet@]i ecologiceînseamn@ pierderea unor substan]efoarte importante pentru industria far-maciei. În zone precum Amazonia, In-donezia, se }tiu folosi benefic speciilevegetale, respectiv diverse moleculepentru tratarea unor boli. În acela}i timp,în mare avem specii animale }i vege-tale care prezint@ poten]ial în farma-cologie. De îndat@ ce aprofund@m, des-coperim c@, finalmente, nu cunoa}temtoat@ planeta }i c@ exist@ bog@]ii fun-damentale, extraordinare, pe care le-amputea utiliza de o manier@ inteligent@}i nu exploata neap@rat, c@ci cuvântulrespectiv are o dubl@ conota]ie posi-bil@, una nobil@, de exemplu, exploata-rea unei mine pentru a extrage metaledar }i una peiorativ@, în sensul profit@rii.A}a cum precizam, în 90-100 de anicre}terile de temperatur@ vor determi-na dispari]ia complet@ a unor insule înOceanul Pacific, vor disp@rea state depe hart@; ]@ri foarte populate precumBangladesh î}i vor vedea suprafa]aenorm diminuat@. Exist@ deja state înPacific care negociaz@ cu alte ]@ri pre-cum Australia, care e foarte vast@,pentru a se putea refugia acolo. Sunt }ispecii vegetale care o dat@ cu cre}te-rea temperaturii, de exemplu coralul,vor disp@rea. În zonele arctice dar maiales antarctice, acolo unde apa esterece, exist@ o mare concentrare denutriment, acolo creându-se o activita-te ecologic@ foarte puternic@. Mai mult,intr@ în discu]ie }i curen]ii m@rii, cu-ren]ii circumtere}tri care se nasc aici.Exist@ o ipotez@, ce nu este de altfelsigur@, legat@ de încetinirea curen]ilor,precum Gulf stream ce are o mare in-fluen]@ asupra Europei Occidentale,asupra ]@rilor scandinave, inclusiv aFran]ei. E un curent oceanic de supra-fa]@ al Atlanticului provenind din zonaintertropical@ }i care scald@ coasteleeuropene ceea ce ne asigur@ ierniblânde }i veri temperate. În concluzie, este cert c@ ne vom con-frunta cu un dezechilibru profund careeste pus în mi}care odat@ cu modific@-rile climatice }i de care trebuie s@ ]i-nem cont cu cea mai mare seriozitate.(i nterviu real i zat de Luci an Bel a} cu)

Dezvoltarea durabil@, încotro?

Paris: secven]@ modern@

BURS~ ECONOMII CONSUMVINERI 20 APRILIE 2007 7

Bursa derivatelor a beneficiat de un de-but de s@pt@mân@ lichid, sesiunea de luni16.04 încheindu-se cu un volum de 25.473contracte futures }i options încheiatedin 3420 tranzac]ii. Valoarea rulajului aurcat la circa 26 milioane de euro. Pre-]urile derivatelor tranzac]ionate au impre-sionat prin cre}teri, astfel c@ prima }edin]@s@pt@mânii s-a mulat pe strategiile specu-latorilor intra-day pe pozi]ii de cump@-rare care au avut la dispozi]ie nume-roase oportunit@]i de ob]inere a unor pro-fituri demne de luat în seam@. „Dup@ operioad@ lipsit@ de fluctua]ii importanteale cota]iilor, ziua de luni a înregistratcre}teri record pentru ultima perioad@.Basis-ul s-a consolidat }i el, dup@ ce aînregistrat aprecieri între 0.0600 si0.2000 Ron”, a analizat succint, }edin]ade la startul s@pt@mânii, Mirabela Coss,broker la SSIF Broker Cluj. În pia]a fu-tures, investitorii au tranzac]ionat puter-nic în pia]a DESIF 5, totalul contractualde pe acest produs ajungând la 12.856contracte. Ca de obicei, a impresionatscaden]a apropiat@, care a generat peste11.500 contracte. DESIF 5 iunie au mar-cat o cre}tere de 18 bani. Conform aces-tei aprecieri, randamentul long posibil s-aplasat la aproape 41&. De o aprecieresimilar@ s-a bucurat }i cota]ia DESIF 5septembrie. Cuantumul contractelor ru-late pe DESIF 5 decembrie a atras din

nou aten]ia asupra scaden]ei de la fi-nalul anului, care se anun]@ deosebit deatractiv@. Pe pia]a DESIF 2, coordo-natele principale au fost trasate dup@ unmodel similar evolu]iei DESIF 5. Au fostîncheiate 11.082 contracte, scaden]a dinvar@ fiind preferata juc@torilor. DESIF 2iunie au închis }edin]a de luni cu unplus de 14,3 bani, care este echivalentcu un posibil randament pe cump@rarede 35,75&. O cre}tere semnificativ@ de19,15 bani s-a consemnat pentru DESIF2 }i pe ultima scaden]@ din an. Apre-cierea precizat@ este sinonim@ cu unprofit long intra-day de peste 47&. A doua sesiune a s@pt@mânii a impre-sionat prin lichiditatea excelent@. Au fostîncheiate peste 30.000 contracte futures}i options din 3740 tranzac]ii, total cares-a constituit drept punct maxim dereferin]@ al lunii în curs. Valoarea cores-punz@toare acestui rulaj s-a cifrat la104,5 milioane de lei, adic@ 31,3 mili-oane de euro. Investitorii au tranzac]io-nat pe fondul traseului ascendent alcota]iilor, situa]ie care a men]inut carteacâ}tig@toare în mâinile speculatorilor in-tra-day pe pozi]ii de cump@rare. Încondi]iile în care oscila]iile zilnice suntatr@g@toare }i nivelul lor ofer@ randa-mente bune, tenta]ia specula]iilor intra-day este mare, factor care ridic@ lichi-ditatea din pia]a la termen. Derivatele peac]iunile SIF 2 Moldova }i SIF 5 Olteniaau r@mas, a}a cum era de a}teptat,atrac]ia num@rul unu atât din pia]a fu-tures, cât }i options. Dintre cele dou@produse, DESIF 5 a beneficiat de unu}or avantaj raportat la nivelul de lichi-ditate atins, remarcându-se prin peste14.600 contracte, adic@ echivalentul a14,6 milioane de ac]iuni. Scaden]a iuniea fost asaltat@ de investitorii din pia]aDESIF 5, ultimele tranzac]ii stabilind ocre}tere de 13 bani „DESIF 5 a fost opia]@ foarte volatil@, cu aprecieri consis-tente pe toate termenele, astfel explicân-du-se atât cota de lichiditate, cât }i tran-zac]ionarea tuturor celor patru sca-den-]e”, a precizat un broker sibian. {i încazul DESIF 2 s-a consemnat o volati-litate ridicat@, astfel c@ juc@torii au în-cheiat aproape 14.000 contracte }i pe

aceste active suport. Scaden]a decem-brie a fost, la fel ca în cazul DESIF 5,mai lichid@ decât septembrie. Despreinteresul constant manifestat de investi-tori c@tre scaden]ele pe termen lung,Iulian Panait, pre}edintele KTD Invest adeclarat: „Cred c@ interesul pentru sca-den]ele îndep@rtate vine în principal dinpartea hedgerilor. {i, atunci când o partea pie]ei arat@ interes }i ofer@ cota]ii atr@-g@toare, automat în scen@ apar }i specu-latorii, care intuiesc posibilitatea unorcâ}tiguri pe termen scurt din situa]iadat@, }i astfel se creeaz@ condi]iile pen-tru o cre}tere a lichidit@]ii pie]ei”. Miercuri, lichiditatea excelent@ s-a men-]inut în pia]a derivatelor, astfel c@ maxi-mul stabilit în }edin]a anterioar@ a fostdep@}it cu u}urin]@, fiind stabilit un nourecord pentru luna în curs. Au fost în-cheiate 41.353 contracte futures }ioptions iar valoarea acestora s-a ridicatpân@ la 144 milioane de lei adic@ 43,24milioane de euro, aproape dublu în ra-

port cu pia]a spot. Pe o scar@ a valo-rilor aferente rulajelor realizate de laînceputul anului, cea de ieri ocup@ pri-ma pozi]ie. Volumul contractual al }e-din]ei reprezint@ rularea într-o singur@ zia peste 27& din totalul corespunz@torlui aprilie 2006. De la începutul lunii, aufost încheiate 261.285 contracte, cu 71,5&mai mult în raport cu aprilie anul tre-cut. Despre modul în care a evoluatpia]a la termen miercuri, Mirabela Coos,broker la SSSIF Broker Cluj, a conturaturm@toarele considerente tehnice: „Pefondul unei lichidit@]ii deosebite pentruaceast@ perioad@, derivatele SIF au înre-gistrat, dup@ aproape dou@ s@pt@mânide cre}tere sus]inut@, o corec]ie semni-ficativ@. Reac]ia investitorilor a fost des-tul de agresiv@ }i oarecum justificat@ deexperien]ele anterioare. Surprinz@toare afost }i evolu]ia num@rului de pozi]ii des-chise care a sc@zut drastic, pentru caîn a doua jum@tate a }edin]ei s@ se re-genereze revenind peste nivurile înre-

gistrate în diminea]a zilei de 18.04 }i înapropierea totalului de mar]i”. Corec]ia abrupt@ înregistrat@ de pre]urilederivatelor a readus speculatorii short înprim plan, specula]iile intra-day fiindcâ}tig@toare pe acest tip de investi]ie.Derivatele realmente asaltate de investi-tori au fost DESIF 2 }i DESIF 5. Re-marcabile au fost cotele de lichiditaterealizate pe aceste active suport rapor-tat la scaden]a iunie, totalurile fiind echi-valente cu 19,55 milioane de ac]iuni peDESIF 5 }i 19,21 milioane de ac]iuni peDESIF 2. ]inând cont de num@rul decontracte încheiate pe toate scaden]ele,derivatele pe ac]iunile SIF 5 s-au men-]inut primele în top cu 20.831 con-tracte. (20,8 milioane ac]iuni). DESIF 2au încheiat ziua la au volum de 19.560. Joi, modul de desf@}urare a }edin]ei, înc@de la debutul s@u promitea din nou o li-chiditate remarcabil@, pe fondul conti-nu@rii sc@derilor investitorii încheind pân@la ora 12,00 peste 16.000 contracte.

Decebal N. Tod@ri]@- purt@tor de cuvânt al BMFMS

La bursa derivatelor,

urmare di n pagi na 1Cu toate acestea, orientarea spreeuro a economiei rom$ne}ti este sal-vatoare ^n fa]a pr@bu}irii dolarului.Chiar dac@ }i euro a pierdut c$tevaprocente, de la ^nceptului anului, }inu pare s@ se simte confortabil nicila 3,32 lei/euro aceast@ devalorizare^nc@ nu sperie. %nc@! Dar, cine }i ceci}tig@ de pe urma dolarului? Ie}irea din orbit@ a dolarului s-a produsla ̂nceputul anilor 2000. De atunci, multecompanii s-au dedolarizat. Unele au luat^ns@ o serie de credite ^n dolari – dininspira]ie sau ^nt$mplare – }i acumpl@tesc rate cu mai mult de 25& maimici. Nu sunt singurii c$}tig@tori. Pri-mele credite de retail sau imobilaresemnificative au fost ^n dolari }i, acum,dup@ c$]iva ani de plat@, ratele au de-venit ridicole, ̂ n timp ce salariile, mediisau nu, au crescut cu peste 60&. Dintot acest joc, b@ncile au ̂ nceput s@ pri-veasc@ cu reticien]@ ofertarea dolaru-lui la credite, pentru c@, pur }i sim-plu, nu prea arat@ s@ fie rentabil, maiales pe termen scurt. Nici pe termenmediu lucrurile nu arat@ prea binepentru cei care au mizat pe dolar dinsimplul motiv c@ economia american@

nu d@ semne de revigorare evident@iar aceast@ devalorizare vrea s@ con-tribuie la reducerea deficitului comerci-al uria} al Americii. Un dolar mai slabface ca exporturile americane s@ fiemai ieftine }i s@ aib@ trecere pe pia]@.Pe termen lung, aceasta politica va trebuisa readuca ceva forta in venele dola-rului, dar mai este p$n@ atunci, cumva mai trece }i p$n@ la cre}tereadob$nzii la dolar, de c@tre RezerveleFederale americane - moment care vareaduce interesul pentru moneda ame-ricane. Dac@ privim balan]a comerical@a Rom$niei, cu deficitul ei deja de peste2 miliarde, pe trei luni, are una din pri-mele cauze importul de energie. Impor-turile de petrol }i gaze, esen]iale pentruRom$nia, au o pondere ^nsemnat@ }ise fac ^n dolari. Pre]urile variaz@ ^n do-lari }i, ^n condi]iile unui dolar maislab ^n fa]a euro, cei 63 de dolaripentru barilul de petrol sunt departe,mult mai departe de 15 unit@]i, a}acum ar@ta pre]ul acum un an. Tot acest joc speculativ este f@cut prinintermediul euro. Euro este moneda dereper at$t pentru leu, c$t }i pentru dolar,chiar dac@ leul recupereaz@ semnifica-tiv teren }i ̂n fa]a valutei europene. Dar,o pr@bu}ire mai mare de 10 procentepentru euro face toate aceaste ci}tiguriiluzorii. Mai mult, recentele evolu]ii fac

ca situa]ia exporturilor s@ fie urm@rit@cu interesul palpitant care apare la unmeci de fotbal decisiv. Mai cresc }iluna viitoare exporturile? Este aceast@cre}tere doar nominal@, ca rezultat alspecula]iilor valutare, a}a cum parec@ a fost ^n februarie sau mai exist@resurse de cre}tere ^n aceat@ zon@?Din productivitate, din perfec]ionare,din g@sirea de noi pie]e? Intreb@rile aceastea necesit@ r@spunsuripozitive, pentru c@, ̂ n caz contrar, toat@aceast@ euforie din fa]a dolarului }i ^nt@-rire ^n fa]a euro nu ajut@ la nimic. Bamai mult, risc@ s@ fie fatale pentru defi-citul de cont curent al Rom$niei. Dac@din aceast@ conjuntur@ vor c$}tiga la scorimportatorii, deficitul va deveni o adev@-rat@ piatr@ de moar@ pentru economiarom$neasc@. Cu dolari }i euro ieftini,tenta]ia importurilor este una extremde puternic@. M@rfuri care alt@dat@erau excesiv de scumpe devin acumaccesbile. Odat@, pentru c@ bariereletarifare au c@zut la ^nceputul anului }ila cele la care mai rezistau }i, apoi, dincauza ieftinirii valutelor. %ntr-un con-text consumist, deja periculos, aceast@victorie a importatorilor ar putea fi ele-mentul care, ̂ncep$nd din anii viitori, arputea ^ntoarce toat@ direc]ia econo-miei rom$ne}ti. Ar fi o mahmureal@ grea,dup@ un lung chef pl@tit ^n dolari ieftini.

Dan SUCIU

Bucurii false cu dolari ieftini

Bursa din Osaka, Japonia

Mi}c@rile pre]urilor au condus la noi recorduri pe luna în curs

În ultimele dou@ luni ale acestui an, va-loarea total@ a investi]iilor str@ine a fostde 870 de milioane de euro. În primeledou@ luni ale anului trecut, capitalulstr@in atras în economie a fost de un mi-liard de euro. Anali}tii economici au }io explica]ie: sc@derea investi]iilor str@inedirecte, constatat@ de la începutul anu-lui }i pân@ acum, se datoreaz@ în prin-cipal instabilit@]ii politice. În 2006, in-vesti]iile str@ine au atins valoarea recordde peste 9 miliarde de euro. Potrivitraportului anual al Agen]iei Române pen-tru Investi]ii Str@ine, valoarea este cu70& mai mare decât cea înregistrat@în anul 2005. Numai Sibiul num@ra, anultrecut, nu mai pu]in de 2.300 de investi-tori str@ini, care au pompat 175 de mi-lioane de euro ^n afacerile dezvoltatelocal. Totu}i, statutul de Capital@ Cultu-ral@ European@, ̂n 2007, “este un c$}tigpe multiple planuri”, apreciaz@ primarulKlaus Johannis, care crede c@ prin vizi-bilitatea crescut@ a ora}ului, “vom atragemul]i al]i investitori spre Sibiu”. Un exemplu de implicare a municipalit@]ii Si-biului ̂n atragerea investitorilor este chiarZona Industrial@ Vest, un spa]iu trans-format de municipalitate, ̂n numai }apteluni, dintr-un câmp gol de la marginea ora-}ului, ̂ntr-o zon@ industrial@ ce g@zduie}tenume mari ale industriei europene.Prim@ria s-a ocupat de asigurarea utili-t@]ilor pentru teren }i pentru asta a scosdin vistieria bugetului local aproape 40 demilioane de lei (11,4 milioane de euro).Terenul agricol s-a transformat \ntr-ozon@ cu drumuri de acces, re]ele de ap@,canalizare, gaze }i energie electric@. Fa]@de banii cheltui]i de la bugetul local, valoa-rea investi]iilor este de peste 11 ori mai

mare, ajung$nd, numai p$n@ ̂n prezent,la 150 de milioane de euro, fiind create2.500 de noi locuri de munc@. Nu mai pu]in de 26 de firme, din diverseramuri ale industriei, au cump@rat teren^n Zona Industrial@ Vest. Totu}i, din cele26 de companii, se profileaz@ distinctdou@ domenii mari de activitate: indus-tria componentelor auto }i cea a pro-duselor hi-tech. Cea mai mare investi]ie,de 20 de milioane de euro, apar]ine gru-pului german Continental, unul dintre lide-rii pie]ei mondiale ^n produc]ia de sub-ansamble pentru industria de automo-bile. Compania are la Sibiu nu numai uncentru de produc]ie, ci, mai nou, }i uncentru de cercetare, pentru care a ̂nchiri-at deja dou@ etaje dintr-o cl@rire din ZonaIndustrial@ Vest. Centrul asigur@ cer-cetarea, testarea }i implementarea unorsubansamble electronice pentru diverseproduse ale corpora]iei Continental. %n prim@vara lui 2003, poveste}te KlausJohannis, au avut loc primele ^ntâlniride prospectare cu delega]ia francez@, dinpartea firmei SNR Roulments (parte dingrupul Renault), care produce rulmen]iicutiilor de vitez@ pentru automobileRenault, Fiat }i Volkswagen. %n paralel, au fost atrase, ̂n Zona Indus-trial@ Vest, firmele Bramac, produc@torde sisteme de ̂nvelitori pentru acoperi},apoi Gühring OHG, num@rul doi pe pia]aeuropean@ a produc@torilor de sculea}chietoare. Acestora li s-au ad@ugatfirma RUD Kettenfabrik Rieger & Dietz,lider european ^n produc]ia de lan]uriindustriale }i antiderapante, furnizor pen-tru Daimler Chrysler, BMW }i Porsche.%ntre investitorii str@ini se mai num@r@japonezii de la Takata, care produc air-bag-uri, compania Phoenix Mecano, dinElve]ia, care produce piese din maseplastice rezultate prin reciclare }i italieniide la Bellarma, companie cu activit@]i ̂n

domeniul confec]iilor }i accesoriilor dinpiele pentru industria modei. Tot ̂n ZonaIndustrial@ Vest, }i-au stabilit cartierulgeneral Pepiniera Mauritz, un centru deproduc]ie, prezentare }i vânzare a plan-telor ornametale, dar }i firmele Marquardt}i Harting, care produc componente elec-tronice }i Kuhn Technolgy - companieproduc@toare de matri]e }i scule pentruindustria de automobile. Zona Vest nu este rezervat@ ̂ ns@ exclu-siv companiilor str@ine. Primul investi-tor rom$n a fost o firm@ sibian@ -Polisano Pharmaceuticals, care a cump@-rat teren pentru ridicarea unei fabricide medicamente. Firma face parte dingrupul de firme Polisano, de]inut de doc-torul Ilie Vonica, care cuprinde una din-tre cele mai mari re]ele de distribu]ie demedicamente din Rom$nia, o clinic@ }io re]ea de farmacii. Ultima investi]ie amedicului sibian, de apoximativ 300.000de euro, a fost dedicat@ unui centru defertilizare in vitro, plasat@ ^n spitalul pecare Vonica ^l avea deja. “Cum proble-ma spa]iului era deja rezolvat@ (...)investi]ia s-a f@cut numai ^n aparatur@medical@”, precizeaz@ Vonica. Ce i-a determinat, ^ns@, pe investitoris@ se lase atra}i de Sibiu, ca de un mag-net? Beneficiar al unei pozi]ii favorabile,fiind plasat ̂n inima ]@rii, }i a mo}teniriigermane – prin tradi]ie }i comunitate,Sibiul a avut, fa]@ de alte ora}e rom$ne}ti,c$teva avantaje pe care le-a valorificat.Configura]ia pe ]@ri a soldului investi]iilorstr@ine existent p$n@ ^n 30 septembrie2006, arat@ c@ ]@rile din UE domin@ dedeparte topul investitorilor din Sibiu. Peprimul loc troneaz@ Germania, cu circa55 de milioane de euro, investi]i prinintermediul a 1.158 unit@]i comerciale.%n top urmeaz@ Italia }i Austria, iar date-le Oficiului Registrului Comer]ului Si-biu arat@ c@ Sibiul a atras investi]ii din

55 de ]@ri, ^ntre care se num@r@ }iFran]a, Austria, Africa de Sud, Congosau Emiratele Arabe Unite. ”Germaniireprezint@ aproape trei sferturi din totalulpatronilor str@ini din jude]”, spuneAlexandru Toma}evchi, directorul ORCSibiu, care explic@ aceast@ situa]ie prinfaptul c@ din Sibiu au plecat ^n Ger-mania, de-a lungul timpului, foarte mul]isa}i }i rom$ni. “O parte dintre ace}tiaau revenit pentru o mic@ afacere”,adaug@ directorul ORC.%ns@, pentru atragerea marilor investitori,“infrastructura bun@ }i personalul califi-cat vorbitor de limba englez@”, sunt con-siderate de primarul Sibiului drept cele maiimportante avantaje. Managerii, ̂}i argu-menteaz@ Johannis afirma]ia, nu sunt ne-voi]i s@ umble, la Sibiu, mereu cu tradu-c@tori dup@ ei. “Traducerile dubleaz@ tim-pul oric@rei comunic@ri, iar o firm@ poatepierde }ase pân@ la opt luni, pentru a oferiangaja]ilor cursuri de limb@ german@ sauenglez@”, explic@ primarul Sibiului.Dac@ Zona Industrial@ Vest este polul deproduc]ie al ora}ului, din toamna anu-

lui trecut s-a format – ̂n punctul cardi-nal opus – un centru comercial. Retail{elimb@r Park, aflat la o distan]@ depatru kilometri de Sibiu, a fost dezvoltatpe o suprafa]@ de 12 ha }i este cel maimare centru comecial din provincie. %nurma unei inves]itii totale de 40 de mi-lioane de euro, s-au instalat ^n parculcomercial un mall }i patru magazine –Bricostore (bricolaj), real- (hipermarke-tul), Media Galaxy (electronice, electro-casnice }i IT&C) }i Furniture (specializat^n mobil@). Proprietarul parcului de retail,societatea cu ac]ionariat belgian, BelRom, a v$ndut proiectul, la nici o lun@de la inaugurare, fondului britanic deinvesti]ii North Real Estate. Valoarea tran-zac]iei a fost de 83 milioane euro, iarBel Rom a realizat un profit de 33 demilioane de euro, ^n 10 luni.%n imediata vecin@tate a parcului de retail,se afl@ }i magazinele XXL Megadiscount}i Kaufland. Pe pia]a sibian@ de comer]mai sunt ^ns@ prezente at$t companiiinterna]ionale - ca re]elele germane deMetro sau Plus, c$t }i rom$ne}ti.

INVESTI[II VINERI 20 APRILIE 20078

c my b

c my b

c my b

c my b

EVENIMENT 2007

Criza politic@ din ultima vreme a afectat investi]iile str@ine directe în România, sus]in anali}tii eco-nomici. Banca Na]ional@ a României a anun]at c@ investi]iile str@ine au sc@zut, în ultimele dou@ luniale acestui an, cu 13 procente fa]@ de aceea}i perioad@ a anului trecut.

Colegiul de redac]ie

Redactor } ef coordonator:DAN POPES CUDAN POPES CU

EUGEN I ORD~ NES CUI ORD~ NES CU

EMIL DAVI DDAVI D

ILEANA I LI EI LI E

LIA-ALEXANDRA BALTADOR - secr etar general de redac] i e

edi t or

G RUPUL DE PRES ~ CONTINENT

CAM ERA DE COM ER[ , INDUS TRIE

{I AG RICULTUR~ A J UDE[ ULUI S IBIU

NOBLES S E S RL

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care

pot fi diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro

Criza politic@ afecteaz@ investi]iile str@ine

Palatul Schonbrunn, Viena

Ileana ILIE